O sama de cuvinte ce suntu audzite din om n om,

opise?u nu sunt scrise, ce s-au scris aice, dupa

ea domniii Dabijii-voda. Deci cine va ceti ?i le
nu le va crede, iara va fi bine; cine precum i

de oameni vechi ?i batrni, ?i n let

domnia lui ?tefani?a-voda, naint
va crede, bine va fi, iara cine
va fi voia, a?a va face.

I. ?tefan-voda cel Bun, luund domnia Moldovii ?i viind turcii n dzilele lui sa tr
eaca n Moldova la Gala?i, i-au batut foarte rau pre turci ?i au luat ?i Cetatea A
lba ?i Chilia de la turci. Apoi mai pe urma iar le-au luat turcii aceste doao ce
ta?i. ?i n cteva rnduri s-au batut ?tefan-voda cu turcii. Iar cnd s-au batut la Razb
oieni, atunce s-au a?edzat turcii cu ?tefan-voda. ?i le-au dat hotar ?i olat Bug
eacul ?i au facut pace. ?i turcii apoi au adus tatar din Crm ?i i-au a?edzat n Buge
ac, carii stau ?i pana astadzi, precum au a?edzat ?i la Hotin lipcani.
II. ?tefan-voda cel Bun multe razboaie au batut. ?i a?e sa aude din oameni vechi
?i batrni ca, cte razboai au batut, atte manastiri cu biserici au facut.
III. ?tefan-voda cel Bun, cnd s-au apucat sa faca manastirea Putna, au tras cu ar
cul ?tefan-voda dintr-un vrvu de munte ce este lnga manastire. ?i unde au agiunsu
sageata, acolo au facut prestolul n oltariu. ?i este mult locu de unde au tras pa
na n manastire. Pus-au ?i pe trii boierena?i de au tras, pre vatavul de copii ?i
pre doi copii din casa. Deci unde au cadzut sageata vatavului de copii au facut
poarta, iar unde au cadzut sageata unui copil din casa au facut clopotni?a. Iar
un copil din casa dzicu sa fie ntrecut pe ?tefan-voda ?i sa-i fie cadzut sageata n
tr-un delu?el ce sa cheama Sion, ce este lnga manastire. ?i este samnu un stlpu de
piatra. ?i dzic sa-i fie taiat capul acolo. Dar ntru adevar nu sa ?tie, numai oa
menii a? povestescu. Fost-au ?i bisericu?a1 de lemnu ntru acel delu?el ?i s-au ras
ipit, fiind de lemnu. ?i a? au fost facut manastirea de frumoasa, tot cu aur pole
ita, zugravala mai mult aur dect zugravala, ?i pre dinlauntru ?i pre denafara, ?i
acoperita cu plumbu. ?i dzicu calugarii sa fie fost facut ?i sfe?nicile cele ma
ri ?i cele mici ?i policandru ?i hora tot prisne de argint, ?i pe urma sa li fie
luat un domnu ?i sa fie facut alteli de sprije, care le-am apucat ?i noi. Iar s
tricndu-sa un clopot mare la manastire ?i facnd calugarii clopotul a doa oara, au
pus aceste toate ce scriu mai sus n clopot, ca sa fie mai mare.
Lasat-au ?tefan-voda cel Bun la manastirea Putna, dupa moartea lui, arcul lui ?i
un pahar, ce vorbi calugarii la manastire ca este de iaspis, ce era n chipul marm
urii albe ?i al farfurii, ca sa fie ntru pomenire la sfnta manastire. ?i arcul l-a
u fost tragnd cu vrtej. ?i la vremea lui Constantin Cantemir-voda, fiind rascoale,
au vinit ni?te cazaci cu le?i, cu moldoveni joimiri, vrnd ca sa jecuiasca ce ori
gasi n manastire. Deci fiind un turnu cu buna tarie, nu put sa jecuiasca. Deci au
dzis calugarilor sa d turnul, ca nu vor lua a manastirii nemica. Iar calugarii n
ecredzind, nu vr sa d turnul. Iar acei cazaci cu le?i ?i cu moldoveni ndata au apri
nsu manastirea, iar calugarii, vadznd ca aprind manastirea, ndata au dat turnul. A
tunce, ndata, avnd pu?ci de apa, acei cazaci, le?i ?i moldoveni au stnsu focul. Dec
i atunce au jecuit tot din turnu ce au fost a boieri ?i a negu?itori, iar a mana
stirii n-au luat nemica, fara numai arcul lui ?tefanvoda. Iar paharul au fost pan
a la a triia domnie a lui Mihai Racovi?a-voda. ?i sco?indu-l din turnu un egumen
, pre anume Misail Chisili?a, ?i vrnd sa sa faleasca, au baut la masa cu acel pah
ar a lui ?trfan-voda, cu ni?te slugi boiere?ti, ce era zlota?i. ?i bnd mult cu ac
el pahar, s-au mbatat ?i, fiind be?i, au stricat un lucru scumpu domnescu ?i de m
inune ca acela.
IV. ?tefan-voda cel Bun, batndu-l turcii la Razboieni, au marsu sa intre n Cetatea
Neam?ului. ?i fiind muma-sa n cetate, nu l-au lasat sa intre ?i i-au dzis ca pas
irea n cuibul sau nu piere. Ce sa sa duca n sus, sa strnga oaste, ca izdnda va fi a
lui. ?i a?, pe cuvntul mne-sa, s-au dus n sus ?i au strnsu oaste.

Iara mparatul turcescu au vinit cu toata puterea lui la Cetatea Neam?ului. ?i au

suit pu?cile deasupra unui munte pre despre Moldova. ?i au nceput a bate Cetatea
Neam?ului foarte tare. Iar pre acee vreme era un neam?u nchis n cetate. ?i vadzind
ca bat cetatea, au dzis pazitorilor sa spuie mumei lui ?tefan-voda sa-l sloboad
a de la nchisoare, din temni?a, pre dnsul, ca el va mntui cetatea de acel greu. Dec
i, slobodzindu-l pre acel neam?u de la nchisoare, s-au ?i apucat acel neam?u de au
ndreptat pu?cile din cetate asupra turcilor, unde sta acolo n munte, de av nevoie
cetatea. ?i au ?i lovit n gura unii pu?ci turce?ti, de au sfarmat-o. ?i au nceput
a bate n corturile turcilor, ct ?i boldul de la cortul mparatului l-au sfarmat. Dec
i n-au mai putut sta turcii ntru acel vrvu de munte, de unde av cetatea nevoie, ce
numai le-au cautat a sa da n laturi de la acel locu.
Iara ?tefan-voda, mergnd de la Cetatea Neam?ului n sus pre Moldova, au marsu pe la
Vorone?, unde trai un parinte sihastru, pre anume Daniil. ?i batnd ?tefan-voda n u
?a sihastrului, sa-i descuie, au raspunsu sihastrul sa a?tepte ?tefanvoda afara p
ana ?-a istovi ruga. ?i dupa ce ?-au istovit sihastrul ruga, l-au chemat n chilie
pre ?tefan-voda. ?i s-au ispovedit ?tefan-voda la dnsul. ?i-au ntrebat ?tefan-vod
a pre sihastru ce va mai face, ca nu poate sa sa mai bata cu turcii: nchina-va ?a
ra la turci, au ba? Iar sihastrul au dzis sa nu o nchine, ca razboiul este a lui,
numai, dupa ce va izbndi, sa faca o manastire acolo, n numele Sfntului Gheorghie,
sa fie hramul bisericii. Deci au ?i purces ?tefan-voda n sus pe la Cernau?i ?i pr
e la Hotin ?i au strnsu oaste, feliuri de feliuri de oameni. ?i au purces n gios.
Iar turcii, n?alegnd ca va sa vie ?tefanvoda cu oaste n gios, au lasat ?i ei Cetatea
Neam?ului de a o mai bate ?i au nceput a fugi spre Dunare. Iar ?tefan-voda au nce
put a-i goni n urma ?i a-i bate, pana i-au trecut de Dunare. ?i ntorchndu-s-napoi ?t
efan-voda, s-au apucat de au facut manastirea Vorone?ul. ?i au pus hramul biseri
cii Sfntul Gheorghie.
V. ?tefan-voda cel Bun, cnd s-au batut cu Hroit ungurul, precum dzicu unii la Ca?
en, iar letopisa?ul scrie ca s-au batut la ?cheie pe Siretiu, au fost cadzut cal
ul cu ?tefan-voda n razboiu. Iara un Purice aprodul i-au dat calul lui. ?i nu put n
graba ncaleca ?tefan-voda, fiind om micu. ?i au dzis Purice aprodul: Doamne, eu m
a voi face o movili?a, ?i vino de te sui pe mine ?i ncaleca . ?i s-au suit pe dnsul
?tefan-voda ?i au ncalecat pre cal. ?i atunce au dzis ?tefan-voda: Sarace Purece,
de-oi scapa eu ?i tu, atunci ?i-i schimba numeli din Purice Movila . ?i au dat Dum
nedzeu ?i au scapat amndoi. ?i l-au ?i facut boier, arma? mare, pre Purece. ?i di
ntru acel Pureci aprodul s-au tras neamul Movile?tilor, de au agiunsu de au fost
?i domni dintru acel neam. Dar ?i aprodzii atunce nu era din oameni pro?ti, cum
sunt acum, ce era tot ficiori de boieri. ?i portul lor: era mbraca?i cu ?arvanel
e, cu cabani?e. A? trebuie ?i acum sa sa afle slugi, sa slujeasca stapnului, ?i st
apnul sa miluiasca pre sluga a?.
VI. Cnd au a?edzat pace ?tefan-voda cel Bun cu le?ii, fiind Ion Tautul logofat ma
re, l-au trimis sol la le?i. ?i au daruit craiul le?escu Tautului aceste sate la
margine: Cmpul Lungu rusescu, Putila, Rastoaceli, Vijni?a, Ispasul, Milie, Vilav
ce, Carapciul, Zamostie, Vascau?ii, Voloca. Toate acestea le-au daruit craiul le
?escu Tautului logofatului. ?i au pus hotar apa Cirimu?ul, ntru o duminica dimine
a?a.
VII. ?tefan-voda cel Bun, vrnd sa marga la biserica ntru o duminica diminea?a, la
liturghie, n trgu n Vasluiu, ?i ie?ind n polimari la cur?ile domne?ti ce era facute
de dnsul, au audzit un glas mare de om strignd sa aduca boii la plug. ?i mirndu-sa
ce om este acela sa are duminica, ?i ndata au trimis n toate par?ile, ca sa-l gasa
sca pre acel om, sa-i aduca la dnsul. ?i l-au aflat pre om n sus, pre apa Vasluiul
ui, cale de patru ceasuri, arnd la o movila ce sa cheama acum Movila lui Purcel.
Ca pe acel om nca l chema Purcel. ?i ducndu-l pre acel om la ?tefan-voda, l-au ntreb
at ?tefan-voda: el au strigat a? tare, ?i pentru ce ara duminica? El au dzis ca a

u strigat el sa aduca boii la plug, ?i ara duminica, ca este om sarac, ?i ntr-alt

e dzile n-au vrut frate-sau sa-i d plugul, ?i acum duminica i-au dat. Deci ?tefan
-voda au luat plugul fratelui celui bogat ?i l-au dat fratelui celui saracu, sa
fie a lui.
VIII. ?tefan-voda cel Bun ?i cu fiiul sau Bogdan-voda, de multe ori au avut razb
oaie cu le?ii. ?i multe robii au facut n ?ara Le?asca, ct au pus pe le?i n plug deau ?i arat cu dn?ii, de au samanat ghinda, de au facut dumbravi pentru pomenire,
ca sa nu sa mai acolisasca de Moldova: Dumbrava Ro?ie la Bota?eni ?i Dumbrava Ro
?ie la Cotnari ?i Dumbrava Ro?ie mai gios de Roman. ?i le?ii nca nu tagaduiescu,
ca scrie ?i n cronica, n letopisa?ul lor. Numai ma mier de Miron logofatul, cum au
acoperit acest lucru de nu l-au scris. ?i a? vorbascu oamenii, ca, cnd au fost arn
d cu dn?ii, cu le?ii, i-au fost mpungnd cu stramurarile, ca pre boi, sa traga. Iar
ei sa ruga sa nu-i mpunga, ce sa-i bata cu biciu?cile, iar cnd i bat cu biciu?cile,
ei sa ruga sa-i mpunga.
IX. Cnd au murit ?tefan-voda cel Bun, au lasat cuvnt fiiului sau, lui Bogdan-voda,
sa nchine ?ara la turci, iar nu la alte neamuri, caci neamul turcilor sunt mai n?
alep?i ?i mai puternici, ca el nu o va put ?in ?ara cu sabia, ca dnsul.
X. Dupa ce au luat Bogdan-voda domnia, au ?i triimis pre Tautul logofatul sol la
turci, cnd au nchinat ?ara la turci. ?i a? vorbascu oamenii, ca l-au pus viziriul
de au ?edzut naintea viziriului pre macat, ?i n-au fost avnd mestei la nadragi, ca
, tragndu-i cibotile, numai cu col?uni au fost ncal?at. ?i dndu-i cahf, nu ?ti cum o
va b. ?i au ncept a nchina: Sa traiasca mparatul ?i viziriul! . ?i nchinnd, au sorbit
egeanul, ca alta bautura.
XI. Cnd au pus ?ara ntai domnu pre Petru-voda Rare?, el nu era acasa, ce sa tmplase
cu majile lui la Gala?i, la pe?te. ?i au triimis boierii ?i mitropolitul haine
scumpe domne?ti ?i carata domneasca cu slujitori, unde l-ari ntmpina sa-l aduca ma
i n graba la scaon, sa-l puie domnu. Deci el, ntorcndu-sa de la Gala?i, au fost agi
unsu la Docolina, de au mas acolo cu dzece cara, cte cu ?ase boi carul, pline de
pe?te. ?i piste noapte au visat un vis, precum dealul cel di cee parte de Brlad ?
i dealul cel di-ncoaci era de aur, cu dumbravi cu totul. ?i tot salta, giuca ?i
sa pleca, sa inchina lui Rare?. ?i de?teptndu-sa din somnu diminea?a, au spus vis
ul arga?ilor sai, celor ce era la cara. Iar arga?ii au dzis: Bun vis ai visat, gi
upne, ca cum om sosi la Ia?i ?i la Suceava, cum om vinde pe?tile tot . ?i au ?i ngiu
gat carale diminea?a, ?i au purces Petru-voda naintea caralor. ?i cnd s-au pogort n
vadul Docolinii, l-au ?i ntmpinat gloata. ?i au nceput a i sa nchina ?i a-l mbraca cu
haine domne?ti. Iar el s-au zimbit a rde ?i au dzis ca de mult a?teptam eu una ca
aceasta sa vie . ?i cnd au purces de acolo, arga?ii lui au dzis: Dar noi ce-om face
, doamne, cu carale cu pestile? Iar el au dzis: Sa fie carale cu pe?te, cu boi cu
tot, a voastre. ?i vini?i dupa mine, sa va fac car?i de scuteala, sa nu da?i nem
ica n dzilele mele .
XII. Petru-voda Rare?, fugnd pin trg pin Piatra, ?i gonindu-l pietrenii, l-au fost
agiungnd un popa. ?i au tras Petru-voda napoi n popa cu arcul ?i l-au lovit cu sag
eata n oblncul ?elii. ?i i-au dzis: ntoarce-te, popo, napoi, nu-?i lasa liturghia nes
fr?ita . Iar dupa ce au vinit Petru-voda domnu cu a doa domnie, au scos ochii popii
?i pietrenilor acelor ce l-au gonit ?i le-au facut ?i blastam, afurisanie.
XIII. Petru-voda Rare?, cnd era nchis n cetatea Ciceului n ?ara Ungureasca, av nevoie
de nem?i ?i de unguri. Iar fiind doamna lui sirboaica, de neamul Despo?ilor, fa
ta lui Despot crai, au scris o carte sirbasca la mparatul turcescu ?i la viziriul
, cu rugaminte. ?i au slobodzit cartea pre o fereastra gios din cetate. ?i au nva

?at pre o sluga a lor, sirbu, ce av, sa sa duca cu cartea la Poarta, la viziriul.
?i mergnd sluga acee la Poarta, a lui Petru-voda, au scris viziriul la unguri sa
-l sloboada pre Petru-voda. ?i dupa ce l-au slobodzit, s-au dus la Poarta.
Iara dupa ce s-au dus Petru-voda la Poarta, a?e vorbascu oamenii, ca au grait vi
ziriul mparatului sa-l ierte ?i sa-l puie iar domnu n Moldova. Iar mparatul au rasp
unsu ca-i giurat, pana nu va trece cu calul preste dnsul, sa nu-l lasa. Deci vizi
riul au dzis ca-i pr lesne a plini maria ta giuramntul . ?i l-au scos la cmpu ?i l-au
culcat la pamnt, nvalit ntr-un harariu, ?i l-au sarit mparatul de trii ori cu calul.
Iar al?ii dzicu ca au ?edzut supt un pod, ?i mparatul au trecut de trii ori pe p
od. Deci l-au mbracat cu caftan, sa fie iara?i domnu n Moldova. Deci cum au slujit
mai pre urma turcilor, scrie letopisa?ul.
XIV. Ilie?-voda, ficiorul lui Petru-voda, dupa ce s-au turcit, dzic sa fie ramas
o fata cre?tina dupa moartea lui. ?i au luat-o un grec mare, bogat, vestit la P
oarta, anume Scarlat, carele ?i sulgeria mparateasca o ?in el. ?i cine s-au nascut
dintru ace fata, mai gios arata la rndul sau.
XV. Alexandru-voda Lapu?neanul, fiind domnu, au facut manastirea Slatina. ?i a? d
zicu oamenii ca, traind un sahastru acolo ?i fiind un paltin, copaciu mare, unde
este acum prestolul n oltariu, vid acel sahastru spre duminici ?i spre alte dzile
mari multe lumini ntru acel paltin la vremea slujbii bisericii. ?i i s-au aratat
Maica Precista n vis ?i i-au dzis sa marga la Alexandru-voda, sa-i faca manastir
ea. ?i mergnd sahastrul la Alexandru-voda, s-au ndemnat Alexandru-voda de sahastru
de au facut manastirea Slatina ntru acel loc, unde au fost paltinul. ?i au adus
?i capul Sfntului Grigorie Bogoslov, de sta pana astadzi la sfnta manastire la Sta
lina, ferecat cu argint ?i cu pietri scumpe.
XVI. nceperea lui Despot-voda cum au fost de au agiunsu de au fost domnu. El n-au
fost ruda lui Despot cel Mare, ce au fost sluga lui Despot. ?i murind Despot, p
recum dzicu unii, la Vene?ie, iar al?ii dzicu ca au murit la Rm, s-au sfatuit cu
cele slugi sa dzica ca el este nepot lui Despot, ?i sa mparta ei averea a lui Des
pot, ?i sa-i d lui toate scrisorili cte au avut Despot cel Mare ?i pu?in din averea
lui. Iar ceelalta avere au mpar?it-o celelalte slugi. ?i a?, marturisind catra ve
ne?ieni ca-i este nepot lui Despot cel Mare, au credzut vene?ienii ca-i este nep
ot lui Despot. ?i n-au luat nemica din averili lui Despot vene?ienii, ce toate a
verili lui Despot cel Mare au mpar?it-o slugile. Iar Despot ce au dzis ca-i este
nepot au luat numai scrisorili ?i hrisovul cel de la Carol, mparatul nem?ascu. ?i
cu acele scrisori au facut me?ter?ug de au agiunsu de au fost domnu, precum scr
ie letopisa?ul.
XVII. De la a doa domnie a lui Alexandru-voda Lapu?neanul au nceput domnii a sa a
?edza mai cu temei n scaon n Ia?i. ?i cnd au purces de la Poarta cu a doa domnie, d
zicu sa-l fie nva?at turcii sa taie boierii, sa-i slabasca. ?i pe cuvntul viziriul
ui au taiat atta mul?ime de boieri. ?i au triimis ?i au ales din curteni de ?ara,
pre Racovi?a?ti ?i pre Sturdze?ti ?i pre Bal?a?ti ?i pre al?ii mul?i.
XVIII. Ieremie-voda au fost pus multa avere la manastire la Sucevi?a, ntr-un beci
u supt cur?ile domne?ti. Iara dupa moartea lui, vinit-au doamna cu ginerii ei di
n ?ara Le?asca ?i au luat ac avere toata, de s-au dus cu dnsa de au facut oaste n ?
ara Le?asca, ?i au vinit n Moldova. Care stau tainele ?i pana astadzi de?arte, un
de au fost ac avere.
XIX. Cnd au batut turcii pre Ga?par-voda la ?u?ora, ntrocndu-sa le?ii napoi, taiat-a

u un tatar pre Jolcovschii, hatmanul le?escu, lnga Movilau, precum scrie ?i letop
isa?ul. Numai tatarul nu l-au ?tiut ca este Jolcovschii, hatmanul le?ilor. Ce du
pa ce l-au omort, au gasit ceasornicul, n sn, de aur cu diiamanturi. ?i aflnd tataru
l ca au fost hatmanul le?escu, sa fie dzis tatarul acela ca nu trebuie?te sa tra
iasca omul n lume, daca nu va av naroc, ?i sa fie giunghiiat sngur.
XX. Avnd Radul-voda o fata din trupul lui, sa fie fugit cu o sluga, ie?ind pre o
fereastra din cur?ile domne?ti din cetatea Hrlaului. ?i s-au ascunsu n codru. ?i a
u facut Radul-voda navod de oameni ?i au gasit-o la mijlocul codrului, la o fntna
ce sa chema Fntna Cerbului, lnga podul de lut. Deci pre sluga l-au omort, i-au taiat
capul, iar pre dnsa au dat-o la calugarie, de-au calugarit-o.
XXI. Radul-voda facnd nunta cu fiiul sau Alexandru-voda, domnul muntenescu, au lu
at pre fata lui Scarlat celui bogat de la ?arigrad. Care sa pomene?te ntr-alt rnd
mai sus, ca au ?inut Scarlat fata lui Ilie?-voda celui turcit. ?i avnd fata lui S
carlat alba?a pre un ochiu, n-au avut viia?a buna cu Alexandru-voda. ?i au trimi
s Scarlat ferman mparatescu de ?-au luat fata de dupa Alexandru-voda, de au dus-o
la ?arigrad, ?i au dat-o dupa un grammatic, anume Mavrocordat. ?i acel Mavrocor
dat au facut pre Alexandru Ecsaporitul, ?i Alexandru Ecsaporitul au facut pre Ni
colai-voda, ?i Nicolaie-voda au facut pre Constantinvoda, careli au fost domnu ai
ce la noi n Moldova n anii de la zidirea lumii 7242. Careli sa trage de pre stramo
a?a-sa neam din domnii cei vechi moldovene?ti.
XXII. Barnovschii-voda mergnd cu multa gloata de aice din ?ara la Poarta, cu mul?
i boieri ?i mazili ?i curteni, ?i cu di ceielal?i mai pro?ti, ?i preo?i ?i cu ca
lugari, ?i mergnd pe drum ?i poposind ?i ?edzind la masa, au nceput a stranuta Bar
novschii-voda des ?i tare. Iar boierii carii era la masa cu Barnovschii-voda, du
pa obicei: Sanatos, doamne, ?i pre voia marii tale! . Iar pre urma, vadzind ca tot
stranuta, un boier sa fie dzis: Viermi, doamne . ?i cum i-au dzis viermi, doamne , au
?i tacut de stranutat.
XXIII. Cnd i-au taiat capul lui Barnovschii-voda, calul lui au ?i nceput a sari, ct
n-au mai putut sa-l ?ie comisul n mna. ?i scapndu-l din mna, pe loc au cadzut de au
murit. ?i vadzind turcii, mult s-au mirat ?i au dzis: Nevinovat au fost acest om .
?i au cunoscut pre Barnovschii-voda turcii, ca au fost drept, ?i s-au cait pent
ru ca l-au taiat. ?i s-au giurat ca sa nu mai taie de acum domnu de Moldova. Num
ai letopisa?ul de aceasta nu scrie nimicu. Iara oamenii a? vorbescu, ca au apucat
unii dintru al?ii.
XXIV. Vasilie-voda, dupa ce au
sa lasa ?ara de bir trii ani,
ci pre carii or av datorie n
pre voie viziriul. ?i dupa ce
soboli n-au mbracat trii ani,

luat domnia de la ?arigrad, s-au rugat viziriului

?i al triili anu sa d birul ?ari o data, ?i pre tur
?ara sa-i scoata, sa nu supere oamenii. ?i i-au facut
au vinit el n ?ara, la scaonul domniii, conta? cu
ci numai cu hulpi. ?i pe dzi numai

o mier?e de pine sa mnca ?i doi berbeci ?i o ialovi?a la curtea domneasca. Cheltui

ala pu?ina, mai mult de doi galbeni pe dzi nu ie?i. ?i au facut car?i de slobodzi
e n toata ?ara. ?i nemica din ?ara n-au luat pana nu s-au plinit trii ani. Numai
din desetina ?i din mortasipii, din go?tina ?i din vama ce lua sa chivernisi. Iar
pana n trii ani s-au umplut ?ara de oameni. ?i au scos atunce pre ?ara fumarit,
cte un leu de casa. ?i au plinit atunce tustreli birurile de le-au trimis la Poar
ta. ?i nca au ramas ?i lui Vasilievoda o mie de pungi de bani dobnda. Atunce au tri
imis la Poarta poclon, de au mul?amit mparatului ?i viziriului ?i altor turci mar
i, blane de spinari de soboli pentru bine ce au facut de au a?teptat ?ara. Care
acest dar n-au fost nici de un folos ?ari, ca au ramas obicei de da ?ara baraiamlc

de atunce ncoace n to?i anii. De mirat lucru este ca au fost domnu strein ?i nu a
u fost grabnic la lacomie.
XXV. Tot atunce, cnd au vinit Vasilie-voda n scaon, era ni?te joimiri moldoveni n ?
ara Le?asca ?i prada n multe rnduri ?ara aceasta a Moldovii. Deci Vasilie-voda scr
i la le?i, sa poronceasca oamenilor sai celor de oaste sa nu strice ?ara Moldovii
. Iara le?ii sa mntui de catra Vasilie-voda ?i dzic ca nu sunt le?i, ce sunt moldov
eni aceie ce prada. Ce Vasilievoda, vadzind ca-i dau acel raspunsu de la le?i, au
ales ?i el pu?intei moldoveni de ai lui ?i au strigat n lefe oameni de oaste slu
jitori ?i i-au pornit a prada n ?ara Le?asca. Deci moldovenii cei din ?ara Le?asc
a ce strica ?i prada aice n ?ara, vadzind a?, au vinit to?i la Vasilie-voda de s-a
u nchinat. ?i au nceput ?i ei a prada n ?ara Le?asca. Apoi le?ii, vazindu a?, au ncep
ut sa scrie cu banat la Vasilie-voda, iar Vasilievoda raspundzind: Ceie ce prada ?
ara m aceie prada ?i ?ara voastra . ?i nu au ?inut aice pre mult ac glceava, ?i s-au
a?edzat cu le?ii Vasilie-voda. ?i pre joimirii aceie i-au a?edzat la margine slu
jitori. Numai pre doi, trii, ce era mai capetenii, nea?edzindu-sa, i-au omort. ?i
apoi s-au facut buna pace.
XXVI. La domnia lui Vasilie-voda ramasese o beizad a Radului-voda, tnar. ?i au fos
t avut Radul-voda un turcu mare priieten la Poarta. ?i sa ruga acel turcu viziri
ului totdeauna pentru acel beizad a Radului-voda, sa-l faca domnu n Moldova n locul
lui Vasilie-voda. ?i poroncind viziriul sa-l aduca sa-l faca domnu, au dzis cai pr tnar, daca l-au vadzut viziriul. ?i au dzis turcului sa mai a?tepte vreo doi,
trii ani, ?i apoi l-a face domnu la Moldova. ?i au trimis pre acel turcu la Mol
dova viziriul cu o treaba, ?i sa vada ?i pre Vasilie-voda ?i ?ara cum este. Iara
Vasilie-voda oblicisa, pentru acel turcu, ca-i este nepriietin ?i-i este strica
ta domnia despre acel turcu. ?i au ?i rapedzit la Gala?i, ?i i-au ie?it mul?ime
de slujitori nainte, ?i la Brlad, ?i la Vasluiu, ?i la Scnteie, ?i la Ia?i nca ?i ma
i mul?i slujitori. ?i la drum au poroncit ?i i-au ie?it mul?ime de plugari ?i ?a
ra nainte, de-i vid turcul. ?i cum au sosit la gazda n Ia?i, cum i-au trimis Vasili
e-voda cinci mii de galbeni de aur. ?i apoi, dupa ce s-au mpreonat cu Vasilievoda,
poronca ce au avut acel turcu ndata au plinit. ?i stnd la vorba cu turcul, Vasili
e-voda au spus povestea cum ca el ?tie ca i-i domnia stricata despre dnsul. ?i iau mai daruit ?i atunce la purces cinci mii de galbeni de aur. ?i dupa ce au pur
ces turcul, pe drum i-au mai trimis ?i alte cinci mii de galbeni de aur. Iar cnd
au agiunsu turcul la ?arigrad, i-au mai dat alte cinci mii de galbeni de aur, ca
rii s-au facut preste tot doaodzaci de mii de galbeni de aur. Iar dupa ce au mar
su turcul la viziriul de s-au mpreunat, ntrebndu-l viziriul de Vasilie-voda, au ncep
ut turcul a dzice viziriului: Bine ai nemerit, maria ta, de nu te-ai grabit sa-l
mazile?ti pre acel domnu harnic ?i de treaba ?i putincios. Ca este mul?ime de oa
meni n ?ara lui, ?i de l-ai fi mazilit, s-ar fi facut mare gre?ala, ca are ni?te
slujitori mul?i ?i ?ara cu putere mare, ?i poate s-ar fi hainitu ?i ar fi vinit
?i el la o peire. ?i acmu el ?tie ca vei maria ta sa-l mazile?ti ?i sa pui domnu
pre ficiorul Radului-voda, ?i este n grije. Deci de vei socoti maria ta, sa faci
surgun pre ficiorul Radului-voda, sa auda Vasilie-voda, ?i atunce i va ie?i grij
a . Deci viziriul ndata au poroncit de l-au facut surgun, ?i s-au tmplat de au murit
ficiorul Raduluivoda n surgunie. ?i s-au mntuit Vasilie-voda cu doaodzaci de mii d
e galbeni de aur ?i au ramas n pace. A? ?in turcii priete?ugul, pentru voia banilo
r.
XXVII. Vasilie-voda, aproape de mazilie, au gre?it lui Dumnedzeu, ca i s-au ntune
cat mintea spre lacomie, de au stricat manastirea Putna, gndind ca va gasi bani,
?i n-au gasit. ?i s-au apucat sa o faca de nou iara?i precum au fost, ?i nu i-au
agiutat Dumnedzeu sa o faca. Ca au zidit-o numai din temelie din pamnt pana la fe
restri, ?i i-au luat Dumnedzeu domnia. Ca s-au sculat Gheorghie ?tefan logofatul
cu oaste asupra lui ?i l-au scos din domnie. Iar plumbul cu careli au fost acop
erita manastirea Putna l-au luat cazacii lui Timu?, a ginerelui Vasilievoda, de l

-au dus la cetate la Suceava, de au facut glon?uri de pu?ca, sa apere cetatea Su

cevii despre Gheorghie ?tefan-voda. Ce ?tiu ca au aparat-o bine, ca s-au osndit ?
i Timu? pentru prada ?i jacurile ce au facut pe la sfintele manastiri. ?i ?-au p
us ?i el capul de glon?u, precum scrie letopisa?ul. ?i pre urma au gatit manasti
rea Putna Gheorghie ?tefan-voda, dupa ce au luat domnia, de este zidita precum s
a vede acmu.
XXVIII. Dupa ce s-au dus Vasilie-voda la Poarta, l-au nchis turcii n Edicula1. ?il pr domnul muntenescu ?i domnul moldovenescu ?i Raco?i, craiul ungurescu, ?i sta t
are asupra lui, sa-l omoara mpara?ia. ?i giurui trii mii de pungi de bani. Iar Vas
ilie-voda ? pierdusa toata nedejdea de viia?a. ?i ?-au chemat toate slugile, cte a
ve pr lnga dnsul, acolo la Edicula ?i ?-au mpar?it toata averea lor. ?i le-au dzis,
de a peri, sa fie averea acee a lor, iar de nu va peri, sa i-o de iara? napoi. ?i
-? a?tepta numai ceasul, sa vie sa-l omoara. Iara atunce viziriul au chemat pre
to?i pa?ii de era la Poarta mparateasca ?i au sfatuit cu dn?ii ?i li-au spus cum d
aruiescu trii mii de pungi de bani, ca sa-l omoara pre Vasilie-voda. ?i to?i au
sfatuit sa-l omoara, numai unul dintre dn?ii au dzis ca mul?i bani sunt, dar la o
mpara?ie o leafa nu agiungu bani ?i nu sunt mul?i. ?i acest om poate-fi este tre
buitoriu, de giuruiescu ei atte pungi de bani sa-l omoara. Ca acest om sa cunoa?t
e ca-i harnic. ?i poate sa vie o vreme sa trebuiasca ?i sa slujasca mpara?iii mai
mult pre?ul dect trii mii de pungi de bani, ndzacit dect giuruiescu ei. ?i graind
acel pa?e acel cuvnt, au lasat to?i dupa cuvntul lui. ?i l-au iertat mpara?ia pre V
asilii-voda ?i l-au slobodzit din Edicula. ?i dupa acee curund era sa-l puie dom
nu. Iar n-au zabavit ?i au murit.
XXIX. Gheorghie ?tefan-voda, cnd era boieriu, murindu-i giupneasa, au ramas vaduvo
iu. ?i tlnind o giupneasa saraca, frumoasa, tnara, anume Safta, de neamul Boie?tilo
r, au timpinat-o pe drum mergnd cu radvanul la Ia?i. ?i au poprit radvanul cu sil
a, ?i s-au suit fara de voia ei n radvan, ?i au ntorsu radvanul napoi la casa lui.
?i pre urma au priimit ?i ?i s-au cununat cu dnsul, care au agiunsu de au fost ?i
doamna.
XXX. Gheorghii ?tefan-voda, cnd era logofat mare, au fost ?edzind odata n divan cu
toiagul n gura . Iar Iordachi Cantacuzino cel batrn, vel-visternic: Ce dzici n fluie
r, dumneata, logofete? Iar el au raspunsu: Dzic n fluier, sa mi sa coboare caprile
de la munte, ?i nu mai vin . El au raspunsu n pilda, ?i al?ii nu s-au priceput. Ca
el a?tepta o?tile ungure?ti sa vie de preste munte.
XXXI. Gheorghie ?tetan-voda trecnd cu oaste ungureasca prin Roman, sa scoata pre
Vasilie-voda din domnie, iar un bivolar batrn al lui au ie?it nainte dintr-o crcima
, fiind bat, n mijlocul trgului. ?i au nceput a rde ?i a bate n palme ?i a dzice: Drag
ul badii, ?tefan-voda, mai bine ?i ?ade n domnie dect n boierie. A? sa mi te por?i! Ia
r ?tefan-voda l-au ntrebat: Ce ?i-i voia, mai? Iar bivolariul au dzis: O bute de vin
am negu?at ?i n-am bani sa o platescu, sa beu pentru sanatatea marii tali ?i a
o?tii marii tali! Atunce ?tefan-voda s-au zmbit a rde ?i au dzis la ?oltuzul: Pas sa
?i-o plateasca . ?i au marsu de au baut butea c de vin toata, cu so?iile lui cu cin
e au fost, ?i au platit ?oltuzul butea c de vin.
XXXII. Gheorghie ?tefan-voda, dupa ce au luat pre doamna lui Vasilii-voda din Su
ceava la mna lui ?i pre ?tefani?a-voda, pre fiiul sau, l-au nsamnat la nas pu?inte
l, ?i pre doamna au vrut sa-?i rda de dnsa. Ce doamna lui Vasilii-voda l-au proboz
it ?i au nceput a-l blastama ?i a-l sudui ?i a-i dzice dulau fara de obraz, cum n
u sa teme de Dumnedzeu, ca i-au fost domnu-sau stapn, ?i i-au mncat pita. ?i a?e i
-au dat pace ?i o au trimis la Buciule?ti de au nchis-o n cur?ile lui. ?i i-au lua
t averea ?i multa spaima i-au facut.

XXXIII. Gheorghie ?tefan-voda, dupa ce ai prinsu pre Toma vornicul Cantacozino n

Suceava, l-au mbunat pana a aduce pre frate-sau Iordachi Cantacozino din ?ara Le?
asca, cu giuramnt, de la Cameni?a. ?i apoi, prindzind pre amndoi fra?ii, i-au nchis
pre amndoi fra?ii mpreuna cu doamna lui Vasilii-voda la Buciule?ti. ?i acolo mult
a groaza le fac, ?i umbla noaptea cu luntrea pre apa Bistri?ii, de-i spari ca-i vo
r rasturna n Bistri?a. ?i le-au luat tot ce-au avut, ?i sate, ?i haine, ?i odoara
, ?i bucate, ?i bani gata noaodzaci de mii de galbeni de aur ungure?ti. ?i au tr
imis pre arma?ul cel mare, pre Haba?escul, sa-i omoara. Ce Haba?escul nu s-au gr
abit cu moartea. ?i au scris n doao rnduri Gheorghie ?tefan-voda numai sa-i omoare
, ?i tot n-au vrut sa sa grabeasca sa-i omoare. Iar al triile rnd, scriind Gheorg
hii ?tefan-voda la arma?ul Haba?escul numai sa-i omoara, ?i stnd car?ile gata pre
masa, ntru acel ceas au sosit un capitan din ?ara Munteneasca, anume U?urelul, c
u car?i de la Constantin-voda Basaraba, domnu nou, poftind cu scrisoare pre Gheo
rghie ?tefan-voda sa-i sloboada pre acei doi boieri, sa nu-i omoara. Iar de-i va
omor, vor strica priete?ugul, ?i sa fie gata de razboiu. ?i Gheorghie ?tefan-vod
a nu ?ti nemica de moartea lui Mateivoda. Ca, cum au murit Matei-voda, au ?i radic
at domnu pre Constantin-voda slujitorii ?i boierii ?i ?ara. ntru acel ceas au cad
zut cu rugaminte Constantin postelnicul Cantacozino, frateli Tomii vornicului ?i
a lui Iordachi vistiernicului, de au scris Constantin-voda Basaraba la Gheorghi
i ?tefan-voda, precum s-au pomenit mai sus. ?i capitanul acela, ce-au vinit cu c
ar?ile, ntru o dzi ?i ntr-o noapte din Bucure?ti au agiunsu n Ia?i, i-au pus munten
ii numai de atunce, U?urelul. Careli dupa acee multa mila au avut de la Cantacoz
ine?ti. ?i a? cu aceasta tmplare i-au iertat Gheorghii ?tefan-voda pre ace?ti doi
boieri ?i li-au dat mo?iile napoi, iar alta nemica nu le-au dat ce le luasa.
XXXIV. Gheorghii ?tefan-voda, dupa ce s-au dus n ?ara Ungureasca, umblat-au pin m
ulte par?i de loc, ca sa-i d oaste, pe la nem?i, pe la le?i, pe la Moscu, pe la ?
vedzi. ?i au daruit mparatului moschicescu o cruce ferecata cu aur ?i cu pietri s
cumpe de patru sute de pungi de aur de bani, ca sa-i d oaste, sa vie n Moldova. ?i
tot l-au purtat cu voroave ?i nu i-au mai dat oaste, pana ce i s-au tmplat de au
murit acolo la Moscu. ?i pe urma i-au adus oasale lui n Moldova, n manastirea lui
la Ca?en, de l-au ngropat.
XXXV. Iara pre doamna lui Gheorghii ?tefan-voda, pe Safta, ce o luasa cu sila, p
recum s-au scris mai sus, o ursa Gheorghii ?tefan-voda, umblnd prin ?ari streine,
?i au triimis-o n ?ara aice, pana a nu muri el. ?i el ?-au fost luat o slujnica ?
iitoare dintru aceli ?ari streine. Iar doamna Safta au trait aice n ?ara cu multa
vreme ?i dupa moartea lui Gheorghii ?tefan-voda.
XXXVI. Fost-au luat Iordachi Cantacozino ?i Toma frate-sau toate mo?iile Ceaure?
tilor, pentru ac prada ce le-au facut Gheorghii ?tefan-voda, cu dreptate ?i cu gi
udecata. Dar mai pre urma s-au socotit Toma vornicul ?i cu frate-sau Iordachi vi
sternicul de voia lor ?i le-au dat iar la neamurile lui mo?iile, la Ceaure?ti, s
a le stapneasca. Iara Racovi?a?tii, nu sa ?tie din ce pricina au fost luat ?i ei
mo?ii de-a Ceaure?tilor atunce ?i nu le-au mai dat napoi, care mo?ii din neamul R
acovi?a?tilor ?i astadzi le ?in de le stapnescu, satul Roznovul ?i alteli.
XXXVII. Ghica-voda, de neamul lui fiind arbana?, copil ?nar au purces de la casa
lui la ?arigrad, sa-? gasasca un stapn sa slujasca. ?i cu dnsul s-au mai luat un c
opil de turcu, iar sarac, din ostrovul Chiprului1. ?i mergnd amndoi dempreuna la ?
arigrad, multe vorbe bune au vorbit: de vor gasi pita, sa sa caute unul pre altu
l. ?i au dzis Ghica-voda: Tu e?ti turcu, po?i sa agiungi sa fii om mare, ?i ce mi
-i face pre mine atunce? Iar turcul au dzis atunce: De voi fi eu om mare, te voi f
ace de vii fi mai mare n Chipru, giudecatoriu. ?i mergnd n ?arigrad, s-au despar?it
unul de altul, sa-? caute stapni.

Deci copilul cel de turcu au nemerit la un aga, ce era de curtea mparateasca. ?i

au slujit a? din stapn n stapn, pana au agiunsu de era pa?e. ?i fiind pa?e sarac, av
un priietin musaip mparatescu. ?i merg totdeauna la vorba la acel musaip mparatescu
. ?i pre acee vreme sa tmplasa de era multe zorbale n ?arigrad, de nu sa mai put a?
edza Poarta. Deci Chiupruliolul au dzis catra acel priietin musaip de casa mparat
easca: De m-ar pune pre mine viziriu, a? potoli eu zorbaleli aceste . Iar mparatului
i sa suparasa cu zorbaleli, ?i sa miera ce va face, ?i ntreba sfat ?i pre unul ?
i pre altul. ?i aflnd vreme acel musaip mparatescu, au spus mparatului ca este un pa
?e sarac, ?i el dzice sa-l pui maria ta vizir, ca a potoli toate glcevile aceste,
pre careli l cheama Chiupruliolul . Deci mparatul ndata l-au adus ?i l-au pus viziriu
. ?i cum l-au pus viziriu, ndata au ?i pus ?i au strigat oastea, ?i pre de alta p
arte au nceput a tai capetili celor vicleni, pana i-au spariiat, de au a?edzat toa
te zorbaleli. ?i au ramas viziriu laudat la turci, precum s-au vadzut ?i sa vede
?i pana astadzi neamul lui.
Iara Ghica-voda, intrnd n ?arigrad, au nemerit la capichihaile moldovene?ti de au s
lujit, apoi au vinit la Moldova cu negu?itorie, apoi la Vasilie-voda, lipindu-sa
de curte, fiind ?i Vasilie-voda tot de un neam, arbana?. ?i vrnd ?i Dumne-dzeu,
au agiunsu de au fost capichihaie la ?arigrad ?i vornic mare aici n Moldova. Deci
tmplndu-sa atunce, la vremea lui Gheorghii ?tefan-voda, de au fost la Poarta cu a
l?i boieri, viziriul vadzndu-l l-au ?i cunoscut cine este. Iar Ghica-voda nu-l cu
no?t pre viziriul. Deci viziriul Chiupruliolul au ?i chemat pre haznatariul lui ?
i i-au dzis n taina: Vedzi cel boieriu batrn moldovan ce este la Divan? Sa-l iei ?i
sa-l duci la odaia ta, pana s-a radica Divanul, ?i apoi sa-l aduci la mine n tai
na cum trebuie?te . Iar Ghica-voda, dupa ce l luasa dintre ceielal?i boieri, sa spa
riiasa tare, ca nu ?ti povestea ce este. ?i dupa ce s-au radicat Divanul ?i l-au
adus la viziriul, l-au ndrebat viziriul ce om este ?i de unde este, ?i au dzis: Cu
no?ti-ma pre mine, au ba? Iar Ghica-voda s-au spus de unde este de locul lui, iar
a cunoa?te pre viziriul nu-l cuno?t. Atunce viziriul Chiupruliolul s-au spus ?i
au dzis: ?ii minte ce am vorbit cnd viniiam amndoi pre cale? ?i au dzis: De ai uitat
tu, dar eu n-am uitat, ?i iata ca te voi face domnu n Moldova; numai sa taci mlcom .
Iar Ghica-voda au ?i marsu de i-au sarutat mna ?i s-au rugat atunce pentru stapnu
-sau, sa-l lasa sa fie domnu, sa nu-l mazileasca. Iar viziriul au raspunsu: Acmu
deodata l las sa fie, iar mai pre urma cuvntul mieu gios nu l-oi lasa, ce te voi f
ace pre tine . ?i pre urma, chemnd la Poarta pre Gheorghii ?tefan-voda, ?i nevrnd Gh
eorghii ?tefan-voda sa marga, au pus pre Ghica-voda domnu n Moldova, dupa cum scr
ie letopisa?ul. A? au fost povestea ie?irii acestor doi oameni, Chiupruliului viz
iriului ?i Ghicai-voda, ca unde este voia lui Dumnedzeu sa biruiescu toate firil
i omene?ti.
XXXVIII. ?tefani?a-voda, ficiorul lui Vasilie-voda, fiindu domnu tnar dezmierdat
?i inimos, de multe ori ie?ind cu boierii la primblari, pun de lua frile din capet
eli cailor boierilor ?i le da chiot cailor, de cad boierii gios de-? sfarma capet
ile, ct sa ngrozise boierii a mai merge cu dnsul cu cai buni la primblari.
XXXIX. ?tefani?a-voda vrnd odata sa scoata fumarit pe ?ara cte ?ase or?i de casa,
?i nainte vreme era obicei de da numai cte un leu de casa, iar Toma vornicul ?i cu
Iordachi, frate-sau, Cantacozine?tii nu-l lasa sa-l scoata mai mult dect un leu
?i-i dzic sa nu faca obicei nou, ca nu-i bine. Iar ?tefani?a-voda ndata s-au mniiat
?i au scos hamgeriul ?i s-au rapedzit sa d ntr-n?ii, ?i ei au fugit din casa afara
. Macar ca acei boieri era greci, dar sa pun tare pentru ?ara ?i pentru obicei no
u sa nu sa faca, ca obiceiele cele noao fac rasipa ?arilor ?i peire domnilor.
XL. Audzind aceste fapte rale Vasilie-voda, tata-sau, la ?arigrad, nu-i par bine
?i-i scri de multe ori sa sa lasa. ?i de nu ar fi murit, era numai sa-l scoata di
n domnie pre fiiul sau, sa vie el domnu n Moldova, ca cuno?t ca nu va procopsi fii

ul sau n domnie, ?tefani?a-voda.

XLI. Era un boier, anume Neculai Milescul Spatariul, de la Vaslui de mo?ia lui,
pr nva?at ?i carturar, ?i ?ti multe limbi: eline?te, slovene?te, grece?te ?i turce?
te. ?i era mndru ?i bogat, ?i umbla cu povodnici nainte domne?ti, cu buzdugane ?i
cu palo?e, cu soltare tot sirma la cai. ?i lui ?tefani?a-voda i era pr drag, ?i-l
?in pr bine, ?i tot la masa l pun, ?i sa giuca n car?i cu dnsul, ?i la sfaturi, ca era
atunce grammatic la dnsul. Iar cnd au fost odata, nu s-au saturat de bine ?i de c
instea ce av la ?tefani?a-voda, ce au sedzut ?i au scris ni?te car?i viclene, ?i
le-au pus ntr-un ba?u sfredelit, ?i le-au trimis la Constantinvoda cel Batrn Basara
ba n ?ara Le?asca, ca sa sa radice de acolo cu o?ti, sa vie sa scoa?a pre ?tefani
?a-voda din domnie. Iar Constantin-voda n-au vrut sa sa apuce de acele lucruri c
e-i scri, ce s-au sculat ?i au trimis ba?ul acel sfredelit cu car?i cu tot napoi l
a ?tefani?a-voda, de le-au dat. Deci ?tefani?a-voda, cum au vadzut ba?ul cu car?
ile, s-au pr mniet ?i l-au ?i adus pre acel Nicolai Milescul naintea lui, n casa c mi
ca, ?i au pus pre calau de i-au taiat nasul. Sco?nd ?tefani?a-voda n graba hamgeri
ul lui din bru, au dat de i-au taiat calaul nasul. ?i n-au vrut sa-l lasa pe cala
u sa-i taie nasul cu cu?itul lui de calau, ce cu hamgeriul lui ?tefani?a-voda iau taiat nasul. Dupa acee, Nicolai Crnul au fugit n ?ara Nem?asca ?i au gasit acol
o un doftor, de-i tot slobodzi sngeli din obraz, ?i-l bo?i la nas, ?i a? din dzi n dz
i sngele sa nchega, de i-au crescut nasul la locu, de s-au tamaduit. Iar cnd au vin
it aice n ?ara, la domniia lui Iliie?-voda, numai de abi s-au fost cunoscut nasul
ca-i taiat. Numai tot n-au ?edzut n ?ara mult, de ru?ine, ce s-au dus la Moscu, l
a mareli mparat, la Alexii Mihailovici, la tatal marelui Petru mparat, carele au v
init la noi aice n Moldova. ?i pentru nva?atura lui au fost terziman mparatului ?i n
va?a ?i pre fiiul mparatului, pre Petru Alexievici, carte. ?i era la mare cinste
?i boga?ie. ?i l-au trimis mparatul Alexii Mihailovici sol la mareli mparat al chi
tailor, de au zabavit la Chitai vreo doi, trii ani. ?i au avut acolo multa cinst
e ?i dar de la mareli mparat la chitailor, ?i multe lucruri de mirat au vadzut la
ac mpara?ie a chitailor. ?i i-au daruit un blid plin de pietri scumpe ?i un diiam
ant ca un ou de porumbu. ?i ntorcndu-sa pe drum napoi, s-au tmplat de au murit mparat
ul Moscului, pre anume Alexii Mihailovici, iar senatorii de la Moscu i-au ie?it n
tru ntimpinare, ?i i-au luat aceli daruri ?i tot ce au avut, ?i l-au facut surgun
la Sibir. ?i au ?edzut c?iva ani surgun la Sibir. Iara mai pre urma, radicndu-sa
Petru mparat, fiiul lui Alexii Mihailovici, carele au vinit aici n ?ara, n Moldova,
de s-au batut cu turcii la Prut, la Stanile?ti, din gios de Hu?i, n ?inutul Falc
iiului, agiuns-au Crnul din Sibir cu car?i la dnsul, la mparatul Petru Alexievici,
de i-au facut ?tire de toate ce-au facut ?i cum este surgun.
Atunce Petru Alexievici mparat ndata au chemat senatorii ?i au ntrebat dzicnd: Unde e
ste dascalul mieu cel ce m-au nva?at carte? Acmu curund sa-l aduce?i . ?i ndata au r
apedzit de olac ?i l-au adus la Petru Alexievici, mparatul Moscului, n stoli?a. ?i
l-au ntrebat ce-au vadzut ?i ce au pa?it, ?i i-au platit lucrurile toate acele d
e la senatori ce-i luasa, pana la un cap de a?a, ?i diiamantul cel mare. ?i mpara
tul, dupa ce l-au vadzut, s-au mirat ?i l-au dat n haznaoa c mparateasca, iar Crnulu
i i-au dat optdzaci de pungi de bani. ?i l-au luat iara n dragoste ?i n mila ?i lau pus iar sfetnic.
?i cnd au ras barbeli, mparatul, a moscalilor, atunce cnd s-au schimbat portul, atu
nce sngur mparatul i-au ras barba cu mna lui. ?i au trait Crnul pana la a doa domnie
a lui Mihaivoda Racovi?a, ?i atunce au murit. Care mare cinste i-au facut mparatu
l la moartea lui ?i mare parere de rau au avut dupa dnsul, ca era trebuitoriu la
aceli vremi.
Ramas-au acelui Crnu ficiori ?i nepo?i, ?i au agiunsu unii de au fost polcovnici
spre slujba o?tirii. Ca sa nsurasa el acolo, de luasa moscalca. ?i s-au mai dus d
upa dnsul de aice din Moldova trii nepo?i de frate, de sa a?edzase ?i ei pe lnga u
nchiu-sau. ?i aceie av mila de la mpara?ie, ?i acolo au murit.

XLII. ?tefani?a-voda dzicu unii ca pentru vrajma?ia lui ?i supararea ce fac boier
ilor, atunce la Tighine, la Bender, cnd s-au bolnavit, sa fie murit de otrava. Da
r adevarul nu sa ?tie, ca letopisa?ul nu scrie nemica de acest lucru.