ACCIDENTUL DE LA "AURUL" BAIA MARE

- STUDIU DE CAZ Radu Mititean

Clubul de Cicloturism "Napoca"
Mult tam-tam s-a facut pe tema accidentului de la Aurul
Baia Mare de acum un an si jumatate. A vuit massmedia internationala si cea romaneasca, s-au bilbiit
autoritatile noastre si apoi s-au certat cu cele straine si
intre ele, a avut reverberatii diplomatice, a atras
interventia unor organisme si organizatii internationale
si mai ales o cantitate imensa de stiri trunchiate,
speculatii si interpretari gresite sau chiar dezinformari
voite. Apoi subiectul a cam fost uitat de public si de
presa. Si nu e bine. Pentru ca a fost un model de ce
poate sa se intimple si ce prost suntem pregatiti pentru
a face fata. Se pot scrie carti intregi despre acel
accident. Dar sa ne reamintim pe scurt filmul
evenimentelor si principalele probleme: pot si evidentia
unele lucruri esentiale:
In ce a constat accidentul? S-a rupt digul de la iazul
de decantare Bozinta a SC Aurul SA Baia Mare si s-au
scurs in jos pe riul Lapus (si apoi in Somes si mai
departe spre Tisa si Dunare) cam 100.000 metri cubi
de apa cu cianuri si alti poluanti. Rezultatul a fost
otravirea apei riurilor - pesti morti, disparitia
microorganismelor acvatice etc.
Cauza accidentului? Digul nu era bine construit
(material inomogen), nu exista sistem de stocat exces
de ape la precipitatii masive, nu s-a respectat
tehnologia de exploatare a iazului, monitorizarea a fost
insuficienta, proiectul de exploatare facut de proprietarii
australieni avea deficiente....
Accidentul s-a produs in 30 ianuarie 2000 ora 22:30.
Agentia de Protectia Mediului Baia Mare a fost
informata rapid despre accident. Ea trebuia sa
alarmeze Serviciul de Gospodarirea Apelor Baia Mare,
tinind de "Apele Romane", care putea monitoriza
poluarea si interveni pentru limitarea efectelor
accidentului, si celelalte institutii. Ei bine, a facut-o abia
a doua zi dimineata la ora 8:30 !!! Unda de poluare era
deja departe si mergea spre granita cu Ungaria!
Directia de Sanatate Publica Baia Mare a fost
informata tot abia a doua zi, ba chiar mai tirziu, la peste
14 ore de la accident. A dat alarma in satele din aval sa
nu consume apa otravita a riurilor si a luat probe din
fintinile din mai multe sate, descoperind ca multe sunt
si ele otravite cu cianura.
Autoritatile ierarhic superioare si-au dat cu stingul in
dreptul. Ca la Cernobil, nu au dat crezare celor de la
locul accidentului. Pina sa transmita alarma la
autoritatile din Ungaria si la centrul de la Viena, i-au
recontactat de patru ori pe baimareni ca sa se asigure
ca accidentul e "pe bune". Si au prezentat ulterior
aceasta debusolare ca o "grija deosebita" si nu ca

incapacitate!
In perioada 1993-1997 s-au consumat sute de mii de
Euro pe crearea "stiintifica" a unui model de predictie a
vitezei de deplasare a unei unde poluante pe Somes si
Tisa. La scurt timp dupa accident s-a constatat ca
modelul nu e bun. Va intrebati ce au patit cei
raspunzatori de aruncarea a sute de mii de Euro pe
apa simbetei (a se citi Tisei). Ne intrebam si noi.....
Autoritatile rominesti au informat partea maghiara ca
vine o unda de poluare cu concentratia de cianuri de 6
mg / litru. Ulterior au trebuit sa recunoasca dubla
greseala: unda de poluare a ajuns in Ungaria mai tirziu
dar avea o concentratie mai mare. Dar cit? Romanii sau fixat pe pozitia de 7,8 mg/litru la iesirea din tara.
Ungurii au anuntat initial concentratii de 33 mg / litru si
moartea tuturor pestilor si alte exagerari suculente,
reluate cu perversa placere si amplificate de presa
internationala. Autoritatile noastre s-au bilbiit si astfel
nu au facut decit sa stimuleze speculatiile. Ulterior
partea ungara a rectificat concentratia maxima de
cianuri masurate la jumatate din ce anuntase oficial...
Dar dupa ce marcasera puncte multe in "meciul"
mediatic.
De la reintrarea in Romania a undei de poluare,
ajunse in Dunare, s-au facut ample recoltari de probe
de catre autoritatile romane, iugoslave si bulgare plus
experti ai Uniunii Europene. Rezultatele au concordat
de data asta intre diversele parti implicate dar au
aparut alte si grave intrebari, cantitatea de cianuri
calculata a fi ajuns in Dunare parind mult mai mare
decit se putea deversa din iazul Aurul. Sa fi fost si
acum ca in trecut, cind de o deversare de poluant
profita toti ceilalti poluatori din aval pentru a se scapa
de "gunoiul" lor si a da vina pe cel din amonte? Nu am
aflat raspuns si toata lumea evita discutarea acestei
probleme.
Autoritatile specializate s-au plins, pe buna dreptate,
de reactia pompieristica si inadecvata (initial pasiva si
apoi panicarda) a autoritatilor centrale si a factorilor
politici, care au exercitat presiuni inutile si
perturbatoare asupra laboratoarelor de analize si
structurilor de monitorizare, au creat confuzie si
suprapuneri de atributii si activitati si in general s-au
dovedit interesate sa arate ca "fac totul" dar in realitate
cam incapabile sa administreze eficient si cu singe
rece o asemenea situatie de urgenta.
Pe de alta parte se afirma de la nivel ministerial ca
toate modelele de prezicere a dilutiei si a deplasarii
poluarii s-au dovedit incorecte si metodele de analiza
diferite si deci rezultatele diverselor laboratoare de
necomparat etc. Si de aici toate ciudatele
neconcordante. Cam suspecta aceasta "tabula rasa"
cind in lume s-au produs si se produc mii de accidente
de acest gen si se experimenteaza si folosesc toate
metodele posibile de predictie si analiza si poluarile
sunt adesea transfrontaliere. Nu a fost nimic nou la noi.
Si totusi noi am descoperit acum ca tot ce s-a facut la
noi si la altii in materie e gresit? Teoria pare cam...

lichida. Si tulbure. Dar in perfect stil balcanoromanesc...

De retinut ca 80% din poluarile accidentale din ultimii
ani in bazinul hidrografic Somes-Tisa s-au produs
noaptea sau in zile de sarbatoare. Sa fie ele prin
urmare intr-adevar toate "accidentale"?
Accidentul de la Aurul SA Baia Mare a fost
avampremiera. A venit cel de la Iazul Novat in martie
2000, apoi au urmat cel de pe Siret in ianuarie 2001,
cel de pe Aries.... Care urmeaza?