Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Obiectivul in Fotografie PDF
Obiectivul in Fotografie PDF
3.0 Generalitati
Obiectivul este un sistem optic format din una sau mai multe lentile, cu
ajutorul caruia se formeaza imaginile in planul materialului fotosensibil .
Pentru a se asigura claritatea acestor imagini, este necesar ca distanta a 1
pana la planul imagine, sa respecte conditiile expuse la Tema II - Claritatea. In
acest scop, obiectivele au, de obicei, posibilitatea de a se deplasa in lungul axei
optice ( a axei de fotografiere ) pentru a realiza extensia necesara x 1 .
Extensia se poate realiza prin deplasarea planului optic principal fata de
planului imaginii ( respectiv repozitionarea planului imagine fata de obiectiv ) sau
prin repozitionarea intre ele a lentilelor care formeaza sistemul.
3.1.0 Montura obiectivelor
Obiectivele pot echipa aparatul de fotografiat:
fix (nedemontabil )
demontabil
Tipul de montura demontabila este diferit de la o firma la alta fiind o
particularitate a obiectivului, respectiv a aparatului. Exemplu:
montura Ni
pentru aparatele Nikon
montura Ca pentru aparatele Canon
montura Mi
pentru aparatele Minolta
montura K
pentru aparatele Pentax . Rikoh
montura O
pentru aparatele Olympus, etc.
Diferenta intre monturi nu consta numai prin tipul de prindere, ci si prin
cota de montare a obiectivului, respectiv distanta de la montura acestuia la
planul imagine. Prin diferenta dintre monturile obiectivelor, firmele constructoare
se asigura ca utilizatorii nu vor folosi alte obiective la aparatele fabricate de ele.
In cazul in care nu corespunde cota de montare a obiectivului cu cea a
aparatului de fotografiat, apar doua situatii :
a) pentru cota de montare a obiectivului mai mare decat cea a aparatului
de fotografiat nu se poate efectua claritatea in planul imagine pentru planurile
departate, in special pentru .
b) pentru cota de montare a obiectivului mai mica decat cea a aparatului
de fotografiat, obiectivul se poate monta numai cu ajutorul unui adaptor (
distantier ) realizandu-se cota necesara
Exista posibilitatea destul de redusa, de a adapta un obiectiv cu un anumit
tip de prindere la un aparat cu alt tip de prindere.
Astfel, analizand doua obiective cu aceeasi distanta focala f = 50 mm
( Canon cu cota de montare de 42 mm si Nikon cu cota de montare de 46,5 mm )
ajungem la concluzia ca obiectivul Nikon poate fi adaptat la aparatul de fotografiat Canon in timp ce, daca adaptam obiectivul Canon la aparatul de fotografiat
Nikon nu vom reusi sa obtinem claritatea la ( vezi Fig. 44 a, b ).
In Fig. 44 a se poate observa cum obiectivul cu cota de montare mai
mare ( Nikon ) se poate adapta la un aparat de fotografiat cu cota de montare
www.photocami.ro
adaptor
b
Fig. 44
vignetare
cadru de expunere
a
Fig. 45
Sistemele de vizare reflex ( mai putin precise), pot obtura partial (vigneta )
subiectul in vizor lipsindu-ne de posibilitatea de a controla in intregime imaginea
care se va forma in planul materialului fotosensibil. ( exemplu, la vechile aparate
Zenit, prin vizor se prezenta numai 90 % din imaginea formata )
3.2 Modul in care razele de lumina traverseaza lentilele simple
In Fig. 46 sunt grupate pe doua coloane principalele tipuri de lentile. In
coloana din stanga , respectiv in figurile a, b, c, d, e, sunt reprezentate lentilele
convergente care conduc razele de lumina paralele spre un focar F. ln al doilea
www.photocami.ro
F
a
lentila
biconvexa
F
b
lentila
planconvexa
lentila
planconvexa
lentila
planconcava
lentila
convex-concava
F
e
lentila
planconcava
F
c
lentila
biconcava
lentila
convex-concava
lentila
concav-convexa
F
lentila
concav-convexa
Fig.46
La constructia obiectivelor, se utilizeaza combinatii complexe de lentile in
scopul formarii imaginii si a imbunatatirii transferului optic..
Dioptria
In afara de dimensiuni, forma, constructie, caracteristica principala a unei
lentile este puterea sa care depinde de distanta focala.
www.photocami.ro
1
1
------- + --------f1
f2
( 21 )
f1
Fig. 47
f2
F =
f1 . f2
------------------f1 + f2 - i
In cazul unei valori mici a distantei dintre cele doua lentile ( i ) aceasta se
poate neglija in calcule
www.photocami.ro
www.photocami.ro
O
f
Fig. 48
x1
a1
2
D
D
tg =
( 22 )
2.f
Fig. 49
In practica, ne intereseaza mai putin unghiul care cuprinde diagonala
cadrului, cit unghiurile care cuprind latura verticala si latura orizontala ale acestuia. ( cunoscand dimensiunile imaginii si inlocuindu-le in locul lui D aceste
unghiuri se pot calcula la randul lor ) .
Astfel notand cu 2 unghiul de cuprindere pe orizontala, cu 2 unghiul de
cuprindere pe verticala si cu L ; l dimensiunile imaginii, obtinem expresiile:
L
tg =
l
( 23 )
2.f
tg =
( 24 )
2.f
60 x 60
130 x 180
60 x 70 60 x 90
180 x 240
Exista si alte formate pentru diferite aplicatii , pentru realizarea carora este
necesara fie utilizarea unor aparate de fotografiat speciale fie modificarea
cadrului de expunere,
Obiectivele pentru aparatele de fotografiat de format mare, care au si
distante focale mari, pot fi adaptate la aparatele pentru pentru format mai mic. In
acest caz insa se va produce vignetarea, respectiv cadrul imagine nu va cuprinde
decat o parte din imaginea pe care o poate forma obiectivul.
La aparatele de fotografiat digitale, captorul de imagine de format mare
este mult prea scump, asa incat in mod obisnuit se utilizeaza obiective cu
distanta focala mica.
www.photocami.ro
Indicele de diafragma k
Fig. 50
Pentru a modifica sectiunea de trecere a fluxului luminos, obiectivele
aparatelor de fotografiat pot fi echipate cu un dispozitiv numit diafragma.
Modificarea sectiunii se produce prin strangerea sau desfacerea simultana a unor
lamele in jurul axului optic principal . ( Fig. 50 )
Suprafata de trecere a fluxului luminos prin obiectiv, se numeste
deschidere sau luminozitate.
Fig. 51
Inchiderea diafragmei, se face in trepte astfel incat la fiecare modificare se
poate obtine jumatate sau dublul sectiunii prin care tranziteaza fluxul luminos ( in
corespondenta cu mecanismul de timp care din treapta in treapta poate dubla
sau injumatati timpul de expunere ) ( vezi Fig. 51 )
Odata cu modificarea sectiunii prin care trece fluxul luminos se vor modifica
si dimensiunile campurilor de claritate ( vezi Tema II a )
Cum fluxul luminos trecut prin aceeasi sectiune produce efecte diferite,
daca obiectivele au distante focale diferite, caracteristica diafragma trebuie sa
asigure posibilitatea de comparare a acestora. Astfel diafragma K reprezinta
raportul dintre distanta focala ( f ) si diametrul ( D ) al suprafetei de trecere a
fascicolului luminos prin obiectivului respectiv.( vezi Fig. 52 )
www.photocami.ro
D
F
K =
( 25 )
f
1
k =
f
=
( 26 )
D
Fig. 53
Fig. 54
Se observa ca, sub o anumita dimensiune, aceste linii nu mai pot fi percepute independent, se contopesc si ceeace se vede este o nuanta generala de gri.
www.photocami.ro
Fig. 55
Fig. 56
Analiza transferului razelor purtatoare de informatii se face pentru toata
suprafata de trecere, prin traversarea obiectivului cu o raze colimate care vor fi
analizate de o tinta electronica.
Semnalele ( Fig. 57 ) se vor analiza atat tangential cat si sagital ( vezi
Fig. 58 ) iar testul se va finaliza prin grafice, a caror interpretare va permite
aprecierea calitatii sistemului optic.
tangential
sagital
1 mm
Fig. 57
www.photocami.ro
Fig. 58
L /mm
120
100
80
60
40
20
10
15
Fig. 59
20
25
mm
10
15
20
25
Fig . 60
www.photocami.ro
www.photocami.ro
3.8.0
sticla flint
difuzie cromatica
F1 F2
a
F2 F1
Fig. 62
Fig. 63
F2 F3
Fig . 64
FO
Fig. 65
6R
Fig. 66
www.photocami.ro
Fig. 67
Material fotosensibil
( plan )
diafragma
Fig . 68
obiectivului
O solutie adoptata pentru micsorarea fenomenului este diafragmarea. De
asemenea se limiteaza unghiul de camp al obiectivului si se proiecteaza scheme
optice la care s-a micsorat curbura lentilei convergente din spate, cea care
influenteaza cel mai mult curbura de camp.
3.8.4 Coma
Aceasta aberatie se produce cand un fascicol de raze venite de la infinit,
cade pe suprafata lentilei frontale, sub un unghi fata de axa optica. In acest caz
in loc sa se formeze punctul imagine, din cauza refractiei, in planul imagine se va
forma o pata alungita. Vezi Fig. 69
diafragma
Fig , 69
www.photocami.ro
plan
imagine
3.8.5 Distorsia
Aberatia consta in faptul ca liniile paralele ale subiectului nu vor fi reproduse corect decat in centrul imaginii ( Fig. 70 a ) spre margine, curbandu-se.
Functie de pozitia diafragmei fata de centrul optic al obiectivului, aceste
linii paralele vor fi curbate in imagine in afara Fig.70 b, sau inauntru Fig. 70 c.
c
Fig . 70
3.8.6 Astigmatismul
Aberatia consta in
faptul ca liniile care pleaca de
la un punct subiect, situat
excentric fata de axa optica si
cad pe o portiune periferica
a lentilei, nu se vor focaliza
nicaeri pe traseu, sectiunea
fascicolului de raze luand
diferite forme eliptice.
( vezi Fig. 71 )
www.photocami.ro
S
Fig . 71
3.9.0
= 0,05 mm k = 16
www.photocami.ro
Fig. 72
Pentru obtinerea imaginilor de la distante foarte mari se poate realiza o
schema constructiva mai compacta, cu ajutorul unor oglinzi. Fig. 73
Fig. 73
Obiectivele cu oglinzi nu sunt echipate cu diafragma reglabila
3.9.3 Schema optica a superangularelor
Pentru a cuprinde de aproape subiecte cu dimensiuni mari, respectiv
pentru a cuprinde razele cu inclinare mare, obiectivul trebuie sa aiba lentila
frontala cu o curbura foarte mare. ( schema optica arata ca in Fig. 74 )
Fig. 74
Distanta focala foarte mica a superangularelor, poate deveni o piedica la
bascularea oglinzii aparatelor de fotografiat reflex.
Deaceea , pentru a se mari distanta pana la planul imagine, pastrandu-se
aceleasi caracteristici ( distanta focala, unghi de cuprindere ) se utilizeaza o
schema constructiva cu un element negativ in fata si un element pozitiv in spate
www.photocami.ro
F
Fig.75
Fig. 76
2f
subiect
Fig. 77
www.photocami.ro
imaginea formata
Fig. 78
Aspectul exterior al obiectivului este prezentat in Fig. 79
buton pentru deplasarea
grupului de lentile
montura grupului
de lentile
montura obiectivului
deplasarea axiala a
grupului de lentile
Fig. 79
Obiectivele mai perfectionate de acest tip, permit si o rotire a grupului
frontal fata de grupul spate, efectuand astfel o dubla corectie, pe orice directie.
Constructia simplificata se poate vedea in Fig. 80
Fig. 80
www.photocami.ro
obiectiv
macro
f
x 1 macro
plan imagine
www.photocami.ro
subiect la
infinit
Sistemul internal-focus
subiect
apropiat
element
Fig. 82
Avantajele sistemului
flotant
www.photocami.ro
Fig. 83
Fig. 84
F
1 mm
Fig. 85
Pentru o miscare a aparatului de fotografiat de 1mm ( datorata de
exemplu apasarii butonului de declansare), imaginea se misca sub un unghi de
aprox 3 0 ceeace reprezinta :
pentru un obiectiv de 50 mm
1/10 din imagine
100 mm
1/ 5 din imagine
200 mm
1/ 2 din imagine
Pentru atenuarea efectului acestei deplasari, la obiectivele moderne s-a
introdus un dispozitiv optic flotant, care deviaza fascicolul de lumina incident si
pastreaza un timp imaginea imobila in planul imaginii.
Pseudostabilizarea, este asigurata de motoare activate de girodetectoare
in miscare, care asigura la declansare o stabilizare a imaginii timp de cca. 2 sec.
Sistemul este aplicat si la camerele video si la binoclurile profesionale fiind
eficient pana la 15 vibratii/ secunda.
Functionarea este prezentata in Fig. 86 a si b
grup II lentile
grup I lentile
prisma corectoare
inertia prismei corecteaza imaginea, pastrand claritatea
Fig. 86
3. 12 Accesorii pentru obiective
Capace
Obiectivele sunt protejate cu capace, atat in partea frontala ( unde au
montura pentru filtre si parasolar ) cat si in partea posterioara ( unde au montura
de prindere pe aparat)..
Capacele, confectionate de obicei din plastic, se monteaza demonteaza
rapid pe partea frontala a obiectivului, sau chiar pe filtru, cu ajutorul a doua cleme
cu arc. Se recomanda o prindere suplimentara ( de obiectiv sau de camera ) cu
un snur flexibil, pentru a evita pierderea capacului. ( un capac de firma 8 $ )
www.photocami.ro
Tocuri
Obiectivul, ca accesoriu al aparatului de fotografiat, este transportat
impreuna cu o serie de alte accesorii, existand riscul ca prin lovirea de acestea
sa se deterioreze. Pentru protectia obiectivelor pe durata transportului se
utilizeaza doua tipuri de tocuri :
Tocul rigid si nedeformabil este utilizat de obicei pentru teleobiectivele
mari si grele care trebuiesc protejate in caz de cadere sau de lovituri accidentale
puternice. ( se confectioneaza din plastic, piele groasa, aluminiu, etc. )
Tocul soft , are forma unei pungi de piele, material plastic sau textil si
protejeaza obiectivele transportate in geanta fotografului.
Parasolarul
Dupa cum s-a prezentat la pct. 1.3, razele de lumina care patrund in
obiectiv se intalnesc in focar, urmand sa formeze imaginea.
Acest fenomen este valabil
numai pentru razele cuprinse de
unghiul care caracterizeaza deschiderea obiectivului.
Razele de lumina incidente
la lentila frontala a obiectivului sub
un unghi mai mare decat unghiul de
cuprindere al acestuia, nu se vor mai
intalni in focar, formand reflexe parazite si imagini pe lentilele interioare
ale acestuia.
Parasolarul are rolul de a
limita conul de raze care patrunde
prin obiectiv, imbunatatind randaFig. 87
mentul optic al acestuia. ( Fig. 87 )
Bineinteles ca fiecare obiectiv va avea propriul sau parasolar, functie
de unghiul sau de cuprindere si de montura de prindere.
Parasolarul, protejeaza obiectivul si impotriva intemperiilor si lovirilor
accidentale in partea frontala a acestuia.
Conditiiile pe care trebuie sa le indeplineasca un parasolar bun sunt :
- unghiul de cuprindere corespunzator cu unghiul obiectivului
- lungime suficienta pentru a limita toate razele laterale
- prindere rapida
Montura parasolarului se fixeaza de obiectiv prin infiletare, prin montura
tip baioneta sau prin presare.
Pentru a nu ocupa prea mult loc, se confectioneaza parasolare colapsibile
( care se strang prin pliere ), din cauciuc.
Fig. 88
www.photocami.ro