Razboiul Burilor

1795 prima ocupare britanica a teritoriului Cape iar in anul 1803

Republica Bataba(olandez) recastiga Cape. Majoritatea locuitorilor din Cape
erau colonisti olandezi, calvinisti care manifestau neincredere si aveau
resentimente fata de Europa. Ei isi spuneau afrikaners sau afrikanders si
vorbeau un dialect al limbii olandeze, afrikaans. Cai mai independenti si mai
saraci dintre colonistii olandezi se numai trekboers de unde vine si numele
de buri. Acestia, in cautare de pamanturi, vor patrunde tot mai adanc in
continentul african.
1806 englezii reocupa Cape care este transformat in colonie britanica.
1834 eveniment important: parlamentul britanic a legiferat abolirea
sclaviei. Acest lucru va avea consecinte directe asupra burilor care erau
nemultumiti de interventiile britanice fata de tratamentul pe care ei il aplicau
negrilor africani.
In perioada 1835-1837 a avut loc ceea ce a ramas cunoscut sub numele de
Marele Exod. 5000 de buri insotiti de 5000 de servitori negrii si de culoare
vor pleca din colonia Cape traversand raurile Orange si Vaal unde vor forma
2 republici bure Transvaal si Transorangia.
1843 englezii ocupa teritoriul Natal unde se stabilisera buri,
transformandu-l intr-o colonie britanica.
1852-1854 britanicii recunosc independenta Transvaalului si Transorangiei,
ultima transformandu-se in Statul Liber Orange.
1877 britanicii in efortul de a constituii o mare colonie Sud-Africana ocupa
Transvaalul si acest lucru va duce la izbucnirea primului razboi de
independenta a burilor care s-a desfasurat in perioada 1880-1881 sub
conducerea liderului bur Kruger.
1881 din conventia de la Pretoria, Marea Britanie a recunoscut o
independenta limitata a Transvaalului pentru ca in 1884 prin conventia de la
Londra sa recunoasca o independenta largita a Transvaalului, Marea Britanie
urmand sa aiba un cuvant de spus doar in ceea ce priveste politica externa a
republicii bure.
Teritoriile bure incep sa capete o importanta sporita din punct de vedere
economic pentru Marea Britanie, odata cu descoperirea in colonia Cape a
marilor zacaminte de diamante.
1895 doi lideri politici si mari afaceristi englezi: Cecil Rhodes si Alfred Beit
au incercat sa ocupe Transvaalul dar au esuat, reusind insa sa puna bazele
unei noi colonii britanice in nordul Transvaalului, colonie care va capata
numele de Rhodezia. In aceasta perioada Transvaalul va deveni si mai
atractiv pentru Marea Britanie dupa ce in aceasta republica bura se vor

descoperii mari zacaminte de aur care o vor transforma in cea mai mare
putere a aurului din epoca.
Transvaalul a devenit cel mai modern si mai dezvoltat stat din Africa.
Din punct de vedere al structurii populatiei, situatia era paradoxala in
sensul ca in colonia britanica Cape, majoritari erau burii, in vreme ce in
republica bura Transvaal, majoritari erau cautatorii de aur englezi, cunoscuti
sub numele de uitlanders. Acest lucru risca sa aib efecte in plan politic daca
uitlandersii ar fi primit drepturi politice egale cu burii. Initial presedintele bur
Kruger a decis ca uitlandersii nu pot capata aceleasi drepturi cu burii decat
dupa o perioada de rezidenta de minim 5 ani. Aceasta decizie nu a rezolvat
situatia decat pentru o scurta perioada de timp, astfel incat in 1888 Kruger a
decis ca perioada de rezidenta sa creasca la 14 ani.
1899 atunci cand un conflict intre buri si englezi aparea inevitabil, Kruger
a redus perioada de rezidenta pentru uitlandersi de la 14 ani la 7 ani si apoi
la 5 ani(adica nu a rezolvat nimic). Conflictul nu a putut fi insa evitat in
conditiile in care britanicii nu mai aveau incredere in dorinta lui Kruger de a
se ajunge la un compromis, iar burii capatasera convingerea ca orice ar face,
britanicii erau decisi sa intre in razboi impotriva lor. Armata burilor numara
25000 de oameni(40000 impreuna cu trupele bure din Statul Liber Orange).
Burii beneficiau de cel mai modern armament si trupele bure numarau de 4
ori mai multi soldati decat efectivele garnizoanelor britanice din Africa de
Sud. Presedintele Kruger dusese o politica abila in ce priveste monopolurile si
concernele, majoritar germane si franceze in domenii precum producerea
dinamitei. Sperantele lui intr-un sprijin din partea puterilor europene in cazul
unui conflict cu Marea Britanie nu s-au concretizat, din Europa sosind in
sprijinul burilor doar cateva sute de voluntari si un numar de ambulante.
In plan militar burii au avut initial castig de cauza beneficiind de pe urma
rivalitatii care s-a manifestat in struct de comanda ale Imperiului britanic
intre aa-numiii generali indieni si generalii africani, adica intre
comandantii militari britanici care condusesera trupe in India si in Africa.
Burii au profitat de faptul ca la comanda trupelor britanice din Africa de Sud
fusese numit un general care comandase trupe in India si nu avea experienta
luptelor purtate cu oponenti albi. Trupele bure vor patrunde in colonia
britanica Natal si principalul lor atu a fost mobilitatea in conditiile in care
burii se deplasau rapid calare si apoi se luptau ca infanteristi.
Din punct de vedere al acoperirii mediatice, raboiul burilor a fost prezentat
opiniei publice si prin intermediul unor corespondenti de razboi precum
Winston Churchill, care va fi si prizonier al burilor si va evada, sau Conan
Doyle si Rudyard Kipling.

In iunie 1900 britanicii vor obtine prima lor mare victorie asupra burilor in
urma capitularii generalului Cronje si a armatei sale de 4000 de oameni.
Britanicii adopta o noua strategie in lupta cu burii: incendierea fermelor,
masacrarea animalelor(in special a cailor si a vitelor) si in timpul luptelor
inoveaza in plan militar, prin coordonarea actiunilor artileriei cu
infanteria(baraj de artilerie asupra pozitiilor inamice concomitent cu
inaintarea infanteriei). Luptatorii buri au decis sa exporte conflictul militar
in interiorul coloniilor britanice, bazandu-se pe faptul ca englezii vor evita sa
distruga fermele bure din aceste teritorii.
Britanicii vor riposta contruind 8000 de cazemate si linii de sarma ghimpata
pe o suprafata de 3700 km pentru a stopa aceste incursiuni bure. Tot
britanicii vor infiinta primele lagare de concentrare din istorie: laagers, unde
vor fi internati zeci de mii de buri, barbati femei si copii dar si asa-numitii
buri negrii(servitorii negrii ai burilor). Conditiile de viata in aceste lagare erau
foarte grele: mortalitatea era extrem de ridicata si subiectul a produs
dezbateri furtunoase in mediul politic si-n opinia publica britanica.
Pentru a limita mobilitatea trupelor bure, britanicii vor decide ca femeile si
copii combatantilor buri sa nu mai fie internati in lagare astfel incat sa
insoteasca trupele bure limitandu-le capacitatea de lupta si de deplasare.
Razboiul bur se va incheia cu victoria britanicilor. Acestia au pierdut in jur
de 25000 de oameni si 400000 de animale(cai magari vaci etc.); burii au
pierdut in jur de 8000 de oameni si peste 15000 in lagare unde au murit si
10000-12000 de buri negrii. Fostele colonii britanice si republici bure vor
forma Uniunea Sud-Africana care va participa alaturi de Marea Britanie la
cele 2 conflice mondiale. Ulterior Uniunea Sud-Africana va deveni membra a
Commanweath si marea poblema care se va perpetua pana in anii 90 va fi
cea a uprisingului.