Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tehnici Figurare
Tehnici Figurare
Mihai M`nescu
EDITURA TEHNIC
Bucure[ti, 2002
Cu acest tip de considera]ii am \nt~mpinat oferta editorial` a profesorului Mihai M`nescu, care propunea, iat`, editurii noastre, o
carte despre tehnici de figurare \n gravur`. M`rturisesc c` am
tr`it atunci, \n fa]a domniei sale [i a manuscrisului, o stare de
profund` emo]ie, dar [i de team`.
De emo]ie, c`ci era vorba de art`, de un tip special de figurare
artistic` dar [i de un autor, \n persoana profesorului M. M`nescu,
de o rar` elegan]` [i delicate]e a expresiei verbale; de team`, c`ci
nu \mi puteam reprima \ntrebari de tipul: pe cine mai intereseaz`
ast`zi arta?!Cine va cump`ra aceste c`r]i?!Ce destin vor
avea ele la Editura Tehnic`?!
i, totu[i Editura Tehnic` era deja angajat` \n diversificarea
paletei sale editoriale, c`ci "tehnic`", ziceam eu, nu se reduce
doar la [uruburi [i [urubelni]e, ci reprezint` un concept mai larg
dar neexploatat, mai generos, mai profund: exist` o tehnic` de a
tr`i, o tehnic` de iubi, o tehnic` de muri, o tehnic` de-a te ruga,
o tehnic` de a nega etcV`zut` astfel, "tehnica" este un operator
ontologic care ac]ioneaz` aproape \n toate registrele existen]ei
umane, f`c~nd posibil discursul fragmentar. Aproape orice experian]` uman`, orice emo]ie interioar`, orice tehnic` poate fi expus` (at~t c~t poate!) prin cuv~ntul tip`rit.
Pe de alt` parte, gravura este prin excelen]` un fragment;
o imagine situat` \ntre art` [i tipar. Sau, dac` vre]i, o teorem`Cu ipotezele extrase din sevele anotimpului interior,
trasformate \n demonstra]ie printr-o tainic-misterioas` alchimie
cosmic` a c`l`toriei sufletului p~n` peste dincolo de marginile
trupe[ti, iar ceea ce r`m~ne de v`zut, \n loc de concluzie, este
\ns`[i materialitatea gravurii, cele v`zute ca r`sfr~ngeri \n
imagini ale celor nev`zute.
A[a cum, privind, ochiul repet` lumina, tot a[a privitoru-
Prefa]`
Roman Chiril`
Bucure[ti, 9 decembrie 2001
sear` de duminic`, iarn` \n Lacul Tei
Introducere
Cuprins :
Introducere
Cap.I
Cap. II
Cap. III
Dialog cu materialul
Cap. IV
A figura tr`d~nd
Cap. V
Geometria definirii
10
artistic` puternic marcat` de specificitate a fost at~t de mare pentru un autor plastician, c` a justificat pe deplin aventura public`rii
acestei lucr`ri.
Dat fiind c` exist` un inventar amplu de c`r]i de specialitate,
trat~nd apari]ia [i \nflorirea unor genuri ale gravurii, \ncerc~nd s`
limpezeasc` perimetrul de origine a unor prime manifest`ri,
definind tehnici [i ad~ncind practica lor, lucrarea de fa]`
\[i propune o abordare distinct`.
Este vorba de o \ncercare de a redefini condi]ia gravurii plec~nd
de la situa]ia autorului de artist plastic profesionist [i profesor.
Practicienii desenului sau ai picturii, beneficiind de o instruc]ie
plastic` ce le-a format deja instincte plastice, se confrunt`, \n
cazul abord`rii gravurii, cu provoc`ri de o mare specificitate, cu
probleme ce \[i caut` solu]ii plastice de un anume fel,
tipice genului.
Acesta este motivul pentru care se poate ataca domeniul
tehnicilor de figurare \n gravur`.
Acele modalit`]i de a crea forme plastice cu mijloace tehnice
deosebit de stricte, mijloace \ncorsetate, tramate sever de limitele
de gest plastic ale diferitelor tehnici de incizare, se mai confrunt`
[i cu un alt deziderat obligatoriu, [i anume c` vor trebui s` satisfac` condi]ia de reproductibilitate.
O tentativ` de identificare [i comentatre a problemelor de figurare
[i, mai ales, de prezentare a tehnicilor ce tind s` dep`[easc` dificult`]ile amintite, venind din partea unui artist profesionist, confruntat \n permanen]` cu acestea \n activitatea de crea]ie, ne pare,
a[a cum spuneam, un lucru oportun.
Facem cuvenita precizare c` lucrarea nu se va dedica prioritar
Introducere
11
12
Introducere
13
Figurarea prin desen sau culoare \nseamn` manevrarea unor elemente fundamentale de limbaj dup` normele unor tehnici perfec]ionate \n multe secole, \nseamn` [lefuirea unui har artistic
c`tre priceperi profesionale.
Talentul nativ reprezint` posibilitatea sporit` a unora de a figura,
cu materii colorate sau nu, forme pe care le propune vizibilul sau
altele, imaginate.
n consecin]`, instruc]ia artistic` presupune, la nivel de breasl` sau
de [coal`, perfec]ionarea acestui har ini]ial spre mai eficienta
st`p~nire a mijloacelor de expresie plastic`. L`s~nd la o parte
studiile de cultur` plastic` sau reeducarea percep]iei de tip artistic,
printre altele, va fi vorba de o st`p~nire tot mai avizat` a tehnicilor
de figurare \n desen sau pictur`. Exerci]iile [i intensa activitate de
studiu \n atelier au ca rost deprinderi tot mai profesionale de
manevrare a materialelor dar [i a mijloacelor fundamentale de
limbaj plastic. Tehnicile de observare [i de m`surare a formelor
reale, de stabilire a priorit`]ilor \n evantaiul detaliilor semnificative sau nu, de a percepe propor]iile [i tr`s`turile ce fac specificul
modelului, de a sim]i vibra]ia culorilor func]ie de calitatea luminii,
14
Introducere
15
16
Introducere
17
18
Capitolul I
19
Pentru unii dintre turi[tii noroco[i afl`tori pe dealurile Bra[ovului, vizitarea bisericii [i m~n`stirii Sf. tefan este \ntr-adev`r o
[ans` suplimentar`.
ntr-un spa]iu vitregit de grija celor \n drept s`-l apere dar cultivat
prin d`ruirea angaja]ilor locului, se afl`, \nghesuite, fabuloase
comori de cultur` rom~neasc`.
Nu este lipsit de interes pentru bibliofili s` afle c` acolo stau
adunate, dar \nc` impropriu prezentate, incunabule [i c`r]i rare,
manuscrise precum [i c~teva mii de ex libris-uri, constituind cea
mai bogat` colec]ie din ]ar`.
Pe latura st~ng` a m~n`stirii, se poate vedea o \nduio[`toare
\nc`pere, o sal` de clas`, sufocat` de prezen]a c~torva pupitre [i
a unei catedre, unde a predat copiilor locului, f`r` nici o \ndoial`
documentar`, Anton Pan.
Se mai afl` acolo, \nc` \n stare de func]ionare, presa de tipar \nalt cu ajutorul c`reia, printr-un efort manual de durat`, greu de imaginat,
Coresi a tip`rit sute din bibliile sale \n limba rom~n`.
Pe blatul presei se poate atinge o plac` de lemn, de o esen]` pe
care ghizii muzeului nu au putut s` mi-o precizeze. Suprafa]a ei a
fost cioplit` cu m`iestrie l`s~nd \n relief [iruri de litere [i decoruri
tipografice. A[ezat` unde trebuie [i \ncerneluit` cu ruloul de
gravur` [i dac` \n cele din urm` este acoperit` de o coal` de
h~rtie, poate, prin ac]ionarea ansamblului de tipar, s` imprime alte
sute din exemplarul unei pagini.
Pu]ini dintre utilizatorii actuali ai c`r]ilor de joc [tiu c`, ini]ial, cele
patru semne, de la inim` la caro (diamant), semnificau cele patru clase
ale societ`]ii medievale : clerul, nobilimea, ]`r`nimea [i burghezia.
Pentru majoritatea dintre noi \ns`, un lucru este evident : simplitatea
figur`rii serve[te u[urin]a recunoa[terii personajului. Stilizarea [i conven]iile desenului, necesare evoc`rii acestuia, - \n cazul studiat - Johan
de diamant, gravur` \n lemn, \n jur de 1400 au instiuit o formulare plastic` prea pu]in contrazis` \n secolele urm`toare. O bun` perioad`
gravura va multiplica acest tip de imagini.
20
21
22
a practicienilor epocii, de la nivelul posibilit`]ilor artistice ale acestora. Aceast` tem`, devenind interesant` abia \n instruc]ia artistic`
actual`, va face obiectul aten]iei noastre \n alt capitol al lucr`rii.
Cristalizarea tehnicilor tradi]ionale de gravur` precum [i a tipurilor
fundamentale de tipar s-au petrecut \n mod evident pornind de la
comandamentele de comunicare, de exprimare prin multiplicare [i de
la limitele tehnice ale momentului.
Realizarea [i imprimarea primelor semne plastice, folosind ca
material lemnul, se situeaz` \n Europa prin secolul al XII-lea de[i
practica era cunoscut` \n China cu secole mai devreme (din
secolul IX). Se poate vorbi, ca tehnic`, de gravura \n relief iar,
din punctul de vedere al materialului folosit ini]ial, de lemn (xilogravura).
n ce prive[te procedeul de imprimare a unor elemente mobile
\ncerneluite, se poate accepta o aplicare practic` l`rgit` abia dup`
Guttenberg, pe la 1440. Not`m \n treac`t c` un fierar chinez, Bi
en, turnase caractere mobile de liter` cu trei secole mai devreme.
Marc`m ca un moment de referin]` imprimarea prin gravur` a
c`r]ilor de joc (pe la 1350-1360 \n Germania [i 1400-1420 \n
Fran]a) [i, mai apoi, a imaginilor religioase.
Manevrarea curent` a elementelor mobile imprimabile se poate
situa dup` mijlocul secolului al XV-lea. (prima carte ilustrat` cu
ilustra]ii gravate: Incunabulul "Meditationes", imprimat` de Ulric
Han la Roma.)
Gravura \n relief sau \n ad~cime \n lemn a fost \n cur~nd \nso]it`
de gravura \n ad~ncime \n metal realizat` manual cu d`lti]a,
urmat` de atacarea cu acizi pentru ad~ncirea inciziei, tehnic` denumit` aqua-forte.
Este destul de greu de marcat momentul [i ]ara provenient` a primei
lucr`ri de art` ce poate fi numit` gravur`, cel pu]in din punctul nostru
de vedere. Germania, Fran]a [i Belgia \[i revendic`, \n egal` m`sur`,
23
dreptul de autor.
Se poate \ns` puncta, cu relativ` certitudine, ca tehnic` [i ca rezultat
artistic, c` perioada \n care gravura apare ca gen distinct este sf~r[itul
secolului XIV.
Rezisten]a mic` a lemnului la repetate tiraje a determinat folosirea
metalului ca suport de incizare [i, \ntruc~t gravarea metalelor era
demult familiar` armurierilor sau giuvaergiilor, aceast` trecere nu
a fost dificil`.
Experien]a forj`rii d`lti]elor din o]eluri foarte speciale, pentru a
rezista la opera]iunile de t`iat \n metal, profilele lor diferite, cu
unghiuri de atac ascu]ite cu m`iestrie, toate acestea au fost profitabile
noilor tehnici de gravur`.
E de notat chiar [i faptul c` s-a folosit, \n cazul metalului, [i
modalitatea de gravur` \n relief (stampa "Hortus conclusus" -gravat` la Artois \n Fran]a la 1445)
Speciali[tii situeaz` \nceputurile gravurii artistice \n ad~ncime \n
Italia , la Floren]a (gravura "Pacea"- 1452, autor: Maso
Finiguerra)
S-au g`sit \ns` pe de alt` parte stampe realizate anterior, \ntre
1430 [i 1440, \n Fran]a.
Trebuie marcat` \ns`, ca un alt moment de referin]`, \nflorirea
gravurii ca ilustra]ie \n general [i, mai ales, ca ilustra]ie religioas`.
Imensa afacere a papalit`]ii cu indulgen]e, a trebuit s` satisfac` o
cerere insistent` a pie]ei, pe de alt` parte, difuzarea ideilor religioase cu ajutorul imaginilor reprezenta o propagand` eficient`,
cu rezultate verificate.
n zona ilustra]iei de carte, imaginea gravat` are de multe ori o
pondere mai mare dec~t textul, ea reu[e[te s` evoce sau s` argumenteze ideea central` mai eficient dec~t textul.
Sf~r[itul secolului al XV-lea a reprezentat un moment de mare
vigoare a genului gravur`-ilustra]ie dar [i o perioad` \n care
mae[tri consacra]i ai picturii atac` domeniul cu pl`cere [i aplomb.
24
25
nc` \n aceast` gravur` \n lemn Anvers 1487 -, sunt deja evidente cele mai pregnante caracteristici ale genului: claritate, sinteze de semn grafic pentru asigurarea
inciz`rii [i multiplic`rii, codificarea prin familii de semne primare a materialit`]ii
subiectelor, simplificarea inventariului de detalii p~n` la acelea care definesc
ne\ndoielnic. Chiar cu mai pu]ine frunze, siluetele din spate r`m~n desigur
pomi.
L`s~nd la o parte rolul educa]ional, formativ, civilizant al circula]iei stampelor, mai numeroase [i mai ieftine dec~t alte opere de
art`, este remarcabil c`, prin numeroasele tehnici pe care le ofer`,
gravura d` [anse multor arti[ti, din alte specializ`ri, s` o abordeze.
Fire[te c` frecventarea domeniului de c`tre plasticieni provenien]i
din alte zone artistice ridic` probleme distincte, impun~ndu-se o
fireasc` compatibilizare a rigorilor gravurii cu instinctele plastice
dob~ndite prin practicarea acelor specializ`ri.
n textul de mai sus au fost subliniate \n c~teva r~nduri cuvintele:
relief, ad~nc, plan.
26
27
o importan]` subliniat` fa]` de libertatea [i, \n consecin]`, de calitatea gestului ce va realiza semnul plastic.
Principiul tiparului ad~nc:
Pe un suport determinat geometric, rigid [i plan, (prin tradi]ie :
metal cupru sau alam` \n cazul ideal, tabl` de zinc, fier sau aluminiu \n condi]ii de austeritate) se incizeaz` semne ce devin
zg~rieturi, [anturi, v`i, fa]` de suprafa]a plan`.
Prin a[ternerea cernelii tipografice pe suportul metalic [i prin
[tergerea superficial` a pl`cii, doar inciziile vor p`stra semne saturate cu
materia imprimant`.
Dup` care, prin presarea unei h~rtii umezite, pentru m`rirea
suple]ii, se vor prelua semne grafice numai din por]iunile ad~nci,
deci active.
Modalit`]ile de gravare direct` : incizare cu d`lti]a, zg~riere cu
acul uscat de unde denumirea tehnicilor d`lti]` [i pointe seche.
Cea de doua se nume[te v~rf uscat pentru c` se raporteaz` la o alt`
tehnic` care se folose[te de acid pentru a inciza mai profund semnele zg~riate u[or.
Putem vorbi astfel de modalit`]ile de gravare indirect` : placa
acoperit` cu o substan]` r`[inoas` numit` verni este zg~riat`
superficial. Cufundat` \ntr-o baie de acid este apoi corodat` numai
pe portiunile de metal de unde verniul a fost \nl`turat prin
zg~riere. Prin acoperirea unor anumite zone [i cufund`ri (atac`ri)
repetate \n acid se realizeaz` [an]uri mai fine sau mai ad~nci.
Numele tehnicii, \n care semnul fundamental este linia, este aquaforte, desigur datorat prezen]ei acidului, numit astfel \n vechime.
C~nd placa este acoperit` par]ial cu mici puncte r`[inoase (curent
fiind vorba de praf de colofoniu \nt`rit prin \nc`lzire sau verni pulverizat), acidul va crea prin atacare suprafe]e rarefiate, punctiforme, realiz~nd tonuri [i semitonuri a[a \nc~t tehnica se va numi
28
29
Tiparul industrial
Nevoia imperioas` de a inso]i tirajele mari ale textelor, posibile dup`
Guttenberg, a condus la tehnologizarea tehnicilor manuale [i
tradi]ionale.
Preocup`rile majore \n acest proces au fost:
- g`sirea unor suporturi ferme pentru a fi gravate
- a unor modalit`]i de corodare ferite de incertitudinile procedurilor
manuale.
- rezolvarea prelu`rii imaginii prin fotografie [i traducerea semitonurilor \n semne reproductibile (raster)
Aliajele metalice din plumb, zinc [i cositor au asigurat pl`cile
metalice pentru tiparul \nalt, altele din cupru, alam` [i crom au
devenit suporturi flexibile pentru tiparul ad~nc (tiefdruck).
30
31
Este remarcabil c` principiile fundamentale ale tipurilor de imprimare nu au fost tr`date de acest proces de tehnologizare.
Practic, fiecare tip manual [i tradi]ional devine tipul industrial [i
actual( vorbind de actualitate, men]ion`m dispari]ia treptat` dar
sigur` a zincografiei [i \nsc`unarea tiparului plan pe primul loc al
tiparului industrial).
Astfel, punct~nd cele trei tipuri fundamentale de tipar [i
cunosc~nd c`ror comandamente au trebuit s` r`spund` materialele
[i procedurile, vom constata c`:
Lemnul prin afermizarea suportului, devine zinc iar prin corodare foto-chimic` rezolv` descompunerea imaginii cu raster, de
unde :
tiparul \nalt ( zincografie [i text ) \n care suprafe]ele plane neatacate de
acid sunt zon` activ` ( ce primesc cerneal` [i imprim` ) iar excava]iile gravate zona inactiv` ( ce nu se imprim` ).
Metalul prin folosirea pl`cilor metalice elastice, prin foto-gravare
cu ad~ncime variabil`, raster sofisticat, d` na[tere la :
tiparul ad~nc ( tiefdruck ) cu performan]e remarcabile.
Linia proprie acestui tipar este extrem de expresiv`, pe l~ng` importan]a datorat` lungimii sau l`]imii, se adaug` calitatea ad~ncimii ei, cu
32
33
34
35
36
37
Trebuie s` recunoa[tem \ns` c` gravura, ca gen artistic, [i-a consumat acest proces de definire, a fost \mpins` c`tre culmi, nu at~t
impulsionat` de propriul instinct de afirmare, c~t mai ales de
nevoia de a r`spunde unor comenzi din ce \n ce mai preten]ioase.
Poate c` [i \n destinul altor arte aplicate exist` repere similare, poate
c` cerin]e terestre, preten]ii frivole, au determinat pe l~ng` salturi
tehnologice [i performan]e ale mijloacelor artistice.
ntorc~ndu-ne la gravur` [i \n`bu[ind glasul orgoliului, vom puncta cu resposabilitate faptul c` tocmai acea condi]ie de \nlocuitor de
tipar sau de pre]ios colaborator al acestuia, \n orice caz ipostaza de
gen artistic servind reproducerea, a determinat spectaculoasele ei
progrese \n aria mijloacelor ce servesc tehnicile de figurare.
Privitorii de ast`zi, pl`cut impresiona]i de calit`]ile unor asemenea
lucr`ri, le accept` totu[i cu un anume firesc, con[tientiz~nd mai
pu]in c` \n acele pl`ci gravate e depozitat un bagaj imens de
m`iestrie, aten]ie specializat` [i un control al gestului pe care
ast`zi numai pantografele controlate de computer le pot egala.
Odat` cu preluarea acestor aride obliga]ii de c`tre procedeele fotomecanice, gravura, eliberat`, se concentreaz` asupra propriilor ei
rosturi, \[i reconsider` mijloacele tehnice angaj~ndu-le \n proiecte
exclusiv artistice. Absen]a servitu]ilor tipografice d` fr~u liber
practicienilor c`tre maniere de lucru de mare fine]e sau spectaculoase, culorile [i semitonurile se rafineaz`, tirajele restr~nse sau
exemplarele de arti[ti fac gravurile s` devin` mai pre]ioase, suportul de h~rtie destinat imprim`rii, manufacturat cu aten]ie pentru
fiecare gen, cap`t` o importan]` deosebit`.
Apar arti[ti de mare specializare, dedica]i exclusiv acestei profesii
iar cei consacra]i \n alte domenii plastice sunt [i mai interesa]i \n
a-[i transpune tentativele artistice \n tehnici precum: aqua-forte,
xilogravur` sau litografie.
38
Capitolul II
39
40
41
simplitate, aceasta fiind moned` curent` \n cazul semnelor gravate, au pretins nu numai materiale performante [i prelucr`ri
sofisticate dar, mai ales, un control deplin al gestului, o disciplin`
extrem de sever` a m~inii.
Toate aceste rigori au impus domeniului o puternic` amprent`
me[te[ug`reasc`, st`p~nirea avizat` a materialelor cerea \n primul
r~nd priceperi de meseria[.
La fel de evident \ns` este [i faptul c` la nivelul inventarului de
semne plastice, inventar fluid [i cu op]iuni generoase \n cazul unui
plastician, se opereaz` extrem de riguros [i economic numai c`tre
semne ce pot fi incizate [i mai ales reproductibile.
Toate cele de mai sus explic` de ce \n secolele XVI XIX, secolele
celor mai mari performan]e \n gravur`, se poate vorbi mai degrab`
de un nobil me[te[ug dec~t de un gen al artelor plastice, de meseria[i de geniu dec~t de arti[ti st`p~nind perfect rigorile breslei.
Tot astfel se explic` de ce agreabilele plan[e ale secolelor trecute
poart` dou` sau chiar trei semn`turi, alc`tuirile plastice ale pictorului sau ale desenatorului, \n care pulsau semne libere, neconstr~nse, erau traduse \n alte anume semne [i mai apoi incizate cu
cea mai mare grij`, cu un respect total.
Un argument de for]` \n favoarea celor de mai sus este identificarea
\n trecut a unor arti[ti folosind denumirea de "peintre-graveur". Era
vorba desigur de acei anume plasticieni care, incita]i de posibilit`]ile
gravurii, \[i gravau, multiplic~ndu-le, propriile proiecte artistice.
De re]inut este \ns` c` nevoia de a inventa aceast` denumire
dovede[te prezen]a \n con[tiin]a contemporanilor, plec~nd [i de la
anumite realit`]i, a celor dou` profesii distincte, una a artistului iar
cea de a doua apar]in~nd meseria[ului. i se pare c` expresia
definea corect ocupa]ia pentru c` au preluat-o de la francezi,
numai prin simpl` traducere, [i englezii care au identificat aceia[i
arti[ti prin expresia: "painter-engravers".
42
43
Tehnica, prin vechimea apari]iei, prin impunerea legilor domeniului, a stat la temelia tuturor tipurilor de gravur`. Se bazeaz`, evident, pe folosirea unei suprafe]e plane ocolite de d`l]i sau un cu]it
cu t`i[ oblic ( denumit cu]it japonez \ntre profesion[ti) care sap`
\n jurul acesteia, prezerv~nd-o.
Suprafa]a plan`, deci cea activ`, respect`, \n principiu,
transpunerea unui desen, a unei imagini plastice inten]ionat` de
artist.
Realizarea unei asemenea plan[e de lemn poate avea dou` variante:
- una, mai la \ndem~n`, curent`, const~nd din debitarea lemnului
de-a-lungul fibrei, precum se ob]in sc~ndurile pentru construc]ie,
- alta, prin t`ierea trunchiului sec]ion~nd fibra.
n primul caz vorbim de lemnul \n fibr`, \n cel de al doilea ne
referim la lemnul \n capul fibrei.
Gravura \n fibr` \nseamn` materie prim` ieftin` [i o anume lejeritate
de excavare mai ales de-a-lungul fibrei dar [i semne plastice mai
simple, trasee mai economice datorit` faptului c` t`ieturile perpendiculare pe fibr` sunt mai dificile [i creaz` rupturi. Detaliile [i
traseele unduioase au acces foarte limitat pe aceste pl`ci.
Gravura \n capul fibrei cere \n schimb opera]iuni laborioase de
ob]inere a pl`cilor de gravat, realizate \n general prin alipirea unor
segmente mai mici de aceea[i grosime, cu fibrele dispuse vertical,
pentru ob]inerea unei suprafa]e mai mari, convenabile.
n schimb, semnele care pot fi gravate pe acest suport, sunt mult mai
vioaie, au trasee fluide, pot descrie mai multe detalii, pot traduce
inten]ii artistice mult mai personale. Performan]ele grafice pe acest
tip de pl`ci sunt, \n unele lucr`ri ale secolelor XVI XVIII, uimitoare
pentru gravorii timpurilor noastre, pu]in dispu[i s`-[i sacrifice o
\ndem~nare de excep]ie sus]inut` pe multe zeci de ceasuri de munc`.
44
45
46
Transpunerea proiectului
are dou` variante func]ie de tipul de abordare a autorului:
- prima \nseamn` pur [i simplu notarea reperelor proiectului pe lemnul de
culoarea lui natural` sau albit` cu tempera, prin trasee de tu[.
- a doua, mai aproape de inten]ia fireasc` a unora de a figura prin
excav`ri ce caut` lumina formelor, presupune o \nnegrire a \ntregii
suprafe]e, o notare sintetic` (cu ton deschis de pastel \ntins pe foi]`
de studiu) a traseelor importante ale proiectului, \n a[teptarea
grav`rii. Fiecare gest de s`pare va avea astfel un control imediat
prin raportarea semnelor excavate la c~mpul plan de negru.
Tehnicile de gravare
sunt \n general asigurate de d`l]ile men]ionate mai sus, se folosesc
47
48
\n occident, ci [i \n alte p`r]i ale lumii. Ca s` d`m numai un exemplu str`lucit [i foarte cunoscut, punct`m faptul c` ea a f`cut gloria
gravurii japoneze. (pag. 49)
n principiu aceast` tehnic` pretinde s`parea unui num`r de pl`ci
egal cu num`rul de culori pl`nuit pentru imaginea final` dar exist`
[i modalit`]i de \ncerneluire cu tonuri diferite a aceleea[i pl`ci cu
ajutorul unor rulouri mai mici sau folosind m`[ti de h~rtie pentru
acoperirea anumitor suprafe]e. De obicei se mizeaz` pe maximum
dou`-trei tonuri suplimentare iar imprimarea presupune o aten]ie
special` \n potrivirea h~rtiilor pentru imprimare, la fiecare tiraj al
tonurilor. Pe de o o parte, fiecare culoare are ca rost s` figureze un anume
lucru [i ea va trebui s` cad` exact \n acela[i loc \n rela]ie cu celelalte. Pe
de alt` parte, potrivirea tuturor culorilor trebuie s` fie identic`
pentru tot tirajul.
De obicei, ca de altfel [i \n cazul tiparului industrial, se porne[te
cu asigurarea culorii celei mai deschise pentru tot tirajul, se continu` la fel pentru \ntregul tiraj cu tonurile mai puternice [i se
\ncheie cu negrul sau culoarea cea mai \nchis`.
Preg`tirea h~rtiei
nu mai are nici o leg`tur` cu tehnicile gravurii \n metal, prezentate
mai departe, ar \nsemna doar o bun` alegere a calit`]ii ei, \n principal e vorba de h~rtie supl` [i sub]ire, \n cazurile ideale manufacturat`.
Cea mai dorit` este a[a numita h~rtie japonez`, din p`cate [i foarte
scump`.
Imprimarea
se realizeaz` sub prese anume, dar o bun` parte din gravori prefer` mijloace manuale, laborioase dar mai bine controlabile
(suprafe]e curbe ale spatelui lingurii, lentile de sticl` etc. pres~nd
h~rtia pe suprafe]e mici).
49
50
51
52
53
54
55
tergerea,
etap` cheie \n acest caz, cu tampoane de canafas sau tifon u[or
apretat, se realizeaz` cu gesturi mai ferme la \nceput [i din ce \n
ce mai u[oare c`tre final, pentru a evita scoaterea cernelii din
[an]uri [i, mai ales, pentru a nu distruge b`rbile.
Asigurarea unor alburi str`lucitoare se face prin [tergerea unor
por]iuni ale pl`cii cu mici buc`]i de h~rtie.
Preg`tirea h~rtiei pentru imprimare: \nseamn` debitarea ei \n formate compatibile cu dimensiunea pl`cii gravate [i, pe de alt` parte,
56
57
58
59
Pl`cile din cupru, alam` sau zinc asigur` la pointe- seche \ntre 6-8
exemplare de calitate, asem`n`toare, cele din aluminiu pierd mult
mai repede efectele b`rbilor [i garanteaz` maximum 4-5 exemplare,
foliile de plastic rigid sau film de radiografie au o cuvet` infim` [i
o plasticitate redus` dar au un tiraj mai ridicat datorit` elasticit`]ii
"b`rbilor".
Acest maximum de exemplare este determinat de dificultatea
prezerv`rii "b`rbilor" \n timpul presiunii la imprimare.
P`strarea gravurilor:
se face \ntre foi]e protectoare, \n teancuri de dimensiuni
asem`n`toare, \n cutii sau sertare \nchise, la umbr` [i \n condi]ii
egale de clim`.
Aqua forte
(Prezentarea tehnicii, a materialelor, incizarea [i corodarea, imprimarea)
Materiale specifice:
suporturile de metal ideale, verificate prin tradi]ie, r`m~n cuprul [i
alama, u[or de laminat [i de [lefuit, u[or de corodat cu acizi av~nd
60
61
concentra]ii bine determinate de tipul de aliaj folosit. Linia corodat` \n aceste materiale este bine controlabil` la atac`rile succesive [i, mai ales, este rezistent` la un num`r mare de exemplare.
n ultimele decenii ale secolului au fost folosite [i pl`cile de zinc
tipografic, cu rezultate convenabile. Odat` \ns` cu dispari]ia treptat` a zincografiei din sistemul poligrafic, gravorii \ncep s`
foloseasc` [i tabla de fier laminat`, uneori u[or galvanizat`.
Diferen]ele \ntre aceste materiale vor determina [i modalit`]i distincte de [lefuire [i preparare. Dat` fiind importan]a acidului \n
realizarea corod`rii, acul de gravat este acum mult mai modest, \n
linii mari, orice ac ascu]it relativ, prins \ntr-o mandrin` sau alt
obiect asem`n`tor, \[i achit` sarcina.
Preg`tirea pl`cii:
asigurarea planit`]ii, a gradului de [lefuire, a netezirii muchiilor prin planuri
de 45 de grade sunt opera]iuni asem`n`toare cu cele de la pointe-seche. Se
folosesc materiale [i se asigur` grade de luciu func]ie de calitatea aliajului
de baz`. O excep]ie important` o constiuie tabla de fier laminat` care
pretinde ca stratul lucios [i dur s` fie polizat p~n` la \ndep`rtare, ca mai apoi
s` se procedeze la o decapare cu peroxid de sodiu. Este foarte important`
degresarea pl`cii prin [tergerea energic` cu un solvent de tipul: tiner, neofalin`, aceton`, toluen, pentru c` astfel se asigur` o priz` bun` a verni-ului.
Verni-urile [i vernisarea pl`cii:
Verni = o substan]` r`[inoas`, cu grade diferite de v~scozitate [i transparen]`, de duritate sau moliciune, av~nd ca rost acoperirea pl`cii de metal
\naintea corod`rii (atac`rii) cu acid. El protejeaz` suprafa]a plan` [i lustruit` a pl`cii, (suprafa]a inactiv`), fa]` de ac]iunea coroziv` a acidului.
62
63
64
65
66
67
ncerneluirea
\n cazul aquei-forte nu prezint` dificult`]i prea mari, spre deosebire de pointe-seche, cerneala se poate ap`sa pe plac` cu o raclet`
elastic` pentru \nceput, se poate [terge cu materiale textile mai
ferme prin mi[c`ri rotative cu ap`sare moderat`, [i finaliz`ri mai
atente cu canafas sau tifon.
Pentru alburile puternice se vor folosi acelea[i petice de h~rtie de
ziar la [tergerile locale. E de notat c`, func]ie de calitatea [i gradul
de v~scozitate a cernelii, \ncerneluirea se poate face la rece sau la
cald. n aceast` din urm` situa]ie, placa gravat` se \nc`lze[te pe o
tabl` a[ezat` deasupra unui re[ou electric.
Opera]iunile ulterioare de umezire a h~rtiei, de imprimare [i de
manevrare a presei, de realizare a stadiilor sau a tirajelor de prob`,
de p`strare, de uscare [i notare a tirajului, sunt acelea[i ca \n cazul
tehnicii pointe-seche, descris` mai \nainte. Trebuie \ns` notat \ns`
un lucru de mare importan]`, acela c` datorit` fermit`]ii inciz`rii
prin corodare cu acid, tirajul posibil \n tehnica aqua- forte este cu
mult mai mare ca \n cazul tehnicii pointe-seche, garant~nd zeci [i
zeci de exemplare.
Aqua tinta
(prezentare, materiale, tehnici specifice, corodare [i imprimare)
Dup` cum sugereaz` numele, este vorba despre un tip de gravur` ce
se bazeaz` pentru corodare tot pe acid, numai c` ]elul urm`rit este
acela de a ob]ine tente, tonuri [i semitonuri. Dac` \n cazul aquei forte
68
69
r`[inoase.
Praful de sac~z sau zah`rul se presar` cu un soi de solni]` ce are
drept capac o ]es`tur` fin`; \n cazul c~nd se inten]ioneaz` un grain
[i mai mic, o textur` [i mai fin`, praful de sac~z este a[ternut cu
ajutorul morii de sac~z.
Practic, \ntr-un spa]iu \nchis, o palet` cu ax agit` pulberea de colofoniu care ajunge s` pluteasc` \n aer precum micile pic`turi de
cea]`. Particulele cele mai mici [i mai u[oare stau mai mult \n aer
a[a \nc~t placa de metal \ntrodus` acolo colecteaz` \n pu]ine
minute un praf foarte fin.
Prin \nc`lzire u[oar`, fiece particul` se lichefiaz` ader~nd mai
bine la metal, evit~ndu-se totu[i topiri mai insistente ce ar crea
prin b`ltire suprafe]e prea mari.
n cazul folosirii verni-ului, pulverizarea se poate face cu spray-ul,
cu aerograful sau cu ajutorul unui sufl`tor de gur`, av~nd aceea[i
grij` pentru evitarea suprapunerii de puncte. Dup` prezervarea
prin aceast` modalitate a viitoarelor mici spa]ii albe cu verni de
acoperire, placa este supus` corod`rii cu acid care va ac]iona numai
\n jurul zonelor acoperite.
Principiul [i metodele atac`rii \n trepte sunt acelea[i ca \n cazul
aquei forte, iar atac`rile de prob` sunt la fel de necesare. naintea
\ncerneluirilor \n vederea unor stadii sau a tirajului, pl`cile sunt
sp`late cu alcool, \n cazul celor prelucrate cu sac~z iar \n cazul
celor pulverizate cu verni, cu benzin`.
Ca [i pentru aqua forte, suprafe]ele care au devenit prin corodare
mai ad~nci dec~t presupunea inten]ia proiectului, pot fi par]ial
corectate prin neteziri cu brunisorul, ob]in~ndu-se astfel griuri mai
deschise.
n ce prive[te \ncerneluirea, [tergerea pl`cii, preg`tirea h~rtiei
pentru tiraj, lucrurile sunt identice cu cele prezentate pentru tehnica aqua forte.
70
71
Este \n mod categoric una din cele mai vechi [i nobile tehnici de
gravare.
Prin specificul modalit`]ii de figurare, cu linii ce au modul`ri realizate
numai prin incizii manuale, prin disciplina [i siguran]a gestului care
sap` \n materialul foarte dur, unde nu-[i poate afla locul nici o
corectur`, unde nici o gre[al` nu poate fi permis`, ea d` m`sura dificult`]ilor [i performan]elor acestei arte.
Este genul de gravur` unde extrema economie de mijloace se aliaz`
cu maxima expresivitate, linia urm`re[te reliefurile formelor [i le d`
ad~ncime prin valori rezolvate cu ajutorul modul`rii ei. Diferen]ele
de lungime, grosime [i ad~ncime se \mplinesc prin gesturi
pur manuale dar care respect` de cele mai multe ori o geometrie
neiert`tore.Un detaliu dintr-o gravur` a sec. XVIII sfideaz` orice
detaliu dintr-un portret de pe o bancnot` contemporan`, onorabil`
sub aspect plastic, acesta fiind ultimul teritoriu unde gravura \n
d`lti]` mai are performan]e.
Aceast` tehnic` oblig` meseria[ul s` ating` culmile artei [i pe artist
s` dep`[easc` culmile me[te[ugului inciziei.
72
73
74
75
Mezzo - tinta
Prezentare rapid`:
tehnic` relativ rar folosit` \n zilele noastre, bazat` pe mijloace de
figurare ce presupun construire prin lumin`, prin anulare de negru
(asem`n`toare cu tehnica "manierei negre "din litografie -pag. 77).
Procedeul curent \nseamn` accidentarea ini]ial` a suprafe]ei unei
pl`ci de metal [lefuite, cu mici incizii punctiforme. Obiecte sferice,
cilindrice, ovoidale, populate cu excrescente t`ioase, sau leag`ne la
fel de agresive sub aspectul v~rfurilor t`ioase, sunt plimbate pe
suprafa]a pl`cii de metal pentru a realiza zone accidentate, ce ar
putea re]ine cerneala tipografic`. Aceast` rugozitate ar asigura,
dup` \ncerneluire, un negru intens. Cu ajutorul unor brunisoare,
scule boante [i lucioase, gravorul poate anula din valoarea acestor
viitoare negruri sau griuri, poate crea lumini. (pag. 75)
Toate celelalte opera]iuni, de preg`tire, \ncerneluire, imprimare
etc. sunt identice cu cele descrise \n cazul tehnicilor anterioare,
pentru metal.
Litografie
(prezentare, materiale, tehnici, corodare [i imprimare)
Numele tehnicii pleac` de la denumirea \n grece[te a pietrei [i este,
evident, vorba de gravur` \n piatr`. Avem de-a face cu felii t`iate \n
piatr`, cu grosimi \n jurul a 10 cm. [i cu suprafe]e p~n` la 60/70 de
cm. pentru a asigura manevrabilitatea. Este vorba de o piatr` de calcar, prin legend` de Bavaria dar care poate fi g`sit [i \n alte zone, cu
durit`]i [i grain deosebit.
Planitatea trebuie s` fie perfect` iar gradul de [lefuire, de la rugos
la oglind`, se asigur` prin materiale polizante adecvate (\n general
nisip cu grain diferit, frecat cu buc`]i din alt` piatr` litografic` [i
sub ap`) .
Cele dou` stadii ale mezzo-tintei semnate de John Jones, dup` Sir Josua
Reynolds 1784, dau m`rturia unei impresionante ordini \n etapele de
lucru, etape respectate cu sfin]enie. Figurarea cu lumin`, limpezirea
detaliilor morfologice prin iluminare treptat` se fac cu o stricte]e remarcabil`. Diferen]ele de str`lucire ale fe]ei sugereaz` ne\ndoielnic unui
fotograf doi "martori", dou` imagini de control, pe h~rtie fotografic`,
developate dup` acela[i negativ dar cu timpi deosebi]i de expunere.
76
77
Materiale specifice:
piatra litografic`, tu[ sau cret` litografic`
Preg`tirea pl`cii:
\nseamn` asigurarea unei bune planit`]i [i a unui grad de [lefuire
adecvat inten]iilor de figurare. n egal` m`sur` este foarte important de p`strat o bun` degresare a suprafe]ei, orice por]iune atins`
de un corp gras, inclusiv o amprent`, risc` s` re]in` cerneal`
litografic` [i s` imprime semne.
Transpunerea [i realizarea proiectului:
\n cazul litografiei sunt cele mai lejere opera]ii. Asem`narea
suprafe]ei pietrei cu h~rtia, asigur` mijloace banale de transpunere
(foi]` \negrit` sau indigo) [i modalit`]i de a desena din cele mei
obi[nuite( peni]`, tu[, pensul`, creion [i cret` litografic`).
Se impune aten]ionarea asupra posibilit`]ii de transport sau translare
78
79
cilindru de lemn, numit val. Esen]ial este ca, \n cazul acestei tehnici,
suprafa]a pietrei s` fie continuu umezit`, dat fiind c` tocmai pelicula de ap`, re]inut` de porozitatea unor por]iuni, va
respinge cerneala litografic` pentru viitoarele zone albe. Ca [i \n
cazul lemnului, calitatea \ncerneluirii este foarte important`,
abuzul sau insuficien]a pot da diferen]e grave la tiraj.
Imprimarea:
se bazeaz` pe o pres` diferit` de cea pentru gravura \n metal.
Este vorba o modalitate de a asigura presiunea prin frecare pe placa
de litografie. Piesa cheie este un raiber, o stinghie solid` de lemn,
cu muchie ascu]it` care e obligat` s` preseze prin deplasare
suprafa]a h~rtiei a[ternute pe piatra \ncerneluit`, precum muchia
palmei.
H~rtia este \n principiu supl`, cu un grad moderat de \ncleiere, [i de o
grosime medie. Nu presupune nici un fel de preg`tire \n vederea imprim`rii.
P`strarea ei, ]in~nd seama de umiditatea c`p`tat` prin presarea pe o
plac` de piatr` udat` \n permanen]`, presupune aten]ii similare ca \n
cazul tirajului pentru aqua-forte sau pointe-seche.
Trec~nd \n revist` tehnicile gravurii care s-au impus prin tradi]ie,
relief~nd dificult`]ile deriv~nd din specificitatea lor, putem remarca:
a[a cum punctam \n introducere, nu vom prezenta tehnici relativ
moderne de gravur`, cum ar fi fotogravura [i foto-lito, dat fiind c`
acestea, av~nd posibilitatea de a prelua practic orice tip de original
realizat de un artist, nu mai pun probleme specifice de gest plastic
ce str`duie spre figurare. Preocup`ri specifice apar pe palierele:
corodare, \ncerneluire [i imprimare; aceste etape sunt identice cu
descrierile de la tehnicile aqua-forte [i, respectiv, litografie.
O a treia tehnic` \ns`, merit` prezentat` pe scurt pe de o parte
fiindc` este singura care nu se \nregimenteaz` \n grupurile de
80
81
82
83
84
85
86
87
n aceast` lucrare, aqua-forte de Abraham Bosse din 1642, sunt prezentate, c~t se
poate de explicit, opera]iunile de \ncerneluire, [tergere [i imprimare \ntr-un atelier
de gravur` \n metal. Detaliile sunt gr`itoare pentru privitorii de azi, mai ales pentru arti[tii gravori, care \[i recunosc \n imagine gesturile at~t de tipice, materialele
obligatorii, ba chiar [i micile dovezi de dezordine \n p`strarea unora. Este impresionant [i \nduio[`tor faptul c` dup` 350 de ani, toate acestea, dar mai ales gesturile, s-au p`strat identice. i ast`zi cele mai nuan]ate \ncerneluiri [i [tergeri ale
pl`cii se fac cu podul palmei, [i \n zilele noastre studen]ii mai pu]in zdraveni se
ajut` de picior \n efortul de a roti cilindrul presei [i, la fel, se pot vedea [i acum
gravuri puse la preuscare pe sfori \ntinse de-a lungul atelierului. Ba chiar, unii dintre noi am dori s` putem fi mai aproape de materialele acelor timpuri,
confec]ionate cu o grij` care s-a pierdut treptat spre vremurile noastre.
Capitolul III
88
Dialog cu materialul
89
Dat fiind c` \n capitolul anterior am putut face cuno[tin]` cu oferta tipurilor de tehnici ca semn plastic [i ca posibilit`]i de figurare,
avem acum repere pentru a studia mijloacele prin care proiectul
plastic [i transpuneea acestuia r`spund cel mai bine \n rela]ie cu
materialele acelor tehnici.
n mod evident tipul de atitudine a fost puternic marcat de comandamentele epocii, de rosturile gravurii \n context, exist` \ns` tulbur`toare excep]ii care netezesc \n spre zilele noastre configurarea
unor atitudini foarte personale, marcate de structura profesionistului dar [i de crezul lui artistic.
Pentru o mai bun` \n]elegere, am putea simplifica tema c`tre doi
poli. La unul s-ar situa un respect orb, total fa]` de proiect, unde
dorin]a evident` este de a asigura \n totalitate, prin transpunere [i
incizare, cantitatea [i calitatea semnelor din proiect. n aceast`
situa]ie condi]ia materialului este de a fi supus, cu totul docil,
artistul afl~ndu-se \n situa]ia de a impune, de a-[i dicta preten]iile.
La alt pol ar fi vorba de interesul gravorului pentru limitele [i performan]ele materialului. n loc de a-i pretinde rezultate nepotrivite
structurii sale, artistul se apleac` spre specificul naturii acestuia,
respect~ndu-i limitele [i izbutind s` se foloseasc` de ele \n mod
avizat.
El va \ntoarce \n consecin]` acele limite in interesul s`u. Evident
c` \n acest caz, cuv~ntul care ar ilustra cel mai potrivit rela]ia cu
materialul, ar fi: dialog.
Va fi instructiv de analizat cum, \n perimetrul acestei rela]ii, se vor
fi n`scut rigori, [coli pentru anumite epoci, legi coordon~nd [i
garant~nd activitatea pe genurile fundamentale dar, \n egal`
m`sur`, unele performan]e \n domeniu au fost posibile tocmai prin
\nc`lcarea deliberat` a acestor rigori.
Una din cele mai specifice tr`s`turi ale gravurii este aceea c`
proiectul la care se va raporta imaginea final` necesit` o
transpunere \n materialul de gravat.
La acest nivel, al transcrierii [i respect`rii proiectului, se nasc atitudini diferite, se iau decizii distincte, de la gravor la gravor.
Dialog cu materialul
90
Dialog cu materialul
91
92
Dialog cu materialul
93
94
Dialog cu materialul
95
Detalii din gravura lui Durer " Hercule " [i placa de lemn a suportului.
Al`turare ce spune multe despre str`daniile ce stau \n spatele construirii
unei linii negre \n gravura \n lemn. Acurate]ea, cantit`]ile m`surate
exact, corectitudinea tuturor dimensiunilor, fluiditatea traseelor,
mimarea desenului liniar, sunt ob]inute cu eforturi r`bd`toare, \n
opera]iuni de veritabil` cioplitorie. Feluritele tipuri de d`l]i prezerv`
conturul arabescului desenului pe plac`, ad~ncesc v`ile dintre linii,
niveleaz` depresiunile mai largi. Nu sunt greu de imaginat ceasurile de
efort ale m~inilor ce au descris mi[c`ri de excavare \n toate sensurile
posibile dar f`r` ca vreodat` un gest s` nu \nceap` de unde trebuie, s`
nu aibe o anume intensitate [i s` nu se \ncheie exact unde e nevoie.
96
Dialog cu materialul
97
98
Dialog cu materialul
99
100
Dialog cu materialul
101
102
Dialog cu materialul
103
104
Dialog cu materialul
105
106
Dialog cu materialul
107
108
Dialog cu materialul
109
sarcina efortului iar degetele, mai ales cel mare, sprijinit pe plac`,
preiau direc]ionarea. Uneori degetele celeilalte m~ini ajut` [i ele
sensul mi[c`rii.
Este amuzant [i instructiv c` foarte mul]i \ncep`tori, cu toate recomand`rile mae[trilor, refuz` exceda]i acest tip de manipulare; dup`
c~teva tentative, care, nu numai c` produc semne aproximative dar
sunt [i periculoase, se \ntorc la pozi]ia recomandat` de secole.
Cu rare excep]ii, privind oamenii care se folosesc firesc de dou`
m~ini, (excep]ii redutabile \n cazul practic`rii tenisului sau a boxului), avem \n general \ndem~n`ri pe o singur` parte. Aceast`
parte, modul predilect \n care ne desf`[ur`m efortul, va determina
[i modul de ancorare a pl`cii pe plan[eta de lucru dat fiind c`
\ndeob[te sensul de atac este de jos \n sus, oblic, fie c`tre st~nga,
fie c`tre dreapta.
n consecin]` un mod simplu [i eficient de ancorare \l reprezint`
dou` baghete de lemn ]intuite pe plan[et` [i bloc~nd mi[carea pl`cii
pe col]ul st~nga sus, respectiv dreapta sus.
Fiind vorba de gesturi predilecte, punctarea unui am`nunt ar putea
pune [i mai bine \n eviden]` importan]a acordat` acestora.
Exist` gravori care controleaz` mai bine incizarea unei curbe, numai
atunci c~nd semnul este a[ezat \ntr-o anume pozi]ie fa]` de m~na ce
graveaz`. Este instructiv de urm`rit cum artistul, invariabil, \[i
r`suce[te plan[eta c`tre pozi]ia preferat`, pentru un mai bun control al
gestului.
110
Dialog cu materialul
111
112
Incizarea
Este pe departe cea mai nobil` dar [i dificil` tehnic` pentru gravura
\n metal. Numele este foarte potrivit pentruc` \n fapt d`lti]a taie \n
plac` semnele , elimin~nd \n totalitate materialul din [an]ul realizat.
Dup` cu se [tie, linia incizat` acoper`, sub aspectul figur`rii, mai
multe sarcini: limiteaz` forma, o valoreaz`, sugereaz` materialitatea [i, ceea ce \i este foarte caracteristic, subliniaz` volumele prin
trasee ce urm`resc curbura formelor.
Aceste sarcini complexe se realizeaz` printr-o linie cu foarte
subltile varia]ii de ad~ncime [i deci de l`]ime, manevrat` pe trasee
drepte sau curbe de o suprem` exactitate.
Calitatea acestor linii se remarc` din dou` puncte de vedere:
- nuan]`rile de intensitate pleac` de la sub]irime abia vizibil` p~n`
la traseu foarte viguros [i aceasta se \nt~mpl` pe acee[i linie,
- v`ile inciziilor au pere]ii foarte cura]i [i muchiile clare, t`ioase,
\n compara]ie cu cele realizate prin corodare cu acid, asigur~nd \n
acest fel o perfect` re]inere a cernelii [i semne reproductibile identice pentru tiraje mari.
O asemenea salb` de calit`]i se ob]ine \n acest caz, a[a cum am
mai spus, cu ajutorul unor scule de calitate, \ntre]inute irepro[abil
[i manevrate prin gesturi ce pretind efort \mbinat cu fine]e,
nuan]`ri marcate de exactitate [i o rigoare a tr`s`turilor identice.
Ascu]irea [i manevrarea d`l]ilor cer o aten]ie [i mai special` ca \n
cazul gravurii \n lemn, dac` acest lucru se poate imagina.
De regul`, ucenicii domeniului consum` ceva timp cu exerci]ii
pentru realizarea unor semne tip, urm`rind formarea unor instincte
corecte. Trebuie s` remarc`m c` acea concentrare foarte special`
care \nso]e[te gestul gravorului \nseamn`, \n mod firesc [i o concentrare vizual`.
Dificultatea este sporit` de faptul c` pe l~ng` urm`rirea, \n general
prin lup`, a modului \n care se realizeaz` incizarea, detaliile obser-
Dialog cu materialul
113
114
Dialog cu materialul
115
116
Dialog cu materialul
117
Chiar executat` \ntr-o tehnic` mai pu]in sever` (fa]` de d`lti]` de exemplu), lucrarea demonstreaz` platitudine, lips` de plasticitate.
Aqua forte ofer` artistului posibilit`]i de incizare mult mai lejere [i mai
ample, cu semne grafice comandate de gesturi mai fluide, treptele de griuri fiind la r~ndu-le mai nuan]ate prin posibilitatea corod`rii \n trepte,
\n etape distincte.
Aici \ns`, planurile fiec`rui stadiu din gravura lui Heath sunt doar
rezolv`ri tehnice, cu trepte bine controlate dar care nu \mbun`t`]esc
prea mult nici sugerarea formei, nici lumina, ci doar mimeaz` o
ad~ncire a planurilor, o orchestrare a valorilor.
118
Capitolul IV
119
A figura tr`d~nd
120
A figura tr`d~nd
121
122
Ca s` detaliem aceste solu]ii, cu deosebit de specificele lor dificult`]i [i cu performan]ele lor, va trebui s` le raport`m la acele
modalit`]i de figurare curente, fire[ti \n activitatea profesional` de
tip [evalet.
n linii mari instruc]ia artistic` se bazeaz` pe c~teva elemente fundamentale, pe sec]iuni de interes [i pe etape de asimilare a procedeelor de manevrare a limbajului plastic.
O prim` preocupare se orienteaz` c`tre reeducarea percep]iei.
Psihologii formei, [i nu numai, subliniaz` faptul c` percep]ia de tip
artistic prezint` particularit`]i mai mult sau mai pu]in detectabile [i,
\n consecin]` mai mult sau mai pu]in explicabile.
Se poate spune totu[i c` majoritatea umanilor, privind o form`
real`, au nevoie de un model la care s` raporteze [i s` o claseze,
ca s` o poat` defini. ntregul proces de dialog cu oferta vizibilului
este patronat de aceast` continu` raportare la un model, la un tip.
Prin citirea diferen]elor dintre forma real` [i tipul ei abstract, se
apreciaz` calitatea formei, frumuse]ea sau utilitatea ei, se subliniaz` elementele ce-i fac specificul, ce o personalizeaz`. Cu c~t cultura vizual` a subiectului este mai restr~ns`, cu at~t mai mici sunt
[ansele de apreciere a formei vizibile.
Artistul are harul natural de a percepe mai ales acele nuan]e [i de
a le raporta la un model mult mai amprentat de structura sa psihic`
[i de crezul s` estetic. El \nsu[i este un creator de forme care vor
deveni elemente de raport pentru rela]ia lui sau a altor oameni cu
vizibilul.
Privind o anumit` femeie se \nt~mpl` mult mai frecvent s` o
raport`m la tipul rubensian sau la tipul boticellian, acestea fiind
intrate deja \n con[tiin]a universal` [i deci mult mai cunoscute ca
model.
A figura tr`d~nd
123
124
A figura tr`d~nd
125
126
A figura tr`d~nd
127
128
A figura tr`d~nd
129
Aceast` lucrare nu este o gravur` ci un desen de Masereel. L-am eviden]iat pentru c` va constitui un argument \n favoarea ideii c`, de multe ori, c~[tigurile din
domeniul tehnicilor figur`rii \n gravur` se pot \ntoarce, c~t se poate
de profitabil, \n lumea [evaletului, a aceluia[i artist.
130
Aceast` op]iune reprezint` un punct de vedere mai \n spiritul dialogului cu materialul (vezi cap. III).
n ce prive[te ultimele dou` tehnici, acestea contrazic copios rutina de figurare care mizeaz` pe manevrarea semnelor negre.
n maniera neagr` a litografiei [i \m mezzo-tinta, fiecare gest de
anulare sau de erodare a unor por]iuni negre, lumineaz`, aduce \n
fa]` volume, descrie forme prin manevr`ri de semne albe pe fond
negru. Iat` deci un aspect evident, ne\ndoielnic, al confrunt`rii
dintre un element al instinctelor plastice fundamentale [i specificitatea unor tehnici de figurare atipice. Obligat s` se plieze acestora, artistul poate avea frustr`ri, poate resim]i o anume
\nstr`inare.
Ar mai fi un aspect ce ar trebui resubliniat, pentruc`, \n simplitatea
lui, poate constitui totu[i o surs` de \ngrijor`ri.
Chiar dac` \n cazul primelor tehnici pomenite mai sus, valorarea [i
modelarea nu pune probleme pentru c` practic se mizeaz` pe re]ele
suprapuse de linii sau de puncte, ca [i \n cazul desenului pe h~rtie,
nu trebuie pierdut din vedere faptul c` acele semne care figureaz`
pot fi doar ad`ugate, niciodat` scoase, anulate.
Nu \nt~mpl`tor pomeneam la \nceputul prezent`rii acestui subiect [i
un alt aspect, acela al tr`d`rii gesturilor predilecte ale artistului \n
activitatea lui curent` de figurare.
R`sfoirea atent` a unor reproduceri dup` desenele unor mae[tri,
apar]in~nd mai multor [coli artistice, ar putea prilejui concluzii
foarte instructive referitoare la frecven]a unor anumite trasee, la
A figura tr`d~nd
131
132
A figura tr`d~nd
133
pretind solu]iile.
La un pol al preocup`rii pentru acest inconfort se situeaz` arti[tii
mai pu]in marca]i de importan]a invers`rii, ei se d`ruie lucrului
control~nd sub aspect plastic etapele, \n a[a m`sur` \nc~t, la
momentul oglindirii, s` nu poat` ap`rea surprize. Momentul de
nesiguran]`, de \nstr`inare pe care \l resimt unii, la ace[tia se
transform` \n emo]ie, \n surpriz` instructiv` pentru alte lucr`ri
viitoare.
La cealalt` extrem` am g`si un artist gravor at~t de sensibil la
aspectul final al lucr`rii, dup` incizare [i imprimare, la impactul
vizual al exemplarului din tiraj, \nc~t, la toate palierele aventurii
lui plastice, etapele tind s` rezolve problemele invers`rii. Proiectul
ini]ial este conceput \n ideea oglindirii, locurile pe care le vor
ocupa anumite semne [i cantit`]ile lor sunt marcate sub acela[i
semn al invers`rii, familiile de urme grafice tipice autorului, p~n`
[i ticurilede gest ale artistului sunt g~ndite \n desenul preg`titor
[i transpuse pe placa de gravat tocmai cu rostul reconfigur`rii lor
\n oglind`.
Pe plan[eta acestuia, oglinda este \n consecin]`, nelipsit` ca instrument de control.
in~nd seama cel pu]in de aceast` categorie de plasticieni, nu
putem s` nu inventariem ca pe o tr`dare major` acest subiect al
oglindirii.
Este deosebit de important de acceptat ideea c`, pentru un artist
obi[nuit s`-[i manifeste o anumit` amprent` temperamental`
printr-un gest, s` spunem ascendent st~nga-dreapta [i dezordonat,
devine remarcabil de dificil s` [i-l construiasc` \n oglind`. O
sum` de gesturi [i semne ale acestuia, verificate \n timp [i adunate
\n fi[iere marcate de instincte plastice, vor trebui retraduse [i
manevrate \mpotriva firescului s`u, conform unei rigori str`ine.
Important` este con[tientizarea temei, \n inventarul problemelor
134
A figura tr`d~nd
135
136
Capitolul V
137
Geometria definirii
Pieptul unei fete din prim planul unei gravuri palpit` de via]`, are
rotunjimi seduc`toare [i transparen]a tinere]ii, rolul cheie al
eroinei, cel de apel la ra]iune, la \mp`care \ntre lupt`tori, \i d` un
loc privilegiat \n compozi]ie.
Locul, spre care, ajutate de liniile oblice compozi]ionale, converg
privirile celui care cerceteaz` lucrarea, favorizeaz` aten]ia pentru
personajul amintit. Aceasta explic` printre altele [i interesul pentru anatomia tinerei, pentru fermec`toarele ei detalii morfologice.
(gravur` \n d`lti]` de Ralph Massard dup` "Sabinele " de Louis
David, al c`rui fragment este reprodus la pag, 152)
Dac` \ns` se preleveaz` prin reproducere acest interesant detaliu [i
se supradimensioneaz`, privitorul va avea surprize de propor]ii.
La o citire superficial` ritmul t`ieturilor ar sugera folosirea unor
instrumente ce slujesc geometria, cum ar fi compasul sau curba
rigid`.
n realitate \ns`, acurate]ea inciziilor, distan]ele dintre ele, a c`ror
egalitate [i dimensiune definesc o foarte precis` textur` sau valoare
a unui gri, datoreaz` pu]in geometriei mecanice.
E vorba de un tip de m`sur`toare care nu se reg`se[te \n subdiviziunile nici unui sistem metric ci doar \n subtila rigoare a ochiului
me[terului gravor, \n precizia nuan]at` cu care m~na descrie [i
ad~nce[te incizia.
138
Geometria definirii
139
Dezordinea semnelor ce o alc`tuiesc este una savant`, atent controlat`, cu efecte previzibile, verificate, cantit`]ile, modific`rile de
dimensiuni ale semnelor fundamentale \nseamn` foarte subtile
modific`ri de calitate. Fluiditatea unor trasee, spontaneitatea
sugerat` de unele sau aproximativul altora dovedesc la o analiz`
mai atent` un suport geometric cu atente [i verificate cuantific`ri.
nl`n]uirile [i suprapunerile de incizii \nseamn` pe de o parte cea
mai economic` palet` de mijloace, un inventar minimal de semne
fundamentale dar cu o putere de evocare maxim`.
Va fi instructiv de argumentat c` deform`rile cantitative [i calitative ale
semnelor gravate mizeaz` nu numai pe dimensiune ci [i pe ad~ncime
[i, pe de alt` parte pe nivelul presiunii imprim`rii.
Geometria ce ordoneaz` jocul semnelor gravate nu este una a
instrumentelor de m`sur` ci una a m`iestriei, a unor instincte plastice patronate de har.
140
Geometria definirii
141
142
Geometria definirii
143
144
Geometria definirii
145
146
Geometria definirii
147
148
Cu excep]ia portretului lui Isus, al lui Irod [i al personajului dintre ei, portrete
realizate cu un inventar de mijloace [lefuite printr-o cert` utilizare, celelalte elemente ale compozi]iei au o prezen]` modest`. Efortul de a descrie categorii distincte de volume, situate \n planuri deosebite, prin linii de grosimi diferite, este evident dar din p`cate mult sub speran]ele autorului. Cu toate acestea, un practician
nu poate r`m~ne insensibil la remarcabila disciplin` a gestului, la acurate]ea semnelor excavate.
Geometria definirii
149
150
Geometria definirii
151
152
Geometria definirii
153
La o citire superficial` ritmul t`ieturilor ar sugera folosirea unor instrumente ce slujesc geometria, cum ar fi compasul sau curba rigid`.
n realitate \ns`, acurate]ea inciziilor, distan]ele dintre ele, a c`ror
egalitate [i dimensiune definesc o foarte precis` textur` sau valoare a
unui gri, datoreaz` pu]in geometriei mecanice.
E vorba de un tip de m`sur`toare care nu se reg`se[te \n subdiviziunile
nici unui sistem metric ci doar \n subtila rigoare a ochiului me[terului
gravor, \n precizia nuan]at` cu care m~na descrie [i ad~nce[te incizia.
Este important de remarcat c` pe l~ng` riguroasa repeti]ie a unor trasee
drepte sau curbe cu lungimi [i grosimi bine determinate mai este vorba
[i de ad~ncimi la fel de subtil nuan]ate, la fel de greu de realizat \ntr-un
material at~t de pu]in docil cum e metalul. Aceasta este o geometrie de
alt tip, o geometrie a subiectivit`]ii.
154
Geometria definirii
155
156
Geometria definirii
157
158
Pierre-Imbert Drevet dup` Rigaud (Cardinal Dubois) 1724 -detaliuExemplu gr`itor, cu mare for]` de convingere, asupra perfoman]elor
inciziei cu d`lti]a. Culmile pe care le atinge virtuozitatea gravorului,
for]eaz`, la cote similare, respectul oric`rui profesionist.ntr-o viziune
liniar` de tip absolut, desenul define[te [i modeleaz` volumele, descrie
cu o uimitoare acurate]e, p~n` la invita]ii tactile, orice tip de structur`
material`: m`tase, dantel`, lemn aurit, epiderm`. Linia incizat`
\nvele[te formele cu o remarcabil` fidelitate a reliefurilor [i materialit`]ii,
Geometria definirii
159
disciplina semnelor este perfect`, ar fi greu de spus dac` avem de-a face
cu perfec]iunea rece a unui artist sau cu geniul plastic al unui
me[te[ugar. Admira]ia ar putea fi subliniat` cu \nc` dou` argumente :
imaginea e departe de a fi o excep]ie, face parte din serii ample \n lumea
gravurii la \nceput de secol XVIII iar performan]e similare nu mai pot
fi v`zute ast`zi dec~t \n unele detalii din pu]ine desene ale unor bancnote. ( dator~ndu-[i perfec]iunea, \n bun` parte, calculatorului )
160
Geometria definirii
161
162
Geometria definirii
163
Acestea poate nu definesc forma \n conceptul dinainte dar o identific` mult mai subtil, inconfundabil.
164
Geometria definirii
165
166
Geometria definirii
167
168
Geometria definirii
169
170
Geometria definirii
171
Este mai pu]in important` delimitarea geometric` a componentelor volumetrice ale unei forme, c~t aten]ia pentru ansamblul
observat, pentru geometria precar` dar specific` rezultat` prin
al`turarea unor repere tridimensionale \ntr-un anumit moment [i
\ntr-un anumit regim de lumin`.
A[a se face c` [i tehnicile de figurare aferente acestei preocup`ri
sunt adecvate unor inten]ii mai speciale.
Pe l~ng` procedeele ce au servit viziunea liniar`, \ngro[area liniilor de contur, al`turarea de structuri liniare diferite,
sublinierea laturilor umbrite sau luminoase ale formelor, mai vin,
dinspre tehnicile de [evalet, modalit`]i care servesc perspectiva
aerian`.
172
Geometria definirii
173
174
Geometria definirii
175
176
Bibliografie selectiv`
177
178
Bibliografie selectiv`
ZUROV A. -"Gravura na dereve" - Moskva 1977
WEBER Wilhelm - "Histoire de le Litographie"
179
curriculum vitae
181
Mihai M`nescu
182