ACCIDENTELE DE MUNCA

SI BOLILE PROFESIONALE

CE SUNT ACCIDENTELE DE
MUNCA?

Prin accident de munca se intelege vatamarea

violenta a organismului, precum si intoxicatia
acuta profesionala, care au loc in timpul
procesului de munca sau in indeplinirea
indatoririlor de serviciu si care provoaca
incapacitate temporara de munca (ITM) de cel
putin 3 zile calendaristice, invaliditate (INV) ori
deces(D).

In functie de gradul de afectare a capacitatii de

munca, se recunosc urmatoarele grade de invaliditate:

GRADUL I - Cand persoana afectata si-a pierdut

total capacitatea de munca si nu are posibilitatea
autoservirii (in caz de orbire, de pierdere a ambelor
maine sau picioare, etc);
GRADUL II - Cand persoana afectata si-a pierdut
total capacitatea de munca, dar se poate autoservi;
GRADUL III - Cand persoana afectata si-a pierdut
partial capacitatea de munca, dar isi poate continua
activitatea la acelasi loc de munca sau altul, insa in
conditiile unui program redus.

CLASIFICAREA ACCIDENTELOR:

Accidentul de munca se clasifica in raport cu

urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate
in:
accident care produce incapacitate temporara de
munca de cel putin 3 zile calendaristice;
accident care produce invaliditate;
accident mortal;
accident colectiv, cind sunt accidentate cel putin trei
persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza.

Accidentul de munca urmat de incapacitate temporara

de munca ori, dupa caz, urmat de invaliditate sau
deces, precum si accidentul de munca colectiv vor fi
comunicate de indata de catre conducerea persoanei
juridice sau, dupa caz, de persoana fizica, in calitate de
angajator,inspectoratului teritorial de munca si, dupa
caz, organelor de urmarire penala competente, potrivit
legii.
In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile
publice, in care printre victime sunt si persoane aflate
in indeplinirea unor sarcini de serviciu, persoana
juridica sau fizica la care sunt angajati accidentatii va
anunta de indata inspectoratul teritorial de munca din
judetul in raza caruia s-a produs accidentul

TEORII PRIVIND MECANISMUL APARITIEI SI

PRODUCERII ACCIDENTELOR DE MUNCA SI
IMBOLNAVIRILOR PROFESIONALE
Teoria predispozitiei la accidente
Teoria behaviorista
Modelul dominoului
Modelul Cauzalitate si erori umane
Teoria fiabilitatii sistemelor

ANALIZA STATISTICA A ACCIDENTELOR

DE MUNCA

Sistemul de analiza a accidentelor de munca trebuie sa

cuprinda urmatoarele faze:

Completarea formularului de inregistrare a accidentelor de

munca (FIAM)
Centralizarea formularelor pe perioada de referinta
Verificarea completarii corecte a formularelor
Prelucrarea automata a datelor
Prezentarea rezultatelor

Criteriile in functie de care se face gruparea accidentelor,

in cadrul analizei statistice sunt:

Felul acivitatii in cursul careia a avut loc accidentul

Datele privind identitatea accidentului; varsta, sex, meseria,
vechimea in munca, vechimea in meserie
Localizarea administrativa, economica si de timp a accidentului
Agentul material care a intervenit in producerea acestuia
Leziunea produsa de accident
Localizarea leziunii, etc

Cercetarea accidentelor de munca se efectueaza

astfel:
de catre persoana juridica in cazul accidentului care a
produs incapacitate temporara de munca;
de catre inspectoratele teritoriale de munca in cazul
accidentelor care au produs invaliditate, deces, al
accidentelor colective, precum si in cazul accidentelor
de munca ce au produs incapacitate temporara de
munca salariatilor angajati la persoane fizice;
de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in
cazul accidentelor de munca colective, generate de
unele evenimente deosebite, precum avariile sau
exploziile
de catre autoritatea de sanatate publica in cazul
suspiciunilor de boala profesionala

SISTEMUL ASIGURRILOR PENTRU

ACCIDENTE DE MUNC I BOLI
PROFESIONALE
Asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale, face
parte din sistemul de asigurri sociale, este garantat de stat
cuprinde raporturi specifice prin care se asigur protecia
social a salariailor mpotriva diminurii sau pierderii
capacitii de munc i decesului acestora ca a producerii
riscului social asigurat cel al accidentelor de munc i a bolilor
profesionale.
Prin asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale
rspunderea civil a persoanei fizice sau juridice pentru
efectuarea prestaiilor sociale este preluat de asigurator.
Este de menionat faptul c n situaia n care se face dovada
altor prejudicii materiale care nu sunt acoperite, n mod
subsidiar i complementar, intr n funciune rspunderea
civil, potrivit dreptului comun.

Scopul urmrit de sistemul de asigurri sociale pentru

accidente de munc i boli profesionale este cel al:
- promovrii sntii i a securitii n munc i prevenirii
accidentelor de munc i a bolilor profesionale;
- diminurii i compensrii consecinelor accidentelor de
munc i ale bolilor profesionale.
Asigurarea pentru accidente de munc si boli profesio -nale
are urmtoarele obiective principale:
- prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesio-nale;
- reabilitarea medical i socio-profesional a asigura- ilor,
victime ale accidentelor de munc i ale bolilor profe
-sionale, precum i recuperarea capacitii de munc a
acestora;
- acordarea de prestaii n bani pe termen lung i scurt, sub
forma de indemnizaii i alte ajutoare.

Asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale se

fundamenteaz pe urmtoarele principii:
1. asigurarea este obligatorie pentru toi cei ce utilizeaz fora de
munc angajat cu contract individual de munc;
2. riscul profesional este asumat de cei ce beneficiaz de
rezultatul muncii prestate;-angajatori
3. constituirea resurselor de asigurare pentru accidente de munc
i boli profesionale din contribuii difereniate n funcie de risc,
suportate de angajatori sau de persoanele fizice care ncheie
contract de asigurare;
4. creterea rolului activitii de prevenire n vederea reducerii
numrului accidentelor de munc i al bolilor profesionale;
5. solidaritatea social, prin care participanii la sistemul de
asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale i
asum reciproc obligaii i beneficiaz de drepturi pentru
prevenirea, diminuarea sau eliminarea riscurilor prevzute de
lege;
6. asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru
beneficiarii drepturilor prevzute de lege;

In dinamica producerii accidentului se disting

trei faze posibile:
1.

Faza I: constituirea situatiei de accidentare

2.

Faza II: desfasurarea situatiei de accidentare

3.

Faza III: producerea leziunii

Legea nr. 90/1996 a protectiei muncii are

rolul de lege fundametala pentru realizarea securitatii si
sanatatii in munca, asigurand totodata:

stabilirea principiilor de prevenire

trasarea cadrului general pentru

intregul proces de legiferare in domeniul
Protectiei muncii

trasarea cadrului general pentru modeul de

desfasurare si organizare a activitatii de prevenire a
accidentelor de munca si a bolilor profesionale

CE SUNT BOLILE
PROFESIONALE?
Bolile profesionale, n sensul Legii Protectiei
Muncii, sunt afectiunile care se produc ca urmare a
exercitarii unei meserii sau profesii cauzate de
factori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihosociali
caracteristici locului de munca, precum si de
suprasolicitarea diferitelor aparatesi sisteme ale
organismului n cadrul procesului de munca,
indiferent de tipul de contract de munca existent
ntre angajatorsi angajat. Sunt considerate de
asemenea boli profesionale afectiunile produse n
conditiile enuntate mai sus, afectiuni suferite de
elevi, studenti, ucenici, n timpul efectuarii practicii.

CLASIFICAREA BOLILOR PROFESIONALE

Afectiuni
psihice
si
comportamentale
Boli
ale
nervos
Neoplazii
Intoxicatii
Boli
de sistemului
profesionale
ale
snge
ochiului
urechii
aparatului
sistemului
acute,
non-maligne
si
cauzate
subacute
circulator
respirator
osteo-musculo-articular
anexelor
urinarde
siexpunerea
cronice profesionale
la agenti
si ale fizici
tesutului
si consecintele
conjunctiv
lor

A) N FUNCIE DE NATURA FACTORULUI DE RISC

CARE LE-A GENERAT, BOLILE PROFESIONALE SE
POT CLASIFICA N URMTOARELE GRUPE:

Intoxicaii, provocate de inhalare, ingerare sau contactul

epidermei cu substane toxice;
Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor
netoxice;
Boli prin expunere la energie radiant;
Boli prin expunere la temperaturi nalte sau sczute;
Boli prin expunere la zgomot i vibraii;
Boli prin expunere la presiune atmosferic ridicat sau
sczut;
Alergii profesionale;
Dermatoze profesionale;
Cancerul profesional;
Boli infecioase i parazitare;
Boli prin suprasolicitare;
Alte boli (care nu intr n categoriile anterioare).

B) DUP TIMPUL DE EXPUNERE LA

ACIUNEA FACTORULUI DE RISC:

Intoxicaii acute (se cerceteaz att ca boal

profesional ct i ca accident de munc), generate
de o expunere de scurt durat la aciunea
factorului de risc, dar la doze mari.

Intoxicaii cronice (se cerceteaz ca boli

profesionale), provocate de regul, de doze relativ
mici, dar care acioneaz timp ndelungat asupra
organismului;

Intoxicaii acute: efectul toxic poate fi instantaneu sau imediat.

Efect toxic instantaneu: se manifest dup sau n timpul unei expuneri

foarte scurte (de la cateva secunde la 1 sau 2 minute) prin efecte acute
funcionale i/sau lezionale care pot antrena n special o pierdere de
cunotin, o com sau un stop cardio-respirator. Acidul cianhidric,
hidrogenul sulfurat, hidrogenul arsenic si hidrogenul fosforat prezint
aceste caracteristici de intoxicaie fulgeratoare.
Efect toxic imediat: se manifest dup o

expunere de scurt durat printr-o iritare

acut a mucoaselor respiratorii sau a pielii,
printr-o narcoz care incumb o inaptitudine
funcional, printr-o afectare celular ireversibila

Exemple de intoxicaii acute cercetate ca i

accidente: arsuri, afeciuni respiratorii, digestive etc.

Intoxicaii cronice (boli profesionale)

De regul efectele, adesea nespecifice toxicului, apar la mai

multe zile, luni, chiar ani dupa expunere.

Expunerea trece de cele mai multe ori neobservat, mai ales

daca produsul nu are miros sau efect iritant.

Prin urmare efectul toxic pe termen lung: se manifest dup

expuneri prelungite, repetate timp de mai multe sptmni; chiar
ani, prin apariia cancerului, a efectelor toxice asupra funciei de
reproducere, a afeciunilor sistemului nervos, a reaciilor de
hipersensibilitate ntrziat.
Cancerul .

Perioada lung de laten a bolii (15-20 de ani de expunere la

noxele respective, uneori chiar mai mult) face, pe de o parte, ca
persoanele n cauz s nu contientizeze imediat pericolul, iar, pe
de alta, frecvent declararea bolii se petrece dup pensionare i
astfel, in lipsa unei evidente clare, nu mai sunt analizate
antecedentele profesionale ale acestora.

Pentru ca o afeciune s fie calificat ca boal

profesional, trebuie
s fie ndeplinite trei
condiii:
S decurg din exercitarea unei meserii sau
profesii;
S fie provocat de factori de risc fizici, chimici,
biologici, caracteristici locului de munc sau de
suprasolicitri;
Aciunea factorilor de risc asupra organismului
s fie de lung durat.

FACTORII DE RISC DE ACCIDENTRI I DE MBOLNVIRI

PROFESIONALE: SUNT FACTORI PROPRII ELEMENTELOR
SISTEMULUI DE MUNC, CE POT PROVOCA N ANUMITE CONDIII,
ACCIDENTE DE MUNC SAU BOLI PROFESIONALE.

Dar nainte de a clasifica factorii de risc de accidentare i

mbolnviri profesionale este important s cunoatem
elementele procesului de munc i interaciunea lor.

SISTEM DE MUNC
EXECUTANT

MIJLOACE DE PRODUCIE
SARCINA DE
MUNC
MEDIU DE MUNC

PROCE
S DE
MUNC

Factori de risc proprii executantului se regsesc implicai n

geneza tuturor celorlali factori de risc, deoarece omul este
elaboratorul i, totodat, cel care verific i poate intervenii
asupra celorlalte elemente ale sistemului de munc.

Factorii de risc proprii sarcinii de munc care se manifest

sub dou forme:

Coninut sau structur necorespunztoare a sarcinii de munc n

raport cu scopul sistemului de munc ce are la baz o insuficient
cunoatere a tehnologiilor i metodelor de munc.

Sub/supradimensionarea cerinelor impuse executantului care

provine din neluarea n considerare a posibilitilor fizice i psihice
ale omului.

Bolile profesionale, ca i suspiciunile de

boli profesionale, trebuie semnalate
obligatoriu de ctre toi medicii care
depisteaz astfel de mbolnviri cu prilejul
oricrei prestaii medicale (controale
medicale la angajare, periodice etc).
Cercetarea
cauzelor
mbolnvirilor
profesionale, n vederea confirmrii sau
infirmrii lor, precum i stabilirea de msuri
pentru prevenirea altor mbolnviri se fac
de ctre specialitii autoritilor de sntate
public teritoriale n colaborare cu
inspectorii din inspectoratele teritoriale de
munc

CARE ESTE SCOPUL CERCETRII UNEI

MBOLNVIRI PROFESIONALE?

Se urmresc la faa locului cauzele mbolnvirii, ct i

modalitile de nlturare a lor.
Se stabilesc noxele existente, rolul unor factori
dependeni de organizarea produciei (intensitatea
eforturilor, ritmul de munc, lipsa pauzelor etc).
n cercetare se pornete de la analiza procesului de
munc, pentru a se putea depista cu ct mai mult
precizie momentul i situaiile periculoase care ar fi
putut interveni n geneza bolii.
Concluziile
cercetrii
cazurilor
de
mbolnviri
profesionale se consemneaz ntr-un proces verbal, n
care se menioneaz factorii determinani, condiiile care
au favorizat apariia bolilor i msurile ce se impun
pentru
prevenirea
unor
situaii
similare,
responsabilitatea pentru declanarea bolii respective.

TRATAMENTUL BOLILOR PROFESIONALE

Se bazeaz pe trei principii: tratamentul etiologic, patogenic i
simptomatic.
1. Tratamentul etiologic:
ntreruperea contactului cu factorul etiologic se realizeaz n
cazuri acute prin scoaterea din mediul nociv i ndeprtarea
toxicului neabsorbit nc, iar n cazuri cronice prin
spitalizare/concediu medical, schimbarea temporar sau
permanent a locului de munc.
Eliminarea toxicului absorbit n organism.

2. Tratamentul patogenic: aciuni medicale specifice de

contracarare a efectului toxicului i a evoluiei bolii.

3. Tratamentul simptomatic: tratament medical care se

adreseaz simptomelor i disfuncionalitilor aparatelor i
sistemelor organismului.

MSURI TEHNICO ORGANIZATORICE N

VEDEREA PREVENIRII MBOLNVIRILOR
PROFESIONALE

Eliminarea noxei profesionale din procesul

tehnologic prin nlocuirea substanelor nocive sau a
tehnologiilor nocive cu altele mai puin nocive sau
inofensive;
Izolarea
aparaturii
generatoare
de
noxe
(automatizare, cabine speciale, termoizolare);
mpiedicarea ptrunderii noxei n aerul locurilor de
munc ( ermetizare, procedee umede pentru
pulberi, ventilaie local);

Diminuarea concentraiilor noxelor existente la

locurile de munc sub CMA sau LMA (ventilaie
general, fonoabsorbie);
mpiedicarea aciunii noxei asupra lucrtorilor
sau diminuarea acestei aciuni prin reducerea
efortului fizic, a suprasolicitrilor fizice i
neuropsihice, reducerea duratei zilei de munc,
folosirea echipamentului individual de protecie
etc;
Asigurarea alimentaiei de protecie i
consumarea acesteia n unitate;
Efectuarea corect a instructajului pentru
securitatea i sntatea n munc.

MSURILE MEDICALE SUNT REPREZENTATE DE:

Recunoaterea riscului profesional la locurile de munc prin studiul

atent al procesului tehnologic i al condiiilor de munc, efectuarea de
determinri de noxe, studii epidemiologice;

Efectuarea corespunztoare a examenului medical la angajare i a

celui periodic (examene clinice i de laborator n funcie de tipul
noxelor profesionale i intensitatea lor, care orienteaz i periodicitatea
examinrilor);

Educaia sanitar, care se adreseaz cadrelor de conducere tehnic i

administrativ, n scopul realizrii de ctre acetia a msurilor tehnicoorganizatorice amintite n condiii de eficien maxim, personalului
muncitor n scopul respectrii regulilor de igien individual, purtarea
corect a echipamentului individual de protecie, acordarea primului ajutor,
cunoaterea i recunoaterea primelor simptome de intoxicaie acut i
cronic profesional, prezentarea la examenele medicale