ANALIZATORUL VIZUAL

Vederea furnizeaza peste 90% din informatiile asupra mediului inconjurator de aceea are o importanta fiziolo!ica considera"ila nu numai in diferentierea luminozitatii formei si culorii o"iectelor dar si in orientarea in spatiu mentinerea ec#ili"rului si a tonusului cortical $atentia%& Analizatorul 'izual este constituit din oc#i la ni'elul caruia se !asesc receptorii sensi"ili la cantitatea si calitatea undelor luminoase caile de transmitere a informatiei si zonele de proiectie corticala unde se face analiza si sinteza informatiilor& (lo"ul ocular este alcatuit din mai multe in'elisuri sistemul receptor si un aparat optic& Invelisurile globului ocular sunt) sclerotica $e*terioara cu rol de protectie% coroida $asi!ura nutritia oc#iului% si retina care este sediul sistemului receptor& Aparatul optic al !lo"ului ocular are rolul de a focaliza pe retina razele luminoase de a produce o ima!ine reala redusa si in'ersata a o"iectelor si este constituit din mai multe medii refrin!ente& Corneea este transparenta a'asculara "o!at iner'ata a'and o retea de terminatii ner'oase li"ere sensi"ile la durere presiune tact cald si rece& Cristalinul este o lentila "icon'e*a situata inapoia irisului fiind inconjurat de o capsula + cristaloida fi*at de musc#ii ciliari& Acestia impreuna cu cristalinul constituie un perete despartitor intre camera anterioara cuprinsa intre cristalin si cornee si camera posterioara situata intre cristalin si retina& In camera anterioara se !aseste umoarea apoasa iar in spatele cristalinului se afla corpul vitros $umoarea sticloasa% ,istemul receptor este constituit de retina $deri'at em"riolo!ic alcatuita din -0 straturi.stratul e*tern este format din celule pi!mentare care trimit prelun!iri in jurul celulelor receptoare retiniene formand o camera o"scura in jurul lor% tunica interna a !lo"ului ocular& La polul posterior al oc#iului pe a*ul antero/posterior e*ista pe retina pata galbena $macula lutea% cu o depresiune in centrul ei $fovea centralis% considerata zona cu acuitate 'izuala ma*ima& 0lementele celulare fotoreceptoare ale retinei sunt celulele cu conuri si cu bastonase& 1elulele cu "astonas in numar de -23/-40 milioane sunt foarte sensi"ile la lumina fiind receptorii 'ederii nocturne dar nu pot furniza detalii asupra o"iectelor si nici asupra culorii lor& 1elulele cu conuri in numar de 3/5 milioane au un pra! de sensi"ilitate mult mai ridicat si o acuitate mai mare sunt raspunzatoare de 'ederea in lumina puternica si de perceperea culorii o"iectelor& 6OR7AR0A I7A(INILOR

Oc#iul /or!anul in care se afla receptorii analizatorului optic/ are mai multe medii transparente $cornee umoare apoasa cristalin umoare 'itroasa% si o zona fotosensi"ila $retina%) cristalinul functioneaza ca o lentila "icon'e*a care focalizeaza razele luminoase patrunse prin pupila& Ima!inea care se formeaza pe retina la fel ca in camera o"scura a unui aparat foto!rafic este conditionata de o serie de le!i fizice si de inter'entia unor mecanisme acti'e oculare& Razele luminoase sunt refractate cand trec prin medii cu densitati diferite e*ceptie facand doar razele care cad perpendicular pe interfata& Un fascicul de raze luminoase paralele emis de o sursa situata la peste 8 metri trecand prin tr/o lentila "icon'e*a este refractat intr/un punct numit focar principal situat pe a*ul care trece prin centrul de cur"ura al lentilei si inapoia ei& 9istanta dintre lentila si focarul principal se numeste distant focala principala si depinde de cur"ura lentilei& 1apacitatea de refractie a unei lentile se masoara in dioptrii $in'ersul distantei focale principale e*primat in metri%& Razele luminoase sufera la ni'elul oc#iului o tripla refractie cea mai importanta la interfata aer/cornee si celelalte pe am"ele fete ale cristalinului& 9istanta focala a oc#iului uman este de apro*imati' -5 mm iar lun!imea !lo"ului ocular pe a*ul antero/posterior este de 2: mm& Un o"iect situat la o distanta de peste 8 metri de !lo"ul ocular 'a da pe retina o ima!ine clara mai mica reala si rasturnata fara nici o modificare adaptati'a& 1oncordanta dintre puterea de con'er!enta a sistemului mediilor tarnsparente oculare in repaus si lun!imea a*ului antero/posterior caracterizeaza oc#iul emetrop iar neconcordanta acestora caracterizeaza oc#iul ametrop&

La miopi a*ul ocular este mai lun! fata de capacitatea de refractie sau cur"ura cristalinului este e*a!erata si de aceea fasciculul de raze paralele focalizeaza inaintea retinei iar iam!inile sunt neclare& Apropierea o"iectelor de oc#i sau purtarea unor lentile "iconca'e permit 'ederea clara a o"iectelor&

La hipermetropi oc#iul este prea scurt sau con'e*itatea cristalinului este diminuata si de aceea razele paralele sunt focalizate inapoia retinei iar ima!inea o"iectelor este de asemenea neclara& Indepartarea o"iectului de oc#i sau purtarea unor lentile "icon'e*e corecteaza defectul&

La astigmatici cur"ura corneei sau a cristalinului nu este uniforma de aceea razele nu focalizeaza intr/un sin!ur punct ci e*ista focare diferite pentru razele orizontale si cele 'erticale corectarea fiind o"tinuta cu lentile cilindrice&

Acomodarea este procesul prin care ima!inile o"iectelor mai apropiate de 8 metri
de oc#i sunt proiectate pe retina& Acomodarea se o"tine prin cresterea capacitatii de refractie a cristalinului& In conditii de repaus ocular cristalinul apare turtit fiind tinut in tensiune de li!amentele sale& 1and pri'irea se indreapta spre un o"iect apropiat musculatura ciliara circulara se contracta li!amentele cristalinului se rela*eaza si creste cur"ura lentilei in special a fetei sale anterioare datorita elasticitatii& 1oncomitent cu modificarea cur"urii cristalinului formarea ima!inii clare a o"iectelor apropiate necesita si alte modificari dinamice oculare printre care corectarea a*elor oculare prin contractia musculaturii e*trinseci astfel incat ima!inea o"iectului sa cada pe macula micsorarea pupilei pentru a selecta in special cantitatea razelor luminoase paralele etc&

Apropiind un o"iect de oc#i acomodarea incepe de la apro*imati' 8 metri distanta care reprezinta pentru oc#iul normal limita 'ederii clare fara acomodare /punctum remotum/ si se continua pana ce este atinsa capacitatea ma*ima a cristalinului de a/si mari cur"ura cand ima!inea o"iectului de'ine din nou neclara& ;unctul cel mai apropiat de oc#i la care este depasita capacitatea de acomodare /punctum pro*imum/ creste cu 'arsta la inceput lent si apoi mai repede ca urmare a scaderii elasticitatii cristalinului $presbitism%& ELEMENTE DE BIOFIZICA ANALIZORULUI VIZUAL Analizorul vizual este un sistem de comunicare a organismului cu lumea nconjuratoare care permite receptionarea, analiza si traducerea n impuls nervos a informatiilor privind forma, dimensiunile, pozitia, miscarea, culoarea obiectelor acesteia. Semnalul fizic ce poate fi receptionat de catre analizorul vizual este radiatia electromagnetica cu lungimea de unda cuprinsa ntre 400 - 750 nm. lementele principale ale analizorului vizual! oc"i, traiectele nervoase aferente si eferente, statii de prelucrare intermediare si proiectia corticala. #n cele ce urmeaza va fi abordat numai segmental periferic - oc"iul. Structura ochiului $orma globulara cu diametrul de cca. %,5 cm. #n ordine, antero-posterior, elementele oc"iului sunt! - corneea &transparenta' - sclerotica &tesut opac, fibros si elastic' - camera anterioara cu umoarea apoasa - irisul &diafragma inelara pigmentata' - cristalinul &lentila transparenta' - camera posterioara cu umoarea vitroasa

- retina &cu foveea, pata galbena si papila' - coroida &tesut puternic pigmentat care absoarbe lumina parazita, mpiedic(nd difuzia acesteia' )usc"ii ciliari &fibre radiare si circulare' si zonula lui *inn &ligament inelar legat de sclerotica, alcatuit din fibre elastice' permit modificarile convergentei cristalinului. *onula mentine cristalinul n pozitia sa n stare de tensiune mecanica. )usc"ii ciliari pot elibera, prin contractie, cristalinul de sub tensiunea zonulei. Studiul ochiul 21521h 2!" ui di# $u#ct d% "%d%r% al o$ticii &%o'%tric% a. Modele ale ochiului redus b. Studiul mersului razelor n cei patru dioptri ai globului ocular a. +c"iul este redus la un dioptru prin care razele se propaga la fel ca n oc"iul real. #n modelul Listing, oc"iul este un dioptru sferic cu raza de , mm care separa aerul de un mediu transparent cu indice de refractie n - ..//7 Modelul Gullstrand consta dintr-un un sistem optic centrat n care un dioptru sferic unic cu raza 5,7 mm &care reprezinta practic corneea! 0 - ,0 1' separa aerul de un mediu transparent de indice de refractie .,//,. 0entrul optic este centrul de curbura al dioptrului. 1istanta dintre centrul optic si retina este de cca. .5 mm. 2etina se afla n planul focal. b. +c"iul este considerat un sistem optic centrat alcatuit din urmatoarele elemente! - corneea, n - .,/7%, separata de aer printr-un dioptru anterior conve3 si de - umoarea apoasa, n - .,//,, printr-un dioptru posterior concav

- 0ristalinul, n - .,4./ &.,/75-.,47/' este separat de umoarea apoasa printrun dioptru anterior conve3 si de - umoarea vitroasa &n - .,//,', printr-un dioptru posterior tot conve3. 0orneea este mediul cel mai refringent, cca 40 1. Are cea mai mare contributie la convergenta totala de cca ,0 1. 0ristalinul contribuie cu restul de %0 1. 0onvergenta cristalinului este mai mica deoarece acesta este marginit de medii cu indici de refractie apropiati n timp ce corneea se afla n contact cu aerul care are indicele de refractie mult mai mic dec(t cel al corneei.. 0ristalinul este o lentila biconve3a cu 2. - .0 mm si 2% - , mm &n stare neacomodata'. ste alcatuit din straturi celulare concentrice al caror indice de refractie creste dinspre periferie spre centru. 0onvergenta cristalinului este variabila datorita modificarii curburii. 4moarea vitroasa confera tensiune globului ocular. Ada$tar%a la lu'i#a 5risul - diafragma care limiteaza flu3ul luminos ce cade pe retina si care micsoreaza aberatiile cromatice si de sfericitate produse de lentilele oc"iului. 0(nd luminozitatea este slaba, fibrele radiale ale irisului se contracta &midriaza', diametrul pupilei creste. 6a iluminare e3cesiva, fibrele circulare ale irisului micsoreaza pupila &mioza'. Acest fenomen se numeste adaptare la lumina. Aco'odar%a #ntr-un oc"i normal, imaginea unor obiecte foarte ndepartate se formeaza pe retina. 1aca obiectele sunt situate la o distanta mai mica de , m de oc"i, imaginea lor s-ar forma n spatele retinei daca cristalinul nu s-ar bomba marindusi convergenta. 7entru ca imaginea sa fie clara, ea trebuie sa se formeze pe retina. Aceasta se realizeaza astfel! cristalinul este nconjurat de un ligament

circular, zonula lui *inn, pe care se afla nserati musc"ii ciliari circulari si radiari. 6a contractia fibrelor circulare, zonula se rela3eaza si cristalinul iese de sub tensiune, bomb(ndu-se sub efectul propriei elasticitati. 0onvergenta sa va creste si imaginea se formeaza mai aproape de centrul optic &mai n fata, deci pe retina'. 5nvers, la contractia fibrelor radiare, zonula este din nou pusa sub tensiune, cristalinul se subtiaza si si micsoreaza convergenta. #n acest fel se realizeaza acomodarea. 8ederea clara se realizeaza ntre doua puncte! punctum proximum - pp- si punctum remotum -pr-. 7p - cel mai apropiat, vazut clar cu acomodare ma3ima. 7r - cel mai departat, vazut clar fara acomodare. 6a oc"iul normal &emetrop' pp %5 cm, pr . D%(%ct%l% &%o'%tric% al% "%d%rii )a'%tro$iil%* - defecte a3iale &dimensiunile globului ocular' - defecte de curbura &forma dioptrilor' - defecte de indice &indicii de refractie ai mediilor transparente' - defecte de elasticitate &proprietatile mecanice ale cristalinului' Miopia )iopia a3iala - cea mai frecventa. A3ul anteroposterior este mai lung, imaginea se formeaza naintea retinei. 7p si pr se afla mai aproape de oc"i. Se corecteaza cu l%#til% di"%r&%#t%. )iopia de curbura - curbura cristalinului este mai mare, convergenta va fi marita &de obicei este legata de oboseala'. )iopia de indice creste indicele de refractie datorita cresterii concentratiei saline - n stari patologice. Hipermetropia

5maginea se formeaza n spatele retinei, pp se afla mai departe. 9ipermetropia a3iala - a3 anteroposterior mai scurt. 9ipermetropia de curbura - cristalin mai alungit. 0ristalinul trebuie sa se bombeze n permanenta pentru a aduce imaginea pe retina. 0orectarea se face cu l%#til% co#"%r&%#t%. Presbiopia este o ametropie de elasticitate care apare, n general, dupa v(rsta de 40 de ani. :ombarea se face mai dificil. Se folosesc l%#til% co#"%r&%#t% pentru a vedea obiectele apropiate. A+ti&'ati+'ul - ametropie de curbura. 2azele de curbura ale dioptrilor nu sunt egale de la un meridian la altul al dioptrilor &mai ales pentru cornee'. $orma dioptrilor nu mai este sferica. 0orectarea se face cu ajutorul l%#til%lor cili#dric%. Bio(i,ica r%c%$ti%i "i,ual% Structura r%ti#%i 1upa ce strabat mediile transparente ale oc"iului, razele luminoase care provin de la diferitele obiecte ale mediului nconjurator cad pe retina, structura comple3a av(nd o suprafata de cca % cm% si grosimea de /50 m. 0ele 5 tipuri de celule prezente n retina si dispuse n straturi succesive sunt! Celulele epiteliului pigmentar - alcatuiesc stratul distal format dintr-un singur sir de celule epiteliale. 0ontin un pigment - melanina- care absoarbe lumina &pentru a evita difuzia'. Stratul urmator! cel al celulelor fotoreceptoare, celulele cu conuri si bastonase, care contin pigmentii fotosensibili. 0elulele fotoreceptoare sunt orientate cu e3tremitatea fotosensibila nspre coroida, fiind partial ngropate n epiteliul pigmentar. 2epartitia lor n retina nu este uniforma. #n fovee se afla numai celule cu conuri, n timp ce densitatea celulelor cu bastonase creste nspre periferie. #n fovee celulele sunt mai e3puse luminii prin scaderea densitatii

straturilor anterioare. #n pata oarba, pe unde ies fibrele nervului optic, celulele fotoreceptoare lipsesc complet. 4rmeaza stratul de celule orizontale, care fac sinapsa cu celulele fotoreceptoare &,-50 celule fotoreceptoare'. Celulele bipolare - alcatuind primul strat al neuronilor vizuali &de aceea retina poate fi considerata o portiune de creier periferic'&se mai numesc si neuroni bipolari' realizeaza legaturi ntre celulele receptoare si cele ganglionare. #n zona foveala corespondenta este biunivoca. - fiecare con realizeaza legaturi sinaptice cu o bipolara si fiecare bipolara cu o ganglionara. $iecare ganglionara primeste astfel informatii de la un singur con. Spre periferia foveei si n afara acesteia, mai multe celule receptoare realizeaza cone3iuni sinaptice cu o bipolara si mai multe bipolare trimit informatii unei singure ganglionare. Celulele amacrine realizeaza cone3iuni ntre neuronii bipolari, la fel cum celulele orizontale interconecteaza celulele fotoreceptoare. Sunt lipsite de a3on si trimit informatii dinspre centru spre periferie. 4ltimul strat - celulele ganglionare - fac sinapsa cu cele bipolare, iar a3onii lor alcatuiesc nervul optic. 7ata oarba &papila' - lipsita de celule fotoreceptoarelocul n care nervul optic se ndreapta spre corpii geniculati laterali, dupa ce strabate nvelisul globului ocular. Structura +i (u#ctia c%lul%lor (otor%c%$toar% 0elulele fotoreceptoare realizeaza functia de de traducere a semnalului vizual radiatia electromagnetica din domeniul vizibil- n semnal electric . 0elula cu bastonas este alcatuita din doua parti! segmentul extern (SEB , sub forma alungita, cilindrica, de bastonas, si segmentul intern(S!B . Segmentul e3tern este fotoreceptorul propriu-zis, cel intern are rol metabolic. :astonasele asigura vederea scotopica &la lumina crepusculara' av(nd o mare sensibilitate.

S : are o structura speciala, contin(nd un mare numar de discuri membranare &p(na la %000' suprapuse. )embrana discurilor este formata din subunitati membranare &cca 5 nm diametru' n centrul carora se gaseste pigmentul fotosensibil - rodopsina &.07-.0; molecule<bastonas'. 2odopsina - proteina transmembranara care traverseaza membrana de 7 ori & - "eli3uri' - este alcatuita din opsina &partea proteica' si cromoforul retinal &alde"ida vitaminei A, partea prostetica'. )embrana bastonasului contine numeroase canale de =a si 0a, astfel nc(t, la ntuneric, e3ista un influ3 pasiv de =a si 0a & curent de ntuneric' &.0-.5> 0a'. #n ntuneric membrana este polarizata negativ &-%0 - -40 m8'. 5onii de =a intra n celulele fotoreceptoare prin canale, dar nu se acumuleaza deoarece sunt evacuati pe masura ce intra de catre pompele ionice din S5:. 0a este evacuat printr-un mecanism antiport /=a<.0a n S :. 0urentul de =a &0a' reprezinta curentul de ntuneric. #n urma fotoe3citarii si activarii rodopsinei, se nc"id canalele de =a &0a', curentul de ntuneric dispare si membrana se "iperpolarizeaza. 7otentialul celular poate ajunge la -;0 m8, depinz(nd de intensitatea luminii. 8ariatia de potential declanseaza e3citatia neuronilor bipolari, astfel nc(t potentialele de actiune aparute n acestia ajung n final la sinapsa cu neuronul ganglionar pe care-l e3cita. 1e la neuronul ganglionar vor porni trenuri de potentiale de actiune tot sau nimic care, pe calea nervului optic, ajung n corpii geniculati si apoi n scoarta cerebrala &scizura calcarina' unde produc senzatia vizuala. :astonasele au o sensibilitate foarte mare! un singur foton poate duce la blocarea intrarii n celula a .0, sarcini pozitive - amplificare de putere. $otonul este doar trigger &declansator', restul se datoreaza energiei proceselor metabolice. Ciclul -iochi'ic al rodo$+i#%i 0romoforul rodopsinei, retinalul, se afla la ntuneric n configuratia ..-cis. 7rin fotoactivare, retinalul trece n ..-trans &all-trans' si se desprinde de opsina. ?ransformarea directa si cu transformarea inversa reprezinta ciclul #ald. 5n starea n care retinalul s-a desprins, rodopsina devine rodopsina

activata 2@ si interactioneaza cu traductina $ &macromolecula proteica membranara din clasa proteinelor A', care la r(ndul ei este activata. ?raductina, care n stare neactivata are legata o molecula de guanozin difosfat &A17', va forma un comple3 2@?-A17 care pierde A17 si leaga A?7 &guanozin trifosfatul' devenind 2@?-A?7. Acest comple3 este instabil si se descompune n 2@ si ?-A?7. 2@ se combina din nou cu traductina neactivata etc.Se poate combina cu p(na la 500 molecule de ?. ?-A?7 - traductina activata. Aceasta activeaza o molecula de fosfodiesteraza &71 'B se formeaza comple3ul 71 -?-A?7 &fosfodiesteraza activata' care actioneaza asupra c-GM% &acid guanozin-monofosforic ciclic'. c-A)7 este transformat n acid guanozin-monofosforic 5C-A)7. Scaderea concentratiei de c-A)7 provoaca nc"iderea canalelor de =a si 0a &c-A)7 le mentinea desc"ise'. $osfodiesteraza activata pierde un rest fosforic si devine 71 -?-A17 care la r(ndul sau se descompune n ?-A17 si 71 . Acestea din urma reintra n ciclurile bioc"imice respective. Astfel se pot distinge urmatoarele cicluri! ciclul Dald &2-2@', ciclul traductinei, ciclul 71 si ciclul c-A)7 &c-A)7 este refacut sub avctiunea guanilat ciclazei'. 7rin aceste cicluri se produce o amplificare considerabila a semnalului. Astfel, o molecula de rodopsina activeaza 50 ?<s si o traductina transforma %000 - 4000 c-A)7. 0a rezultat final, se pot transforma cca .00000 c-A)7<s. Aceasta duce la nc"iderea unui mare numar de canale de =a si 0a &mai ales =a'B ionii de =a &0a' se acumuleaza n e3teriorul S : si determina "iperpolarizarea membranei, proportional cu intensitatea stimulului luminos. 9iperpolarizarea se transmite si S5:. 1e la acesta semnalul va fi transmis celorlalte straturi de celule ale retinei &bipolare, ganglionare' si ajunge n final la fibrele nervului optic. 7rintr-o serie de alte procese bioc"imice este limitat mecanismul de amplificare si, la ntuneric, 2@ devine din nou inactiva 2 &rodopsin Einaza catalizeaza scaderea afinitatii 2@ pentru ?, prin fosforilare'. 0elulele receptoare cu bastonas sunt responsabile de vederea scotopica, la luminozitate scazuta, fara vederea culorilor &albnegru'.

C%lul%l% cu co#uri - permit perceperea culorilor &vedere fotopica - diurna'. le sunt activate n conditii de luminozitate accentuata - au un prag crescut de activare. Au forma de con , iar n loc de discuri au o membrana faldurata. 7igmentul fotosensibil al conurilor este iodopsina. S-au identificat trei tipuri de conuri, cu sensibilitate cromatica diferita si care contin trei tipuri de pigmenti iodopsinici! eritrolab & -570 nm', clorolab & -5/5 nm' si cianolab & - 445 nm'. Acestea sunt valorile n cazul retinei umane. le difera de la o specie la alta. Di+cro'ato$+iil% Sunt alterari congenitale ale senzatiei cromatice. &cromatopsia - lipsa perceptiei culorilor &lipsa conurilor'. 'icromazia - perceperea a doua culori! protanopie - lipseste rosul, deuteranopie - lipseste verdele, tritanopie - lipseste albastrul. 3istenta celor trei tipuri de conuri vine n sprijinul teoriei tricromatice a vederii colorate &Foung, )a3Gell, 9elm"oltz' conform careia orice culoare se poate obtine prin combinarea a trei culori. )atematic! 0 - 32 H I8 H zA 3, I, z - coeficienti cromatici &proportia fiecarei culori'. Bio$ot%#tial%l% r%ti#%i %otentialul receptor initial - are o amplitudine proportionala cu intensitatea stimulului. 2eflecta transferul de sarcina n moleculele de pigment fotosensibil. 1epinde de pastrarea intacta a structurii discurilor &poate fi obtinut si n lipsa membranei bastonasului'.

%otentialul de receptor - potentialul celulelor fotoreceptoare, obtinut n urma "iperpolarizarii membranei. 1epinde de intensitatea, iar n cazul conurilor si de frecventa radiatiei luminoase. Electroretinograma - potentialul ntregii retine. 2aspunsul +=! a' celulele fotoreceptoare, b' celule bipolare si )Jller, c' epiteliu pigmentar si celule fotoreceptoare. 2aspunsul +$$! d' depinde de densitatea conurilor si bastonaselor.