Caracterizari

Podisul Getic
tipul caracteristic de roci:roci sedimentare moi,pietrisuri,nisipuri,argile
trei aspecte ale reliefului
o s-a format prin sedimentarea unei vechi zone de scufunmdare sud sudul C M de-a lungul orogenezei alpine
o se desfasoara de la E la V unde atinge latimea maxima
o altitudinile sunt cuprinse intre 200-300m la contactul cu CR si 500-600m la contactul cu Subcarpatii Getici
o pe versantii inclinati se gasesc numeroase alunecari de teren si torenti
o vaile si interfluviile cu spinari netede se inclina usor si se largesc spre S
etaj climatic si o influenta climatica :climat de dealuri ;influente climatice submediteraneene in V si tranzitie in E
rauri :Motru Jiu Gilort Olt Oltet Topolog Vedea Arges Dambovita Amaradia
o zona sau un etaj de vegetatie:zona paduroasa,etajul stejarului,etahul fagului
un tip sau o clasa de sol :argiluvisoluri/brune roscate ;cambisoluri/brune/brune acide
resurse de subsol :lignit,petrol/gaze asociate/roci pentru constructii
tip de sat :sat adunat sat alungit
Carpaii de Curbura
tipul caracteristic de roci :roci sedimentare cutate,,Flis(calcare conglomerate gresii)
trei aspecte ale reliefului
o s-au format prin incretirea scoartei terestre in timpul orogenezei alpine(neozoic-paleogen)
o culmile au orientari diferite(N-S ;NE-SV ;E-V)
o ocupa o intindere mijlocie intre grupele CO
o are altitudinile cele mai reduse(vf Ciucas 1954m)dintre grupele CO
o lipseste relieful glaciar si cel vulcanic insa este larg raspandit cel scluptat pe calcare si conglomerate
o prezinta o fragmentare accentuata si include cea mai mare depresiune intramontana(Brasov)sin Carpatii
Romanesti
etaj climatic influenta climatica :climat montan/de depresiuni,influente ariditate in E si oceanice in V
rauri :Olt Raul Negru Oituz Slanic Buzau Prahova Teleajan
o zona sau un etaj de vegetatie:etajul fagului/etajul coniferelor/etajul subalpin
un tip sau o clasa de sol :cambisoluri/brune/brune acide
Campia de Vest
aspecte ale reliefului
o s-a format pe locul unei vechi zone de scufundare (M Panonica),prin sedimentare de-a lungul orogenezei
alpine
o este constituita din roci sedimentare moi(pietrisuri,nisipuri,argile)peste care s-a depus un strat de loess
o orientarea generala este aproximativ de la NE spre SV
o latimea se mareste de la N spre S unde ajunge la 60-80 km
o altitudinile sunt cuprinse intre 70-200m(max 174 m C Vingai)
o se inclina usor de la E spre V si spre SV fapt evidentiat de curbura spre SV a apelor curgatoare
o cuprinde campii piemontane la contactul cu Dealuri de Vest,capii tabulare(cu strate orizontale)si campii de
subsidenta
o un etaj climatic si o influenta climatica :climat de campie,influente climatice oceanice/submediteraneene
rauri :Tur Somes Barcau Crisul Repede,Crisul Negru Crisul Alb Mures Bega Timis
o zona sau un etaj de vegetatie :zona stepei/etajul silvostepei ;zona paduroasa/etajul stejarului ;vegetatia submedit.
resursa de subsol :petrol gaze naturale
orase cu peste 100.000 loc. :Timisoara Arad Oradea Satu Mare
Muntii Apuseni
tipul caracteristic de roci:structura petrografica complexa ,,mozaic petrografic (sisturi cristaline calcare conglomerate
gresii roci eruptice)
caracteristici ale reliefului
o prezinta o discontinuitate accentuata a culmilor
o se intalnesc depresiuni golf si culoare largi
o prezinta un relief carstic foarte bine dezvoltat(chei pesteri lapiezuri doline polii)
o au altitudinile cele mai mari din carpatii Ocidentali insa sub 2000maltitudinea max 1849 m Vf Bihor
o s-au format prin incretirea scoartei in timpul orogenezei alpine(neozoic-paleogen)si prin eruptii vulcanice
o au extinderea cea mai mare dintre grupele Cocidentali
o sunt fragmentati de apele curgatoare,vaile petrunzand ca niste golfuri pana in interiorul muntilor
un etaj/tip climatic influenta climatica :climat motan/de depresiuni influente oceanice
rauri :Crisul Repede,Crisul Negru,Crisul Alb,Somesul Mic,Arie,Ampoli
zona sau etaj de vegetatie :etajul gahului/etajul coniferelor
clasa de sol raspandita :cambisoluri/spodosoluri

Muntii Banatului
tipul caracteristic de roci :roci metamorfice(sisturi cristaline)si sedimentare(indeosebi calcare)
aspecte ale reliefului
o s-au format prin incretirea scoartei terestre in timpul orogenezei alpine(neozoic-paleogen)
o au o masivitate redusa datorita fragmentarii prin depresiuni si vai
o se remarca relieful carstic indeosebi chei(ale Nerei,Minisului,Carasului)pesteri(Comarnic)si cel mai lug
defileu din tara si din Europa defileul Dunarii la Cazane
o altitudinea maxima 1446m vf Semenic
etaj climatic si o influenta climatica :climat montan/de depresiuni influente submediteraneene
rauri :Barzava Caras Nera Timis
tip sau o clasa de sol :cambisoluri/brune/brune acide
resurse de subsol :huila minereu de fier,minereuri complexe
Grupa centrala a CO
tipul caracteristic de roci :roci vulcanice,sisturi cristaline,roci sedimentare
caracteristici ale reliefului
-s-au format de-a lungul orogenezei alpine si in urma eruptiilor vulcanice neogene
-au un accentuat paralelism al culmilor orientate in general NV-SE
-au o masivitate redusa datorita numeroaselor vai longitudinale si transversale
-tipuri genetice de relief :vulcanic,glaciar,carstic
-altitudinea max 2100m Vf Pietrosu Muntii Calimani
etaj climat influenta climatice:climat montan/alpin/de depresiuni,influente oceanice V ariditate E scand-balt N
rauri :Moldova Bistrita Trotus Bicaz Olt Mures Tarnava Mare Tarnava Mica
zona sau etaj de vegetatie :etajul fagului/etajul coniferelor/etajul subalpin
resurse de subsol :carbuni,minereu de fier,minereuri neferoase,ape minerale,roci de constructii
Subcarpatii Curburii
tipul caracteristic de roci :conglomerate,gresii argile,marne,pietrisuri,nisipuri cu intercalatii de strate din sare gips
aspecte ale reliefului
-s-au format prin cutarea stratelor la sfarsitul orogenezei alpine
-reprezinta cel mai complex sector al subcarpatilor
-relieful se prezinta sub forma a doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri la care se adauga patrunderea unor
pinteni montani
altitudinea max 996m Magura Odobesti
-intra in contact in exterior cu o regiune de campie
-regiunea de la curbura este si in present in inaltare datorita deplasarii spre exterior a Carpatilor
etaj climatic si o influenta climatica:climat de dealuri joase si dealuri inalte influente tranzitie si ariditate
rauri :Trotus Buzau Ramnicul Sarat Prahova Ialomita
tip sau clasa de sol :argiluvisoluri,cambisoluri,soluri aluviale de lunca (in depresiuni si vai)
Campia Moldovei
tipul caracteristic de roci :fundament cristalin,prelungirea Platformei Est-continentale acoperit cu strate din roci
sedimentare moi(argile marne nisipuri gresii)
caracteristici ale reliefului
-este alungita pe directia N-S
-se inclina spre SE
are altitudini medii reduse(200m)maxima 265mdealul Cozancea
-sunt specifice vaile largi cu lunci intinse si maluri joase
etaj climatic influenta climatica :climat de campie,influenta de ariditate
rauri :Prut Siret Jijia Bahlui Sitna
zona sau etaj de vegetatie :zona stepei/etajul stepei ierboase/etajul silvostepei
tip sau clasa de sol :cernoziomuri levigate,soluri aluvionare de lunca,saraturi
Subcarpatii Getici
tipul caracteristic de roci :roci sedimentare(conglomerate,gresii,argile,tufuri)cutate spre sf orogenezei alpine din timpul
erei Neozoice
aspecte ale reliefului
-cuprinde 2 siruri de depresiuni(submontane si intracolinare)si 2 siruri de dealuri dispuse in general paralel fata de munsi
-la est de Olt cuprind depresiuni mai mici,despartite de dealuri numite muscele(Muscele Argesului)
-la vest de Olt depresiunile submontane sunt mai largi si in general comunica intre ele alcatuind langa munte Depresiunea
Subcarpatica Nord-Olteana
-altitudinea maxima este de 1018m in Magura Matau
-vaile care ii traverseaza au versanti inclinati pe care se intalnesc numeroase alunecari de teren si torenti
etaj climatic si o influenta climatica :climat de dealuri joase si dealuri inalte,influente de tranzitie si submedit in V
rauri :Motru Jiu Gilort Olt Oltet Topolog Arges Dambovita
zona sau etaj de vegetatie :etajul stejarului(garnita gorun),etajul fagului(fag ulm carpen)
tip sau clasa de sol :argiluvisoluri/brun roscate,cambisoluri/brune/brune acide

Grupa Bucegi
Relieful este format din 2 parti:
1. Intre Valea Prahovei si V Ialomitei cuprinde:M Bucegi-alcatuiti din calcar si conglomerate,altitudinile Vf.Omu
2505m,relief pitoresc cu abrupturi stancoase(Busteni-Sinaia),dominant de Vf
Caraiman,pesteri(Ialomitei),chei(Tataru,Zanoaga,Orzea),Vf ciudate datorita erosiuniiloliene(Babele Sfinxul)
2. Intre Valea Ialomitei-V Dambovitei cuprinde:M Leoatei alc.din sisturi cristaline,relief greoi.In partea de NV a acestei
grupe intre Culoarul Branului si valea Dambovitei se afla si Piatra Craiului-relief carstic deosebit
Valea Prahovei:un culoar tectonic ce se desfasoara de la Azuga prin Valea Cerbului format din roci sedimentare(de tip
conglomerate si gresii)
Culoarul Rucar-Bran o depresiune tectonica la 1200-1300m altitudine,imprejmuita de munti jalnici ce trec de
2000m,culoarul este strabatut de o sosea ce face legatura intre Brasov si Campulung
Clima
-etajul climatic montan t.m.a.0-6 grade C,p.p.m.a.800-1200mm/an si peste 1400mm/an
-etaj de tip alpin cu t.m.a.sub 0 grade C la peste 2200 m
-vantul caracteristic cel de vest
Reteaua hidrografica
Raurile Prahova,Ialomita,Dambovita,Barsa
-aceste rauri prezinta profile inguste formand defilee si chei(Ialomiei si Dambovitei)
-lacurile antropice in scop energetic
Scropoasa-pe Ialomita
Pecineagu-pe Dambovita
Apele subterane reprezentate prin panze freatice lipsite de continuitate
Vegetatia :dispunere etajata
Zona de padure paduri de foioase si paduri de conifere care predomina(bradul,molidul)
Zona alpina reprezentata prin pajisti alpine predomina la partea inferioara,un etaj subalpin:jneapan,afin
Vegetatia azonala hidrofila(stuf,papura trestie)si esente lemnoase moi(salcie,plop,afin)-in depresiuni si pe vaile raurilor
Fauna mistret,visurele,ursul,cerbul,pisica salbatica
Fauna alpina acvila de munte,vulturul pletos
Fauna acvatica-apele reci:pastravi
-apele calde:mreana,clean
Solurile:
1. clasa argiluvisoluri:brun si brun roscate de padure
2. clasa cambisoluri:brun si brun acide
3. clasa spodosoluri:soluri podzolice
4. clasa spodosoluri:brun acide-montane
Solurile azonale hidromorfe(lacoviste),halomorfe(saraturi)
Rezervatii naturale:
-flori si fauna:Piatra Craiului
-peisaj si flora:Bucegi
-fluoristice:Sinaia
-speologie:Ialomita,Dambovicioara
Grupa Retezat-Godeanu
Asezare-geografica:partea central-sudica a tarii
Limite:Valea jiului E,Culoarul tectonic Timis Cerna in V,depresiunea Hateg in N si culoarul Bistritei Subcarpatii Getici-prin
intermediul depresiunii submontane:Tismana si Bumbeste Jiu si Podisul Mehedinti in S
Culoarul Bistritei-o prelungire a Culoarului Timis-Cerna face legatura intre Valea Timisului si Tara Hategului prin Poarta de fier
a Transilvaniei(700 m)
Defileul Dunarii:cea mai lunga vale transversala din Europa 144 km,fluviu si-a facut un drum maret format din portiuni
inguste(150-170m) din niste sectoare largi ca niste ce depasesc 2km
Clima
-etaj climaticmontan t.m.a=0-6 gradeC
-in depresiunea Petrosani Hateg inversiunile termice p.p.m.a 800-1200mm/an
-vantul caracteristic este cel vestic iar in partea de sud-vest bate austrul,influente submediteraneene
reteaua hidrografica
1)rauri:Jiul de Vest se uneste cu Jiul de Est in depresiunea Petrosani.Raul Mare se varsa in Strei,Cerna se varsa in Dunare.Vaile
acestor ape prezinta profile inguste dand nastere la defilee(defileul Jiului la)
2)lacuri:
-naturale-glaciare-cele mai multe din C Meridionali=80:Bucura,Zanoaga,Zia,Viorica,Florica,Gemenele
-antropice construite in scopuri energetice,pe raul Mare:Gura Apei
-apele subterane-reprezentate prin panze freatice lipsite de continuitate,iar pe valea Cernei apar izvoare termale
Vegetatia:
Zona de padure-etajul coniferelor
Zona alpina:vegetatia alpina(m Retezat,Godeanu,)
In muntii Cernei,Mehedinti-apare o vegetatie submediteraneane(mojdrean,liliac salbatic)
Fauna
Fauna submediteraneana:brosca testoasa de uscat in M Cernei,Mehedinti

Grupa centrala a Carpatilor Orientali(Carpatii moldotransilvaneni)

Asezare geografica ;in partea central estica a tarii in partea centrala a Carpatilor Orientali
-nord zona de lasare Bargau-Dornelor CaMPULUNG-Gura humorului
-sud Valea Oituzului limita ce se continua prin contactul cu depresiunea Brasovului(prin intermediul muntilor)Persani Bodoc
Bara et
-vest D.C.T prin intermediul depresiunilor submontane Valeni de Mures Proid Odorhei Homoroadelor si Haghiz
-est Subcarpatii Moldovei prin intermediul depresiunilor submontane : Neamt cracau-Bistrita,Tazlau-Casin
Evolutia pedografica ;inaltarea culmilor s-a produs in orogeneza alpina concomitent cu procesul de inaltare are loc si un proces
de prabusire in zona actualelor depresiuni Giurgeu,Ciuc,Borsec,Comanesti
In neogen pe latura de vest au avut loc eruptii vulcanice si se formeaza muntii vulcanici :Calimani,Gurghiu,Harghita
Resursele subsolului :
- minereuri de fier :M Harghita(Lueta)
- minereuri cuprifere :M Harghita
- carbuna brun Depresiunea Comanesti(Comanesti)
- travertire :Borsec
- bazalt :Tusmad,Racos
- calcar :Bicaz
- andezit :Harghita
- ape minerale :Borsec,Tusnad,Biborteni
- sulf :M Calimani
Alcatuirea petrografica(rocile)
a) roci vulcanice :M Calimani,M Gurghiu,Harghita
b) sisturi cristaline :Giurgeu,Ciuc,Bistrita
c) roci sedimentare cutate-flic :Stanisoarei,Gosmanu,Berzunt,Ceahlau,Tarcau
Relief :
- orientarea culmilor NV-SE exceptie M Calimani care au orientarea E-V
- altitudinea maxima in M Calimani 2100m Vf Pietrosu
- relieful este format dintr-o parte estica si una vestica
partea vestica este formata din :
1 muntii vulcani :Calimani gurghiu Harghita
2 depresiunile Giurgeu si Ciuc
M Calimani sunt situati in partea de nord a acestei grupe
M Gurghiu vf Saca 1776 m
M Harghita-pastreaza cele mai multe elemente de vulcanism aproape 10 cratere vulcanice in craterul masivului Ciomatu s-a
format lacul velcanis sf Ana ;altitudine vf Harghita 1800 m Depresiunile Giurgeu si Ciuc sunt tectonice si de baraj vulcanic se
prezinta sub forma unui uluc depresionar ele comunica intre ele prin Pasul Tincani(982m)
Depresiunea Giurgeu este cuprinsa intre M Gurghiu la vest si M Giurgeu si Hasmasu Mare la est.Depresiunea este strabatuta de
Mures de la sud la nord el parasind depresiunea prin defileul Tiplta-Deda 33 km
Depresiunea Ciuc-este mai ingusta si alungita si este cuprinsa intre M Harghita la vest si M Hasmasu Mare si Ciucului la
est.Depresiunea este strabatuta de Olt parasind depresiunea prin defileul de la tusnad
Partea estica cuprinde 3 siruri de munti :
1)pe latura de vest M Giurgeu Hasmasu Mare Ciucului Nemira
Muntii Giurgeu alc din sisturi cristaline altitudine 1542 Vf Prisaca
Muntii Hasmasu Mare alc din calcare si conglomerate 1792m vf Hasmara,relief pitoresc:stanci isolate(Piatra
singuratica),Cheile Bicazului
Muntii Ciucului(intre valea Trotusului si valea Uzului)-alc.din sisturi cristaline vf Ciuc 1493 m
Muntii Nemira (intre valea Uzului si valea Oituzului)-alc.din sisturi cristaline vf Nemira 1649m
2)situat in partea centrala a partii de est cuprinde :
-Muntii Giumala-cristaline
-Muntii Bistritei cristaline vf Pietrosu 1793m si vf Budacu 1859m
-Muntii Ceahlau-alc.din conglomerate care au un relief deosebit format din stanci izolate polite dintre care se remarca
Panaghia,Toaca(alt maxima 1907m)
-MuntiiTarcau-alc.din gresii,vf Grindusu 1664 m
3)situat in estul partii de est cuprinde :
- Muntii Rarau-roci sedimentare relief deosebit :Pietrele Doamnei
- Muntii Stanisoarei-roci sedimentare vf Bivolu 1530m
-M Gosmanu 1442m
-Muntii Berzunt-984m
Relieful partii de est mai cuprinde
-depresiuni mici :Bichor,Borsec,Ghimes
-o depresiune mai mare :Comanesti
In sudul grupei centrale sunt 3 siruri montane,Persani Baraolt Bodoc care patrund digital in Depresiunea Brasovului
-Muntii Persani-vfCetatuia 1104 m roci vulcanice sedimentare cristaline(bazaltul de la Racos)
-Muntii Baraolt-roci sedimentare 1018m
-Muntii Bodoc roci sedimentare 1240m
Clima grupei centrale
-etajul climatic montan
-t.m.a.=0-6 Grade C
-p.p.m/an 800-1200mm/an
-depresiuni cu inversiuni termice(Giurgeu Ciuc)temperaturi foarte scazute iarna

-vanturi predomina vantul de vest

Reteaua Hidrografica :
1)rauri :Mures Oltul care izvorasc din Muntii hasmasu Mare
Muresul primeste din aceasta grupa 2 afluenti Tarnava Mare si Tarnava Mica,Muresul apartine grupei hidrografice de vest
Alte rauri care apartin grupei hidrografice de Est(colector Siret) :Bistrita cu afluent Bicaz,Trotus cu afluent Uz Oituz.
Vaile acestor ape prezinta in zonele montane profile inguste formand defilee si elvi :defileul Oltului(la Tusmad si Racos)si
defileul Muresului ;Cheile Bicazului
2)lacuri naturale :lacul vulcanic sf Ana
lacuri antropice :lacuri de acumulare construite in scopuri energetice :pe bistrita Izvorul Muntelui si pe Uz Poiana Uzului
3)apele subterane repr prin panze freatice dar lipsite de continuitate uneori mineralizate si apar sub forma de borvizuri pe latura
de vest :Bilhor,Borsec,Tusnad,Harghita
Vegetatia
Zona de padure
-etajul fagului pana la 1200 m
-etajul coniferelor peste 1200m
Vegetatia azonala-hidrofila(iubitoare de apa) :stuf papura trestie in depresiuni si pe vaile raurilor si esente lemnoase moi :salcie
plop arin
Fauna acvatica apele reci :pastravi,apele mai calde :mreana,clean
Solurile azonale
-soluri hidromorfe(lacoviste) :zonele depresionare
-soluri halomorfe(saraturi)
Rezervatii naturale
-fluoristice :Baile Tusnad
-peisaj si flora :Cheile Bicazului
-geologice :coloanele de bazalt de la Racos

Muntii Apuseni
Reprezinta ultimul sector carpatic al Carpatilor Occidentali si al Carpatilor romanesti situate in partea central-vestica a tarii
Limite:In nord Valea Barcaului si a Somesului
In sud Valea Muresului
In est DCT prin intermediul depresiunilor(Culoarul Alba-Iulia-Turda,depr Iara,Huedin)
In vest limita sinuasa datorita depresiunilor golf care patrund pana in interiorul muntilor astfel incat aici M Apuseni se
invecineaya cand cu Dealurile de V cand cu Campia de V
Evolutia paleogeologica
naltarea muntilor Apuseni se produce in orogeneya alpine,concomitant cu procesul de inaltare au loc si prabusiri formandu-se
o serie de depresiuni Brad,Zarand,Beiu,Vad-Borod
la nord de valea Barcului munii au suferit o scufundare mai accentuat,putndu-se defini totui un aliniament de spinri
muntoase,scunde formate din isturi cristaline i calcare,nconjurate de dealuri alctuite din formaiuni sedimentare
necutate.Aceast punte intre M Apuseni ci CO,alctuii din muscele Meses,Dealul Prisnel,Dealul Mare i Dealul Preluca ce
depasesc pe alocuri 800m altitudine a fost numit jijacul intercarpatic
Paralel la vest sunt alte spinari de roci dure mai joase ce dau n relief mguri(Mgura imleu,Dealul Codru)care nchid o serie
de depresiuni(imleu,Baia Mare).Acestea se includ Dealurile de V
Muntii Apuseni au fost modelati formndu-se platformele de eroziune(suprafete de nivelare)
- cretacic-platforma Farcaa-Crligata la 1800m
- paleogen-platforma Mriel 1400-1600m
- neogen-platforma Fene-Deva la 1000m,datorita eruptiilor vulcanice s-au format muntii vulcanici Metaliferi
Resursele subsolului
- minereu de FE(M Gilului la Bioara)
- minereuri neferoase complexe Baia de Arie,Bia
- minereu de CU Bia,Roia-Puieni
- minereuri auro-argintifere Roia Montan,Bucium
- bauxit M Pdurea Craiului
- materiale de constructii bazalt,granit,marmura,calcar-Sndulesti
- carbune brun depresiune Brad,eblea
- ape minerale Moneasa
Relief
- altitudinea max. in M Bihor 1849 m Vf.Bihor
- roci vulcanice M Metaliferi
- roci cristaline M Bihor,Vladeasa,Gilu,Muntele Mare,Yarand,Plopi
- roci sedimentare Codru Moma,Traslu,Pdurea Craiului partea central-nordica a muntilor Bihor
- orientarea N-S M Bihor,Vladeasa,E-V M Yarand,Metaliferi,SE-NV Codru Moma,Meses,Padurea Craiului
Relieful M Apuseni este format din
1. M Bihor-domina partea central-estica a acestei parti,sunt alcatuiti din sisturi cristaline dar si sedimentare(calcare)-relief
carstic repreyentat de pesteri Scarisoara,Urilor,Vntului,altitudinea max 1849m M Bihor Vf.Bihor
2. In nord se afla M Vladeasa alcatuiti din sisturi cristaline Vf.Vladeasa 1836 m
3. n estul M Bihor se afl M Gilu si Muntele Mare care formeaya un corp comun alcatuit din sisturi cristaline 1826 m
4. n sudul M Bihor Muntele Gina alcatuit din sisturi cristaline 1467m

Podisul getic
-tipul characteristic de roci:roci sedimentare moi,pietrisuri,nisipuri,argile.
-Aspecte specifice ale reliefului :
- s-a format prin sedimentarea unei vechi zone de scufundare din sudul Carpatilor Meridionali, de-a lungul orogenezei alpine
- se desfasoara de la E la V, unde atinge latimea maxima
- altitudinile sunt cuprinse intre 200-300m la contactul cu Campia Romana si 500-600 m la contactul cu Subcarpatii Getici
- vaile si interfluviile cu spinari netede se inclina si se largesc spre S
-pe versantii inclinati se intalnesc numeroase alunecari de teren si torenti
-Etaj climati influente climatice :Climat de dealuri,influente submediteraneene(V)si de tranzitie (E)
-rauri :Dunarea Motru Jiu Gilort Amaradia Oltet Olt Topolog Vedea Arges Dambovita
- zana sau un etaj de vegetatie:zona paduroasa,etajul stejarului,etajul fagului
-un tip sau o clasa de sol :argiluvisoluri/brune roscate,cambisoluri/brune/brune acide

Subcarpatii curburii
Asezarea geografica:in partea de SE a tarii
Limite NE-Valea Trotusului
V-Valea Dambovitei
S,E-Campia Romana
V,N-Carpatii de Curbura si pe o mica portiune cu C Meridionali
Evolutia petrografica
- in neogen in urma cutarilor diapine
- -strans legata de evolutia Carpatilor
Resurse ale subsolului
-carbuni:lignit/Ceptura,Margiuanca,Filipesti de padure
-petrol :Moreni,Gura Ocnitei,Boldesti,Urlati,Berca
-sare:Slanic Prahova
Relief
-sub C reprezinta o treapta de tranzitie intre munti si campie
-altitudinea max 996 m Magura Odobesti
-alc geologica roci sedimentare :argile marne,gresii
-S C cuprinde 2 siruri de depresiuni :un sir de 1 depresiuni submontane si un sir de 2 depresiuni intracolinare.Relieful acestor
subcarpati se complica datorita patrunderii unor pinteni muntosi cum ar fi Pintenul Ivanetu 1012m
1)Depres.Submontane :
-depr Vrancei-pe raul Soveja inchisa la est de dealurile Rachitas 917 m si Raiutiu
-depr Neculele :inchisa de dealul Gurbaneasa 979m
-depr Lopatari :intre dealurile de Bisoca 970m si Dealul Dalma 800m
-depr Patarlagele :intre Pintenu Ivanetu la N si dealul Blidisel 819m
-depr Chiosd :intre Carpatii C si Pintenu Ivanetu
2)Depres Intracolinare :
-depr Vidra inchisa la S de Magura Odobesti de 996m
-depr Mera inchisa la S de dealul Deleanu 694 m si Gurbaneasca 979m
-depr Dumitresti inchisa la S de Dealurile Bisoca si Blajeni
-depr Policiori intre dealurile Blajeni,Ciolanu Blidisel si Dalnea
-depr Podeiu :intre dealurile Salcia 717m,Istrita si Dealul Bucovel 406m
Clima :-temperat-continentala
-etaj de dealuri inalte
-t.m.a. 8-10 grade
-p.p.m.a. 600-800mm/an
-vantul caracteristic:crivatul
vantul local:Foehnul
Reteaua hidrografica:
Rauri de apartin grupelor hidrografice de E si de S
-Dambovita,Ialomita,Prahova(cu afl Dojtana,Telegieu),Busael(cu afl Slanic,Carca M si m),Ramnicu Sarat,Putna cu afl Zabola
-lacuri in masive de sare :Telega,Slanic
-lacuri antropice-de acumulare :Paltinul pe
-apele subterane reprezentate prin panze freatice adeseori saraturate sau sulfuroase
Vegetatia
-etajul foioaselor(fag tei frasin)
-etaj amestec fag+conifere
-etaj fag +stejar :gorun la patea superioara,stejar predominant,cer,garnita
vegetatia azonala :hidrofila si esente lemnoase moi
Fauna :mistretul viezurele,lupul,crapioara,veverita
Solurile sunt strans legate de roci clima si vegetatie
-clasa argiluvisoluri :brune
-clasa molisoluri :cernoziomuri
-soluri azonale :hidromorfe(lacovisti)hidromorfe(saraturi)
Rezervetii Naturale
-geologice si Slanic-Prahova,Vulcanii Noroiosi

Depresiunea Colinara s Transilvaniei

Situata in partea centrala a tarii
Limite :in N-E intra in contact cu Carpatii Orientali prin intermediul depresiunilor submontane :Bistritu,Valeni de
Mures,Praid,Haghiz
In S se invecineaza cu CM(gr Fagaras si Parang)prin intermediul depresiunii Alba-Iulia,turda,Huidin pana la culoarul
Somesului unde in N-V se invecineaza cu jugul intercarpatic format din muntii Misisului Dealul Mare Dealul Preluca
Evolutia peleogeologica DCT sa format in paralel cu ridicarea carpatilor datorita eforturilor de cutare si ridicare a acestora s-a
produs o scufundare lenta pana la 4500m adancime regiunea transformanduse intr-un golf al marii Panoniei.Ea a fost indelung
sedimentata de aluviunile raurilor ce veneau din munti cu argile marne nisipuri calcare.La inceputul cuaternarului sau pus in
evidenta pe trei laturi de depresiuni,o fasie de cute diapire ridicate pana la verticala aducand din adancuri sare.Aceasta cutare
predomina in partea de E picand in partea centrala cutarea stratelor de roci se face pana aproape de orizontala,strate care
prezinta din loc in loc niste boltiri(domuri) care contin gaz mentan
Resursele subsolului
-gaz metan din domurile de la N si la S de marea Muresului :Zau de Campie,Copsa Mica,Ludus
-sarea-Ocna Mures,Ocna Dej,Praid,Turda
-materiale de constructie:marmura la Porumbacu,calcar la Sandulesti
-carbune brun
Relieful
-alt 600-700m in regiuni marginale in E-V,500-600m in partea centrala
Alcatuirea petrografica:roci sedimentare(calcare gresii marne argile).Relieful depr este reprezentat de o serie de depr si
dealuri submontane pe margine si o zona de podis in partea centrala.Depresiunile submontane sunt in V si S
V :la contactul cu M Apuseni se afla Depresiunea sa culoarul Alba Iulia-Turda pe Mures
-depr este formata din 2 compartimente despartite de dealul Mahauni 518 m
-depr Iara,inchisa de dealul Feleacului 832m
-depr submontane Hiudin si Almas
S :depr submontana Fagaras traversata de Olt
-depr Sibiului de Cibin afluent al Oltului
cele 2 depr sunt despartite de dealuri in jur de 600m
E :subcarpatii Transilvaniei alcatuiti din 2 siruri de depr despartite de dealuri :Becheci1080m,Magura riz 933m