Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hypnosis, A Comprehensive Guide
Hypnosis, A Comprehensive Guide
nivelul zaharului in sange a fost normal, fara ca timpul scurs sa fi fost suficient ca sangele
sa fie filtrat de ficat si rinichi. Intrebarea este Care este cauza diabetului? Este el real?
Metafizic vorbind, mintea este singulara, dar din moment ce nu toti oamenii o percep in
acelasi fel, diviziunea in Minte Constienta si Minte Inconstienta este o distinctie
folositoare. In ciuda parerii unor comportamentalisti ca nu am avea o Minte Inconstienta,
distinctia ne poate permite sa intelegem mai clar modul in care mintea opereaza.
De ce invatam despre Hipnoza?
Valoarea experimentarii transei si invatarii hipnozei rezida in a atinge puterea de a
ne vindeca propriul corp si a ghida clientii in a si-l vindeca pe al lor puterea de a
invata si puterea de a crea schimbari in viata noastra.
Daca poti produce fenomene hipnotice in tine insuti, cum ar fi catalepsie
(rigiditate), relaxarea muschilor principali, catalepsia intregului corp, sau purtare
comportament somnambulic, atunci ai puterea de a produce schimbari vindecatoare in
tine insuti. Daca iti poti inchipui o minge de tenis, iti poti inchipui un gunoier mic
calatorind in corpul tau si stringind celulele sau substantele care au provocat boala.??????
Daca ai dureri musculare severe in spate, gandeste-te ce usurare ar fi sa stai jos si sa intri
in transa sau sa lucrezi cu un hipnoterapeut, si sa spui Minte Inconstienta, incepe si
vindeca muschii spatelui meu!. Daca ai o comunicare clara cu Mintea Inconstienta poti
face asta. Exista acum un val crescand de suport pentru puterile vindecatoare ale hipnozei
in comunitatea traditionala de medicina alopata.
In afara de vindecare, Mintea Inconstienta deschide noi usi cunoasterii (invatarii).
Daca este ceva ce vrei sa inveti usor, ii poti spune Mintii tale Inconstiente Sa invatam
aceasta si te va sprijini. Daca esti preocupat de o prezentare pe care o faci, ii poti spune
Mintii tale Inconstiente Sa organizam aceasta in asa fel incat sa curga usor si fara efort.
Mintea ta Inconstienta va face toate acestea pentru tine.
In transa, putem deasemeni sa ne incarcam cu putere reala pentru a crea schimbari
in vietile noastre, vindecand ceea ce trebuie vindecat, conservand invataminte din trecut,
si facand noi conexiuni neurologice pentru a ne indeplini visele. In aceste scopuri predau
Time-Line Therapy pentru mii de oameni in fiecare an. Daca avem o legatura cu Mntea
noastra Inconstienta, vom avea toate resursele de care avem nevoie pentru a ne crea
viitorul, indeplinindu-ne visele.
Milton Erickson a spus odata Pacientii sunt pacienti pentru ca nu sunt in legatura
cu propriul lor Inconstient. Pacientii hipnoterapiei sunt oameni care au suferit prea multa
programare, atat de multa programare exterioara incat au pierdut contactul cu eul lor
interior. Oamenii care sunt in legatura cu Inconstientul lor pot sa-si controleze destinul.
Exploram hipnoza pentru doua scopuri. Pe de o parte, invatam cum sa fim superbi
hipnoterapeuti, capabili sa ii ghidam pe altii pentru a obtine beneficiile transei. Pe de alta
parte, invatam cum sa fim foarte buni subiecti pentru hipnoza, pentru a putea accesa acele
beneficii cind intram in transa noi insine.
CAPITOLUL 2
Scurta istorie a hipnozei
pacient, ajungand la partea cu magnetul nu a mai gasit nici unul dintre magnetii sai si nu
pareau sa fie de gasit nicaieri. A luat un bucata de bat, l-a trecut peste taietura pacientului
si sangerarea s-a oprit! Cum am spune noi azi intermenii hipnozei: trecerea unui magnet
sau a unui bat este o simpla sugestie nonverbala ce determina aparitia transei si opreste
sangerarea.
Dupa succesele sale, Mesmer a reclamat ca nu energia magnetului a cauzat
sangerarea ci energia magnetica provenita de la pacient. Aceasta ipoteza a dus la mari
controverse. El a numit aceasta energie magnetism animal. Nivelul transmiterilor
energetice in teoria lui Mesmer nu erau detectabile de catre instrumentele utilizate in
perioada respectiva pentru masurarea magnetismului conventional, iar termenul de
magnetism animal l-a discreditat pana la urma pe Mesmer.
In perioada de apogeu a faimei sale in Viena, Mesmer s-a mutat la Paris si a
devenit favoritul aristocratiei franceze. La sfarsitul anilor 1700 toate personalitatile
vremii mergeau la Dr. Mesmer pentru unul dintre tratamentele sale magnetice. Mesmer a
devenit un doctor de succes intr-o asemenea masura incat comunitatea medicala a
timpului a contestat metodele sale si pe Mesmer l-au numit sarlatan.
Apoi Mesmer a gresit enorm cerindu-i regelui Frantei o ancheta. Comisia
desemnata sa investigheze existenta magnetismul animal includea trei persoane
faimoase in zilele noastre: chimistul Lavoisier, cunoscutul american Benjamin Franklin si
un doctor care era expert in controlul durerii numit Guillotin. Franklin a spus: Acestui
tip, Mesmer, nu i se scurge nimic din maini, nimic ce as putea vedea. Asa incat cred ca
mesmerismul trebuie sa fie o sarlatanie.
Mesmer, astfel discreditat, a parasit Parisul si s-a intors la Viena pentru a practica
mesmerismul sau magnetismul animal. Din 1795 pana in 1985 notiunea de energie ca
si arta de vindecare a fost exclusa din vocabularul medical si psihologic.
Totusi, intr-o oarecare masura, mesmerismul se mai practica inca. Marchizul de
Pusseguyr in Franta a utilizat termenul de somnambul desemnad persoanele care merg
in somn, care este inca folosit pentru a descrie starile hipnotice cele mai profunde. De
Pusseguyr a ales termenul acesta dupa ce a observat ca subiectii aflati intr-o stare
profunda de transa erau in esenta somnambuli. Dr. Elliottson de la London College a
adoptat mesmerismul in practica sa si a fost aproape de a fi expulzat din comunitatea
medicala.
In jurul anilor 1840, un tanar chirurg din Londra numit James Braid, a mers sa
vada o demonstratie de mesmerism a unui adept al acestei practici numit La Fontaine. In
zilele acelea mesmeristul obisnuia sa stea langa capul pacientului si isi trecea mainile
peste corpul acestuia prin spatele lui.
Ce l-a intrigat pe Braid a fost ca ochii pacientului ramaneau deschisi fara a clipi,
uitandu-se fix la mesmerist. Braid a realizat importanta fixarii ochilor in inducerea
transei. El a introdus un nou termen pentru a descrie starea de fixare, neuro-hipnoza.
Braid a decis ca mesmerismul nu implica transferul energiei. El a presupus ca
mesmerismul funtioneaza pentru simplul fapt ca sugestia cauzeaza intrarea pacientului
intr-o transa.
James Braid a scris prima carte despre hipnoza in 1843, intituland-o
Neurypnology. In aceasta carte el clarifica faptul ca fixarea intr-un singur punct sau pe o
singura idee este ceea ce produce aparitia hipnozei. Interesant este ca ulterior Braid a
decis ca hipnoza nu este termenul potrivit si a incercat schimbarea denumirii in
monoideism care nu se potriveste mai bine decat cea de neuypnology. Astfel denumirea
de hipnoza a supravietuit.
In aceasi perioada, James Esdaile, doctor in India, a scris o carte intitulata
Mesmerism. Esdaile sublinia utilizarea mesmerismului in procesele de control si
eliminare a durerii. El si-a dezvoltat tehnicile inaintea inventarii anestezicului pe baza de
cloroform, larg utilizat mult mai tarziu in chirurgie. Esdaile a realizat peste 500 de
operatii, multe dintre ele implicand dureri extreme, fara a utiliza vreun anestezic si a
descoperiti ca multi pacienti se vindeca astfel mult mai repede decat in mod normal. Unii
medici nu au crezut teoriile lui Esdaile si la intoarcerea lui din India aproape a fost exclus
din Corpul Medical Britanic pentru banuiala de a folosi mesmerismul in controlul durerii.
Aceasta dezbatere a mers mai departe, dar cloroformul a fost descoperit aproape
imediat dupa intoarcerea lui Esdaile. Cu aceasta descoperire, cercetarile asupra
controlului durerii au fost oprite.
In 1864, un doctor numit Liebault, in Nancy, Franta, a dezvoltat un sistem de
terapie utilizand hipnoza. Bernheim, un coleg al lui Liebault, i-a trimis un pacient cu
schiatica, iar pacientul a fost vindecat aproape peste noapte. Bernheim s-a decis sa
investigheze acest lucru ciudat numit hipnoza si curand dupa aceea a format un
parteneriat cu Liebault pentru a infiinta Scoala de Hipnoza de la Nancy. Tanarul Sigmund
Freud a studiat cu Liebault si Bernheim la Scoala de la Nancy si initial a utilizat hipnoza
in practica sa. In final, Freud a renuntat sa mai utilizeze hipnoza. Motivul declarat public
a fost ca o tanara pacienta a sarit si la sarutat. Freud a declarat ca pentru a fi concludent
ca hipnoza este prea subtila pentru a putea fi folosita. Putina istorie cunoscuta a hipnozei
inregistreaza motive diferite pentru care Freud a incetat utilizarea acesteia: utilizarea
cocainei i-a distrus gingiile si dintii sai falsi nu se mai potriveau bine cauzandu-i
insuficiente in inducerea rapida a transei hipnotice.
In competitie cu un excelent hipnotizator numit Breuer, Freud a inventat terapia
vorbirii. Freud spunea ca terapia sa nu este o terapie pentru saraci. Aceasta are nevoie de
100 pana la 300 de ore pentru a-si produce efectul. Terapia vorbirii lui Freud a devenit
psihoanaliza si a schimbat istoria pshologiei europene. Psioanalistii freudieni s-au
raspandit in psihologie si a devenit nepotrivit sa utilizezi orice alta tehnica. In consecinta
hipnoza a fost eclipsata.
In 1890, exact inainte ca opera lui Freud sa ia amploare, William James a scris
prima carte specifica psihologiei, doua volume intitulate Principii ale psihologiei.
Aceasta este o carte de referinta daca intentionezi sa practici hipnoza, programarea
neurolingvistica sau orice alta forma de interventie asupra clientilor.
La inceputul secolului 20, doua mari scoli de psihologie s-au dezvoltat. Pe de-o
parte, urmasii lui Freud, impreuna cu cei ai lui Jung si Adler, care au fost influentati de
Freud, formand o directie analitica a psihologiei. De cealalta parte erau behavioristii care
reactionau impotriva proceselor psihoanalitice ale lui Freud.
Behaviorismul actual incepe cu un medic american putin cunoscut, William
Twitmeyer, care nota ca daca lovesti usor genunchiul unui pacient cu un ciocanel,
genunchiul tresare. In 1902, Twitmeyer scria un articol pentru Journal of the American
Medical Association intitulat The Knee Jerk Reflex. Incls in a doua parte a articolului
sau-si aproape oriunde privesti-era o observatie intriganta: dupa conditionarea pacientului
prin loviri repetate ale genunchiului, Twitmeyer le spunea pacientilor ca urmeaza sa
loveasca din nou genunchiul dar oprea ciocanul inainte ca acesta sa atinga genunchiul. Iar
genunchiul reactiona totusi fara a fi lovit. Aceasta este o timpurie documentare asupra
relatiei stimul-raspuns.
Profesia medicala americana a omis importanta articolului lui Twitmeyer, insa un
tanar cercetator rus, Ivan Pavlov, l-a citit si a luat notite. Doi ani mai tarziu, in 1904,
Pavlov a publicat primul sau articol asupra Reflexelor conditionate impreuna cu
CAPITOLUL 3
Transa
Transa si relatie
Conceptul fundamental in intelegerea si practicarea hipnozei este transa. Transa
este o stare prin care se instaleaza hipnoza. Este de asemenea o stare in care intram
frecvent, pe parcursul unei zile obisnuite. Exemplul meu favorit de transa este aceea din
lift. Intri intr-un lift, usile se inchid, ridici privirea si urmaresti cum se aprind numerele:
unudoitreipatrucincisase.Ajungi la sapte. Liftul se opreste iar usile se
deschid si iti spui, gata, asteapta!e oare sapte? Aceasta este transa. Chiar mai
familiara este transa din timpul sofatului. Odata conduceam masina de-a lungul unei
autostrazi dinspre Niagara Falls spre Winsdor. Drumul trecea printr-un loc foarte frumos
unde erau copaci impunatori, si cerul senin, iar aerul era foarte proaspat. Conduceam, si
conduceam, si ascultam radio. Si deodata, mintea mea constienta, a preluat controlul si
mi-am dat seama ca eram la 60 mile, dincolo de iesire. Transa sofatului este un exemplu
prin care inconstientul preia controlul direct asupra comportamentului constient.
Probabil cea mai comuna situatie in care intram in transa, intr-o zi obisnuita, este privitul
la Tv. Te-ai uitat vreodata la Tv in timp ce, o persoana cu care locuiesti vorbea cu tine cu
ardoare.si brusc te-ai intors catre persoana aceea si ai spusCe?. In transa Tv
inconstientul poate prelua si inmagazina un lung sir de magini. Daca iti propui sa faci
hipnoza cu copiii, poti sa le ceri sa-si aminteasca emisiunea lor preferata, iar ei vor
reproduce totul cu amanunt. Transa este o stare normala, minunata, relaxanta si foarte
folositoare. Omenii intra in stare de transa tot timpul. Exista diferenta intre conceptul de
transa in care intri alaturi de un hipnoterapeut si tansa pe care o traiesti in lift, in masina
sau in fata televizorului. Cu un hipnoterapeut, esti insotit in starea de transa cu un scop
benefic, distinct. O alta diferenta este data de sursa relatiei. Cand esti intr-o transa a
sofatului, esti in relatie cu radioul, cu peisajul trecator, ori cu tine insati. Cand esti in
transa Tv, esti in relatie cu televizorul. Dar atunci cand esti in hipnoza ori hipnoterapie,
esti in relatie cu persoana care te-a asistat pentru a intra in starea de transa; inconstientul
se deshide el insusi pentru a receptiona informatia, direct si necritic, de la aceea persoana.
Noi toti intram in transa frecvent. Problema se pune daca preferam sa intram in propria
noastra transa fara un scop clar, sau alegem sa fim insotiti intr-o transa cu scopul de a
invata sau cu scopul terapiei. Acesta devine un factor foarte important pentru tine ca
hipnoterapeut, atunci cand clientul este in propria lui transa. Atunci cand se intampla asta,
transa pe care o traieste clientul nu te implica pe tine
Relatia, este baza pentru a obtine succes in hipnoterapie. Este o conditie prin care clientul
accepta sugestiile neconditionat, fara rezistente, la nivelul inconstientului. Aceasta
permite clientului sa produca schimbarile pe care el vrea sa le faca. Relatia deschide
poarta catre transa, starea in care putem vorbi direct cu partea inconstienta a clientului.
Experimentand transa
In calitatea de hipnoterapeut, vei insoti frecvent clientii in transa. Succesul in
hipnoza va creste pe masura ce vei dezvolta propria ta experienta in fenomenul transa.
Lasa Mintea ta sa creada ca a invata cum sa patrunzi la un nivel cat mai profound al
propriei tale transe, contribuie la cresterea eficacitatii in a asista alte persona in transa.
Milton Erickson in mod frecvent isi hipnotiza studenti, ca sic and se hipnotizau reciproc.
Multi subiecti aflati pentru prima oara in contact cu hipnoza sunt surprinsi sa afle ca se
simt normal si natural in transa si ca isi pasreaza controlul in timpul starii de transa. Pe de
alta parte ei pot percepe acest lucru ca pe ceva diferit. Evenimentul poate parea un pic
mai estompat, aproape ca un vis pe care ni-l reamintim relativ bine.
Cand un client este in continuare constient ca s-a instalat hipnoza el are posibilitate de a
se intreba care este diferenta intre a fi in transa si a nu fi in transa. In capitolele urmatoare
vom discuta despre testele de sugestibilitate, care vor demonstra realitatea transei pentru
tine si pentru clientii tai, si testule despre fenomenul hipnozei profunde, iti vor arata
propriile abilitati de a ajunge la un nivel profound al transei. Cu cat vei parcurge mai
multe teste cu atat vei atinge un nivel mai profound al transei.
Etapele hipnozei si hipnoterapia.
Dar despre etapele hipnozei cand oamenii se intreaba daca fac lucruri pe care nu
le-ar face in stare obisnuita?. Sau le-ar face? Am observat ca multi dintre cei care vor sa
fie hipnotizati sunt extravertiti, care vor sa fie sufletul petrecerii. In etapele lor,
hipnotizatorii folosesc procese specifice pentru a-si selecta subiectii. Tipic pentru un bun
hipnotizator este ca va selecta acele persone care doresc sa fie in centrul atentiei, fie
pentru a arata ca sunt subiecti buni pentru hipnoza, sau pentru amuzament, intr-o
atmosfera dezinhibata unde toata lumea se asteapta de la ei sa actioneze intr-u mod
atipic.
Eu nu cred ca acesti oameni in transa pot sa faca lucruri pe care nu le doresc. Ei
fac pur si simplu lucruri sugestive sub impulsul inconstientului, mai degraba decat al
mintii constiente. In contextul terapeutic, Erickson si alti cercetatori au fost foarte clari
asupra faptului ca , clientul are control total. Un client sub inductie hipnotica, nu va face
nimic din ce nu ar face in mod normal. Multe dintre fenomenele care se produc in stare
de hipnoza, cum ar fi catalepsia corpului sau sugestii pentru amnezie, au o mare valoare
in situatii terapeutice. Gandeste-te la o persoana care are o problema cu spatele si care
este capabila sa atinga starea de catalepsie a intregului corp. El este capabil sa determine
toti muschii corpului sa devina total tensionati, apoi relaxati total, apoi complet normali.
Ganditeste-te cum aceasta poate sa-l ajute in eliminarea problemei.
Sugestia pentru amnezie, este adesea cheia consecintelor dramatice la un nivel mai
profound al transei. Daca clientul tau are o boala pe care vrea sa o vindece, sit u nu vrei
ca mintea lui constienta sa perceapa sugestiile de vindecare, poti sa-i dai post hipnotic o
sugestie de vindecare si instructiuni pentru a uita sugestiile constiente. Aceasta va permite
inconstientului sa-si atinga scopul fara interferente ale constientului. Aceasta modalitate
poate fi utilizata in lucrul cu cei care vor sa se lase de fumat. Simplu mod de a sugera
unui client in transa, va face ca in mod intentionat sa uite instructiunile. Aceasta ii da
posibilitatea clientului sa uite comportamentul. Stilul acesta difera considerabil intre o
etapa a hipnozei si intreaga hipnoterapie. Dar multe fenomene folosite sunt commune
amandoura.
O mare diferenta intre etapele hipnozei si hipnoterapie, este ca in hipnoterapie
nu e nevoie adesea de o transa mai profunda. Erickson a constatat ca se pot obtine
rezultate si in transe mai usoare cu unii clienti, in timp ce cu alti clienti e nevoie de o
transa mai profunda pentru a obtine rezultatetele dorite. Aceasta depinde de nevoile pe
care le are clientul. Majoritatea clientilor nu au nevoie mai mult de o transa usoara pentru
a fi capabili sa obtine schimbarile dorite.
Pe de alta parte, cand producem hipnoza prin transa la toate nivelele, suntem in
masura sa controlam starea proprului nostru inconstient , care isi deschide un intreg sir de
optiuni pentru noi. Un atlet a carei obisnuinta este sa alerge 100 iarzi pe saptamana cu
greu va putea sa atinga un nivel mai ridicat, scopul tuturor atletilor. La fel o persoana care
a experimentat doar o transa usoara, nu va putea sa obtina beneficiile depline ale transei
pentru sine sau pentru clientii sai. Atunici cand tu esti capabil sa cunosti toate fenomenele
specifice hipnozei, tu vei fi capabil sa te vindeci pe tine insuti si pe clientii tai, prin
metode adecvate.
Transa si invatare
Poti observa ca esti deja in transa in timp ce citesti aceasta carte. E folositor sa
fi in transa cand inveti despre hipnoza. Nu e nevoie sa fi preocupat daca ai pierdut un
numar de detalii la nivel constient, pentru ca inconstientul tau inregistreaza tot ceea ce ai
invatat. Transa este cel mai important lucru pe care noi il invatam pentru a invata. Pentru
ca toate informatiile noastre sunt inmagazinate la nivel inconstient, transa ne poate oferi o
stare propice reactualizarii informatiilor.
In Psihobiologia Mintii/Vindecarea corpului, Ernest Rossi spune, Toata
invatarea depinde de starea in care tu inveti. Cea mai buna stare pentru a invata hipnoza
ca si alte aptitudini complexe- este transa. Daca simti ca ai pierdut anumite detalii la nivel
constient, in timp ce citesti aceasta carte, e perfect. Este mintea ta inconstienta, nu
constientul tau, care este pe cale de a reaccesa cunostinte, credinte, si noi comportamente.
La nivel constient, putem sa gandim sunt stralucitor, sunt atat de logic!. Dar este
inconstientul tau, ce va reproduce si induce transa. Te rog relaxeaza-te folosind transa
pentru a invata. Vei fi trans-format, de ceea ce am sugerat.
Acum as vrea sa-ti prezint o tehnica de inductie, bazata pe simpla modalitate
de fixare a ochilor, o tehnica descrisa acum 15o de ani de James Braid , inventatorul
hipnozei. Poti aplica aceasta tehnica acum.
1 Alege un punct pe perete deasupra nivelului ochilor, astfel incat fixandu-l ochii tai sa-l
poata privi. Daca se intampla asta, lasa mintea ta sa se relaxeze. Observa la un moment
dat, ca, pe masura ce te concentrezi asupra unui singur punct, incepi sa permiti costiintei
tale sa se extinda inspre exterior. Observa ca incepi sa percepi lucruri din jurul punctului
fixat. De fapt esti constient de lucrurile din partea stanga a punctului fixat, si acum de
lucrurile din partea dreapta a acestuia, in timp ce esti concentrate asupra punctului.
Numesc aceasta stare speciala, Starea de a Invata. Este primul lucru pe care il predau de
obicei studentilor, cand vreau sa-i ajut sa-si mareasca mediile. Cand se concentreaza
asupra unui singur punct, ei intra intr-o transa care permite inconstientului sa absoarba
toate informatiile oferite de profesor. Odata erai capabil sa-ti menti constiinta fixand acel
punct, dupa care ai inceput sa-ti misti privirea in jur, mentinand permanent constiinta in
campul periferic vizual. Ceea ce le spun studentilor este acum te poti uita la mine sau la
profesor, dar mentine constiinta in campul periferic. Invatarea este usurata prin starea
studentilor, de relaxare, receptivitate, concentrare. Aici sunt pasii de urmat pe care un
profesor ii poate parcurge, ca sa insoteasca studentii pentru a atinge acesta stare. Cere
studentilor sa-si ridice si sa-si focalizeze privirea ca si cand s-ar uita la spatiul dintre
sprancene. Ar putea privi la un punct pe tavan sau pe peretele din fata, de langa tavan.(ca
ajutor poti sa desenezi o pata pe perete sau pe tavan, ca sa se concentreze asupra ei).
Priveste studentul pentru a vedea primele semne ale relaxarii. Vei observa semne sigure:
scaderea ritmului respirator, ralaxarea muschilor faciali, dilatarea pupilelor. Pentru a evita
oboseala musculara a ochilor, limiteaza mentinerea privirii la doua minute sau mai putin.
1Din monmentul in care observi relaxarea la un student, acest lucru este validat spunand,
Foarte bine!.
CAPITOLUL 4
Tiparele modelului Milton de limbaj hipnotic.
|n dezvoltarea unui stil permisiv de hipnoz=, Milton Erickson [i-a dat seama c=
anumite tipare de limbaj \l ajut= s=-[i \mbun=t=]easc= rela]ionarea cu Mintea
Incon[tient= a clientului, f=r= a avea nevoie de tehnici mai autoritare de hipnoz=.
|naintea sa, hipnotizatorii \ncepeau de obicei prin a spune: Nu sta picior peste
picior, a[az=-]i t=lpile pe podea, pune-]i m`inile pe coapse, respir= ad`nc [i \nchide
ochii!, direc]ion`ndu-[i clientul c=tre trans=. Erickson a dezvoltat o abordare complet
diferit= a hipnozei. Deseori, el nu \ncepea printr-o induc]ie tipic= de trans=, ci pur [i
simplu pornea o conversa]ie cu subiectul. Apoi, pe nesim]ite, trecea la o conversa]ie cu
Mintea Incon[tient= a clientului, vorbind \ntr-un fel care \i permitea Incon[tientului s=
construiasc= imagini, sentimente, sunete legate de cele ce vorbeau. Putea spune, de
exemplu, M= \ntreb, a[a cum stai, ascult`nd sunetul vocii mele, dac= ai putea
experimenta o stare mai relaxat= ... acum. |ntruc`t remarci c= e[ti mai relaxat, nu ]i-e mai
u[or s= intri \n trans=?.
Cheia tiparelor modelului Erickson de limbaj hipnotic este faptul c=
ambiguitatea \n orice sistem reprezenta]ional produce transa. C`nd \ncepi s= te g`nde[ti la
hipnoza ericksonian= [i cum s= induci transa, ambiguitatea este cel mai important
instrument. Dac= sunte]i obi[nuit s= folosi]i un limbaj c`t se poate de precis,
ambiguitatea inten]ionat= ar putea p=rea ciudat= pentru mintea dumneavoastr=
con[tient=. |ns= ambiguitatea \n tiparele hipnotice ale modelului Milton, pe care le vom
examina, st`rne[te curiozitatea Min]ii Incon[tiente [i deschide un canal direct pentru
dialogul cu Incon[tientul.
Ca o introducere \n modelul Milton, citi]i sau, mai bine, pune]i pe cineva s= v=
citeasc= tare urm=torul pasaj, care este scris \ntr-un limbaj hipnotic, \nc=rcat de
ambiguitate.
{tiu c= te \ntrebi ... [i este un lucru bun s=-]i pui \ntreb=ri ... pentru c= ... asta
\nseamn= ... c= \nve]i multe lucruri ... iar toate lucrurile, toate lucrurile ... pe care le
po]i \nv=]a ... \]i furnizeaz= noi g\nduri [i noi \n]elesuri. {i po]i, nu-i a[a c= po]i? Se
poate, [tii. {i este mult mai de ajutor. Stai acolo, ascult`ndu-m= pe mine, uit`ndu-te la
mine, iar asta \nseamn= c= po]i \nv=]a orice ai nevoie \n acest moment ... sau \l po]i
\nv=]a \n urm=toarele dou= zile. Sim]i c= este ceva pe care-l po]i \n]elege? Pentru c=,
acum o s=pt=m\n= vorbeam cu Richard, care \mi povestea c= a fost la o formare \n 1983
la Denver, c`nd a discutat cu cineva care-i spunea: Un scaun poate avea sentimente ....
Po]i auzi asta aici.
Pentru a vedea detaliile despre tiparele limbajului aplicate \n acest pasaj hipnotic,
examina]i modelul Milton de mai jos.
Modelul Milton al tiparelor pentru limbaj hipnotic
1. CITITUL G~NDURILOR: S= pretinzi c= [tii g`ndurile sau ceea ce simte
altcineva, f=r= s= precizezi care este procesul prin care ai ajuns s= le cuno[ti.
{tiu c= te \ntrebi ...
2. REREREN}E PIERDUTE: S= emi]i o judecat= de valoare, f=r= s= specifici
cui \i apar]ine.
{i este un lucru bun s=-]i pui \ntreb=ri ...
3. CAUZ+ {I EFECT: Afirm`nd sau ar=t`nd c= un lucru \l cauzeaz= pe un altul.
Tiparele cauz=-efect includ:
a. C E (C face ca E s= se \nt`mple).
b. E pentru c= C
c. Dac= atunci
pentru c=
4. ECHIVALEN}+ COMPLEX+: Echivalarea a dou= chestiuni sau afirma]ia
c= \n]elesurile lor sunt echivalente.
asta \nseamn=
5. PRESUPOZI}IE: Presupunere.
c= \nve]i multe lucruri
6. CUANTIFICATOR UNIVERSAL: Un set de cuvinte care generalizeaz= la
toate cazurile sau niciun caz.
iar toate lucrurile, toate lucrurile
7. OPERATOR MODAL: Un cuv`nt precum a putea sau ar trebui care
implic= posibilitatea sau necesitatea.
pe care le po]i \nv=]a
OMISIUNE
COMPARATIV+
(COMPARA}IE
NESPECIFICAT+):
CAPITOLUL 5
Principiul Utilizarii
Un element important in hipnoterapia moderna este utilizarea. Asa cum s -a
discutat in capitolul IV, primii hipnoterapeuti, inclusiv Milton Erikson , la inceputul
carierei sale, ar fi spus: Desccrucisaza picioarele, pune mainile in poala, respira adanc si
intra in transa
Pe parcurs, Erikson a invatat sa directioneze inductia transei din ce in ce mai
putin. El a inceput sa permita sa se intample ceea ce trebuia sa se intample. Aceasta este
princiipiul utilizarii.
Practicand hipnoza, se pot obtine rezultate excelente in procesul de inductie si adancire a
transei utilizand tot ceea ce se intampla. Asta inseamna sa fii atent la ceea ce clientul
spune sau face. Ca raspuns la orice face clientul poti spune: Foarte bine! Strecoara usor
in conversatie lucrurile pe care clientul le face si chiar lucruri neasteptate care se petrec in
jur.
Imi amintesc ca lucram intr o seara cu o clienta care intrase intr- o transa
profunda. Stateam foarte aproape de un ceas cu pendula ale carui batai ar fi putut rasuna
in toata casa. Era aproape ora 7. Dintr o data am auzit ceasul scotand acel sunet care
precede bataile. Mi am spus: o, nu, ce o sa fac acum? Clienta este in transa! Stiam ca
ceasul va incepe sa bata asa ca am spus: In urmatoarele momente vei trai o revelatie
profunda a sapte moduri in care stii ca te ai schimbat. Ciocanelul a coborat si s- a auzit
un sunet profound: boong! Si eu am spusunu boong, doi boong, trei boong. Asa ca nu
ezitati sa folositi aceasta tenica. Utilizati orice apare in contextul hipnozei pentru a
adanci transa clientului. Cand acesta clienta a revenit din transa mi a spus ca a fost una
din cele mai profunde experiente pe care le a trait in viata ei.
Erikson era un maestru al utilizarii. El ar fi folosit orice ar fi putut sa apara. El
spunea: Nu stiu daca ai observat, dar ai inceput sa respiri mai lent. Privirea ta este fixata
pe acel pinct de pe perete si chiar daca ai observat sau nu poate una sau cealalta dintre
mainile tale s-a ingreunat. Erikson utiliza tot ce se intampla pentru ca lui ii placea sa fie
foarte atent.
Puteti utilize orice se intampla in contextull transei clientului. De exemplu daca
observati ceva ce clientul vrea sa faca, spuneti i sa faca, si dupa ce a facut spuneti pur si
simplu foarte bine. Aceasta este utilizarea.
Sa presupunem ca spuneti clientului in cateva momente vei incepe sa clipesti(acest
lucru se va intampla automat chiar daca vorbiti despre el sau nu). Dupa un timp, mai
repede sau mai tarziu clientul va clipi si stunci veti spune: foarte bine. Cand clientul
clipeste mintea inconstienta incepe sa receptioneze idea ca a declansat clipitul ca urmare
a sugestiei pe care ati dat-o. Acceptand sugestia de a clipi inconstientul clientului devine
mai receptiv la alte sugestii. Utilizarea este un instrument puternic.
Concentrarea atentiei la fiecare lucru mic pe care-l face clientul este foarte importanta.
Terapia psihanalitica a incercat sa nu ia in considerare acest lucru.
Psihanalistul sta la capatul canapelei si clientul priveste in partea opusa astfel
incat nici unul nu-l vede pe celalat. Initial Erikson a fost criticat pentru ca a sugerat ca
terapeutul sa se uite la client pentru a observa anumite lucruri dar acest lucru a contribiut
in mare masura la eficienta terapiei sale.
Asa ca eu va sfatuiesc sa va uitati la clienti atunci cand lucrati cu ei. Este bine sa
aveti scaunul pozitionat fata de scaunul clientului intr-un unghi de 90-135 grade din
doua motive: in primul rand acest unghi va va permite sa profitati din plin de vederea
periferica si sa observati totul de la ce se intampla in camera pana la miscarile pieptului
clientului atunci cand respira. In al doilea rand acest unghi ii asigura clientului sufficient
spatiu- evitandu-se orice senzatie de invadare a spatiului intim-si ii permite sa se simta in
siguranta. Acest lucru va intari relatia cu clientul.
O tehnica speciala a utilizarii este folosirea unui element (convincer) pentru a
cladi increderea clientului in autenticitatea transei. Adesea, oamenii se asteapta ca transa
hipnotica sa fie ceva cu totul diferit de orice au experimentat. Ei pot san nu tina cont de
transa pe care au trait-o pentru ca a fost ceva foarte obisnuit. Ori de cate ori le spun
clientilor mei transa este o stare normala. Va fi ceva obisnuit, uneori au dubii daca ceva
s-a intamplat intr-adevar. Acest element are rolul de a arata clientului daca este sau daca a
fost in transa. Cel mai bun argument in acest sens este propriul comportament al
clientului, de preferat un gest au un comportament in care exista disonanta intre mintea
constienta si cea inconstienta. De exemplu cand un client are o catelepsie a bratului ii
putem cere sa deschida ochii si sa priveasca bratul rigid si ridicat. Cand il intrebati apoi
esti in transa? vor avea o certitudine.
De asemenea, puteti observa anumite lucruri pe care clientii sunt pe cale sa le faca
inainte ca acestia sa fie constienti de ele. Le puteti cere sa faca acele lucruri, si atunci
cand le fac, aparent ca raspuns la sugestie spuneti foarte bine si propriul lor
comportament va deveni o certitudine ca urmeaza sugestiile.
Accentul pe principiul utilizarii.
Urmatorul exercitiu va va permite sa experimentati naturaletea utilizarii. Aplicati
exercitiul cu un partener care va impartaseste interesul in hipnoza.
Utilizarea exercitiului pentru 2 persoane:
O persoana va lua rolul hipnoterapeutului si cealalta va fi clientul. Terapeutul sta
visavi de client, la un unghi de 130 grade si intra in raport cu clientul. Din perspectiva
PNL asta inseamna impartasirea fizilogiei clientului: aceeasi postura, aceeasi inclinatie a
capului, respiratie si chiar postura coloanei. Din pozitia aceasta terapeutul intra in transa .
Daca tu, ca terapeut, te afli in raport cu clientul si intri in transa, atunci si clientul va intra
in transa. De fiecare data cand observi ca clientul face ceva/ actioneaza ca si cand ar intra
in transa, foloseste acest lucru spunand Foarte bine . Vei folosi doar aceste 2 cuvinte
de-a lungul inducerii transei: Foarte bine.
Clientul va observa ca de fiecare data cand te porti ca si cum ai intra in transa si
auzi cuvintele Foarte bine transa se adanceste.
Dupa 5 minute schimbati rolurile astfel incat amandoi veti experimenta ambele
roluri: de client si de terapeut..
CAPITOLUL 6
Istoria Personala
Tehnicile interviului
La nceputul unei prime sesiuni cu un nou client este necesar s se strng
informaii detaliate despre evenimentele din viaa clientului care l-au condus ctre
raiunile de a cere ajutorul terapeutului.
Intrebrile vor fi bazate pe problema prezent (actual) a clientului i de
asemenea pe ce anume ar dori s modifice n situatia actual. Timpul petrecut prin aceste
interogri este o perioad excelent de stabilire a relatiei (client- terapeut).
Se recomand urmtorul set de intrebri care vor conduce ctre problema actual
a clientului i principala ei cauz.
Pe msura ce se pun intrebrile se observ cnd anume rspunsurile clientului
sugereaz o cauz sau un efect ale evenimentelor care i-au marcat viaa.
Altfel spus, dac acesta consider c e stpn pe direcia vieii lui sau dac, dimpotriv,
consider c ceea ce i se ntmpl e determinat de fore exterioare
ntrebri pentru obinerea istoriei personale detaliate
1. De ce eti aici? Din ce alte motive? Ce altceva?
Solicitai toate motivele pentru care clientul a solicitat terapia.
2. Cum ai contientizat c ai aceast problem?
Solicitai strategiile clientului n legtur cu aceast problem i orice diagnosticri
fcute.
3. De cnd ai aceast problem?
A fost vreo perioad cnd nu ai avut-o? Ce ai fcut n legtur cu problema n cauz?
4. Ce s-a ntmplat prima dat cnd ai avut aceast problem?
Ce ai simit atunci?
5. Ce i s-a mai ntmplat de atunci?
Ce ai simit atunci?
6. Pentru fiecare din aceste ntmplri,care este legtura ei cu situaia vieii tale
actuale?
7.
Spune mi despre prinii ti, frai, surori etc, etc. Care este relaia dintre
aceste persoane (fiecare dintre ele) i situaia ta actual?
Exemple
Problema actual
Exemple
Exemple
Exemple
precise despre problema actual. Dac s-a nvat NLP se pot folosi ntrebrile care sunt
cheile ctre un obiectiv realizabil
n calitate de hipnoterapeut este necesar a avea o idee clar asupra problemei n
cauz i asupra modalitilor de intervenie care l-ar putea ajuta pe client s o rezolve.
Isoria personal este astfel cea mai bun metod pentru atingerea acestui scop.
Utilizarea Meta Modelului
Pe msur ce clientul rspunde ntrebrilor din propria sa istorie personal, acesta
va generaliza, de cele mai multe ori va distorsiona informaiile (adesea neintenionat) i
va omite detalii.
Se pot solicita informaii detaliate folosind Meta Modelul, un sistem NLP de
patternuri lingvistice care clarific ntrebrile. Patternurile sunt schimbri n limbajul
comun ce ascund informaia pe care vorbitorul nu vrea s o contientizeze sau s o
comunice nici contient, nici incontient. ntrebrile sunt proiectate pentru a regsi
informaiile ascunse. Meta Modelul este dezvoltat n urmtoarele pagini:
Rspuns
Predicie
Pattern
DISTORSIUNI
1. Lectura gndurilor: Pretenia de a cunoate
Strngerea dovezilor.
Descoperirea
modelului
performativ
Exemplu:Tu m ntristezi
mod specific?
experiene
sunt
interpretate
ca
fiind
Descoperirea alegerii
la mine, ea nu m place
5. Presupoziiile: Exemplu: Dac soul
i a echivalenelor complexe.
GENERALIZRI
6. Cuantificatori universali ca : tot,
fiecare,
niciodat,toat
lumea,
Descoperirea
contrexemplelor,
Niciodat?
efectelor, a rezultatelor.
niciodat.
7. Operatori modali
a. Operatorii modali de necesitate ca : ar
trebuie,
Altceva?,Sau?
este
necesar.
Exemple:
nu ai face
Trebuie s am grij de ea
b.
Operatori
modali
de
posibilitate
b.Ce te mpiedic?
Descoperirea cauzelor
Ce nu comunic?
substantive.
a referirilor
Exemplu:
Nu
exist
comunicare
9. Verbe nespecifice:
Exemplu:M-a respins
Cum anume?
Specificri(nuanri) ale verbului
Descoperirea omisiunii.
Descoperirea
indexului
de
referin.
lucrurilor. Exemplu: Ei nu m
ascult
c. Omisiuni comparative: mai
Mai
anume?
mai
puin,
mai
ru.
bun
dect
cine/ce
Extragerea
comparative.
omisiunilor
CAPITOLUL 7
Conversatia premergatoare inducerii transei si testele de sugestibilitate
Succesul unei sedinte de hipnoza depinde de cele mai multe ori de eficacitatea
discutiei premergatoare, adica conversatia pe care o ai cu clientul inainte de inducerea
transei. Tu si clientul veti obtine cele mai bune rezultate daca clientul se va simti
comfortabil in legatura cu procesul hipnotic, incantat de potentialele lui beneficii si
convins ca hipnoza va functiona.
Conceptiile gresite ale adresarii
In timpul discutiei premergatoare poti inlatura orice temere sau confuzie a
clientului pe care acesta ar putea-o avea cu privire la hipnoza. Cea mai comuna confuzie
este aceea ca clientul se asteapta sa se simta in afarala un moment dat, undeva unde nu
va putea avea memoria experientei. Acest lucru se va intampla numai daca ii vei da tu o
sugestie specifica pentru a uita.
O transa usoara va fi asemenea unei relaxari. Din moment ce transa este un lucru
normal, o stare naturala, clientul va avea sentimentul de familiaritate indiferent de cat de
profunda va fi transa in care se va afla.
Spune-i clientului tau: Nu te astepta sa te simti hipnotizat. Transa nu inseamna
sa-ti pierzi cunostinta. Este o stare normala, naturala. In schimb asteapta-te sa te simti
foarte relaxat.De multe ori este de folos sa oferi exemple de transe obisnuite pe care le
intalnim fiecare dintre noi in viata de zi cu zi.
O preocupare mult mai serioasa a unora dintre clienti este accea care porneste de
la conceptia gresita ca intr-un fel clientul preda controlul hipnoterapeutului. Hipnoza nu
inseamna a detine puterea asupra unei alte persoane ci mai degraba reprezinta o
interactiune complexa intre hipnoterapeut si client. Este un act de cooperare. Asa cum ai
facut in capitolul anterior Utilizarea exercitiului probabil ai remarcat ca majoritatea
exercitiilor reprezinta un proces de a invata cum sa te sincronizezi cu partenerul tau.
Chiar daca ai fost sau nu constient de acest lucru, voi doi trimiteati valuri de energie unul
spre celalalt, sincronizandu-va asemenea unui dans. Gandeste-te ca hipnoza presupune
doua persoane ce coopereaza si care se indreapta spre un obiectiv comun, acela de a
stabili o mai buna comunicare cu Mintea Inconstienta.
Asigura-te ca clientul tau intelege ca el este cel care detine controlul: toata
hipnoza este de fapt autohipnoza. Acesta este un concept important pentru tine si clientul
tau- sa intelegi. Hipnoza este ceva cu care clientul va lucra pe sine insusi. Daca clientul
spune: nu ma poti hipnotiza, el are dreptate. El este singura persoana care se poate
hipnotiza pe el insusi. El este singura persoana care poate face sa intre in transa. Tu ca
hipnoterapeut esti un faciliator sau un ghid. Din moment ce toata hipnoza este
autohipnoza, clientul intotdeauna detine controlul. Clientii accepta doar sugestiile care se
afla in concordanta cu valorile si credintele lor. Un client nu poate fi obligat sa faca ceva
in timpul sedintei de hipnoza daca acel ceva nu se potriveste cu ceea ce face si in viata de
zi cu zi.
Un client nu va urma o sugestie post hipnotica de a face ceva daca acel ceva se afla in
conflict cu valorile si credintele sale.
In discutia preliminara, de multe ori ii spun clientului: In timpul hipnozei, trebuie
sa stii ca tu esti cel care detine controlul. Daca te voi ruga sa te ridici, probabil ca o vei
face. Dar daca iti voi spune sa jefuiesti o banca, probabil ca nu o vei face avand in vedere
ca acest lucru nu face parte din felul tau de a te comporta in viata de zi cu zi.
Atunci cand problema controlului il preocupa foarte mult pe client eu ii spun: In
fiecare moment al transei hipnotice tu esti cel care detii controlul. De fapt, cand vom
atinge stadii mai profunde ale hipnozei vei remarca, pentru ca ele sunt puse in asa fel
incat in orice moment sa poti spune- Nu, nu vreau sa fac asta.
Clientului preocupat de intrebarea ce se ntampla daca raman blocat in transa? ii
raspund: Roaga-te sa se intample asta!.
Oamenii din manastirile zen mediteaza ani intregi, cautand sa atinga transe cat
mai profunde si mai lungi pana cand au un moment de iluminare si devin Buda.
De fapt clientul pe care il asisti in transa nu poate ramane blocat, pentru ca il poti ghida
sa iasa din ea in orice moment. Daca clientul ramane constient in timpul transei el poate
iesi singur din ea.
Eu pot singur sa intru foarte usor intr-o transa profundasi cateodata adorm. Cand se
intampla acest lucru am un somn profund si ma trezesc la sfarsitul lui.
Poti intra intr-o transa profunda cu tine insuti. De asemenea poti seta un ceas cu alarma
pentru a te asigura impotriva overtrancing sau poti alege sa adormi pur si simplu. Orice
cale vei alege pentru a intra intr-o transa profunda de autohipnoza este calea cea mai buna
pentru tine
Ajutandu-l pe client sa inteleaga transa si beneficiile ei
Cu cat clientul intelege mai bine ce inseamna starea de transa, cu atat el poate sa
joace rolul in interactiunea cooperativa care sa-l ajute sa traiasca transa.
O data ce i-ai starnit curiozitatea si interesul, este folositor sa-i explici pe scurt ce
inseamna hipnoza in termenii de conexiune minte/corp si ce posibilitati de vindecare apar
prin deschiderea comunicarii cu Mintea Inconstienta.
Clientul isi joaca cel mai bine rolul daca intelege ca acest raport cu tine va
deschide usa raportului cu propria sa Minte Inconstienta.
Importanta pentru succesul in terapie este increderea clientului si increderea lui in
hipnoterapeut.
Prin intrebarile pe care le adresezi pentru a lamuri si a intelege ce anume doreste
clientul sa castige prin ghidarea ta consolidezi increderea.
Intrebarile cu privire la intentia clientului iti vor arata suportul tau mult mai clar.
Testele de sugestibilitate
Atunci cand clientul se simte comfortabil, chiar incantat de ideea experimentarii
unei transe, mai exista inca un pas foarte util inainte de a induce transa: testele de
sugestibilitate.
Tine minte ca fiecare este sugestibil pana la un anumit punct.
Scopul principal al testelor de sugestibilitate este de a-l convinge pe client de
sugestibilitatea sa. Clientul are nevoie sa stie clar ca este intr-adevar sugestibil si ca poate
CAPITOLUL 8
Stadii ale hipnozei
Recunoasterea nivelelor transei
Pentru a ne asigura de faptul ca pacientul traiestea cea mai de succes experienta
hipnotica, este important sa putem recunoaste la ce nivel al transei hipnotice a ajuns
acesta. Recunoasterea acestui nivel al transei ne va permite sa utilizam ceea ce se
intampla, sa aniticipam si sa modificam anumite posibile reactii de nemultumire.
De timpuriu, in practica mea, practicam Integrarea Partilor ( o tehnica NLP
utilizata pentru a rezolva conflictele Constient vs. Inconstient) cu o clienta care reusise sa
intre intr-o transa profunda. Cum clienta mea avusese o discutie profunda cu parti ale
Inconstientului sau, a descoperit apoi ca nu era capabila sa se miste. Eu ignorasem
semnele sale fiziologice, manifestatea intr-un nivel adanc al hipnozei. Daca mi-as fi dat
seama de nivelul la care se afla, as fi putut aplica utilizarea si i-as fi spus Poti descoperi
faptul ca te afli intr-o stare foarte profunda a transei, iar corpul tau nu vrea sa se miste.
Aceasta probabil, te va amuza si te va incanta. In schimb, clienta mea a observat ca nu
se poate misca, iar acest lucru i-a provocat o mare neliniste.
Recunosterea semnelor nivelului transei hipnotice, te va ajuta sa iti conduci usor
clientul catre un rezultat satisfacator. Nerecunoasterea nivelului transei ar putea
determina la client un rationament care ar putea genera panica, de genul Onu, sunt
total relaxat si nu ma pot misca. Ce se intampla daca niciodata nu voi mai putea deveni
relaxat ? Astfel, nu este de dorit ca el sa simta asemenea neliniste in timpul transei.
Stadii ale hipnozei ( dupa LeCron, Hipnotismul astazi, 1964 )
Cel mai bun indicator al nivelului transei la care un client a ajuns este reprezentat
de catre fenomenele hipnotice care se produc la sugestiile tale. Tabelul de mai jos este un
ghid foarte util al stadiilor hipnozei si al fenomenelor pe care, in mod obisnuit, poti
astepta sa se produca la aceste stadii. In cele ce urmeaza, vei descoperi o discutie
detaliata care urmareste exact tabelul.
20 %
Medie
60%
Amnezie
Anestezia mainii ( a partii ce poate fi
inmanusata)
Analgezie (fara durere)
Miscari automate
Adanca
(20%)
Exista trei cai extraordinare pentru a intelege acest continuum al nivelelor transei :
1. vazand o demonstratie a celor 6 stadii ale hipnozei;
2. experimentand voi insiva aceste stadii;
3. conducand clientul prin toate aceste stadii.
Cand se incepe inducerea transei, clientul, in cele mai multe cazuri, va porni de la
Stadiul 1 al hipnozei, experimentand letargia, apoi o usoara relaxare. Prima catalepsie pe
care o vei induce va fi, in mod obisnuit, cea a pleoapelor. Aceasta deoarece muschii care
controleaza miscarea pleoapelor formeaza unul dintre cele mai mici grupe de muschi din
organism si sunt foarte usor de relaxat. Calalepsia poapelor se produce atunci cand ochii
clientilor sunt atat de relaxati, incat acestia nu ii pot deschide; acestia par a fi blocati.
Catalepsia pleoapelor este un indicator foarte convingator pantru a putea pregati clientul
pentru adancitea stadiilor transei hipnotice.
Pe masura ce clientul ajunge in Stadiul 2 al hipnozei, poti transfera catalepsia
unor grupe izolate de muschi, asa cum ar fi catalepsia bratului. Astfel, tipice pentru acest
stadiu sunt sentimentele de greutate si de plutire. Aceasta etapa este inca considerata o
transa usoara. Pentru a adanci Stadiul 2 de hipnoza, poti induce catalepsia unor grupe
complete de muschi, precum cele de la picioare sau chiar catalepsia intregului corp.
Catalepsia completa a grupului de muschi este inceputul unei transe hipnotice medii.
In Stadiul 3, clientul va arata un nivel specific al raspunsului, numit raspuns
hipnotic definit ca starea in care clientul il aude si il vede numai pe hipnoterapeut. In
aceast stadiu poti introduce mirosuri impresionante si schimbari ale gustului. Poti tine
prajituri proaspete langa nasul clientului si sa ii spui ca, de fapt este o varza veche si el
va simti chiar acel miros de varza veche. Sau poti sa ii ti niste amoniac sub nas si sa ii
spui ca sunt prajituri proaspete si el va simti mirosul de prajitura. Poti de asemenea sa
determini blocarea numarului, prin inducerea disparitiei unui numar in mintea clientului.
Poti spune Numarul 4 nu exista si apoi sa ii ceri sa numere ceva. Vei observa ca el va
numara: 1,2,3,5,6.Vei obseva ca acel numar chiar nu exista in repertoriul lui
de numere. Evident, trebuie sa iti amintesti sa i-l reintroduci mai tarziu.
Pe masura ce clientul avanseaza care adancirea nivelului mediu al transei, el va
ajunge la Stadiul 4. La acest nivel, poti induce amnesia, sugerand faptul ca , clientul uita
parti a ceea ce s-a intamplat in timpul transei. Acest fapt este foarte util pentru sugestiile
post-hipnotice, pentru a ajuta clientul sa realizeze schimbari fara interferente ale mintii
sale constiente. Poti, de asemenea sa induci anestezia manusii , in care mana devine
amortita, ca si cum ai fi administrat un anestezic pentru manasau sa reduci senzatiile in
alte parti ale corpului. Abia dupa anestezia mainii urmeaza analgesia, absenta totala a
durerii. Dupa ce ai indus analgesia, clientul ar putea experimenta senzatii ambigue, dar nu
o senzatie specifica de durere. El va simti atingerea ta, ci nu durerea determinata de
intepatura unui ac.
Nivelul cel mai adanc al Stadiului 4 este al miscarilor automate. Modalitatea cea
mai simpla de a initia miscari automate este cea prin care ne folosim de mainile
clientului. Cel mai simplu este sa ii sugerati sa porneasaca mainile sale sa realizeze o
miscare de rotatie una in jurul celeilalte si veti observa ca el va continua sa le miste in
acest fel pana cand ii veti spune stop. (Coordonarea motorie ar putea fi imprecise in
timpul transei; s-ar putea sa fie nevoie sa conduceti usor mainile clientului pana la
inceperea miscarii efective).
Clientul va incepe sa experimenteze transa profunda la inceputul Stadiului 5.
Obisnuit in acest stadiu, este aparitia halucinatiilor positive, ceea ce inseamna ca vede sau
ca aude ceva ce nu este acolo. Daca vei tine mana goala in fata clientului si ii vei spune
ca tii in mana o mingie de tennis, acesta va putea sa iti spuna chiar si culoarea si numarul
care apar pe mingie. ( in sens opus, haluciatiile negative inseamna ca respectivul nu vede
si nu aude ceva care este acolo. Halucinatiile negative apar in Stadiul 6).
Un fapt obisnuit al Stadiului 5 este reprezentat de sugestiile post hipnotice
bizare, care il determina pe client sa face ceva neobisnuit atunci cand a iesit din transa,
atata timp cat aceasta nu contravine valorilor si credintelor sale. Andre Weizenhoffer ne
relateaza o incantatoare poveste despre sugestiile post-hipnotice. Weizenhoffer ia spus
unui client aflat in transa: George, cand te vei trezi, vei simti un impuls irezistbil de a-mi
da un dolar. George se trezeste si simte impulsul, dar nu ii da lui Weizenhoffer dolarul....
daca nu pentru toti subiectii hipnotizabili. Unii clienti nu vor experimenta toate
fenomenele hipnotice, iar altii le pot trai intr-o alta ordine. De exemplu, un client, poate
trai experimenta catalepsia bratului nu in transa usoara, ci mai tarziu, in transa medie sau
profunda.
Procentajul din tabel arata cu aproximatie in ce proportie subiectii pot
experimenta fiecare dintre nivelele transei inca din sedintele de inceput fara a fi necesare
conditionari ulterioare. Dintre persoanele care se prezinta la tine, probabil 20% vor
realiza initial o transa usoara, 60% vor trai o transa medie, iar 20% vor dezvolta o transa
profunda.
Intre Erickson si Dave Elmanau avut loc dispute intense pe seama acestor
procentaje. Erickson spunea ca el nu cunoaste pe cineva care sa nu poata trai o transa
profunda, desi unora le ia mai mult timp pentru a intra in aceasta stare. Unul dintre
clientii sai a manifestat fenomene asemanatoare transei profunde abia dupa 300 de
inductii repetate. Legat de aceasta, punctul de vedere al lui Erickson este ca Transa tine
de invatarea modalitatii de a intra in transa.
Procentajele lui LeCron se refera clar la persoane fara practica anterioara in
experimentarea transei. In experienta mea, oricine poate invata, eventual, cum sa
experimenteze o transa profunda, prin asistarea acelei persoane in vindecarea si realizarea
de schimbari la nivel inconstient.
Voi va veti manifesta eficacitatea ca si hipnoterapeuti, dezvoltandu-va abilitatile
in inducerea transei la toate cele 3 niveluri. Le puteti practica fie prin a fi un subiect intrun process de inductie, fie practicand autohipnoza.
Tehnicile lui Elman (Capitolul 16) sunt in totalitate eficiente in realizarea unei transe
profunde in autohipnoza.
Acum putem examina cele mai eficiente metode pentru a conduce un client in
starea de hipnoza. Vom incepe cu metodele lui Milton Erickson, recunoscand faptul ca
Erickson a realizat pionieratul in domeniu, deoarece metodele sale sunt adesea cele mai
confortabile cai pentru a induce unui client neexperimentat, transa hipnotica.
CAPITOLUL 9
Metodele Ericksoniene
Avantajele Tehnicilor Ericksoniene
Cea mai mare contributie a lui Milton Erickson in domeniul hipnozei a fost
dezvoltarea tehnicilor permissive, indirecte. El a folosit hipnoza in perioada de inceput a
practicii sale psihiatrice, din 1920 pana in 1940 folosindu-se de abordarea directa si
autoritara. Erickson avea o acuitata senzorila neobijnuita pe care si-a dezvoltat-o in
continuare prin practica. Pe parcursul timpului a combinat capacitatea de a sesiza cele
mai mici semnale fizice cu consilierea intuitiva si harul de a spune povesti schimband
gradual tehnica catre o abordare mai indirecta.Pana la moartea sa in 1980 el a ajuns sa
faca aproape toate transele hipnotice indirect.Existau dati cand nici nu mentona
cuvantul hipnoza , putea pur si simplu sa se aseze langa pacient si sa-i spuna niste
povestiri.Pacientul putea pleca intrebandu-se ce se schimbase ca sa afle mai tarziu ca
problema se rezolvase de la sine.
Erickson credea ca oricine poate fi capabil sa intre in transa.El spunea frecvent ca
transa se refera de fapt la a invata cum se intra in transa. In timpul vietii sale a avut o
experienta practica foarte bogata- practicand zilnic hipnoza din 1920 pana in 1980-asta
facandu-l expert in inducerea transei indirect.
Noi nu avem si nici nu e nevoie de 60 de ani! Erickson a lasat invataturi asa
de explicite, permitandu-ne sa le studiem si sa ne modelam tehnica pe baza lor.
Tehnicile Ericksoniene sunt eficiente in special in cazul persoanelor carora nu le
place sa li se spuna ce sa faca, celor care au indoieli asupra procesului si celor care sunt
hipnotizati pentru prima data. Sunt oameni care si-au petrecut toata viata executand
ordinele primite, care vor raspunde mai bine unei moetode autoritare, directe.Este nevoie
sa se observe raspunsul clientilor inainte si pe durata inducerii transei si apoi sa se aleaga
abordarea care este cea mai potrivita. Daca exsita dubii referitor la abordarea care sa se
potriveasca tehnicile Ericksoniene sunt un excellent mod de a incepe. Daca esti pus in
situatia de a folosi o metoda care nu merge, bineanteles ca poti schimba cu un alt tip de
inductie.
Uneori se poate sa intalnesti clienti care sa nu fie atat de sugestibili ca altii.
Metodele Ericksoniene pot fi cel mai potrivit mod de a ajunge la ei dupa o discutie
prealabila. Poti sa incepi prin a-i spune ca transa este despre cum sa inveti sa intri in
transa, nu te astepta sa te simti hipnotizat ! Foloseste testele de sugestibilitate drept
convingere.Apoi incepe inductia utilizand tehnici indirecte, permisive.Vei ajunge la un
nivel ridicat de succes.
Metodele Ericksoniene permit clientului sa se simta foarte confortabil cu procesul de
hipnotizare.E spunea ca unul dintre cei mai buni subiecti ai lui a devenit un subiect bun
dupa 300 de inductii. Este greu de crezut ca ar fi putut convinge sa stea nemiscat acel
client timp de 300 de inductii, daca acesta nu s-ar fi simtit confortabil si usor sa intre in
relatie cu el.
Nu doar ca abordarea Ericksoniana este confortabila pentru client, dar este si cea
mai usoara cale de inducere a transei si pentru Hipnoterapeut. Cand un nou student
invata tehnicile permisive inaintea altor tehnici el va dobandi aptitudini si credinte care
vor creste cota succesului printre clienti in carierea lor.
Principiul Ericksonian al Utilizarii
Abordarea Erickoniana este o abordare a utilizarii care are 3 stadii:
primul stadiu este Pregatirea, discutata in capitolele de istorie personala,
discutii preliminare si teste de sugestibilitate
al doilea stadiu este Inducerea Transei, pe care va cadea accentul in acest
capitol
al treilea stadiu este reunirea Rezultatelor si Evaluarii de catre client si
Hipnoterapeut, care sa duca la convingeri adanci ce vor sprijini schimbarea
terapeutica si a o integra cat mai profund
Pasii in Inducerea Transei
Esential in inducerea transei este fixarea atentiei clientului. Am discutat cum
hipnoza din vremea lui James Braide avea atentia clientului focalizata pe un obiect
exterior situat inspre in sus. In contrast, Erickson realiza hipnoza prin utilizarea
credintelor clientului in orientarea atentiei catre realitatea interioara. Folosind modelul lui
Milton de la capitolul 4 si tu poti sa angajezi mintea inconstienta a clientului si sa
focalizezi atentia catre realitatile interioare.
Clientul ajunge la Hipnoterapeut cu un intreg model asupra lumii, credinte,
valori, concepte despre cum se petrec lucrurile pe lume.Clientul tine acest model
explicativ in mintea inconstienta.Cu cat acest model de valori si credinte al mintii
inconstiente este mai puternic in conflict cu dorintele constiente, acest model de
intelegere al lumii din inconstient va bloca atingerea acelor dorinte.Hipnoza poate sa
descatuseze acele credinte care blocheaza succesul pe care clientul le are despre sine si
despre ceea ce-l inconjoara.
Erickson a recunoastea ca pentru a facilita schimbarea in client mai intai trebuie
sa scape de vechiul model al clientului despre lume, pentru ca mintea inconstienta sa
fie deschisa la schimbari de credinte si valori. Erickson folosea distragerea atentiei, socul,
supriza, indoiala, confuzia sau orice alt proces care sa produca schimbarea modelului de
intelegere al lumii. Scopul lui era de a conduce clientul catre o cautare inconstienta.El
folosea ambiguitati, implicatii, intrebari si alte forme de sugestie indirecta pentru a activa
cautarea inconstienta.Clientul va trece prin procese ale inconstientului, care vor
determina noi asociatii ale mecanismelor mentale.Raspunsul hipnotic al clientului, de
cele mai multe ori intr-u proces de transa profunda ii va arata lui Erickson ca o schimbare
majora s-a petrecut.
Cand ajungi sa cunosti istoria personala a clientului vei pune accentul mintii lui
constiente pe acele detalii din modelul despre lume al lui pe care el le-a sters.
Aici sunt intrebari specifice pentru a slabi modelul de intelegere al clientului si al
pregati trecerea catre noi credinte :
-
In timp ce conduci clientul in transa poti folosi limbajul Modelului Milton pentru a
angaja mintea inconstienta intr-o cat mai profunda slabire a modelului existent pentru a-l
face deschis schimbarilor majore.
Modelele Hipnozei Ericksoniene ale Inductiei Indirecte
Erickson ne-a lasat o bogata varietate de modele de folost in hipnoza de inducere a
transei.Pe masura ce va dezvoltati stilul personal puteti folosi acesta sectiune ca referinta
pentru a trece in revista aceste modele.
1.
2.
4.
5.
7.
8.
9.
10.
11.
Opozitia dintr-o sugestie compusa, in special cand unul dintre elemente este
deja in desfasurare : in timp ce una din maini se ridica, cealalta poate sa
impinga in jos .
Intrebarile repetitive si De ce nu-urile. Lucreaza foarte bine pentru a recastiga
raportul cu mintea constienta si inconstienta a clientului. Ele ajuta la
distrugerea rezistentelor ce pot aparea in calea unei transe la nivele mai
profunde. si tu esti, sau nu esti ? poti sa incerci, nu-i asa ? nu poti sa opresti,
sau poti ?, de ce nu lasi sa se intample ?
Ai vrea sa intri intr-o transa
Negatia pana sugestia elibereaza clientul de presiunea de a performa. nu e
nevoie sa intri in transa daca nu esti pregatit , si nu esti pana inconstientul tau
nu este pregatit eliberat de griji, securizat ca orice ar face este bine, clientul
poate intra in transa mult mai repede.
Implicatiile, sau Daca..atunci..descrierile sunt foarte sugestive, daca
stai jos, atunci poti sa intri in transa, daca nu mai stai picior peste picior si-ti
pui mainile in poala atunci esti gata sa intri in transa .Uneori daca si atunci
sunt doar sugerate. pe masura ce starea de confort se instaleaza, mintea ta
inconstienta se poate relaxa, in timpc mintea constienta poate sa se gandeasca
la problema, iar cand un gand interesant va aparea in minte ochii tai se vor
deschide ca sa te gandesti la ea.
12.
Evaluarea rezultatelor
Al treilea stadiu al abordarii utilizarii este evaluarea rezultatelor de catre client si
hipnoterapeut. Asta poate insemna a intreba clientul despre indiciile care sa duca la
perceperea schimbarilor care au avut loc.Poate fi o singura intrebare directa : asta a fost
una importanta, nu-i asa ? , constientizarea schimbarii de catre client va actiona ca un
puternic convingator, va consolida increderea i proces si va permite integrarea la un nivel
mai profund a schimbarilor facute.
Mai jos se arata un mod de evaluare a schimbarii clientului. Cand clientul intra in
birou cu un anume comportament nedorit, poti sa-l rogi sa se comporte in birou in acel
fel, de exemplu :
H cand sti care este momentul in care trebuie sa fumezi ?
C simt
H poti sa simti ca vrei sa fumezi acum?
Daca dupa interventie clientul nu poate sa fie in contact cu sentimentul de a fuma,
acest rezultat va actiona ca un semn de constientizare clara de schimbare.
De departe cel mai puternic mod de constientiza clientul rezultatele este de a
convinge hipnoterapeutul de schimbare.
H
C
H
C
H
C
H
Lasa clientul sa te convinga de schimbare cat de mult are ocazia, si de cate ori o
are, asa va deveni cat mai convins si el insusi.
CAPITOLUL 10
Doua inductii ericksoniene
Inductia ericksoniana nr.1: Setul de intrebari pentru inductie
Suntem pe cale sa incepem o inductie numita un set de intrebari, care ne va
lua aproximativ 10 minute. Inducand si experientand si in calitate de subiect, veti
descoperi cum se induce o transa simplu, prin intermediul intrebarilor. Cand va asumati
rolul de terapeut, acordati atentie fiecarui pas pe care clientul urmeaza sa-l faca. De
fiecare data cand ei experimenteaza transa, spuneti: foarte bine, pe un ton incurajator.
1. Ati mai fost in transa pana acum?
Gandindu-se la raspuns, clientul va incerca o transa. Deja ati explicat transele
ca pe o conducere in transa ori ca pe un lift al transei intr-o discutie preliminara. Daca
clientul raspunde Nu, intrebati, Iti poti aminti starea in care erai inainte de a te trezi
complet in aceasta dimineata? sau Iti poti aminti ultima oara cand erai complet absorbit
de o carte sau de un film?
2. Ati experimentat aceasta stare ca fiind similara starii de trezire, ori diferita
de starea de trezire?
Ii cereti clientului sa recheme starea de transa. Facand asta este ca si cand
l-am conduce intr-o transa.
3. Poti gasi un punct pe care sa il poti privi confortabil?
4. In timp ce continui sa privesti confortabil la punct o vreme, pleoapele simt
nevoia sa clipeasca?
Cand clipeste, spune Foarte bine. De la acest punct si pana la punctual 8,
daca pleoapele clientului se inched deodata ferme si greoaie, puteti sari direct la
intrebarea 9.
5. Pleoapele incep sa clipeasca o data, de doua ori, sau de trei ori inainte de
a se inchide?
De indata ce vedeti ca incepe sa clipeasca, va opriti cu intrebarile si spuneti
Foarte bine.
6. Mai des sau mai incet?
Foarte bine.
Uneori transa este atat de confortabila, incat clientul doreste sa stea in aceasta
pozitie linistitoare cat mai mult posibil. Dupa ce ati dat clientului sugestia de schimbare a
pozitiei intr-una cat mai confortabila, puteti da sugestiile de iesire din transa.
Incepand cu prima inductie a transei, dumneavoastra si partenerul ati inceput
sa experimentati un proces puternic de insanatosire pentru dumneavoastra si pentru
ceilalti. Cu cat intrati mai repede in transa, cu atat vei avea o mai mare abilitate de a
folosi hipnoza in ajutorul clientilor.
Inductia ericksoniana nr.2: Levitatia bratului
Suntem gata sa trecem mai departe obtinand levitatia bratului pe durata transei
clientului. Veti induce din nou transa simpla prin intermediul intrebarilor. De aceasta data,
veti da atentie respiratiei clientului. Pentru ca intrebarile dumneavoastra sa adanceasca si
mai mult relaxarea clientului, vorbiti-i in momentul cand expira. Pentru intrebarile puse
pentru a obtine levitatia bratului, vorbiti-i clientului in momentul cand inspira. In acest
fel, veti folosi respiratia clientului pentru intarirea sugestiilor de natura fiziologica.
Pentru a intelege cum aceasta intarire respiratorie lucreaza, puneti talpile pe
podea si mainile in poala. Inspirati o data profund. Descoperiti cum se bratele
dumneavoastra se simt ca atunci cand se ridica.
Ca si mai inainte, de fiecare data cand clientul experimenteaza starea de
transa, spuneti: foarte bine, pe un ton bland, incurajator.
Expiratie
1. Ai mai fost in transa pana acum?
Punand intrebarile 1 si 2 pe respiratia clientului, veti sugera relaxare in timp
ce actiunea de a respira il face sa se simta in siguranta.
2. Ai experimentat starea ca fiind similara starii de trezire sau diferita de
starea de trezire?
Inspiratie
Poti sa te simti confortabil odihnindu-ti mainile relaxate pe coapse, nu-i asa?
(Demonstrare)
3. Foarte bine, nu le lasa sa se atinga intre ele.
Cand veti pune aceasta intrebare clientului si intrebarile urmatoare in timp ce
inspira, respiratia sa va da o usurinta in a ridica bratele:
4. Poti sa-ti lasi mainile sa se odihneasca ataaaaaat de usor incat degetele
abia mai ating coapsele?
16. Ai remarcat cum mana se ridica, se ridica, ridica, din ce in ce mai usoara,
chiar mult mai usoara, singura se ridica... in timp ce corpul tau este din ce in ce mai
relaxat?
Cu intrebarea 16 incepeti din nou sa ii vorbiti clientului pe inspiratie. Uitati-va
peste exemplul care urmeaza acestei intrebari pentru a realiza respiratia exacta.
17. In timp ce continui, cumva una din maini sau cealalta... sau poate chiar
amandoua... continua sa se ridice, se ridica, se ridica, se ridica chiar mai mult?
18. Si ar putea mana sa stea ridicata continuand sa se ridice, se ridica, se
ridica chiar si mai sus de una singura? Ar vrea si cealalta mana sa o prinda din urma pe
prima ridicandu-se si ea, sau poate mana cealalta doreste doar sa stea relaxata in
poala?
19. Foarte bine. Si mana se ridica, se ridica, se ridica; oare ridicarea ei
devine mai lina sau mai putin lina, orientandu-se inspre fata ta?
Orice ati spune, acordati-va cu miscarile clientului.
20. Acum... ar putea mana sa coboare usor sau se poate apropia mai rapid de
fata ta adancindu-ti confortul? Va dori ea... sa se opreasca putin inainte de a atinge fata
si atunci vei intra cu adevarat in transa? Si nu o vei atinge pana cand inconstientul tau...
nu este pregatit, cu adevarat pregatit sa te conduca din ce in ce mai adanc...?
21. Si ... vei trage adanc aer in piept, adanc, cand mana iti va atinge fata si tu
vei fii cu adevarat relaxat, cufundandu-te din ce in ce mai adanc?
Expiratie
22. Foarte bine. Si chiar te vei deranja sa observi ca sentimentul profund de
confort se adanceste, in timp ce mana coborara lin inapoi in poala? Si inconstientul tau
va fi adormit in timp ce mana se odihneste?
Introducerea sugestiilor
Inspiratie
Scoateti clientul din transa: In cateva momente voi incepe sa numar
descrescator de la 10 la 1 si vreau sa te trezesti pe masura ce voi numara, pana cand vei
reveni la starea de veghe. 10... 9... 8... etc.
Paragraful urmareste recapitularea intrebarilor 16 21 pentru a arata
respiratia, pozitia capului si vocea directionata poate intari sugestiile. Cu putina practica,
aceasta coordonare intre respiratie, vorbire si miscari va veni natural si usor. E necesar sa
va inclinati capul inspre inainte, vorbind in dreptul abdomenului sau picioarelor
clientului. Chiar inainte de a spune cuvantul ridica, orientati-va capul catre tavan in
timp ce trageti aer in piept puternic, cu sonor, asa incat ridica este primul cuvant pe
care-l rostiti pe expiratie. Schimbarea directiei vocii si a sunetului respiratiei
dumneavoastra vor da sugestii puternice mintii inconstiente a clientului, facandu-l sa se
plieze pe respiratia si pe miscarile corpului dumneavoastra. Aceasta va face ca bratele
sale sa se ridice.
(Incepeti cu capul in jos) Ti-ai observat mainile (ridica capul si inspira) se
ridica, se ridica, se ridica, din ce in ce mai usor, si mai usor, de la sine... ca si restul
corpului (lasa capul in jos si expira) din ce in ce mai relaxat? Pe masura ce una dintre
maini sau cealalta... sau poate ca amandoua... continua (inspira ridicand capul) sa se
ridice, se ridica, se ridica chiar acum? (lasa capul in jos si expira). Si oare mana aceasta
sta ridicata si continua (inspira ridicand capul) sa se ridice, se ridica, se ridica chiar si
mai sus, mai sus, de la sine? Oare cealalta mana vrea sa o urmeze si sa se ridice si ea,
ori va vrea (lasa capul in jos si expira) doar sa se relaxeze in poala? Foarte bine. Si va
continua mana (inspira ridicand capul) sa se ridice, se ridica, se ridica asa cum este, ori
se va ridica din ce in ce mai lin ori mai putin lin continuand sa se indrepte spre fata
dumneavoastra? Acum... va cobori mana incet sau din ce in ce mai repede apropiindu-se
de fata, aprofundand si mai mult starea de confort? Va vrea oare mana sa faca o mica
pauza inainte de atingerea finala a fetei, acesta fiind semnul ca sunteti cu adevarat intr-o
transa? Si, nu-i asa, ca nu va vrea sa atinga pana cand mintea inconstienta... nu este cu
adevarat, cu adevarat pregatita sa te conduca intr-o transa din ce in ce mai adanca?
Si... corpul tau va trage automat aer in piept (pastrati capul ridicat si inspirati) cand
mana va atinge fata si vei fi cu adevarat relaxat experimentand singur aprofundarea in
transa?
Veti simti adesea nevoia sa improvizati seriile de intrebari. Bratele unor clienti
se pot ridica, cativa centimetri, iar ale altora s-ar putea apropia de fata. De cate ori bratul
se va desprinde de picior, inseamna ca ati avut un succes.
CAPITOLUL 11
Interventii ericksoniene
are la baza o alta carte. Mai bine de jumatate dintre carti aflate acum sub tipar prezinta cai
specifice de interventie. Multe dintre ele propun scenarii. Cei care au acces la Internet pot
gasi peste 100 de scenarii pe adresa noastra: http://www.hypnosis.com.
Desi, de multe ori doresti sa folosesti un scenariu pentru o situatie specifica,
paradigma generala a hipnozei despre care vom discuta va va pregati sa lucrati increzatori
in multe ocazii, fara un scenariu.
Milton Erickson de obicei intervieva un client cu o saptamana inaintea primei
interventii. In cursul saptamanii, el personaliza o interventie pentru acesta, pe baza
notitelor si schita posibile lucruri de discutat. In elaborarea interventiilor pentru clientii
vostri, va fi folositoare urmatoarea paradigma:
Paradigma generala de hipnoza
A. Pregatirea. Definirea obiectivelor dorite. Obtinerea istoriei personale. Realizarea
pre-convorbirii si testelor de sugestibilitate. (vezi capitolele 6, 7)
B. Inducerea. Folosirea inductiei formale sau nonformale. (vezi capitolele 10, 14,
16, 17)
C. Utilizarea. Utilizarea tuturor comportamentelor clientului in a-l ajuta sa realizeze
transa si sa o adanceasca. Observarea fenomenelor sub hipnoza pentru a stabili
nivelul transei. (vezi capitolele 5, 8)
Producerea schimbarii
Vezi notele urmatoare pentru explicatii detaliate ale urmatorilor 6 pasi.
In timp ce parcurgeti acesti pasi, schimbati exprimarea pentru a se potrivi
situatiei, decat sa va referiti in general la problema.
1. Stie mintea ta constienta ce sa faca pentru a rezolva problema?
2. Este posibil ca mintea ta constienta sa vindece conditia?
3. Este bine sa vindece aceasta acum sau doar sa organizeze etapele vindecarii?
4. Exista alte probleme pe care mintea ta inconstienta ar vrea sa le rezolve?
5. Minte inconstienta, incepe si vindeca (numele clientului).
CAPITOLUL 12
Pendulul si alte semnale ideomotorii
Paradigma General a Hipnozei prezentat la Capitolul 11 constituie un model al
susinerii unui dialog cu Incontientul clientului pe durata ct acesta se afl n trans. Un
pendul poate fi un instrument util pentru facilitarea dialogului atunci cnd clientul nu a
manifestat nc o parte din semnele transei profunde, sau cnd acesta dorete alinarea
unei probleme i nu este nc pregtit s se confrunte/s abordeze cauza bazal.
Istoria Cazului
Acesta este un exemplu de succes al utilizrii pendulului. O femeie care a
fost n mod brutal atacat de un tlhar cu trei zile nainte mi-a solicitat
ajutorul calificat. n fiecare din cele trei nopi care s-au scurs de la
consumarea atacului s-a trezit ipnd. Dei relatarea incidentului i cauza
suferin, era foarte dornic de a intra n trans pentru a se debarasa de
problem. Efectul scontat de ea a fost s poat beneficia de un somn
linitit/netulburat i odihnitor pe tot parcursul nopii.
Am agat un pendul de degetul clientei i am nceput o conversaie cu
Incontientul ei via pendul. Am ntrebat Poi, te rog, s-mi dai un semnal
pentru Da. i poi, te rog, s-mi dai un semnal pentru Nu?. Pendulul sa balansat n mod evident n direcii opuse pentru a indica rspunsurile
Incontientului ei.
Am ntrebat, Incontientul tu tie ce trebuie fcut pentru a dormi prufund
i complet noaptea?. Incontientul a transmis semnalul pentru Da.
Am ntrebat, Este posibil s te eliberezi de orice emoii negative pentru a
scpa de aceast problem, astfel nct s poi dormi noaptea?.
Incontientul a rspuns Da.
Am continuat, Este OK/n regul s te eliberezi de aceste emoii
negative?. Incontientul mi-a tranmis un Da clar.
Am spus n continuare, OK/Bine, Incontientule, mergi mai departe. Ct de
repede doreti s porneti/ncepi procesul de eliberare/dispersare a emoiilor
negative? Uneori Incontientul dorete s nceap imediat iar alteori vrea s
atepte ntre 12 i 24 de ore nainte de pornire. Doreti s ncepem chiar
acum?
Incontientul a transmis semnalul Nu. Pentru moment am aprecit
rspunsul, deoarece mi-a artat c Incontientul clientei lua realmente n
considerare cea ce s fac.
Figura 1
Diagrama Pendulului
Poate/Probabil
Da
Nu
Nu sunt sigur
Nu sunt sigur
Nu
Da
Poate/Probabil
ncepei prin a arta clientului cum s stea aezat i s-i in mna pentru
utilizarea corect a pendulului, avnd cotul sprijinit pe o suprafa stabil (blatul unei
mese este cle mai potrivit). Braul trebuie flexat, avnd antebraul perpendicular pe
suprafaa de sprijin. Mna va fi complet relaxat (palma ctre n jos).
n aranjarea braului i minii clientului n aceast poziie se poate induce
catalepsia braului (sau flexibilitate ceroas) prin aplicarea n cursul contactului fizic
Cel de-al doilea semnal este numit ABCD. Acesta este destinat n special
ntrebrilor la testele cu alegeri multiple (rspuns multiplu). Pentru utilizarea ABCD va
trebui s nu folosii mna dominant. Aezai palma mnii pe genunchi astfel nct
degetele s atrne liber. Degetele nu trebuie s ating genunchiul pentru a capta ntrebul
rspuns ideomotor. Cu atenia concentrat asupra degetelor dumneavoastr, cerei
Incontientului, D-mi un semnal pentru A. Ateptai semnalul... o miscare
uoar/discret a unuia dintre degete. D-mi semnalul pentru B. Ateptai semnalul.
Dup constatarea semnalelor pentru toate cele patru rspunsuri, concentrai-v asupra
unei ntrebri cu rspuns multiplu i urmrii cum rspund degetele. V imaginai ce
valoroas este ABCD n situaii colare? Unul di cursanii notrii care i-a nvat
nepotul s utilizeze acest procedur a relatat c acesta di urm a obinut un punctaj de 96
la o examinare pe baz de ntrebri cu rspunsuri multiple pentru care cel mai mare
punctaj obinut pn atunci a fost 85.
Este o inducere n eroare? De unde tim dac elevul a nvat ceva?
Rspunsul meu este c nvarea, comportamentul i schimbarea au loc n
Incontient. Tot ceea ce facem este s gsim modaliti/ci eficiente de comunicare cu
Incontientul i accesare a informaiei care exist deja stacat n acesta. Nu este nicio
neltorie aici! Realitatea este c Incontientul nregistreaz cu exactitate toate
experienele pe care le avem. Dac am putea pur i simplu s ne conectm pe frecvena
Incontientului, vom putea obine toate rspunsurile de care avem nevoie.
n relaia cu clienii prefer s utilizez pendulul mai degrab dect Lipicios sau
ABCD, deoarece miscarea pendulului este mai vizibil. n timpul unui test colar, pe de
alt parte, cum ar fi s-i auzi fiul sau fiica spunnd, V rog s m scuzai, merg s-mi
aduc pendulul!
CAPITOLUL 13
Metaforele
ndeajuns de mult timp, din cnd n cnd, poi desface uor ambalajul, spernd s nu se
rup. Ai procedat aa, tiu... privind nuntru i rugndu-te s nu sfii ambalajul.
Dac i-a oferi un cadou acesta ar fi harul curiozitii, n legtur cu ce se
ntmpl acolo, uitndu-te la client, focalizndu-te asupra fiecrui detaliu.
Deschiderea circuitului nr. 3
Erickson ne relateaz o poveste pe care o ntlnii i n cartea Vocea mea te va
nsoi, de Sidney Rosen. Unul dintre studenii si, pe care-l vom numi John Doe (sic!)
era fascinat de hipnoz, motiv pentru care voia s nvee tot ce se putea ti despre
aceasta. Erickson i-a spus s fie foarte atent la oamenii dimprejur.
John frecventa colegiul i, ntrebat fiind de ctre un profesor cum consider c se
va prezenta la testare, a rspuns: M voi descurca de minune, deoarece ne vei da doar
10 ntrebri, care vor fi .... i a enunat toate cele 10 ntrebri. ntruct profesorul a
rmas siderat, a declamat: Cu siguran te-ai uitat n sertarele biroului meu, fiindc nu
numai c tii cele 10 ntrebri, dar le-ai spus i n ordine. Mergem la decan. Astfel, John
a fost dus n faa decanului, iar cnd acesta l-a interogat n privina nelciunii, studentul
a negat cele ntmplate i a pretins c poate demonstra contrariul, rugndu-l s trimit pe
cineva n camera sa pentru a-i aduce agenda. Au trimis un alt student, care i-a adus-o, iar
deschiznd-o, au observat c John i-a luat notie ntr-un mod incredibil. Adnota anumite
lucruri printr-un asterisc, altele prin 2 asteriscuri i aa mai departe ... 3, 4, 5, 6, ns
numai unele dintre acestea erau creditate cu 7, nefiind numerotate cu 1, 2, 3, 4, 5. Primul
dintre ele avea 6, al doilea 1, al treilea 4 i tot aa. Iar John a remarcat: tii, poi
descoperi o groaz de lucruri dac eti atent la ceea ce spune un profesor, deoarece toi au
propriile opinii despre ceea ce agreeaz i ce nu. Tot ce am fcut a fost s fiu atent, s
ascult tonalitatea vocii i s-l privesc. Dup cum v imaginai, Erickson l-a considerat pe
John ca fiind unul dintre cei mai buni studeni ai si.
ntotdeauna i-a sftuit pe nvcei s acorde atenie lucrurilor care n mod normal
le scap, celor spuse sau nfptuite de ceilali. A tiut c prin focalizarea ateniei,
acetia pot ncepe s declaneze puterea minii lor incontiente.
apropierea miezului nopii, a reuit s-i scoat din minte vacarmul, deplasndu-l n afar,
dup care a adormit.
Erickson s-a pus ntotdeauna n situaii din care se pot trage nvminte despre
ceea ce se ntmpl n interiorul unei persoane. Nu la nivelul minii contiente, ci la
nivelul celei incontiente, cu adevrat incontiente...
Not marginal
Metaforele sunt cea mai fin i elegant modalitate de a v adresa direct minii
incontiente a clientului dumneavoastr. Acestea pot fi naraiuni bazate pe propria
experien, pe tririle altora sau ale nicicui. Sunt formulate realist sau mitic, poveti
adevrate sau create special pentru situaia pe care o traverseaz pacientul.
Ai observat c, n faa audienei, discursul unui orator profesionist ncepe
aproape ntotdeauna cu o metafor? Deseori ia forma unei anecdote, dar se ntmpl s
fie i o povestioar spectaculoas menit a introduce subiectul. Oratorii cunosc sau nu de
ce metafora reprezint cea mai bun deschidere, realizeaz sau nu c, de fapt, prin
intermediul ei capteaz atenia minii incontiente a publicului, ns ceea ce tiu sigur
este c funcioneaz.
Coninutul
unei
metafore
bine
selectate
se
bazeaz
pe
experiena
ase luni dup cea de-a doua externare a domnului Right, Asociaia Medical
American a dat verdictul ineficienei Krebiozenului n tratamentul cancerului. Domnul
Right s-a reinternat n spital, unde a decedat dup trei zile.
Importana povestirii de fa const n relevarea capacitii de nsntoire
deinut de care fiecare dintre noi . n timp ce povesteam ntmplarea la un training de
NLP, una dintre cursante a reacionat n mod surprinztor. Urmarea a constat n faptul c,
dup o sptmn, nodulul mamar pe care l avea s-a resorbit. Ca atare, fora curativ a
oricruia dintre noi este esenial.
nchiderea circuitului nr. 3
Aflat n biroul decanului, profesorul a spus: ,,John, din moment ce cunoti toate
cele 10 ntrebri i ordinea enunrii acestora, consider c tii rspunsurile, fraza fiind
continuat de decan prin recomandarea ca lui John s i se acorde calificativul A la cursul
respectiv. Erickson concluziona c A-urile obinute de John s-au datorat observrii atente
a tuturor detaliilor, modalitii de a percepe oamenii i de a-i asculta, aceste nvminte
nsoindu-l ntreaga via. Ceea ce s-a i ntmplat.
nchiderea circuitului nr. 2
Nu am fost niciodat gsit furindu-m la cadourile de Crciun. Nicicnd... n
pofida acestui fapt, ei au tiut ntotdeauna. Aflndu-v in postura de prini, aa-i c tii?
Pentru c exist mereu acel semn trdtor al ambalajului uor forat, care v ndeamn s
gndii: A face bine s schimb ascunztoarea anul viitor... Dar imboldul curiozitii nu
d pace: Oare ce se ntmpl acolo?
nchiderea circuitului nr. 1
ntruct vei continua s deprindei ct mai simplu cu putin tehnicile
hipnoterapeutice, nu vei fi nevoii a recurge la elaborarea celor treizeci de pagini scrise
cndva de Erickson. Putei apela la experiena acestuia pentru a reduce din ce n ce mai
mult limbajul vorbit, bazndu-v pe observaie i pe utilizarea conduitei clienilor.
despre insight-uri.
CLIENT:
Metafore abundent
inserate
Metafore:
1
2
3
4
5
CONINUT
ntrerupere
5
4
3
2
1
CAPITOLUL 14
Testul de inductie progresiva
bazata pe Estabrooks
Pana in acest moment ne-am concentrat pe abordarea indirecta, permisiva a lui
Erickson. Este usor de invatat si confortabil de folosit la majoritatea clientilor,
incluzandu-i pe aceia care pot avea ceva ezitari privind hipnotizarea lor. Vom examina
acum motivele pentru a folosi cateodata metoda mai traditionala a hipnozei o abordare
directa, autoritara.
Unul dintre avantajele hipnozei traditionale este utilizarea ei pentru a produce
fenomenul transei profunde. Chiar si hipnotizatorii ericksonieni se orienteaza de obicei
catre o abordare mai autoritara cand trebuie sa induca transa profunda pentru a obtine
fenomenul hipnotic mai adanc.
Astazi cel mai mult se face hipnoterapie in stil ericksonian cu clientul in stare
treaza. In hipnoza traditionala, pe de o parte, hipnotizatorul vorbeste despre somn la
inceputul inductiei si-l duce pe client intr-o stare de somnolenta. Aceasta este folositoare
mai ales in a-l determina pe client sa uite ce se intampla in timpul transei. Daca efectul
dorit este, sa spunem, pentru client, sa nu mai fumeze sau sa aiba o aversiune pentru
anumite mancaruri grase, sugestiile post-hipnotice vor functiona cel mai bine cand
clientul uita sugestiile; Mintea lor Constienta nu se va mai amesteca in indeplinirea
sugestiilor.
Unul dintre cei mai mari profesori ai acestui secol privind metoda traditionala a
fost George Estabrooks, profesor la Universitatea Colgate, a carui carte Hipnoza a
fost publicata in 1943. Estabrooks a predat o metoda directa, autoritara. Daca ar fi sa
incepem inductia acestui capitol in stilul sau, ar suna asa : Inchide ochii. Adormi
complet adormi adanc. Relaxeaza-ti toti muschii si imagineaza-ti ca adormi profund.
Din ce in ce mai profund. Nu te vei trezi pana cand iti voi spune eu apoi te vei trezi
incet si te vei simti bine ca rezultat al acestor sugestii. Adormi adanc, adanc. Din ce in ce
mai adanc. . Pentru indicii ulterioare, o inductie completa in stilul direct, autoritar al lui
Estabrooks apare in anexa.
Pentru usurinta in invatare si practica, vom folosi o inductie bazata pe stilul lui
Estabrooks si adaptata prin adaugarea sugestiilor indirecte ale lui Erickson.
Numesc asta un Test de Inductie Progresiva. Recomand sa-l practici cu un coleg,
schimband rolul ca hipnotizator si client. Inductia va duce clientul prin cele sase stagii de
hipnoza discutate in Capitolul 8. Fiecare pas pe care-l atinge clientul va fi un pas ulterior
reusit al abilitatii sale de a se hipnotiza singur. Cu alte cuvinte, succesul clientului in
atingerea fiecarei etape va actiona ca un puternic mobilizator, astfel incat, cu cat mergi
CAPITOLUL 15
Tehnici profunde si
Sugestii Post-hipnotice
7.. . 8.. . 9.. . 10.. . si acum esti la prima oprire din drumul tau. Si acum din nou, pasul
1... 2... etc." Cobori pacientul metodic si comfortabil, tu poti decide daca sa utilizezi o
scara normala, scara rulanta sau un lift.
In Capitolul anterior, am discutat despre utilizarea metaforelor incluse pentru a conduce
pacientul in transa. Metaforele incastrate pot fi de asemenea utilizate in cadrul transelor
care deja au fost declansate. Astfel poti induce mai multe nivele de metafore, pentru a
creste treptat intensitatea transei. (Apare un moment de reducere dupa 12 nivele de
metafore.)
Cea mai avansata cale de transa profunda este cea cunoscuta si sub numele de inductie
repetata.
Aceasta a aparut inca din cele mai vechi timpuri cand au avut loc primele cercetari cu
privire la hypnotism, mai exact la finele anilor 19 0 0.
Hipnoezele: Un ghid cuprinzator
Hippolyte Bernheim a gasit ca atunci cind un pacient a atins un nivel cert de
transa in timpul primei sedinte, el va putea patrunde pe un nivel mai profound abia in
saptamina urmatoare la cea de-a doua sedinta, timp in care va putea sa atinga un nivel in
plus in timpul celei de a treia sedinte (Terapii sugestive, 1889). Observatia sa era ca, cel
mai adesea un pacient care era hipnotizat, poate sa atinga adincimea dorita.
Erickson si Elman mai tarziu punctau ca, inductiile repetate nu au voie sa depaseasca mai
mult de cateva serii, separate de restul sedintelor. Odata cu prima sedinta, ei pot induce
pacientul catre un nivel foarte profound, prin transe repetate crescandu-se nivelul la
fiecare noua sedinta. Procesele de crestere a profunzimii nivelelor prin inductii repetate
poarta numele de asa-numita chemare spre fictiune.
Demonstatie live a tehnicilor de inductie profunda
Ca un exemplu de chemare in fictiune, aici exista o stenograma a unei parti dintr-o
demonstatie. Cu aceasta ocazie s-au facut hipnoze pe o categorie de subiecti, in extensso,
prin folosirea inductiilor repetate de hipnoza, rezultatul fiind notat si inregistrat ca fiind
reactia subiectilor.
(Chris a venit in fata camerei ca raspuns imediat al declansarii instalarii sugestiei posthipnotice. Teoria curenta arata ca atunci cand o sugestie post-hipnotica este activata un
pacient se intoarce in aceeasi transa in care se gasea in momentul in care terapeutul I-a
produs inducerea sugestiei.)
Tad: Ia un loc te rog , Chris. Esti in transa chiar acum?
Chris: Nu stiu.
Tad: Ai dreptate, nu stii. Bun. Necunoasterea este un lucru bun in hipnoze, tu stii asta,
nu-i asa? De ce nu inchizi ochii, sa patrunzi cat mai adanc in transa. Tu stii cum sa faci
asta, acum tocmai patrunzi in transa cu adevarat. Intr-o clipa vei adormi profound, din ce
in ce mai profund, Chris.
Tehnici profunde de sugestii post-hipnotice
Te-am atins pe umar. In momentul in care te-am atins pe umar am simtit o dubla
relaxare din partea ta. Eu te-am atins pe umar (te ating) tocmai acum. Ok, asta este bine.
Acum patrunzi intr-un somn mai adanc, Chris. Te mai intreb inca o data daca esti pe
deplin relaxat in momentul in care te-am atins pe umartocmai acum. Chiar te-ai relaxat
pe deplin, din ce in ce mai mult ok,
Chris, aminteste-ti unde te afli, de ce nu te intorci. Bun, acum revii printre noi.
(Aducerea lui Chris inapoi in transa. ) Acum vreau sa te intorci inapoi de unde ai plecat,
in starea de profunda relaxare de mai devreme. Asa este bine. Dormi din ce in ce mai
adinc.
OK, Chris, deschide din nou ochii, te rog.
Te descurci grozav. Esti in transa acum?
Chris: Nu stiu.
Tad: Sa nu stii este perfect, tu stii?
Chris: Bine .. . ma gandesc deci.
Tad: Deci tu te gandesti. Lasa-ma sa te intreb ceva.
(aici se face referire la pasul halucinatiei visuale in prima faza a inductiei.)
Inainte eu iti aratam o minge de tennis, ce culoare avea ?
Chris: Nu am vazut-o.
Tad: Tu nu ai vazut-o, ti-ar placea s-o vezi?
Chris: Da as dori.
Tad: Tu ai dori. Deci lasa-ma sa iti intreb inconstientul de ce are nevoie pentru a fi
capabil sa iti amintesti daca ai vazut acea mingea de tennis.
In acest moment inchizi ochii si adormi profound si vei asista la atingerea mea pe
umarul tau, te vei relaxa din nou si te vei intoarce acolo unde erai. Apoi, voi solicita
inconstientului tau sa desfasoare mecanismul interior al imaginatie tale de care ai nevoie
pentru a putea vizualiza ceva. Si daca tu nu poti vedea clar acel obiect de prima data,
dupa aceea, probabil ca tu poti vedea ce vrei sa vezi, daca tu poti si vrei sa vezi. Tu vezi?
Bun, doar apleaca capul si inchide ochii, dupa care vei adormi profound, bun. Tocmai ai
adormit foarte profound, asta este foarte bine. Mai adinc, mai adinc acum pina iti vei
relaxa fiecare muschi. Inca o data relaxeaza-te si mai profound Chris. Mi-ar place sa fac
ca fiecare muschi din jurul ochilor tai sa se relaxeze, ca tu sa nu poti sa-I deschizi. Si
cand tu vei sti sa-I localizezi si mai ales sa stii unde sunt ei mergi mai departe pana cand
acestia sunt total relaxati si inchisi. Bun. Ramai intr-un somn profound. Pentru un
moment mi-ar place sa-ti imprumut ambele maini. Eu tocmai sunt plecat sa vad ce s-a
intamplat, daca noi tocmai (tine mainile in miscare). . . asa este bine. Ramai profund
adormit, lasa-ti acum mainile sa faca ceea ce vor ele. (mainile lui Chris fac in acest
moment o miscare de rotatie automata necontrolata) Bun, mainile lui Chirs sunt complet
relaxate. Mi-ar place sa ramai in continuare adormit profund. Te poti trezi acum
deschizandu-ti usor ochii dar nu poti sa-ti misti corpul. Constientul tau poate ramane
adormit, in timp ce subconstientul tau se poate trezi de la gat in sus. Cand tu ai sa
deschizi ochii, eu am sa arunc o minge de tennis pe dusumea. In acest moment iti arat ...
mmmmm... mingea de tenis.
Ridica-ti capul, deschide-ti ochii si arunca o privire.
Ce culoare are?
Chris: Nu o pot vedea.
Tad: Este bine, inchide ochii si vei cadea intr-un somn adanc. Relaseaza-te din nou.
Acum doar intreaba-ti subconstientul de ce ar avea nevoie ca sa poata vedea mingea de
tennis, ridica-ti capul si fa asta acum. Lasa-ti subconstientul sa faca tot ceea ce este
necesar pentru ca tu sa fii capabil sa vezi. (dupa o pauza) OK, Chris, intreaba-ti
subconstientul daca a facut conexiunile necesare in capul tau ajuntand neuronii spre a
putea fi capabili sa procesezi toate informatiile pe care le primesti. Cand vei fi pregatit
deschide ochii si vizualizeaza mingea de tennis. Vezi ce poti vedea, daca poti sa vezi.
Acesta este primul pas. Bun. Ce culoare are mingea?
Chris: Portocalie.
Tad: Excelent, foarte bine. Ce numar este pe minge?
Chris: 3.
Tad: Am plecat sa pun mingea de tennis pe scaunul tau, o poti pastra daca vrei. Eu
tocmai o voi arunca acum,... bravo, Chris .... ridica-ti capul si inchide ochii pentru a te
putea relaxa profound inca o data.
In aceasata demonstratie, l-am intrebat pe Chris daca poate sa-si dezvolte capacitatile
necesare pentru a avea o halucinatie pozitiva. Daca pacientul nu a produs fenomenul de
hipnoza pe care noi cautam sa il aducem la un nivel cat mai profound, putand al asista
cum realizeaza acest lucru. Avem un pacient inauntr-ul si unul in afara transei. Cata
vreme ei sunt in transa, putem sa le inducem sugestii privind modificarea lor neuronala, si
la orice modificari care au loc in interiorul lor, astfel incat, ei sa fie capabili sa actualizeze
un fenomen pe care anterior nu puteau sa-l constientizeze.
Unele persoane au nevoie de munca suplimentara pentru anumite conexiuni neuronale, si
pentru a fi capabili sa aiba halucinatii pozitive privitoare la un obiect. Alti pot fi foarte
pregatiti pentru acest lucru. Astfel de personae au o aptitudine care se regaseste la
arhitecti. Numai ca arhitectii sunt platiti pentru halucinatiile lor. Pentru constructiile lor
halucinante, ei pot castiga o suma formata din sase cifre.
O persoana care poate avea ca halucinatie o minge de tennis, isi poate si vizualiza bolile
de care sufera corpul lor. Chris a invatat ceva foarte valoros in timpul acestei
demonstratii. Aceasta se vrea a fi primul pas al hipnozei: Un ghid comprehensiv care te
invata cum sa ai halucinantii positive privind un anumit lucru. Acesta va servi unui
pacient foarte mult, in viitor, in materie de imaginatie privind sanatatea corpului si a
metodelor de salvare.
Tehnici pentru producerea sugesiei post-hipnotice
si tu il uiti. Unde a disparut? Cine stie, si mai cu seama cui ii pasa, tocmai am uitat de el.
Uitarea este un lucru normal, natural. Acum, eu vreau sa sugerez ca "
Spune pacientului ce va declansa stoparea activarii sugestiei post-hipnotice. Daca eu
insumi plec sa declansez activarea unei sugestii in timpul unei demonstatii intr-o clasa de
scoala, rezultatul va fi urmatorul: eu spun subiectului ca; atunci cand ei vad ca imi duc
mana la buza mea superioara, in acel moment ei, ca un exemplu, se vor trezi in fata
camerei.
Spune pacientului tau ce faci. Exemplu: "tu vei simti o necessitate sa te ridici, si te vei
ridica si te vei plimba involuntar in fata camerei." Apoi spune pacientului cand faci ceea
ce faci. Exemplu: "tu vei face asta imediat. "
Inchide bucla metaforei : "si eu vreau ca tu sa uiti constient sugestia mea si sa-ti
amintesti inconstient, de bucata de hartie pe care anterior tu o uitase-si la fel cum iti
amintesti de pranzul pe care l-ai luat acum doua saptamani si ulterior l-ai uitat. Este ok.
Uitarea este un lucru absolut normal, natural. Tocmai ai uitat ceea ce ai spus."
In stadiul de hipnoza, in demonstratia din clasa, sugestiile post-hipnotice sunt desenate
pentru a putea fi activate numai in momentul in care s-a produs iesirea pacientului din
transa.
In terapie, sugestiile post-hypnotice trebuie repetate o perioada mai lunga de timp, uneori
ca un raspuns la un declansator extern, sau foarte adesea ca raspuns la niste declansatori
interni in mediul intern propriu al pacientului.
Hipnozele: Un ghid comprehensiv
Avem un exemplu de sugestii pe care tu poti sa le pui in practica sugestiilor posthipnotice pentru propunerea terapiei viitorilor tai pacienti pe timpul unei sedinte de
hipnoza:
Eu stiu ca tu vrei sa fii un excelent hipnoterapist.
Si acum vreau sa intreb inconstientul tau daca este capabil si apt sa poata organiza
orice lucru pe care tu l-ai studiat, orice ai acumulat ca hipnoterapeut experimentat. Spune
tuturosr si mai ales da exemple de lucruri pe care ulterior tu le-ai spus pacientilor tai. Poti
aminti aceste lucruri, ca apoi inconstientul tau sa le poata prezenta constientului in felul
in care adesea te gindeai la ele.
hipnoterapie.
Vrei ca totul sa fie bine, nu-i asa? Tocmai ai spus "Da" cind inconstientul a
organizat toate lectiile tale despre hipnoza. Asta este foarte bine. Excelent.
CAPITOLUL 16
Metodele Elman
Dave Elman a fost printre primii care au considerat ca toate hipnozele sunt
autohipnoza. In cartea sa, Hipnoterapia, din 1964, Elman spunea:
"Am predat hipnoza ani de zile si am observat ca multi oameni par sa creada ca
pot
deveni experti in hipnoza dupa cateva ore teoretice si aplicatii practice.
Dar
cum nici
nu
exista, cu adevarat, hipnotizatori, aceasta este evident
imposibil. Ca practician
ce
utilizeaza acest instrument, tot ceea ce poti
face este sa-i arati pacientului cum sa treaca granita dintr-o stare de
veghe
normala sau dintr-o stare de adormire, catre acea stare
particulara
a
mintii pe care o numim hipnoza. Nu ii vei hipnotiza tu: se vor
hipnotiza
singuri.
Aceasta inseamna ca toti aceia
care folosim
sugestia nu
avem nicio putere asupra subiectului. Inseamna ca
nu
exista nimic din
ceea ce
pot eu face, ce tu nu poti invata sa faci
in hipnoza. "
Elman s-a nascut in Fargo, Dakota de Nord in, 1890. Tatal sau a practicat hipnoza
de estrada si a fost proprietarul unui magazin unde avea o colectie de carti despre
hipnoza. Dave Elman a studiat aceste carti. A invatat hipnoza asa de bine incat a trebuit s
o abandoneze pentru o vreme, cand a mers la scoala, pentru ca ii speria pe unii dintre
colegi. Mai tarziu, Elman a predat hipnoza medicilor.
Dave Elman a propus un model de hipnoza net diferit de cele anterioare.
Urmarind reprezentatiile tatalui sau, Elman a observat ca un hipnotizator aflat pe scena
trebuia sa introduca oamenii in transa mult mai repede decat un hipnoterapeut, in
interesul spectacolului. A fost fascinat de abilitatea hipnotizatorului de a hipnotiza un
grup mare intr-un timp scurt. Si transele pe care le inducea tatal sau erau suficient de
adanci pentu a produce fenomene hipnotice foarte repede. Elman a dezvoltat o metoda de
hipnoza care sa produca o transa adanca, cat de repede posibil.
Pentru a intelege mai bine prin ce difera metoda Elman, sa o comparam cu alte
metode despre care am vorbit. Hipnoza traditionala este, in general, autoritara, folosind
inductia directa pentru a induce o transa profunda (sleeping trance). Hipnoza ericksoniana
este permisiva si indirecta, conducand deseori spre o transa superficiala (waking trance).
Interventiile in Programarea Neuro Lingvistica (care sunt o puternica resursa pentru un
hipnoterapeut) sunt autoritare si indirecte, clientul aflandu-se, aproape intotdeauna, in
stare de veghe.
Tehnicile Elman nu se potrivesc cu nici unul dintre aceste modele. Inductia sa
poate fi autoritara sau permisiva, directa sau indirecta, conducand spre o transa profunda
sau superficiala.Tabelul de mai jos sintetizeaza aceste diferente.
Tipul hipnozei
Abordarea
Stilul inductiei
Tipul transei
Hipnoza traditionala
Hipnoza
ericksoniana
Interventiile PNL
Hipnoza Elman
clientului
autoritara
permisiva
autoritara
autoritara
permisiva
direct
indirect
indirect
sau direct sau indirect
somn
veghe sau somn
veghe
veghe sau somn
"Dar inseamna acest lucru ca esti hipnotizat? Desigur, nu . Este numai inceputul
hipnozei si aceasta nu este obtinuta pana cand nu se instaleaza gandirea selectiva.
Gandirea selectiva este orice crezi din tot sufletul. De exemplu, daca esti facut sa
crezi ca nu vei simti nicio durere i crezi cu tarie acest lucru, nu vei simti
durere.
Lasa sa patrunda cea mai vaga umbra de indoiala si gandirea selectiva
dispare;
aptitudinea
critica nu mai este ocolitaIntroducerea fricii produce o
reactie defensiva care aduce aptitudinea critica inapoi in centrul atentiei."
Stadiile hipnozei la Elman
In capitolul 8 am vorbit despre cele sase stadii ale hipnozei LeCron, aranjate pe
un continuum de la transa superficiala, transa medie, pana la transa profunda.
Elman ofera o schema mai simpla, cu patru niveluri ale transei:
- transa usoara sau superficiala
- transa somnambulului
- coma
- hipnoza asociata somnului
Conditii pentru hipnoza si convorbirea preliminara
Dave Elman mentioneaza patru cerinte premergatoare unei o inductii de succes.
- Mai intai, pentru a induce hipnoza, subiectul trebuie sa fie de acord sa fie hipnotizat.
- n al doilea rand, trebuie sa existe comunicare intre hipnoterapeut si client.
- In al treilea rand, clientul trebuie sa fie eliberat de orice teama privind hipnoza sau ceea
ce se va intampla.
- Si in sfarsit, clientul trebuie sa fie eliberat de rezistenta. El trebuie sa aiba ncredere in
hipnoterapeut si in intentiile lui.
Convorbirea preliminara trebuie sa creeze aceste conditii. Din punctul de vedere
al lui Elman, cea mai mare parte a muncii in hipnoza se desfasoara inaintea inductiei.
Trebuie sa eliminam temerile si prejudecatile clientului. Iata un exemplu de convorbire
preliminara in stil Elman:
Convorbirea preliminara Elman
Strange pumnul. Relaxeaza-l.
Stii ca, daca ai vrea ai putea sa-ti incordezi muschii si sa strangi pumnul atat de
puternic, incat nu ai putea sa-l strangi mai tare. Nu-i asa? Deci, daca ai vrea si ai sti
cum, ai putea, de asemenea, daca ti-ai dori foarte mult, sa relaxezi in totalitate orice grup
de muschi, incat, cu exceptia cazului in care ai inlatura relaxarea, ai putea relaxa acei
muschi pana la punctul in care ei nu ar mai functiona. Si acest lucru este adevarat, nu-i
asa?
Pleoapele sunt cel mai usor de relaxat.
Muschii din corp cel mai usor de relaxat sunt cei ai pleoapelor. Stii ca este adevarat, nu-i
asa? Aminteste-ti un moment cand erai obosit, dupa o zi istovitoare si ai inchis ochii si
a fost asa de bine.
"Acum, urmareste ce fac." (Arati clientului in timp ce vorbesti)
Voi inchide ochii si ii voi relaxa atat de mult si de adanc, incat, daca nu suprim aceasta
relaxare, ei nu vor mai functiona. Nimic din ceea ce as putea face, spune sau gandi, nu-i
va face sa se deschida. Acum pot suprima relaxarea si ei se vor deschide instantaneu, dar
daca sunt relaxati, ei nu vor putea functiona
"Acum voi incerca sa deschid ochii" (Ochii deschisi)
Acum m-am testat pentru a vedea daca functioneaza si am gresit, pentru ca am vrut sa
testez ochii, pentru a fi sigur ca nu functioneaza.
" De data aceasta ii voi tine inchisi"
De aceasta data imi voi relaxa pleoapele pana in punctul in care nu se vor mai putea
misca. Si voi mentine relaxarea si apoi voi testa ochii, pentru a ma asigura ca nu ii pot
deschide. Nu trebuie sa dovedesc ca vor functiona, pot face acest lucru in fiecare zi. Stiu
ca pot instantaneu sa indepartez relaxarea prin cel mai mic gand, prin cea mai
neinsemnat dorinta, asa ca nu o voi mai face, de aceasta data. De aceasta data voi
permite ochilor sa ramana total relaxati si stiu ca, atata timp cat raman total relaxat si
atata timp cat nu suprim relaxarea, nimic din ceea ce as putea face, spune sau gandi nu-i
va determina sa se deschida. Priveste. Vezi, ei stau acolo ca un pantof vechi. Si eu stiu ca
arat caraghios cu sprancenele miscandu-se in sus si in jos, dar e foarte bine!
" Si tu o poti face!"
Acum ma pot mandri ca am facut-o. Pot sa inlatur relaxarea si sa deschid ochii. Stii,
copiii de cinci ani pot face acest lucru; si tu il poti face. Vezi, doar, daca poti face ce am
facut eu. Inchide ochii si constientizeaza-ti pleoapele. Esti la comanda, controlezi, iar
muschii trebuie sa faca ceea ce le spui sa faca.
" Ei raspund la ceea ce le spui"
Nu fac ce le spun eu...ei iti raspund tie, nu mie. Pleoapele tale reactioneaza la ce le spui
pentru ca sugestiile vin direct de la tine, prin neurologia ta. Tu iti determini corpul sa
urmeze in totalitate acele sugestii si vei izbuti.
" Determina clientul sa o faca"
Asa, deci, continua, spune corpului sa relaxeze in totalitate muschii pleoapelor, atat de
adanc si complet incat, pur si simplu, ei nu vor putea functiona, in afara de cazul in care
inlaturi relaxarea. Si cand stii ca ai realizat acest lucru mentine relaxarea si fa-le un test si
observa ca stau inchisi; asigura-te ca nu vor functiona si observa cat de bine este.
Testeaza-i din nou (daca clientul deschide ochii:) Felicitari; acum dovedeste ca ii poti
relaxa asa incat ei sa nu mai poata functiona.
Concluzii
Acesta a fost cel mai greu pas. Te-ai descurcat foarte bine.
Exersati aceasta convorbire preliminara cu un partener, pana ce va evolua lin si natural.
CAPITOLUL 17
Dezvoltarea propriului stil de inductie
Aici sunt cateva sugestii pentru a va potrivi mai bine cu respiratia clientilor
dumneavoastra. Daca stati chiar in hata clientului privindu-l direct, sau daca ei poarta o
jacheta sau haine groase, poate fi dificil (sau nepoliticos) sa le observati respiratia. In loc
de asta, puteti sa va asezati intr-un unghi de 90 de grade si, in loc sa va uitati la client, sa
va fixate privirea pe un obiect sau pe un loc de pe perete care va va permite sa priviti de
la un pas sau doi in fata lor. Poti astfel sa observi mai bine miscarea pieptului lor cu
privirea periferica decat sa te uiti intr-un mod direct. Asta pentru ca privirea noastra
periferica este conceputa pentru a percepe miscarile, gesturile. Stand in acest unghi mai
aveti si avantajul ca va puteti tine suportul scris, in cazul in care folositi unul, la nivelul
umarului clientului si puteti usor alterna intre a arunca priviri pe suportul scris si a
observa respiratia clientului cu privirea periferica, fara sa fie nevoie sa va tot miscati
capul sus-jos.
De asemenea, respiratia poate fi observata prin ascultare. De cele mai multe ori,
atunci cand pacientul vorbeste, el expira. Intr-un mod subtil, daca esti foarte atent, poti
sa-i auzi cele mai mici sunete facute de respiratie.
Daca observi ca pacientii atunci cand incerci sa-ti potrivesti respiratia nu raspund
atat de bine cum a fost intr-o inductie anterioara in care nu a existat aceasta preocupare,
inseamna ca trebuie sa eviti aceasta tehnica.
In plus pentru a observa respiratia clientilor, observati orice puteti despre
fiziologia lor si utilizati ceea ce vedeti ca poate crea sugestii. Daca, spre exemplu,
observati ca muschii gatului pacientului nu sunt pe deplin relaxati, puteti folosi
urmatoarea sugestie: Poti observa ca muschii gatului tau nu sunt inca pe deplin relaxati.
Si poti sa-i lasi si pe aceia care nu sunt inca relaxati, sa se relaxeze.
Cand incepeti o inductie, vorbiti-i clientului cu capul tinut drept, plasat la nivelul
fetei lui. Pe masura ce pacientul devine tot mai relaxat iar capul incepe sa i se lase
confirmand asta, permite-i si capului tau sa coboare de asemenea. In momentul in care
veti ajunge la la pasul cu numerele care dispar, din inductia lui Elman, veti vorbi deja
picioarelor pacientului.