REZUMAT

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI
COALA DOCTORAL DE FIZIC
CONTRIBUII LA STUDIUL
INTEGRAT AL POLUARII AERULUI
DIN STRATUL LIMIT PLANETAR
-REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT-
Coordonator tiinific:
Prof. Univ. Dr. Sabina tefan
Doctorand:
Laureniu Zagr
2011
1
Cuvnt de mulumire
Teza a fost elaborat n cadrul Universitii din Bucureti, coala Doctoral de

Fizic, Facultatea de Fizic, sub atenta conducere tiinific a doamnei Prof.Univ. Dr.
Sabina tefan creia i mulumesc sincer pentru ndrumarea eficient i pentru sprijinul
moral, asigurate n perioada stagiului de doctorat. i mulumesc doamnei profesoare
pentru atitudinea deschis i binevoitoare pe care a avut-o fa de mine de la nceputul
stagiului i pna la finalizarea tezei.
Doresc s mulumesc pe aceast cale domnului Prof.Univ. Dr .Vasile Cuculeanu
care pe durata stagiului de doctorat mi-a urmrit cu atenie pregtirea, prin examene i
referate.
Trebuie s mulumesc
Ageniei de Protecie a Mediului Bucureti pentru
bunavointa de a pune la dispozitia Facultii de Fizica Bucureti, date cu privire la

calitatea aerului, date utilizate in cadrul tezei de doctorat.
Doresc s mulumesc att
Directorului Genral al INCDPM Alexandru
Darabont Dr.Ing.Ionel Iorga, Secretarului Stiintific al institututui dna. Dr.Ing.Steluta

Nisipeanu ct si cercetatorilor stiintifici din cadrul Departamentului Mediul de Munca si
Mediul Inconjurator pentru ansa de a participa la determinarea noxelor fizico-chimice,
ansa care s-a transformat ntr-o munc n echip, realizat pe perioada celor 3 ani de
monitorizare a noxelor fizice i chimice (2005-2007) in intersectiile Lacul Morii, Mihai
Bravu, Cercul Militar, continund pn n 2012 cu cercetri n domeniu, avnd ca
rezultat numeroase publicaii n reviste de specialitate.
Nu n ultimul rnd, mulumesc familiei mele care mi-a fost alturi tot timpul, m-a
sprijinit n realizarea tuturor proiectelor n care am fost implicat, incluznd i pregtirea
tezei de doctorat .
CONTRIBUII LA STUDIUL INTEGRAT AL

POLUARII AERULUI DIN STRATUL LIMIT
PLANETAR
INTRODUCERE
Aerul este esenial pentru via. Calitatea aerului a preocupat i preocup
continuu, ncepnd cu fiecare cetean, cu factorii de decizie din guvernul fiecrei
ri de pe glob i pn la forurile internaionale alese pentru a supraveghea
conservarea sistemului de mediu al planetei noastre; aceasta pentru c o atmosfer
curat asigur un mediu sntos dezvoltarii a tot ce este viu, de la oameni la
plante.
Poluanii sunt transportai cel mai rapid n mediul nconjurator prin aerul
atmosferic, efectele acestora fiind resimtite att n mod direct, ct si indirect de
ctre fiinele umane si de alte componente ale mediului, fapt pentru care prevenirea
poluarii atmosferei a devenit o problema de interes general, cu largi conotaii n
plan national si la nivel international.
Unele dintre activitatile umane care cunosc o intensificare din ce n ce mai
mare i o extindere a arealului geografic pe care se manifest, precum i conditiile
naturale de loc si de clima se constituie n cauze ale polurii aerului.
Emisiile de oxizi de carbon, oxizi de azot, dioxid de sulf, si pulberi care
provin de la centralele termice, precum i de la mijloacele de transport au o
contribuie nsemnat la degradarea calitatii aerului. Bucurestiul este o capitala
europeana mediu poluata (ref), unele gaze depind concentratiile maxime admise.
Astfel, masuratorile facute la Agentia de Protectia Mediului (APM)
evideniaz faptul ca in anumite zone ale Bucuretiului, datorit celor cinci mari
centrale termoelectrice, celor aproximativ 50 de centrale de cartier, traficului auto
deosebit de intens si poluantilor specifici rezultai de la unitatile industriale,
3
poluarea cu bioxid de sulf, cu bioxid de carbon si cu oxizi de azot nregistreaz

valori ridicate (http://www.apmb.ro).
Traficul rutier este responsabil de aproximativ 70 la suta din poluarea
aerului Bucuretiului. Astfel, aproximativ 90% din poluarea cu oxid de carbon i
60% din cea cu oxizi de azot, precum i emisiile de plumb (de trei ori mai
importante decat cele generate de activitatea industrial) se datoreaz acestui tip de
trafic (http: //www.apmb.ro).
Contextul arhitectonic al Capitalei n general, al centrului acesteia n
particular, este caracterizat de construcii nalte care blocheaz circulaia natural a
aerului i mpiedic o aerisire corect a spaiului dintre acestea. Acumularea
gazelor provenite din trafic, cu efect toxic pentru organismele vii, este favorizat
de faptul c bulevardele nguste determin apariia efectului de canion.
Studiul integrat al poluarii aerului in stratul limita planetar realizat pentru
Bucuresti, obiectivul general al activitatii doctorale, a cuprins urmatoarele
obiective specifice:
Studiul poluarii aerului cu PM si ozon pentru perioada 2005-2007 in

Bucuresti, folosind datele masurate la statiile de monitorizare ale
Agentiei de Protectia Mediului Bucuresti (APMB);
Studiul acestor poluanti folosind datele de teledetectie obtinute de la

fotometrul solar si de la sateliti;
Efectele poluarii cu ozon troposferic si PM10- asupra organismului uman

si analiza comparativa a masuratorilor efectuate in intersectii importante
din Bucuresti cu cele de la statiile APM-lui din apropierea acestor
intersectii pentru evaluarea efectelor nocive ale poluarii asupra
lucratorilor de la Politia de trafic.
In lucrare sunt prezentate rezultatele acestor studii dupa cum urmeaza.

In Capitolul 1 intitulat Stratul limita atmosferic. Structur si caracteristici se
subliniaza importanta studiului fenomenelor din acest strat al troposferei joase atat pentru
ceea ce se intmpla cu aspectele de vreme dar si cu procesele fizico-chimice in care sunt
implicati poluantii atmosferici.
4
Stratul Limita Planetar (PBL in abrevierea din limba engleza), este partea
inferioara a troposferei care are un rol foarte important in viata noastra de toate zilele
pentru ca in aceasta parte este aerul pe care il respiram. In acelasi timp, el are un rol
important pentru sistemul Atmosfera-Pamant deoarece actioneaza ca interfaa pentru
cuplajul dintre atmosfera si suprafata Pamantului iar adancimea PBL-ului controleaza
transferul de impuls, caldura sau vapori de apa. Stratul limita planetar (PBL) contine cea
mai mare parte din aerosolul si vaporii de apa din atmosfera si astfel are o influenta
majora asupra fluxurilor radiative (Readings, 1976). In plus, oamenii isi petrec tot timpul
in aceasta parte a troposferei, simtind modificarile in aspectele de vreme prin temperatura,
presiune, vant, poluarea este majora tot in acest strat ca si ceata sau furtunile puternice. Se
poate spune, de asemenea, ca si din punct de vedere economic este important acest strat
atmosferic limita date fiind transporturile de orice fel dar si toate culturile agricole.
Stratul limit planetar are o grosime de 13 km n care are loc un schimb activ de
cldur, de vapori de ap i de impuls ntre pmnt i atmosfer. n acest strat se formeaz
fronturile atmosferice bine conturate i au loc toate fenomenele asociate acestora. n
cadrul acestui strat se separ stratul atmosferic adiacent (suprafaa subdiacent), partea
inferioar a stratului limit planetar, cu o grosime de 50100 m. n acest strat gradientul
vertical de temperatur i de umiditate precum i viteza vntului sunt deosebit de ridicate.
Ca urmare, aerul n acest strat este turbulent i turbulena realizeaz n mod rapid schimbul
de energie sub form de cldur, umezeal, impuls ntre atmosfer i suprafa. Cele mai
importante schimburi sunt cel de umezeal prin evaporarea de la suprafa i cel de impuls
datorit frecrii (Fleagle, 1963; AndreeaeM.O.,1995).
Cunoasterea caracteristicilor acestui strat este importanta: a) pentru o corecta
parametrizare a proceselor fizice care au loc in aceasta parte a troposferei; b) la validarea
parametrizarilor in modele de circulatie generala si a celor de calitatea aerului; c) la
imbunatatirea modelarii cuplajului dintre atmosfera si suprafata pamantului.
Caracteristicile stratului limita sunt determinate in special de doi parametri
meteorologici importanti: vantul si temperatura. Trebuie adaugata umezeala si tinut seama
de adancimea stratului limita sau inaltimea de amestec cum i se mai spune. Adancimea
stratului limita planetar variaza foarte mult in timp si spatiu (Stull, 1988) si la nivel
global. Comportarea adancimii stratului limita planetar nu este inca cunoscuta, deoarece
5
nu poate fi observata prin instrumentele operationale de masurare la distanta, ns

cunoasterea inaltimii de amestec este foarte importanta pentru validarea parametrizarilor
proceselor din stratul limita in modelele de circulatie generala. (Murry L, Salby,1996).
1.1.Structura stratului limita planetar

Majoritatea schimbrilor n stratului limit este cauzat de procesele sinoptice de
advecie ale diferitelor mase de aer. O cantitate de mas de aer cu o temperatur diferit
dect a suprafetei va determina o modificare a temperaturii aerului pentru atingerea starii
de echilibru. Odat ce se atinge echilibrul, rezult c adncimea stratului limit poate varia
cu 10% pe o distan orizontal de 1000 km.
Deasupra suprafeei solului, n regiunile cu presiune ridicat, stratul limit are o
structur bine definit care implic i ciclul diurn (fig.1.1.).
Fig. 1.1.Evolutia diurna a stratului limita planetar. Stratul limit n regiunile cu presiune ridicat
deasupra solului conine trei pri majore: un strat mixt foarte turbulent; un strat rezidual mai puin
turbulent i un strat stabil nocturn cu turbulen sporadic (dupa Stull, 1988)
Cele trei componente ale structurii stratului limit sunt: Strat amestecat (mixt);
Strat rezidual; Strat limit stabil. Cnd norii sunt prezeni n stratul mixt, acesta la rndul
lui se mparte n strat noros i strat subnoros.
Pentru studiul integrat al poluarii in stratul limita planetar cunoasterea proceselor
care au loc in acest strat in legatura cu poluantii necesita intelegerae interactiunii radiatiei
solare sau terestre cu componentii atmosferici. Prezenta aerosolilor si gazelor in atmosfera

determina forcinguri radiative (IPCC2007) care pot fi pozitive (determina incalzirea
aerului) ca in cazul gazelor cu efect de sera, sau negative (determina racirea aerului) ca in
cazul aerosolului atmosferic.
Despre ce se intampla cu radiatia solara si terestra, pentru a putea intelege
procesele fizice care au loc in atmosfera, se discuta de asemenea in acest prim capitol.
1.2. Procese fundamentale in stratul limita planetar

1.2.1. Radiatia solara si terestra
Sistemul PmntAtmosfer reflect aproximativ 30% din radiaia solar la limita
superioar a atmosferei i absoarbe restul. Absorbia i mprtierea radiaiei solare au loc
n atmosfer. ( Marku Rummukainen et all, 1996; Murry L et all, 1996)
Repartiia energiei n spectrul solar depinde i de altitudine (Fig. 1.6). La limita
superioar a atmosferei, energia maxim transmis revine radiaiilor albastreverzi cu
475 nm. 48% din energia total a radiaiei solare este transmis prin radiaiile zonei
vizibile din spectru, cu ntre 400 nm i 760 nm. Din punct de vedere energetic, zona
radiaiilor vizibile este cea mai important. (Kondratyev, K.Ya.,1969; Liou Kuo Nan
1980)
Fig. 1.6.. Repartiia energiei n spectrul solar la limita superioar a atmosferei i la suprafaa
terestr: zona I ultraviolet; zona II vizibil; zona III infrarou (Stefan 2004 dupa Liou 1980)
Radiaiile zonei ultraviolete ( 400nm) dau aproximativ 7%, pe cnd cele

infraroii ( 760nm) 43% din energia total a radiaiei solare, urmnd sub raport
energetic dup radiaiile din vizibil.
La suprafaa terestr distribuia energetic a radiaiei solare este modificat fa de
limita superioar a atmosferei. Modificarea, n ceea ce privete intensitatea i compoziia
spectral, apare la trecerea n atmosfera terestr datorit distanei zenitale i proceselor de
absorbie i de difuzie determinate de moleculele componentelor gazoase, de vaporii de
ap, de hidrometeori i de aerosolul atmosferic.
Intensitatea energiei radiaiei solare scade puternic att n zona radiaiei de und
scurt ct i n zona radiaiilor de und lung.
Radiaiile cu 290 nm nu ajung la suprafaa terestr, fiind absorbite de ionosfer
i de stratul de ozon.
Radiaia emis de suprafaa terestr i de atmosfer, datorit temperaturii sczute,
este diferit mult de radiaia solar. Admind o temperatur medie de 15C pentru
suprafaa terestr, conform legii Wien, lungimea de und maxim de emisie a radiaiei este
de 10300 nm. Intensitatea acestor radiaii scade puternic ctre lungimi de und mici,
devenind nule n jurul valorii de 4000 nm.
Dei atmosfera este foarte transparent la radiaia solar incident, mai puin de
25% penetreaz atmosfera ctre suprafaa pmntului fra s interfereze n vreun fel cu
atmosfera.
Poluarea atmosferei si calitatea aerului sunt subiecte tratate in Capitolul al doilea
al lucrarii, insistand asupra celor doua componente care fac subiectul studiului integrat
particulele materiale (PM10) si ozonul troposferic. Sudiul ozonului este legat si de
precursorii sai indeosebi de oxidul de azot. Ozonul este un gaz cu efect de sera
semnificativ cu banda de absorbtie in domeniul lungimiilor de unda din infrarosu.
In troposfera, cresterea concentratie de ozon are urmari nefaste asupra sanatatii
umane (stari de disconfort, iritarea mucoasei ochilor si a aparatului respirator, afectarea
functiei respiratorii, cefalee), asupra starii fiziologice normale a vegetatiei, asupra
fiabilitatii materialelor (cauciucul natural si artificial sunt distruse rapid, colorantii
8
organici se degradeaza, etc.). Este de remarcat faptul ca ozonul are, asupra vegetatiei, efect
sinergic cu oxizii de azot si cu dioxidul de sulf, astfel incat, chiar la nivele reduse ale
acestor trei poluanti, apar situatii de stres chimic.
Calitatea aerului a preocupat i preocup, ncepnd cu fiecare cetean, cu factorii
de decizie din guvernul fiecrei ri de pe glob i pn la forurile internaionale alese
pentru a supraveghea conservarea sistemului de mediu al planetei noastre. i asta pentru
c o atmosfer curat asigur un mediu sntos. O calitate proast a aerului amenin
sntatea a tot ce este viu, de la oameni la plante. Exist multe tipuri de poluare, i fiecare
are un efect diferit asupra sanatatii umane. Cele mai comune doua tipuri ale poluarii
aerului sunt ozonul si particulele (PM).
2.1. Tipuri de poluanti

Poluanii atmosferici pot fi emisi n atmosfer (poluanti primari) sau formati n
atmosfer (poluani secundari). Poluantii sunt gazosi sau particule solide si lichide.
Poluantii primari sunt aceia care sunt emii direct in aer. Cei mai importanti sunt:
bioxidul de sulf, monoxidul de carbon, monoxidul de azot, hidrocarburile, compui
organici volatili, particulele in suspensie care reprezinta de fapt aerosolul atmosferic.
Autovehiculele emit cea mai mare parte a acestor poluanti alaturi de sursele naturale si
cele industriale.( Bewrkowicz R, 1985; Bewrkowicz R, 1984)
In conditii adecvate poluantii primari pot intra in reactii chimice in atmosfer i pot
produce noi substante, poluantii secundari.
Unele reactii au nevoie de energie solara pentru a avea loc i acestea sunt
cunoscute ca reactii fotochimice. Probabil cel mai cunoscut poluant secundar este ozonul
un produs rezultat din reactiile fotochimice in aerul poluat.
2.1.1. Poluanii gazoi
Poluanii gazoi sunt cei prezeni in atmosfera sub forma de gaze sau vapori,
capabili sa treaca prin filtre, cu condiia ca acestea s nu absoarba sau sa reacioneze
chimic cu mediul de filtrare. Poluanii gazoi ai aerului pot fi usor preluati de sistemul
respirator uman iar, daca sunt solubili in apa, se pot depune pe tractul respirator superior
(Carter W,1990; Diter Kley 1994).
Agenia European de Mediu (EEA,_European Environmental Agency), (www.anpm.ro)

consider acidifierea drept una dintre cele mai importante probleme de poluare, alturi de:
modificarea climei, distrugerea stratului de ozon stratosferic, apariia smogului
fotochimic, precum i a ozonului troposferic, degradarea apelor continentale i a celor
marine,
degradarea
solului,
afectarea
biodiversitii
si
distrugerea
mediului
urban.(Domenico Palli,2009;Hanna S.R., 1982; Hernanandezj T.L., 1982)

Oxizii de azot sunt compusi ai oxigenului cu azotul. Avem in vedere in special
oxidul de azot (NO), gaz incolor, care rezulta din combinarea directa a azotului cu
oxigenul, la temperaturi inalte si dioxidul de azot (NO2), gaz de culoare bruna, rezultat din
oxidul de azot, care in contact cu aerul trece in trioxid de azot. Eliminat n atmosfer NO,
n prezena oxigenului din aer i sub aciunea razelor ultraviolete, se transform destul de
repede n NO2, care este toxic. Prin agresivitatea i toxicitatea lor, oxizii de azot i acidul
azotic, care rezult din acetia, sunt extrem de periculoi pentru organismul uman. Ei atac
cile respiratorii, mucoasele, transform oxihemoglobina n methemoglobin, ceea ce
poate duce la paralizii.
Oxizii de azot au aciune iritant asupra plmnilor, putnd provoca edem pulmonar. Se
observ o aciune general caracterizat prin scderea tensiunii arteriale, dilatarea vaselor
de snge, formarea methemoglobinei, o aciune narcotizant i modificri degenerative ale
inimii. Intoxicaiile caracterizate prin tulburri cardio-vasculare i ale sistemului nervos
sunt explicate prin prezena n vaporii nitroi a unei cantiti apreciabile
Ozonul troposferic reprezint o problem att regional ct i global pentru
calitatea aerului i deci a sntii umane. n i n jurul zonelor urbane se afla cantitati
ridicate de ozon troposferic. Ozonul i o parte dintre precursorii si sunt transportati pe
distane mari n atmosfer i sunt considerati, prin urmare, o problem transfrontalier
( Rusu-Zagar G, Zagar L, 2011).
Formarea fotochimic a ozonului troposferic, a concentraiilor crescute de metan
i monoxid de carbon poate duce de asemenea la un nivel mai ridicat de ozon la scar
global. (Patil S.D., 2009; Cooper S.M., 2000; Sandorini S, 1994).
Ozonul (O3) este o forma alotropica a oxigenului, avand molecula formata din trei
atomi; este un oxidant puternic, are miros caracteristic, culoare albastruie si este foarte
toxic (Volker Grewe, 2007; Zheng Xiangdong, 1996). Se formeaza in atmosfera in mod
10
natural in urma descarcarilor electrice si sub actiunea razelor solare, iar pe cale artificiala
rezulta din reactiile unor substante nocive, provenite de la surse de poluare terestre.Ozonul
format in troposfera constituie poluantul principal al atmosferei in tarile si orasele puternic
industrializate (Kuang Jung Hsu, 2007; Twan Van Noije, 2005).
Autovehiculele sunt responsabile de producerea substanelor care determin
formarea ozonului troposferic. Acestea sunt: oxizii de azot (in principal dioxidul de azot)
si compuii organici volatili. Raportul optim de formare a ozonului este pentru
concentraia de hidrocarburi / concentraia de oxizi de azot egal cu 5/1 (Seinfeld, 1992).
Reactia de formare a ozonului troposferic (Domenico Palli , 2009 ):
NO2 h NO O
(2.1)
O O2 O3
(2.2)
Reacia de distrugere a ozonului troposferic i re-generarea dioxidului de azot

este:
NO O3 NO2 O2
(2.3)
n oraele mari, cu circulaie intens, n timpul orelor de vrf se nregistreaz

concentraii ridicate ale ozonului. Odat cu formarea ozonului se produce pe cale
fotochimic i smogul, care are aspectul unei cee dense.
Ozonul cauzeaz afeciuni ale sistemului respirator (dificulti respiratorii,
reducerea funciilor plmnilor, astm), iritarea ochilor, congestii nazale, reducerea
rezistentei la infectii, degradarea prematura a plamanilor, etc. (Readings C.J., 1976).
In troposfera cresterea concentratie de ozon are urmari nefaste asupra sanatatii
umane (stari de disconfort, iritarea mucoasei ochilor si a aparatului respirator, afectarea
functiei respiratorii, cefalee), asupra starii fiziologice normale a vegetatiei, asupra
fiabilitatii materialelor (cauciucul natural si artificial sunt distruse rapid, colorantii
organici se degradeaza, etc.) (Aris Robert, 1993). Este de remarcat faptul ca ozonul are,
asupra vegetatiei, efect sinergic cu oxizii de azot si cu dioxidul de sulf, astfel incat, chiar
la nivele reduse ale acestor trei poluanti, apar situatii de stres chimic. Ozonul este, de
asemenea, incriminat pentru participarea indirecta la formarea ploilor acide (Visan S,
2000; Zagar Laurentiu, 2010).
Ozonul troposferic provine in proportie de circa 20 % din stratosfera, iar in
proportie de circa 80 % ca urmare a activitatilor antropice. Studiile efectuate in tarile
11
occidentale remarca o crestere a concentratiei ozonului troposferic cu 1-2% pe an (

Carlsaw D.C., 2005; Cuvelier C, 2007).
2.1.2. Aerosolul atmosferic

Aerosolul atmosferic este un sistem polidispers format din particule solide si
lichide, exceptand hidrometeorii, in suspensie in aerul atmosferic.
Aeosolul atmosferic este primar si secundar. Cel primar provine direct de la sursele care
pot fi naturale (arderi de biomasa, praf, vulcani) sau secundar care rezulta in urma
reactiilor de conversie din gaze in particule.
Componenta solida a aerosolului este cunoscuta sub numele de pulberi
sedimentabile sau particule aeropurtate; pulberile sedimentabile sunt de dimensiuni i
densiti care le favorizeaz depunerea conform legii gravitatiei. In literatura medicala de
specialitate aerosolul poarta numele de Particule Materiale (PM) care sunt impartite pe
clase dimensionale incepand de la raze de 0,1m pna la 10m (Fig 2.3.).Particulele
aeropurtate includ si substantele toxice cum ar fi beriliu, arsenul, benzenul, clorura de
vinil si altele.
Pulberile, praful, aerosolii si fumul pot, pe termen scurt sau lung, sa aiba efecte
negative asupra mediului, respectiv asupra sanatatii umane in principal. Efectele constau
in iritarea ochilor, a gatului si reducerea rezistentei la infectii, agravarea unor boli cronice
ale organelor respective. Unele particule in suspensie, ca de exemplu cele provenite din
esapamentul motoarelor Diesel, pot produce cancerul plamanului. Altele, ca de exemplu
cele purtate de vant, pot antrena substante toxice, ca bifenoli policlorurati si pesticide.
Unele pulberi pot cauza coroziunea unor constructii, pot aduce prejudicii florei si uneori
pot reduce destul de intens vizibilitatea ( www.chimiamediului.ro).
12
Fig.2.3 . Dimensiunile particulelor din aer care afecteaza sanatatea (fractii ultrafine, PM2,5, PM10 si
dimensiunea tipica a componentilor majori ai polurii (Donaldson K, 2001))
In figura 2.3. este ilustrat gama de dimensiuni (pe o scara logaritmica) a acestor
particule, mpreun cu intervalele de variaie ale componentelor importante ntlnite.
Sunt reprezentate de asemenea pulberile PM10, PM2.5 i fraciunile de particule ultrafine,
care sunt msurate de obicei n atmosfer, n scopul studierii efectelor asupra sntii;
primele dou fraciuni, de asemenea, sunt folosite pentru monitorizarea conformitii
calitatii aerului. n contextul studierii surselor de poluare ale aerului este important s se ia
n considerare localizarea geografic i distribuia surselor.
Despre sursele poluarii si monitorizarea calitatii aerului in Bucuresti se discuta de
asemenea, in capitolul 2.
2.2. Sursele de poluare in Municipiul Bucuresti

n prezent, multiplele surse de poluare existente pe teritoriul i n imediata
proximitate a Capitala influeneaz negativ calitatea aerului, determinnd apariia unor
probleme deloc de neglijat cu privire la asigurarea unui cadru de via sntos locuitorilor
si. Poluarea aerului in Municipiul Bucureti are specificiti determinate condiiile de
emisie, de existena unor surse multiple de poluare, nlimilor diferite ale acestora,
repartiiei lor neuniforme, dispersate pe ntreg teritoriul oraului. (Stefan S, Zagar Lauretiu
et all, 2011).
13
Traficul rutier desfurat n Bucureti determin apariia a aproximativ 70 la sut din

impuritile aflate n aer, fapt pentru care poate fi considerat principala surs de poluare a
oraului. Pe locurile urmtoare pot fi puse apoi sursele industriale, centralele
termoelectrice, santierele de constructii si chiar unele tipuri de instalatii de incalzire
utilizate pentru nclzirea locuintelor individuale. (www.anpm.ro)
Statiile de monitorizare a calitatii aerului din
Municipiul Bucuresti sunt
urmatoarele:
1 staie de fond urban Lacul Morii (APM Bucureti);
2 staii de trafic Sos. Mihai Bravu i Cercul Militar Naional;
3 staii industriale Drumul Taberei, Titan i Berceni.
Fig.2.9.Statii
monitorizare calitate
aer din Municipiul
Bucuresti
(www.apmb.ro)
Calitatea aerului a reprezentat i reprezint o preocupare, incepand cu fiecare

cetatean, cu factorii de decizie din guvernul fiecarei ri de pe glob si pn la forurile
internaionale alese pentru a supraveghea conservarea sistemului de mediu pentru
planeta Pmnt.
14
Capitolul 3 este dedicat metodelor de determinare a concentratiilor poluantilor. Sa subliniat importanta calitatii datelor masurate si faptul ca aceasta depinde de
echipamentele de masurare si metodele folosite. O atentie marita trebuie acordata acestora
din urma, daca se doreste ca realitatea observata sa fie corect redata.
Pentru marirea gradului de acoperire cu date despre starea de poluare a aerului se

folosesc echipamente pentru monitorizarea calitatii aerului pentru masuratori la sol,
masuratori din avioane si din sateliti.
Echipamentele si metodele de monitorizare a
poluantilor atmosferei trebuie folosite astfel inct pentru un punct de masurare datele
obtinute din masuratorile de la sol sa se regaseasca, de exemplu, in cele satelitare sau cele
din retelele globale, cum este AERONET ( Aerosol Net-work).
Sunt prezentate echipamentele pentru masuratorile care se realizeaza de la sol, deci

pentru masuratorile in situ dar si echipamentele de la sol pentru masuratori pe coloana de
aer cum este fotometrul solar. Teledetectia constituie un paragraf important al acestui
capitol, abordndu-se teledetectia LIDAR dar si teledetectia satelitara.Tehnica LIDAR
este o metoda activa ce utilizeaza o sursa artificiala de lumina pentru determinarea
parametrilor atmosferici si se bazeaza pe detectia si analiza luminii imprastiate ce rezulta
din interactia unui fascicul laser cu constituentii atmosferici.
Studiul comportarii concentratiilor de poluanti in cei trei ani 2005, 2006 si 2007
s-a realizat folosind datele masurate la statiile de monitorizare a calitatii aerului ale
Agentiei de Protecia Mediului Bucuresti (APMB).
Rezultatele, prezentate in Capitolul 4 art cum variaza concentratiile in functie de
timp si de loc. tiind ca meteorologia este un factor important in dispersia si /sau
depunerea poluantilor, s-a studiat modul n care prametrii meteorologici influenteaza
concentratiile de poluanti, fie ei gaze sau particule. Concluziile de la acest capitol pot
constitui, pentru factorii decizionali, informatii folositoare pentru gasirea unor metode
utilizabile in scopul micorarii poluarii n Bucuresti, pentru mbunatairea calitatii aerului.
15
Datele in studiul realizat pentru atingerea obiectivului de analiza poluarii aerului in

stratul limita atmosferic
au fost preluate de la aceste statii de monitorizare, prin
bunavointa APMB (Agentiei Pentru Protectia Mediului Bucuresti). (www.anpm.ro). S-au

analizat concentratiile poluantilor gazosi, cu precadere a ozonului troposferic considerat
unul dintre cei mai activi poluanti si concentratiile masice numai ale PM10 , pentru ca
pentru acestea sirurile de date au fost mai omogene. Perioada de studiu a fost intre anii
2005-2007.
Pentru studiul polurii Bucuretiului s-a realizat o baza de date pentru doi dintre
poluantii majoritari, ozonul troposferic i particulele respirabile (PM). Baza de date
contine variatiile zilnice, saptamnale, lunare si anuale ale concentraiilor masice, care
poate fi folosit n viitor n iniializarea modelelor de climat la scara regional.
Rezultatele studiului, folosind aceast baz de date pe perioada de trei ani (20052007) pentru toate cele ase staii urbane au artat, pentru ozonul din stratul limit
atmosferic, c:
Valorile diurne ridicate ale ozonului se obin n orele dup-amiezii asa cum era de
asteptat, ca urmare a mecanismului de formare al ozonului troposferic; activitatea solar

si temperatura din mediu este responsabila pentru aceste valorile ridicate din timpul verii
(Stefan S. si altii, 2011). Staiile de trafic, n general, au prezentat
cicluri diurne
pronunate, n special primvara i vara.
Fig.4.7. Variatia diurna a O3 si NO in
Fig.4.8. Variatia diurna a O3 si NO in data de
data de 28.07.2007 la statia Lacul Morii
28.07.2007 la statia Mihai Bravu
16
Fig.4.9.Variatia diurna a O3 si NO in data de

28.07.2007 la statia Cercul Militar
Variatiile zilnice ale ozonului troposferic pe anii 2005-2007 arat existena unor
valori mai ridicate ale ozonului troposferic la statia Lacul Morii, urmata de Mihai Bravu si
Cercul Militar.Valori mai ridicate ale ozonului au fost inregistrate in anul 2005, urmat de
2006 si 2007 .
17
Fig.4.3. Variatia zilnica a concentratiei de ozon troposferic in perioada 2005,2006,2007 la statiile

Mihai Bravu, Lacul Morii, Cercul Militar
18
Pornind de la variatia zilnica a concentratiilor de ozon troposferic, au fost alese

perioade semnificative (28-30.07.2005, 27-29.07.2006, 28-30.07.2007), perioade in care a
existat un calm atomosferic, temperaturi ridicate. Activitatea solar este responsabila
pentru aceste variaii i poluarea aerului. Valorile zilnice medii al concentratiei de ozon,
au fost obinute prin calcularea mediilor valorilor orare.
Fig.4.4.Variaia concentraiei de ozon

troposferic ( valori orare) n perioada
28-30.07.2005

troposferic (valori orare) n perioada
27-29.07.2006

troposferic (valori orare) n perioada 2830.07.2007
In urma analizei variatiei de ozon troposferic in episoade (28-30.07.2005), (2729.07.2006), (28-30.07.2007) pe cei trei ani Fig.4.4., 4.5, 4.6. se obseva valori de peste
120 g/m3 la statiile Titan , Berceni, Lacul Morii (28-30.07.2005)-fig.4.4., Titan, Lacul
Morii (27-29.07.2006)- fig.4.5., Lacul Morii (28-30.07.2007) - fig.4.6.
La nivelul anilor 2006 si 2007 in perioadele mentionate (fig.4.5-4.6) s-a inregistrat
o diminuare a cantitatii de ozon troposferic comparativ cu 2005, cu exceptia statiilor
Lacul Morii si Titan la care valorile au fost in continuare peste 120 g/m3.
19
Valorile medii lunare ale concentratiei de ozon troposferic au sczut din august
pn n decembrie. Cele mai mici valori pe parcursul celor trei ani sunt inregistrate n
lunile decembrie i ianuarie. Cele mai mari valori s-au nregistrat la cele ase staii, n
luniile de primvar dar ndeosebi n luna iulie.
Fig.4.11. Variatia lunara a O3 anii 2005- 2007 pentru cele sase statii
Variaia sezoniera a concentratiei ozonului la cele 6 statii de monitorizare pe cei
trei ani: 2005, 2006 si 2007a scos in evidenta, nregistrarea unor concentratii de ozon mai
ridicate primavara si vara. Explicaia este legat de mecanismul de formare a ozonului
troposferic care presupune concentraii ridicate de NO i radiaie solara intens (
capitolul4). In plus, emisiile din trafic au valori de varf n general vara i ca urmare
emisiile de NOx conduc la o producie de ozon n timpul verii i titrare de ozon n timpul
iernii. Tendina de scdere a ozonului in functie de anotimp poate fi observat la toate
statiile.
20
Fig. 4.15. Variatia sezoniera a concentratiei ozonului la cele 6 statii de monitorizare a aerului
Concentraiile de O3 la suprafa sunt foarte diferite pentru cei trei ani:
concentraiile sunt foarte mari n 2005, moderate n 2006 i mici n 2007. n general, se
constat pentru aceast perioad, o tendin negativ a valorilor concentraiilor de ozon la
toate staiile din Bucureti (Stefan i alii, 2011).
21
Fig.4.17. Analiza concentratiilor de ozon suprafata pentru statii rulare, industriale, statii de trafic
(Stefan si altii, 2011)
n ceea ce privete concentraiile masice ale pulberilor, rezultatele studiului

au artat urmtoarele:
Valorile zilnice ale concentraiilor de PM10 au fost mai ridicate la statia din
Drumul Taberei, urmat de Cercul Militar si Mihai Bravu. Aceasta se explica prin
existena unui trafic intens cat si prezena surselor din arealul din apropierea statiilor de
monitorizare.
Fig.4.21.Variatia zilnica a
concentratiei de pulberi PM10 la
statia Cercul Militar in perioada
2005-2007(Stefan si altii, 2011)
22
concentratiei de pulberi PM10
la statia Drumul Taberei in
perioada 2005-2007(Stefan si
altii, 2011)
concentratiei de pulberi PM10
la statia Mihai Bravu in
perioada 2005-2007(Stefan si
altii, 2011)
Valori mai ridicate ale concentratiei de pulberi PM10 au fost inregistrate vara
si toamna, cele mai ridicate valori fiind la Titan si Mihai Bravu, depasind 85 g/m3. Iarna si
vara la toate statiile au fost obtinute valori de peste 50 g/m3 (fig.4.26).Toamna si iarna sunt
anotimpuri ploioase si umede, iar primvara si vara cantitatea de precipitaii este mult mai
scazut. Aceste valori crescute de pulberi inregistrate vara si toamna, pot fi legate de
variabilitatea condiiilor meteorologice.
Pentru cele sase statii de monitorizare a calitatii aerului din capital, Magurele- statia
suburbana si Balotesti -statia de fond regional, s-au reprezentat valorile medii lunare ale
concentratiei masice in figurile 4.24, 4.25, 4.26.
23
Fig.4.24.Variatia lunara a
cele sase statii de monitorizare a
aerului (Cercul Militar, Mihai
Bravu, Titan, Drumul Taberei,
Lacul Morii, Berceni)
Fig.4.25.Variatia lunara a
cele sase statii de montorizare a
aerului ( Balotesti, Magurele)
24
Fig.4.26..Variatia lunara a
cele sase statii de montorizare a
aerului ( Balotesti, Magurele)
Studiul integrat al polurii aerului a presupus folosirea datelor msurate cu

echipamente care furnizeaza informatii pe ntreaga coloana de aer troposferic si deci si
pentru stratul limita planetar. Teledetectia satelitara si fotometria solara permit obinerea
informatiilor legate de concentratii de poluanti prin mrimi asociate (Capitolul 5).
Rezultatele prelucrarii datelor de teledetectie, de la sateliti, cele de radiometrie, de
la fotometru solar pentru statia Baneasa din Bucuresti care este in apropierea statiei
Balotesti a APMB-ului, considerata statie de fond regional au artat ca in absena
masurtorilor in situ aceste date pot informa corect despre starea de poluare a atmosferei.
Datele sateliatare au fost pentru anii 2005 si 2007, deci utile pentru comparatie cu datele
masurate la statia de monitorizare dar cele de fotometrie solara au fost numai pentru anul
2008, luna august cand fotometrul solar a fost instalat la Baneasa. Dintre proprietatile
optice considerate in prelucrarea datelor a fost ales Adancime Optica a Aerosolului (AODAerosol Optical Depth-in abrevierea din limba engleza) deoarece exprima in mod clar
ncarcarea cu aerosol a coloanei atmosferice. Fotometrul solar permite si obtinerea
concentratiilor de ozon total (in unitati Dobson) dar si a NO2, de asemenea in unitati
Dobson dar si in unitati de concentratie masic.
In cele ce urmeaza sunt prezentate rezultatele legate de incarcarea aerului din
stratul limita planetar cu poluanti gazosi si aerosol folosind datele de la fotometrul solar
amplasat in anul 2008 la Baneasa (ANM) si rezultatele prelucrarii datelor satelitare de la
sistemul MODIS. ( Chu.D.A., 2003; Salmonson V.V., 1989)
25
AOD este parametrul optic al aerosolului care arat ncrcarea cu aerosol a

atmosferei i este direct proportional cu concentratia masic (Salomonson i alii, 1989).
5.1.1 Variatia temporala a ozonului, O3 din date de la fotometrul solar
Fig.5.1. Variatia orara a ozonului toal pentru luna august 2008
Din valorile
obtinute pentru luna august, ale AOT-ului
O3 la = 500nm,
reprezentate n Fig 5.1.pentru anul 2008 la statia Baneasa se observa variatiile ozonului in
functie de perioada de inceput a lunii august si cea de sfarsit de luna, valorile ozonului
scazand spre sfarsitul lunii, aceasta datorandu-se si temperaturilor usor mai scazute in a
doua parte a lunii.
Analizand graficul se observa o tendinta slab descrescatoare a ozonului de la
0,00118 la 0,0112. Valorile maxime se ating la orele amiezii, asa cum era de asteptat, data
fiind generarea ozonului de reactiile fotochimice.
Din fig.5.2., in urma analizei valorilor medii zilnice de AOT-O3 la = 500nm se
constata valori cuprinse intre 0,0115 si 0,0111, inregistrandu-se o tendinta usor
descrescatoare.
26
Fig.5.2. Valori medii zilnice ale ozonului pentru luna august 2008
De remarcat din analiza datelor de fotometrie solara din august 2008 c valorile
orare ale AOT-ului pentru Ozon (500nm) sunt ridicate in orele dup- amiezelor asa cum
era de asteptat, concentratiile de ozon troposferic fiind mari in timpul acestor ore.
Fig.5.3. Variatia orara AOT total -luna august medii orare pentru statia Baneasa
In Fig.5.3. este reprezentat AOT-ul total pentru 500nm acesta cuprinzand toate gazele
emise in atmosfera si pulberile care se afla n coloana de aer de deasupra staiei. Se
observa concentratii relativ ridicate, majoritatea valorilor situandu-se intre 0,3 si 0,9,
valoarea medie zilnic fiind 0,6.
27
Fig.5.4. Variatia temporala AOT Totalmedii zilnice Baneasa pentru luna august 2008
Valorile maxime s-au obtinut in zilele de 2,10, 19 si 30 august 2008

(Fig.5.5.a,b,c,d) in ziua de 10 aug., valoarea AOT-ului fiind de 2,5 ceea ce inseamna un
grad ridicat de poluare.Valorile cele mai mici 0,25 s-au masurat in zilele de 6 si 25 august
2008.Valorile minime s-au masurat dimineaa devreme sau dupa ora 11 datorita traficului
mai putin intens.
Valorile maxime se vede ca se ating in jurul orei 9, explicatia fiind de asemenea
legat de trafic (Fig.5.5.a,b.c.d) Analizand concentratiile masice din zilele 2,10,19 si 30
august din datele de monitorizare ale Agentiei de Mediu pentru Statia Balotesti care are
aceleasi conditii cu cele de la Banesa, s-a constatat ca cele mai ridicate valori au fost
pentru PM10 si CO, NO (tabel 5.1., fig.5.6).
28
Fig.5.5.b. Variatia orara AOT total

pentru 10 august 2008
-statia
Baneasa
Fig.5.5. a. Variatia orara AOT total

pentru 02 august 2008 -statia
Baneasa
Fig.5.5.c.Variatia orara AOT total

pentru 19 august 2008
-statia
Baneasa
Fig.5.5.d.Variatia orara AOT total

pentru 30 august 2008 -statia Baneasa
Rezultatele converg catre concluzia ca valorile obtinute din AOT-ul total sunt usor
mai ridicate decat cele obtinute din datele de calitate a aerului.
In zilele n care s-au nregistrat valori foarte mari ale AOT pentru ozon, s-a
constatat ca valorile masurate de ozon troposferic la statia Balotesti erau de asemenea
foarte ridicate. Dependenta liniara a AOT-ului pentru ozon de concentratia masica a
acestuia (capitol 5) permite folosirea datelor de fotometrie solara pentru determinarea
strii de poluare a atmosferei.
29
Fig.5.6.a Medii
zilnice PM10
De la fotometrul solar se obtin siruri temporale pentru ozon si a unor gaze cum este
NO2, in unitati standard Dobson (UD). Aceste siruri de date au fost analizate pentru
aceeasi luna august 2008 pentru a compara tendinta observata pentru AOT-O3 (500nm).
Fig.5.6.b Variatia zilnica a concentratiilor

de CO la statia Balotesti
In fig.5.6.b se observa variati mediilor zilnice pentru CO pe luna august, si se

constata o usoara crestere (pana pe 8 august) urmata de o usoara descrestere (pana pe 12
august). Valorile maxime de CO si PM10 confirma maximele AOT-ului obinut prin
fotometrie solar.
30
Fig.5.7. Medii zilnice NO2

pentru luna august 2008 la
statia Baneasa
Din analiza variatiei mediilor zilnice pentru NO2 pe luna august se constata o
usoara crestere pana in 15 august si apoi o usoara descrestere dupa 20 august. Tendina
aceasta este rezultatul tendintei valorilor orare care se observa din Fig. 5.9.
Comparaia figurilor 5.8 si 5.9 arat relaia strns dintre ozonul troposferic i poluantul
NO2 important in generarea si distrugerea ozonului (Stefan i alii, 20011).
Fig.5.8. Medii orare pentru O3 pentru luna august 2008 la statia Baneasa
In fig.5.8. este evidenta tendinta descrescatoare a ozonului total (UD), confirmand

tendintele observate in fig.5.1.si fig.5.2. in valorile de AOT. O confirmare a comportarii
ozonului din troposfera se constata din fig.5.9. O crestere a tendintei NO2 (UD) pentru
perioada 1-16 august nu afecteaza tendinta de descrestere a ozonului troposferic observat
in fig.5.2.
31
Fig.5.9. Medii orare NO2 pentru luna august la statia Baneasa
Din Fig.5.9 se observa o tendinta crescatoare pana pe data de 15.08 (0,215-0,220)

pentru NO2 (DU), iar dupa data de 15.08 o tendinta descrescatoare (0,214-0,200) UD.
Aceasta inseamna ca generarea ozonului troposferic prin reactii fotochimice nu a fost
dominata de NO2 ci de COV uri (Compusi organici volatili).
5.1.2. Variatia temporala a aerosolului atmosferic
Incarcarea cu aerosol atmosferic este monitorizata folosind fotometrul solar din
reteaua globala AERONET (www.aeronet.gov).
Astfel, dac pentru anumite perioade nu se pot face msuratori instrumentale in
situ, este bine s poat fi folosite cele satelitare sau cele din reelele europene sau globale
cum este AERONET, dar si modelele care pot substituii aceste masuratori. n literatura de
specialitate s-a pus problema validrii msurtorilor de la satelii cu cele de la sol, sau
celor de pe coloana de aer (AERONET) cu cele de la sol (Chu et al. 2002) i rezultatele au
fost favorabile substituirii unor tipuri de msurtori cu alte metode adecvate ( Raes F et
all, 2000; Charlson R.J., 1992).
32
Fig.5.10. Adancimea
optica a aerosolului pentru
luna august 2008 la statia
Baneasa
In algoritmul de prelucrare a datelor se considera distributia dimensionala a

aerosolului pentru particulele zilnice care includ particulele din modulul nucleatie si
acumulare (dimensiuni sub 1 m). Valorile AOD (AOT), adica adancimea optica a
aerosolului (grosimea optica a aeroslolului) impart aerosolul in particule fine si uriase
(fig.5.10).
In luna august 2008, cand fotometrul solar a fost plasat la statia Baneasa ANM
(Administratia Nationala de Meteorologie) s-a depsit doar in 2 zile valoarea medie de
0,4. Valoarea medie lunara a AOD pentru particule fine a fost 0,354 iar pentru particule
uriase 0,044. Aceasta arata ca au dominat particulele fine in luna august.
Confirmarea dimensionala a aerosolului este data de parametrul Angstrom care
pentru luna august 2008 a depasit valoarea de 1, particulele dominante fiind cele cu
dimensiuni mai mici sau egale cu 1 m, adica modul particulelor fine .
33
Fig.5.11. Adancimea optica

a aerosolului numai pentru
particule fine
Din fig. 5.11, se poate observa ca particulele fine au dominat incarcarea cu aerosol
a coloanei de aer de deasupra statiei Baneasa.
Confirmarea se constata din fig.5.6.a care arata concentratii de PM ridicate in luna
august a anului 2008.
Fig.5.12. Variatia zilnica

a parametrului Angstrom
Confirmarea dimensionala a aerosolului este data de parametrul Angstrom care

pentru luna august 2008, a depsit valoarea de 1, adica particulele dominante sunt cele cu
dimensiuni mai mici sau egale cu 1m, adica modul particulelor fine.
34
AOD (500nm) pentru particule arata dominana particulelor fine, cu dimensiuni

sub 10m.
Analiza datelor satelitare obinute pentru perioade din luna iulie si luna ianuarie
2005, pentru Staia Bneasa au artat ca:
-
Valorile de AOD sunt dependente liniar de concentraia masic ca i n cazul

fotometriei solare si ca urmare masuratorile satelitare permit determinarea
ncrcrii atmosferei cu aerosol poluant daca nu exista msurtori in situ.
In general particulele din coloana de aer au fost particule fine asa cum s-a
vazut si dim masuratorile de forometrie solara din anul august 2008.
Au existat in luna iunie episoade de poluare determinate de intruziuni de

particule mari (de exemplu 22iunie 2005).
Relaia liniara direct dintre AOD (care arata ncrcarea cu aerosol a coloanei de
aer) si concentratia masic se observa din fig.5.14.
Fig.5.14. Parametri microfizici ai aerosolului la Bneasa in perioada 1-6 iunie 2005
Parametrul Angstrom arata c n cele mai multe dintre zile in coloana de aer sunt
particule din modul particulelor fine.
35
Fig.5.16. AOD, concentratia masic si parametrul Angstrom pentru perioada 18-30iunie

2005 la statia Baneasa.
Din Fig 5.16 se evideniaza si mai clar relaia dintre parametrii AOD si
concentratia masic. In plus, in ziua de 22iunie se observa o intruziune de particule mari
care incarc mult coloana atmosferica. In ziua de 22 iunie 2005 statia de la Baloteti
msura o valoare ridicata de PM10 (Stefan si alii, 2011).
Studiile realizate pentru expunerea la ozon troposferic n Europa conduc la
studiul
unor potentiale efecte asupra sntii populatiei datorate expunerii la ozon
troposferic. Cel puin 10% din afectarea functiei pulmonare este de ateptat s apar n
10% din subiectii cei mai sensibili n zilele cu concentraii medii de 8 ore de peste 160
g.m-3. Prin urmare, se poate estima c aproximativ 65 mii de cazuri ar putea avea loc n
zonele monitorizate, sau mai mult de 500.000 n cazul n care estimarea este generalizat
la ntreaga populaie din cele 15 ri ale UE. (J.P. Beck , M.Krzyzanowski,1998).
Asocierea dintre modificrile de zi cu zi n numrul de spitalizri i cresterea
concentraiei de ozon au fost observate ntr-o serie de studii, inclusiv studiul APHEA
analizarea datelor din cinci orae mari europene (Anderson et al, 1997.). Estimrile de risc
din acest studiu au fost folosite pentru a calcula proporia de spitalizri atribuite expunerii
36
la ozon. n funcie de definiiile utilizate de studiu APHEA, s-a considerat admitere

aplicarii tratamentelor de catre Spitalul Clinic de Urgen pentru bronit, emfizem i
obstrucia cilor respiratorii cronice. Mai mult de 80% din cazurile n exces ar putea fi
atribuite concentraiilor de ozon n intervalul de 110-170 g.m-3. Proporia de expuneri
ridicate la ozon a fost estimat ca fiind cea mai mare in Belgia, Frana i Grecia, unde a sau depit 0,5% din internari (http://www.eea.europa.eu/publications/TOP08-98).
Efectele poluarii aerului sunt demonstrate printr-o serie de fapte, dar sunt departe
de a fi cunoscute in intregime deoarece la producerea lor contribuie un numar mare de
factori variabili, dependenti atat de organism cat si de mediul ambiant. In general aceste
efecte se manifesta la sfarsitul unei anumite perioade. Probele se obtin dificil si concluziile
se bazeaza adesea pe studii experimentale pe animale sau pe datele statistice mai mult sau
mai putin semnificative.
n Capitolul 6 sunt prezentate efectele polurii aerului cu ozon troposferic i
pulberi PM10 si rezultatele studiului efectuat pentru a pune n eviden cum este afectata
starea de bine a unui lucrator intr-un mediu poluat. Studiul a fost realizat pentru lucratorii
din politia rutiera, cei care stau in intersectii pentru dirijarea circulatiei.
S-au selectat trei intersecii foarte solicitate ( Mihai Bravu, Cercul Militar, Lacul
Morii) si s-au facut masuratori la nivelul respirator al lucratorului in zilele calduraoase ale
lunii iulie din cei trei ani studiati 2005, 2006 si 2007.
Fig. 6.4. Intersectie efectuare masuratori

la nivelul respirator al lucratorilor Cercul Militar
Fig.6.5. Intersectie efectuare masuratori

la nivelul respirator al lucratorilor - Lacul
Morii
37
Fig.6.6.
Intersectie
efectuare
masuratori la nivelul respirator al
lucratorilor - Harta intersectia Mihai
Bravu
Un astfel de studiu a presupus, pe langa o comparatie intre valorile concentratiilor

de poluanti masurate in intersectie si la cele mai apropiate statii de monitorizare a calitatii
aerului, determinarea parametrilor meteorologici .
Masuratorile de concentratii de PM10 si de ozon troposferic la nivelul respirator al
lucratorului aflat in intersectie in timpul dirijarii traficului, au fost facute in cateva zile
din luna iulie, considerate cea mai calda luna a verii, in anii 2005, 2006 si 2007. Zilele au
fost alese urmarind variatia concentratiei medii zilnice de ozon troposferic pe timpul
verilor anilor 2005, 2006, 2007 ( fig.6.7.a,b,c)
MihaiB
LacuM
C.Militar
70
65
65
60
60
55
55
50
50
40
35
30
25
MihaiB
LacuM
C.Militar
20
15
10
Ozon g/m3
Ozon g/m3
45
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
0
10
15
20
25
30
35
10
15
20
Vara (2006)
Vara (2005)
38
25
30
35
Fig.6.7. Variatia concentratiei

medii
zilnice de ozon la
suprafata in verile anilor 2005
(a), 2006 (b) si 2007 (c).
Pentru ozon s-a folosit monitorul de ozon prezentat in capitolul 2 iar pentru PM s-au
masurat concentratiile orare cu instrumentul DUST-TRACK.
6.3.1.Rezultate ale masuratorilor concentratiilor de ozon
Fig.6.8.a.Monitorizarea
ozonului troposferic
la nivelul respirator al lucratorului (stanga) in
perioada 28-30.07.2005 intre orele 8:00-18:00 si in statiile din apropierea intersectiilor (dreapta)
intre orele 8:00- 22:00
In figurile 6.8. a, b, c sunt reprezentate concentratiile ozonului masurat la nivelul

respirator al lucratorului iar pentru comparatie s-au alaturat graficele pentru ozonul
masurat la statii APMB.
39
Fig.6.8b. Monitorizarea ozonului troposferic la nivelul respirator al lucratorului

(stanga) in perioada 27-29.07.2006 intre orele 8:00-18:00 si in statiile din apropierea intersectiilor
(dreapta) intre orele 8:00- 22:00
De remarcat o caracteristica asemanatoare a variatiei concentratiei de ozon in

intersectii si in statiile din apropiere: valorile concentratiei de ozon cresc rapid in orele
dupa amiezii, dupa ora 14. Cele mai ridicate valori sunt in intersectia de la Lacul Morii si
in statia din apropierea intersectiei.
La nivelul lucratorului valorile concentratiilor de ozon mai ales in orele dupa
amiezelor sunt mai mari decat la statiile APMB.
Diferentele dintre valorile masurate in intersectiile de la Cercul Militar si Mihai
Bravu sunt mici in comparatie cu Lacul Morii. Explicatia se regaseste in climatologia
ozonului pentru Bucuresti, care arata clar valori foarte ridicate ale concentratiilor la statia
Lacul Morii, datorita amplasrii statiei.
O urmarire atenta a valorilor concentratiilor atat la nivelul lucratorului cat si la
statiile APMB arata ca:
(i) cele mai mari concentratii de ozon la nivelul respirator al lucratorului public s-au
masurat in vara anului 2005, depasindu-se limitele admise de legislatia in vigoare, in
intersectia Lacul Morii si Mihai Bravu; in cele trei intersectii variatia concentratiei de
ozon a avut o tendinta crescatoare in cele trei zile, tendinta fiind aceeasi si la cele trei
statii;
40
(ii) in anul 2006 s-au inregistrat in cele trei zile de masuratori depasiri la nivelul respirator
al lucratorului numai in intersectia Lacul Morii, iar tendinta pentru cele trei zile este
diferita la statii in raport cu intersectiile asociate, unde este crescatoare;
(iii) n anul 2007 tendinta descrescatoare pentru cele trei zile, in mod evident la statii, se
regaseste in intersectii la nivelul lucratorului dar cu o rata nesemnificativa; In aceste zile,
cele mai calduroase ale verii se observa depasiri ale limitei admise si la Mihai Bravu, nu
numai la Lacul Morii.
Fig.6.9.Monitorizarea ozonului troposferic la nivelul respirator al lucratorului

(stanga) in perioada 28-30.07.2007 intre orele 8:00-18:00 si in statiile din apropierea intersectiilor
(dreapta) intre orele 8:00- 22:00
Concentratiile de ozon troposferic inregistrate la
statia Lacul Morii a inregistrat valori
ridicate depasind de 120 g/m3(Directiva 2001/81/CE).

6.3.2 Rezultatele masuratorilor concentratiilor masice orare de PM10
In Fig.6.10 a,b,c sunt reprezentate concentratiile orare de PM10 masurate la statiile APMB
Bucuresti, in cele trei zile din iulie ale fiecarui an: 2005, 2006, 2007 intre orele 8-18. Se
poate observa usor, ca asa cum s-a vazut si din analiza concentratiilor de particule din
capitolul 4, cele mai ridicate concentratii s-au inregistrat la statia Lacul Morii si cele mai
mici la statia Cercul Militar.
41
Valorile cresc incepand cu ora 8 si ating valori maxime in jurul orei 12 n toate
cele trei locatii. Variatia orara este asemanatoare pentru toate cele trei zile, cu foarte mici
abateri care se datoreaz parametrilor meteorologici care au variat slab de la o zi la alta.
Fig.6.8 Concentratiile orare de PM10,

la statiile APMB Bucuresti anii
2005, 2006 si 2007.
Fig.6.10 a,b,c Concentratiile orare de PM10 masurate la statiile APMB Bucuresti,

in cele trei zile din iulie ale fiecarui an: 2005, 2006, 2007 intre orele 8-18.
Pentru concentratiile de pulberi PM10 valoarea limit zilnic admis pentru
protectia sntii umane este de 50 g/m3 (Directiva 2001/81/CE). La nivelul anilor 2005
s-au inregistrat valori peste limita de 50 g/m3 la statiile Lacul Morii (68,3 g/m3), Mihai
Bravu (60,2 g/m3 ); 2006 la statiile Lacul Morii (50,9 g/m3 ), Mihai Bravu (50,3
g/m3 ); 2007 la statiile Lacul Morii (50,8 g/m3 ), Mihai Bravu (50,2 g/m3 ) .
42
Fig.6.9.a.b.c. Concentratiile orare de

PM10, masurate la nivelul respirator al
lucratorului in cele trei intersectii in
zilele lunii iulie din anii 2005, 2006 si
2007.
In urma monitorizarii concentratiilor de pulberi PM10 la nivelul respirator al

lucratorului se constata valori ridicate peste limita de 10 mg/ m3 ( HG 1 din 20012) ale
acestora dupa cum urmeaza: valorile maxime masurate pentru pulberile PM
10
au fost
obtinute la nivelul anilor: 2005 in intersectiile Lacul Morii 10,5mg/m3 ,Mihai Bravu 10,2
mg/m3 ; 2006 Lacul Morii 10,5; 2007 la statia Lacul Morii 10,44g/m3. Pentru
concentratiile de pulberi PM10 valoarea limit zilnic admis conform legislatiei in
vigoare este de 10 mg/m3 (HG1 din 2012). In aceleasi intersectii au fost efectuate si
determinari al pulberilor PM 2,5 deoarece acest tip de pulberi afecteaza aparatul respirator
al lucratorilor din politie aflati in serviciul public.
43
Fig.6.10.a.b.c.
Concentratiile orare de PM2,5, masurate
la nivelul respirator al lucratorului in
cele trei intersectii in zilele lunii iulie
din anii 2005, 2006 si 2007.
In urma monitorizarii concentratiilor de pulberi PM2,5 la nivelul respirator al

lucratorului se constata valori ridicate ale acestora dupa cum urmeaza: valorile maxime
masurate pentru pulberile PM
2,5
au fost obtinute la nivelul anilor: 2005 la statia Lacul
Morii 2,3 g/m ; 2006 la statia Mihai Bravu 2,4g/m3 ; 2007 la statia Lacul Morii
1,75/m3.
Pentru a se scoate n eviden dispersia particulelor PM10 i a particulelor PM2,5 in
intersectii la nivelul respirator al lucratorilor, s-a realizat raportul PM10/PM2,5 prezentat n
fig.6.11. Acest raport subliniaz concentraia dominant pe tip de particule in intersectiile
Lacul Morii, Cercul Militar, Mihai Bravu.
44
Fig.6.11. a.b.c.
Raport concentratii
PM 10/PM 2,5
In anul 2005 particulele PM10, au avut valori mai ridicate, valori datorate in
principal traficului, ceea ce se observa din fig.6.11.a,
in timp ce in anul 2006
sedimentarea i dispersia particulelor PM10 a dus la descreterea raportului PM10/PM2,5

fig.6.11.b si fig.6.11 c . Au existat si fluctuatii (2007 la Lacul Morii), acestea datoranduse unor emisii locale necontrolate.
45
In urma monitorizarii:
i)
ozonului la nivelul statiilor APMB au rezultat valori ridicate ale concentratiilor de
ozon la statiile Lacul Morii urmate de Mihai Bravu si apoi de statia Cercul Militar.
ii)
poluantilor la nivelul respirator al lucratorului aflat in intersectie in timpul dirijarii
traficului: pentru concentratiile de ozon troposferic, pulberi PM10, PM2,5 inregistrate la

nivelul respirator al lucratorului au fost inregistrate valori ridicate, valori care pot influenta
starea de securitate si sanatate a lucratorilor aflati in serviciul public.
6.3.3. Meteorologia zilelor cu masuratori
Factorii meteorologici influenteaza foarte mult starea lucratorului public si cu atat
mai mult cea a lucratorului care se afla intr-o intersectie dirijnd traficul. In consecinta,
pentru a se monitoriza starea sanatatii lucratorilor, s-au analizat principalii parametri
meteorologici de la statiile APMB din apropierea intersectiilor.
In timpul efectuarii masuratorilor au fost monitorizati urmatorii parametrii:
temperatura uscata a aerului, temperatura termometrului umed, umiditatea relativa si
caldura sensibila (entalpia). In figurile 6.13 a,b sunt reprezentate meteogramele pentru
acesti parametri pentru ziua de 27 iulie 2007 la statiile Lacul Morii si respectiv Cercul
Militar. Asemanatoare era meteograma pentru Mihai Bravu.
Fig.6.12a Meteorograma pentru

Lacul Morii, din perioada 2 7-28
iulie 2007.
46
Fig.6.12b Meteorograma
pentru intersectia Cercul
Militar, din perioada 2 7-28
iulie 2007
Se poate observa temperatura ridicata la orele amiezii (~35 oC ), umiditatea scazuta

(~25 %) si valoarea mare a entalpiei (caldura sensibila). Astfel de valori conduc la
disconfort al lucratorului din intersectie.
Fig.6.13. Roza vanturilor pentru Cercul Militar (stanga) si Lacul Morii (dreapta) in zilele de 27-28
iulie 2007
Starea atmosferei in zilele de 27 si 28 iulie, in cele doua intersectii, a fost dominat

de calm.
Valorile parametrilor meteorologici pentru zilele selectate arata ca atmosfera era
stabila si ca urmare dispersia poluantilor nu a avut loc, poluarea accentuand disconfortul
47
lucratorului din intersectie, dupa cum se va constata si din aplicarea, in cele ce urmeaza, a
unui soft dedicat protectiei muncii.
6.4. Rezultate privind aplicarea softului de determinare a confortului lucratorului
din politia rutiera
Pentru determinarea starii de confort termic al lucratorului ( atat in masinile de
interventie in timpul urmaririi radarului cat si in intersectii), in conditiile date s-a folosit
un soft 2008 ver 1.0, Ingvar Holmer, JAVA ( SR EN 7730 din 2006 ) din domeniul
protectiei muncii care foloseste ca date de intrare: ta - temperatura aerului, (0C); tr temperatura medie de radiaie, (0C); var - viteza relativ a aerului (n raport cu corpul
uman), (m/s); M - metabolismul energetic ( W/m2) de suprafa corporal W - activitatea
exterioar (SR EN 27243 din 1996), ( W/m2) egal cu zero pentru majoritatea activitilor;
Icl - rezistena termic a mbrcmintei, n (m2 K/W)
S-au inregistrat depasiri ale limitelor recomandate de standardele in vigoare
mentionate sau recomandate in literatura de specialitate, pentru temperatura operativa,
umiditate, indice WBGT pentru lucratorii a caror activitate se desfasura in masinile de
interventie (citire aparate radar) sau in intersectii in timpul dirijarii circulatiei.
Indicii de
confort termic i tipul de metabolism influeneaz
securitatea si
sanatatea lucratorilor aflati in serviciul public. Aceasta s-a determinat pentru prima data
la lucratorii aflati in serviciul public (politisti care dirijeaza traficul sau urmaresc aparatele
radar din masinile de interventie), reprezentand o contribuie personal n cadrul tezei de
doctorat.
Softul isi propune sa calculeze doi indici :
i)
Indicele PMV care reprezint valoarea medie a voturilor exprimate de un

grup important ca numr de persoane expuse n acelai mediu ambiant.
ii)
Indicele PPD care anticipeaz numrul de persoane nemulumite din punct

de vedere termic, dintr-un grup important ca numr de persoane expuse n
acelai mediu ambiant.
Au fost msurai direct parametrii: temperatura termometrului uscat, temperatura

termometrului umeda, viteza medie a curenilor de aer la nivelul respirator al lucratorului,
temperatura de radiaie, indicele WBGT. S-au ales trei zile pentru care a fost aplicat
completarea unui chestionar in urma caruia rezulta PMV(vot mediu previzibil)
48
si PPD
(Procent previzibil de nemulumiri fata de conditiile de mediu). Rezultatul obtinut in urma

completarii chestionarelor a dus la aceleasi concluzii cu rezultatul obtinut pentru PMV
(vot mediu previzibil) si PPD 77% utilizand softul soft-ul PMV 2008 ver 1.0, Ingvar
Holmer, JAVA.
Tabel 6.7.Valori ale PMVsi PPD obtinute in urma completarii chestioarului si Valori ale
PMVsi PPD obtinute in urma aplicarii soft-ului PMV 2008 ver 1.0, Ingvar Holmer, JAVA pentru
lucratorii care citesc aparatul radar in masinile de interventie si pentru lucratorii care dirijeaza
traficul in intersectii.
Valori ale PMVsi
PPD obtinute in
urma completarii
chestioarului
Valori ale PMVsi

PPD obtinute in
urma aplicarii softului
Valori ale PMVsi

PPD obtinute in
urma completarii
chestioarului
Valori ale
PMVsi PPD
obtinute in
urma aplicarii
soft-ului
Intersectie Mihai Bravu

Activitate: citire aparat radar
Data determinarii 27.07.2005
Activitate: dirijare trafic intersectie

PMV: 2
PMV:2,02
PMV: 2,6
PMV:2,13
PPD: 76%
PPD: 79,4%
PPD: 78%
PPD: 82,4%
Intersectie Lacul Morii

PMV: 2,88
PMV:2,06
PMV: 2,44
PMV:2,14
PPD: 89%
PPD:79,4%
PPD: 90%
PPD:82,8%
Intersectie Cercul Militar

PMV:2,44
PMV:1,95
PMV:2,22
PMV:2,09
PPD: 84%
PPD:74,3%
PPD: 89,4%
PPD:80,5%
Doua exemple de aplicare a softului sunt redate, pentru ziua de 27.05.2005, pentru
lucratorul din masina de interventie, in timpul activitatii de urmarire radar si pentru
lucratorul a carui activitate consta n dirijarea circulatiei in intersectie.
49
27.07.2005 masina interventie- intersectie Mihai Bravu

Calculation of PMV and PPD
100
0
M (W/m2), Metabolic energy production (58 to 232 W/m2)

W (W/m2), Rate of mechanical work, (normally 0)
29
34
0.1
25
0,9
Ta (C), Ambient air temperature (10-30)

Tr (C), Mean radiant temperature (often close to ambient air temperature)
v (m/s), Relative air velocity (0.1 to 1 m/s)
rh (%), Relative humidity
Icl (clo), basic clothing insulation (1 clo = 0.155 W/m2K)
PMV and PPD

PMV
PPD
2,02
79,4
-3 cold to +3 hot
(%)
27.07.2005 dirijare trafic- intersectie Mihai Bravu

Calculation of PMV and PPD
100
0
30
32
0.8
20
0,9
M (W/m2), Metabolic energy production (58 to 232 W/m2)

W (W/m2), Rate of mechanical work, (normally 0)
Ta (C), Ambient air temperature (10-30)
Tr (C), Mean radiant temperature (often close to ambient air temperature)
v (m/s), Relative air velocity (0.1 to 1 m/s)
rh (%), Relative humidity
Icl (clo), basic clothing insulation (1 clo = 0.155 W/m2K)
PMV and PPD

PMV
PPD
2,13
82,4
-3 cold to +3 hot
(%)
50
De remarcat este rularea softului 2008 ver 1.0, Ingvar Holmer, JAVA pentru
lucratori aflati in serviciul public ( a caror activitate se desfasoara atat in mediul exterior
dirijare trafic cat si in masina-urmarire aparat radar) in urma caruia s-a obtinut un
procentaj de PPD (procent previzibil de nemulumiri) si PMV (votul mediu previzibilindice care reprezint opinia medie a unui grup important de persoane ce i exprim
votul privind senzaia termic), pentru prima data la lucratorii aflati in serviciul public
(politie de trafic) .
Lucrarea se incheie cu concluzii generale si contributii personale care subliniaza
atingerea obiectivelor propuse pentru activitarea de cercetare stiintifica doctorala. De
remarcat la contributiile personale adaptarea softului soft-ul 2008 ver 1.0, Ingvar Holmer,
JAVA pentru lucratorii din masinile de interventie in timpul urmaririi radarului si pentru
lucratorii din intersectii in timpul dirijarii circulatiei si a procedurii de folosire a acestuia.
(http://www.eat.lth.se/fileadmin/eat/Termisk_miljoe/PMV-PPD.html)
7. CONCLUZII
GENERALE I CONTRIBUII PERSONALE
Concluziile si contributiile personale ce rezult din ntreaga activitate de cercetare

doctoral i prezentate n teza de doctorat demonstreaz c obiectivul general al activitii
doctorale-studiul integrat al poluarii in stratul limita planetar a fost atins prin realizarea
urmtoarelor obiective specifice:
A. Studiul poluarii aerului cu particule materiale (PM) si ozon troposferic pentru
perioada 2005-2007 in Bucuresti, folosind datele msurate la staiile de monitorizare ale
Agentiei de Protectia Mediului Bucuresti (APMB) i date de teledetecie satelitar si
fotometrie solar.
B. Efectele poluarii cu ozonul troposferic si PM asupra organismului uman si
evaluarea efectelor nocive ale poluarii asupra lucratorilor de la Politia de trafic rutier.
In primul caz (A), pentru studiul polurii Bucuretiului s-a realizat o baza de date
pentru doi dintre poluantii majoritari, ozonul troposferic i particulele respirabile (PM).
Baza de date contine variatiile zilnice, saptamnale, lunare si anuale ale concentraiilor
51
masice, care poate fi folosit n viitor n iniializarea modelelor de climat la scara

regional.
Rezultatele studiului, folosind aceast baz de date pe perioada de trei ani (20052007) pentru toate cele ase staii urbane au artat, pentru ozonul din stratul limit
atmosferic, c:
Valorile diurne ridicate ale ozonului se obin n orele dup-amiezii asa cum era de
asteptat, ca urmare a mecanismului de formare al ozonului troposferic; activitatea solar

si temperatura din mediu este responsabila pentru aceste valorile ridicate din timpul verii
(Stefan si altii, 2011). Staiile de trafic, n general, au prezentat cicluri diurne pronunate,
n special primvara i vara.
Variatiile zilnice ale ozonului troposferic pe anii 2005-2007 arat existena unor
valori mai ridicate ale ozonului troposferic la statia Lacul Morii urmata de Mihai Bravu si
Cercul Militar. Valori mai ridicate ale ozonului au fost inregistrate in anul 2005 urmat de
2006 si respectiv de 2007 .
Valorile medii lunare ale concentratiei de ozon troposferic, au sczut din august
pn n decembrie. Cele mai mici valori pe parcursul celor trei ani sunt inregistrate n
lunile decembrie i ianuarie. Cele mai mari valori s-au nregistrat la cele ase staii, n
luniile de primvar, dar ndeosebi n luna iulie (capitol 4).
Variaia sezoniera a concentratiei ozonului la cele 6 statii de monitorizare pe cei
trei ani: 2005, 2006 si 2007 a scos in evidenta nregistrarea unor concentratii de ozon mai
ridicate primavara si vara. Explicaia este legat de mecanismul de formare a ozonului
troposferic care presupune concentraii ridicate de NO i radiaie solara intens
(capitolul4). In plus, emisiile din trafic au valori de varf n general vara i ca urmare
emisiile de NOx conduc la o producie de ozon n timpul verii i titrare de ozon n timpul
iernii. Tendina de scdere a ozonului in functie de anotimp poate fi observat la toate
statiile.
Concentraiile de O3 la suprafa sunt foarte diferite pentru cei trei ani:
concentraiile sunt foarte mari n 2005, moderate n 2006 i mici n 2007. n general, se
constat pentru aceast perioad, o tendin negativ a valorilor concentraiilor de ozon la
toate staiile din Bucureti (Stefan i alii, 2011).
52
n ceea ce priveste concentraiile masice ale pulberilor, rezultatele studiului au

artat urmtoarele:
Valorile zilnice ale concentraiilor de PM10 au fost mai ridicate la statia din
Drumul Taberei, urmat de Cercul Militar si Mihai Bravu. Aceasta se explica atat prin
existena unui trafic intens, cat si prin prezena surselor din arealul din apropierea statiilor
de monitorizare.
Valori mai ridicate ale concentratiei de pulberi PM10 au fost inregistrate vara
si toamna, cele mai ridicate valori fiind la Titan si Mihai Bravu, depasind 85 g/m3. Iarna
si vara, la toate statiile au fost obtinute valori de peste 50 g/m3 (fig.4.26). Toamna si
iarna sunt anotimpuri ploioase, deci umede, iar primvara si vara cantitatea de precipitaii
este mult mai scazut. Aceste valori crescute de pulberi inregistrate vara si toamna, pot fi
legate de variabilitatea condiiilor meteorologice.
Studiul integrat al polurii aerului a presupus folosirea datelor msurate cu
echipamente care furnizeaza informatii pe ntreaga coloana de aer troposferic si deci si
pentru stratul limita planetar. Teledetectia satelitara si fotometria solara permit obinerea
informatiilor legate de concentratii de poluanti prin mrimi asociate (capitolul5).
Rezultatele prelucrarii datelor de teledetectie, de la sateliti, cele de
radiometrie, de la fotometru solar
pentru statia Baneasa, din Bucuresti care este in
apropierea statiei Balotesti a APMB-ului, considerata statie de fond regional au artat ca

in absena masurtorilor in situ, aceste date pot informa corect despre starea de poluare a
atmosferei.
Datele sateliatare utilizate au fost pentru anii 2005 si 2007, deci utile pentru
comparatie cu datele masurate la statia de monitorizare, dar cele de fotometrie solara au
fost numai pentru anul 2008, luna august, luna in care fotometrul solar a fost instalat la
Baneasa. Dintre proprietatile optice considerate in prelucrarea datelor a fost ales
Adancime Optica a Aerosolului (AOD-Aerosol Optical Depth-in abrevierea din limba
engleza) deoarece exprima in mod clar ncarcarea cu aerosol a coloanei atmosferice.
Fotometrul solar permite si obtinerea concentratiilor de ozon total (in unitati
Dobson), dar si a NO2, de asemenea in unitati Dobson dar si in unitati de concentratie
masic.
De remarcat din analiza datelor de fotometrie solara din august 2008:
53
Valorile orare ale AOT-ului pentru Ozon (500nm) sunt ridicate in orele dup-
amiezelor asa cum era de asteptat, concentratiile de ozon troposferic fiind mari in timpul
acestor ore.
In zilele n care s-au nregistrat valori foarte mari ale AOT pentru ozon, s-a constatat
ca valorile masurate de ozon troposferic la statia Balotesti erau de asemenea foarte

ridicate. Dependenta liniara a AOT-ului pentru ozon de concentratia masica a acestuia
(capitol 5) permite folosirea datelor de fotometrie solara pentru determinarea strii de
poluare a atmosferei.
AOD (500nm) pentru particule arata dominana particulelor fine, cu dimensiuni sub
10m.
Analiza datelor satelitare obinute pentru perioade din luna iulie si luna ianuarie
2005, pentru Staia Bneasa au artat ca:
Valorile de AOD sunt dependente liniar de concentraia masic ca i n cazul
fotometriei solare si ca urmare masuratorile satelitare permit determinarea ncrcrii

atmosferei cu aerosol poluant daca nu exista msurtori in situ.
In general particulele din coloana de aer au fost particule fine asa cum s-a vazut si
dim masuratorile de forometrie solara din anul august 2008.
Au existat in luna iunie episoade de poluare determinate de intruziuni de particule
mari (de exemplu 22iunie 2005).

B. Efectele polurii si a conditiilor de mediu au fost studiate pentru acei lucratori
din poliia rutiera care stau in intersectii, pentru dirijarea circulaiei.
Analiza masurtorilor la nivelul respirator al lucratorului in zilele calduraoase ale
lunii iulie din cei trei ani studiai 2005, 2006 si 2007, realizat pentru trei intersecii foarte
solicitate a demonstrat c este necesar s se ia msuri pentru protecia lucrtorului intr-un
astfel de mediu.
Pentru determinarea starii de confort al lucrtorului (att n mainile de intervenie
in timpul urmaririi radarului cat si in intersectii) in condiiile date s-au fcut msurtori
pentru concentratiile ozonului troposferic si particulelor inhalabile la nivelul respirator al
lucrtorului n trei intersectii i n plus, s-a folosit un soft ( SR EN 7730 din 2006 ) pentru
54
determinarea confortului lucrtorului, soft din domeniul proteciei muncii (PMV 2008 ver
1.0, Ingvar Holmer, JAVA).
Din interpretarea masurtorilor poluanilor la nivelul respirator al lucrtorului aflat in
intersectie in timpul dirijrii traficului s-au constatat urmtoarele:
Valorile concentraiilor de ozon troposferic inregistrate la nivelul respirator al
lucratorului au depit limita de 120 g/m3(Directiva 2001/81/CE, Ordinul 592 din 2002,
HG 1218/2006, HG 1218/2006) n intersecia Lacul Morii;
Valorile concentraiilor masice de pulberi (PM10) au depait valoarea limit zilnic
admis pentru protectia sntii umane de 50 g/m3 (Directiva 2001/81/CE, Ordinul 592
din 2002) in interseciile Mihai Bravu, Lacul Morii si Cercul Militar respectiv 10mg/ m3
pentru nivelul respirator al lucratorilor (HG 1/2012)
Valorile maxime masurate pentru concentraiile pulberilor PM2,5 la nivelul
respirator al lucratorului au fost: pentru anul 2005 la statia Lacul Morii 2,3 g/m3; pentru
2006 la statia Mihai Bravu 2,4 g/m3; pentru 2007 la statia Lacul Morii 1,75 g/m3.
S-au nregistrat depiri ale limitelor recomandate de standardele in vigoare
mentionate sau recomandate in literatura de specialitate, pentru temperatura operativa,

umiditate, indice WBGT pentru lucratorii aflati in serviciul public (politie de trafic).
Pentru prima dat s-a adaptat i aplicat softul 2008 ver 1.0, Ingvar Holmer, JAVA
pentru lucratorii aflai n maini de intervenie in imediata apropiere a intersectiilor in
timpul supravegherii aparatelor radar si n intersectii dirijnd traficul, pentru testarea
conditiilor de munc.
Rezultatele obinute au artat urmtoarele:
Indicii de
confort termic i tipul de metabolism influeneaz
securitatea si
sanatatea lucratorilor aflati in serviciul public.
Valorile parametrilor caracteristici softului, PPD (Procent previzibil de
nemulumiri) si votul mediu previzibil PMV (vot mediu previzibil) au fost comparate cu
cele deduse din chestionarele completate de lucrtorii publici cu privire la modul cum
percep influena parametrilor de microclimat in timpul desfurrii activitii desfurate;
rezultatele au artat valori foarte apropiate pentru cele doua metode , dovedind astfel ca
softul adaptat poate fi folosit n cazul acestor tipuri de activiti.
55
Ca urmare, n msura in care se cunoate procentajul de PPD (Procent previzibil

de nemulumiri) si votul mediu previzibil PMV (vot mediu previzibil) la posturile de lucru
i nivelul concentratiilor de noxe gazoase si pulberi rezultate in urma traficului rutier
angajatorul are obligaia conform Legii 319/2006 s ajute la mbuntirea condiiilor de
munca prin eliminarea sau diminuarea factorilor de risc. In acest caz se recomand
echipamente de protecie adecvate, rularea personalului in condiiile in care factorii de
risc care in de gradul de poluare (noxe gazoase, pulberi PM10, PM2,5, temperaturi
ridicate, umiditati scazute) nu pot fi diminuai.
56
Bibliografie
1. A.S. Najat, H. Kouyoumdjian, M. Roumie, Effect of local and long-range
transport emissions on the elemental composition of PM102.5 and PM2.5 in
Beirut, Atmospheric Environment 41, 64976509 (2007).
2. Abt, F., Suh, H., Catalano, P., Koutrakis, P.. Relativecontribution of outdoor
and indoor particle source to indoorconcentrations. Environmental Science
and Technology 34,35793587, 2000
3. Adams, P.J., et al., 2001, General circulation model assessment of direct
radiative forcing by the sulfate-nitrate-ammonium-water inorganic aerosol
system, J. Geophys. Res., 106(D1), 1097-1112.
4. Afanasieva R, Bobrov A, Sokolov S, Cold assessment criteria and prediction of
cooling risk in humans.Industrial Health 47, 2009, 23541
5. Ahn C., Ziemke J. R., Chandra S., Bhartia P. K., Derivation of tropospheric
column ozone from the Earth Probe TOMS/GOES co-located data sets using
the cloud slicing technique , Journal of Atmospheric and Solar-Terrestrial
Physics, Volume 65, Issue 10, July 2003, Pages 1127-1137,
http://www.sciencedirect.com
6. Andreae M.O., 1995, Climate effects of changing atmospheric aerosol levels
World Survey of Climatology, vol. 16, edited by Henderson- Sellers, Elsevier.
7. Archibald, A.T., Jenkin, M.E., Shallcross, D.E., 2009. An isoprene mechanism
intercomparison.Atmospheric Environment.
doi:10.1016/j.atmosenv.2009.09.016
8. AriaNet, S., 2004. EMMA/EMGR user guide. Report R2004.17.Baertsch-Ritter,
N., Prevot, A., Dommen, J., Andreani-Aksoyoglu
9. Aris Robert et al, Boli respiratorii, American Review de Vol. 148,. 1993, pp.
1368-1369
10. Berkowicz, R. and Prahm, L.P. (1984): Spectral representation of the vertical
structure of turbulence in the convective boundary layer, Q.J.R.Met.Soc. 110,
35-52
11. Berkowicz, R., Brentsen, J.H., Jensen, A.B., Markvorsen, J.S., Nielsen, L.B.,
Olesen, H.R. and Prahm, L.P. (1983): An operational air pollution model.
NATO/CCMS, Copenhagen
12. Berkowicz, R., Lyck, E., Larsen, P.A., Markvorsen, J.S., Dalager, S., Jensen, A.B.,
Evaluation of a model performance with data from a large power plant, in:
"Environmental Meteorology", K. Grefen and J. Lbel (eds.), Kluwer Academic
Publishers. Brentsen, J.H. and Berkowicz, R. (1984): Monte Carlo simulation
of plume dispersion in the convective boundary layer. Atm.Env. 18, 701 -712
13. Berkowicz, R., Olesen, H.R. and Torp, U. (1985): The Danish Gaussian air
pollution model (OML): Description, test and sensitivity analysis in view of
regulatory applications. Proceedings of the 15th International Technical
Meeting on Air Pollution Modeling and its Applications - St. Louis, USA, April
16-19, 1985.
14. Businger, J.A., Wyngaard, J.C., Izumi, Y. and Bradley, E.F. (1971): Flux profile
57
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
relationships in the atmospheric surface layer. J.Atmos.Sci. 28, 181-189.

C.Ionescu, L.Bloiu, M.Olaru, I.Frsineanu, Gh.Brebeanu, D.Apoatol, I.Onuu,
D.Ciuparu, Introducere n problematica mediului nconjurtor, Ed ILEX, 2003
Universitatea Petrol i Gaze Ploieti
Calea Ghe., Stefan C., Nicolae M., Researches about the measures of the
environment improvement, Metalurgia International (vol. XIII), no.5, 2008, p. 10
Carter, W., 1990. A detailed mechanism for the gas-phase atmospheric
reactions of organic compounds. Atmospheric Environment 27A, 481518
Charlson, R. J., S.E. Schwartz, J.M. Hales, R.D. Cess, J.A. Jr. Coakley, J.E. Hansen,
D.J. Hofmann, 1992: Climate forcing by antropogenic aerosols, Science, 255,
423-430
Chen P., Doyle P, Wang J, Respirable dust exposure and respiratory health in
male taiwanese steelworkers, Industrial Health 2006, 44, 190-199
Corrigan, C.E., G.C. Roberts, M.V. Ramana, D. Kim i V. Ramanathan, 2007,
Capturing vertical profiles of aerosols and black carbon over Indian Ocean
using autonomous unmanned aerial vehiclees, Atmos.Chem.Phys.Discuss, 7
11429-11463.
Cristina Mandravel, Rodica Stanescu Dumitru 2003: Metode fizico-chimice
aplicate la masurarea noxelor in mediul profesional
Cuvelier, C., Thunis, P., Vautard, R., Amann, M., Bessagnet, B., Bedogni, M.,
Berkowicz, R., Brandt, J., Brocheton, F., Builtjes, P., Carnavale, C., Coppalle, A.,
Denby, B., Douros, J., Graf, A., Hellmuth, O., Hodzic, A., Honore , C., Jonson, J.,
Kerschbaumer, A., de Leeuw, F., Minguzzi, E., Moussiopoulos, N., Pertot, C.,
Peuch, V.-H., Pirovano, G., Roui, L., Sauter, F., Schaap, M., Stern, R., 2007. A
model intercomparison study to explore the impact of emission reductions
in European cities in 2010. Atmospheric Environment 41, 189207.
Cynthia S., Atherton, Stan Grotch, David D. Parrish, Joyce E. Penner, John J.
Walton , The role of anthropogenic emissions of NOx on tropospheric ozone
over the North Atlantic Ocean: A three-dimensional, global model study
Atmospheric Environment, Volume 30, Issues 10-11, May 1996, Pages 17391749, http://www.sciencedirect.com
D. Hutchison, K. Shazia, J. Faruqui, S. Smith, Improving correlations between
MODIS aerosol optical thickness and ground-based PM2.5 observations through
3D spatial analyses, Atmospheric Environment 42 pp 530543 (2008)
D. Nicolae, C. Talianu, R. Mamouri, E. Carstea, A. Papayannis, G. Tsaknakis, Air
mass modification processes over the Balkans area detected by aerosol lidar
techniques, J. Optoelectron. Adv. Mater., 2, 405412 (2008).
D.A. Chu, Y.J. Kaufman, L. Ichoku, G. Zibordi, J.D. Chern, J. Mao, C.Li,
B.N.Holben, Remer, Tanre, Global monitoring of air pollution over land from
the Earth Observing System-Terra Moderate Resolution Imaging
Spectroradiometer (MODIS), Journal of Geophysical Research 108,
Doi:10:1029/2002JD003179 (2003).
Daanen H ., Manual performance deterioration inthe cold estimated using the
wind-chill equivalent temperature.Industrial Health 47, 2009, 26270
Daniela Baldantoni, Massimo Fagnano, Anna Alfani , Tropospheric ozone
effects on chemical composition and decomposition rate of Quercus ilex L.
58
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
leaves , Science of The Total Environment, Volume 409, Issue 5, 1 February

2011, Pages 979-984 , http://www.sciencedirect.com
David F. Karnosky, John M. Skelly, Kevin E. Percy, Art H. Chappelka ,
Perspectives regarding 50 years of research on effects of tropospheric ozone
air pollution on US forests , Environmental Pollution, Volume 147, Issue 3,
June 2007, Pages 489-506 , http://www.sciencedirect.com
Deardorff, J.W. (1972): Numerical investigation of neutral and unstable
planetary boundary layers. J.Atm.Sci. 29, 91-115
Derwent, R.G., Stevenson, D.S.,Doherty, R.M., Collins,W.J., Sanderson,M.G.,
Johnson, C.E.,Cofala, J., Mechler, R., Amann, M., Dentener, F.J., 2005. The
contribution from shipping emissions to air quality and acid deposition in
Europe. Ambio 34, 54e59
Dieter Kley, Heiner Geiss, Volker A. Mohnen , Tropospheric ozone at elevated
sites and precursor emissions in the United States and Europe , Atmospheric
Environment, Volume 28, Issue 1, January 1994, Pages 149-158 ,
Domenico Palli, Francesco Sera, , Lisa Giovannelli, Giovanna Masala , Daniele
Grechi, Benedetta Bendinelli, Saverio Caini , Piero Dolara and Calogero
Saieva, Environmental ozone exposure and oxidative DNA damage in adult
residents of Florence, Italy, Environmental Pollution, Volume 157, Issue 5,
May 2009, Pages 1521-1525,
Donaldson K., Stone,V., Clouter,A., Renwick,L., MacNee,W., 2001.Ultrafine
particles. Occupational and Environmental Medicine 58, 211-216
Donaldson, K., Stone,V., Clouter, A., Renwick, L., MacNee,W., Ultrafine
particles. Occupational and Environmental Medicine 58, 211-216, 2001
Dufeld, J. S., Foreword to International trends in major accidents and activities
by the European Commission towards accident prevention. Journal of Loss
Prevention, 12(1), 1, 1999
E.A. Olaru, R. Stepa, S. Stefan, I. Udrea , Estimations of total carbon (TC) and
several metals in the composition of particulate matter in Bucharest area ,
Romanian Reports in Physics, vol.64,
nr1:http://www.infim.ro/rrp/2012_64_1.htm (2012).
Ebelt S.T., Wilson W.E., Brauer, M., Exposure to ambient and nonambient
components of particulate mattera comparison of health effects.
Epidemiology 16, 396405, 2005
Epstein Y., Moran D.S., Thermal Comfort and the Heat Stress Indices
Industrial Health 2006, 44, 388398
Evridiki Kaliakatsou, J. Nigel B. Bell, Colin Thirtle, Daniel Rose, Sally A. Power,
The impact of tropospheric ozone pollution on trial plot winter wheat yields
in Great Britain An econometric approach , Environmental Pollution,
Volume 158, Issue 5, May 2010, Pages 1948-1954 ,
F. Barnaba, J.P. Putaud, C. Gruening, A. Dell'Acqua, & S. Dos Santos, Annual
cycle in co-located in situ, total-column, and height-resolved aerosol
observations in the Po Valley (Italy): implications for ground-level particulate
matter mass concentration estimation from remote sensing, Journal of
59
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
Geophysical Research D: Atmospheres, Vol. 115, D19209,

doi:10.1029/2009JD013002, pp. 1-22 (2010).
Faisal I. Khan, S.A. Abbasi. Analytical simulation and PROFAT II: a new
methodology and a computer automated tool for fault tree analysis in
chemical process industries Journal of Hazardous Materials A75 2000. 127
Gehrig, R., Buchmann, B., 2003. Characterizing seasonal variations and spatial
distribution of ambient PM 10 and PM2.5 concentrations based on long-term
Swiss monitoring data, Atmospheric Environment 37 (19), 25712580.
Gheorghe ILIE, Determinarea riscului de securitate -Adaptare dupa modelul
n cascada ASIS*-* ASIS American Society for Industrial Security
Gilda Rusu-Zagar, Steluta Nisipeanu, Ionel Iorga, Laurentiu Zagar, Catalin
Rusu-Zagar, Impactul ozonului troposferic asupra sanatatii lucratorilor din
mediul exterior, Seminar - Securitatea in mentenanta.Locuri de munca mai
sigure- INCDPM, 2011
Gilda Rusu-Zagar, Raluca Stepa, Alin Mot, Catalin Rusu-Zagar, Laurentiu
Zagar, Sorin Ovidiu Anghel, Echipamente si metode pentru monitorizarea
calitatii aerului in mediul industrial, 2010- Comunicare stiintifica Facultatea
de Fizica Hyperion
Glickman, Todd ed. Glossary of Meteorology. American Meteorological
Society: Boston, Massachusetts, 2000.
Gulliver John, Briggs David J., Journey time exposure to particulate air
pollution, Atmospheric Environment (2007)
Hanna, S., Briggs, G., 1982. Handbook of atmospheric diffusion. Technical
Report DE82002045, US Department of Energy, US Department of Commerce,
Springfield, VA 22161
Hanna, S.R., Briggs, G.A. and Hosker, R.P. (1982): Handbook on atmospheric
diffusion. Tehcnical information center. U.S. Department of Energy
Heck, W.W., Furiness, C.S., Cowling, E.B., Sims, C.K. "Effects of ozone on crop,
forest, and natural ecosystems: assessment of research needs", The Air &
Waste Management Associations Magazine for Environmental Managers
(EM), http://online.awma.org/em/98/Oct98/features/heck/heck.htm, 1998
Hegg, D.A., et al., 1997, Chemical apportionment of aerosol column optical de
pth off the mid-Atlantic coast of the United States, J. Geophys. Res., 102(D21),
25293-25303.
Hernandezj, T.L., J.W.Ring: Environ.Int.1982, 8, 45-57
Hicks, B., Baldocchi, D., Meyers, T., Hosker, R.D., Matt, D., 1987. A preliminary
multiple resistance routine for deriving dry deposition velocities from
measured quantities. Water, Air and Soil Pollution 36, 311330
Hicks, B., Liss, P., 1976. Transfer of SO2 and other reactive gases across the
airsea interface. Tellus (4), 348354
Holmr I., Evaluation of Cold Workplaces: An Overview of Standards for
Assessment of Cold Stress, Industrial Health, 2009, 47, 228234 Review
Article
Intergovernmental Pavel on Climate Change (IPCC), 2007: AR4, Change in
Atmospheric Constitients and in Radiative Forcing, cap.2 WG14,
Intergovernmental Pavel on Climate Change, Cambridge University Press
60
58. J. Jason West, Sophie Szopa, Didier A. Hauglustaine , Human mortality effects
of future concentrations of tropospheric ozone , Comptes Rendus
Geosciences, Volume 339, Issues 11-12, October 2007, Pages 775-783 ,
59. J.H. Ryu, G.S. Jenkins , Lightning-tropospheric ozone connections: EOF
analysis of TCO and lightning data , Atmospheric Environment, Volume 39,
Issue 32, October 2005, Pages 5799-5805 , http://www.sciencedirect.com
60. J.P. Beck , M.Krzyzanowski, B. Koffi , Tropospheric Ozone in EU - The
consolidated report , Topic report No 8/1998 Published by EEA (European
Environment Agency) , http://www.eea.europa.eu/publications/TOP08-98
61. Jack Fishman , The global consequences of increasing tropospheric ozone
concentrations , Chemosphere, Volume 22, Issue 7, 1991, Pages 685-695 ,
62. Jagjit Singh, Impact of indoor air pollution on health, comfort and productivityof
the occupants, Aerobiologia 12, 1996, 121-127
63. Jeannette P. Beck, Claire E. Reeves, Frank A.A.M. de Leeuw, Stuart A. Penkett,
The effect of aircraft emissions on tropospheric ozone in the northern
hemisphere , Atmospheric Environment. Part A. General Topics, Volume 26,
Issue 1, 1992, Pages 17-29, http://www.sciencedirect.com
64. Johannes Staehelin, Willi Schmid, Trend analysis of tropospheric ozone
concentrations utilizing the 20-year data set of ozone balloon soundings over
Payerne (Switzerland), Atmospheric Environment. Part A. General Topics,
Volume 25, Issue 9, 1991, Pages 1739-1749, http://www.sciencedirect.com
65. John E. Yorks, Anne M. Thompson, Everette Joseph, Sonya K. Miller , The
variability of free tropospheric ozone over Beltsville, Maryland (39N, 77W)
in the summers 20042007 , Atmospheric Environment, Volume 43, Issue 11,
April 2009, Pages 1827-1838 , http://www.sciencedirect.com
66. Juana Mara Delgado-Saborit, Vicente Jos Esteve-Cano , Assessment of
tropospheric ozone effects on citrus crops using passive samplers in a
western Mediterranean area , Agriculture, Ecosystems & Environment,
Volume 124, Issues 1-2, March 2008, Pages 147-153 ,
67. Junge, C.E., 1963, Air Chemistry and Radioactivity, Academic Press, New York,
450pp
68. Junge, C.E., Abel, N., 1965, Fnal Tech. Report, Univ Mainz No. DA91 EVC-3484
69. K. Madhavi Latha, K.V.S. Badarinath , Correlation between black carbon
aerosols, carbon monoxide and tropospheric ozone over a tropical urban
site , Atmospheric Research, Volume 71, Issue 4, October 2004, Pages 265274 , http://www.sciencedirect.com
70. K. Pearson, On the dissection of asymmetrical frequency curves.
Philosophical (1894)
71. K. Persson, H. Danielsson, G. Selldn, H. Pleijel , The effects of tropospheric
ozone and elevated carbon dioxide on potato (Solanum tuberosum L. cv.
Bintje) growth and yield , The Science of The Total Environment, Volume
310, Issues 1-3, 1 July 2003, Pages 191-201 , http://www.sciencedirect.com
72. K.D. Hutchison, S. Smith, S. Faruqui, The use of MODIS data and aerosol
61
73.
74.
75.
76.
77.
78.
79.
80.
81.
82.
83.
84.
85.
86.
87.
products for air quality prediction, Atmospheric Environment 38, 50575070

(2004
Kaarle Kupiainen and Zbigniew Klimont , Primary emissions of fine
carbonaceous particles in Europe Athmospheric Environment vol 41 pages
2156-2170, 2007
Katsouyanni, K., Short term effects of ambient pollution, 1997
Kenneth P.Fivizzani, The evolution of chemical safety training Chemical
Health and Safety, 2005
Kim, M.S., McMurtrey, J.E., Mulchi, C.L., Daughtry, C.S.T., Chappelle, E.W., and
Chen, Y.R. Steady-state multispectral fluorescence imaging system for plant
leaves. Applied Optics, 40:157-166. 2001)
Kristie L. Ebi1 and Glenn McGregor2, Climate Change, Tropospheric Ozone
and Particulate Matter, and Health Impacts, Environ Health Perspect.
116(11): 14491455, 2008 November
Kuang-Jung Hsu , Relationships between ten-year trends of tropospheric
ozone and temperature over Taiwan , Science of The Total Environment,
Volume 374, Issue 1, 1 March 2007, Pages 135-142 ,
Kulkarni, Pavan1; Jain, S. L.2; Ghude, Sachin3; Arya, B. C.2; Dubey, P. K.2On
some aspects of tropospheric ozone variability over the Indo-Gangetic (IG)
basin, India , Volume 30, International Journal of Remote Sensing, Numbers
15-16, pp. 4111-4122(12),2009
L. Filip, S. Stefan, Study of the correlation between the near-ground PM10 mass
concentration and the aerosol optical depth (AOD), Journal of Atmospheric
and Solar Terrestrial Physics.73,1883-1889 DOI:10.1016/J/jastp.2011.04.027
(2011).
L. Y. Chan, H. Y. Liu, K. S. Lam, T. Wang, S. J. Oltmans, J. M. Harris, Analysis of
the seasonal behavior of tropospheric ozone at Hong Kong, Atmospheric
Environment, Volume 32, Issue 2, January 1998, Pages 159-168,
L.A. Remer, D. Tanre, Y.Kaufman, Algorithm for remote sensing of
tropospheric aerosol from MODIS: collection 5. MODIS Algorithm Theoretical
Basis Document. 87pp. Available at: http://modistmos.gsfc.nasa.gov/MOD04_L2/atbd.htmlS (2006).
L.A. Remer, et al., The MODIS aerosol algorithm, products, and Validation, J.
Atmos. Sci. 62, 947973, doi:10.1175/JAS3385.1 (2005)
Laurentiu Zagar, Gilda Rusu-Zagar, Andrei Iorga, Catalin Rusu-Zagar, Annual
Scientific Session of the Faculty of Physics, 17 June, 2011-ISSN 1843-6838,
Effects of ground-level ozone on human health and the environment
Lawrence I. Kleinman , The dependence of tropospheric ozone production
rate on ozone precursors , Atmospheric Environment, Volume 39, Issue 3,
January 2005, Pages 575-586 , http://www.sciencedirect.com
Lawrence, M.G., Crutzen, P.J., 1999. Influence of NOx emissions from ships
ontropospheric photochemistry and climate. Nature 402, 167e170
Liou Kuo-Nan, 1980 An Introduction to Atmospheric Radiation, Academic
Press, New York, London, 390 pg.
62
88. M. Beekmann, G. Ancellet, D. Martin, C. Abonnel, G. Duverneuil, F. Eideliman,

P. Bessemoulin, N. Fritz, E. Gizard , Intercomparison of tropospheric ozone
profiles obtained by electrochemical sondes, a ground based lidar and an
airborne UV-photometer , Atmospheric Environment, Volume 29, Issue 9,
May 1995, Pages 1027-1042 , http://www.sciencedirect.com
89. M. Mazzola, C. Lanconelli, A. lupu, M. Busetto, V. Vitale, C. Tomasi, Columnar
aerosol optical properties in the Po Valley, Italy, from MFRSR data, Journal of
geophysical research, VOL. 115, D17206, doi:10.1029/2009JD013310, (2010).
90. Markku Rummukainen, Tuomas Laurila, Rigel Kivi , Yearly cycle of lower
tropospheric ozone at the Arctic Circle , Atmospheric Environment, Volume
30, Issues 10-11, May 1996, Pages 1875-1885,
91. Meszaros, A., 1984, The number concentration and size distribution of the soot
particles in the 0.02-0.5 m radiu range at sites of differeny pollution level.
Science Total Environment, 36, 238-288
92. Monin, A.S., Obukhov, A.M. (1954): Dimensionless characteristics of
turbulence in the atmospheric surface layer. Dokl. Akad. Nauk. SSSR. 93, 223226
93. Murphy, D.M., Fahey, D.W., 1994. An estimate of the flux of stratospheric
reactive nitrogen and ozone into the troposphere. Journal of Geophysical
Research 99, 5325e5332.
94. Murry L, Salby, Fundamentals of atmospheric physics, 1996, Academic Press,
Lodon, 600pg
95. Nazaroff William W, Inhalation intake fraction of pollutants from episodic
indoor emissions, Building and Environment 43(2008)269-277
96. Nisipeanu S, Stepa R,Chemical Substances and Preparations. Hazards. Risks.
Prevention. ISBN 973-8327-55-5, LIBRA Publishing House, Bucharest, 2003
97. Nisipeanu S., Rusu-Zagr Gilda, Exemple de bune practici de prevenire a
riscurilor chimice simpozion Sibiu 13-14 oct. 2003
98. Nisipeanu S., Gilda Rusu-Zagar G., Stepa R., Stepa R., Rusu-Zagar C., Efectele
poluarii aerului cu pulberi PM10 si PM2,5 si noxe gazoase in mediul de munca,
sesiune comunicari stiintifice GEPROPOL ( Generarea si Procesaea Emisiilor
Poluante in mediul Industrial ), Politehnica Bucuresti, iunie 2009
99. Nisipeanu S., Rusu-Zagr G., Imbunatatirea performantelor de mediu prin
implementarea sistemelor de management SR EN ISO 14.000-Congres
International pe probleme de tehnologie de mediu organizat de ICTCM i
Comisia de Coroziune a Academiei 1-3oct. 2003 Sibiu
100. Nisipeanu S., Stepa R., Haiducu M., Chiurtu R., Rusu-Zagr G , Data bases. an
accessible instrument for young people to evaluate and control dangerous
chemicals used at workplace, International Conference Ostrava, 2009, Czech
Republic
101. Pandis, S., 2000, Atmospheric Aerosols, Workshop on Chemistry-climate
interactions, Summer Colloquium on the Physics of Weather and climate, 29
May-09 June, 2000, Trieste Italy
102. Papayannis, A., et al. (2007), Extraordinary dust event over Beijing, China,
during April 2006: Lidar, Sun photometric, satellite observations and model
63
103.
104.
105.
106.
107.
108.
109.
110.
111.
112.
113.
114.
115.
116.
117.
118.
validation, Geophys. Res. Lett., 34, L07806, doi:10.1029/2006GL029125.

Pasquill, F. (1961): The estimation of the dispersion of windborn material.
Meteorol. Mag. 90, 33-49.
Penner, J.E., R.E Dickison, C.A. ONeill, 1991, Science, 256, 1432.
Petia S. Nikolova, Christian P. Andersen, Helmut Blaschke, Rainer Matyssek,
Karl-Heinz Hberle , Belowground effects of enhanced tropospheric ozone
and drought in a beech/spruce forest (Fagus sylvatica L./Picea abies [L.]
Karst) , Environmental Pollution, Volume 158, Issue 4, April 2010, Pages
1071-1078 , http://www.sciencedirect.com
Petticrew Mark, Cummins Steven, Sparks Leigh, Findlay Anne, Validating
health impact assessment: Prediction is difficult ( especially about the
future), Environmental Impact Assesment Review 27 (2007) 101-107
Popa Monica, Popa Sabin Marcel Universitatea Tehnica Cluj-NapocaPersonal Exposure ti air pollutants basic factors and the risk for health
Qin'geng Wang, Zhiwei Han, Tijian Wang, Renjian Zhang , Impacts of biogenic
emissions of VOC and NOx on tropospheric ozone during summertime in
eastern China , Science of The Total Environment, Volume 395, Issue 1, 20
May 2008, Pages 41-49 , http://www.sciencedirect.com
R.R. Draxler, R and G.D. Hess, An overview of the HYSPLIT_4 modeling system
of trajectories, dispersion, and deposition. Aust. Meteor. Mag., 47, 295-308
(1998)
Raes, F., Bates, T., F. McGovern, and M. Van Liedekerke, 2000, The 2nd Aerosol,
Characterization Experiment (ACE-2): general overview and main results,
Tellus, 52B, 111-125.
Readings, C.J. (1976): Turbulence structure in the convective boundary layer.
J. Atmos. Sci. 33, 2152-2169.
Robert G. Fleagle, Joost A. Businger, An introduction to Atmospheric Physics,
1963, Academic Press, new York, London
Robert Guicherit and Michiel Roemer, Tropospheric ozone trends,
Chemosphere - Global Change Science, Volume 2, Issue 2, April 2000, Pages
167-183, http://www.sciencedirect.com
Robert Vautard, Sophie Szopa, Matthias Beekmann, Laurent Menut, Didier A.
Hauglustaine, Laurence Rouil,5andMichiel Roemer, Are decadal
anthropogenic emission reductions in Europe consistent with surface ozone
observations?, Geophysical Research Letters, VOL. 33, 2006
Rodica Stanescu Dumitru, Ruxandra Carmen Artenie, Mircea Tat
2002:Evaluarea expunerii profesionale la pulberi- Ghid practic;
Rusu-Zagr G, Stepa R., Stefan S., Analiza concentratiei diferitelor tipuri de noxe
n corelatie cu conditiile de mediu, Facultate de Fizica Magurele, Universitatea
Bucuresti, sesiune comunicari stiintifice mai, 2005.
Rusu-Zagr G, Stepa R., Stefan S., Stepa R., Zagr L., Efectele poluarii aerului
in mediul de munca, Administratia Nationala de Meteorologie, octombrie
2006,ISSN, cod CNCSIS
Rusu-Zagr G, Stepa R., Stefan S., Stepa R., Zagr L., Evaluation of risk to
human health due to industrial pollution in an unauthorized suburbia,
Metalurgia Internaional, vol, XIV 2009, special issue no.11, pg. 77-83, factor
64
119.
120.
121.
122.
123.
124.
125.
126.
127.
128.
129.
130.
131.
impact 0,173.
Rusu-Zagr G, Stepa R., Zagr L, Rusu-Zagar C., Stepa R., Poluarea aerului cu
pulberi PM10 si PM2,5 in mediul de munca industrial, Revista Risc si
Securitate in Munca, 2010
Rusu-Zagar G., Stepa R., Stepa R., Zagar L, Monitorizarea factorului de mediu
aer. Metode si echipamente , IMEDI, Politehnica Bucuresti, 2008
Rusu-Zagar G., Stepa R., Stepa R., Zagar L, Rusu-Zagar C., Metode
instrumentale pentru monitorizarea factorului de mediu aer, Revista Risc si
Securitate in munca, 2009
Rusu-Zagar Gilda, Stepa Raluca, Zagar Laurentiu, Robert Stepa, Rusu-Zagar
Catalin, Air pollution with particulate matter into an metallurgic industrial
hall, 2010 Annual Scientific Conference University of Iasi Faculty of Physics
,ISSN, cod CNCSIS
Rusu-Zagar Gilda, Stepa Raluca, Zagar Laurentiu, Rusu-Zagar Catalin, Air
pollution with PM10 and PM2,5 into an industrial hall, 2010 Annual Scientific
Conference University of Bucharest Faculty of Physics,ISSN, cod CNCSIS
S. D. Patil a; B. Thompson b; J. V. Revadekar a On the variation of the
tropospheric ozone over Indian region in relation to the meteorological
parameters, International Journal of Remote Sensing, Volume 30, Issue 11 ,
pages 2813 2826, 2009
S. M. Cooper, D. L. Peterson , Spatial distribution of tropospheric ozone in
western Washington, USA , Environmental Pollution, Volume 107, Issue 3,
March 2000, Pages 339-347 , http://www.sciencedirect.com
44.Sarah Brace, David L. Peterson , Spatial patterns of tropospheric ozone in
the mount rainier region of the cascade mountains, USA , Atmospheric
Environment, Volume 32, Issue 21, 1 November 1998, Pages 3629-3637,
S. Sandroni, P. Bacci, G. Boffa, U. Pellegrini, A. Ventura , Tropospheric ozone
in the pre-alpine and alpine regions , Science of The Total Environment,
Volume 156, Issue 2, 25 November 1994, Pages 169-182 ,
S.J. Oltmans, A.S. Lefohn, J.M. Harris, I. Galbally, H.E. Scheel, G. Bodeker, E.
Brunke, H. Claude, D. Tarasick, B.J. Johnson, P. Simmonds, D. Shadwick, K.
Anlauf, K. Hayden, F. Schmidlin, T. Fujimoto, K. Akagi, C. Meyer, S. Nichol, J.
Davies, et al. , Long-term changes in tropospheric ozone , Atmospheric
Environment, Volume 40, Issue 17, June 2006, Pages 3156-3173,
Sabina Stefan, Laurentiu Zagar, Cristian Necula, Raluca Barladeanu and
Constantin Rada, Assessment of surface-ozone in Bucharest, Romania
focused on trend for three years submitted at EEMJ, Romania, 2011
Salomonson, V. V., W. L. Barnes, et al. (1989). "MODIS: Advanced Facility
Instrument for Studies of the Earth as a System." IEEE Trans. Geosci. Remote
Sensing 27: 145-153
Schwartz, J., What are people dying of on high air pollution nowadays?
Environmental Research 64, 26-35, 1994
Seinfeld J.H, 1985: Atmospheric Chemistry and Physics of Air Pollution,
65
132.
133.
134.
135.
136.
137.
138.
139.
140.
141.
142.
143.
144.
145.
146.
147.
148.
149.
Wiley: New York

Seinfeld J.H., Atmospheric Chemistry and Physics of Air Pollution, Ed. John
Wiley &Sons 1992, 800pg
Sophie Szopa, Didier A. Hauglustaine , Relative impacts of worldwide
tropospheric ozone changes and regional emission modifications on
European surface-ozone levels , Comptes Rendus Geosciences, Volume 339,
Issues 11-12, October 2007, Pages 709-720 , http://www.sciencedirect.com
SR GHID ISO/CEI 98-3:2010, Incertitudine de masurare
tefan S, Fizica aerosolului atmosferic, Ed. All Educational,1998
Stefan S., Barladeanu R., Balaceanu C., Zagar L., 2011, Study of air pollution in
Bucharest - Romania, between 2005-2007, submitted at EEMJ, Romania,
2011
Stefan S., Barladeanu R., Zagar L., Necula C., (2011), Trends in Surface-ozone
Concentrations at Bucharest,
Romania from 2005 to 2007. Geophysical
Research Abstracts, Vol. 13, EGU2011-4420-1, 2011, EGU General Assembly
2011
tefan, S., 1998, Fizica aerosolului atmosferic, Editura All, Bucureti, 250pp.
Stull, Roland B. 1988. An Introduction to Boundary Layer Meteorology,
Kluwer Academic, 666pg.
The European Commission, 2011. Environment:
http://ec.europa.eu/environment/air/
Twan Van Noije a; Peter Van Velthoven a , Tropospheric ozone and its
precursors: reanalysis over the past 45 years and projections for 2030,
Journal of Integrative Environmental Sciences, Volume 2, Issue 2 & 3 June
2005 , pages 235 - 240
U. Brunelli, V. Piazza, L. Pignatoa, F. Sorbello, S. Vitabile, Two-days ahead
prediction of daily maximum concentrations of SO2, O3, PM10, NO2, CO in the
urban area of Palermo, Italy, Atmospheric Environment, December 2006
Vian Sanda, Angelescu Anca, Alopi Cristina-Mediul nconjurtor. Poluare i
protecie, Bucureti,2000
Volker Grewe , Impact of climate variability on tropospheric ozone , Science
of The Total Environment, Volume 374, Issue 1, 1 March 2007, Pages 167181 , http://www.sciencedirect.com
Whitby, K. T., 1978, The physical characteristics of sulfur aerosol, Atmospheric
Environment, 12, 135-15.
WHO, 2005. WHO Air Quality Guidelines; Global Update 2005, World Health
Organization; Regional Office for Europe; Copenhagen; 25p;
EUR/05/5046029
Zagar L, Rusu-Zagar G, Stepa R , Stepa R, Rusu-Zagar C., Ozonul
troposferic.Efecte asupra mediului de munca si mediului inconjurator, Revista
Risc si Securitate in Munca, 2010
Zagar Laurentiu, Rusu-Zagar Gilda, Stepa Raluca, Rusu-Zagar Catalin,
Tropospheric ozone.Effects on quality of life, 2010 Annual Scientific
Conference University of Bucharest Faculty of Physics,ISSN, cod CNCSIS
Zheng Xiangdong, Zhou Xiuji, Tang Jie, Qin Yu, Chan Chuenyu , A
meteorological analysis on a low tropospheric ozone event over Xining,
66
North Western China on 2627 July 1996 , Atmospheric Environment,

Volume 38, Issue 2, January 2004, Pages 261-271 ,
151. ***Ghid ISO/CEI 98-3:2010
152. ***Ghid metodologic pentru prevenirea riscurilor legate de expunerea la
ageni chimici 2004 elaborat n cadrul Programului Twinning Frana
Romnia
153. ***Fiches Toxicologicques INRS, Frana, 2010
154. ***Fie cu date de securitate 2012-INCDPM Alexandru Darabont
155. ***H.G. 1425 din 30.10.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca 319/2006
156. ***HG 355/2007 privind supravegherea sntii lucrtorilor
157. ***Hotararea 1 din 4 ianuarie 2012 (Hotararea 1/2012) pentru modificarea si
completarea Hotararii Guvernului nr. 1.218/2006 privind stabilirea cerintelor
minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei
lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici, precum si
pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 1.093/2006 privind stabilirea
cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor
impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la
locul de munca si a Hotararii Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea
sanatatii lucratorilor
158. ***Hotararea de Guvern nr. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea
cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei
lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici
159. ***Legea 319/2006 Legea securitii i sntii n munc
160. ***Ordin 592/2002 al MAAPPM pentru aprobarea normativului privind
stabilirea valorilor limit a valorilor de prag i a metodelor de evaluare a
SO2,NO2,NOX, pulberile n suspensie, plumbului, benzenului, CO, ozon n mediul
nconjurtor
161. ***SR EN 27243/1996 Ambiane calde. Estimarea stresului termic al omului
in munca pe baza indicelui WBGT (temperatura umed i de
globtermometru)
162. ***SR EN 7730/2006 Ambiante termice moderate. Determinarea analitica si
interpretarea confortului termic prin calculul indicilor PMV si PPD si specificarea
criteriilor de confort termic local
163. ***SR EN 9920/2007 Ergonomia ambianelor termice. Determinarea izolrii
termice i a rezistenei la evaporare a unui ansamblu vestimentar
164. ***SR EN ISO 8996/2005 Ergonomia ambianelor termice. Determinarea ratei de
cldur metabolic
165. ***SR EN ISO 8996/2005 Ergonomia ambianelor termice. Determinarea ratei de
cldur metabolic
166. ***STAS 13040/1991 Maini i utilaje pentru construcii
167. http://laborator.visoft.ro
168. http://modis-atmos.gsfc.nasa.gov/MOD04_L2/ (last accessed on
23/01/2012)
67
169.
170.
171.
172.
173.
174.
175.
176.
177.
178.
179.
180.
181.
182.
183.
184.
185.
186.
187.
188.
www.analiticlaboratory.ro
www.apmb.ro/
www.ars.usda.gov/Main/docs.htm?docid=12462
www.ars.usda.gov/Main/docs.htm?docid=12462
www.chimiamediului.ro/2010/10/26/ozonul-poluantul-zilei/
www.chinaembassy.org.ro
www.earthobservatory.nasa.gov/Features/OzoneWeBreathe/
www.inspectmun.ro
www.lefo.ro/swea/airpollution
www.nalresearch.com/NetRef_DifferentialAbsorptionLidar.html
www.nohsac.govt.nz
www.optech.ca/aboutlaser.htm
www.precisa.ro
www.protectiamuncii.ro
www.sepadin.ro
www.spectrasyne.ltd.uk/html/technique.html.
www.watt.ro
http://www.dsclex.ro/legislatie/2003/ianuarie2003/mo2003_52.htm
http://ro.scribd.com/doc/47203877/ancai
http://www.scrigroup.com/geografie/meteorologie/VAPORII-DE-APA-INATMOSFERA15464.php
189. http://ro.scribd.com/doc/46066677/Climatologie-Curs-1-10
190. http://www.timpul-probabil.ro/termeni-climatici?task=list&glossid=1&letter=T
191. http://www.scritube.com/geografie/PAMANTUL741492323.php
192. http://www.bicau.ro/static/normative/noulbicau_files
193. (http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/calitate_aer.htm)
194.
http://www.mmediu.ro/vechi/departament_mediu/protectia_atmosferei/calitat
e_aer.htm
195. http://www.cjmures.ro
196. http://www.scritube.com/administratie/privind-protecia-atmosfereimo143191186.php
197. http://www.dreptonline.ro/legislatie/metodologie_planul_national_alocare.php
198. http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/calitate_aer.htm
199. http://calitateaer.ro/link.php
200. http://www.mmediu.ro/vechi/informatii/Lista_documente
201. http://www.legestart.ro/Legea-104-2011-calitatea-aerului-inconjurator(NTg4NTQz).htm
202.
http://www.adrnordest.ro/user/file/regional%20redap/PRAI_NORD%20EST_2
008.doc
203. http://www.chimiamediului.ro/2010/10/26/ozonul-poluantul-zilei/
204. http://www.docstoc.com/docs/79716823/Materia-medica-Otorrhea
68
205. http://www.eat.lth.se/fileadmin/eat/Termisk_miljoe/PMV-PPD.html
206. http://www.chimiamediului.ro/tag/ozon/
207. http://www.docstoc.com/docs/46688771/Thermal-Effect-of-LandscapeMaterials
208. http://www.docstoc.com/docs/2487683/Plant_Engineering_Handbook
209. http://www.docstoc.com/docs/105196070/CONSIDERATII-GENERALE
210. http://www.protectia-muncii-ssm-psi.ro/Dictionare.html
211. http://www.docstoc.com/docs/74992882/Max-CAD10
212. http://ro.wikipedia.org/wiki/Laser
213. http://www.scritube.com/management/MANAGEMENTUL-FINANCIAR-ALPROI8413102224.php
214. http://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/PROTECTIAMEDIULUI71342.php
215. http://www.legex.ro/Lege-Nr.104-din-15.06.2011-113482.aspx
216. http://www.scritube.com/medicina/Informatica-Medicala-si-Biosta23487.php
217. http://www.stiucum.com/marketing/cercetarea-de-marketing/Culegereainformatiilor-in-cer62557.php
218. http://www.scritube.com/management/Managementulproductiei223616918.php
219. http://ro.scribd.com/doc/47268393/EXTRAS-ARPMB-2007
220. http://apmbuc.anpm.ro/files/APM 20%BUCURESTI
221. http://www.scritube.com/geografie/ecologie/AGENTIA-REGIONALA-PENTRUPROTE72241520.php
222. http://life-airaware.inmh.ro/index.php?lang=ro&cat=indicators&subcat=urbp
223. http://ro.hukol.net/themenreihe.p?c=Bucure%C8%99ti
224. http://www.legestart.ro/Legea-104-2011-calitatea-aerului-inconjurator(NTg4NTQz).htm
69

REZUMAT

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REZUMAT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

COALA DOCTORAL DE FIZIC

Teza a fost elaborat n cadrul Universitii din Bucureti, coala Doctoral de

Ageniei de Protecie a Mediului Bucureti pentru

bunavointa de a pune la dispozitia Facultii de Fizica Bucureti, date cu privire la

Directorului Genral al INCDPM Alexandru

Darabont Dr.Ing.Ionel Iorga, Secretarului Stiintific al institututui dna. Dr.Ing.Steluta

CONTRIBUII LA STUDIUL INTEGRAT AL

poluarea cu bioxid de sulf, cu bioxid de carbon si cu oxizi de azot nregistreaz

Studiul poluarii aerului cu PM si ozon pentru perioada 2005-2007 in

Studiul acestor poluanti folosind datele de teledetectie obtinute de la

Efectele poluarii cu ozon troposferic si PM10- asupra organismului uman

In lucrare sunt prezentate rezultatele acestor studii dupa cum urmeaza.

nu poate fi observata prin instrumentele operationale de masurare la distanta, ns

1.1.Structura stratului limita planetar

solare sau terestre cu componentii atmosferici. Prezenta aerosolilor si gazelor in atmosfera

1.2. Procese fundamentale in stratul limita planetar

Radiaiile zonei ultraviolete ( 400nm) dau aproximativ 7%, pe cnd cele

2.1. Tipuri de poluanti

Agenia European de Mediu (EEA,_European Environmental Agency), (www.anpm.ro)

urban.(Domenico Palli,2009;Hanna S.R., 1982; Hernanandezj T.L., 1982)

Reacia de distrugere a ozonului troposferic i re-generarea dioxidului de azot

n oraele mari, cu circulaie intens, n timpul orelor de vrf se nregistreaz

occidentale remarca o crestere a concentratiei ozonului troposferic cu 1-2% pe an (

2.1.2. Aerosolul atmosferic

2.2. Sursele de poluare in Municipiul Bucuresti

Traficul rutier desfurat n Bucureti determin apariia a aproximativ 70 la sut din

Statiile de monitorizare a calitatii aerului din

Municipiul Bucuresti sunt

1 staie de fond urban Lacul Morii (APM Bucureti);

2 staii de trafic Sos. Mihai Bravu i Cercul Militar Naional;

3 staii industriale Drumul Taberei, Titan i Berceni.

Calitatea aerului a reprezentat i reprezint o preocupare, incepand cu fiecare

Pentru marirea gradului de acoperire cu date despre starea de poluare a aerului se

Echipamentele si metodele de monitorizare a

Sunt prezentate echipamentele pentru masuratorile care se realizeaza de la sol, deci

Datele in studiul realizat pentru atingerea obiectivului de analiza poluarii aerului in

au fost preluate de la aceste statii de monitorizare, prin

bunavointa APMB (Agentiei Pentru Protectia Mediului Bucuresti). (www.anpm.ro). S-au

asteptat, ca urmare a mecanismului de formare al ozonului troposferic; activitatea solar

pronunate, n special primvara i vara.

Fig.4.7. Variatia diurna a O3 si NO in

Fig.4.8. Variatia diurna a O3 si NO in data de

data de 28.07.2007 la statia Lacul Morii

28.07.2007 la statia Mihai Bravu

Fig.4.9.Variatia diurna a O3 si NO in data de

Fig.4.3. Variatia zilnica a concentratiei de ozon troposferic in perioada 2005,2006,2007 la statiile

Pornind de la variatia zilnica a concentratiilor de ozon troposferic, au fost alese

Fig.4.4.Variaia concentraiei de ozon

Fig.4.5.Variaia concentraiei de ozon

Fig.4.6.Variaia concentraiei de ozon

Variaia sezoniera a concentratiei ozonului la cele 6 statii de monitorizare pe cei

Concentraiile de O3 la suprafa sunt foarte diferite pentru cei trei ani:

n ceea ce privete concentraiile masice ale pulberilor, rezultatele studiului

Studiul integrat al polurii aerului a presupus folosirea datelor msurate cu

AOD este parametrul optic al aerosolului care arat ncrcarea cu aerosol a

Fig.5.1. Variatia orara a ozonului toal pentru luna august 2008

obtinute pentru luna august, ale AOT-ului

Valorile maxime s-au obtinut in zilele de 2,10, 19 si 30 august 2008

Fig.5.5.b. Variatia orara AOT total

Fig.5.5. a. Variatia orara AOT total

Fig.5.5.c.Variatia orara AOT total

Fig.5.5.d.Variatia orara AOT total

Fig.5.6.b Variatia zilnica a concentratiilor