Zelul religios, cruzimea,

cavalerismul ~i ldcomia, toate

au definut un rol important in
istoria dramatica a cruciadelor. Acestea erau expedifii
militare, trimise din Europa
medieva1ii, cu scopul de a
recii~tiga de partea cre~tinismului Palestina ~i Siria.
An

secolul

al 11-lea Europa

I supravie.tuise u.nui ~umar insen:mat

grave ~l era m plma expanslune.

cre~tina
de ~rize
Fnntre

irul:rnicii fol1ati sa se retraga se numarau ~i

arabii musulmani din Spania ~i Sicilia. Fe
ne~teptate, un impuls ie~it din comun, i-a
deterrninat pe europeni sa-~i indrepte atentia,
cu scopul invaziei, asupra indepartatei zone de
est a bazinului mediteranean, controlata
musulmani. In centrul acestei zone se afla Tara
Sfanta, venerata de cre~tini, ca fiind locul in
care a trait ~i murit Isus din Nazareth.
razboi a devenit unul sfant, in care cei implicati
au "luat crucea" ~i au devenit cruciati (de la
cuvantullatinesc crux-cruce).
O cerere
de ajutor
Una din cauzele declafi$arii primei cruciade a
fost apelul adresat Fapei de catre imparatul
bizantin Alexius I. Vreme de mai multe sute de
ani, Bizantul a servit ca zona-tampon
a
cre~tinismului impotriva islamismului militant.
Infrangerea de la Manzikert, din anul 1071, a
dus la pierderea aproape in Intregime, a Asiei
O Godfrey de
Bouillon i~i conducea
armata pe uscat in
timpu! primei
cruciade. El a fost
primu! rege al
statului crucia1ilorlerusalim.

Mici (Turcia moderrul), care a reprezentat

1ntotdeauna pentru Bizant, o surs~ de fol1:l de
munc~ ~i de baru. Aflati 1n pericol de moarte,
mandrii bizantini aufost obligati s~ Cearn ajutor
extern.
inving~rorii de la Manzikert nu erau arabi ci
turci selgiucizi, nornazi fioro~i convertiti la
islamiSm ~i care au devenit puterea principal~
1n Orientul Mijlociu. Dac~ arabii fusesern rnai
retinuti, noii veniti s-au impus Intr-un mod violent 1n fata pelerinilor europeni, veniti 1ntr-un

O Rutele primei ~i celei

Prima cruciada a cucerit
treia a ajuns aproape de
Richard I nu a avut fo~e

de-a treia cruciade.

lerusalimul;
cea de-a
Ora~ul Sfant. insa
suficiente pentru a-1

cuceri.

nurru!r din ce in ce mai mare, pentru a vizita

locurile sfmte. Aceasta a constituit o alta cauz~,
care l-a detenninat pe Papa Urban II s~ predice
in favoarea unei cruciade, in anul 1095, ih
cadrul conciliului de la Clennont. Ajutorul

O O viziune
franceza, din secolul
a! 1S-lea asupra
caderii lerusalimului.
Cucerirea ora~ului
de catre crucia1i a
fost urmata de un
masacru sangeros.

59

CRUCIADELE

O
Tara

Pentru

a elibera

Sfanta

de

..necredincio~i",
razboinici
~i cavaleri
(jos),

plini

religios,
spre

de zel
au navigat

Constantinopol.

acordat bizantinilor
a devenit mai putin
important, In comparatie cu recucerirea T~rii
Sfmte de c~tre cre~tin~tate. Dup~
cum a
subliniat lnsu~i Urban II, crima, jaful ~i
1nfiintarea unor noi domenii, au devenit perfect
acceptabile atata timp cat victimele erau
"necredincio~i", care nu meritau nimic altceva.
Indemnurile Papei ~i pledoariile vehemente ale
zelosului Petru Eremitul au fost primite cu un
val de entuziasm. Incep s~ se organizeze
expeditii militare, numite cruciade, In diferite
p~11i ale Frantei, Germaniei ~i Italiei. Mii de
oameni s-au adunat pentru a forma armate care
1naintau omorand evrei, jefuind ~i creand
nelini~te pe unde treceau.

Jaffa

(jos),

a aparat ora~ul
Tripoli de atacurile
dinspre

est,

reprezent&nd
"cheia" catre
pam&nturile
de'inute
de
cre~tini.

soseasc~ mercenari obedienti. O sl~biciune a

cruciatilor a reprezentat-o nelncrederea ce
domnea 1ntre greci ~i "franci" -nume generic
dat cruciatilor atat de greci cat ~i de musulmani,
f~r~ a tine cont de nationalit~tile lor. in urma
unor manevre abile, Alexius i.:a determinat pe
cruciati s~ jure c~-l vor recunoa~te ca 1mp~rat al
oric~ror teritorii, foste bizantine, pe care ace~tia
le-ar recucerii de la turcii selgiucizi. Cruciatii au
fost obligati s~-~i respecte juramantul, In cazul
cuceririi ora~ului Niceea. Au uitat Ins~ repede
de el dup~ faimosul ma~ de-a lungul Asiei Mici
~i dup~ repurtarea primei lor victorii, In anul
1097, la Dorylaeum.
Cu toate c~ greutatea armurii purtate de
cruciati, trbuie s~ fi fost greu de suportat 1n
clirnatul fierbinte( aceasta armura a blindat
practic cavaleria de atac, f~cand-o foarte
rezistenta. De dealalta parte, cavaleria turc~ se
a~eza In pozitii statice foarte rar pentru a nu se
expune ~aljelor inamicului, preferand s~ se
1nvarte 1n cercuri, 1n jurul inarnicului. in timpul
atacurilor cu s~getl asupra cruciatilor, ei se
mentineau la distanta. Soarta b~taliilior era
nesigura deoarece s~getile turce~ti nu reu~eau
s~ produc~ decat rani u~oare, In vreme ce
fortele cruciatilor includeau un num~r de arca~i,

infran,i
Traversand Europa, sub conducerea lui Petru
Eremitul ~i a unui cavaler numit Walter cel
S~rac, ei au ajuns In final, In capitala
Biazantului, ora~ul Constantinopol. De aici,
1mp~ratul Alexius, speriat, li transport:I peste
Bosfor, In Asia Mic~, unde sunt zdrobiti de
turcii selgiucizi. O explozie similara, de isterie a
maselor a izbucnit o suta de ani mai tarziu,
atunci cand preoti tineri din Franta ~i Germania
au lansat ofensiva numita "Cruciada copiilor". ~
Se spune ca ea ar fi avut la baza legenda lui
Harnelin, dar i-a costat viata pe multi copii, nici
unul dintre
ei nereu~ind
sa ajunga in
apropierea Tarii Sfmte.
R3zboinicii
Prima cruciada
a inceput
atunci cind
contingentele de cavaleri ~i razboinici ~i-au
croit drumul, pe uscat ~i pe mare, pina la
Constantinopol. Conducatorii lor erau nobili
printre care: Raymond de Toulouse, Godfrey
de Bouillon ~i Bohemond de Tarento. in mod
semnificativ,
ace~ti barbati aveau nu me
rasunatoare, dar detineau in realitate, domenii
mid, ceea ce ii facea sa fie direct interesati de
cucerirea unor noi teritorii in est. Crudatii nu au
fost prea bine primiti de catre lmparatul Alexis
care, in locul acestor barbati independenti,
zgomoto~i, uneori chiar periculo~i, sperase sa
O Harta indica state le crucia1ilor, intemeiate
dupa prima cruciada. Godfrey de Bouillon a
devenit conducatorul lerusalimului, Raymond
c de Toulouse a cucerit Tripoli iar Bohemund a
devenit prin1 de Antiohia. Baldwin, fratele lui
Godfrey, pusese stapanire, mai devreme pe
ora~ul sirian Edessa. Ciprul a fost cucerit, in
timpul celei de-a treia cruciade, de catre
Richard Inima de Leu.

60

ale caror arme aveau o raz~ de actiune mai

mare ~i produceau rani mai severe. in mod
obi~nuit, rezultatul oric~rui conflict depindea
de strategie, de coordonare ~i de alti factori,
cum ar fi de exemplu, unitatea comandantilor.
Unitatea era punctul slab al feudalilor europeni
deorece conduc~torii aveau tendinta de a fi
gelo~i unii pe ceilalti. Cavalerii ~i nobilii erau
mai interesati de gloria perso~~ decat de
bunul mers alIntregii armate.
Statele
cruciatilor
Primii cruciati au avut nor~c In alegerea
momentului atacului. Domeniile turcilor
selgiucizi erau fragmentatefu rnici state rivale.
in anull098, marele o~ Antiohia a fost cucerit
de franci, fuvingand o mare fo!1;'1turceasc~.Un
an mai tarziu a fost cucerit fusu~i o~ul
Ierusalim. Acest fapt a constituit o mare
realizare a cre~tiruItatii ~i a fost s~rb~torita
prilftr-un masacrugeneral.
Obiec,tivul expeditiei fiind atins, multi
cruciati au preferat s~ se futoarc~ aca~. Cei
care au ramas, au continuat s~ lupte de-a
lungul coasteimediteraneenede est.in cele din
urm~, au fost Intemeiate patrU state ale
cruciatilor: regatUl Ierusalimului, comitatul
Tripoli, principatul Antiohiei ~i comitatul
Edessei.Godfrey de Bouillon a fost ales primul

conduc~tor al regatului Ierusalim, situat la fel

de departe ca Akaba de Marea Ro~ie. Practic, el
era ~i conduc~torul celorlalte state, cu toate c~
organizarea de tip feudal a acestora, li confereau o autoritate limitata. Statele cruciatilor nu
s-au aflat niciodata In siguran~. Nici m:lcar In
perioada lor cea mai bun~, ele nu au reu~it s~
se exili1da parulla frontierele naturale de~ertice,
care le-ar fi u~urat mult apararea. Turcii reprezentau, In schimb, o permanenta amenintare. Ei
detineau controlul asupra unor mari ora~e cum
ar fi Alepp ~i Damasc. Chiar pe teritoriile lor,
cruciatii reprezentau un grup putin numeros,

O Impresiile unui artist, inspirate

nuscris medieval, referitoare
la un
cut intre Richard I ~i conducatorul
in realitate, cei doi nu s-au intalnit

dintr-un maduel petreturc Saladin.

niciodata.

dezbinat, care conducea a populatie majaritar

musulmana, de a laialitate indoielnica. Probabil
ca ei nu ar fi supravietuit mult timp daca nu ar
fi fast sustinuti de doua grupari rnilitare:
Cavalerii Templului (Templierii) ~i Ordinul
aspitalierilor (loanitii).
Aceste grupari erau
organizate dupa principii manahale (membrii
lor faceau juraminte de saracie, castitate ~i
supunere), dar erau formate din razboinici ce
aveau sarcina de a apara Tara Sfinta ~i de a
lupta impotriva necredincio~ilor. Sub cornanda
lui Zengi, emirul de Mosul, la sfir~itul anilor
1120, turcii au atins un mare grad de unificare
~i expansiunea crucial;ilor a fast oprita. Apoi, in
anul 1144, Edessa a fast recucerita de catre
turci. Fiind cel rnai indepartat stat al crucial;ilor
~i totadata ~i cel rnai expus, recucerirea lui de
catre turci nu a fast surprinzatoare dar i-a
determinat pe europeni sa puna la cale a noua
expeditie rnilitara. Condusa de Ludovic VII,
regele Frantei ~i de Conrad III, imparatul
Germaniei,
cea de-a doua cruciada
a
reprezentat un e~ec, datarita lipsei de abilitate,
de coordanare ~i de planificare a francilor.
Epoca
eroilor
In anu11180, pe scena cruciadelor, a aparut un
conducator kurd, de geniu, faimosul Saladin.
Reunificind
Egiptul ~i Orientul
Mijlociu
O Un razboinic
turc. Musulmanii
duceau razboiul cu
arca~i calare. care
lansau o ploaie de
sage,i asupra mai
lentelor fo~e ale
crucia,ilor .
O Saladin. conducatorul fo~elor musulmane, ~i-a demonstrat puterea
prin cucerirea
ora~ului lerusalim.
61

CRUCIADELE

O In stanga se
prezinta asediul
lerusalimului jar in
stanga-indepartat,o
platforma de asalt.
Crucia~ii aveau o
gama vasta de arme,
inclusiv scari mobile
~i berbeci.
O Nein,elegerile
dintre
Filip II al
Fran'ei
(ilustrat
aici)
~i Richard
I (Inima
de

Leu)

rezultatele
2. treia

0.
11-

musulmap, In anu11187, el reu~e~te s~-iJ:nVing~

pe cruciati In b~t11ia de la Tiberas, captureaza
Ierusalimul ~i cucere~te restul regatului, cu
exceptia marelui port Tyr. Cu scopul de a salva
principatele
r~mase ~i de a reca~tiga
Ierusalimul,
s-a organizat cea de-a treia
crucia~, poate cea rnai faimoas~ di11tre ele.
imp~ratul
romano-german
Frederic
I
Barbarossa a strnb~tut Europa ~i Asia Mic~ dar
a pierit In urrna scufun~rii
accidentale a
vasului. Doi alti monarhi, englezul Richard I
I~
de Leu ~i Filip II August, regele Frantei
au reu~it s~ ajung~ pan~ l1i destinatie ~i
ostili~ti1e au relnceput. Pe drum, Richard Inim~
de Leu a cucerit Ciprul pe care, rnai tarziu l-a
vandut regelui deposedat al Ierusalimului, Guy
de Lusignan. Dup~ un asediu care a durat doi
ani, marele ora~ portuar Accra, a fost cucerit, In
anul1191 ~i cruciatii au pomit, din nou, c~tre
Ierusalim.
Dup~ lntoarcerea lui Filip II In
Franta, s-a remarcat o rnai rnare unitate a
comenzii, sub conducerea soldatului -rege
Richard. Lupta acestuia impotriva lui Saladin ~i
respectul pe care cei doi ~i-l purtau, reprezin~
cele mai cunoscute episoade ale istoriei
cruciadelor. in urma unui ma~ bine gandit, dea lungul coastei ~i avand un flanc protejat de
rnare, armata lui Richard Inima de Leu s-a
luptat ~i a lnvins fortele lui Saladin, In anul
~191, In b~~lia de la Arsuf. Turcii au fost
obligati s~ treac~ In defensiv~ dar nelntelegerile
ap~rute In randul cruciati1or au f~cut ca aceas~
victorie s~ treac~ aproape neobserva~. in anul
1192, un tratat a consfintit controlul asupra
litoralului, iar pelerinilor li se pennitea intrarea
In Ierusalim. Ora~ul a ramas lns~, In mainile
turcilor.
Tradarea
cauzei
Dupa plecarea regelui Richard, epoca eroica a
cruciadelor in Tara Sfanta, a luat sfar~it. Scopul
initial al celei de-a patra cruciade a foat
detumat de catre venetieni, care In acea
perioada, detineau controlul comertului In zona
mediteraneeana ~i erau domici sa obtina chiar
suprematia. Navigand cu vase venetiene,
cruciatii ~i-au platit transportul prin cucerirea,
mai Intai, a ora~ului Zara. Acesta a fost cedat
venetienilor.
A urmat apoi reinstalarea unui
1mparat renegat in ora~ul Constantinopol, care
se bucura de sustinere din partea venetienilor .
O Sub conducerea lui Saladin. musulmanii
din Siria ~i Egipt s-au unit ~i au devenit o
for1a puternica care a infrant. unul dupa
celalalt. statele cre~tine din est.
62

au umbrit
celei

de-a

cruciade.

Dup:l aceste evenimente, cruciatii au devenit

din ce in ce mai greu de stapanit, pentru ca in
fmal s:1jefuiasc:1 ora~ul ~i s:1profaneze locurile
sfinte, dandu-~i frau liber resentimentelor fat:1
de sofisticata cultur:1 greceasal ~i a credintei lor
ortodoxe.
Ultima
cruciada
S-au mai organizat inc~ patru alte cruciade in
afara Europei Ins~ doar una s-a mai desf~~urat
in Tara Sfant:!. Aceasta, a ~asea crucia~ (122829), a fost organizat:! de Imp~ratul romanogerman Frederic II, cunoscut pentru scepticismul s~u religios. Cu toate c~ fusese excomunicat de c~tre Pap~, el a reu~it s~ cucereasc~
Ierusalimul, Bethleemul ~i Nazarethul.
Acest ca~tig s-a dovedit Ins~ a fi doar unul
temporar. Cre~tinii din Tara Sfant~ au devenit
din ce In ce mai dezbinati, In vreme ce
sultanul Egiptului, revigorat militar, a Inceput
s~ cucereasc~ fortificatiile
cruciatilor,
una
dup~ alta.
O

Ultima
incercare
Spiritul cruciatilor, Inca treaz, a fost cel care, In
anu11271, a dus la o ultima Incercare, condusa
de Ludovic Gel Sfant (regele Ludovic IX al
Frantei) $i de printul Edward al Angliei (devenit
mai tarziu Edward O dar care a e$uat la Tunis.
Intre timp, In anul 1268, Antiohia apoi Jaffa
(1271) $i Tripoli (1289) sunt rand pe rand
cucerite de sultanul Egiptului.
Odata cu victoria musulmana, din anul
1291, asupra ora$ului Accra, s-a pus capat
prezentei francilor pe continent. Nu se vor rnai
organiza alte cruciade In Tara Sfanta, cu toate
ca termenul a rnai fost folosit pentru a desemna
$i alte expeditii
militare binecuvantate de
biserica, cum ar fi, de exemplu recucerirea
cre$tina a Spaniei, care a durat rnai multe
secole.

lana,

Anglia,

Richard
Tara

prospera

a platit

sume

I sa conduca

in urma
mari

come~ului

de bani,

a treia

cu

pentru

cruciada

ca

spre

Sfanta.

Rezultatele cruciadelor sunt greu de evaluat.

Cu sigurant~, europenii s-au familiarizat cu
cultura ~i ~tiinta islamic~, ~i-au cultivat gustul
pentru manc~ruri exotice, m~tasuri, covoare ~i
alte orientalisme. Probabil c~ toate acestea s-ar
fi petrecut oricum. Imperiul bizantin a fost de
mai multe ori ap~rat de cruciati dar, cu toate
acestea el a fost ~i p~dat de mai multe ori.
Antagonismele dintre catolici ~i cre~tinii ortodoc~i, dintre cre~tini ~i musulmani, s-au ascutit.
Practic, din punctul de vedere al "francilor" sau
al "latinilor", cruciadele au reprezentat un e~ec
aproape total -un
episod fascinant dar
prematur al istoriei expansiunii europene.