CALCULUL SARCINII SI DENSITATII TERMICE DE INCENDIU

Introducere
Sarcina termica de incendiu constituie cel mai important parametru al pericolului
(riscului) de incendiu. In prezent se utilizeaza doua notiuni privind sarcina termica:

sarcina termica SQ calculata conform STAS 10903/2-79, care este o sarcina

potentiala cu putere termica maxima data de puterea calorifica inferioara Qi, in
cazul arderii complete; din aceasta se calculeaza densitatea sarcinii termice q s care
este tot maxima;

sarcina termica caracteristica Q fi,k care este o sarcina termica corectata, calculata
potrivit standardului de referinta SR EN 1991-1-2;2004, prin folosirea puterii
calorifice inferioare Hui tinand seama de umiditatea materialelor si corectarea cu
coeficientul facultativ i care permite evaluarea sarcinii termice protejate; din
aceasta se determina :
- densitatea sarcinii termice caracteristice q f,k ;
- valoarea de calcul a densitatii sarcini termice q f,d ;

Concepte cheie: sarcina termica de incendiu; densitatea sarcinii termice de incendiu;

densitatea sarcinii termice caracteristice si valoarea de calcul a acesteia;
REZUMAT
Sarcina termica si densitatea acesteia se pot determina prin doua cai stabilite prin
reglementari:
-

standardul STAS 10903/2-79;

standardul de referinta SR EN 1991/1-2 ( Eurocodul 1 );

1. Calculul sarcinii termice potrivit STAS 10903/2-79

Sarcina termica SQ se determina cu relatia:
n
SQ = Qi Mi in [ MJ ] in care:
i=1

(1)

Mi - masa materialelor combustibile de acelasi fel, aflate in spatiul luat in considerare

[ kg ] ;
n numarul materialelor de acelasi fel;
Qi puterea calorifica inferioara PCI a unui material, solid sau lichid [ MJ/kg] ori gazos
[ MJ/m3 N] ;
PCI se determina conform STAS 8790-71, care este inlocuit cu SR EN 1716/2002.
Densitatea sarcinii termice qs se calculeaza cu relatia:

qs = SQ/As

in [ MJ/m2 ]

in care :

(2)

As suma ariilor pardoselilor incaperilor ce alcatuiesc spatiul luat in considerare

[ m2 ]
2. Calculul sarcinii termice si densitatii acesteia conform SR EN 1991-1-2
Sarcina termica caracteristica Qfi,k este definita prin relatia:

Qfi,k = Mk,i Hu i = Qfi, k, i

Mk,i - cantitatea de material combustibil
Hui - puterea calorifica inferioara in
1716 prin relatia:

in [ MJ ] in care :

(3)

[ kg ],
[ MJ/kg ] determinata conform SR EN ISO

Hui =Hu0 ( 1- 0,01 u) 0,025 u

in [MJ/kg]

in care:

(4)

u - umiditatea exprimata in procente din masa uscata,

Hu0 puterea calorifica inferioara a materialelor uscate;

- coeficient facultativ care permite evaluarea sarcinii termice protejate.

Exemple de valori ale Hu sunt in Tabelul 4.

Sarcinile termice sunt:
-

permanente, care nu variaza pe durata de viata a cladirii;

variabile, care sunt susceptibile sa se modifice pe durata de viata a cladirii, fara a

depasi 80 % din timp;

specifice destinatiei;

aferente constructiei ( elemente de constructie, acoperiri, finisaje etc);

Sarcinile termice amplasate in incinte incombustibile proiectate pentru a rezista la

expunerea la foc nu se iau in calcul, fiind considerate sarcini termice protejate.

Densitatea sarcinii termice caracteristice qf,k pe unitatea de suprafata se calculeaza prin

relatia:
qf,k = Qfi,k / A

in [ MJ/m2 ]

in care:

(5)

A suprafata planseului ( Af ) a compartimentului sau a spatiului de referinta, ori aria

suprafetei interioare ( Ai ) a compartimentului, rezultand , dupa caz, qf,k sau qi,k.
Valoarea de calcul a densitatii sarcinii termice qf,d se calculeaza conform Eurocodului
1 pe baza densitatii sarcinii termice caracteristice qf,k prin urmatoarea relatie:
qf,d = qf,k m q1 q2 q n in [ MJ/m2 ]

in care:

(6)

q fk - sarcina termica caracteristica vezi Tabelul 1

m - coeficientul de ardere pentru materiale preponderent celulozice m = 0,8
q1 coeficient care tine seama de riscul de initiere a incendiului datorat marimii
compartimetului vezi Tabelul 2
q2 coeficient care tine seama de riscul de initiere a incendiului functie de destinatia
spatiului vezi Tabelul 2
10

n = ni - coeficient care ia in considerare unele masuri active de aparare

impotriva incendiului i .Aceste
i=1

masuri active sunt in general impuse din motive de securitate a vietii utilizatorilor.
Vezi Tabelul 3.

Determinarea densitatii sarcinii termice se face luand tinand seama de toate

materialele combustibile din cladire sau din compartimentul de incendiu si din partile
combustibile ale constructiei, inclusiv acoperirile si finisajele.
Evaluarea densitatii sarcinii termice se face, de regula, pe baza clasificarii sarcinilor
termice specifice cuantificate dupa tipuri de destinatii ale cladirilor luind in calcul, dupa caz, si
sarcinile termice aferente constructiei, care nefiind clasificate in tabele trebuie determinate
conform relatiilor generale.
In cazul incintelor speciale, care nu sunt clasificate in tabele, densitatea sarcinii
termice se calculeaza intrun mod particular, ca proiect individualizat. In prealabil se poate face
un studiu de caz privind sarcina termica corespunzatoare destinatiei incintei.

Tabelul 1.Densitatea sarcinii termice caracteristice q f,k [ MJ/] pentru unele destinatii
Destinatia

Medie

Fractila 80%

Locuinte

780

948

Spitale ( camere)

230

280

Hoteluri ( camere)

310

377

Biblioteci

1500

1824

Birouri

420

511

Clase de scoala

285

347

Centre comerciale

600

730

Teatre, cinema

300

365

Transport ( spatiu public)

100

122

Nota: - Distributia de tip Gumbel este aplicabila pentru fractila 80%

- Valorile de mai sus ale q f,k se aplica pentru q2 egal cu 1.
Tabelul 2. Coeficienti privind riscul de initiere a incendiului q1 ( pt.suprafata) si q2
( pt.destinatie)
Suprafata
planseului

Riscul de
initiere

Riscul de
initiere

compartimentului

a incendiului

a incendiului

Exemple
de destinatii

Af [ m2 ]

q1

q2

(pentru
suprafata)

(pentru
destinatie)

25

1,10

0,78

galerii de arta, muzee, piscine

250

1,50

1,00

birouri, locuinte, hoteluri,

industria de papetarie

2500

1,90

1,22

industria constructiilor de masini

si motoare

5000

2, 00

1.44

laboratoare de chimie, ateliere de

vopsitorie

10000

2,13

1,66

fabrica de artificii sau de vopsele

Tabelul 3. Coeficienti pentru masuri active de lupta impotriva incendiilor ni ( notati in tabel
n1-10 )
Stingere automata

Sistem automat de stingere cu apa

n1

0,61

Fara sursa independenta de apa

n2

1,00

Are o sursa independenta de apa

n2

0,87

Are 2 surse independente de apa

n2

0,7

Detectie si alarma automate prin

caldura

n3

0,87 sau 0,73

Detectie si alarma automata prin fum

n4

Alarmare automata pompieri

n5

0,87

Serviciu propriu de pompieri

n6

0,61 sau o,78

Serviciu privat cu contract

n7

Cai de acces libere

n8

0,9 sau 1,0 sau

1,5

Echipamente de lupta impotriva

incendiului

n9

1,0 sau 1,5

Sisteme de desfumare

n10

1,0 sau 1,5

a incendiului

Detectie automata a
incendiului

Stingere manuala a
incendiului

Nota: - In situatia in care masurile din Tabelul 3 sunt prevazute conform normelor se
recomanda sa se considere valorile ni ca fiind egale cu 1,0. Daca nu au fost prevazute, se
recomanda ca valorile coeficientilor ni corespunzatoare celor lipsa sa fie egale cu 1,5.
- In cazul cand scarile se pun in suprapresiune in momentul alertarii de incendiu,
coeficientul n8 se poate lua egal cu 0,9.
- Consideratiile de mai sus se bazeaza pe ipoteza ca cerintele standardelor europene
privind sprinklerele, alarmarea si sistemele de desfumare sunt respectate.

Tabelul 4. Puterea calorifica inferioara Hu [ MJ/kg ] a unor materiale combustibile,

determinata conform SR EN ISO 1716 si utilizata la calculul sarcinii termice
Nr.crt.

Materiale

Hu

Lemn

17,
5

Bumbac, hartie, carton, matase, paie, lana, imbracaminte, pluta si alte

materiale solide celulozice

20

Antracit, carbune de lemn, carbune si alte produse solide pe baza de carbon

30

Butan, etan, metan, propan si alte parafine

50

Butena, etilena, propilena si alte olefine

45

Benzen, toluen si alte aromate

40

Alcool etilic, etanol, metanol si alti alcooli

30

Benzina, petrol ( gaz lampant), motorina (Diesel)

54

Polietilena, polistiren, polipropilena si alti hidrocarbonati plastici puri

40

10

Alchilbenzensulfonat ABS ( material plastic solid)

35

11

Poliester (plastic solid)

30

12

Poliuretan, poliizocianurat (plastice solide)

25

13

Policlorura de vinil PVC (material plastic)

20

14

Anvelope de cauciuc

30

15

Piele

20

3. Algoritm de calcul comparativ a densitatii sarcinii termice de incendiu :

a ) Potrivit STAS 10903/-79:
- se identifica materialele combustibile si masa acestora in kg sau m3 N
- se extrage din baza de date (tabele) valoarea puterii calorifice inferioare Qi in [MJ/kg] pentru
fiecare material
solid ori lichid sau in [ MJ/m3 N ] pentru gaze;
- se calculeaza sarcina termica QiMi in [ MJ] pentru fiecare material ;
- se calculeaza sarcina termica totala SQ folosind relatia ( 1 ).
- se calculeaza densitatea sarcinii termice de incendiu folosind relatia ( 2 ).
b ) Potrivit SR EN 1991-1-2:
- se identifica materialele combustibile si masa acestora in kg sau m3N,
- se extrage din baza de date valoarea puterii calorifice inferioare Hui in [ MJ/kg] folosind
Tabelul 4 ori relatia ( 4 );

- se stabileste valoarea coeficientului facultativ ;

- se determina sarcina termica caracteristica Qfi,k prin aplicarea relatiei ( 3):
- se determina densitatea sarcinii termice caracteristice q f,k din Tabela 1 sau cu
relatia ( 5);
- se stabilesc coeficientii care intra in relatia ( 6 ) utilizand Tabelele 2 si 3
- se determina valoarea de calcul a densitatii sarcinii termice de incendiu q f,d cu
relatia ( 6 );
In urma efectuarii unor determinari pe situatii ( obiective) concrete se pare ca :
- exista diferente semnificative intre valorile puterii calorifice inferioare Qi si Hui ale aceluiasi
material, reflectate in sarcina termica si densitatea acesteia calculate prin cele doua cai;
- intre densitatea sarcinii termice caracteristice q f,k data de relatia ( 5 ) si densitatea sarcinii
termice q s data de relatia ( 2 ) diferentele se datoresc umiditatii si coeficientului facultativ ;
- valoarea de calcul a densitatii termice de incendiu qf,d determinata prin relatia ( 6) este, in
conditii de respectare a cerintelor normative, cu mult mai mica decat q s si q f,k ,datorita unor
coeficienti ni subunitari; ca urmare si riscul de incendiu calculat astfel este mai mic;
- valoarea de calcul a densitatii sarcinii termice q f,d , prin continutul relatiei (6 ) de determinare,
seamana partial cu intelesul de pericol sau de risc de incendiu.