Vascularizatia plamanului si vasomotricitatea circulatiei pulmonare

Plamanul are atat o vascularizatie nutritiva, asigurata de vasele bronsice, cat si una functionala, realizata de circulatia pulmonara. Vascularizatia nutritiva Vaseele bronsice asigura vascularizatia bronhiilor si a vaselor mari pulmonare, a septurilor fibroase, a pleurei viscerale si parietale mediastinale. Ramurile arteriale sunt satelite bronhiilor si perg pana la bronhiolele terminale, dar nu ajung pana la zona alveolizata. Reteaua capilara care se formeaza in arteriolele bronsice se continua cu doua plexuri venoase submucos si peribronsic. Cele doua plexuri realizeaza, prin comunicarile dintre ele, numeroase anastomoze veno-venoase. Drenajul venos al plexului peribronsic se face spre vena azigos in partea dreapta si in hemiazigos si intercostala superioara pentru partea stanga. Plexul submucos efectueaza drenajul in cea mai mare parte in venele pulmonare, explicand infiltratia cu sange venos a sangelui care ajunge in atriul stang. Cantitatea de sange venos care patrunde in atriul stang este numai de 1-2% din debitul cardiac, datorita faptului ca debitul sangui pulmonar este mult mai mare fata de cel bronsic. Vascularizatia functionala Circulatia pulmonara, sau mica circulatie, este formata dintr-un sistem arterial pulmonar, care cuprinde artera pulmonara si ramurile sale divizionara pana la capilarele pulmonare, si un sistem venos pulmonar, care constituie circulatia de retur spre inima. Vasele circulatiei pulmonare au o serie de particularitati morfofunctionale justificate de functia lor. Vasele arteriale pulmonare se imprat in: - artere elastice - artere musculare - arteriole (se contiuna cu vasele precapilare) Arterele elastice regimul presional din sectorul cisrulatiei pulmonare este de aproape 6 ori mai scazuta comparativ cu cea din circulatia sistemica. Spre deosebire de structura peretelui aortei, in peretele arterelor pulmonare fibrele sunt scurte, discontinue, dand un aspect de masa amorfa. Fibrele musculare care se gasesc la acest nivel se insera in spirala de fibre elastice. Rolul lor nu este atat in vasomotricitate, cat in mularea pe continutul sanguin.

Alaturi de fibrele elastice si musculare se gasesc colagen si substanta fundamentala bogata in heteropolizaharide acide de tipul condroitinei. Distensibilitatea arterelor pulmonare si a celor doua ramuri principale este foarte mare si perrminte ca, in timpul sistolei, peste volumul de 50 ml pe care-l contin in diastola sa se adauge jumatate din debitul sistolic fara ca presiunea sa depaseasca 12-15 mmHg. Arterele musculare au un perete subtire, care reprezinta, in stare de ralazare, aproximativ 3-6% din diametrul extern. In timpul contractiei, diametru extern se reduce pana la 20%, iar suprafata lumenului, micsorandu-se cu 65%, conduce la o crestere de 8 ori a rezistentei de curgere. Reducerea diametrului extern cu 50% este urpata de inchiderea lumenului. Arteriolele pulmonare contin un volum de sange redus, numai de 3 ml. Vasele precapilare cu care acestea se contiuna, fara a fi limitate de sfinctere precapilare, cuprind 5ml de sange. Viteza de circulatie este foarte mica, favorzand astfel schimbul de gaze. Capilarele pulmonare formeaza o retea densa si regimul lor de functionare nu este conditionat si controlat de prezenta unor sfinctere ca acelea care se gasesc in circulatia sisteminca. Volumul de sange care se gaseste in acest sector este de circa 150ml. Vasomotricitatea circulatiei pulmonare. Circulatia pulmonara la adult are posibilitati vasoconstrictoare reduse, in comparatie cu circulatia sistemica fetala si neonatala. Vasomotricitatea sectorului vascular pulmonar detine un rol important in reglarea schimburilor gazoase, prin adaptarea perfuziei la ventilatie si, deci, pentru mentinerea constanta a concentratiei sanguine a gazelor respiratorii. Stimulii principali sunt si Celulele musculare netede din peretii vasculari au proprietatile morfologice generale ale musculaturii netede: dimensiuni reduse, reticul endoplasmatic putin dezvoltat, capacitate mare de a sintetiza elastina, fibre elastice si colagen. Mioza are o activitate ATPazica scazuta, contractia fiind lenta, prelungita. Catecolaminele alfa-adrenergice si angiotensina au actiuni vasoconstrictoare, in vivo, cele mai multe efecte exercitate asupra circulatiei pulmonare sunt secundare efectelor lor pe circulatia sisteminca. Existenta unui tonus adrenergetic permanent este sugerata de faptul ca inhibitorii alfa produc o scadare de mica importanta a rezistentei pulmonare arteriale. Seretonina si prostagalandinele si au actiuni vasoconstrictoare mei accentuate comparativ cu circulatia sistemica. Acetilcolina este un agent vasodilatator da actioneasa pe vasele pulmonare contractate, dar ramane fara efect daca actioneaza asupra celor normale. Efectele histaminei sunt contradictorii depinzand de dosa si predominanta receprotilor . Bradikinina exercita efecte vasoconstrictoare pulmonare,tot in functie de doza, dar raspunsurile vasodilatatoare sunt cele mai puternice.

Stimulul cel mai important al vasomotricitatii pulmonare este hipoxia alveolara. Efectele sale sunt potentate de acidoza metabolica sau respiratorie, care, prin ele insele, au efecte vasoconstrictoare la nivelul circulatiei pulmonare. Efectele hipoxiei asupra circulatiei pulmonare. Hipoxia produce vasoconstrictie in teritoriul arterial pulmonar, implicandu-se astfel in adaptarile locale ale perfuziei la ventilatie; prin acest efect se explica rezistentele crescute din circulatia pulmonara fetala, in cursul afectiunilor respiratorii cronice si la indivizii care locuiesc la altitudine. Raspunsul presor apare la om atunci cand (presiune pertiala a oxigenului la nivelul alveolei) scade sub 70mmHg si este maxim la valoarea de 35mmHg a acesteia. Mecanismul de producere a vasomotricitatii hipoxice nu este insa complet elucidat. Se admite existenta unei celule chemoreceptoare care recunoaste semanlul hipoxic, urmata de o transformare a semnalului in rasposn contractil. Constrictia hipoxia a vaselor pulmonare din timplu vietii fetale scate brutal in momentul primei respiratii, ca urmare a ajungerii oxigenului la nivel alveolar, determinand reducerea rezistentei vasculare si cresterea fluxului sanguin pulmonar. Influenta acidozei asupra circulatiei pulmonare. Acidoza determina o vasoconstrictie arteriala pulmonara, urmata de cresteri cu 3-4mmHg ale presiunilor in arterrele pulmonare si o crestere cu aproape 50% a rezistentei in vasele pulmonare. Aceste fenomene apar la valori ale pH-ului cuprinse intre 7 -7,20. Raspunsurile sunt identice in acidoza metabolica sau respiratorie si mai accentuate daca se produc la subiectul aflat deja in stare de hipoxie.

Facultatea de Medicina Dentara Anul I, gr.4 Studenti : Cioroiu Beatrice Iurcan Ana-Maria Tirlea Bianca