LUCRARE INDIVIDUALĂ

la Psihologia Economică

Profesor: Țurcan Galina

A realizat: STEGARESCU Luminița
CON 222 Frecvență redusă

Chișinău 2023
Motto: „Daca un om aleargă după bani, este considerat lacom; daca îi păstrează e capitalist;
daca îi cheltuie,e un playboy; dacă nu îi obține, e un ratat; dacă nu încearcă să îi câștige,e lipsit
de ambiție. Dacă îi câștigă fără să muncească pentru ei, e un parazit; iar dacă îi adună pe
 parcursul vieții muncind din greu, oamenii îl numesc un nebun care nu a știut să-și trăiască
viața.”

Vic Oliver

Banii sunt în stare să asigure oamenilor multe lucruri, dar Banii au însă limitele lor. Poetul
norvegian Arne Garborg a spus cîndva:’’(Cu banii) poți cumpăra mâncare,, dar nu pofta de
mâncare; medicamente, dar nu sănătate; paturi moi, dar nu somn; cunoștință, dar nu înțelepciune;
strălucire, dar nu frumusețe; splendoare, dar nu căldura sufletească; distracție, dar nu bucurie;
cunoștințe, dar nu prieteni; servitori, dar nu loialitate’’. Personal rezonez cu ceea ce a spus
Garborg iar pe lângă aceasta aș mai adaăuga faptul că banii sunt o formă de energie, ei pot fi
atrași sau respinși de fiecare dintre noi, iar zicala că: Banii schimbă omul nu crd că este
valabilă...dar în schimb cum se schimbă oamenii pentru bani și cum renunță la niște valori și
principii morale doar pentru un comfort material este cred mai aproape de adevăr.

Deseori, nici nu medităm asupra relației noastre cu banii. Ei manipulează omul, dictează
unde și cum să trăiască, decid cu cine să prietenească, îi limitează, organizează, etc. Și
chiar dacă majoritatea ar răspunde că pentru ei valorile materiale nu contează, studiile au
arătat că banii sunt: - printre primele motive de divorț; - principala sursă de stres; -
cauza multor tulburări psihice; - cauza multor dezastre
financiare, etc.
Banii reprezintă un atribut strict necesar al funcționării economiei în lumea modernă.
Astăzi, ei demult au părăsit sfera valorilor materiale, influențând formarea comportamentului
moral, ierarhizarea valorilor personale, constituind baza pe care se construiește sistemul de
relații sociale.
În cadrul psihologiei economice, banii sunt considerați un fenomen, care acționează ca un
factor în determinarea proceselor interpersonale ale schimbului. Or, cum a menționat și Deineca
O., atitudinea față de bani este factorul determinant al creșterii economice a unei națiuni,
deoarece este o componentă importantă a conștiinței economice a oamenilor

Klontz T. menționează că „tulburările psihice de ordin financiar sunt tipare

persistente de comportament autodistructiv în organizarea propriilor finanţe. Acestea apar din
cauza percepţiei greşite asupra banilor şi a convingerilor eronate pe care le dezvoltăm din
primele noastre experienţe economice. Pierderile financiare sunt evenimente dureroase şi
adesea tulburătoare şi dramatice în viaţa de zi cu zi a oamenilor, iar primele experienţe
marchează comportamentul financiar al adultului”. Prin urmare familia este în primul rând

2
responsabilă de sănătatea psihică a copilului. În timp de părinții oferă bani copiilor pentru că
îi iubesc, unii dintre ei, de fapt oferă bani în locul iubirii [5]. De aceea este extrem de
important ca părinții să nu transmită în cadrul educației familiale fobiile, complexele și
comportamentul nesănătos față de bani.
Psihologul Samuel Lepastier, prin intrmediul observărilor, a urmărit atitudinea față de
bani a pacienților și cunoscuților săi și le-a realizat portretele psihologice. În rezultat, savantul
a observat o legătură directă dintre politica financiară a omului și particularitățile de
caracter.
Studiile autorului au arătat că oamenii care au mereu sume mari de bani în portofel sunt
foarte independenți. Ei pot lua decizii rapid fără a cere sfatul. Totodată, persoanele care
preferă să poarte toți banii pe care îi au, sunt foarte incerți și nesiguri în propriile forțe. Banii
le crează iluzia puterii și importanței [3].
Cei care păstrează banii în buzunarul intern al scurtei mereu încheiat, sunt persoane sensibile,
anxioase, care au mereu nevoie de protecție. Frica de a pierde banii și dorința de a purta
economiile "mai aproape de inimă" ascund lipsa de încredere în sine și teama de a fi
neajutorați. Persoanele care ascund banii în buzunarele din spate de la pantaloni sunt oameni
generoși, considerând problemele financiare un subiect secundar.
Există și din acei care netezesc bancnotele boțite și iubesc bancnotele noi. Aceștia sunt
visătorii. Pentru ei banul este o cheie către un viitor strălucit. În perioada sovietică, bătrânii
schimbau bancnotele vechi pe altele noi, păstrându-le în saltea, pentru că era perioada penuriei
de bunuri. Totodată, jocul cu monedele din buzunar caracterizează o persoană mercantilă, care
poziționează banii printre primele locuri după priorități.
Astfel, atitudinea față de bani reprezintă a da banilor un anumit sens, adică integrarea
lor în sistemul de valori ale individului. Atitudinea față de bani exprimă de fapt, nevoile
monetare, motivația pentru obținerea și utilizarea lor, etc.
Autorii Goldberg și Lewis au reliefat că una dintre cauzele incapacității oamenilor de a
gestiona avuția, este insuficiența disciplinei financiare și experienței de a utiliza banii, care se
învață din familie. Tot ei sunt cei care au determinat 10 factori ce duc la serioase probleme
financiare. Acești factori sunt:
1. Avariția, sunt persoanele zgârcite sau cele care economisesc fără un scop anumit.
2. Frica, împiedică luarea deciziilor raționale.
3. Invidia, este o pierdere de energie și o piedică în progresul personal și profesional.
4. Sinceritatea, atunci când nu poți încălca anumite principii pentru profit.
5. Relațiile sentimentale. Tradițiile, devotamentul față de religie, conservatismul față de
3
bunuri poate duce la imposibilitatea dezvoltării personale și respectiv la bunăstarea financiară.
6. Mânia, care poate duce la decizii pripite, incorecte, necontrolabile.
7. Compasiunea. Imposibilitatea gestionării emoțiilor, o grijă excesivă care poate duce la
decizii financiare incorecte.
8. Mulțumirea, când omul se mulțumește cu ceea ce are și nu dorește mai mult.
9. Autoamăgirea, adică convingerea personală că nu poți fi bogat.
Greșeala jucătorului, adică așteptarea unui câștig foarte mare după o pierdere mare.
Astfel, reliefăm că convingerile monetare pot fi considerate fenomene psihice ale
personalității în devenire. Ele se împrumută, se învață în familie și se pot transforma în
adevărate patologii sau comportamente economice parazitare.
Orice persoană trebuie să construiască relații corecte nu doar cu semenii, ci și cu banii. Astfel,
dacă avem o atitudine neserioasă față de bani-îi mototolim, nu îi socotim, subconștientul se
încarcă cu ideea că nu avem nevoie de bani. Și dimpotrivă, banii singuri vor veni la acel cae îi
aranjează frumos în portofel. De altfel respectul de sine ne programează spre succes financiar.

Bibliografie
1. Furnham A., Деньги: Секреты психологии денег и
финансового поведения, Москва: Олма-Пресс, 2005. 353 c.
2. Goldberg H., Lewis R. Money Madness: The Psychology of Saving, Spending, Loving
and Hunting Money. London: Springwood, 1978.