Actiunea curentului electric prin organismul uman

Efectele curentului electric reprezinta un pericol iminent pentru organismul

uman. Aceste efecte depind de mai multi factori:
Caracteristicile fiziolegice ale organismului
Modul de lucru ( uscat sau umed )
Relatia timp curent
Numeroase situatii au pus in evident valori periculoase si valori admisibile
ale intensitatii curentului, la frecvente diferite, corespunzatoare diveselor
durate de actiune a curentului electric. De ce efectele curentilor relativ mici,
pentru durate sub 10s, la frecvente de 50/60HZ consta in :
Furnicaturi usoare (0,5 mA)
Acuzatii suparatoare, cu mentinerea contracurentului muscular (6
mA)
Limita de desprindere de elemental aflat sub tensiune (10 mA)
Dificultate respiratorie (15 mA)
Limita de paralizie respiratorie (30 mA)
Riscurile de imposibilitate a desprinderii, oprire a respiratiei sau de
fibrilatie cardiaca ireversibila cresc proportional cu durata trecerii curentului
prin organism fapt prezentat in figura urmatoare.
t[m/s]
10000
6000

c1 c0 c2

2000
1000
500

200
100
50
20
10
0,10,2

0,5

10 20

50 100 500100020005000

I [mA]

In zona 3 (intre curbele b si c1) nu se manifesta afectiuni organice dar sunt

probabile contractii musculare,dificultati de respiratie,perturbatii reversibile
ale functionarii inimii.
In zona 4 pe langa efectele corespunzatoare zonei 3,posibilitatea de
fibrilatie este:
circa 5% intre curbele C1 si C2
sub 50% intre curbele C2 si C3
1

 peste 50% incepand de la curba C3

Gradul de pericol al actiunii curentului electric se evalueaza deci in primul
rand prin relatia temperature curent un rol important revine insa si traseul
curentului prin corp.
Avand in vedere ca valorile intensitatii curentului nu sunt aplicabile
direct,mai ales in cadrul masurilor preventive de protectie si ca tensiunea
aplicata corpului este determinate de intensitatea electrica sau stabilirea
unor valori admisibile pentru tensiunea de contract in functie de durata
trecerii curentului.
Tensiunea limita de securitate (UL) reprezinta tensiunea maxim admisibila
pentru care nu exista un risc major.
Este considerata 50V pentru medii uscate ,25 V pentru medii umede.
In tabelul de mai jos se prezinta ca exemplu durata maxima in care o
persoana poate suporta o tensiune
Tensiune de
contact
prevazuta
UL =
Du
50V
rata
UL =
[s]
25V

25

50

75

0,6

0,4
8

0,3

90

11
0

0,4
5

0
0,3

5
0,2

15

22
0

0,2
7

0,1
8

0
0,1

7
0,1

28
0,1
2

0,0
5

0,0
2

Prize de pamant.Tipuri de prize

In cadrul masurilor de protectie a personalului de mentenanta si
exploatare fata de actiunea curentului electric care s-ar putea stabili
accidental prin organism,un rol important revine stabilirii intentionate a
legaturii retelelor electrice cu prizele de pamant.
Prizele de pamant sunt constituite din electrozi ingropati in pamant si
dispusi intr-o anumita configuratie bine stabilita inca din faza de
proiectie.Prizele de pamant se impart in urmatoarele categorii:
prize naturale
prize artificial
prize mixte
Prizele de pamant naturale utilizeaza elementele conductoare ale
constructilor aflate in legatura directa si permanenta cu pamantula caror
retea prezinta continuitatea electrica:
armaturile metalice ale fundatiilor
stalpi metalici sau din beton armat
conductele ce transporta fluide necombustibile(ex:conductele de
apa)
invelisurile metalice ale cablurilor electrice pozate in pamant
2

dx

Aceasta categorie de prize de pamant nu necesita investitii suplimentare

in instalatii.
Prizele de pamant artificiale sunt instalatii special realizate,constituite
dintr-un electrod (cazul prizelor simple) sau printr-un ansamblu de electrozi
ingropati in pamant si legati conductiv intre ei (cazul prizelor multiple).
V=ct
Realizarea prizelor de pamant artificiale se facecu ajutorul electrozilor
metalici de forme diferite (teava,bara,placa).
La prizele de pamant artificial o atentie deosebita trebuie acordata
protectiei anticoroziva a componentelor prizelor.
fig. 1
In functie de modul de dispunere
a electrozilor ce intra in configuratiea
prizelor artificial deosebim:
prize artificial orizontale
prize artificiale vertical
prize artificiale combinate
Solutia constructive a prizelor de pamant depinde in principal de
rezistivitatea solului din zona de amplasare astfel incat sa se obtina valori cat
mai mici ale rezistentelor de dispersie aferente prizelor respective.
In practica se folosesc frecvent prizele mixte obtinute prin legarea in
parallel a prizelor naturale cu prizele artificial
Priza de pamant simpla
Acest tip de prize este utilizata in instalatiile electrice si este constituita
dintr-un electrod. in vederea simplificarii calculelor explicative o prize de
pamant simpla e modelata printr-un electod emisferic de raza ,,r cu baza la
suprafata solului prin care se scurge la pamant curentul pe punere la pamant

( I p) si un electrod de raza emisferic infinita prin care se inchide curentul.

I
p

VP

UP
3
VX
X

Solul se amesteca omogen cu rezistivitatea (p)de valoare constanta.

Curentul de punere la pamant ( I p) se distribuie uniform in pamant si

simetric in directie radiala iar densitatea de current la o anumita distant (x)
de central electrodului se determina utilizand urmatoarea expresie.
I p
J P =
(1)
2 x2
J
I

= intensitatea de curent A/m2

= curentul de punere la pamant

Este evident faptul ca densitatea de current scade rapid cu cresterea

distantei X
Intensitatea campului electric stationar care ia nastere in
pamant,caracterizat prin diferenta de potential intre diversele puncte este
data de gradientul de curent si cu rezistivitatea solului
du
EP = P * jP = d x
(2)
Liniile intensitatii campului electric coincid cu liniile densitatii de curent si
cu razele sferei.Suprafetele echipotentiale in sol sunt emisferice iar liniile
echipotentiale pe suprafata solului sunt cercuri concentrice cu electrodul
potentiabil unui punct de pe suprafata solului la o distanta X de central
electrodului se determina

I P
r
r

P * jP * dx =
P
VX =
=
V
P *
x
2 * x
X
X
VP =

I P
2r

(3)

reprezintra potentialul pamantului situate la distanta x fata de central

electrodului
Din exp (3) se observa ca potentialul variaza dupa o lege hiperbolica intre
o valoare maxima (obtinuta pe electrod) si o valoare minima (aproximativa la
o distanta foarte mare de electrod).
Practic aproape intreg potentialul se distribuie pe o distanta de 20 m fata
de electrod (delimitand asa numita zona de influenta aprizei de pamant).
Dincolo de zona de influenta a prizei se poate considera o zona de
potential nul in care densitatea de curent in sol devine negrijabila.

Conductorul de legatura cu pamantul se va gasi deci la potentialul Vp care

poate fi periculos pentru o persoana care vine in contact cu acesta.
Diferenta de potential dintre punctele de pe suprafata solului pot prezenta
deasemenea un pericol iminent pentru oameni si animalele caror picioare
ating pamantul in 2 puncte situate la o anumita distanta.
Diferenta dintre cele 2 puncte poarta denumirea de tensiune de pas care
reprezinta de fapt diferenta de potential dintre cele 2 puncte.Diferenta fiind
asimilata ca fiind legata ca pasul unui an.
Aceasta distanta se apreciaza ca fiind aproximativ 0,8 m.O asemenea
diferenta de potential este periculoasa pentru animalele a caror marime a
pasului este importanta astfel incat in cazul cailor pericolul este accentuat de
prezenta potcovelor care realizeaza un contact foarte bun cu solul.
Tensiunea de pas este maxima in vecinatatea electrodului si scade pe
masura departarii de electrod.
Tensiunea dintre electrod si zona de potential nul poarta denumirea de
tensiune a prizei de pamant (Up).
Corespunzator tensiunii prizei de pamant se defineste rezistenta de
dispersie a prizei de pamant la trecerea unui curent electric cu ajutorul
urmatoarei relatii:
Up
rP = I p
[]
(4)
Rezistenta prizei de pamant reprezentata prin rezistenta electrica intre
electrozii prizei de pamant si zona de potential nul.
Rezistenta electrodului si eventual rezistenta de contact intre electrod si
sol sunt neglijabile.In cazul electrodului emisferic valoarea rezistentei de
pamanat se determina:
P
rp = 2 r
(5)
Pentru alte configuratii ale electrozilor expresile de calcul ale rezistentei
prizei de impamantaresunt diferite,toate insa fiind de forma:
P
rp =
(6)
* K
P
= rezistivitatea
K = factor geometric ce tine seama de forma, dimensiunile si amplasarea
electrodului.
Distributia potentialelor si formelor liniilor echipotentiale se modifica in
imediata vecinatate a electrodului afferent prizei de pamant apropiindu-se de
cele corespunzatoare emisferei electrodului numai la distante mari.
De exemplu rezistenta la dispersie pentru un electrod cilindric (teava) cu
diametru ,,d si lungimea ,,l avand caracteristic faptul ca lungimea este
mult mai mare decat diametru ingropat in pamant in pozitie vertical la o
distanta de 0,5 m fata de suprafata solului se determina utilizand
urmatoarea expresie:
5

rp =

P
2l

(lg

2l
d

l
2 +

4 h+ l
4 hl )

(1)

l0

h0 =0,5m
Expresia 1. este valabila in situatia in care se respecta relatia:
h= h0+l/2
In situatia in care distanta de la electrod pana la nivelul solului este egala
cu zero vom avea:
P
4l
rp = 2 l
ln d
(2)
h0 = 0
In cazul prizelor de pamant simple realizate dintr-o placa metalica de
diametru ,,d asezata pe sol valoarea rezistentei de dispersie se determina
cu relatia
P
rp = 2 d
[]
(3)
Ca ordin de marime de ex. rezistenta unei prize vertical formata dintr-o
tava cu diametru de 5 cmsi lungimea de 2 m.Poate varia intre 2 si 40 in
functie de rezistivitatea solului.
Pentru situatii uzuale chiar la valori medii ale rezistivitatii solului aceasta
rezistenta are o valoare mult prea mare in raport cu cerintele de functionare
a instalatiei.
Prizele de pamant multiple
Priza multipla este formata din mai multi electrozi legati in parallel si
constituie situatia uzuala in vederea obtinerii unor rezistente echivalente ale
prizei de pamant la valori mici utilizandu-se in acest sens un consum minim
de material.
Tot specific prizelor multiple este faptul ca in cazul lor are loc a nivelelor a
distributiei potentialelor in zona de montare.

IP

fig. 1

La distante mari intre electrozi (practice peste 40m)distributiile de

U
potential a electrozilor
sunt independente.Acest aspect este prezentat in
figura 1

IP

x > 40m

I1I2

La distante mici intre electrozii campului de dispersie ale curentilor se

suprapun, iar potentialul fiecarui electrod este constituit din potentialul
d
propriu at de curentul care il parcurge si de potentialele incluse de campurile
celorlalti electrozi rezultand in final o curba de potential rezultant al prizei
multiple a carei forma depinde de distanta dintre electrozi precum si de
forma,numarul si dispunerea electrozilor aferenti prizei.Aceste aspect sunt
prezentate in figura 2.

Datorita legaturii electrice dintre electrozii potentialelor lor sunt

intotdeauna aceleasi.
Rezistenta echivalentaa prizei formata dintr-un numar de ,,n electrozi
identici neglijand resistenta conductoarelor de legatura este data de
urmatoarea relatie
rp
Rp= un
n = numarul de electrozi ce intra in configuratia prizei multiple
u = factor de utilizare ce ia in considerare cresterea rezistentei de
dispersie a electrozilor datorita interactiunii campurilor( cresterea densitatii
de curent pe partea dintre electrozi).
7

Factorul de utilizare depinde de forma,dimensiunile,numarul si dispunerea

electrozilor valoarea sa scazand concomitent cu cresterea numarului de
electrozi si cu miscorarea distantei dintre electrozi.
La proiectarea si dimensionarea instalatiilor de inpamantare factorul de
utilizare se alege din tabele de valori standardizate pentru structurile
practice.
La prizele multiple se recomanda ca distanta dintre electrozi sa fie cat mai
mare (poate dublu lungimii electrodului) valoarea minima este egala cu
lungimea electrodului,constituind un caz de exceptie.
La priza de pamant multiple distanta relative mare dintre electrozi mai
vizeaza reducerea efectului ecranare reciproca intre electrozi.
Prizele de pamant naturale
Prizele de pamant naturale pot fi apreciate uneori din punct de vedere al
valorii rezistentei prin asimilare cu prizele artificial.De exemplu : un stalp
metallic sau din beton armat se asimileaza cu o prize de pamant vertical cu
sectiunea circulara echivalenta (considerand diametru echivalent al partii
metalice).Tinand cont de aceste precizari val rezistentei se determina
utilizand urmatoarea expresie:
p
rp = 2d
p

= rezistivitatea solului [mm2/m]

d = diametru partii metalice

Prize de pamant mixte
Prizele de pamant mixte se obtin prin legarea in parallel a unei prize
artificial (a carei rezistenta este Rpa) si a unei prize naturale a carui
rezistente este RRP.
Schematic rezistenta celor doua prize (artificiala si naturala) si modul de
legare este prezentat in figura 2.
Rezistenta echivalenta a celor doua prize arificiala si naturala se determina
cu ajutorul relatiei:
Rpr

1
Re

1
+ Rpn
R pa

1
R pn

1
Re

R pn+ R pa
= R paR pn

Re

R paR pn
R pa+ R pn

Amplasarea pe sol sau punerea la pamant

Pentru orice obiect conductiv in legatura cu pamantul simple amplasate pe
sol sau o punere la pamant se poate defini similar unui electrod al prizei de
pamant a rezistentei de trecere o legatura accidentala la pamant sau la
masa a unui element din circuitele curentilor de lucru ale unei instalatii este
caracterizata in cazul general pintr-o rezistenta de trecere la locul defectului
R
( d ) in cazul cel mai defavorabil al unui contact la pamant sau la masa se
considera ca rezistenta de trecere la locul defectului tinde catre
valoarea ,,0. In multe calcule privind electrosecuritatea personalului de
exeploatare sau mentenanta de trecere in cazul contactului natural al unei
personae cu solul se considera pentru simplificare inclusa in rezistenta
corpului Rn.
Contactul electric accidental al personalului de exploatare cu
elementele instalatiilor electrice
Contactul electric accidental al unui individ cu daua puncte la care exista
un potential diferit poarta denumirea de atingere accidentala. Atigerea poate
avea loc cu o parte a corpului omenesc sau prin intermediul unui corp modil
conductor.
Atingerile accidentale se pot clasifica in doua categorii:
atingeri directe
atingeri inidirecte
Atingerea directa reprezinta contactul cu obiectele conductive din
circuitele curentilor de lucru si a echipamentelor sau instalatiilor electrice
( ex: cai de curent, barele de distributie si record).
Atingerea directa poate avea loc in urmatoarele situatii:
caile de curent, echipamentele si instalatiile sunt aflate sub tensiune
echipamantele si instalatiile electrice ramase incarcate capacitive
dupa deconectare ( ex: condensatoarele sau linii electrice)
atingerea unor instalatii si echipamente electrice scoase de sub
tensiunea de lucru dar aflate sub o tensiune indusa datorita unor
influente electromagnetice sau electrostatce produse de alte
echipamente si instalatii invecinate ( instalatii electrice)
Atingere indirect reprezinta contactul cu un element conductive care nu
face parte din circuitul curentilor de lucru ( deci nu se afla sub tensiune ), dar
care poate intra accidental sub tensiune cum ar fi:
9

 carcasele, ingradirile sau elementele de sustinere metalice intrate

accidental sub tensiune ca urmare a unui defect in instalatia
electrica in special prin deteriorarea izolatiei ruperea sau
desprinderea conductoarelor sau descarcarea electrica
conducte de fluide intrate sub tensiune indusa de tip electrostatic
sau electromagnetic
elemente conductive diverse aflate in contact cu alte elemente
intrate accidental sub tensine
puncte de pe sol sau pardoseala care au potentiale periculoase sau
doau puncte de pe sol aflate la potentiale diferite
In situaltie amintite corpul emenesc devine element al unui circuit electric
care se inchide intre doua puncte cu potentiale diferite ale instalatiei, fie
direct fie prin intermediul pamantului.
Tensiunea aplicata accidental corpului omenesc este definite in general
tensiune de contact. Atingere simultana cu ambele picioare a doua puncte
aflate in potentiale diferite pe sol in urma unei scurgeri de curent ( ex: in
apropiere unei prize de pamant parcurse de curent sau a unui conductor al
retelei electrice cazute la pamant) este caracterizata prin tensiune de pas in
functie de modul cum se inchide circuitul electric se deosebesc:
atigere bipolar
atingere unipolara
Atingere bipolar se defineste prin contactul simultan cu doua elemente
isolate fata de pamant aflate la potentiale diferite ( raportate la un punct de
referinta oarecare) circuitul electric inchizandu-se numai prin corp. Daca
omul este izolat fata de pamant fara a mai intervene nici un alt element
limitator al curentului.
Atingerea unipolara se defineste prin contactul concomitant cu un alt
element conductive aflat sub tensiune si pamantul sau cu un obiect metallic
oarecare in contact electric cu pamantul ( ex: conductele de fluide,
elementele de constructive ). In cazul unei astfel de atingeri circuitul se
inchide prin corp ( longitudinal si transversal) prin pamant la neutral sursei
de alimentare din retea sau la celelalte faze ale retelei electrice, curentul
fiind limitat de rezistenta de izolatie a retelei, de rezistenta solului precum si
de situatia din retele in momentul atingerii ( ex: regim normal de functionare
sau regim de avarie).
Valorile tensiunilor de contact pot atinge valori perpendicular mergand
pana la tensiunea de faza sau tensiunea de linie a retelei sau chiar depasind
aceste valori ( aceasta situatie specifica regimurilor de defect).
Intensitatea curentului electric prin organism poate atinge valori
periculoase daca nu sunt luate masuri preventive.
Un mare pericol il prezinta chiar pentru personalul calificat si
instruit,atingerile indirecte deoarece aparitia tensiunilor accidentale pe
elementele conductive care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru ne
este nici previzibila,nici semnalizabila iar probabilitatea atingerii lor este
foarte mare.
10

Valoarea intensitatii curentului electric care strabate organismul uman in

cazul unei atingeri accidentale este diferita in functie de configuratia
retelelor electrice.
Aceasta valoare a intensitati curentului electric depinde in particular (cu
exceptia atingeriilor bipolare directe) si de sistem de legare la pamant.
Atingerea accidentala in retelele electrice cu neutrul izolat
Intr-o retea electrica cu neutrul izolat in raport cu pamantul (sistemul de
inalta tensiune) la atingerea simultana a unei faze si a pamantului,circuitul
curentului prin organism se inchide la retea prin impendantele
corespunzatoare celorlalte 2 faze.Atingerea unei faze poate avea loc direct
(ex: racordul cu un conductor al retelei sau cu bornele unui echipament
electric ca in figura 1.a) dar se refera si la atingerea indirecta realizata prin
contactul cu elementele aacidentale sub tensiune ca urmare a unui defect de
izolatie (in fig 1.b).

1
2
3

Riz

b)
Riz

Riz

Riz

Riz

a)
Fig. 1

Schema echivalenta privind atingerea accidentala este prezentata in fig.2

in ipoteza impendantei de izolatie egale pentru cele 3 faze.
Pornind de la schema echivalenta se poate determina intensitatea
curentului electric prin organismul uman la atingerea unei faze
(exemplificata pentru 3 faze).
Rh

Ih
U3
U1

Riz
U2
Riz
Riz
Fig. 2

11

Intensitatea curentului electric ce se stabileste prin corpul omenesc in

cazul atingerii unei faze se determina utilizand urmatoarea expresie:
1
U
I
R (6 R R )
(1)
h =
3 Rh * 1+ 2 iz 2h 2iz 2
9 Rh (1C Riz )

Din relatia (1) se determina cazurile particulare privind atingerea

accidentala in retelele electrice:
Pentru retele electrice cu capacitate mica vom lua in considerare numai
rezistentele
1
U
U
2
I
6
R
R
+
R
iz
h
iz
c -> 0 =>
= 3 Rh *
h =
3 Rh * 1+
9 R2h

2
h

9 R +6 RizR h+ R
2

9 Rh

2
iz

U
3 Rh

3 Rh
3 Rh +R iz
I

3 R h + Riz 2

9 R 2h

U 33
3 (3 R h + Riz )

3 U
3 Rh +R iz

U
3 Rh

3 U
3 Rh + R iz

1
3 Rh + Riz
3 Rh

U
3 Rh

=>

(2)

Pentru retelele electrice in care rezistenta de izolatie este foarte mare se

va constata ca in expresia curentului specific atingerii accidentale va
Riz
interveni numai componenta capacitiva
->

12

1
I

U
3 Rh

Rh
+ 1)
Riz
1+
1
9 R h + R2iz ( 2 + 2C2p )
R iz

U
3 Rh

1+

2
h

U
3 Rh

R iz ( 6

2
p

9 R C +1
2

1+

1
9 Rh +2C2p

U
3 Rh

9 Rh C p

2
h

1+ 9 R 2C 2p
3 R hC p

U
3 Rh

3 RhC p

1+9 R C
2
h

=>

2
p

3UC p
h

1+9 R C
2
h

(3)

2
p

Pentru aceste situatii pot fi apreciate tensiunile de contact conform

relatiei:

Uc = Rh* I h
(4)
Tinand cont de relatia ,,4 pentru cele 2 cazuri particulare prezentate vom
avea:
3 U
3 U
3 U
Rh
R
Rh
R
Uc = 3 Rh + R iz *
= R h (3+ iz ) *
= 3+ iz
Rh
Rh
Pentru cazul b:
Uc =

3UC p

3UC p
h*

Rh =

1+9 R C
2
h

2
p

Rh

R h

1
+9 2C 2p
2
Rh

Rh

3UC p

1
2
2
+ 9 C p
2
Rh

Similar se poate arata ca in cazul unei retele electrice bifazate sau

U1
monofazate (fig.3) se poate determina intensitatea curentului electric.
Uf
I
h =
2 Rh + Riz
Din expresile precedente se observa ca rezistenta de izolatie si
capacitatea fazelorRiz
fata de
Rhpamant diminueaza Riz
sensibil valoarea intensitatii
curentului electric prin organism si tensiunea de contact.
13
Fig. 3

La atingerea unei faze corpul va fi supus numai la o fractiune redusa din

tensiunea de linie deoarece impedantele de izolatie se inseriaza in circuitul
respectiv.In functionare normala fara defecte de izolatie retelele electrice
fara neutrul izolat sunt avantajoase din punct de vedere al personalului de
exploatare si mentenanta.Trebuie avut in vedere insa,faptul ca aceasta
constatare este valabila numai atat timp cat izolatia retelei electrice se
mentine corespunzatoare si la valori ridicate pe tot traseul.Acest lucru este
destul de dificil de realizat in practica mai ales in cazul unui numar mare de
receptare a caror rezistenta de izolate este legata in paralel,ceea ce are ca
efect diminuarea rezistentei de izolatie,globale ale retelei electrice
De exemplu: deterioararea unei faze (la limita punerea in pamant a fazei
adica rezistenta de izolatie sa tinda catre zero) supune organism uman la
actiunea tensiunii de timp la atingerea uneia dintre fazele fara defect.De
asemenea intreruperea unei faze prin ruperea unuia dintre conductoarele
retelei electrice sau prin arderea uneia dintre suprafetelede la receptor are
ca rezultata deplasarea punctului neutru al retelei electrice deci cresterea
tensiunilor daca intreruperea nu este insotita de un S.C. Tensiunea fazei
defecte creste de aproximativ 1,5 ori iar la scurt circuitarea fazei tensiunile
fazelor devin egale cu tensiunile de linie.
Retelele izolate fata de pamant se recomanda in mediile de lucru forte
periculoase din punct de vedere al electrocutarii sau la alimentarea
receptoarelor portabile (prin transformatoare coboratoare de tensiune sau
transformatoare de separare cu secundaru (izolat fata de pamant) cu
conditia mentinerii unei rezistente de izolatie cat mai mari.
Pornind de la aceasta precizare se impune controlul permanent al starii
izolatiei si deconectarea instalatiei in cazul aparitiei unor defecte de izolatie.
Avantajele acestui tip de retea electrica se mentin daca nu se foloseste
neutrul in scopuri de exploatare (pentru alimentarea receptoarelor electrice
monofazale).Deteriorarea izolatiei neutrului poate duce la transformarea
retelei electrice in retea legata la pamant,iar punerea la pamant (intr-o
rezistenta relativ mare) mentinuta prin refunctionarea protectiei la
suprasarcina (curent mic) poate provoca electrocutarea la atingerea
conductorului de nul (prin circuitl faza defecta pamant om conductorul de
nul punctul neutru al sursei de alimentare.
Alimentarea receptoarelor monofazale trebuie facuta prin receptoare
adecvate cu conditia ca racordarea transformatoarelor sa se faca intre faze.

14

Atingerea accidentala in retelele cu neutrul legat la pamant

Daca punctul neutru al unei retele electrice este legat (voit) direct la o
instalatie de legare la pamant (respectiv o priza de pamant) de exploatare
(sistemele TT sau TH),cu o rezistenta electrica R0 mica (fig.1) se obtine o
serie avantaje din punct de vedere functional si anume

Ih 1

Z1
Rh

Z2

Z3

Ih

Fig. 1

limitarea deplasarii punctului neutru si deci limitarea tensiunilor

faza-pamant si a tensiunii conductorului de sol fata de pamant sub
valorile admisibile.
nu este necesar controlul izolatiei deoarece o punere la pamant a
unei faze echivaleaza cu un S.C. monofazat ,iar partea defecta a
instalatiei este deconectata automat prin intermediul aparatelor de
protectie la S.C.
se asigura protectia impotriva trecerii tensiunilor inalte pe partea de
J.T. al transformatorului de alimentare (datorita unor supratensiuni
externe sau a unor defecte interne in transformator)
La atingerea unipolara a unui element din circuitul curentilor de lucru al
unei retele trifazate legate la pamant in conditii normale de functionare,omul
U
este supus la tensiunea retelei fata de pamant (tensiunea de faza Uf = 3
),iar curentul care se scurge prin organismul uman este limitat de rezistenta
omului Rh ,de rezistenta de izolatie a omului fata de pamant (rezistenta de
trecere) Rt si de rezistenta prizei de pamant de exploatare R0:
15

Uf
R h+ R 0+ Rt

Neglijand R0 si Rt fata de Rh rezulta:

Uf
I
=
h
Rh

U
3 Rh

(1)

(2)

Se observa ca:
rezistenta de izolatie fata de pamant a retelei nu intervine in
expresia curentului prin organism,neavand deci nici o actiune
protectoare asa cum se intampla in retelele izolate fata de pamant,
iar intensitatea curentului care trece prin om are valori
mari,periculoase (peste 100 mA) aceste dezavantaje sunt insa
compensate de avantajele functionale mentionate anterior:
valoarea curentului prin om poate fi limitata pana la valori
nepericuloase printr-o bara izolare a omului fata de pamant ,astfel
incat rezistenta de trecere Rt sa depaseascade exemplu 20 K,ceea
ce poate obtine relativ usor folosind mijloace individuale de protectie
si pardeseli izolate.
De mentinut ca desi rezistenta de izolatie a retelei nu are practic o actiune
protectoare este necesar sa se acorde atentie izolatiei echipamentelor
electrice fata de pamant deoarece deteriorarea izolatiei fata de
echipamentele respective poate avea drept cosecinte accidente prin atingeri
indirecte.
In caz de defect in retea (punerea neta la pamant a unei faze) deplasarea
punctului neutru al retelei este relativ mica si deci tensiunile dintre fazele
neafectate si faza defecta depaseste relativ putin tensiunea de faza,fiind deci
de aproximativ 3 ori mai mici decat tensiunea de linie,ceea ce reprezinta
un avans din punct de vedere al protectiei fata de retelele izolate.
Principii de electrosecuritate
Imporanta deosebita a masurilor de electrosecuritate este determinata de
faptul ca functionarea instalatiilor electrice poate afecta persoanele si alte
fiinte vii care vin in contact cu instalatia fiind in pericol chiar viata acestora.
Protectia personalului impotriva efectului curentului electric si diminuarea
pericolului de electrocutare trebuie avute in vedere in toate fazele rezistentei
unei instalatii (conceptia echipamentelor si instalatiilor,punerea in functiune,
exploatarea ,intretinerea si dezafectul).
In general eficienta masurilor de protectie este apreciata prin izolarea
preferabil concomitenta:
reducerea posibilitatii de acces la elementele sun tensiune sau
susceptibile a intra sub tensiune
16

 limitarii tensiunii de contact sub valorile maxime admise corelata cu

conditiile de mediu si cu durata actiunii curentului electric;
eliminarii prezentei tensiunii de contact accidentale prin
deconectarea automata a portiunii de retea in care a aparut defectul
intr-un interval de timp cat mai scurt,functie de valoarea tensiunii
O statica a cauzelor electrocutarii a aratat ca acestea constau:
in proportie de 40-50% in deficientele de exploatare a utilajelor
avand ca rezultate scaderea rezistentelor de izolatie,aparitia
tensiunilor pe elementele care in mod normal nu constituie cai de
curent,nedeconectarea utilajelor in ca de defectiuni de natura
electrica;
in proportie de 25-30% in organizarea nesatisfacatoare a locului de
munca si instructajului nesatifacator al personalului care duc la
punerea sub tensiune a utilajelor si instalatiilor la care se efectueaza
lucrari de intretinere si reparatii,atingerea cailor de curent aflate sub
tensiune,executarea de operatii incorecte.
Utilaje care prezinta pericol pentru personal,nerecunoasterea acordarii
primului ajutor:
in proportie de la 30 35% in deficiente de constructie, incepand de
la proiectare si pana la montajul utilajului cum sunt de exemplu:
reizolarea sau izolarea insuficienta a cailor de curent,folosirea de
carcase si alte elemente constructive metalice acolo unde acestea ar
putea fi executate din materiale electroizolante,distante isuficiente
intre cailor de curent si elemente metalice ale utilajelor.
Avand in vedere ca prima grupa de cauze generatoare de electrocutari
include si deficiente de constructie,se poate considera in prima aproximatie
ca circa jumatate din numarul accidentelor se datoreaza exploatarii
nesatisfacatoare a utilajului.Deci pericolul de electrocutare se poate reduce
la jumatate prin masuri tehnico
organizatorice simple prin care in primul rand masuri profilactice.
Masurile de asigurare a electrosecuritatii in instalatiile electice se pot
grupa in 3 categorii:
masuri organizatorice: instructaje privind reguli de securitate la
afectuarea lucrarilor,organizarea corecta la locul de munca si a
activitatii,folosirea afiselor si semnalizarilor de avertizare ,selectarea
cadrelor dupa aptitudinile profesionale.
masuri tehnice preventive (profilactice): izolarea si ingradirea cailor
de curent, suprareglarea izolatiei, alegerea regimului de functionare
a instalatiei,folosirea carcaselor si organelor de comanda din
materiale electroizolante,prevederea de blocaje electrice sau
mecanice
masuri tehnice de protectie specifice in scopul prevenirii aparitiei
conditiilor de electrocutare sau al reducerii intensitatii curentului
electric si a timpului de actiune al acestora prin organism.
17

Mijloace tehnice de protectie

Pot fi clasificate in 2 categorii:
mijloace tehnice de pretoctie principale care au caracteristic faptul
ca realizeaza singura protectie necesara
mijloace de protectie secundare sau de rezerva care au rolul de a
completa mijloacele de protectie principale in vederea cresterii
sigurantei protectiei inclusiv in cazul unei nefunctionari a unui mijloc
de protectie principal.Reglementarile complete privind masurile
tehnice de protectie contra curentilor sunt cuprinse in normative si
standarde la nivel national.
Cateva din cele mai frecvente mijloace de protectie utilizate le vom
prezenta succesiv.
Masuri de protectie caracteristice ce concura la prevenirea fenomenului de
electrocutare se clasifica in mai multe categorii dupa cum urmeaza:
masuri pasive ce au caraceristic faptul ca circuitele electrice de
amimentare nu sunt deconectate
masuri active cu intreruperea alimentarii circuitelor electrice
folosindu-se de regula cu conductor special de protectie.
Protectia fara intreruperea alimentarii se realizeaza prin :
izolarea de protective
reducerea posibilitatilor de acces direct la caile de curent
separarea de protective
alimentarea la o tensiune redusa
Protectia de limitarea tensiunii de contact si intreruperea alimentarii cu
tensiune a circuitelor electrice urmareste ca in cazul aparitiei unui defect
intr-un circuit dintr-o anumita instalatie electrica tensiunea de contact sa nu
depaseasca valoarea admisibila de electrocutare (50 V) si pe cat posibil
aceasta sa fie alimentata intr-un timp cat mai scurt.Dintre masurile de
protecti utilizate putem preciza:
Legarea la pamant de protective
Legarea la nul de protective
Egalizarea sau dirijarea distributiei potentialelor electrice
Deconectarea automata in cazul aparitiei curentilor de defect.
Izolarea de protectie
Are drept scop reducerea curentului electric prin corpul omenesc,prin
introducerea unor impedante de valoare mare in circuit:
Acest lucru poate fi realizat prin:
izolarea elementelor active ale echipametelor electrice si ale
retelelor electrice

18

 folosirea mijloacelor de protectie de catre personalul de exploatare si

mentenanta atunci cand se intervine intr-o instalatie electrica aflata
sub tensiune.
izolarea amplasamentului personalului de exploatare si mentenanta
in zona de activitate (folosirea podelelor neconductive si a
covoraselor de cauciuc).Se poate preciza faptul ca circa 80% din
electrocutarile suvenite in exploatarea si intretinerea instalatiilor
electrice se datoreaza atingerilor unipolare in care intervine
pamantul.Izolarea suplimentara poate fi un mijloc principal de
protectie la utilajele electrice portabile si la receptoarele electrice
din uzul casnic.
Este necesara verificarea periodica a rezistentei de izolatie a instalatiilor si
echipamentelor electrice prin masurarea cu inductorul ( meghometru) la o
tensiune de 1000V c.c pentru J.T. tinand seama ca majoritatea defectelor
locale (deteriorari mecanice) ies in evidenta la masurare.
In retelele electrice de distributie a energiei electrice izolate fata de
pamant se recurge la supravegherea pemanenta a rezistentei de izolatie si la
localizarea sub tensiune a defectelor de izolatie folosindu-se adecvate
(ASPP).
Reducerea posibilitatilor de acces direct la caile de curent
Accesul la partile active ale retelei si echipamentelor electrice (in cazul
operatiilor de intretinere sau veriificare) poate fi impiedicat prin urmatoarele
masuri:
folosirea de carcase de protectie, neconductive
folosirea de bariere sau ingradiri de protectie care sa nu poata fi
inlaturate sau deschise decat prin utilizarea unor chei speciale sau
dupa deconectarea de la sursa de alimentare a elementelor
protejate.
Eventualele orificii practicate in sistemul de ingradire,trebuie sa fie de
diametru relativ mic astfel incat sa nu permita intrarea in contact cu caile
active de curent.
folosirea de blocaje electrice sau mecanice intre diverse aparate de
comutatie ce intra in configuratia schemelor electrice
montarea elementelor susceptibile a fi atinse in afara numitei zone
de manipulare a omului
Elementele accesibile simultan trebuie plasate la distante de 2,5 m intre
ele.
Alimentarea la tensiune redusa
Ori de cate ori receptoarele electrice permit alimentarea trebuie facuta la
o tensiune limita periculoasa maxim admisibila in functie de conditile de
activitate. Un domeniu important de aplicare il constituie iluminatul local (fix
19

sau mobil ) cu lampi de incondescenta.Alimentarea acestor receptoare

electrice se face de regula prin .speciale de protectie,acumulatoare sau
elemente galvanice.
Separarea de protectie
Legarea la pamant a mai multor echipamente la aceeasi priza
Avand in vedere distributia potentialului in vecinatatea prizei,din fig.1,
rezulta ca tensiunea de contact la care este supus omult depinde de pozitia
acestuia pe sol in raport cu priza de pamant (punctele 1,2).Se observa ca
toate carcasele echipamentelor se gasesc la acelasi potential si ca Uh defect
la un echipament aduce acest potential la valoarea potentialului
prizei,inclusiv la echipamentele fara defect.

L1
L2
L3
PEN

U0
p
b)
R0

Rp

Fig. 1
Vp

Up

Ua1

V1

Ua2

V2

20

Tensiunea de contact in cazul cel mai defavorabil cand annual se gaseste

in zona de potential nul.
Rp
Uc
Up
Uf
=
=
(1)
R a+ R p
Datorita scurgerii curentului electric prin pamant,priza de pamant de
exloatare si toate elementele conductive cu contact in aceasta vor avea un
potential ridicat, putand constituii un pericol in caz de atingere
accidentala.Tensiunea de contact pentru priza de pamant de exploatare se
obtine similar, conectand rezistentele Rp in paralele cu R0.
R
U10 = U f R+ R
(2)
RP/R0 = expresile (1) si (2)
Uc

Uc 0

Uf

Uf

R0
R 0+ R p

Rp
R
R 0 (1+ p ) =
R0

Uf

m
1+ m

R0

Uf

Rp
R 0 (1+ )
R0

Uf

(3)

m
1+ m

(4)

Din cele expuse, se desprind urmatoarele concluzii:

tensiunile de contact nu depind nemijlocit de valorile rezistentelor
prizelor respective, ci de raportul lor.
tensiunea de contact la atingerea carcaselor ehipamentelor legate la
pamant este inferioara tensiunii de faza a retelelor si poate fi redusa
sub limitele admise prin elegerea corespunzatoare a rezistentelor
prizelor de pamant.
Diminuarea valorii tensiunii de contact constituite cel mai important
avantaj al legarii la pamant
Pt o rezistenta data a prizei de pamant de exploatare R0, tensiunea de
contact limita de securitate UL nu este depasita daca valoarea rezistentei
prizei de pamant de protectie satisface conditia:
UL
Rp R0 U f U L
(5)
Pe de alta parte,se observa ca:
Uco =Uf -Uc
(6)
Rezulta ca daca tensiunea de contact este adusa sub limita admisibila
,tensiunea de contact in cazul prizei de pamant de exploatare va fi mult
peste limita periculoasa.
21

In consecinta, legarea la pamant nu poate asiguratensiunea de contact

acceptabile in toate puctele retelei.Pentru a putea fi folosita ca protectie
principala in retelele electrice cu neutrul legat la pamant, protectia prin
legare la pamant trebuie sa asigure si eliminarea prezentei tensiunii de
contact deci sa deconecteze rapid echipamentul defect.
Deconectarea circuitului defect se poate realiza prin functionarea
aparatelor de protectie la supracurent deja existente in circuit.In acest caz
curentul de simpla punere la pamant trebuie sa fie suficient de mare pentru
o sensibiliza protectia si pentru a asigura intreruperea in timpul maxim
admis,in functie de valoarea tensiunii de contact.
Valorile necesare sunt:
I
I nf
(7)
d = K *
respectiv

= 1,2 S

re

(8)

In relatiile precedente I nt este curentul maximal al sigurantei fazibile.

I
re = curentuul de reglaj al declansatorului electromagnetic al
intrerupatorului.
Pentru factorul K se pot adapta valori de cel putin 6 pentru
I nf 63A si 8 pentru I nf 80A
Obtinerea acestei vvalori necesita rezistente mici ale prizelor de
pamant,care nu se pot realiza totdeauna ca in mod economic pentru a
realiza concomitent si limitarea tensiunii de contact la valori adminisibile
,rezistenta prizei de pamant de protectie ar trebui sa fie:
UL
Rp K Inf
(9)
Recomandari privind legarea la pamant a protectiei
Legarea la pamant de protectie se poate folosi atat la sistemele cu neutrul
izolat cat si la sistemele cu neutrul legat la pamant, asigurand aducerea
tensiunilor de contact si tensiunilor de faza.
La retelele cu neutrul izolat, legarea la pamant se foloseste ca protectie
principala, cu conditia unui control permanent al izolatiei retelei fata de
pamant in acest scop, se folosesc aparate speciale care comanda
intreruperea alimentarii in cazul unor defecte majore de izolatie.
La retelele electrice cu neutrul legat la pamant se foloseste la protectie
suplimentara, protectia principala fiind, de exemplu legarea la nul.

22