TIPURI DE ROCI.

Scoarta terestra este alcatuita din minerale adica substante

naturale momogene din punct de vedere fizico chimic si care in general sunt solide.
Mineralele pot fi izolate sau formeaza anumite asociatii naturale numinte roci.
Stiinta care se ocupa cu studiul rocilor se numeste Petrologie(petros=roc). O roca
poate fii definita prin 2 proprietati: a) compozitia minerala, care reda calitatea si
proportia mineralelor din agregat(din acest punct de vedere rocile pot fii
monominerale sau poliminerale) b) structura petrografica este ansamblul
proprietatilor care desemneaza forma si dimensiunea cristalelor din roca precum si
aranjamentul in spatiu al acestora. Dupa modul de formare exista 3 categorii de
roci: magmatice, sedimentare, metamorfice. Rocile magmatice iau nastere prin
racirea magmelor ajunse din adancime in scoarta sau la suprafata. Ele se formeaza
prin solidificarea magmelor pe 2 cai: - prin cristalizarea fazei lichide - vitrificare
( trecerea topiturii in sticla) Cauza solidificarii este racirea, racirea lenta favorizeaza
cristalizare iar racirea rapida vitrificarea. Mineralele principale care rezulta din
cristalizarea magmelor si intra in alcatuirea rocilor magmatice sunt: cuartul,
feldspatii alcalini, feldspatii plagioplazi, olivina, piroxenii si amfibolii. Totusi intr-o
roca nu pot exista toate aceste minerale la un loc. Cuartul si olivina sunt
incompatibile primul aparand numai la magme acide iar olivina numai la magme
bazice.Rocile magmatince bogate in cuartz si feldspatii sunt de regula mai deschise
la culoare si se numesc leucocrate iar cele bogate in olivina, piroxeni si amfiboli sunt
mai inchise la culoare se numesc melanocrate. Dupa criteriul structural se impart in
2 clase: a) clasa rocilor faneritice cuprizand roci plutonice cristalizate in adancime:
granit, granodiorit, sienit, diorit, gabrou. b) clasa rocilor afanitice respectiv acele
roci vulcanice rezulate prin consolidarea lavelor la suprafata : riolit, decit, trahit,
andezit si bazalt. Dupa compozitia chimica rocile magmatice sunt: acide(granitu),
neutre(sienitu), bazice(bazaltu). Dupa compozitia mineralogica rocile magmatice se
impart in: 1. Grupa granitului : garanit(Muntele Maciu, Banat, Apuseni-rocia acida
consolidata in adancime), riolit(folosit la pavaje in Apuseni, Oas si Guti), piatra
ponce. 2. Grupa granodioritului : granodiorit(consolidata in adancime mai nchis la
culoare decat granitul) dacit. 3. Grupa sienitului : sienit( consolidat in adancime) si
trahit(la suprafata). 4. Grupa dioritului cuprinde roci neutre: diorit( in adancime), si
andezit( la suprafata). 5. Grupa gabroului : gabrou( consolidat in adancime) si
bazalt( la suprafata). Rocile sedimentare se formeaza prin distrugerea mecanica si
chimic a rocilor preexistente ( magmatice, metamorfice chiar sedimentare) si
acumularea materialului rezultat in diferite locuri si medii subacvatic si aerian.
Procesele foarte diverse care duc la formarea sedimentelor si rocilor sedimentare
explica si marea diversitate a constituentilor lor. Astfel in compozitia mineralogica a
acestor roci se disting: 1. Minerale alogene ce provin din afara bazinului de
sedimentare in urma transportului si sedimentarii: cuart, feldspabi, mice, fragmente
litice. 2. Minerale antigene: (calcit, aragonit, halit, gips si opal) se formeaza prin
precipitare directa in cadrul bazinului de sedimentare sub forma de agregate,
corpusculi sferici( noduli, oolite) si ciment al clastelor detritice. 3. Bioclaste,
reprezentate prin parti scheletice de natura mineral, calcit, aragonit, opal si
calcedonie. Dupa factorii care au contribuit la formarea lor ca si dupa structura si

textura se disting 4 familii de roci sedimentare: a) rocile detritice se formeaza in

medii sedimentare marine si continentale.Ele se formeaza prin dezagregarea altor
roci de obicei dure si care ulterior au fost sau nu cimentate de un material calcaros,
argilor, silicios. Aceste roci sunt : grohotisurile(fragmente colturoase de roca, prin
cimentarea lor se formeaza breciile), pietrisurile(apar in albiile rurilor si in zonele
de plaj cu trm nalt, prin cimentare dau conglomeratele), nisipurile( fragmente de
0,1 si 2 mm frecvente in zonele desertice, in albiile rurilor si in zonele de plaj, prin
cimentare dau gresiile), loessul( un praf format din nisip fin, calcar si argil,
transportat si depus de vnt in zone joase), mlurile(particule mai mici de 0,01 mm
prin cimentare dau argilele), marnele(argile calcaroase). Rocile detritice formeaza
cuverturi sedimentaresi intr in alcatuirea formatiunilor cutate din zonele de
orogen.In tara noastra ele sunt raspandite in Carpatii Orientali (gresia de Kaliwa),
Carpatii Meridionali (conglomeratele de Bucegi) in Muntii Apuseni in bazinele
intramontane(Borsec, Cormanesti, Petrosani) si in Dobrogea b) rocile de precipitare
se formeaza mai ales in golfurile, lagunele, si lacurile din regiunilearide. Aici,
evaporarea fiin ridicata apar solutii supra saturate din care precipita saruri minerale
sub forma de rocvi monominerale sau poliminerale. Roci monominerale sunt
evaporitele(formete din sare), gipsul, anhidritul, travertinul. Dintre cele
poliminerale, mentionam calcarele oolitice( cu sfere mici formate in jurul grauntilor
de nisip) si dolomitele( carbonat dublu de calciu si magneziu). Tara noastra este una
dintre cele mai bogate din Europa in depozite de sare si gips. c) rocile organogene
iau nastere prin depunerea partilor scheletice ale organismelor vegetale si animale,
dupa moartea acestora. Se subdivid in 2 grupe: acaustobilotile( care nu ard), si
caustobiolite. Dintre acaustobiloite fac parte calcarele organogene, diatomitele,
fosforitele. Rocile caustobilite cuprind la randul lor 2 grupe: crbunii si bitumenele
naturale(hidrocarburile). Crbunii dupa gradul lor de incarbonizare, se clasifica in
carbuni superiori( antracit si huila) si inferiori (turba, lignit si carbunele brun). Dintre
rocile butuminoase mentionam petrolul, gazele naturale, asfaltul(rezulta din
oxidarea si degradarea petrolului in contact cu aerul), chihlimbarul, rsina de pin
fosilizat), sisturile bituminoase, ozocherita(rezulata din polimerizarea
hidrocarburilor cand ies de sub presiune).