Metodologia cercetrii istorice

Profesor coordonator:
Student:
Conf. Dr. Ovidiu S. Buruian
Iolanda Filip
Grupa: H212

Castele i palate regale Romneti

Am susinut acest lucrare Castele i palate regale Romneti din motiv ca sunt atrasa de
acest subiect. nc din coplilrie am fost atras de acest subiect i am cutat sa aflu ct de
multe detalii legate atat ct i despre familia regala,i despre reedinele in care au trit . Acest
subiect nu a dispus de o cercetare mai amanunit, dar au fost cateva persoane care au ncercat
s scoata la lumin anumite date legate de acest subiecte. Voi enumera cteva nume de autori
care s-au ocupat mai de aproape de acest domeniu: Narcis Dorin Ion , Grigore Ionescu i
Mihai Haret.
Voi ncerca s scot n eviden, nu numai importana lor valorica arhitectural sau
valoarea istoric, ci i un alt mod istoric, o istorie ce ramane vie prin tradiile ce sunt prezente
prin urmai familiei regale a Romniei.
Aceast lucrare se ntinde pe opt puncte : primul punct va cuprinde Castelul Pele , al
doilea va cuprinde Castelul Pelior, al treilea punct Castelul Bran, al patrulea cuprinde
Palatul Regal din Bucureti, al cincilea Palatul Cotroceni din Bucureti, al aselea Palatul
Regal din Mamaia, al aptelea Palatul Regal din Balcic, si al optulea cuprinde Palatul Regal
din Curtea de Arge.
Palatele familiei regale a Romniei se ridica din toate punctele de vedere la nivelul unor
adevarate reedinte regale pline de elegan, somptozitate, si fast, care pun la dispoziie toate
utilitaile si funcionalitile necesare membrilor casei regale .
Fiecare resedinta n parte a fost adaptat dupa bunul plac al regelui sau al reginei care a
ordonat constructia acelei cladiri. De ridicarea cladirilor regale s-a ocupat arhitecii atat
autohtoni ct i strini, care beneficiat de importante sume de bani ce au provenit att din
bugetul statului, ct si din bugetul personal al regelui sau al reginei, care a dorit s o
construiasca sau s o reamenajeze. n cele mai multe cazuri , dorinele au fost respectate in cel
mai mic detaliu, mai ales atunci cand a fost vorba de amenajri interioare, parcuri, sau gradini.

I.

Castelul Pele

Castelul Pele din Sinaia este una din cele mai impuntoare, si cea mai frumoas
resedin regal, dar i prima reedin regala de var, pe care regele Carol I i-a construito n Romnia. A fost prima reedinta n care regele Carol i-a lasat cu adevrat amprenta
printr-un stil renascentist german, un stil somptuos i plin de elegan . La construcia
castelului au lucrat arhitecti de seama precum Karel Limen, Johannes Schultz , iar la
partea de decoraiuni interioare s-a ocupat J. D. Heymann din Hamburg si Bernhard
Ludwig din Viena.2
n data de 10- 22 august 1875 s-a pus in mod solmn prima piatra de temelie a
castelului Pele, acest moment este descris de ctre Ion G. Duca in Memorii citez:
Dup serviciul divin in Manastire perechea princiar s-a dus mpren cu o mare multime
de invitai la cortul stralucitor mpodobit care se afla pe antierul consruciei , unde dup
o ceremonie religioas se semneaz actul comemorativ despre construcia castelului de
catre toi cei de fa3 inchei citatul.

1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Pele%C8%99
2 Narcis Dorian Ion, Castele, palate i conace din Romnia, Editura Fundaiei
Culturale Romne, Bucureti,2002, p.20-22;
3 Ion Gheorghe Duca, Memorii volum II, Neutralitatea. Partea I (1914-1915),
ediie de Stelian Neagoe, Bucureti, Editura Express, 1992, p-52;

Pe data de 7 octombrie 1883, va ave, a loc inaugurarea oficiala a castelului Peles. O

dat aa zisa inaugurarea oficial s-a incheiat doar o parte din etapa de construcie a
castelului. Abia n anul 1914 va fi gata.4
Atunci cnd vorbim de castelul Pele putem sa ne legm i de numeroase evenimente
importante pentru familia regala a Romniei, cum ar fii i nasterea a trei copiii din cei ase
care i-a avut cuplu princiar Ferdinand i Maria nascndu-se la Pele: principele Carol ( 15
octombrie 1893), principesa Elisabeta ( 11 octombrie 1894) i principele Mircea ( 18
august 1903). Dei nu se nate la Pele , principesa Ileana se va cstori in cadrul
castelului, un eveniment plin de fast si de elean ce s-a petrecut in data de 24-26 iulie
1931, care a gazduit una din cele mai grandioase recepii princiare date de familia regala a
Romniei.5
Castelul Pele a rmas n istoria secolului XIX- lea o adevrat perl monumental a
Europei, dar si prin faptul c va fi pintre primele castele electrificate din Eropa. Pe lng
castelul Pele s-au mai ridicat si alte cladiri precum : Corpul de Gard, Economatul, Casa
de Vnatoare Foiorul ( care a fost finalizat inaintea castelului, si unde cuplu regal l
folosesc pn la finalizarea primei parti a castelului , adica pana in anul 1883), Grajdurile,
Uzina Electric, Vila ipot i Castelul Pelior.

4 Memoriile regelui Carol I-al Romniei, De un martor ocular, volum II (18691875), editie de Stelian Neagoe, Editura Scripta, Bucureti, 1993;
5 Mihai Haret, Castelul Pele. Monografieistoric, geografic, turistic, pitoreasc,
descriptiv, Cartea Romaneasc S.A. , Bucureti, 1924, p. 11;

II.

Castelul Pelio

Castelul Pelior alaturi de castelul Pele, regele Carol I a construit, pentru cuplu
princiar Ferdinand si Maria si a fost numit Castelul Pelior. ncadrat foarte frumos n
ntrecul ansamblu de la Sinaia, dei stilul sau este destul de diferit de cel a marelui Pele,
castelul Pelior este precum palatul din Cotroceni si Balcic , reedina ce va fi construit
dupa placul reginei Maria ,impunnd un stil aparte , un stil ecleastic.7
Castelul Pelior a fost construit intre ani 1899- 1903 de catre arhitectul ceh Karel
Liman i decorat de vienezul Bernhard Ludwig.
Stilul arhitectonic al noii reedine e diferit de cel al Peleului, cuprinznd mai multe
forme regulate, cu o compoziie fragmentat, ce ieea in evidenta printr-o explozie de
sclupturi in lemn.
6 http://www.destinatiituristice.ro/article/label/4101/Castele
7 Narcis Dorian Ion, opcit p.31-33;

Castelul Pelior a fost inaugurat in data de 24 mai 1903, fiind locuina permanenta a
cuplului regal Ferdinand si Maria. Tnara prines nu se simea in largul ei n timpul
petrecut la Pele, o marturisete chiar ea in Memoriile sale , citez: Nando i cu mine ne
bucurm mult la gndul c vom avea o cas numai a noastr8 , nchei citatul.
Castelul Pelior va rmne n istorie , legat de moartea regelui Ferdinand si a reginei
Maria , ce i vor petrece ultimele clipe din viaa n cadrul castelului. Regele Ferdinand
moare la data de 18 iulie 1927, iar regina Maria moare la exact 11 ani distanta pe data de
18 iulie 1938, ambii fiind mormntai ( dup ce trupurile lor nensufleite au fost depuse
la Palatul Cotroceni din Bucureti, pentru un ultim omagiu adus din partea clasei politice
si a poporului), n Biserica Mnstiri Curtea de Arge.9
III.

Castelul Bran

10

Dintre toate reedinele regale din Romnia , castelul Bran este , cea mai veche
construcie preluata de familia regala, ce este nconjurat si astazi de o aur misterioas ce
o mai ntlnim si astazi( legenda lui Dracula). Este singurul castel medieval pe care o
8 Maria , Regina Romniei, Povestea vieii mele, editura a-III-a, volum al II-lea,
Editura Moldova, Iai, 1991, p.46-47;
9 Ion Gheorghe Duca, opcit, p.141;
10http://www.hrbexpert.ro/stire/2538/Castelul_Bran_pe_locul_al_treilea_in_topul_p
referintelor_turistilor.html

parte a familiei regale romne a preferat-o drept resedin de vara. Castelul Bran a fost
una din reedinele preferate a reginei Maria si al fiicei sale preferate , prinesa Ileana,
creia il va lasa motenire in anul 1938.11
Dup ce a intrat n stpnirea familiei regale , intre ani 1920-1930 castelul va suferii o
serie de modificari arhitecturale, pentru a putea fii transformat dintr-o cetate
neprimotoare i solida, ntr-o cetate moderna si confortabil, care s fac ederile de var
mult mai placute.
Dup moartea reginei Maria , castelul va intra in proprietatea principesei Ileana. n
anul 1941 principesa Ileana ordona , ca trupul micutului prin Mircea s fie renhumat , n
capela de langa Castelul Bran , unde va fi adus i inima reginei Maria ( tot in acelasi an).
Castelul Bran va ramane n proprietatea reginei Ileana 7 ani.

IV.

Palatul Regal din Bucureti

12

Din toate palatel regale , Palatul Regal din Bucureti, aflat pe Calea Victoriei, a fost
reedina oficial a regilor Romniei. Remarcabil nu numai prin marimea sa impresionant,

11 Narcis Dorian Ion, opcit, p. 53-56

12 http://dreamtrips.ro/2014/03/palatul-regal-din-bucuresti.html

se remarc i prin stilul sau arhitectonic, ce scoate n eviden grandoarea specific unui palat
regal de recepie.13
Palatul de pe Calea Victoriei, a fost ridicat de catre regele Carol I , pe motiv c nu exist
o reedin demn de rangul lui. Palatul va suferii modificarii majore in timpul domniei lui
Carol al II-lea , ce este nevoit n urma incendiului devastator(1926). Din cauza costurilor mult
prea mari, lucrarile au fost amanate timp de patru ani 14. Carol al II-lea va realizeze un nou
palat de dimensiuni mult mai mare, ce va fi diferit de cel ridicat de naintaul su Carol I.
n afar de ceremoniile oficiale care se desfurau dupa tiparul impus de Ceremonialul
Curii, la Palatul Regal din Bucureti aveau loc i ceremonii de familie , cum ar fi, de pild
botezul principelui Mircea, fiul lui Ferdinand si al Mariei, care s-a desfurat la data de 20
ianuarie 1913.
La noua ani distan , pe data de 11 martie 1922, un nou membru al familiei regale este
botezat , fiind principele Mihai, fiul lui Carol si al Elenei , celebrarea botezului desfurnduse in Sala Tronului.
La Palatul Regal au avut loc si alte ceremonii de familie cum ar fi cstoria sau logdna
unora dintre copiii regelui Ferdinand si ai reginei Maria. n luna februarie a anului 1921 se va
celebra cstoria prinesei Elisabeta cu prinul George al Greciei.15
Dup abdicarea regelui Mihai , palatul a fost preluat de catre comuniti si renumit
Palatul Republicii, o parte din camerele centrale au fost preluate de ministri , iar cealalta
parte s-a nfiinat Muzeul Naional de Art. n timpul revoluiei din 1989, cldirea a fost
serios avariat i o parte din obiectele de art au fost distruse.
V.

Palatul Cotroceni din Bucureti

13opcit, volum I (1866-1869) ,

14 Carol al II-lea, ntre datorie i pasiune . nsemnri zilnice, volumul I (19041939), ediie de Marcel Dumitru Ciuc i Narcis Dorin Ion, Bucureti, Editura Silex,
1995;
15 Ion Mamina, Consilii de coroan, Editura Enciclopedic, Bucureti, 1997, p-14

16

Dintre toate reedinele regale, Palatul Cotroceni a avut de-a lungul existenei sale de
peste un secol un destin aparte , fiind grav avariat de distrugerile ce i le-au provocat cele doua
cutremure din 1940 si 197717, si scapnd miraculos pn n zilele noastre, n care a fost
transformat n muzeu.
Perioada de glorie a Cotroceniului ncepe o data cu venirea lui Carol I la conducerea rii,
ce primete in anul 1866, drept reedin de var vechile case domneti de la Cotroceni, unde
va locui mpreun cu soia sa Elisabeta.18
Palatul Cotroceni a fost reedna primilor doi suverani ai Romaniei , ce a jucat un rol
destul de important pentru cei doi suverani si a soiilor lor. Tot aici au fost depuse si trupurile
nensufleite ale celor doi suverani si al soiilor lor , pentru un ultim omagiu din partea
poporului i al oficialitilor de la acea vreme. Tot aici este mormantat si micul prin Mircea
care moare la o vrst foarte frageda , la numai 3 ani (1916) 19, din cauza febrei tifoide ce ia
fost fatal.
16 http://metropotam.ro/Locuri-de-vizitat/Cele-mai-frumoase-10-cladiri-dinBucuresti-art6407789194/
17 Narcis Dorian Ion, opcit p. 63-66
18 Memoriile regelui Carol I-al Romniei, Opcit ,volum I
19 Maria , Regina Romniei, Povestea vieii mele, editura a-III-a, volum al II-lea,
Editura Moldova, Iai, 1991, p-49-51;

VI.

Palatul Regal din Mamaia

20

Ca si castelul de la Balcic, si palatul de la Mamaia, constrit n aceeasi perioada (1923),

poarta amprenta si stilul reginei Maria. Palatul este finalizat abea in vara anului 1926 , dar la
care se vor adauga dupa 1927 , unele modificri de prinesa Elena.
Regina Maria a fost din tot deauna atrasa de Mamaia si aceasta reiese din modul in care
ea povestete in jurnalul su numit Memorii ct de atrasa era de peisajele oferite de acest
palat , citez: Mamaia: imense ntinderi de nisip, o plaj att de larg nct sfritul i se pierde
n deprtare, cu scoici trandafirii ca nite petale de flori aruncate de zne, bi de mare i acel
rs ce izbucnete anume cnd nvlete asupra ta apa rece, fonetul optit al valurilor ce se
sparg rnd pe rnd domol de mal, lsnd fiecare o fie de spum alb ca zpada21 nchid
citatul.
Palatul era cuprin din subsol( 16 camere, baie, spltorie, cafegerie i garaj) , partier(12
camere, bufet, garderob, 3 terase, 8 bi ) si mansarda (7 camere i o baie).

20 http://www.black-sea.travel/povestea-palatului-regal-din-mamaia-la-castel/
21 Maria , Regina Romniei, opcit, volum al III-lea,

Dup moartea regelui Ferdinand, palatul va fii donat la 2 decembrie 1927 de catre regina
Maria i patru dintre copiii si ( Nicolae, Ileana, Elisabeta si Mrioara) prinesei Elena ( mama
regelui Mihai).

VII.

Palatul Regal din Balcic

22

Alturi de Castelul Bran , palatul din Balcic a fost reedina cea mai drag a reginei
Maria. Fiind ndragostit de mprejurimi, regina Maria in anul 1924 ordona construirea
castelului de la Balcic.23 Balcicul este ntr-un fel o completare a Branului , fiind tot o reedin
de var, dar situat la o mic altitudine , pe malul Mrii Negre.
Spre deosebire de Castelul Bran , Balcicul era n ntregime rodul creaiei reginei Maria.
Toate cladirile construite in acest spatiu au fost denumite si create dupa bunul plac .

22 http://www.traveleuropa.ro/obiective-turistice-balcic-palatul-din-balcic/
23 Maria , Regina Romniei, opcit, volum al II-lea,

Dup ce regina Maria se stinge din via la 18 iulie 1938 , Balcicul ii revine regelui Carol
al II-lea , iar o parte din parc revenindu-i prinesei Ileana, lasate prin testament.24 Dup
moartea reginei Maria, inima sa a fost depusa n capela Stella Maria, pana in 1941 cand
prinesa Ileana ordona ca inima regine Maria sa fie depusa langa trupui micului prin Mircea
n capela de lnga Castelul Bran.

VIII.

Palatul regal din Curtea de Are.

25

Dup cum bine se tie , reedina regala din Curtea de Arge a fost una cu totul si cu totul
special. Ea a fost folosit doar n cazurile speciale cum ar fii cu prilejul parastaselor ce erau
nchinate n memoria regelui Carol I i a lui Ferdinand I, dar si pentru soiile acestora
Elisabeta si Maria, mormantaii n Biserica Mnstirii Argeului.26 Biserica episcopal cu
hramul Adormiri Maicii Domnului, ce este ctitorit de catre domnitorul Neagoie Basarab i
a soiei sale Despina, ntre anii 1512-1517. Cu timpul acast biseric a suferit numeroase
deteriorri, dar a fost refcut de fiecare dat. Dar cea mai important restaurare suferit a fost
sub conducera regelui Carol I n perioada 1875-1886. Dup terminarea lucrarilor i sfiinirea
biserici pe data de 12 octombrie 1886, Carol I si regina Elisabeta au fost trecui drept ctitori.27
24 Ibidem
25 https://www.pinterest.com/pin/17451517278886093/
26 Grigore Ionescu, Curtea de Arge. Ghid turistic,Editura Fundaia pentru
Literatur i Art Carol al II-lea, Bucureti, 1940;
27 Ibidem p.147-148;

Dar ea va rmne drept o necropol domneasc, ce adaposteste i acum n pronaosul ei

mormintele voievodului Neagoie Basarab (mort la 15 septembrie 1521), Radu de la Afumaii (
mort la data de 4 ianuarie 1529), regele Carol (mort la data de 27 septembrie 1914) si
Ferdinand I ( mort la data de 18 iulie 1927) si reginele , Elisabeta ( decedat la 18 februarie
1916) si Maria ( decedat la 18 iulie 1938).
La data de 13 octombrie 188628 la doar doua zile de la sfinirea biserici restaurate, se pune
prima piatra din temela palatului regal din Curtea de Are, ce va lua locul vechilor chilii
mnstireti care au fost demolate. Regele Carol si regina Elisabeta plcndu-le in mod
deosebit aceste locuri , guverlul condus de Ion C. Bratianu, a decis sa ofere o recompens
pentru refacerea mnstiri s contribuie financiar la construcia Palatului Regal.
Dup moartea regelui Carol ( 27 septembrie 1914), regina Elisabeta se hotaraste s se
mute la Curtea de Arge (1915), mpreun cu mai multe doamne de onoare. n acelai an
palatul va suferii mici modificri ( partea ce pana atunci a fost locuit de calugri, va fi
preluat de suita regal) i adaptat necesitilor , i regina Elisabeta lsndu-i o puternic
amprent asupra stilului arhitectonic .
Regina Elisabeta si-a petrecut ultimi ani din viata n acest palat , reuind s termine de
decorat , dup ase ani de lucru o Evanghelie nchinat n memoria fiicei sale Maria , ale crei
oseminte voi fi depuse ntr-o racl , piroravat de regina Maria , ce va fi depus n 1916 n
cripta manastiri.
Dup moartea reginei Elisabeta, Nicolaie Iorga vede palatul drept un , citez: cldirea
monumental, aspr i goal n faada-i de carmizi roii, cu totul n alt stil dect al bisericii,
si ale crui odi par nc pustii, nesfrite, n cutarea unei destinaii definitive29 nchei
citatul.
Cel care a inclus palatul de la Curtea de Are n frumoasa cunun a reedinelor regale a
fost Carol al II-lea , o dat cu nceperea lucrrilor din aprilie 1936 cnd suveranul a ordonat
lucrrile generale de mbuntire a palatului. La data de 17 mai 1936 Carol al II-lea i d
acordul pentru ca palatul s poat fii vizitat de catre toi doritori.

28 Narcis Dorian Ion, opcit, p. 98-102;

29 Nicolaie Iorga, Romnia cum era pn la 1918. volumul I Romnia Muntean,
Ilustrat de Liliana Iorga, Bucureti, 1937, p. 134-135;

 Anexe:
o http://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Pele%C8%99
o http://www.destinatiituristice.ro/article/label/4101/Castele
o http://www.hrbexpert.ro/stire/2538/Castelul_Bran_pe_locul_al_treilea_in_topu
l_preferintelor_turistilor.html
o http://dreamtrips.ro/2014/03/palatul-regal-din-bucuresti.html
o http://metropotam.ro/Locuri-de-vizitat/Cele-mai-frumoase-10-cladiri-dinBucuresti-art6407789194/
o http://www.black-sea.travel/povestea-palatului-regal-din-mamaia-la-castel/
o http://www.traveleuropa.ro/obiective-turistice-balcic-palatul-din-balcic/
o https://www.pinterest.com/pin/17451517278886093/

Bibliografie :
o Carol al II-lea, ntre datorie i pasiune . nsemnri zilnice, volumul I (19041939), ediie de Marcel Dumitru Ciuc i Narcis Dorin Ion, Bucureti, Editura Silex,
1995;
o Grigore Ionescu, Curtea de Arge. Ghid turistic,Editura Fundaia pentru
Literatur i Art Carol al II-lea, Bucureti, 1940;
o Ion Gheorghe Duca, Memorii volum II, Neutralitatea. Partea I (1914-1915),
ediie de Stelian Neagoe, Bucureti, Editura Express, 1992;
o Ion Mamina, Consilii de coroan, Editura Enciclopedic, Bucureti, 1997
o Maria , Regina Romniei, Povestea vieii mele, editura a-II-a, volum al II-lea,
Editura Moldova, Iai, 1991;
o Maria , Regina Romniei, Povestea vieii mele, editura a-III-a, volum al II-lea,
Editura Moldova, Iai, 1991;
o Memoriile regelui Carol I-al Romniei. De un martor ocular, volum I (18661869) , ediie de Stelian Neagoe, Editura Scripta, Bucureti, 1992;
o Memoriile regelui Carol I-al Romniei, De un martor ocular, volum II (18691875), editie de Stelian Neagoe, Editura Scripta, Bucureti, 1993;

o Mihai Haret, Castelul Pele. Monografieistoric, geografic, turistic,

pitoreasc, descriptiv, Cartea Romaneasc S.A. , Bucureti, 1924
o Narcis Dorian Ion, Castele, palate i conace din Romnia, Editura Fundaiei
Culturale Romne, Bucureti,2002;
o Nicolaie Iorga, Romnia cum era pn la 1918. volumul I Romnia Muntean,
Ilustrat de Liliana Iorga, Bucureti, 1937.