Ce este un convertizor de frecventa? Ce este un soft starter?

Ce este si la ce folosesc convertizorul de frecventa si soft starterul? Rolul convertizorului de

frecventa si al soft starterului intr-o instalatie industriala.
Un convertizor de frecventa (intalnit in literatura si ca variator de frecventa, variator de
turatie, convertor de frecventa sau invertor, in englez Variable Frequency Drive
VFD sau Variable Speed Drive VSD), este un aparat care genereaz o tensiune electrica
alternativa de frecventa variabila, folosit pentru actionarea motoarelor electrice, in aplicatii
unde este necesara varierea turatiei lor. Folosirea lor poate conduce la importante economii
de energie electrica, ele eliminand deasemenea socul de curent care apare la pornirea
directa a motoarelor, deoarece pornirea nu se face brusc, ci crescand gradual turatia
motorului de la 0 rotatii/min, pana la turatia nominala a acestuia.
Convertizoarele de frecventa sunt utilizate pe scara larga: in sistemele HVAC (incalzire,
ventilatie, aer conditionat), grupuri de pompare, actionari macarale, lifturi, scari rulante,
benzi transportoare, etc. In sistemele de ventilatie ale cladirilor mari convertizoarele de
frecventa ale ventilatoarelor ajuta la economia de energie prin reglarea turatiei acestora in
functie de necesarul de aer din cladire. In grupurile de pompare convertizoarele regleaza
turatia motoarelor ce actioneaza pompele in functie de consumul de apa, asa incat acestea
sa nu pompeze mai multa apa decat este nevoie. In fiecare din cazuri convertizorul de
frecventa citeste prin intermediul unui traductor sau senzor (de presiune, de temperatura,
de debit, etc) parametrii procesului reglat, urmand sa ajusteze turatia motoarelor controlate
la parametrii doriti de utilizator prin ceea ce se numeste reactie inversa (feedback).
In industrie ele sunt folosite pe scara larga atat pentru economia de energie pe care o
ofera, dar si pentru alte avantaje, cum ar fi inlocuirea completa a cutiilor de viteze
mecanice. Daca acum cateva zeci de ani o anumita turatie la un cuplu constant nu putea fi
obtinuta decat cu ajutorul cutiilor de viteza mecanice, in momentul de fata, convertizoarele
de frecventa permit obtinerea unei plaje foarte largi de turatii, la un cuplu constant si la
preturi mult mai mici.
Designul si functionarea unui convertizor de frecventa
Este un lucru binecunoscut ca viteza unui motor asincron depinde de numarul de poli ai
motorului si de frecventa tensiunii aplicate acestuia. Amplitudinea tensiunii aplicate,
precum si sarcina motorului influenteaza de asemenea viteza motorului, insa nu in aceeasi
masura.
Ca urmare, variind frecventa tensiunii aplicate motorului este cea mai buna metoda de a
controla viteza motorului.

Fig. 1 Deplasarea caracteristicii cuplului motor la varierea frecventei.

Controlul frecventa/tensiune determina o deplasare a caracteristicii cuplului motor, odata
cu varierea turatiei. Figura de mai sus arata caracteristica cuplului motor(M) ca functie de
viteza, in doua puncte de frecventa/tensiune diferite.
Nu are loc o reducere notabila a eficientei, de aceea aceasta metoda este mai atractiva
decat altele (de exemplu prin controlul defazajului prin care se pierde foarte multa energie).
Economia de energie este unul din principalele motive pentru care grupurile de pompare
(dar nu numai) sunt actionate prin intermediul convertizoarelor de frecventa.

Componentele unui convertizor de frecventa

Principial, toate convertizoarele de frecventa sunt alcatuite din aceleasi blocuri functionale,
indiferent daca vorbim de convertizoare de frecventa integrate, cum este cazul pompelor
Grundfos din gama E (de exemplu UPE 2000, TPE, CRE) sau de sine statatoare, cum este
cazul celor din gama Danfoss VLT (MicroDrive, VLT2800, HVAC, AquaDrive,
AutomationDrive). Functia de baza este de a converti tensiunea de la retea (3 x 400 V,
50Hz) intr-o tensiune continua, apoi utilizand un circuit intermediar de stocare a energiei
sub forma unei baterii de condensatoare de a converti aceasta tensiune continua
intermediara intr-o tensiune alternativa cu alti parametri de amplitudine si frecventa.
Aceasta succesiune de transformari de la o tensiune alternativa, la una continua si apoi din
nou la una alternativa a facut ca in literatura de specialitate, convertizorul de frecventa sa
fie numit si invertor, deoarece inverseaza de doua ori forma de energie absorbita din
reteaua de alimentare nationala (alternativ continuu alternativ).
Controlul vitezei prin metoda U/f (tensiune/frecventa) este foarte important, deoarece
permit integrarea in multe aplicatii. De exemplu motorul unui conveior are nevoie de un
cuplu constant la ax, intrucat sarcina sa nu variaza semnificativ, convertizorul trebuind sa
ofere o tensiune la care raportul dintre tensiune si frecventa sa fie constant. O aplicatie de
pompare pe de alta parte este caracterizata printr-o scadere rapida cuplului la scaderea
vitezei, ceea ce necesita un raport U/f variabil. Rezultatul acestui control al U/f este o
eficienta crescuta la variatiile de viteza. Algortimii de reglare sunt atat de eficienti incat
permit gamei Danfoss VLT HVAC sa aiba o eficienta energetica minima de doar 98%!
Blocurile functionale ce compun un convertizor de frecventa sunt urmatoarele:
A. Electronica de putere
Filtrul RFI (Radio Frequency Interference)
Punctea rectificatoare
Circuitul intermediar
Circuitul de protectie
Invertorul
B. Electronica de control
Driverul
Modulatorul sinusoidal
Circuitul de masura
Procesorul
Interfata cu utilizatorul
Mai jos le vom analiza pe fiecare in parte.
A. Electronica de putere
1. Filtrul RFI (electronica de putere)
Acest bloc nu face parte din functiile de baza ale unui convertizor de frecventa si ar putea fi
omis . Totusi, pentru a se indeplini cerintele directivei EMC (compatibilitate
electromagnetica) a Uniunii Europene, acest filtru este necesar. Compatibilitatea
electromagnetica este proprietatea unui echipament de a nu fi afectat de zgomotul electric
din reteaua de alimentare (perturbatii electromagnetice) si totodata de a nu emite zgomot
electric inapoi in retea.
Filtrul RFI face posibila blocarea armonicelor (perturbatii) de un nivel ridicat inspre reteaua
de alimentare, armonice ce ar putea provoca functionarea defectuasa a altor echipamente.

De asemenea filtrul RFI blocheaza si perturbatiile care vin din retea, generate de alte
echipamente, protejand astfel convertizorul atat pentru o functionare corecta, cat si
impotriva distrugerii anumitor componente electronice ale acestuia.
Compatibilitatea electromagnetica, asa cum este definita de standardele europene actuale,
imparte emisiile electromagnetice in doua clase, dupa zona in care sunt folosite
echipamentele care provoaca sau care trebuie protejate de aceste emisii: zone rezidentiale
si zone industriale. La randul ei, fiecare zona mai are doua clase definite de standardul
EN55011, care insa nu fac obiectul acestui tutorial.
2. Puntea rectificatoare
Puntea rectificatoare consta in general din 6 diode (pentru cazul in care convertizorul de
frecventa are alimentare trifazica). In cazul in care convertizorul de frecventa are
alimentare monofazatanumarul diodelor se reduce la 4. Rolul acestei punti este de a
rectifica tensiunea alternativa, adica de a o transforma intr-o tensiune continua, energia
sub aceasta forma fiind stocata in circuitul intermediar. Transferul de energie de la punctea
rectificatoare la circuitul intermediar este foarte neuniform, avand ca o consecinta directa
absorbirea unui curent nesinusoidal de la retea de catre convertizorul de frecventa (cum ar
fi in cazul in care motorul asincron ar fi cuplat direct la retea). Curentul absorbit de
convertizorul de frecventa consta din pulsuri de durata scurta, avand amplitudine mare. Mai
jos vom arata cum se corecteaza acest comportament.
3. Circuitul intermediar
Circuitul intermediar contine cateva capacitati, in care puntea rectificatoare depoziteaza
energia absorbita din retea si de unde invertorul absoarbe energia pe care o debiteaza
catre motor. Intre puntea rectificatoare si circuitul intermediar exista o bobina de soc, al
carei rol este de a netezi forma de unda nesinusoidala despre care am discutat la
paragraful precedent si totodata de a reduce valoarea maxima a curentului de incarcare a
capacitatilor. Prin aceasta se asigura un timp de viata mai lung al capacitatilor, precum si
proprietati de compatibilitate electromagnetica mai bune ale convertizorului de frecventa.
4. Circuitul de protectie
Cand convertizorul de frecventa este conectat la retea, circuitul intermediar trebuie sa se
incarce cu energie, pentru a atinge tensiunea nominala de functionare. Prima incarcare nu
trebuie sa se produca prea repede, deoarece ar putea provoca o supratensiune in circuitul
intermediar. De asemenea, incarcarea unei capacitati prea repede are ca rezultat un varf de
curent in reteaua de alimentare, fapt ce poate determina arderea sigurantelor de protectie
a convertizorului. Pentru a realiza o incarcare lenta se inseriaza o rezistenta in acest circuit.
Cand tensiunea continua a atins nivelul nominal de functionare, rezistenta este
scurtcircuitata de activarea unui tranzistor aflat in paralel cu aceasta. In decursul
functionarii normale tranzistorul scurtcircuiteaza rezistenta, asigurand o incarcare normala
a capacitatii, fara pierderi notabile de energie.
5. Invertorul
Invertorul consta din 6 tranzistoare care comuta in urma comenzilor venite de la circuitul de
control. Toate cele 6 tranzsitoare au cate o dioda in paralel si sunt aranjati pe trei ramuri,
fiecare ramura continand doua tranzistoare. Punctele centrale ale celor 3 ramuri sunt
conectate la bornele motorului, facand posibila conectarea unei borne a motorului fie la o
borna pozitiva fie la una negativa a invertorului.
Exemplu: Daca tranzistorul numarul 1 este deschis, borna U este conectata la plus. Daca
tranzsitorul numarul 4 este deschis in acelasi timp, borna V este conectata la minus, facand
astfel ca dinspre borna UV a motorului sa se vada tensiunea pe care o produce circuitul
intermediar. Inversarea starii celor doua tranzistoare face ca tensiunea pe care o vede
motorul sa fie inversa. In acest fel, din perspectiva motorului, invertorul produce o tensiune
alternativa (de aceea convertizorul de frecventa mai este denumit si invertor). De fapt

invertorul produce o forma de unda dreptunghiulara cu factor de umplere variabil, asa cum
este ilustrat in figura de mai jos:

Fig. 2 Tensiune alternativa cu freventa variabila(fm) si amplitudinevariabila(Umotor)

Valoarea medie a acestei forme de unde este aproximativ sinusoidala, avand frecventa si
amplitudinea dorite. Tensiunea aplicata la bornele motorului este variata prin varierea
factorului de umplere, fara a schimba frecventa. Acest principiu se numeste PWM (Pulse
Widht Modulation, adica modularea prin varierea factorului de unda al unei forme de unde
dreptunghiulare) si este cel mai folosit in convertizoarele de freceventa actuale, curentul
absorbit de motor fiind aproape sinusoidal.
B. Electronica de control
6. Driverul
Toate tranzistoarele din circuitul invertor si din circuitul de protectie sunt comandate de un
singur circuit, circuitul driver. Rolul acestui circuit este sa comute tranzistoarele intr-o
maniera sigura, care sa evite hazardul combinational. In eventualiztatea unei suprasarcini,
acest circuit are rolul de a detecta si opri functionarea inainte ca echipamentele sa intre
intr-o stare critica de functionare.
7. Modulatorul sinusoidal
Acest circuit genereaza modelul pe care trebuie sa il urmeze in comutare cele 6 tranzistoare
ale invertorului, in urma comenzilor primite de la circuitul driver pentru a obtine tensiunea
dorita la motor.
8. Circuitul de masura
Circuitul de masura monitorizeaza parametrii electrici ai curentului si tensiunii, pentru a
asigura functionarea corecta a convertizorului de frecventa si a motorului pe care acesta il
deserveste. De asemenea acest circuit masoara temperatura in punctele critice ale
convertizorului de frecventa, in zona de putere a acestuia. Procesorul preia toate aceste
date si ia masurile care se impun (de exemplu opreste convertizorul de frecventa in cazul in
care se atinge o temperatura prea mare a acestuia).
9. Procesorul
Procesorul se ocupa cu controlul general al functionarii convertizorului de frecventa, cum ar
fi rampa de pornire sau de oprire, interpretarea semnalelor start/stop, protectia motorului si
tratarea erorilor. In acelasi timp se ocupa si cu controlul aplicatiei in care este integrat
convertizorul de frecventa. De exemplu intr-o aplicatie de pompare , folosindu-se de
regulatorul PID integrat si de un semnal de la un traductor de presiune, variaza turatia
pompei astfel incat sa mentina o presiune constanta in retea indiferent de consumul
acesteia, care de mai multe ori este variabil. De asemenea procesorul se ocupa si de
comunicatia la distanta prin intermediul diverselor protocoale puse la dispozitie de
producator. In general toate aplicatiile software si datele despre motor sau pompa sunt
interpretate de procesor.
10. Interfata cu utilizatorul

Intreaga comunicatie dintre convertizorul de frecventa si alte echipamente sau utilizatorii

umani se desfasoara prin intermediul aceasta interfata. Aici semnalele foarte sensibile din
electronica de control sunt transformate in semnale industriale standard (0 20mA, 4
20mA, 0 10V, etc) sau protocoale de comunicatie (Modbus, Profibus, DeviceNet,
EtherNet/IP, etc).
Soft starterul este fratele mai mic al convertizorului de frecventa nu atat prin tehnologia
utilizata, ci prin functia pe care o indeplineste. Un soft starter se foloseste atunci cand se
doreste pornirea in rampa a unui motor, adica pornind de la starea de repaus, se creste
gradual turatia acestuia pana cand se atinge turatia nominala. Acest lucru nu mai este
facut prin varierea frecventei, ca la convertizorul de frecventa, ci prin varierea tensiunii
aplicate. Spre deosebire de convertizorul de frecventa insa, soft starterul nu are capacitatea
de reglare a turatiei. Acest lucru se manifesta prin pret, un soft starter fiind cu mult mai
ieftin decat un convertizor de frecventa.
Din prezentarea de mai sus este clar ca cel mai avantajos echipament din punct de vedere
tehnic este convertizorul de frecventa. Cu toate acestea, el nu se justifica economic in toate
situatiile.
Avantajele pe care convertizorul de frecventa le introduce sunt:
economia de energie de ordinul zecilor de procente fata de varianta
fara convertizor de frecventa obtinuta in principal datorita faptului ca
motorul va functiona exact la turatia optima.
diminuarea sensibila a socurilor provocate de pornirea motoarelor
mari
cresterea semnificativa a factorului de putere pana la peste 0,95.
Aceasta are ca o consecinta directa o alta economie de energie
(reactiva) pe de o parte, iar pe de alta parte nu mai este necesara
instalatia de compensare a energiei reactive.
integrare facila in cadrul echipamentelor de automatizare, retelelor PLC, DCS, etc
Ca dezavantaje putem mentiona pretul mai mare decat al unui soft starter.
Aplicatiile cele mai frecvente pentru un soft starter sunt cele in care acesta este folosit la
pornirea lenta a unui motor, pentru a evita socul de curent pe care acesta il provoaca in
retea atunci cand este pornit direct. Mai multe detalii despre modalitatile de pornire a
motoarelor asincrone trifazate gasiti la tutorialul despre pornirea motoarelor.