Medicina Intrebari 2013 FR

MEDICINA
*5
- propuneri intrebari Tema nr. 1

Starea de ru, pierderea cunotinei, criza comiial
la adult
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 27-29
*1
n care din urmtoarele situaii de pierdere a

strii de cunotin nu este necesar
spitalizarea
Bilanul biologic la pacientul cu sincop

urmrete depistarea urmtoarelor
modificri, cu excepia
A. hipercalcemie
B. supradozaj digitalic
C. diskaliemie
D. necroza miocardic
E. creterea D-Dimerilor
(pag. 28)
6
Lipotimiile i sincopele pot avea urmtoarele

cauze cardiace
A. disautonomia neurovegetativ
A. scurt pierdere a cunotinei asociat unor

anomalii neurologice
B. fibrilaia ventricular
B. sincopa vasovagal tipic fr anomalie ECG
C. stenoza aortic strns
C. scurt pierdere a cunotinei de cauz aritmic

suspectat
D. embolia pulmonar masiv
D. sincopa vasovagal repetitiv
(pag. 27)
E. sincopa de etiologie necunoscut
E. disfuncia sinusal
7
(pag. 28)
*2
Elementul definitoriu al pierderii de

cunotin din sincop este
Cauze vasculare de lipotimie sau sincop

sunt
A. hipersensibilitatea sinocarotidian
B. hipertensiunea arterial pulmonar sever
A. prezena prodromului
C. disautonomia neurovegetativ
B. revenirea lent progresiv
D. furtul de arter subclavie
C. debutul brusc
E. embolia pulmonar masiv
D. caracterul complet
(pag. 27)
E. pierderea de urin
(pag. 27)
*3
Cauze cardiace de lipotimie i sincop sunt

urmtoarele, cu excepia
Sincopa vasovagal tipic
A. nu necesit spitalizare dac nu sunt anomalii

ECG
B. nu necesit nicio explorare
A. stenoza aortic strns
C. necesit evaluare prin ecografie cardiac
B. cardiomiopatia hipertrofic obstructiv
D. este de cauz vascular
C. mixom atrial stng
E. necesit nregistrare Holter de 24 ore
D. tromboza de protez valvular mecanic
(pag. 27-29)
E. hipotensiunea arterial
(pag. 27)
*4
Cauze vasculare de lipotimie i sincop sunt

urmtoarele, cu excepia
A. furtul de arter subclavie

B. hipersensibilitatea sinocarotidian
C. hipertensiunea arterial pulmonar sever
Lipotimiile i sincopele pot fi de cauz
A. cardiac
B. metabolic
C. neurologic
D. reflex
E. vascular
(pag. 27)
D. disautonomia neurovegetativ
E. hipotensiunea arterial
(pag. 27)
Pag. 1 din 150
10 Explorrile de a doua intenie utile la

pacienii cu sincop au urmtoarele
caracteristici
A. nregistrarea Holter de 24 ore are valoare
predictiv negativ mare
B. ecografia cardiac depisteaz cardiopatia
ischemic, dilatativ sau hipertrofic
C. coronarografia poate fi indicat la anumii pacieni
D. testul mesei nclinate permite diagnosticarea
sincopelor vasovagale
E. electrocardiograma poate identifica mecanismul
sincopei
*3
La 2 ore de la debutul durerii, pentru

diagnosticul pozitiv al unui sindrom
coronarian acut, dintre markerii de necroz
miocardic se poate utiliza
A. Troponina I
B. Troponina T
C. Mioglobina
D. CK-MB
E. ASAT
(pag. 69)
*4
(pag. 29)
Stadiul II al Clasificrii Killip se

caracterizeaz prin
* 11 Una dintre cauzele vasculare de lipotimie sau

sincopa este reprezentata de:
A. Infarct miocardic complicat cu tulburri de ritm

ventricular
A. Obstacole in ejectia sau umplerea inimii drepte
B. Infarct miocardic complicat cu raluri crepitante

care nu depesc jumtate din ariile pulmonare
B. Tulburari de ritm
C. Tulburari de conducere si bradicardie
C. Infarct miocardic complicat cu edem pulmonar

acut
D. Disautonomie neurovegetativa
D. Infarct miocardic cu oc cardiogen
E. Obstacole in ejectia sau umplerea inimii stangi
E. Infarct miocardic cu hipotensiune i fr raluri de

staz pulmonar
(pag. 27)
(pag. 71)
Tema nr. 2
Boala cardiac ischemic
*5

pag. 59-74, 127-137 * fara denumiri comerciale pag.
66, 70, 71, 73, 74, 127, 129, 130, 132, 133, 134,
135, 136
*1
Etiologia anginei pectorale stabile are n 95%

din cazuri drept cauz ateroscleroza
coronarian i n 5% din cazuri urmtoarele,
exceptnd una
A. coronarit
B. anemie
C. pericardit
D. tahicardie
In evoluia unui infarct miocardic acut

apariia unui suflu holosistolic n spie de
roat este sugestiv pentru
A. Insuficien mitral ischemic

B. Infarct de ventricul drept asociat unui infarct
inferior
C. Ruptura peretelui liber ventricular
D. Ruptura septului interventricular
E. Embolie pulmonar cu regurgitare tricuspidian
sever
(pag. 71)
6
Diagnosticul de anevrism ventricular stng

la un pacient cu infarct miocardic acut se
bazeaz pe urmtoarele
E. colaps
A. Persistena supradenivelrii segmentului ST

peste 3 sptmni
(pag. 64-65)
B. Fenomene de insuficien ventricular stng
*2
Supradenivelarea persistent de segment ST

prezent n derivaiile V1,V2,V3,DII,DIII,aVF,
corespunde unui infarct miocardic acut
A. anteroseptal
B. inferior i anterior
C. Apariia Sindromului Dressler

D. Tulburri de ritm ventricular recurente
E. Suflu sistolic de insuficien mitral ischemic
nou aprut
(pag. 72)
C. inferior i anteroseptal
D. septal profund
E. inferior i posterior
(pag. 69)
Pag. 2 din 150
Complicaii mecanice precoce ale unui

infarct miocardic acut de ventricul stng sunt
A. Ruptura peretelui liber ventricular
11 Urmatorii markeri de necroza miocardica se

pozitiveaza in primele 8 ore de la debutul
infarctului miocardic:
B. Sindromul Dressler
A. CPK (creatinfosfokinaza)
C. Insuficiena mitral ischemic
B. Mioglobina
D. Tromboembolismul pulmonar
C. LDH (lactatdehidrogenaza)
E. Blocurile atrio-ventriculare
D. TGO - ASAT
(pag. 71)
E. Troponina I
Indicaia de cardiostimulare temporar la un

pacient cu infarct miocardic anterior se
impune n prezena
A. BAV de gradul 2 cu sediul infrahisian

B. BAV de gradul 3 cu sediul infrahisian
C. Bloc complet de ramur stng cu ritm de
fibrilaie atrial
D. Alternan de bloc de ramur stng cu bloc de
ramur dreapt
E. Asocierea bloc de ramur dreapt cu hebloc
anterior stng
(pag. 69)
12 Indicatiile cardiostimularii in infarctul
miocardic acut sunt:
A. BAV (bloc atrioventricular) de gradele 2 si 3
prost tolerate si care nu raspund nici la atropina
nici la isoprenalina
B. Alternanta bloc stang/bloc drept
C. Ritmul idioventricular accelerat
D. Asocierea bloc drept si hemibloc anterior stang
sau posterior stang
E. Socul cardiogenic
(pag. 71)
(pag. 71)
13 Complicatiile mecanice precoce ale

infarctului miocardic acut sunt:
Sindromul coronarian acut fr

supradenivelare de segment ST se
caracterizeaz prin urmtoarele afirmaii
A. Apare n special la pacienii tineri fr circulaie

colateral eficient
B. Apare deseori la pacieni cu leziuni trivasculare
severe i complexe
C. Evolueaz frecvent spre insuficien cardiac
ischemic
D. Asociaz frecvent complicaii mecanice gen
ruptura de perete liber ventricular
E. Apare consecutiv rupturii plcii de aterom pe
fondul unei circulaii colaterale deficitare
(pag. 72)
* 10 Aspectul electrocardiografic sugestiv pentru
sindromului Prinzmetal este sugerat de
urmtoarele
A. Supradenivelare de segment ST difuz tranzitorie
B. Supradenivelare de segment ST concav n sus
C. Supradenivelare de segment ST gigant
convex n sus, unde T gigante
A. Ruptura septala
B. Ruptura peretelui liber
C. Blocurile atrioventriculare
D. Fibrilatia ventriculara
E. Insuficienta mitrala
(pag. 71)
Tema nr. 3
Hipertensiunea arterial esenial
pag. 52-58 * fara prevalente in Franta pag. 52, fara
denumiri comerciale pag. 55, 57
*1
Hipertensiunea arteriala de gradul II se

defineste prin urmatoarele valori tensionale
A. TA sistolica 140-159 mm Hg
B. TA diastolica 90-99 mm Hg
D. Supradenivelare de segment ST corectat de

nitroglicerin
C. TA sistolica 160-179 mm Hg
E. Subdenivelare de segment ST focalizat la un

teritoriu vascular
E. TA sistolica > 180 mm Hg
D. TA diastolica > 110 mm Hg

(pag. 52)
(pag. 60)
Pag. 3 din 150
*2
HTA este un factor de risc cardiovascular

independent deoarece determina
Tratamentul nemedicamentos al HTA se

refera la
A. risc de AVC crescut de 4 ori
A. Activitate fizica regulata
B. mortalitate cardiovasculara globala crescuta de 2

ori
B. Reducerea consumului de lipide saturate
C. risc de aparitie a insuficiente cardiace crescut de

7 ori
C. Depistarea si tratamentul celorlalti factori de risc

D. Favorizarea consumului de alcool
E. Limitarea aportului de sare (5-6 g/zi)
D. risc de arteriopatie a membrelor inferioare si a

aortei crescut de 3 ori
(pag. 54)
E. risc de aparitie a unei coronaropatii crescut de 2

ori
(pag. 52)
*3
Sunt considerati ca factori de risc

cardiovascular
A. Antecedentele familiale de accident

cardiovascular precoce
B. Tabagismul oprit de peste 3 ani
C. Varsta < 50 ani la barbat si < 60 ani la femeie
D. Consumul redus de alcool
E. HDL-colesterol > 0,40 g/l (1 mmol/l), indiferent de
sex
(pag. 53)
*4
Unul din semnele paraclinice de afectare a

organelor tinta (de rasunet ale HTA) este
A. Grosimea intima-medie < 0,9 mm

B. Hipertrofia ventriculara stanga
C. Velocitatea undei de puls carotido-femurale
(PWV) < 12 m/s
Tratamentul medicamentos al HTA
A. Debuteaza cu monoterapie sau biterapie cu doze

mici pentru fiecare medicament
B. Favorizeaza medicamentele administrate intr-o
singura priza, cu eficienta timp de 24 ore
C. Clasele terapeutice de utilizat in prima intentie
sunt aliskirenul, alfablocantele si
antihipertensivele centrale
D. Cel mai important principiu este scaderea in mod
eficient a TA, oricare ar fi medicamentul utilizat
E. Medicamentele de utilizat in a doua intentie sunt:
diureticele, betablocantele, inhibitorii enzimei de
conversie, inhibitorii calcici si antagonistii
receptorilor angiotensinei II
(pag. 54)
9
Medicamentele antihipertensive
recomandate in contextul insuficientei
cardiace sunt
A. Anticalcice
B. IEC sau ARA II
D. Albuminuria < 30 mg/zi
C. Betablocante
E. Clearance creatinina > 60 ml/min
D. Diuretice tiazidice
(pag. 53)
E. Antialdosteronice
*5
Unul din semnele clinice de rasunet ale HTA

este
A. Sindromul metabolic
(pag. 55)
10 Medicamentele antihipertensive
recomandate post infarct miocardic sunt
B. Boala hepatica
A. Diuretice tiazidice
C. Boala pulmonara
B. Betablocante
D. Boala cardiaca
C. Antialdosteronice
E. Insuficienta venoasa cronica
D. IEC sau ARA II daca exista intoleranta la IEC
(pag. 53)
E. Anticalcice
Examinarile sistematice efectuate pentru a

depista o etiologie curabila (HTA secundara),
a detecta alti factori de risc cardiovascular si
a depista afectarea organelor tinta sunt
(pag. 55)
11 HTA severa gradul III se defineste prin
urmatoarele valori tensionale:
A. TA sistolica 160-179 mmHg
A. Ecocardiografia transtoracica
B. TA diastolica 100-109 mmHg
B. Acidul uric seric
C. TA sistolica mai mare de 180 mmHg
C. Glicemia plasmatica
D. TA diastolica mai mare de 110 mmHg
D. Microalbuminuria
E. TA diastolica 90-99 mmHg
E. Kaliemia fara garou
(pag. 52)
(pag. 54)
Pag. 4 din 150
12 Identificarea semnelor clinice de rasunet ale

HTA se refera la:
A. Grosimea intima-medie peste 0,9mm
La un pacient cu insuficien cardiac

antivitaminele K sunt indicate n urmtoarele
cazuri
B. Boala vasculara periferica
A. dac este n clasa NYHA IV
C. Microalbuminuria semnificativa
B. n caz de fibrilaie atrial permanent
D. Boala cerebrovasculara
C. dac are protez valvular mecanic
E. Retinopatia avansata
D. n caz de tromb intracavitar
(pag. 53)
E. dac insuficiena cardiac este refractar la

medicaia maximal
13 Medicamentele antihipertensive
recomandate in contextul sarcinii sunt:
(pag. 90)
A. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei

sau antagonistii receptorilor angiotensinei II (IECARA II)
Indicatori de prognostic negativ n

insuficiena cardiac sunt
A. Hiponatremia
B. Betablocante
B. Sexul masculin
C. Metildopa
C. Complex QRS larg
D. Diuretice tiazidice
D. Anemia
E. Inhibitori calcici
E. Obezitatea
(pag. 55)
(pag. 89)
Tema nr. 4
Insuficiena cardiac
pag. 84-92, 138-141, 1270-1272, 1346 * fara
denumiri comerciale (pag. 89, 90, 92, 138, 140, 141)
1
Edemele de retenie hidrosodat pot fi

cauzate de
A. Insuficiena cardiac
B. Tromboflebit
C. Insuficiena hepatocelular
D. Sindromul nefrotic
E. Erizipel
*5
Examenul cheie pentru diagnosticul

insuficienei cardiace diastolice este
A. Determinarea BNP (peptidul natriuretic tip B) sau

NT-proBNP (captul amino-terminal al BNP)
B. Radiografia toracic
C. Ecografia cardiac transtoracic
D. Anamneza i examenul clinic
E. Electrocardiograma
(pag. 91)
*6
Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu

digitalice n insuficiena cardiac este greit
A. reduce frecvena spitalizrilor

B. reduce mortalitatea
(pag. 1346)
C. digitalicele sunt utile pentru controlul frecvenei

ventriculare la pacienii cu fibrilaie atrial
D. sunt utile la pacienii cu insuficien cardiac

refractar n ciuda unui tratament maximal
Etiologia insuficienei cardiace diastolice

cuprinde
A. Pericardita constrictiv
B. Cardiomiopatia hipertrofic obstructiv
C. Stenoza mitral
D. Cardiopatia ischemic
E. Stenoza aortic
(pag. 91)
E. n general sunt utilizate la pacienii cu clas III-IV

NYHA
(pag. 90)
*7
Medicaia uzual a insuficienei cardiace

clas I-II NYHA nu include
A. Betablocante
B. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
C. Blocante ale canalelor de calciu
D. Antialdosteronice
E. Blocante ale receptorilor angiotensinei
(pag. 90)
Pag. 5 din 150
*8
Regimul igieno-dietetic n insuficiena

cardiac include urmtoarele, cu excepia
A. corecia factorilor de risc cardiovascular
13 Insuficienta ventriculara stanga prin

alterarea functiei musculare are ca etiologii
posibile:
B. regim srac n sare (< 4 g/zi) n forma puin

evoluat
A. Miocardita virala
C. restricie hidric (< 500 - 750 ml/zi) la pacienii cu

edeme
C. Insuficienta mitrala acuta
D. activitate fizic moderat, regulat

E. vaccinare antigripal, antipneumococic
B. Cardiomiopatia dilatativa primitiva

D. Lupusul sistemic
E. Stenoza aortica
(pag. 85)
(pag. 89)
*9
Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu

betablocante n insuficiena cardiac este
fals
A. reduce mortalitatea cardiovascular

B. tratamentul se introduce progresiv, la distan de
o decompensare
C. se poate folosi oricare dintre betablocante, cu
condiia s fie selectiv
Tema nr. 5
Tulburri de ritm i de conducere
pag. 30-43
*1
Care dintre urmtoarele afirmaii despre

flutterul atrial este neadevrat
D. reduce numrul de spitalizri
A. Tahicardie regulat
E. reduce riscul de moarte subit
B. Macroreintrare la nivelul atriului drept
(pag. 89-90)
C. Activitatea atrial are o frecven de peste 350

bti pe minut
10 Contraindicaii ale diureticelor

antialdosteronice sunt
D. Transmiterea la ventriculi poate fi de 2:1, 3:1, 4:1
A. Miastenia
E. Undele de activitate atrial se identific cel mai

bine n DII,DIII,aVF
B. Hiponatremia < 125 mmol/l
(pag. 30)
C. Insuficiena hepatic sever

D. Hiperkaliemia
*2
Principala cauz etiologic a fibrilaiei atriale

este reprezentat de
E. Disfuncia sistolic ventricular stng sever
A. valvulopatiile mitrale
(pag. 140)
B. valvulopatiile aortice
11 Factorii de decompensare a insuficientei

cardiace sunt:
C. hipertiroidismul
D. hipertensiunea arterial
A. Vaccinarea antigripala
E. cardiopatia ischemic
B. Insuficienta renala cu aparitie sau intensificare

recenta
(pag. 38)
C. Embolia pulmonara
D. Tulburarile de ritm cardiac sau tulburarile de
conducere
E. Astmul bronsic
(pag. 88-89)
12 Mecanismele compensatorii la nivel periferic
aparute in insuficienta cardiaca sunt:
*3
Complicaiile posibile ale fibrilaiei atriale

permanente cuprind toate aceste complicaii
cu excepia
A. Complicaiile tromboembolice
B. Sngerrile consecutive tratamentului
anticoagulant
C. Cardiomiopatia tahiaritmic
D. Anevrismul ventricular
A. Tahicardia
E. Insuficiena cardiac
B. Activarea sistemului renina-angiotensinaaldosteron
(pag. 39)
C. Dilatarea ventriculului stang

D. Activarea sintezei de endotelina
E. Activarea secretiei de prostaglandine
(pag. 84)
Pag. 6 din 150
*4
Blocul atrioventricular de gradul I nu este

caracterizat de una din urmtoarele afirmaii
A. Prezint ntrzierea conducerii la nivel nodal,

hisian sau infrahisian
B. Ocazional o und p este blocat apoi ciclul se
reia
Care dintre afirmaiile urmtoare despre

tahicardia joncional prin reintrare sunt
adevrate
A. circuitul de reintrare se afl la nivelul nodului

atrioventricular
C. Alungirea intervalului PR peste 210 msecunde
B. fascicolul His este obligatoriu implicat n

formarea cii descendente
D. Este foarte rar simptomatic n absena altor

complicaii
C. calea ascendent este o cale accesorie

atrioventricular
E. Poate traduce o incetinire nodal benign dar i

un bloc distal care poate evolua spre BAV
complet
D. poate fi susinut sau nesusinut
(pag. 41)
*5
Care dintre afirmaiile de mai jos despre

hemiblocul posteroinferior stng este corect
A. Durata complexului QRS depete 120

msecunde
B. Axul complexului QRS este la peste 45 grade
C. Aspectul complexului QRS are morfologie de tip
S3, Q1
D. Nu poate genera bloc complet atrioventricular
E. Etiologia cea mai frecvent este cea ischemic
(pag. 43)
6

extrasistolele ventriculare maligne sunt
adevrate
A. Se pot manifesta cu lipotimie, sincop sau

moarte cardiac subit
B. Se agraveaz la efort
C. Funcia ventriculului stng poate fi normal
D. Electrocardiograma poate fi normal n afara
episodului aritmic
E. Potenialele tardive sunt de regul prezente
(pag. 34)
7
Tahicardiile ventriculare sunt manifestri

clinice frecvente n urmtoarele boli
E. fenomenul de nclzire este deseori prezent

(pag. 31)
9
Sindromul Brugada se definete prin

urmtoarele
A. cordul este de regul indemn

B. aspectul ECG este de bloc de ramur dreapt
C. se manifest de regul cu fibrilaie i flutter atrial
D. este consecina unei mutaii la nivelul canalului
de sodiu
E. segmentul ST este supradenivelat n derivaiile
V1,V2,V3
(pag. 32)
10 Displazia aritmogen de ventricul drept se
caracterizeaz prin
A. tulburri de ritm ventriculare maligne
B. bloc complet de ramur dreapt pe ECG
C. extrasistole ventriculare cu aspect de bloc de
ramur dreapt
D. und epsilon prezent
E. ventriculul drept este akinetic cu aspect
trabeculat la examenul ecocardiografic,
scintigrafic sau RMN
(pag. 32)
11 Care dintre urmatoarele argumente pledeaza
pentru extrasistolele ventriculare (ESV)
benigne:
A. Sindromul Brugada
A. Stimulare ventriculara pozitiva
B. Sindromul de QT lung
B. Explorarea potentialelor tardive negativa
C. Displazia de ventricul drept
C. Absenta lipotimiei sau sincopei
D. Sindromul Bouveret
D. Cardiopatie de fond, disfunctie sistolica VS

(ventricul stang)
E. Sindromul de preexcitaie tip WPW

(pag. 30-31)
E. Extrasistole ventriculare care se agraveaza la

efort
(pag. 34)
Pag. 7 din 150
12 Blocul complet de ramura stanga are

urmatoarele caracteristici
electrocardiografice:
*3
Unul din semnele stetacustice care apare in

insuficienta aortica este
A. Click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic
A. QRS ingust (< 120 ms)
B. Z2 diminuat sau abolit
B. Aspect Q1S3
C. Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral,

piolant, care iradiaza in axila
C. Rotatie axiala dreapta importanta (> 120 grade)

D. Aspect RR' in V5, V6 si QS in V1, V2
E. Disparitia undei Q in DI, aVL, V5 si V6
D. Suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal in

focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor gatului
(pag. 43)
E. Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter

aspirativ, cu maxim in focarul aortic
13 Etiologia extracardiaca a fibrilatiei atriale

include:
(pag. 109)
A. Etilismul acut
B. Feocromocitomul
C. Hipertensiunea arteriala (HTA)
D. Hipertiroidismul
E. Cordul pulmonar cronic
(pag. 38)
Tema nr. 6
Valvulopatii mitrale, aortice
*4
A. Dublu suflu intermitent crural

B. Marirea presiunii arteriale diferentiale
C. Balansarea capului la fiecare bataie cardiaca
D. Hippus pupilar
E. Puls capilar
(pag. 109)
*5

pag. 93-96, 108-119, 124-126, 1123-1124 * fara
denumiri comerciale pag. 124, 125, 126
*1
Insuficienta aortica cronica de etiologie

reumatismala prezinta una din urmatoarele
caracteristici
A. afectarea distrofica a valvei aortice si/sau a

inelului aortic si/sau a aortei ascendente
B. este etiologia cea mai frecventa in tarile
industrializate
C. valvele sunt ingrosate, apoi calcificate,
comisurile fuzioneaza, se retracta, iar mobilitatea
lor este diminuata
D. se asociaza cu bicuspidia aortica
E. apare frecvent in sindromul Marfan
(pag. 108)
*2
Insuficienta aortica acuta poate avea una din

urmatoarele etiologii
Semnul Durozier prezent in insuficienta

aortica inseamna
Etiologia distrofica a insuficientei mitrale

cronice prezinta una din urmatoarele
caracteristici
A. Valve si cordaje ingrosate, calcificate, retractate,

comisuri fuzionate
B. Degenerescenta mixoida a valvelor, care se
ingroasa, devin redundante
C. Dilatarea inelului mitral
D. Insuficienta este frecvent asociata unei stenoze
E. Este asociata unui mixom al atriului stang
(pag. 112)
6
Semnele fizice care pot fi prezente in

insuficienta mitrala sunt
A. La palpare soc in dom, descris de Bard,

deplasat in jos si la stanga
B. Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral, in jet
de vapori, de intensitate uniforma,,care iradiaza
in axila
C. Semne de insuficienta cardiaca dreapta
D. Z3 supraadaugat
A. bicuspidia aortica
E. Suflul diastolic Flint in focarul mitral
B. traumatismul toracic
(pag. 113)
C. sindromul Laubry si Pezzi
D. lupusul eritematos diseminat

E. spondilartrita anchilozanta
(pag. 108)
Ecografia Doppler cardiaca transtoracica

efectuata la pacientii cu insuficienta mitrala
poate evidentia
A. Dilatarea aortei ascendente

B. Dilatarea atriului stang
C. Dilatarea ventriculului stang
D. Directia jetului regurgitant in venele pulmonare
E. Dimensiunea cavitatilor drepte
(pag. 114)
Pag. 8 din 150
Complicatiile insuficientei mitrale sunt

reprezentate de
13 Insuficienta mitrala cronica reumatismala

prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Endocardita bacteriana
A. Dilatarea inelului
B. Insuficienta cardiaca
B. Este o patologie frecventa, afecteaza femeia

tanara
C. Tulburarile de conducere de grad inalt

D. Fibrilatia atriala si accidentele embolice
E. Tulburarile de ritm ventriculare si moartea subita
C. Valvele si cordajele sunt ingrosate, calcificate,

retractate, comisurile fuzionate
(pag. 114)
D. Insuficienta este frecvent asociata unei stenoze

mitrale si altor valvulopatii
E. Apare degenerescenta mixoida a valvelor care

se ingroasa
Stenoza aortica degenerativa are

urmatoarele trasaturi
A. Este cauza cea mai frecventa la subiectii de

varsta medie (50-60 ani)
B. Exista calcificari al valvelor si ale inelului aortic
care se pot intinde pe sept
C. Comisurile sunt fuzionate
D. Este in scadere ca frecventa in ultimii douazeci
de ani
E. Valvele sunt ingrosate, rigide, cu o mobilitate
limitata
(pag. 116)
10 Semnele clinice prezente in stenoza aortica
sunt
(pag. 112)
Tema nr. 7
Endocardita infecioas
pag. 97-103 * fara denumiri comerciale pag. 101,
102
*1
Care din urmtoarele complicaii cardiace

nu sunt caracteristice endocarditei
infecioase:
A. insuficient cardiac,
A. Angorul
B. infarct miocardic prin embolie coronar,
B. Dispneea
C. abces septal,
C. Sincopa
D. distrucie valvular,
D. Hemoptiziile
E. hipertensiune pulmonar.
E. Palpitatiile
(pag. 100)
(pag. 117)
* 11 Insuficienta aortica cronica de etiologie
degenerativa sau distrofica prezinta una din
urmatoarele caracteristici:
A. Este mai putin frecventa in tarile industrializate
B. Valvele sunt ingrosate, apoi calcificate,
comisurile fuzioneaza si se retracta
C. Se asociaza cu bicuspidia aortica
D. Afecteaza pacientii intre 40 si 60 de ani
E. Apare in lupusul eritematos diseminat
(pag. 108)
12 Stenoza aortica reumatismala prezinta
*2
Tratamentul endocarditei infecioase pe

protez, cu hemoculturi negative se iniiaz
cu:
A. asociere de vancomicina cu rifampicin i

gentamicin,
B. amoxicilin 200 mg/kg/zi sau aminozide:
gentamicin 3 mg/kg/zi,
C. penicilin G sau amoxicilin 200 mh/kg/zi sau
aminozide gentamicin 3 mg/kg/zi,
D. doxiciclina 100 mg de 2 ori / zi n asociere cu
ofloxacin 400 mg/zi
E. vancomicina 30 mg/kg/zi n asociere cu
rimfampicin.
(pag. 102)
A. Calcificari ale valvelor si ale inelului aortic care

se pot intinde pe sept
B. Comisurile sunt fuzionate
C. Este in diminuare in ultimii 20 de ani
D. Este cauza cea mai frecventa la subiectii de
varsta medie (50-60 de ani)
E. Este rar izolata, fiind asociata unei insuficiente
aortice
(pag. 116)
Pag. 9 din 150
*3
Tratamentul chirurgical al endocarditei

infecioase nu este indicat n urmtoarele
situaii:
A. infecie ntins sau necontrolat
Semnele periferice de endocardit

infecioas sunt:
A. splenomegalia,
B. pentru prevenia riscului embolic,
B. purpura peteial, cutaneomucoas, descris

clasic la nivelul feei,
C. n situaiile cu risc hemodinamic,
C. noduli Roth localizai la nivel abdominal,
D. n oc, EPA, insuficien cardiac,
D. plci eritematoase palmoplantare Janeway,
E. dac sub un tratament antibiotic corect condus,

dimensiunile vegetaiilor nu se reduc i
hemoculturile rmn pozitive dup 3 zile de
antibioterapie.
E. fals panariiu Osler.
(pag. 102)
*4
Urmtoarea afirmaie legat de

antibioprofilaxia endocarditei infecioase nu
este corect:
A. toi pacienii valvulari trebuie s primeasc un

carnet de profilaxie a endocarditei pe care
trebuie sa-l prezinte medicului sau
stomatologului la fiecare consultaie,
B. prevenia ncepe prin msuri stricte de igen,
C. antibioprofilaxia este cea mai important
pentru prevenia endocarditei infecioase,
D. n prezent ultimele recomandri inernaionale
menin antibioprofilaxia sistematice indiferent de
grupa de risc din care face parte pacientul,
E. antibioprofilaxia trebuie s fie de acum nainte
rezervat doar pacienilor din grupa A supui
procedurilor celor mai riscante.
(pag. 103)
*5
Care din urmtoarele afirmaii legate de

endocardita infecioas este corect:
A. nu exist examen specific pentru

diagnosticarea endocarditei infecioase, pentru
acest motiv au fost stabilite criterii diagnostice
precise (criterii Duke).
B. mortalitatea spitaliceasc n endocardita
infecioas este de 50%,
C. criteriile Duke constau din 3 criterii majore i 5
criterii minore,
D. endocardita infecioas nu poate surveni pe un
cord fr o afectare prexistent,
E. toate cardiopatiile prezint acelai risc de
endocardit.
(pag. 99)
6
Din grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut

de a dezvolta endocardit infecioas fac
parte:
A. proteze valvulare,
(pag. 98)
8
n endocardita infecioas se recomand:
A. recoltarea de hemoculturi naintea oricrei

antibioterapii,
B. recoltarea bilanului inflamator:
hemoleucogram, VSH, CRP, electroforeza
proteinelor plasmatice,
C. proteinurie pe 24 de ore,
D. recoltarea obligatorie de markeri imunologici
indiferent de formele de endocardit acute sau
subacute,
E. dac nici un germen nu este izolat se fac
recoltri pe medii speciale (Bartonella, Coxiella ),
serologii Chlamidiae i germeni atipici.
(pag. 98)
9
Care din urmtoarele afrmaii nu este

corect:
A. endocardit posibil: 1 criteriu major plus unul

minor sau 3 criterii minore,
B. endocardit sigur: 5 criterii minore,
C. endocardit sigur: 1 criteriu major plus 2
criterii minore,
D. endocardit sigur: 2 criterii majore,
E. diagnosticul de endocardit sigur nu se poate
pune doar pe examenul anatomopatologic, sau
pe cultur de valve pozitiv.
(pag. 99)
10 Criteriile Duke minore sunt:
A. febr peste 38 de grade,
B. fenomene vasculare: embolie, anevrism
micotic, purpur Janeway, etc.,
C. fenomene imunologice: noduli Osler, pete
Roth, factor reumatoid, etc.,
D. hemoculturi pozitive pentru endocardit
infeioas,
E. predispoziie: valvulopatie sau alt condiie
cardiac favorizant sau toxicomanie iv.
(pag. 99)
B. cardiopatii congenitale cianogene neoperate,

C. cardiomiopatie obstructiv,
D. bicuspidie aortic,
E. PVM cu IM.
(pag. 97)
Pag. 10 din 150
11 Examenele morfologice pentru identificarea

portii de intrare a germenului la pacientii cu
endocardita infectioasa sunt:
A. Radiografia sinusurilor
B. Ecocardiografia transtoracica si transesofagiana
C. Ecografia sau computer tomografia abdominopelvina
D. Examenul panoramic dentar
E. Scintigrafia osoasa/rezonanta magnetica (RMN)
in caz de dureri rahidiene asociate
(pag. 99)
12 Criterii majore Duke modificate pentru
diagnosticarea endocarditei infectioase sunt:
A. Febra (temperatura peste 38 grade Celsius)
B. Fenomenele imunologice: noduli Osler, pete
Roth, factor reumatoid
C. Afectarea endocardului
D. Fenomenele vasculare: embolie, hemoragie
intracraniana, anevrism micotic, purpura Janeway
E. Hemoculturi pozitive pentru o endocardita
infectioasa cu microorganisme tipice pe doua
hemoculturi distincte
(pag. 99)
13 Cardiopatiile cu risc mai putin ridicat de
endocardita infectioasa sunt:
A. Prolapsul de valva mitrala cu insuficienta mitrala
*2
n pericadita acut electrocardiograma:
A. este normal n majoritatea cazurilor,

B. evolueaz n funcie de patru stadii,
C. prezint caracteristic supradenivelarea
segmentului ST cu semn n oglind,
D. prezint alternan electric frecvent a
complexului QRS ce nu se coreleaz cu
mrimea revrsatului pleural,
E. supradenivelarea segmentului ST este concav
n jos ( criterii discriminante fa de
supradenivelarea segmentului ST de cauz
ischemic).
(pag. 104)
*3
Care din urmtoarele afirmaii sunt false:
A. pericardita acut reprezint o inflamaie a

pericardului complicat sau nu, cu un revrsat
pericardic,
B. un revrsat pericardic este ntotdeauna datorat
unei pericardite,
C. tamponada este o urgen terapeutic i
diagnostic,
D. un revrsat pericardic abundent cu apariie
rapid poate conduce la o tamponad,
E. pericardita uscat reprezint inflamarea
pericardului nensoit de revrsat pericardic.
(pag. 104)
*4
B. Protezele valvulare
Frectura pericardic se caracterizeaz

prin:
C. Bicuspidia aortica
A. se aude mai bine n decubit,
D. Cardiopatiile congenitale cianogene neoperate
B. zgomot profund, strict n diastol,
E. Cardiomiopatia obstructiva
C. la fel ca i frectura pleural nu persist n

apnee,
(pag. 97)
D. este constant n timp,

Tema nr. 8
Pericardita acut
pag. 104-107
*1
n pericadita acut electrocardiograma:
A. este normal n majoritatea cazurilor,
E. zgomot superficial sistolodiastolic.

(pag. 104)
*5
Care din urmtoarele elemente nu fac parte

din tratamentul simptomatic al pericarditei
acute:
A. repaus, concediu medical,

B. tratamentul antiinflamator nesteroidian,
B. evolueaz n funcie de patru stadii,
C. continuarea obligatorie a tratamentului

anticoagulant,
C. prezint caracteristic supradenivelarea

segmentului ST cu semn n oglind
D. aspirin n doze descresctoare timp de trei

sptmni,
D. prezint alternan electric frecvent a

complexului QRS ce nu se coreleaz cu
mrimea revrsatului pleural,
E. nu este nevoie de spitalizare n formele

benigne.
E. supradenivelarea segmentului ST este concav

n jos ( criterii discriminante fa de
supradenivelarea segmentului ST de cauz
ischemic).
(pag. 106)
(pag. 104)
Pag. 11 din 150
*6
Diagnosticul diferenial al tamponadei

cardiace se face cu:
10 Urmtoarele afirmaii legate de pericardita

acut nu sunt adevrate:
A. embolia pulmonar masiv,
A. etiologia viral este cea mai fecvent,
B. infarctul de ventricul stng,
B. pericadita de etiologie neoplazic are o evoluie

rapid, zgomotoas,fiind adeseori diagnosticat
n faz precoce,
C. pleurezia,
D. stenoza aortic sever,
E. endocardita infecioas.
(pag. 107)
7
n pericardita acut durerea are

urmtoarele caracteristici:
A. prezint strict localizare retrosternal,

B. acentuat de efort i sensibil la trinitrin,
C. are caracter de arsur, constricie,
D. este intensificat de respiraia profund i n
timpul efortului de tuse,
C. reumatismul articular acut este o cauz

frecvent de pericardit acut,
D. pericadita acut de etiologie TBC este rar i
complic o tuberculoz pulmonar,
E. pericardita acut idiopatic corespunde cel mai
adesea unei cauze virale nediagnosticate.
(pag. 105, 106)
11 Semnele clinice de tamponad cardiac
sunt:
A. A.ocul cardiogen
E. se calmeaz n decubit.
B. B.semne de edem pulmonar,
(pag. 104)
C. C.puls paradoxal,
n primul stadiu de evoluie a pericarditei

acute ntlnim urmtoarele modificri pe
electrocardiogram:
A. supradenivelarea segmentului ST, fr imagine

n oglind,
B. unde T negative,
C. segment ST supradenivelat, difuz, cu
concavitatea n sus,
D. D.semne drepte majore,

E. E.creterea presiunii arteriale n inspir cu peste
10 mmHg.
(pag. 107)
12 Care dintre afirmatiile referitoare la
pericardita cronica constrictiva sunt
adevarate:
D. subdenivelarea difuz a segmentului ST,
A. La ecografia cardiaca transtoracica se

evidentiaza aspectul de "swinging heart"
E. segment ST de aspect normal i unde T

aplatizate.
B. Ecografia cardiaca evidentiaza ingrosarea

pericardica
(pag. 104)
C. Clinic prezinta insuficienta cardiaca dreapta,

chiar si tablou de anasarca
Drenajul chirurgical este indicat n

pericardita acut n urmtoarele situaii:
A. tamponad cardiac,
D. Este confirmata prin cateterism cardiac drept

care evidentiaza un aspect de "dip-plateau" al
presiunilor intraventriculare drepte
B. revrsat voluminos, necompresiv persistent

sub tratament,
(pag. 107)
C. revrsat voluminos, necompresiv recidivant,

D. trebuie efectuat obligatoriu n orice form de
pericardit,
E. revrsat compresiv.
(pag. 106)
E. Clinic prezinta stare de soc cardiogen

13 Care dintre urmatoarele afirmatii despre
tamponada cardiaca sunt adevarate?
A. Poate avea ca etiologie pericardita neoplazica
B. Radiografia toracica evidentiaza calcificari
pericardice fara cardiomegalie
C. Clinic prezinta puls paradoxal Kussmaul sau
scaderea presiunii arteriale in timpul inspiratiei
(peste 10 mmHg)
D. Diagnosticul este pus prin ecografie cardiaca
transtoracica, in urgenta
E. Necesita drenaj chirurgical in urgenta
(pag. 107)
Pag. 12 din 150
14 Care dintre urmatoarele afirmatii despre

pericardita tuberculoasa sunt adevarate?
A. Este cauza cea mai frecventa de pericardita
Urmtoarele afirmaii referitoare la

tratamentul n arteriopatia cronic obliterant
a membrelor inferiore sunt adevrate:
B. Are ca elemente evocatoare: alterarea starii

generale, imunodepresia, pacient cu transplant
A. controlul factorilor de risc cardiovascular este

obligatoriu n toate stadiile bolii
C. Diagnosticul de certitudine este adus de analiza

lichidului pericardic si a biopsiilor
B. tratamentul cu prostaglandine nu este indicat n

nici un stadiu al bolii
D. Corticoizii diminua riscul de evolutie spre

pericardita cronica constrictiva
C. angioplastia i endarteriectomia sunt utile n

stadiile 3,4 pentru stenoze strnse, proximale,
scurte, puin calcificate
E. Tratamentul antituberculos se face timp de un an

(pag. 105-106)
Tema nr. 9
Patologia aortei, arterelor periferice i patologia
venoas a membrelor inferioare: arteriopatia
obliteran a aortei i a membrelor inferioare,
ischemia acut, insuficiena venoas cronic, varice
pag. 75-80, 81-83, 120-123 * fara denumiri
comerciale pag. 80
1
Ischemia permanent cronic a membrelor

inferioare denumit i ischemia critic:
A. se definete prin durere de decubit sau tulburri

trofice ale piciorului
B. se nsoete de un index al presiunii sistolice
glezn/bra de 0,9-1,3
C. asociaz o presiune sistolic la haluce sub 30
mmHg
asociaz o presiune sistolic la haluce sub 30
mmHg
D. pontajul (by-passul) nu este indicat n stenoze

complexe, ntinse cu dilatare anevrismal
E. simpatectomia se folosete la pacienii cu dureri
de decubit
(pag. 79, 80)
4
Printre cauzele de ischemie acut a

membrelor sunt:
A. embolia cu surs din cavitile cardiace stngi

B. embolia provenit dintr-un anevrism arterial sau
leziune ateromatoas ulcerat situat n amonte
C. tromboz in situ pe o leziune atrosclerotic
preexistent
D. trombocitopenia dup tratament cu heparin
E. hipertensiunea arterial
(pag. 81)
5
In ischemia acut a membrelor:
A. leziunile devin ireversibile dup 12 ore

B. membrul afectat este palid, rece, cu puls abolit la
unul sau mai multe niveluri
C. apare alungirea timpului de recolorare cutanat
la membrul afectat
D. asociaz o presiune sistolic la glezn ntre 5070 mmHg
D. aparia hipoesteziei i scderea forei musculare

nu sunt semne de gravitate
E. asociaz o presiune sistolic la haluce peste 30

mmHg
E. abolirea pulsului popliteu indic obstrucia

arterei femurale superficiale sau a arterei poplitee
(pag. 78)
(pag. 81,82)
Sindromul Leriche se caracterizeaz prin:
A. durere lombar, hematurie, insuficien renal

rapid progresiv
B. durere fesier
C. claudicaie a celor dou membre inferioare
D. impoten
E. apare prin afectarea aterosclerotic aortoiliac
(pag. 77)
*6
Tratamentul de urgen n ischemia acut a

membrelor inferioare:
A. este numai medicamentos (antialgice, heparin,

vasodilatatore)
B. embolectomia cu sonda Fogarty se face numai
pe leziuni ateromatose ce realizeaz stenoze
lungi, distale
C. revascularizarea prin by pass este tratamentul
ischemiei acute pe artere patologice
D. tromboliza in situ i tromboaspiraia nu sunt
indicate
E. aponevrotomia de descrcare se face de la
nceput
(pag. 82,83)
Pag. 13 din 150
*7
Arteriopatia obliterant a membrelor

inferioare:
A. la o valoare mai mic de 10 mmHg a presiunii

transcutanate de oxigen prognosticul de
viabilitate tisular este nc bun
* 10 Tratamentul n insuficiena venoas cronic:

A. venotonicele trateaz jena funcional i previn
complicaiile cutanate
B. strippingul venei safene interne cu ligatura
crosei, a venelor perforante, scleroza venelor
mici previn complicaiile cutanate
B. n stadiul III Leriche durerea este n decubit, se

calmeaz n poziie decliv i se nsoete de
tulburri trofice distale
C. drenejul postural i contena elastic sunt

singurele eficiente
C. valoarea indexul glezn- bra ntre 0,9 1,3

indic o form compensat de arteriopatie
D. terapia chirurgical prin stripping mpiedic

recidiva
D. o presiune transcutanat ntre 10-30 mmHg

indic o bun compensare metabolic a
arteriopatiei
E. nu se indic contenia elastic cu ciorap sau

benzi elastice
E. este cauzat de ateroscleroz la pacientul

vrstnic cu factori de risc cardiovascular
(pag. 77,78)
*8
Pacientul cu ischemie acut a membrelor

prin tromboz pe un vas cu leziune
ateromatoas:
(pag. 123)
* 11 Mecanismul embolic al ischemiei acute a
membrelor apare in una dintre urmatoarele
situatii:
A. Scaderea debitului cardiac
B. Sindromul de hipervascozitate
A. nu are factori de risc cardiovascular prezeni
C. Cardiomiopatia dilatativa
B. debutul simptomelor este subacut cu ischemie

mai puin sever i modificarea pulsului i la alte
nivele
D. Phlegmatia cerulae
C. apariia hipoesteziei i a deficitului motor nu este

un indicator de gravitate
D. are o cardiopatie emboligen
E. Disectia aortica
(pag. 81)
12 Factorii favorizanti ai insuficientei venoase
cronice sunt:
E. arteriografia evideniaz oprire net cu aspect de

cupol a substanei de contrast
A. Obezitatea
(pag. 82)
C. Sexul masculin
*9
Insuficiena venoas cronic:
A. este ntotdeauna secundar trombozei venoase

profunde
B. varicele pot apare prin compresie pelvin
tumoral sau prin agenezia venelor profunde
C. incontinena valvular poate fi apreciat clinic
prin proba Trendelenburg (transmiterea vibraiei
prin percuie de- a lungul venei)
D. fenomenele hemodinamice nu se nsoesc de
activare leucocitar cu inflamaie local
E. ulcerul maleolar indic insuficien venoas
minor
(pag. 121)
B. Teleangiectaziile
D. Ereditatea
E. Varsta
(pag. 120, 122)
13 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru
tromboangeita Buerger:
A. Reprezinta mai mult de 90% dintre cazurile care
afecteaza barbatii de peste 50 de ani
B. Afecteaza frecvent membrele superioare
C. Se regasesc frecvent mai multi factori de risc
cardiovascular
D. Este o arterita care afecteaza barbatul tanar (sub
40 de ani), mare fumator
E. Are o evolutie zgomotoasa cu ocluzie acuta,
tulburari trofice
(pag. 77)
Pag. 14 din 150
Tema nr. 10
Dispneea acut i cronic, BPOC
pag. 142-144, 161-168 * fara denumiri comerciale
pag. 166
*1
Urmtoarele cauze pot determina dispneea

laringian:
A. Edemul pulmonar acut
Care dintre urmtoarele explorri trebuie

realizate de prim intenie n caz de dispnee:
A. Radiografia toracic fa;

B. Radiografia toracic profil;
C. Gazometria arterial;
D. EKG;
E. Fibroscopia bronic.
(pag. 142)
7
B. Edemul Quincke
Precizai care sunt semnele de gravitate ntro dispnee acut:
C. Pleurezia masiv
A. Respiraia abdominal;
D. Pneumotoraxul spontan
B. Semne neuropsihice;
E. Pneumopatia acut infecioas
C. Bradicardia;
(pag. 143)
D. Hipertensiunea arterial;
*2
Urmtoarele cauze nu determin apariia

dispneei cronice:
A. Insuficiena cardiac stng
E. Bradipnee.
(pag. 142)
8
B. Pericardita cronic constrictiv

C. Epiglotita infecioas
D. Anemia cronic
E. Bolile neuromusculare
(pag. 143)
*3
Mai multe afeciuni pot determina dispnee

acut fr zgomote anormale, cu excepia:
A. Embolia pulmonar;
B. Edemul glotei;
C. Anemia acut;
D. Acidoza metabolic;
E. Tamponada cardiac.
(pag. 143)
*4
Emfizemul panlobular se caracterizeaz prin
A. VEMS/CV sczut;
B. CPT sczut;
C. PaO2 normal;
D. PaCO2 normal;
E. Complian crescut.
(pag. 162)
*5
Care dintre urmtoarele explorri nu fac

parte din diagnosticul BPOC:
Precizai care sunt explorrile ce se

efectueaz pentru orientarea diagnosticului
n cazul unei dispnei acute:
A. PFR;
B. Ecografia cardiac;
C. Ecografie abdominal;
D. CT torace;
E. Cateterism cardiac drept.
(pag. 143)
9
Emfizemul centrolobular se caracterizeaz

prin:
A. VEMS/CV sczut;
B. CPT subnormal;
C. PaO2 sczut;
D. PaCO2 sczut;
E. DLCO crescut.
(pag. 162)
10 BPOC foarte sever se caracterizeaz prin
A. VEMS/CV sub 0,70;
B. VEMS sub 30% din cel teoretic;
C. VEMS sub 50% din valoarea prezis n absena
insuficienei respiratorii;
D. 30%VEMS50% dect cel teoretic;
A. Radiografia toracic;
E. VEMS sub 50% din valorile prezise cu PaO2 sub

60 mmHg.
B. Probe funcionale respiratorii;
(pag. 163)
C. Electrocardiogram;
D. Gazometria;
E. Ecografia Doppler vascular.
(pag. 162)
Pag. 15 din 150
* 11 Urmatoarea afirmatie este caracteristica

emfizemului panlobular la pacientii cu
bronhopneumopatie obstructiva cronica:
*4
La un fost pacient tuberculos urmtoarele

cauze pot determina apariia unei hemoptizii,
cu excepia:
A. Hemoglobina este adeseori crescuta
A. Recidiva BK;
B. Radiografia toracica arata hiperclaritate difuza
B. Dilatarea postcicatriceal a bronhiilor;
C. Se intalneste predominant la pacientii obezi
C. Aspiraia de corpi strini;
D. Radiografia toracica evidentiaza cardiomegalie
D. Cancerul bronhopulmonar pe cicatrice;
E. Insuficienta ventriculara dreapta (IVD) se

intalneste frecvent si precoce
E. Bronholitiaza.
(pag. 162)
(pag. 182)
*5
n hemoptiziile de mare abunden nu se

efectueaz:
Tema nr. 11
Tusea i hemoptizia la adult
A. Administrarea de perfuzii macromoleculare;
B. Administrarea de terlipresin;

pag. 182
*1
Principalele cauze ale tusei acute, cu o

excepie, sunt
C. Embolizare;
D. Oxigenoterapie nazal n flux puternic;
E. Administrarea de hipotensoare.
(pag. 182)
6
A. Infeciile cilor aeriene superioare;
Care dintre urmtoarele afirmaii definesc o

hemoptizie masiv:
B. Embolia pulmonar;
A. Deces n cteva minute;
C. Astmul bronic;
B. Intubaie n extrem urgen;
D. Emfizemul pulmonar;
C. >300-500 ml/24h;
E. Edemul pulmonar.
D. Sputa sanghinolent cu 100 ml/24h;
(pag. 145)
*2
Precizai care dintre urmtoarele explorri nu

se efectueaz de prim intenie ntr-o
hemoptizie:
E. > 200ml odat.

(pag. 181)
7
A. Hemograma complet;
Tusea cronic productiv cu radiografie

toracic normal apare n urmtoarele
afeciuni:
B. Examenul de sput;
A. Mucoviscidoz;
C. Radiografia toracic;
B. Astmul hipersecretant;
D. Fibroscopia bronic;
C. Pneumocistoza;
E. CT toracic.
D. Pneumopatia infiltrant difuz;
(pag. 181)
E. Tuberculoza bronic.
*3
Care dintre urmtoarele afirmaii nu sunt

adevrate n cazul unei hemoptizii:
A. Orice hemoptizie necesit supraveghere

spitaliceasc;
B. Reprezint eliminarea de snge din cile aeriene
subglotice;
C. Hemoptizia masiv nu este precedat de
hemoptizii santinele;
D. Apare n timpul unui efort de tuse;
(pag. 145)
8
Tusea cronic cu radiografie toracic

anormal nu apare n urmtoarele
circumstane:
A. Fibroza pulmonar;
B. Mucoviscidoz;
C. Tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie;
D. Dilatare bronic difuz;
E. Sngele eliminat este rou i aerat.
E. Reflux gastroesofagian.
(pag. 181)
(pag. 145)
Pag. 16 din 150
Printre complicaiile tusei cronice se

regsesc:
A. Tulburrile de ritm;
B. Cefaleea;
C. Fracturile costale;
D. Tulburrile de tranzit intestinal;
*2
Testele de provocare specifice cuprind

urmtoarele aspecte:
A. Declanarea unei reacii alergice la nivelul

mucoasei nazale, bronice sau conjunctivale la
alergenul suspectat;
B. Se realizeaz n timpul terapiei antialergice;
E. Incontinena urinar.
C. Sunt utile n caz de suspiciune de alergii

profesionale;
(pag. 146)
D. Se efectueaz n timpul episoadelor infecioase;
10 Hemoragia alveolar se ntlnete n

urmtoarele afeciuni:
E. Nu necesit supraveghere medical ulterioar.
A. Poliangeita microscopic;
B. Sindromul Goodpasture;
C. LES;
D. Tuberculoza pulmonar;
E. Anevrism arterio-venos al bolii Rendu-Osler.
(pag. 181)
* 11 In tusea adultului putem intalni urmatoarea
complicatie respiratorie:
A. Fractura de coaste
B. Sincopa (ictus laringian)
C. Pneumotorace
D. Perforatie esofagiana
(pag. 149)
*3
Rinita persistent se caracterizeaz prin:
A. simptome < 4 zile/spt.;

B. simptome > 4spt.;
C. simptome > 4zile/spt.;
D. simptome < 4 spt.;
E. simptome > 4 zile/spt sau < 4 spt.
(pag. 148)
*4
Obinerea unui control optim al pacientului

astmatic nu presupune:
A. Simptome diurne < 4 zile/spt.;

B. Beta 2 mimetice cu aciune rapid > 4 doze/spt.;
E. Cefalee
C. VEMS sau PEF > 85% din cea mai bun valoare
personal;
(pag. 146)
D. Simptome nocturne < 1 noapte/spt.;
Tema nr. 12
Alergiile respiratorii la adult (rinita, astmul bronsic)
pag. 148-150, 151-156 * fara paragraful referitor la
prevalenta astmului bronsic in Franta pag. 151 si
fara denumiri comerciale pag. 153, 154, 155, 156
*1
Care dintre urmtoarele afirmaii privind

dozarea Ig E serice specifice nu este
adevrat:
A. Reprezint explorarea de prim intenie n

testarea unei alergii;
E. Variaie nictemeral a PEF < 15%.

(pag. 155)
*5
Spitalizarea unei crize astmatice este

indicat atunci cnd:
A. PEF este < 50% din valoarea optim la 2-3 ore

dup tratamentul iniial;
B. PEF este < 40% din valoarea optim la 2-3 ore
dup tratamentul iniial;
C. PEF cuprins ntre 40-60% din valoarea optim la
2-3 ore dup tratamentul iniial;
D. PEF cuprins ntre 30-50% din valoarea optim la
2-3 ore dup tratamentul iniial;
B. Este limitat la 5 pneumoalergeni;
E. PEF este > 50% din valoarea optim la 2-3 ore

dup tratamentul iniial.
C. Este util cnd testele cutanate nu se pot

efectua;
(pag. 154)
D. Este inutil dac testele cutanate sunt negative;

E. Este inutil dac examenul clinic este puin
evocator.
(pag. 149)
Astmul persistent moderat se caracterizeaz

prin:
A. Simptome cotidiene;
B. VEMS < 40% din valorile prezise i cu o
variabilitate > 30%;
C. Alterarea somnului;
D. Utilizarea zilnic de beta 2 agoniti inhalani cu
durat scurt;
E. Simptome de astm nocturn < 1/spt.
(pag. 155)
Pag. 17 din 150
Diagnosticul astmului presupune:
A. Episoade recidivante de wheezing, dispnee, tuse;
Tema nr. 13
Tuberculoza
B. VEMS/CV diminuat;
C. VEMS mai mare cu cel mult 200 ml fa de

VEMS iniial dup administrarea
bronhodilatatorului;
D. Absena unor alergeni sau factori iritani;
E. Absena istoricului de atopie personal/familial.
(pag. 151)
8
Tratamentul astmului acut grav cuprinde

urmtoarele msuri:

158, 159 fara randul 2 legat de legislatia Franceza
pag. 160, fara ultimul chenar cu semnale si
notificare pag. 160
*1
Prezena bacililor acido-alcoolo-rezisteni la

examenul direct se evideniaz prin:
A. Coloraia Mallory;
A. Oxigen nazal 3-4 l/min.;
B. Coloraia hematoxilin-eozin;
B. Corticoizi sistemici;
C. Coloraia Ziehl-Nielsen;
C. Nebulizare cu doze crescute de beta 2 agoniti;
D. Coloraia Verhoeff;
D. Digitalizare;
E. Coloraia nitrat de argint.
E. Flebotomie.
(pag. 157)
(pag. 153)
9
*2
Astmul instabil se caracterizeaz prin:
A. Scderea frecvenei crizelor diurne;

B. Agravare nocturn;
C. Sensibilitate mai mic a crizelor la
bronhodilatatoarele obinuite;
D. Scderea PEF;
E. Creterea consumului de beta 2 agoniti.
(pag. 153)
10 Care dintre urmtoarele criterii reprezint
semne de gravitate ale unui astm:
La pacientul aflat sub tratament

antituberculos, bilanul hepatic
(monitorizarea transaminazelor) se face:
A. La o sptmn dup iniierea tratamentului;

B. La 15 zile dup iniierea tratamentului i apoi o
dat pe lun pn la sfritul tratamentului;
C. Trimestrial;
D. O dat la 6 luni;
E. Nu este necesar un bilan hepatic.
(pag. 160)
*3
A. PEF < 30% dect cel teoretic;
Confirmarea prezenei bacilului Koch se

realizeaz prin efectuarea de culturi pe
mediul:
B. FR < 30/min.;
A. Geloz simpl;
C. Cianoza;
B. Chapman;
D. Silenium respirator;
C. Sabouraud;
E. Hipocapnia.
D. Lwenstein-Jensen;
(pag. 152)
E. Leifson.
* 11 Astmul persistent usor se caracterizeaza

prin:
A. Simptome intermitente mai putin de o data pe
saptamana
B. Frecvent simptome de astm nocturn
C. Flux expirator de varf (PEF) sau volum expirator
maxim in prima secunda (VEMS) cuprins intre
60% si 80% din valorile prezise, cu variabilitate
de peste 30%
D. Simptome mai frecvent de o data pe saptamana
dar mai putin de o data pe zi
(pag. 157)
*4
naintea instituirii tratamentului

antituberculos cu Etambutol se efectueaz:
A. Examen oftalmologic cu vizualizarea culorilor;

B. Examen de urin;
C. Audiogram;
D. Identificarea unei eventuale sarcini;
E. Examen neurologic.
(pag. 159)
E. Exarcerbari frecvente
(pag. 155)
Pag. 18 din 150
*5
Tratamentul antituberculos se va administra:
A. n trei prize, n timpul meselor;
10 Tuberculoza miliar prezint urmtoarele

caracteristici:
B. Dimineaa, jeun, la mare distan de mese;
A. Alterarea rapid a strii generale;
C. Dimineaa i seara, naintea meselor;
B. Dispnee posibil pentru forma evoluat;
D. Numai seara, nainte de culcare;

E. La prnz, imediat dup mas.
(pag. 159)
6
n tratamentul antituberculos administrat

adultului se regsesc urmtoarele preparate:
A. Etambutolul;
B. Pirazinamida;
C. Acidul clavulanic;
D. Metronidazolul;
E. Rifampicina.
(pag. 159)
7
Tuberculoza pulmonar comun prezint

A. Debut brusc, cu febr nalt, dispnee, tahicardie,

dureri toracice;
B. Subfebriliti, transpiraii nocturne, tuse
persistent;
C. Episoade de wheezing, opresiune toracic i
tuse;
D. Infiltrate, noduli, caverne la radiografia toracic;
C. Sindrom interstiial micronodular difuz i intens la

radiografia toracic;
D. BK adesea prezent la examenul direct
microscopic;
E. Histologic: granulom epitelioid i giganto-celular
cu necroz cazeoas.
(pag. 157)
* 11 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
tuberculoza pulmonara comuna este
adevarata:
A. Radiologic se caracterizeaza prin sindrom
interstitial micronodular difuz si intens (noduli
mai mici de 3 milimetri)
B. Examenul direct bacteriologic microscopic al
bacilului Koch este frecvent negativ
C. Pneumonia tuberculoasa este o forma comuna
de tuberculoza pulmonara
D. Include frecvent pleurezia serofibrinoasa
E. Radiologic se caracterizeaza prin infiltrate,
noduli, caverne ale lobilor superiori sau ale
segmentului apical al lobilor inferiori
(pag. 157-158)
E. Opacitate parenchimatoas unic, sistematizat,

cu bronhogram aeric la radiografia toracic.
Tema nr. 14
Infeciile bronhopulmonare la adult
(pag. 157)
n privina tratamentului antituberculos al

unei femei nsrcinate, urmtoarele afirmaii
sunt adevrate:
A. Pirazinamida este contraindicat;

pag. 169-175, 189-192
*1
Durata tratamentului antibiotic ntr-o

pneumonie necomplicat este:
B. Se instituie triterapie IHN + Rifampicin +

Pirazinamid timp de 9 luni;
A. 3 zile;
C. Etambutolul este contraindicat;
B. 3-5 zile;
D. Se instituie triterapie IHN + Rifampicin +

Etambutol 3 luni, urmat de 6 luni cu IHN +
Rifampicin, fr Etambutol;
C. 7-14 zile;
E. Durata total a tratamentului este de 9 luni.

(pag. 159)
9
Urmrirea pacientului aflat sub tratament

antituberculos are ca obiective:
A. Vindecarea pacientului;
B. Evitarea rspndirii bolii de ctre un pacient
tratat neadecvat;
C. Dezvoltarea rezistenei la medicamentele
antituberculoase;
D. Supravegherea pacientului pn la finalul bolii;
D. 21 de zile;
E. 90 de zile.
(pag. 171)
*2
Proba funcional respiratorie (PFR) ntr-o

pneumopatie interstiial difuz arat:
A. Creterea capacitii pulmonare totale (CPT);

B. Creterea raportului DLCO/VA;
C. Scderea raportului Tiffeneau (VEMS/CV);
D. Disfuncie ventilatorie restrictiv;
E. Disfuncie ventilatorie obstructiv.
(pag. 190)
E. Documentarea sfritului tratamentului.

(pag. 159)
Pag. 19 din 150
*3
ntr-o pneumopatie alveolar tratat la

domiciliu, antibioticul de prim intenie este:
Legioneloza pulmonar prezint urmtorul

tablou tipic:
A. Amoxicilina;
A. Debut lent, insidios, cu subfebr;
B. Ciprofloxacina;
B. Tuse cu expectoraie mucopurulent;
C. Rifampicina;
C. Apar semne neurologice (confuzie, agitaie,

cefalee);
D. Ceftriaxona;
E. Levofloxacina.
(pag. 171)
*4
ntr-o pneumopatie franc lobar acut cu

pneumococ se constat c:
A. Debutul este insidios;

B. Exist subfebr;
D. Oligurie;
E. Radiografie: opaciti interstiiale neconfluente,
unilaterale.
(pag. 172)
9
Tabloul tipic ntr-o pneumopatie cu

Mycoplasma pneumoniae cuprinde:
C. Apare hipersonoritate la percuie;
A. Debut brusc, cu febr ridicat, cu frisoane

repetate;
D. La auscultaie: raluri crepitante sau suflu tubar;
B. Tuse seac, tenace;
E. Radiologic: opaciti alveolare vagi, confluente,

nesistematizate, uneori bilaterale.
C. Anemie hemolitic cu aglutinine la rece (test

Coombs direct pozitiv);
(pag. 172)
D. Radiografie: opaciti interstiiale bilaterale;
*5
ntr-o fibroz pulmonar primitiv:
A. Debutul este brusc, cu tuse i expectoraie

mucopurulent;
B. Apar frecvent semne extrarespiratorii;
C. Vrsta medie de apariie este de 20 de ani;
D. Evoluia este favorabil, spre vindecare;
E. Lavajul bronhoalveolar (LBA): alveolit cu PNN
frecvent cu eozinofile.
(pag. 191)
6
Spitalizarea unui pacient cu pneumopatie

este recomandat n prezena unor semne de
gravitate imediat:
A. Confuzie;
B. Frecvena cardiac 125/min.;
C. Roea la nivelul pomeilor;
D. Temperatura de 37-38C;
E. Presiune arterial < 90/60 mmHg.
(pag. 170)
7
Printre criteriile biologice i radiologice de

spitalizare a unui pacient cu pneumopatie se
numr:
A. Leucopenia (< 4000 GB/ml);

B. Anemia (hemoglobina < 9 g/dl);
C. Insuficiena renal (uree > 7 mmol/l sau 0,5 g/l,
creatinina > 12 mg/l);
E. Tratament: cefalosporine de a treia generaie, 57 zile.

(pag. 172)
10 Histiocitoza langerhansian (histiocitoza X)
prezint urmtoarele caracteristici:
A. Afecteaz subiecii ntre 20-40 de ani care
consum cantiti importante de tutun;
B. Prezint tuse, dispnee de efort, febr, pierdere n
greutate;
C. Aspect CT toracic: mici caviti chistice care
conflueaz i realizeaz un aspect de fagure de
miere;
D. Biopsiile transbronice sunt eficiente n
confirmarea diagnosticului;
E. Tratament: oprirea fumatului, eventual
corticoterapie oral.
(pag. 192)
11 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor
la alveolita alergica extrinseca:
A. Apare datorita inhalarii pulberilor organice
B. Radiologic sunt caracteristice adenopatiile hilare
bilaterale
C. Diagnosticul se bazeaza pe evidentierea
precipitinelor serice
D. Diagnosticul necesita demonstrarea alveolitei
limfocitare prin lavaj bronhioloalveolar (LBA)
D. PaO2 > 90 mmHg sau PaCO2 < 45 mmHg;
E. Diagnosticul se bazeaza pe evidentierea unui

context compatibil
E. Cavitate pe radiografia toracic.
(pag. 189,191-192)
(pag. 170)
Pag. 20 din 150
12 Pneumopatia nosocomiala cu bacili gram

negativi (BGN) este caracterizata prin:
A. Debut uneori brutal, cu semne de septicemie,
stare de soc
*3
ntre semnele de gravitate dintr-un

pneumotorace nu intr:
A. Dispnee major;
B. Cianoz;
B. La radiografia toracica opacitati extensive

bilaterale uneori abcedate
C. Bradipnee;
C. Debut subacut, intrerupt de un tratament

antibiotic
E. Desaturare.
D. La radiografia toracica una sau mai multe

opacitati uneori cu nivel lichidian si/sau reactie
pleurala
E. Context de afectiune subiacenta severa si de
antibioterapie cu spectru larg
(pag. 173-174)
13 Germenii patogeni cel mai frecvent intalniti
in pneumoniile severe la adultii internati in
sectiile de terapie intensiva sunt:
A. Steptococcous pneumoniae
B. Mycoplasma pneumoniae
C. Legionella pneumophila
D. Haemophilus influenzae
E. Chlamydia pneumoniae
(pag. 171)
Tema nr. 15
Afectiuni ale pleurei (pneumotoraxul, revarsatul
pleural)
pag. 183-185, 186-188
*1
Transsudatul pleural apare n una din

urmtoarele condiii:
A. Mezoteliom malign;
B. Sindrom nefrotic;
C. Poliartrit reumatoid;
D. Febr mediteranean;
E. Pancreatit.
(pag. 187)
*2
Examenul clinic al unui sindrom de revrsat

pleural relev:
A. Accentuarea murmurului vezicular;

B. Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale;
C. Suflu tubar;
D. Bradipnee, bradicardie, ca semne de intoleran;
E. Matitate decliv.
(pag. 186)
D. Puls paradoxal;
(pag. 184)
*4
Una dintre afirmaiile urmtoare, referitoare

la examenul clinic al unui pneumotorace, nu
este adevrat:
A. Timpanism la percuie;
B. Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale;
C. Diminuarea murmurului vezicular la auscultaie;
D. Dac apare matitate bazal: suspiciune de
hemopneumotorace;
E. Uneori, examenul clinic poate fi normal.
(pag. 183)
*5
Aspectul radiologic al unui pneumotorace

poate releva:
A. Opacitate omogen ntre peretele toracic i

parenchimul pulmonar;
B. Opaciti interstiiale neconfluente reticulonodulare sau miliare;
C. Hiperclaritate omogen i avascular ntre
peretele toracic i parenchimul pulmonar;
D. Excavaie cu nivel hidroaeric unic sau multiplu;
E. Opacitate alveolar sistematizat.
(pag. 183)
6
Semnele radiologice de gravitate ntr-un

pneumotorace sunt:
A. Mediastin deplasat pe partea contralateral;

B. Cupol diafragmatic convex;
C. Brid pleural;
D. Nivel hidroaeric;
E. Pneumotorace bilateral.
(pag. 184)
7
Un lichid pleural este un exsudat n

urmtoarele condiii:
A. Raport proteine n lichid/proteine n snge > 0,5;

B. Rport LDH n lichid/LDH n snge > 0,6;
C. Raport proteine n lichid/proteine n snge < 0,5 ;
D. Raport LDH n lichid/LDH n snge < 0,6;
E. LDH n lichid > dou treimi din limita superioar
normal a LDH n snge.
(pag. 187)
Pag. 21 din 150
Condiiile n care apare pneumotoracele

spontan primitiv sunt:
A. aduli tineri, longilini;
13 Sindromul de epansament gazos al pleurei

se caracterizeaza la examenul clinic
(obiectiv) prin urmatoarele:
B. consecutiv unei fracturi costale;
A. Timpanism la percutie
C. fumatul este un factor favorizant;
B. Diminuarea transmisiei vibratiilor vocale la

palpare
D. ruptura unei caviti aerice aflate n contact cu

pleura apical (bula sau blebsuri);
C. Durere brutala
E. dup un infarct pulmonar.
D. Dispnee variabila
(pag. 183)
E. Diminuarea murmurului vezicular la auscultatie
Aspectele corecte ale radiografiei toracice

ntr-un revrsat pleural sunt:
A. Hiperclaritate omogen, dens;

B. Opacitate omogen, dens, cu convexitatea n
sus;
C. Opacitate omogen, dens, cu concavitatea n
sus;
D. Deplasarea mediastinului de partea opus
opacitii;
(pag. 183)
Tema nr. 16
Tumori ale plmnului primitive i secundare
pag. 197-202
1
n cancerul broho-pulmonar fr celule mici,

bilanul iniial include:
E. Retracia mediastinului de partea opacitii.
A. Fibroscopia bronic;
(pag. 187)
B. Probele funcionale respiratorii;
10 Condiiile patologice n care apare un

transsudat pleural sunt:
C. Markerii tumorali;
D. Biopsia medular;
A. Insuficiena cardiac;
E. CT toracic.
B. Ciroza;
(pag. 198)
C. Dializa peritoneal;
D. Pancreatita;
E. Cancer bronhopulmonar.
(pag. 187)
* 11 Pneumotoracele spontan secundar apare intruna din urmatoarele situatii:
Care dintre urmtoarele investigaii aparin

evalurii iniiale al cancerului brohopulmonar cu celule mici:
A. Fibroscopia bronic;
B. Probe funcionale respiratorii;
C. Markeri tumorali;
A. Traumatism toracic
D. Biopsie medular;
B. Bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC)
E. Scintigrafie osoas.
C. Postpunctie pleurala
(pag. 198)
D. Dupa ventilatie mecanica
E. Ruptura unei cavitati aerice situate in contact cu

pleura apicala
Cancerul brohopulmonar fr celule mici

regrupeaz urmtoarele tipuri histologice:
A. Epidermoid;
(pag. 183-184)
B. Cu celule mici;
12 Pleurezia purulenta impune:
C. Cu celule mari;
A. Drenaj pleural in urgenta
D. Adenocarcinoamele;
B. Transfuzie
E. Slab difereniat.
C. Antibioterapie intravenoasa in doza puternica,

bactericida, eficienta asupra anaerobilor
(pag. 198)
D. Toracoscopie
E. Identificarea circumstantelor favorizante (focar
infectios parenchimatos, cancer suprainfectat,
fistula esofagiana)
(pag. 186-187)
Pag. 22 din 150
*4
Care din urmtoarele afirmaii referitoare la

cancerul bronhopulmonar fr celule mici
este adevrat:
*8
Tumorile pulmonare secundare se prezint

sub mai multe aspecte, cu excepia:
A. Nodulilor pulmonari;
A. Este mai frecvent ntlnit la femei;
B. Limfangitei carcinomatoase;
B. Apare mai frecvent la nefumtori;
C. Adenopatiilor cervicale;
C. Este mai frecvent ntlnit la brbai;
D. Metastazelor endobronice;
D. Expunerea la factori profesionali nu este

implicat n etiologie;
E. Adenopatiilor mediastinale.
E. Alcoolismul favorizeaz apariia acestuia.

(pag. 198)
*5
Una dintre urmtoarele afirmaii referitoare la

tratamentul cancerului bronhopulmonar fr
celule mici este fals:
A. n stadiul IA tratamentul este exclusiv chirurgical;

B. n stadiul I sau II inoperabil tratamentul include i
radioterapia;
C. n stadiul IV tratamentul include chimioterapie
sau terapie intit;
D. n stadiul II se poate efectua tratament
chirurgical, radioterapie sau chimioterapie;
E. n stadiul IIIB tratamentul include doar
chimioterapia.
(pag. 199)
6
Cancerele bronhopulmonare cu celule mici

au urmtoarele caracteristici:
A. Reprezint 80% din tumorile primitive ale

plmnului;
B. Asociaz frecvent prezena metastazelor;
C. Rar, asociaz prezena metastazelor;
D. Baza tratamentului este chimioterapia;
E. Tratamentul de baz este cel chirurgical.
(pag. 199)
*7

cancerul bronhopulmonar cu celule mici este
fals:
(pag. 200)
9
Miliara metastatic din cadrul tumorilor

pulmonare secundare este mai frecvent
ntlnit n caz de:
A. Melanom malign;
B. Cancer renal;
C. Cancer hepatic;
D. Cancer testicular;
E. Cancer ovarian.
(pag. 200)
* 10 Care afirmaie referitoare la tumorile
pulmonare secundare este fals:
A. Plmnul este al doilea sit ca frecven pentru
metastazare;
B. Difuzarea metastatic se poate face pe cale
hematogen;
C. Difuzarea metastatic se poate face pe cale
limfatic de la ganglionii abdominali;
D. Difuzarea metastatic se poate face pe cale
limfatic de la ganglionii mediastinali;
E. Difuzarea metastatic se poate face pe cale
limfatic de la pleura visceral invadat.
(pag. 200)
11 Limfangita carcinomatoasa pulmonara este
observata cu precadere in:
A. Limfoame
B. Cancer de san
A. Are o prezentare central;
C. Cancer de stomac
B. Are o frecven crescut a semnelor generale;
D. Cancer renal
C. Are o evoluie lent, secundar unui timp de

dedublare de peste o lun;
E. Cancer de pancreas
D. Prezint totdeauna afectare mediastinal;

E. Prezint o frecven crescut a sindroamelor
paraneoplazice tip Schwartz-Barter.
(pag. 199)
(pag. 200)
12 Bilantul preterapeutic sistematic initial ce
trebuie realizat in fata unui cancer
bronhopulmonar cuprinde:
A. Functia renala si hepatica
B. Electrocardiograma (ECG)
C. Examen oto-rino-laringologic (ORL)
D. Teste genetice
E. Examen stomatologic
(pag. 198)
Pag. 23 din 150
13 Urmatoarele sunt principii de tratament ale

cancerului bronhopulmonar fara celule mici:
A. Pentru formele localizate se recomanda numai

chimioterapie
Insuficiena respiratorie restrictiv datorat

unei afectri neurologice sau musculare
apare n urmtoarele circumstane
patologice:
B. Pentru formele diseminate se efectueaza numai

tratament chirurgical
A. Poliomielit anterioar acut;
C. Pentru stadiul III B se recomanda tratament

chirurgical
C. Miastenie;
D. Pentru stadiile III neoperabile tratamentul se

bazeaza pe chimioradioterapie concomitenta pe
baza de saruri de platina
E. Dermatopolimiozit.
E. Pentru stadiile IV strategia terapeutica este

orientata de prezenta sau nu a unei mutatii
genetice
B. Poliradiculonevrit;
D. Zona Zoster;
(pag. 203)
*4
(pag. 199-200)
Insuficiena respiratorie restrictiv apare n

urmtoarele afeciuni caracterizate prin
afectare pulmonar parenchimatoas, cu
excepia:
A. Fibroz pulmonar idiopatic;
Tema nr. 17
Insuficiena respiratorie cronic
B. Sarcoidoz;
C. Astm;

pag. 203-205 * fara denumiri comerciale pag. 203
1
Urmtoarele afirmaii privind insuficiena

respiratorie sunt adevrate:
A. Insuficiena respiratorie cronic reprezint

imposibilitatea aparatului circulator de a menine
gazometria;
B. Insuficiena respiratorie obstructiv se
caracterizeaz prin diminuarea capacitii
pulmonare totale;
C. Insuficiena respiratorie obstructiv se
caracterizeaz prin afectarea schimbului
respirator;
D. Insuficiena respiratorie restrictiv se
caracterizeaz prin diminuarea capacitii
pulmonare totale;
D. Silicoz;
E. Pneumopatii postradice.
(pag. 203)
5
Diagnosticul de tulburare ventilatorie

restrictiv are la baz urmtoarele elemente:
A. Diminuarea CPT;
B. Scderea raportului VEMS/CV;
C. Diminuarea complianei pulmonare;
D. Creterea raportului DLCO/VA;
E. Creterea CPT.
(pag. 203)
*6
Ameliorarea oxigenrii la pacienii cu

insuficien respiratorie cronic include
urmtoarele mijloace terapeutice, cu
excepia:
E. Insuficiena respiratorie restrictiv se

caracterizeaz prin afectarea pompei ventilatorii.
A. Kinetoterapie respiratorie;
(pag. 203)
B. Oxigenoterapie de lung durat;
*2
Insuficiena respiratorie restrictiv de cauz

mecanic apare n urmtoarele situaii
patologice, cu excepia:
C. Tratament diuretic;
D. Ventilaie asistat;
E. Prevenirea episoadelor infecioase.
A. Cifoscolioz;
(pag. 204)
B. Spondilartrit anchilozant;
C. Malnutriie;
Tratamentul etiologic instituit pacienilor cu

insuficiena respiratorie restrictiv include:
D. Pleurezie;
A. Chirurgie corectoare a unei scolioze;
E. Toracoplastie.
B. Decorticare pleural;
(pag. 203)
C. Scderea ponderal n caz de obezitate;

D. Pneumectomie;
E. Stimularea diafragmei prin pacemaker
diafragmatic.
(pag. 204)
Pag. 24 din 150
*8
n caz de afectare a schimbului pulmonar la

pacienii cu insuficiena respiratorie
markerul biologic cel mai precoce este:
A. Hipercapnia arterial cronic;
* 13 Afectarea parenchimului pulmonar din

insuficienta respiratorie cronica restrictiva
de origine mecanica se intalneste in
urmatoarea situatie:
B. Hipoxemia arterial cronic;
A. Cifoscolioza
C. Hipokaliemia;
B. Fibroza pulmonara idiopatica
D. Hiponatremia;
C. Poliradiculonevrita
E. Hipovolemia.
D. Tetanos
(pag. 204)
E. Miastenie
*9
Singura cauz de insuficiena respiratorie

cronic restrictiv al crui tratament se
bazeaz n principal pe oxigenoterapie pe
termen lung este:
A. Astmul;
B. BPOC;
C. Fibrozele interstiiale;
D. Sindromul Guillan-Barre;
(pag. 203)
Tema nr. 18
Detresa respiratorie acut la adult
pag. 176-178 * fara denumiri comerciale pag. 178
1
E. Miastenia gravis.
(pag. 204)
10 Mecanismele de aciune a asistenei
ventilatorii mecanice includ:
A. Creterea ventilaiei alveolare;
B. Punerea n repaus a muchilor respiratori;
C. Creterea complianei pulmonare;
D. Creterea clearance-ului mucociliar;
Sindromul de detres respiratorie acut

reprezint:
A. Insuficiena respiratorie acut ce necesit

ventilaie asistat;
B. Insuficiena respiratorie acut cu un raport
PaO2/FiO2 sub 200;
C. Insuficiena respiratorie acut cu un raport
PaO2/FiO2 peste 200;
D. Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de
ocluzie pulmonar sub 18 mmHg;
E. Diminuarea hiperinflaei pulmonare.
E. Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de

ocluzie pulmonar peste 18 mmHg.
(pag. 204)
(pag. 176)
11 Masurile igieno-dietetice indicate in cazul

pacientilor cu insuficienta respiratorie
cronica sunt:
A. Oprirea fumatului
B. Oxigenoterapie de lunga durata
Sindromul de detres respiratorie acut are

A. Asociaz un edem pulmonar lezional;

B. Asociaz un edem pulmonar cardiogenic;
C. Alimentatie hiperprotidica hipercalorica
C. Prezint creteri ale presiunii hidrostatice

microvasculare;
D. Cresterea ventilatiei alveolare
D. Prezint creterea permeabilitii alveolocapilare;
E. Vaccinare antigripala anuala si

antipneumococica din 5 in 5 ani
E. Are prognostic foarte sever.
(pag. 203-204)
12 Tratamentul etiologic de ameliorare a
oxigenarii la pacientii cu insuficienta
respiratorie cronica consta in urmatoarele:
A. Chirurgie corectoare a unei scolioze
B. Decorticare pleurala
C. Pierdere in greutate semnificativa in caz de
obezitate
(pag. 176)
*3

apare secundar urmtoarelor cauze generale,
cu exceptia:
A. Infecii respiratorii;
B. Traumatisme;
C. Infarct miocardic acut;
D. Agresiune pulmonar toxic;
D. Ventilatie asistata
E. Infecii extrarespiratorii.
E. Punerea in repaus a muschilor respiratorii
(pag. 177)
(pag. 204)
Pag. 25 din 150
*4

secundar agresiunii pulmonare toxice apare
n urmtoarele situaii, cu excepia:
A. Strile cu oc non-cardiogen;
B. Strile cu oc cardiogenic;
C. Hemopatii;
D. Vasculite;
E. Strile cu oc hemoragic.
(pag. 177)
*5

poate apare n urmtoarele situaii
patologice, cu excepia:
A. nec;
B. Sindrom Mendelson;
C. Septicemie;
D. Politraumatism;
E. Pleurit.
(pag. 177)
6

poate apare n urmtoarele stri patologice:
A. Acidoz diabetic;
B. Pancreatit acut necrotic;

apare n urmtoarele forme de oc:
A. oc septic;
B. oc cardiogen;
C. oc hemoragic;
D. oc anafilactic;
E. Orice alt form de oc non-cardiogen.
(pag. 177)
* 10 Care dintre urmtoarele afirmaii este fals:
A. n SDRA perturbarea principal este hipoxemia;
B. n SDRA capacitatea rezidual funcional este
diminuat;
C. n SDRA volumul de nchidere al alveolelor este
crescut;
D. n SDRA nu exist afectarea proprietilor
elastice ale plmnului;
E. n SDRA este posibil apariia hipertensiunii
pulmonare.
(pag. 178)
* 11 Agresiunea pulmonara toxica respiratorie in
cadrul sindromului de detresa respiratorie
acuta a adultului este intalnita in urmatoarea
situatie:
C. Sindrom nefrotic;
A. Acidoza diabetica
D. Pneumopatie bacterian;
B. Arsuri intinse
E. Grip malign.
C. Inecare
(pag. 177)
D. Intoxicatia medicamentoasa voluntara cu heroina
Cauzele traumatice ale detresei respiratorii

acute sunt:
A. Contuzia pulmonar;
E. Septicemie
(pag. 177)
C. Fracturi ale oaselor mici;
Tema nr. 19
Evaluarea gravitii i investigarea complicaiilor
precoce la un pacient cu traumatism toracic
D. Zdrobirea membrelor;
B. Traumatismul cranian;
E. Monotraumatismul.
(pag. 177)
*8

apare n urmtoarele circumstane
accidentale:
A. Expunere la fumuri toxice;

B. Expunere la temperaturi sczute;

pag. 206-209
*1
Un pacient stabil din punct de vedere

hemodinamic i respirator, ce a suferit un
traumatism toracic, va putea beneficia
imediat de urmtoarele investigaii, cu
excepia:
C. Expunere la temperaturi ridicate;
A. radiografie toracic
D. Expunere la pulberi minerale neiritante;
B. ecografie cardiac transtoracic
E. Expunere la gaze lipsite de toxicitate.
C. tomografie toracica cu substan de contrast
(pag. 177)
D. bronhoscopie
E. urografie
(pag. 206)
Pag. 26 din 150
*2
Care dintre afirmaiile urmtoare este fals:
A. fracturile costale pot produce un pneumotorax
Complicaiile precoce dup un traumatism

toracic sunt:
B. fractura coastelor inferioare la stanga pot ridica

suspiciunea unei leziuni splenice
A. pneumotoracele i hemotoracele
C. pneumotoraxul apare doar n urma unui

traumatism toracic
C. pneumomediastinul
D. hemotoraxul poate fi izolat sau asociat unui

pneumotorax
E. pneumotoraxul sufocant necesit drenaj toracic
imediat
B. pneumoperitoneul
D. retroperitoneul
E. contuzia pulmonar
(pag. 207, 208)
7
(pag. 207)
*3
Ruptura de istm aortic se produce prin

urmtoarele mecanisme:
Contuzia miocardic produs prin

traumatism toracic se traduce prin:.
A. emfizem subcutanat
B. tulburri de repolarizare
A. cdere de la nlime n picioare
C. durere in hipocondrul drept
B. decelerare brutal i violent
D. creterea troponinei
C. fractura primei coaste
E. tulburri de ritm
D. plag tiat la nivelul hipogastrului
(pag. 208)
E. traumatism sever pelvin
(pag. 208)
*4
Afirmaiile urmtoare sunt adevrate, cu

excepia:
In cazul unui traumatism toracic, leziunile

axului traheobronic sunt:
A. ruptura bronic
B. ruptura membranei traheale
A. voletul costal corespunde unor fracturi costale

bifocale
C. ruptura de istm aortic
B. este frecvent asociat unui hemotorax prin

lezarea pediculului intercostals
E. contuzia miocardic
C. pacientul cu volet costal va beneficia de corset

gipsat
D. decelerarea brutal i violent produce ruptura
de istm toracic
E. pacientul care a suferit un traumatism toracic i
care este stabil hemodinamic poate beneficia de
radiografie toracic
(pag. 207)
*5
Care dintre afirmaiile urmtoare este fals:
A. ruptura unei bronhii poate s apara printr-un

traumatism toracic
B. intr-un traumatism toracic detresa circulatorie
poate s se datoreze unei tamponade cardiace
C. ruptura diafragmatic este mai frecvent pe
stnga
D. dezinseria laringo-traheal
(pag. 208)
9
Soferul unui vehicul implicat ntr-un accident

rutier frontal, fr s fi avut centura fixat, se
lovete cu toracele de volan; ce leziuni
cardiace pot s apar n acest caz?
A. contuzie miocardic
B. hemopericard
C. pneumomediastin
D. dezinseria cuspidelor
E. ruptura de pilier
(pag. 208)
10 Intr-un traumatism toracic, detresa
circulatorie poate fi datorat:
A. unui oc hemoragic
D. prezena unui nivel hidroaeric intratoracic

precizeaz diagnosticul de ruptura diafragmatica
B. unui oc cardiogenic legat de o contuzie

miocardic sau o disecie coronar
E. radiografia toracic este metoda de elecie in

diagnosticul unei rupturi diafragmatice
C. unei tamponade (hemoragic sau gazoas n

caz de pneumotorace compresiv)
(pag. 207, 208)
D. unei contuzii pulmonare

E. unei luxaii extrapericardice
(pag. 206)
Pag. 27 din 150
* 11 Detresa circulatorie din traumatismul toracic

se datoreaza:
A. Unei fracturi costale
B. Rupturii cupolei diafragmatice
C. Unei tamponade (hemoragica sau gazoasa, in
caz de pneumotorace compresiv)
D. Afectarii nervului frenic
E. Unui hemopneumotorax
(pag. 206)
Tema nr. 20
Stopul cardio-respiratoriu i starea de oc
pag. 217-219, 220-223
*1
In cadrul manevrelor de baza in reanimarea

cardio pulmonara, rata de compresiuni
toracice / insuflari va fi de :
A. 30 compresiuni toracice la 2 insuflari

B. 20 compresiuni toracice la 3 insuflari
C. 20 insuflari la 3 compresiuni
D. 30 insuflari la 2 compresiuni
E. 3 compresiuni la 1 insuflare
(pag. 217)
*2
In cazul stopului cardiac, dupa administrarea

unui soc electric extern se recomanda:
A. reluarea manevrelor de reanimare cardio pulmonara de baza timp de 3 minute

B. reluarea manevrelor de reanimare cardio pulmonara de baza ( masaj cardiac si ventilatie)
timp de 2 min
C. administrarea 1 mg Adrenalina iv
D. administrarea de 300 mg Amiodarona iv
E. verificarea imediat a disparitiei FV / TV pe traseul
EKG
(pag. 218)
*3
Definitia clinica a starii de soc este:
A. hTA cu TAS < 90 mmHg + semne de

hipoperfuzie a organelor ;
B. hTA cu TAS < 100 mmHg + semne de
hipoperfuzie a organelor
C. hTA cu TAS < 90 mmHg in absenta semnelor de
hipoperfuzie a organelor
D. hTA cu TAS < 90 mmHg indiferent de prezenta
sau absenta semnelor de hipoperfuzie a
organelor
E. hTA cu TAS < 100 mmHg indiferent de prezenta
sau absenta semnelor de hipoperfuzie a
organelor
(pag. 220)
*4
Mecanismul patologic in starea de soc

hipovolemic se poate rezuma in :
A. volumul sangvin circulant preincarcarea

cardiaca debitul cardiac aportul de O2 la
celule
B. volumul sangvin circulant preincarcarea
cardiaca debitul cardiac aportul de O2 la
celule
C. volumul circulant preincarcarea cardiaca
debitul cardiac aport de O2 la celule
D. volumul circulant prin preincarcarea
cardiaca debitul cardiac aport de O2 la
celule
E. volumul circulant preincarcarea cardiaca
debitul cardiac aportul de O2 la celule
(pag. 220)
*5
Mecanismul patologic in starea de soc

cardiogen se poate rezuma in :
A. functia de pompare cardiaca debitul

cardiac si preincarcarea cardiaca aportul
de O2 la celule
B. functia de pompare cardiaca debitul
cardiac si preincarcarea cardiaca aportul de
O2 la celule
C. volumul sangvin circulant preincarcarea
cardiaca functia de pompare cardiaca
D. vasodilatatie masiva scade volumul sangvin
circulant functia de pompare cardiaca
aportul de O2 la celule
E. vasodilatatie masiva perfuzia organelor
functia de pompare cardiaca debitul
cardiac aportul de O2 la celule
(pag. 220)
6
In cadrul manevrelor de reanimare cardio

pulmonara sunt adevarate urmatoarele :
A. masajul cardiac extern se face cu un ritm de 100

compresiuni / min
B. realizarea ventilatiei e mai importanta decat
realizarea masajului cardiac
C. intubarea si ventilatia mecanica trebuie realizate
cat mai repede posibil
D. adrenalina se administreaza in doza de 10 mg iv
E. In stopul cardiac prin FV / TV fara puls , socurile
externe bifazice sunt de 150-200 J
(pag. 217, 219)
7
Dintre medicamentele intalnite in reanimarea

cardio pulmonara ( in stopul cardiac ) fac
parte :
A. Noradrenalina
B. Adrenalina
C. Amiodarona
D. Digogxin
E. Lidocaina
(pag. 218,219)
Pag. 28 din 150
In cadrul tratamentului socului anafilactic

sunt adevarate urmatoarele :
A. administrarea in bolus iv de Adrenalina 0,1 mg

pentru a restabili tensiunea arteriala
B. administrarea de antibiotice este esentiala
C. In absenta caii intravenoase adrenalina poate fi
administrata subcutanat
D. administrarea de adrenalina se face in bolus iv
de 0,5 mg
E. In absenta caii intravenoase , adrenalina poate fi
administrata intramuscular 0,5 mg.
(pag. 222)
9
In cadrul tratamentului starilor de soc , sunt

adevarate urmatoarele :
A. expansiunea volemica este indicata in toate

starile de soc cu exceptia edemelor pulmonare
evidente
B. Daca s-a concretizat o diminuare a contractilitatii
cardiace se indica un inotrop pozitiv
C. Noradrenalina( 10 mg / h iv cu seringa automata
) pentru obtinerea unei TA medie 65 mmHg
Tema nr. 21
Tromboza venoas profund i embolia pulmonar
211, 214
1
Urmtoarele semne clinice pot releva o

tromboz venoas profund:
A. Febra ridicat (39 40 grade), n platou

B. Tahicardia cu aspect progresiv
C. Durerea de-a lungul traiectului venos
D. Pstrarea capacitii de balans a gambei
E. Existena unui cordon venos dur.
(pag. 210)
*2
Manifestrile clinice ntlnite contant n

embolia pulmonar sunt, cu exceptia:
A. Polipneea
B. Hemoptizia
D. In caz de soc cardiogen cu IM acut , se evita

revascularizarea
C. Bradicardia
E. Recurgerea rapida la intubare si ventilatie

mecanica in caz de detresa respiratorie
grava.
E. Sincopa
(pag. 221,222)
10 In stopul cardiac , alcalinizarea prin
administrarea de bicarbonat este indicata in
caz de :
D. Durerea toracic
(pag. 211)
3
n embolia pulmonar examenul radiologic

toracic poate releva:
A. O atelectazie n band
B. Existena unei pleurezii
A. Hipopotasemie confirmata sau suspectata
C. Opacifierea unui cmp pulmonar
B. Hiperpotasemie confirmata sau suspectata
D. Supraelevaia domului pleural
C. Hipercalcemie
E. O opacitate triunghiular pe fond pleural.
D. Hipocalcemie suspectata
(pag. 211)
E. Stop cardiac in cadrul unei intoxicatii cu

antidepresive triciclice.
(pag. 218)
* 11 Principala cauza a stopului cardiac este:
Confirmarea diagnosticului, dar nu a

gravitii emboliei pulmonare este asigurat
de:
A. Dozajul D-dimerilor
A. Embolia pulmonara masiva
B. Scintigrafia pulmonar de ventilaie perfuzie
B. Infarctul miocardic
C. Troponina I sau C cardiac
C. Disectia aortica
D. Peptidul natriuretic de tip B (BNP)
D. Hipoxia
E. Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare.
E. Inecul
(pag. 212)
(pag. 217)
n faza iniial a emboliei pulmonare o

anticoagulare eficient poate fi realizat cu:
A. Acid acetilsalicilic
B. Heparin nefracionat
C. Heparin cu mas molecular mic
D. Oxigenoterapie
E. Clopidogrel
(pag. 212)
Pag. 29 din 150
*6
Dup un prin accident tromboembolic

tratamentul anticoagulant dureaz toat
viaa, n caz de:
11 Tratamentul simptomatic al emboliei

pulmonare masive include:
A. Recidiva accidentului tromboembolic
A. Expansiunea volemica prin cristaloide sau

coloide
B. Neoplazie evolutiv
B. Tromboliza intravenoasa cu alteplaza
C. Deficit de antitrombin
C. Oxigenoterapia cu debit mare
D. n absena unui factor favorabil
D. Intubarea si ventilatia mecanica in caz de hipoxie

foarte severa
E. n prezena unui factor favorabil reversibil.

(pag. 213)
E. Dobutamina si noradrenalina in caz de ineficienta

a expansiunii volemice
(pag. 214)
n identificarea unei trombofilii se recomand

urmtoarele investigaii:
A. Hemogram complet
B. Dozarea antitrombinei
C. Determinarea indicelui de protrombin
D. Dozarea factorului VIII
E. Dozarea hemocisteinemiei.
(pag. 213)
*8
Diagnosticul diferenial al emboliei

pulmonare masive se face mai ales cu:
A. Insuficiena cardiac stng cronic

B. Angina pectoral stabil
C. Tamponada pericardic
D. ocul toxico-septic controlat terapeutic
E. Cordul pulmonar cronic compensat.
(pag. 213)
*9
Ecocardiografia transtoracic permite

evidenierea urmtoarelor aspecte n embolia
pulmonar masiv:
A. Tablou cardiac stng acut

B. Dilatare major a cavitii drepte
C. Vizualizarea trombusului n cavitile cardiace
drepte n toate cazurile
D. Identificarea trombusului n arterele pulmonare
n toate situaiile
E. Hipertrofia marcat a septului interventricular.
(pag. 213)
* 10 Tromboliza intravenoas este indicat n
urmtoarele situaii:
A. Emboliile pulmonare demonstrate la examenul
CT, fr hipotensiune arterial
B. Emboliile pulmonare nsoite de creterea
lactatemiei arteriale
12 Examinarile ce vizeaza suspiciunea unei

embolii pulmonare sunt:
A. Gazometria arteriala
B. Dozarea D-dimerilor
C. Radiografia toracica
D. Scintigrafia pulmonara de ventilatie - perfuzie
E. Electrocardiograma
(pag. 211-212)
13 Examinarile ce vizeaza evaluarea gravitatii
emboliei pulmonare sunt:
A. Determinarea troponinei I sau C cardiace
B. Dozajul D-dimerilor
C. Ecografia venoasa a membrelor inferioare
D. Peptidul natriuretic de tipul B (BNP)
E. Angio-computer tomografia spirala (angio-CT) a
arterelor pulmonare
(pag. 212)
Tema nr. 22
Patologia vascular cerebral (accidente vasculare
cerebrale hemoragice i ischemice) i meningita
(hemoragia)
medicamente
*1
Procentul de AVC ischemice din totalul de

AVC este
A. 20%
c. 50%
d. 80%
20%
C. Emboliile pulmonare confirmate cu stare de oc
B. 40%
D. Emboliile pulmonare indiferent de form, dar

nensoite de stare de oc
C. 50%
E. Emboliile pulmonare diagnosticate clinic, dar

neconfirmate prin angioscanner sau
ecocardiografic.
D. 80%
E. 75%
(pag. 250)
(pag. 214)
Pag. 30 din 150
*2
Embolia cerebral cu punct de plecare o

endocardit infecioas trebuie cutat n
caz de
A. AVC nsoit de febr, suflu de insuficien mitral

sau aortic
B. AVC cu cefalee i cervicalgie
C. AVC i fibrilaie atrial
D. AVC i cardiomiopatie dilatativ
E. AVC i diabet zaharat decompensate
(pag. 252)
*3
n caul unui AIT deficitul neurologic

regreseaz n mai puin de
Infarctul sylvian superficial se manifest prin:
A. deficit senzitivo-motor predominant brahio-facial

B. sindrom frontal
C. afazie dac este lezat emisfera cerebral
major
D. agnozie vizual
E. hemianopsie lateral omonim
(pag. 251)
8
Sindromul Wallenberg este
A. sindrom altern
B. secundar infarctului protuberanial bilateral
A. 24 ore
C. secundar ischemiei latero-bulbare
B. 30 minute
D. secundar infarctului n teritoriul vertebro-bazilar
C. 48 ore
E. secundar ischemiei capsulei interne
D. 1 or
(pag. 251)
E. 72 ore
(pag. 253)
*4
Tratamentul neurochirurgical n infarctul

cerebral se indic n
A. tromboz venoas cerebral
Sindromul pseudobulbar const n
A. rs i plns spasmodic
B. sindrom cerebelos bilateral
C. tulburri de fonaie i deglutiie
D. crize epileptice
B. infarctul transformat hemoragic
E. demen
C. infarctul lacunar multiplu
(pag. 252)
D. infarct emisferic cu edem cerebral malign

extensiv
10 Bolile arterelor mici sunt
E. infarct n teritoriul arterei cerebrale anterioare

(pag. 254)
*5
n tratamentul antiplachetar al infarctului

cerebral, cel mai bun raport eficacitate-cost l
are
A. dipiridamolul
B. clopidogrelul
C. combinaia dipiridamol-aspirin
D. combinaia clopidogrel-aspirin
E. aspirina
A. la originea infarctelor lacunare

B. responsabile de 50% din infarctele cerebrale
C. produse prin lipohialinoza arterelor mici
perforante
D. generatoare de emboli cerebrale
E. legate de HTA sau diabet zaharat dezechilibrat
(pag. 252)
* 11 Profilaxia secundara dupa un infarct cerebral
in cazul ischemiilor de origine ateromatoasa
include una din urmatoarele optiuni
terapeutice:
(pag. 255)
A. Antiplachetare
B. Corticoizi
n cazul suspiciunii de AVC se impune de

urgen (pentru diagnostic de certitudine)
A. msurarea tensiunii arteriale
C. Antiaritmice
D. Proteza valvulara
B. corectarea glicemiei
E. Imunosupresoare
C. repausul la orizontal n pat
(pag. 255)
D. CT craniu
E. RMN craniu
(pag. 253)
Pag. 31 din 150
Tema nr. 23
Tumorile intracraniene
pag. 274-276
*1
Tumorile intracraniene intraparenchimatoase

la copil sunt situate mai ales
A. n lobul frontal
B. n hipofiza
Circumstanele descoperirii tumorilor

intracraniene intraparenchimatoase sunt
A. epilepsie
B. cefalee
C. sindrom de hipertensiune intracranian
D. deficit neurologic central instalat progresiv
E. parez de sciatic popliteu extern
(pag. 274)
7
C. n fosa cerebral posterioar
Sindromul de hipertensiune intracranian are

n tabloul clinic urmtoarele semne i
simptome
D. n lobul temporal
A. cefalee predominant matinal
E. n ventriculul lateral
B. sindrom parkinsonian
(pag. 274)
C. vrsturi n jet
*2
Metastazele cerebrale hemoragice apar n
D. edem papilar la examenul de fund de ochi
A. cancerul mamar
E. vertij Meniere
B. cancerul de tiroid
(pag. 274)
C. melanomul malign
Glioamele se clasific n
D. cancerul de colon
A. astrocitom
E. cancerul de prostat
B. meningiom
(pag. 274)
C. ependimom
*3
Hidrocefalia acut aprut ca urmare a unei

tumori cerebrale intraparenchimatoase se
trateaz prin
A. echilibrarea aportului hidro-electrolitic

B. corticoterapie
C. derivaie ventricular extern
D. antiepileptice
E. antialgice
(pag. 274)
*4
Schwanomul acustic este o tumor benign

derivat din
A. meninge
B. ependim
C. celulele tecii Schwan
D. cortul cerebelului
E. conductul auditiv intern
(pag. 275)
*5
Riscul tratamentului chirurgical al

schwanomului acustic const n
A. parez de plex brachial
D. oligodendrogliom
E. glioblastom
(pag. 274)
9
Imagistica prin CT n cazul tumorilor

cerebrale are urmtoarele roluri
A. identific tumora
B. identific dimensiunea
C. identific tipul anatomo-patologic al tumorii
D. identific efectul de mas
E. identific riscul de angajare
(pag. 274)
10 Aspectul tipic RMN pentru meningiom
const n
A. tumor extranevraxial
B. limite imprecise
C. baza de implantare meningian extracentral
D. captare intens i omogen a substanei de
contrast
E. demielinizare extins n trunchiul cerebral
(pag. 275)
B. crize epileptice
C. paralizie facial periferic postoperatorie
D. sindrom de hipertensiune intracranian
E. migren
(pag. 275)
Pag. 32 din 150
* 11 Schwannomul acustic este:

A. O tumora intracraniana intraparenchimatoasa
benigna
B. O tumora intracraniana extraparenchimatoasa
maligna
C. O tumora maligna a celulelor tecii Schwann
D. Dezvoltat in principal pe al VIII-lea nerv cranian
E. O tumora primitiva de tipul astrocitom,
oligodendrogliom, glioblastom
Dintre substanele pirogene fac parte:
A. interleuchinele
B. lizozimul
C. factorul de necroz tumoral
D. interferonul
E. lactoferina
(pag. 309)
6
(pag. 274-275)
Din categoria teren cu risc pentru febra

acut, fac parte :
A. nou-nscuii
Tema nr. 24
Febra acut la adult
B. gravidele
C. homosexualii

pag. 309-311 * fara denumiri comerciale - ex. zovirax
*1
Termenul de febr acut recent se refer la

febra ce dureaz de:
A. peste 20 de zile
B. 5-20 de zile
C. mai puin de 5 zile
D. mai mult de 30 de zile
E. mai puin de 20 de zile
(pag. 309)
*2
Funcia de termoreglare este asigurat de:
A. hiotalamus
D. subiecii cu proteze valvulare

E. subiecii recent operai
(pag. 309)
7
Dintre patologiile neinfecioase, pot fi cauz

de febr acut:
A. bolile metabolice
B. intoxicaia cu fier la menopauz
C. osteoporoza
D. bolile inflamatorii sistemice
E. tumorile hematologice
(pag. 310)
8
Care sunt urgenele infecioase n faa unei

febre acute:
B. hipofiz
A. meningoencefalita
C. epifiz
B. meningita bacterian
D. suprarenale
C. faringoamigdalita viral
E. corticosuprarenale
D. septicemia
(pag. 309)
E. endocardita infecioas
*3
La toxicomanii pe cale intravenoas,

etiologia febrei acute poate fi:
A. infecie urinar
(pag. 311)
9
Etiologia febrei acute la pacientul alcoolic

poate fi:
B. hepatit alcoolic acut
A. infecia cu HIV
C. pancreatit acut
B. pneumopatia prin inhalare
D. tuberculoz
C. infecie urinar
E. endocardit dreapt
D. hepatit alcoolic acut
(pag. 311)
E. pancreatita acut
*4
Pentru febra acut nensoit de semne de

toleran dificil i a semnelor orientative se
recomand:
A. antibioticoterapie
B. antiinflamatoare nesteroidiene
C. antiinflamatoare steroidieine
D. tratament simptomatic
E. antivirale
(pag. 311)
(pag. 311)
* 10 Examene complementare mai specifice
pentru o etiologie a febrei acute sunt:
A. transaminaze
B. testele serologice virale i bacteriene
C. hemoleucogram
D. proteina C reactiv
E. VSH
(pag. 311)
Pag. 33 din 150
* 11 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare

la febra acuta la adult este adevarata?
A. Febra se defineste printr-o temperatura axilara
mai mare de 38 grade C dimineata si 38,3 grade
C seara
*3
n cazul unui pacient diagnosticat cu

meningit de etiologie probabil infecioas,
care dintre situaiile urmtoare nu
corespunde cu suspiciunea etiologic?
B. Febra acuta desemneaza o febra care

evolueaza de peste 20 de zile
A. copii mici, nevaccinai, cu focare supurative n

sfera ORL se suspicioneaz implicarea
Haemophilus influenzae
C. Febra acuta recenta de durata intermediara,

dateaza de mai putin de 5 zile
B. tineri ce prezint un sindrom purpuric se

suspicioneaz implicarea Neisseria meningitidis
D. Febra prelungita desemneaza o febra care

evolueaza de 5 zile
C. pacient cu elemente de meningoencefalit acut,

recent ntors dintr-o cltorie n rile scandinave
se suspicioneaz neuropaludismul
E. Deshidratarea acuta e un semn de gravitate a

unei febre acute
(pag. 309)
Tema nr. 25
Meningitele infecioase i meningoencefalitele
adultului
pag. 289-293 * fara figuri si explicatiile acestora
*1
Care dintre urmtoarele condiii nu apare n

cursul evoluiei unei meningite cu LCR
purulent?
A. oc septic
B. com, epilepsie, hidrocefalie
C. sindrom de hipertensiune intracranian
D. coagulare intravascular diseminat (CIVD)
E. dezvoltare de xantoame
(pag. 291)
*2
Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare

la tratamentul etiologic al meningitelor este
fals?
A. n meningita pneumococic se administreaz

Cefotaxim ( Vancomicin) timp de 15 zile
B. n meningita meningococic se administreaz
Cefotaxim timp de 7 zile
C. n meningita cu Listeria monocytogenes se
administreaz Amoxicilin + aminozide timp de
21 de zile
D. n meningita tuberculoas se instituie
cvadriterapie antibacilar
E. n neuropaludism se administreaz Aciclovir, 30
mg/kgc/zi, i.v, timp de 21 de zile
D. LCR clar, cu predominena limfocitelor i

hipoglicorahie- se suspicioneaz
neurotuberculoza
E. LCR clar, normoglicorahic, cu proteinorahie
<1g/l, pacient cu evoluie spontan bun se
suspicioneaz etiologia viral
(pag. 289-292)
*4
Care dintre urmtoarele aspecte imagistice

(CT sau RMN) nu pledeaz pentru etiologia
herpetic n cazul unui pacient internat cu
diagnosticul de meningoencefalit acut?
A. leziuni intracraniene bilaterale

B. leziuni intracraniene asimetrice
C. leziuni intracraniene ce capteaza substanta de
contrast
D. anomalii radiologice temporale interne
E. anomalii radiologice periventriculare
(pag. 291)
*5
Care dintre urmtoarele aspecte ale LCR nu

se coreleaz cu suspiciunea etiologic?
A. LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram

negativi probabil meningococ
B. LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram
pozitivi probabil pneumococ
C. LCR purulent cu evidenierea de bacili Gram
pozitivi posibil Listeria monocytogenes
D. LCR clar, cu predominen limfocitar, asociind
prezen de hematii, cu normoglicorahie i fr
evidenierea unui germen pe frotiu la examenul
direct posibil malarie cerebral
E. LCR clar, cu predominen limfocitar i
hipoglicorahie probabil tuberculoz
(pag. 289-291)
(pag. 289, 290, 292)
Pag. 34 din 150
n care dintre urmtoarele situaii clinice

trebuie ntotdeauna suspectat diagnosticul
de meningit infecioas?
A. pacient ce prezint sindrom meningean

B. bolnav icteric
C. in contextul unui sindrom infecios (febr)
D. pacient cu trismus, contracturi musculare i
tulburri vegetative
E. pacient cu paralizii flasce, predominent la
rdcina membrelor, asimetrice, cu evoluie
ascendent
(pag. 289)
7
Care dintre elementele urmtoare se

ntlnesc n meningita meningococic?
A. debut brutal al unui sindrom meningean

B. suferin prodromal n sfera ORL (rinofaringit
acut), febr, cefalee, vrsturi
C. sindrom meningean i decelarea unei purpure
echimotice la nivel tegumentar
D. sindrom meningean i depistarea de coci Gram
pozitivi, n diplo, lanceolai pe frotiul din LCR
E. suferin neuromeningee diagnosticat mai
frecvent la tineri si la cei cu deficit de
complement seric
(pag. 290)
8
Care dintre elementele urmtoare pot fi

ntlnite n meningita pneumococic?
A. sindrom meningean cu debutul brutal i tulburri

de contien
B. suferin neuromeningee aprut la persoanele
vrstnice, alcoolici, pacieni splenectomizai sau
cu traumatisme craniene n antecedente
C. frotiu din LCR ce depisteaz coci Gram negativi
n diplo
D. frotiu din LCR ce depisteaz coci Gram pozitivi
E. LCR purulent
(pag. 289)
9
Care dintre urmtoarele meningite se declar

serviciului epidemiologic?
A. meningita meningococic
B. meningita pneumococic
C. meningita tuberculoas
10 Care dintre elementele urmtoare pot sugera

diagnosticul de meningit cu haemophilus
influenzae?
A. suferin meningean ce apare la copii
nevaccinai, cu focare supurative n sfera ORL
B. frotiu din LCR ce evideniaz bacili Gram negativi
C. LCR purulent
D. LCR clar
E. LCR hemoragic
(pag. 290)
* 11 La un pacient cu meningita infectioasa care
afirmatie este adevarata?
A. Daca pe frotiul din lichidul cefalorahidian (LCR)
se evidentiaza coci Gram negativi, se
suspicioneaza o meningita pneumococica
B. Daca pe frotiul din LCR se evidentiaza coci
Gram pozitivi se suspicioneaza o meningita
meningococica
C. La copilul mic, nevaccinat, cu focare supurative
in sfera ORL se suspicioneaza o meningita
listeriana
D. La un adult tanar cu elemente purpurice
echimotice extinse se suspicioneaza o
meninigita meningococica
E. La un adult cu LCR purulent, cu frecvente
limfocite si normoglicorahie se suspicioneaza o
meningita tuberculoasa
(pag. 289-290)
Tema nr. 26
Gripa
pag. 320-324 * fara epidemiologie (cap I. pct.3), fara
denumiri comerciale (ex. Tamiflu, Relenza)
*1
Care dintre urmtoarele msuri nu contribuie

la ntreruperea transmiterii virusului gripal?
A. izolarea pacienilor i a cazurilor suspecte

B. splarea sistematic a minilor cu soluii
hidroalcoolice (pacieni, vizitatori, personal
sanitar)
C. purtarea mtilor de protecie de ctre pacieni /
personalul de ngrijire
E. meningita cu Haemophilus influenzae
D. purtarea ochelarilor de protecie, a halatului i a

mnuilor de protecie de ctre personalul de
ngrijire aflat n contact cu pacienii
(pag. 290)
E. permisiunea de vizitare a pacienilor de ctre rude
D. meningita cu Listeria monocytogenes
(pag. 323)
Pag. 35 din 150
*2

la diagnosticul gripei este fals?
A. contextul epidemic este important pentru

stabilirea diagnosticului de grip
B. perioada de incubaie n grip este lung
(aproximativ 10 zile)
C. simptomatologia prodromal (febr ridicat,
frisoane, artromialgii, cefalee, stare general de
ru) este puin specific
D. tabloul radiologic nu relev semne specifice
E. suprainfeciile bacteriene sunt responsabile de o
mare parte dintre decese
(pag. 321-322)
*3
n care dintre situaii, diagnosticul de grip

este improbabil:
A. bolnav cu manifestri de viroz respiratorie n

context epidemic gripal

la virusurile gripale sunt adevrate?
A. virusurile gripale au un genom bazat pe ADN

B. trei genuri sunt patogene pentru om: Myxovirus
influenza A, B i C
C. toate cele trei genuri sunt patogene strict pentru
om
D. subtipurile virale sunt clasificate n funcie de
tipurile de hemaglutinin i de neuraminidaz
E. recomandrile genetice sunt responsabile de
epidemiile gripale anuale i de pandemii
(pag. 320)
7
Care dintre urmtoarele subtipuri ale

virusului gripal au determinat pandemii n
secolul XX ?
A. H1N1
B. H2N2
B. simptome respiratorii i contact recent cu un

pacient confirmat cu grip
C. H3N2
C. debut brusc al unei suferine respiratorii de

aspect viral, dup o incubaie scurt (1-3 zile)
E. H1N1v
D. tablou clinic caracterizat de febr ridicat,

frisoane, semne respiratorii, artromialgii, cefalee,
ameeli
E. tablou hematologic periferic caracterizat prin
leucocitoz i hipereozinofilie
(pag. 321)
*4
Care complicaie nu apare n infecia cu

virusul gripal?
A. suprainfecii bacteriene
B. decompensare cardiac la persoane
diagnosticate cu insuficien cardiac grav sau
valvulopatii grave
C. decompensarea respiratorie la persoanele
cunoscute cu bronhopneumopatii cronice
D. sindromul de detres respiratori acut
E. anizocorie
(pag. 321)
*5
Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare

la tratamentul gripei este fals ?
A. n prezent se utilizeaz urmtoarele antivirale cu

aciune specific: oseltamivir, zanamivir,
amantadin
B. antibioticele antibacteriene nu se folosesc dect
n cazurile de suprainfecie dovedit
C. este indicat hidratarea bolnavului pentru
combaterea pierderilor secundare febrei ridicate
D. H5N1
(pag. 323-324)
8

la fiziopatologia gripei sunt adevrate?
A. virusul gripal penetreaz celular cu ajutorul

neuraminidazei
B. dup penetrare virusul gripal se replic
intracelular
C. eliberarea noilor virioni este facilitat de ctre
hemaglutinin
D. la nivelul aparatului respirator virusul gripal
determin liz celular i reacii inflamatorii
E. suprainfeciile bacteriene apar obligatoriu n
evoluia gripei
(pag. 320)
9
n suspiciunea de grip, care dintre

urmtoarele explorri biologice pot fi
utilizate pentru confirmare?
A. izolarea virusului gripal pe culturi celulare

B. detectarea structurilor genomice prin RT-PCR
C. detectarea antigenelor virale prin tehnica ELISA
D. detectarea anticorpilor specifici prin
imunofluorescen indirect (prob din prelevatul
nazal)
E. detectarea anticorpilor specifici prin reacia PaulBunnell-Hngnuiu (prob de snge)
(pag. 322)
D. se utilizeaz medicamente antalgice, respectiv

antipiretice
E. se indic repausul fizic
(pag. 322)
Pag. 36 din 150
10 Urmtoarele categorii de persoane au

indicaie de vaccinare antigripal:
*3
A. sugarii peste vrsta de 3 luni
Profilaxia primar pentru pneumocistoz i

toxoplasmoz la pacienii infectai cu HIV se
face cu:
B. vrstnicii (peste 65 de ani)
A. cotrimoxazol
C. persoanele cu suferine bronhopulmonare

cronice
B. fluconazol
D. gazdele speciale care prezint deficite imunitare

celulare (mai ales infecia HIV)
E. persoanele cunoscute ca fiind alergice la
ovalbumin
(pag. 323)
la virusurile gripale si gripa este adevarata?
A. Toate cele 3 genuri ale Myxovirus influenzae
sunt strict umane
B. In prezent virusurile gripale sunt clasificate in
subtipuri in functie de cele 16 tipuri de
hemaglutinina respectiv 9 tipuri de neuraminidaza
C. Debutul gripei este insidios, dupa o incubatie de
peste 7 zile
D. Subtipul H5N1 a determinat pandemia de "gripa
spaniola"
C. pirimetamin
D. ganciclovir
E. foscarnet
(pag. 326)
*4
Tabloul clinic al pneumocistozei pulmonare

este de tip:
A. pneumonie franc lobar

B. abces pulmonar
C. pneumopatie interstiial febril, rezistent la
antibioticele clasice
D. sindrom pertusiform cu expectoraie purulent
E. sindrom al disfunciei reactive de ci aeriane
(RADS)
(pag. 327)
*5
Cea mai frecvent localizare a infeciei cu

citomegalvirus la pacienii infectai cu HIV
este:
E. Amantadina, oseltamivirul sau zanamivirul sunt

utilizate in mod sistematic pentru tratamentul
gripei
A. hepatic
(pag. 320-323)
B. ganglionar
Tema nr. 27
Infecia cu HIV
pag. 325-328 * fara denumiri comerciale ex.
Bactrium, fara date epidemiologice, fara pc. VI
Altele - care care cuprinde informatii despre
legislatia Franceza
*1
Diagnosticul infeciei cu HIV se bazeaz pe:
C. pulmonar
D. retinian
E. cerebral
(pag. 327)
6
Principalele enzime din structura HIV sunt:
A. transcriptaza invers
B. proteaza
C. neuraminidaza
D. integraza
A. tipare limfocitar CD4/CD8
E. hemaglutinina
B. test ELISA combinat de generaia a patra
(pag. 325)
C. determinarea nivelului limfocitelor CD4

D. test genotipic de rezisten
Care dintre enunurile referitoare la

tratamentul antiretroviral sunt adevrate:
E. imunofenotipare
A. se recomand pacienilor cu CD4>500 cel/mm
(pag. 325)
B. cuprinde clasic asocierea de 3 antiretrovirale
*2
Care este cea mai frecvent infecie

oportunist ntlnit la pacienii infectai cu
HIV:
C. este indicat pacienilor simptomatici

D. se recomand pacienilor cu CD4<200 cel/mm
A. criptococoza
E. scade morbiditatea i mortalitatea, refcnd

parial capacitatea imun
B. toxoplasmoza cerebral
(pag. 326)
C. pneumocistoza pulmonar
D. sarcomul Kaposi
E. leucoencefalopatia multifocal progresiv
(pag. 327)
Pag. 37 din 150
Care dintre enunurile referitoare la

toxoplasmoza cerebral sunt false:
A. trebuie avut n vedere la un pacient infectat cu

HIV n prezena oricrui semn neurologic
B. n general apare la pacienii cu CD>500 cel/mm
C. tratamentul se face cu fluconazol
D. aspectul imagistic este de leziuni rotunjite, cu
aspect n cocard
Tema nr. 28
Boli cu transmitere sexual
pag. 329-333 * fara date epidemiologice specifice
Frantei, fara denumiri comerciale (ex. Extencilline)
*1
E. nu este necesar profilaxia secundar

(pag. 327)
9
n legtur cu leucoencefalopatia multifocal

progresiv sunt adevrate afirmaiile:
A. este determinat de Cryptococcus neoformans
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare

la infectiile cu transmitere sexuala (IST) nu
este corecta?
A. In prezenta unei IST se vor cauta intotdeauna

alte IST.
B. Se va insista asupra masurilor de profilaxie.
B. se manifest prin tulburri neurologice grave
C. Antecedentele de IST nu constituie un factor de

risc
C. este o suferin demielinizant
D. Se vor depista si trata partenerii
D. se trateaz cu voriconazol
E. IST cuprind si formele asimptomatice de boala
E. este determinat de virusul JC
(pag. -)
(pag. 327)
10 Profilaxia transmiterii materno-fetale a
infeciei cu HIV cuprinde:
*2
Care dintre urmatoarele infectii nu este IST
A. Infectiile microbiene stafilococice si

streptococice
A. tratarea mamei pe timpul sarcinii
B. Infectiile cu gonococ
B. alimentaia la sn a nou-nscutului timp de 6

sptmni
C. Infectiile cu chlamidia
C. profilaxia cu cotrimoxazol
E. Ectoparazitozele (scabia si pediculozele)
D. tratament profilactic antiretroviral pentru nounscut timp de 6 sptmni
(pag. -)
E. aducerea la zi a vaccinrilor
(pag. 328)
* 11 Care dintre afirmatiile referitoare la HIV si
infectia omonima este adevarata?
D. Sifilisul
*3
Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?
A. IST sunt infectii asimptomatice

B. IST prezinta arsura, prurit, durere
C. IST prezinta scurgere
A. Istoria naturala a infectiei cu HIV include

vindecarea virusologica
D. IST poate produce prostatite
B. HIV este un retrovirus cu genom ADN
(pag. -)
C. Stadiul 3 biologic al clasificarii CDC se defineste

printr-un numar de limfocite CD4 peste
200/milimetru cub
D. Un test ELISA HIV pozitiv poate sustine
diagnosticul de infectie fara o confirmare prin
Western blot sau imunoblot
E. Principalele infectii oportuniste sunt
pneumocistoza pulmonara, toxoplasmoza
cerebrala si infectia cu citomegalovirus
(pag. 325-327)
E. IST poate produce salpingite

*4
Diagnosticul de IST nu se pune pe:
A. TPHA, VDRL
B. Serologie virusurilor hepatitice A, B, C
C. Serologie HIV 1 si 2
D. Prelevat uretral sau vaginal
E. Doar pe examenul clinic
(pag. -)
*5
Managementul unei IST nu cuprinde
A. Profilaxia primara si secundara

B. Tratamentul curativ
C. Vaccinarea anti-HPV indiferent de varsta
D. Profilaxia recidivelor
E. Tratamentul factorilor de risc
(pag. -)
Pag. 38 din 150
Infectia cu gonococ are urmatoarele

caracteristici:
10 Tratamentul sifilisului se face cu:

A. De electie sunt ciclinele
A. Are perioda de incubatie intre 14-21 zile
B. Penicilina G sau cicline in caz de alergie
B. Are perioada de incubatie intre 2-7 zile
C. In sifilisul precoce se administreaza 2,4 Mui

benzatin penicilina x3 injectii saptamanale
C. La barbat manifestarea clinica este de uretrita

clasica
D. Boala nu apare niciodata la nou-nascut
E. La femei poate produce sterilitate tubara
(pag. -)
7
Care dintre urmatoarele afirmatii privind

infectiile gonococice sunt adevarate?
A. Diagnosticul este sugerat de examenul clinic

B. Examenul direct este concludent atat la barbati
cat si la femei
C. Examenul direct arata prezenta diplococilor
Gram negativi in boabe de cafea
D. In formele neclasice se poate realiza o cultura pe
medii speciale
E. Tratamentul se face cu ceftriaxona 250 mg im
(pag. -)
8
Infectia cu chlamidia trachomatis are

A. Produce uretrite si cervicite

B. Serotipurile L1, L2, L3 produc
limfogranulomatoza venerica
C. Sindromul Fitz-Hugh-Curtis reprezinta o
colecistita acuta
D. Sindromul Fiessinger-Leroy- Reiter este alcatuit
doar din uretrita si poliartrita
E. Tratamentul uretritei si cervicitei se face cu
azitromicina 1g per os
(pag. -)
9
Care dintre urmatoarele afirmatii ale infectiei

sifilitice sunt adevarate:
D. In neurosifilis se administreaza penicilina G 1824 Mui/zi, 14-21 zile

E. In sifilisul tardiv se poate utiliza Doxiciclina 200
mg/zi 18 zile
(pag. -)
la sifilis este adevarata?
A. Sifilisul este o infectie bacteriana cauzata de coci
Gram negativi
B. Diagnosticul direct (microscopic) nu este specific
C. Neurosifilisul poate sa apara in oricare stadiu
clinic
D. Sancrul sifilitic este o ulceratie unica,
superficiala, indolora, nereliefata, cu baza
indurata
E. Goma sifilitica este prima manifestare locala a
infectiei
(pag. 330-333)
Tema nr. 29
Infeciile nosocomiale
pag. 339-341 * fara date procentuale intrucat nu
sunt valabile pentru Romania, fara epidemiologie
*1
Referitor la infeciile nosocomiale sunt

adevrate urmtoarele aspecte, cu excepia:
A. sunt infecii asociate ngrijirilor medicale

B. sunt infecii asociate activitilor de ngrijire
curativ
A. Este produsa de o spirocheta
C. sunt infecii asociate activitilor de profilaxie
B. Are trei stadii: sifilis primar, secundar si tertiar
D. sunt infecii asociate activitilor de diagnostic
C. Neurosifilisul apare doar in stadiul tertiar
E. sunt infecii asociate automedicaiei la domiciliu
D. Diagnosticul serologic cuprinde doua teste: unul

treponemic, altul netreponemic
(pag. 339)
E. VDRL este un test sensibil dar putin specific

(pag. -)
*2
Cele mai frecvente infecii nosocomiale sunt:
A. pneumopatiile infecioase
B. infeciile urinare
C. infeciile digestive
D. infeciile leagate de catetere
E. infeciile de plag operatorie
(pag. 340)
Pag. 39 din 150
*3
Infeciile nosocomiale de plag operatorie se

definesc etiologic prin:
Referitor la infeciile nosocomiale de cateter

sunt adevrate urmtoarele:
A. aspect clinic: prezena obligatorie a secreiilor

purulente
A. sunt mai frecvent localizate la cateterele centrale

dect la cele periferice
B. serologic: teste bacteriologice pozitive
B. sunt mai frecvent localizate la cateterele

periferice dect la cele centrale
C. microbiologic: cultur pozitiv dintr-o prob

recoltat de la nivelul plgii operatorii
D. semne clinice i biologice aprute n primele 15
zile de la momentul interveniei, indiferent de
tipul acesteia
E. semne clinice i biologice aprute n decurs de
30 de zile de la intervenie, n cazul implantrii de
material strin
(pag. 340)
*4
Privitor la msurile de izolare instituite la

identificarea unor infecii nosocomiale sunt
adevrate urmtoarele, cu excepia:
A. este indicat purtarea mtii de ctre pacientul

cu tuberculoz
B. este indicat purtarea mtii de ctre personalul
de ngrijire a pacientului cu tuberculoz
C. limitarea ieirilor i vizitelor pacientului cu
tuberculoz pn la momentul externrii
D. izolarea pacientului imunodeprimat pentru
evitarea contaminrii cu microbi oportuniti
E. limitarea transportului pacienilor cu infecie
nosocomiale cu bacterii multirezistente
(pag. 341)
*5
Pneumopatiile infecioase nosocomiale se

caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia:
A. principalul factor de risc este infectarea

endotraheal
B. semne clinice: febr, expectoraii purulente
C. semne biologice: hemoculturi pozitive
D. semne biologice: leucocitoza
C. sunt cele mai frecvente tipuri de infeciile

nosocomiale
D. diagnosticul pozitiv se stabilete prin minimum
trei culturi pozitive de la nivelul cateterului
E. diagnosticul pozitiv se stabilete print-o cultur
pozitiv de la nivelul cateterului
(pag. 340)
8
Definirea infeciilor urinare nosocomiale se

bazeaz pe urmtoarele criterii:
A. epidemiologic: infecie aflat n perioada de

incubaie la momentul internrii ntr-o unitate
sanitar
B. clinic: febr, polachiurie, imperiozitate micional,
dureri pelvine
C. biologic: prezena unei bacteriurii asimptomatice
D. biologic: examen citobacteriologic al urinei
pozitiv (cultur>100 CFU/ml+leucociturie
>100/ml)
E. biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv
(cultur>1000 CFU/ml+leucociturie >10000/ml)
(pag. 340)
9
Diagnosticul pneumopatiilor infecioase

nosocomiale se bazeaz pe urmtoarele
semne:
A. clinice: tuse, dispnee, wheezing

B. clinice: febr, expectoraii purulente
C. biologice: hemoculturi pozitive
D. radiologice: opaciti pulmonare recent aprute
E. radiologice: infiltrat interstiial recent aprut
E. semne radiologice: opaciti pulmonare recent

aprute
(pag. 340)
(pag. 340)
10 Msurile profilactice ale infeciilor

nosocomiale cuprind:
Semnele biologice pe care se bazeaz

diagnosticul infeciilor pulmonare
nosocomiale sunt:
A. hemoculturi pozitive
B. izolarea unei bacterii din lavajul bronhoalveolar
C. izolarea unei bacterii din expectoraie
A. splarea minilor naintea fiecrei ngrijiri

acordate
B. splarea minilor dup fiecare ngrijire acordate
C. purtarea mnuilor sterile indiferent de tipul de
ngrijire acordat
D. sterilizarea instrumentarului
D. leucocitoz cu neutrofilie
E. purtarea mtilor
E. leucopenie cu limfocitoz
(pag. 340-341)
(pag. 340)
Pag. 40 din 150
* 11 Cea mai frecventa infectie nosocomiala este:
*4
A. Infectia urinara
B. Pneumopatiile infectioase
Care dintre urmtoarele microorganisme

sunt mai frecvent incriminate n etiologia
unui sepsis cu punct de plecare pulmonar, n
cazul unui pacient alcoolic?
C. Infectia de plaga operatorie
A. stafilococi, streptococi
D. Infectia legata de cateterele periferice
B. enterobacterii
E. Infectia legata de cateterele centrale
C. pneumococi, Klebsiella pneumoniae
(pag. 340)
D. pseudomonas sp, enterococi
Tema nr. 30
Septicemiile
E. bacili Gram negativi, stafilococi

(pag. 373)
*5

pag. 370-375 * fara date epidemiologice
*1
Care dintre urmtoarele date definesc

bacteriemia?
Ce tratament etiologic de prim intenie ai

aplica n cazul unui pacient diagnosticat cu
sepsis, fr semne de gravitate, la care
presupunei implicarea unor enterobacterii
dobndite n mediu comunitar?
A. monoterapie cu Cefotaxim sau Ceftriaxon sau

fluorochinolon
A. prezena de bacterii n snge obiectivat prin

una sau mai multe hemoculturi
B. oxacilin, cloxacilin
B. rspunsul inflamator al organismului la o

agresiune, infecioas sau nu
C. ticarcilin sau piperacilin asociat cu amikacin

sau isepamicin
C. o infecie sistemic confirmat
D. amoxicilina
D. o infecie asociat cu hipotensiune
E. amoxicilin asociat cu gentamicin sau

netilmicin
E. o infecie asociat cu disfuncia unui organ

(pag. 370)
*2
Care dintre urmtoarele date definesc

Sindrom de Rspuns Inflamator Sistemic
(SIRS)?
A. prezena de bacterii n snge obiectivat prin

una sau mai multe hemoculturi
B. rspunsul inflamator al organismului la o
agresiune, infecioas sau nu
(pag. 374)
6
Definiia clinic a sindromului de rspuns

inflamator sistemic cuprinde:
A. febr peste 38C sau sub 36C

B. frecvena cardiac peste 90/min
C. oligurie
D. frecvena respiratorie peste 20/min
C. bacteriemie si noiunea clinic a impactului

acestei bacteriemii
E. hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie

sub 4000/mm sau mai mult de 10% celule
imature
D. o infecie confirmat clinic i/sau microbiologic
(pag. 370)
E. o infecie asociat cu disfuncia unui organ
(pag. 370)
*3
Care dintre urmtoarele date definesc ocul

septic?
A. depsis i hipotensiune arterial

B. depsis i insuficien respiratorie (hipoxemie
inexplicabil)
C. depsis i disfuncie neurologic: confuzie,
agitaie, dezorientare, torpoare
D. depsis i disfuncie hematologic: tulburri de
coagulare
E. depsis grav cu hipotensiune arterial persistent
n ciuda unei umpleri vasculare adaptate (cel
puin 500 ml i/sau necesitatea de a recurge la
amine vasoactive)
Care dintre urmtoarele date asociate unei

infecii cu criterii de SIRS definesc sepsisul
grav?
A. hipotensiune arterial: presiunea arterial sub 90

mmHg sau scdere cu 40 mmHg
B. hipoperfuzie periferic cu cianoz, marmorare
C. insuficien respiratorie: hipoxemie inexplicabil
D. tulburri de coagulare
E. hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie
sub 4000/mm sau mai mult de 10% celule
imature
(pag. 370)
(pag. 371)
Pag. 41 din 150
n cazul unui pacient cu criterii de sepsis

care dintre urmtoarele date constituie
semne de gravitate imediat?
A. hipotensiune i semne de anomalie a perfuziei

tisulare
B. febr peste 38C sau sub 36C
C. semne cutanate: cianoz, marmorare, creterea
timpului de recolorare cutanat, scderea local
a temperaturii cutanate
13 Din definitia sindromului de raspuns

inflamator sistemic (SIRS) fac parte:
A. Febra peste 38 grade C
B. Temperatura corporala sub 36 grade C
C. Frecventa respiratorie peste 20/min
D. Frecventa cardiaca peste 90/min
E. Hipertensiune arteriala
(pag. 370)
D. oligurie: diurez spontan sub 0,5 ml/kg/or

E. anomalii ale funciilor superioare
(pag. 371)
9
Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare

la tratamenul sepsisului sunt adevrate?
A. este iniiat de urgen dup recoltarea probelor

microbiologice
B. este iniial probabilistic, ghidat de contextul clinic
i epidemiologic
C. se face pe cale iv, cel mai adesea in biterapie,
pe o perioad de 15 zile, sau mai mult
D. se face per os, n monoterapie, pe o perioad de
cel putin 3 sptmni
E. va fi ulterior adaptat rezultatelor microbiologice
Tema nr. 31
Diareea acut i deshidratarea la adult
pag. 403-407 * fara date epideologice, fara denumiri
comerciale (ex. Tiorfan)
*1
Diareea acut se definete ca:
A. emisia de minimum 5 scaune moi sau lichide, cu

debut brusc i durata de mai puin de 14 zile
B. emisia unui scaun lichid sau moale i abundent
C. emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide,
cu debut brusc i durata de mai puin de 14 zile
(pag. 374)
D. emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide,

cu debut brusc i durata de minimum 14 zile
10 Persistena febrei la un pacient cu sepsis

impune:
E. emisia de scaune numeroase, puin abundente i

care conin snge i puroi
A. repetarea hemoculturilor
B. identificarea unor noi localizri secundare
(pag. 403)
*2
Sindromul gastroenteric se caracterizeaz

prin:
C. continuarea tratamentului iniiat, febra nefiind un

indicator fidel al eficienei terapeutice
A. diaree profuz i apoas
D. verificarea porii de intrare
B. evoluie rapid favorabil
E. identificarea unei complicaii iatrogene
C. evoluie letal n absena tratamentului
(pag. 375)
D. afectare colic invaziv
11 Semne cutanate de gravitate imediata in

septicemie sunt:
E. risc de oc septic
A. Cianoza
B. Marmorarea
(pag. 404)
*3
n etiologia sindromului dizenteric este

implicat:
C. Scaderea timpului de recolorare cutanata
A. clostridium perfrigens
D. Cresterea timpului de recolorare cutanata
B. calicivirus
E. Scaderea locala a temperaturii cutanate

(genunchi)
C. rotavirusuri
(pag. 371)
E. vibrio cholerae
12 Factori favorizanti pentru aparitia

septicemiilor sunt:
D. shigella sp.
(pag. 405-406)
A. Valvulopatiile
B. Insuficienta circulatorie
C. Toxicomania
D. Cateterele venoase
E. Plagile
(pag. 373)
Pag. 42 din 150
*4
n diareea acut, coprocultura pe medii

selective este indicat n caz de:
A. sindrom dizenteric
B. sindrom gastroenteritic
C. diaree > 5 zile
D. diaree aprut dup un tratament antibiotic
E. diaree aprut dup chimioterapie
(pag. 404)
*5
Tratamentul n diareea acut implic:
A. spitalizare obligatorie
B. rehidratare parenteral n caz de deshidratare
sever
Febra tifoid se caracterizeaz prin

urmtoarele aspecte, cu excepia:
A. clinic: erupie rozeoliform, puls disociat, scaune

diareice
B. biologic: leucocitoz, citoliz hepatic
C. biologic: leucopenie, citoliz hepatic
D. coprocitologic: hematii i eozinofile abundente
E. hemoculturile i serologia Widal pot ajuta la
stabilirea diagnosticului
(pag. 406)
10 Privitor la tratamentul cu antibiotice
administrat n diareea acut, sunt adevrate
urmtoarele:
C. modulatoare de motilitate cu efect de ncetinire a

tranzitului intestinal n suspciunile de diaree
invaziv
B. macrolidele sunt indicate n salmoneloze
D. rehidratare oral n caz de deshidratare sever
C. chinolonele sunt indicate n salmoneloze
E. antibioticoterapie empiric, indicat n toate

cazurile de diaree acut, pn la elucidarea
cauzei
D. doxiciclina este indicat n shigeloze
(pag. 406-407)
(pag. 407)
Sindromul holeriform se caracterizeaz prin:
A. diaree "banal", puin sever
A. trebuie iniiat dup recoltarea probelor biologice
E. metronidazolul este indicat n diareea cu

Clostridium difficile
* 11 Una din urmatoarele caracteristici defineste
profilul sindromului dizenteric:
B. diaree profuz i apoas
A. Afectare colica neinvaziva, fara distructie celulara
C. diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ i

coninut bogat de glere, snge i puroi
B. Diaree profuza, apoasa
D. risc de deshidratare sever, n absena terapiei
C. Absenta durerilor abdominale si a sindromului

rectal
E. evoluie rapid favorabil n majoritatea cazurilor
D. Mecanism toxinic
(pag. 404)
E. Prezenta de scaune cu glere, sange, puroi si/sau

detritusuri de mucoasa
(pag. 404)
Sindromul dizenteric se caracterizeaz prin:
A. afectare intestinal
B. afectarea invaziv a colonului
C. sindrom septic moderat sau chiar absent
D. risc de oc septic
E. diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ i
coninut bogat de glere, snge i puroi
(pag. 404)
8
Privitor la toxiinfeciile alimentare

stafilococice sunt adevrate urmtoarele:
A. se definesc prin apariia a minimum trei cazuri

grupate, cu simpromatologie similar, n general
digestiv, a cror cauz poate fi corelat cu
aceeai origine alimentar
B. incubaie lung
C. incubaie scurt
D. vrsturile sunt n prim plan, diareea n plan
secund
E. diareea este n prim plan, vrsturile n plan
secund
Tema nr. 32
Profilaxia tetanosului
pag. 367-369 * fara date epidemiologice
*1

la managementul unui caz de tetanos este
fals?
A. plaga se cur i se debrideaz

B. plaga se acoper cu unguente grase i se
panseaz ocluziv
C. se practic antibioterapie (Penicilina G
administrat i.v.)
D. se practic seroterapie (administrarea de
anticorpi umani specifici, cu rol neutralizant al
toxinei)
E. bolnavul va fi ulterior vaccinat antitetanic
(pag. 368)
(pag. 405)
Pag. 43 din 150
*2
Care tip de complicaie nu este specific

tetanosului?
A. complicaii tromboembolice
B. suprainfecii pulmonare (prin aspiraie)
C. nevralgii gambiere simetrice, cu caracter de
arsur
D. sindroame disautonome
*5

la vaccinarea antitetanic este fals?
A. primovaccinarea se practic la sugar i const n

trei administrri la interval de o lun (2, 3 i 4 luni
de via)
B. primul rapel se efectuaz nainte de vrsta de 18
luni
E. decompensarea tarelor preexistente
C. rapeluri se practic ulterior la 6 ani, 11-13 ani i

16-18 ani
(pag. 368)
D. la adult se practic rapel odat la 25 de ani
*3
Suntei n faa unui pacient vaccinat

antitetanic incomplet, care prezint o plag
cutanat cu risc tetanigen foarte crescut.
Care dintre msurile urmtoare nu este
indicat pentru profilaxia tetanosului?
A. rapel antitetanic
B. aducerea la zi a vaccinrii conform schemelor
recomandate
C. administrarea de anticorpi umani specifici (IgG,
500 ul)
D. injectarea de permanganat de potasiu (soluie
1%) n jurul plgii
E. antibioterapie empiric
(pag. 369)
*4
Suntei n faa unui pacient, victim a unui

accident rutier, ce prezint multiple plgi
murdare; pacientul a fost adus tardiv la
medic, la locul accidentului efectundu-se
doar o debridare incomplet. innd cont de
statusul vaccinal, care dintre urmtoarele
afirmaii este fals?
A. rapel antitetanic n urm cu 3 ani - instituii

antibioterapie, seroterapie i vaccinare complet
E. vaccinul conine o toxin fr putere patogen

(pag. 369)
6

fiziopatologia i profilaxia tetanosului sunt
adevrate?
A. tetanosul este o boal infecioas datorat

efectului neurogen al exotoxinei produse de
Clostridium difficile
B. ptrunderea microbului n organism se face strict
prin intermediul unei plgi cutanate
C. bacilul tetanic se dezvolt n condiii de
anaerobioz
D. toxina se deplaseaz pe cale axonal, n mod
centripet i blocheaz eliberarea de
neurotransmitori la nivel sinaptic, ceea ce
induce spasticitate muscular
E. profilaxia specific apeleaz la un vaccin ce
conine anatoxina tetanic
(pag. 367-369)
7

la toxina produs de Clostridium tetani sunt
adevrate?
B. rapel antitetanic n urm cu 11 ani - efectuai

rapel, administrare de imunoglobuline specifice,
antibioterapie
A. tetanospasmina nu are efect dect dac

subiectul nu este vaccinat (sau este vaccinat
incorect) i dac local sunt ndeplinite condiii
propice (anaerobioz)
C. rapel antitetanic n urm cu 8 ani - efectuai un

nou rapel i instituii antibioterapie
B. toxina se deplaseaz pe cale axonal n mod

centripet
D. pacient cu vaccinare incomplet - practicai

antibioterapie, rapel antitetanic, aducerea la zi a
vaccinrii specifice, administrare de
imunoglobuline specifice
C. paraliziile produse sunt flasce i au caracter

asimetric, ascendent
E. vaccinare absent sau nesigur - vaccinare

complet, imunoglobuline specifice, antibioterapie
(pag. 369)
D. la nivel sinaptic, este blocat eliberarea unor

neurotransmitori, ceea ce induce spasticitate
muscular
E. toxina este responsabil de apariia de deficite
senzoriale
(pag. 367)
Pag. 44 din 150
n faa cror situaii clinice trebuie avut n

vedere diagnosticul de tetanos?
A. plgi cutanate sau mucoase

B. plgi ce creaz condiii locale de anaerobioz
(ischemie, necroze)
C. paralizii simetrice, flasce, descendente
D. trismus decelat la o persoan n vrst provenit
din Frana
Tema nr. 33
Hemoragia digestiv
pag. 426-429
*1
n clasificarea Forrest a hemoragiilor

digestive superioare, scorul Forrest IB
semnific
E. sugar provenit din ri n curs de dezvoltare, ce

prezint dificulti de alimentare
A. Hemoragie n pnz
(pag. 367-368)
B. Vas vizibil nehemoragic
C. Cheag aderent
Pentru diagnosticul tetanosului, care dintre

urmtoarele date clinice sunt adevrate?
D. Pete pigmentare
A. incubaia este n medie de 7 zile
E. Hemoragie n jet
B. simptomul inaugural este trismusul (permanent,

ireductibil, fr febr asociat)
(pag. 427)
C. simptomul inaugural este ptoza palpebral

simetric
*2
Hemoragiile diverticulare sunt favorizate de

administrarea
D. contracturile musculare cuprind iniial membrele,

apoi trunchiul i faa
A. Aspirinei
E. contracturile generalizate sunt responsabile de

opistotonus
C. Enalaprilului
(pag. 368)
10 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare
la profilaxia tetanosului sunt adevrate?
A. vaccinarea antitetanic este obligatorie
B. Omeprazolului
D. Furosemidului
E. Metoclopramidului
(pag. 428)
*3
B. vaccinul contine antitoxina tetanic
Hemoragia digestiv superioar este definit

ca hemoragie provenit din tubul digestiv
situat
C. nu exist contraindicaii de vaccinare
A. n aval de unghiul duodenojejunal
D. primovaccinarea se efectueaz la copilul mic sub

un an i const din trei administrri de produs
biologic
B. n aval de flexura splenic

C. n aval de valvula ileocecal
E. in faa oricrei plgi trebuie verificat statusul

vaccinal al pacientului
D. n amonte de unghiul duodenojejunal
(pag. 369)
(pag. 426)

la tetanos este adevarata?
E. n aval de flexura hepatic

*4
Circumstanele n care se efectueaz

endoscopie digestiv superioar n urgen
include
A. Clostridium tetani este un bacil Gram negativ

aerob
A. Pacientul cu instabilitate hemodinamic marcat
B. Toxina (tetanospasmina) este o endotoxina
B. La toi pacienii intubai i ventilai
C. Toxina induce hipotonie musculara
C. Cu scop exclusiv diagnostic iniial
D. Dupa primovaccinare antitetanica nu sunt

necesare rapeluri
D. La pacientul a jeun de 6 ore sau dup golirea

stomacului prin administrarea unei perfuzii
intravenoase lente cu eritromicin
E. Vaccinul antitetanic contine anatoxina tetanica

(toxina fara putere patogena)
(pag. 367-369)
E. La 72 ore de la debutul sngerrii pentru a

atepta oprirea spontan a acesteia
(pag. 427)
Pag. 45 din 150
*5
La un pacient cu hemoragie digestiv

inferioar cu colonoscopie normal i
hemoragie care persist i este abundent,
se va avea n vedere efectuarea de urgen a
10 La pacienii cu leziuni ulcerate

gastroduodenale complicate cu hemoragie
digestiv superioar, n caz de eec repetat
al tratamentului endoscopic, se recomand
A. Tomografiei computerizate
A. Embolizare arterial pe cale radiologic
B. Rezonanei magnetice nucleare
B. Intervenie chirurgical
C. Arteriografiei celiomezenterice
C. Tratament injectabil cu inhibitori de pomp de

protoni
D. Examinrii cu videocapsula endoscopic

E. Laparoscopiei diagnostice
(pag. 428)
6
Tratamentul hemoragiilor digestive

superioare cu inhibitori de pomp de protoni
(IPP) intravenos cu sering electric (IVSE)
este indicat n
D. Administrare intravenoas de hemostatice

E. Tratament cu sucralfat n doz de 4 grame pe zi
(pag. 428)
11 Etiologia hemoragiei digestive inferioare este
dominata de:
A. Colite
A. Hemoragia n pnz
B. Hemoragie diverticulara
B. Vas vizibil nehemoragic

C. Cheag aderent
C. Ulceratii ale intestinului subtire legate de AINS

(antiinflamatoare nesteroidiene)
D. Pete pigmentare
D. Tumori ale intestinului subtire
E. Fond alb al leziunii
E. Angiodisplazii
(pag. 427)
(pag. 426, 428-429)
12 Tratamentul hemoragiei digestive superioare

include:
Diagnosticul diferenial n caz de hemoragie

digestiv superioar include
A. Hemopatii maligne
B. Hemoptizia
C. Sngerarea de origine ORL
D. Vrsturile cu coninut de culoare roie (vin,
sfecl roie)
E. Anevrism de arter mezenteric
(pag. 426)
8
Producerea unei hemoragii digestive

inferioare la pacienii cu cancer de colon
este favorizat de un tratament cu
A. IPP (inhibitori ai pompei de protoni) per os,

pentru hemoragie in jet
B. Droguri vasoactive splanhnice (octreotid), in caz
de hipertensiune portala cunoscuta sau
suspectata
C. Ser adrenalinat
D. Ligaturi elastice pentru varicele esofagiene
E. Metode termice
(pag. 427)
13 Sindromul Mallory-Weiss:
A. Antiagregante plachetare
A. Este o ruptura longitudinala supracardiala
B. Prokinetice
B. Se produce secundar eforturilor de varsatura
C. Anticoagulante
C. Are prognostic nefavorabil
D. Antidiareice
D. Se manifesta prin hemobilie
E. Hipolipemiante
E. Are tratamentul analog celui al leziunilor ulcerate
(pag. 428)
(pag. 428)
Conduita iniial n hemoragiile digestive

include
A. Tueul rectal
B. 2 ci venoase periferice sau o cale central n
funcie de gravitate
C. Endoscopie digestiv chiar din momentul primirii
pacientului
D. Administrare de octreotid n caz de ulcer gastric
hemoragic
E. Oxigenoterapie
(pag. 426-427)
Pag. 46 din 150
Tema nr. 34
Hepatitele virale
pag. 450-458
*1

la hepatita viral tip A este adevrat ?
*4
Care dintre suferinele urmtoare este cauz

frecvent a unui sindrom de citoliz hepatic
mai mic de 10 ori valoarea normal?
A. hepatita autoimun, boala Wilson, sindromul

Budd-Chiari
B. ficatul cardiac, boala celiac, disfuncia tiroidian
C. firoz, hepatite virale cronice B i C, hepatit
medicamentoas, hemocromatoz, hepatopatie
alcoolic, steatohepatit nonalcoolic
A. este determinat de un virus ADN
D. carcinomul hepatocelular
B. calea de transmitere este parenteral
E. parazitoze, amiloidoz, tuberculoz
C. incubaia este cuprins ntre 2-6 luni
(pag. 455-456)
D. infecia este cel mai adesea simptomatic i

cronicizeaz frecvent la imunodeprimai
E. diagnosticul se stabilete pe baza evidenierii
IgM anti-VHA n faza acut, IgG anti VHA izolate
semnificnd un contact vechi
(pag. 451)
*2
Referitor la hepatita cronic cu VHB, n care

dintre situaiile urmtoare se indic
tratament antiviral?
A. ADN VHB 2000 UI/ml, i/sau cretere

persistent a ALAT cu viremie detectabil i scor
Metavir A2 i/sau F2
*5
Care dintre suferinele urmtoare este cauz

frecvent a unui sindrom de citoliz hepatic
mai mare de 10 ori valoarea normal?
A. boala Wilson, hepatita autoimun

B. sindromul Budd-Chiari, infiltraie tumoral
hepatic
C. ciroza hepatic, carcinomul hepatocelular
D. hepatitele acute virale A, B, C Delta, E, CMV,
EBV, virusuri din grupul Herpes, hepatita
medicamentoas sau toxic, litiaza vezicular cu
migrare de calcul, ischemia hepatic
E. pancreatita acut, ulcerul gastroduodenal
B. ADN VHB 20000 UI/ml, i/sau ALAT 10 N i

scor Metavir A1 i/sau F1
(pag. 456-457)
C. ADN VHB detectabil i/sau ALAT 10 N i scor

Metavir A1 i/sau F1
D. ADN VHB detectabil indiferent de valoarea ALAT

i scorului Metavir
E. ADN VHB > 20000 UI/ml indiferent de valoarea
ALAT i scorului Metavir
(pag. 452)
*3

la tratamentul antiviral n hepatita cronic tip
C este adevrat?
Care dintre urmtoarele date clinice,

biologice si evolutive caracterizeaz o
hepatit viral acut form fulminant?
A. apariia unei encefalopatii hepatice la mai puin

de 2 sptmni de la apariia icterului
B. scderea indicelului de protrombin
(frecvent<25%)
C. mortalitate ridicat (>50% n absena
tratamentului prin insuficien hepatic sau
complicaiile acesteia) impunnd internarea n
secii de terapie intensiv
A. este contraindicat n cazurile de ciroz

compensat
D. creterea indicelui de protrombin

(frecvent>75%)
B. este indicat n principal n cazurile cu scor

Metavir F2, F3 sau F4, independent de activitate
E. apariia unor manifestri extrahepatice:

poliradiculonevrit, anemie hemolitic
autoimun, glomerulopatie
C. este indicat la pacienii cu manifestri

extrahepatice VHC sau cu genotip 2 sau 3 doar
n prezena fibrozei semnificative
(pag. 451)
D. se bazeaz pe monoterapie cu interferon

alfapegilat
E. scderea ncrcturii virale cu 1 log n
sptmna 12 de tratament permite continuarea
tratamentului pe durata prevzut iniial
(pag. 453)
Pag. 47 din 150

la hepatita viral tip B sunt adevrate?
11 In epidemiologia si virusologia hepatitelor:
A. etiologia este reprezentat de un virus ARN,

transmis pe cale sexual, parenteral, vertical
sau orizontal
B. VHA (virus hepatitic A) poate determina la unii

pacienti hepatita cronica
B. incubaia este cuprins ntre 6-12 sptmni

C. diagnosticul de hepatit acut B se bazeaz pe
evidenierea Ag HBs i Ig M anti HBc
A. Toate virusurile hepatotrope sunt virusuri cu ADN
C. VHE (virus hepatitic E) este foarte rar intalnit in

tarile occidentale
D. cronicizarea este frecvent ntlnit la adult
D. VHB (virus hepatitic B) si VHC (virus hepatitic C)

sunt responsabile de un anumit numar de cazuri
de hepatite cronice virale
E. istoria natural a hepatitei cronice B prezint 3

faze: imunotolerana, imunoeliminarea i faza
non replicativ
E. Virusul Delta este un virus defectiv, nu poate

decat sa suprainfecteze sau sa coinfecteze un
subiect deja infectat cu VHB
(pag. 451, 542)
(pag. 450)

la hepatita viral de tip C sunt adevrate?
A. etiologia este reprezentat de un virus ARN, cu

transmitere majoritar parenteral i foarte rar
sexual
C. infecia acut este frecvent simptomatic i
cronicizeaz rar
D. in caz de serologie pozitiv pentru VHC se
efectueaz PCR VHC calitativ
E. in cazul n care PCR VHC pozitiv este necesar
efectuarea unui bilan complet
(pag. 453)
9

la hepatita delta sunt adevrate?
12 Istoria naturala a hepatitei cronice B prezinta

urmatoarele faze:
A. Preicterica
B. De imunotoleranta
C. Colestatica
D. De imunoeliminare (raspuns imun)
E. Non-replicativa (portaj inactiv)
(pag. 450-452)
13 La pacientii cu ciroza hepatica cu virus
hepatitic B, tratamentul antiviral:
A. Este indicat daca ADN-ul VHB (virus hepatitic B)
este detectabil in ser
B. Este indicat numai daca ADN VHB depaseste
2000 U.I./mililitru
A. este cauzat de un virus ARN defectiv care

necesit prezena VHB pentru a se multiplica
C. Este indicat independent de ALAT

(alanilaminotransferaza)
B. se poate prezenta ca suprainfecie sau coinfecie

a VHB
D. Se prefera in toate cazurile analogii nucleotidici

sau nucleozidici
C. virusul cauzal se transmite pe cale enteral
E. Se prefera in toate cazurile administrarea de

interferon pegilat
D. infecia acut este frecvent simptomatic, nu

cronicizeaz i nu influeneaz istoria natural a
infeciei cu VHB
(pag. 452)
E. diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti

Delta n serul pacienilor Ag HBs pozitivi.
Tema nr. 35
Ulcerul gastric i duodenal
(pag. 454)
10 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare

la hepatita de tip E sunt adevrate?
A. este determinat de VHE, virus ARN cu
transmitere parenteral
C. infecia acut este frecvent asimptomatic, dar
deseori mai grav la vrstnici, femei nsrcinate
i persoane cu hepatopatie cronic
D. diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti
VHE n snge i PCR ARN VHE n snge sau
materii fecale
E. cronicizarea a fost observat doar la persoanele
imunodeprimate

pag. 433-435
*1
Ulcerul gastric
A. presupune o pierdere de substan a peretelui

gastric cu afectarea musculoasei
B. este similar eroziunilor i exulceraiilor peretelui
gastric
C. este mai frecvent dect cel duodenal
D. are o inciden n cretere n ultimii 20 de ani
E. este o urgen chirurgical
(pag. 433)
(pag. 454)
Pag. 48 din 150
*2
Dup tripla terapie a ulcerulului gastric

Helicobacter pylori pozitiv, un control
endoscopic este indispensabil dup
A. o sptmn
B. 4 sptmni
C. 6 sptmni
D. 2 sptmni
E. 8 sptmni
(pag. 434)
*3
Tratamentul de eradicare al Helicobacter

pylori presupune
Factorii etiologici principali ai ulcerului sunt
A. infecia cu Helciobacter pylori

B. consumul de antibiotice
C. consumul de aspirin
D. consumul de AINS
E. ingestia de substane caustice
(pag. 433)
7
Durerea ulceroas tipic
A. apare la aproximativ 1/3 dintre pacienii cu ulcer

B. are sediu epigastric
A. Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin +

claritromicin 7-10 zile
C. este ritmat de mese
B. Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin +

claritromicin 4-8 sptmni
E. nu are legtur cu ingestia de alimente
C. Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin - 14

zile
D. apare n hipogastru
(pag. 433)
8
D. Inhibitori de pomp de protoni + claritromicin

14 zile
Urmtoarele afirmaii referitoare la rolul

endoscopiei digestive superioare n ulcerul
gastric i duodenal sunt adevrate
A. permite vizualizarea direct a Helicobacter pylori
E. prescrierea unui tratament cu IPP n doz

adaptat pacientului
B. este examenul cheie pentru diagnostic
(pag. 434)
C. precizeaz sediului ulcerului
*4
Precizai care dintre urmtoarele afirmaii

referitoare la ulcerul gastro-duodenal este
adevrat
A. controlul cicatrizrii este obligatoriu n ulcerul

duodenal necomplicat
B. controlul endoscopic cu biopsie este obligatoriu
n ulcerul gastric
C. biopsia endoscopic este obligatorie n orice tip
de ulcer pentru a exclude un cancer
D. tratamentul chirurgical este preferat celui cu
inhibitori de pomp de protoni
E. sunt preferate tratamentele cu AINS celor cu
inhibitori selectivi Cox-2
(pag. 434)
*5
Perforaia ulcerului
A. este o urgen chirurgical

B. evolueaz cu durere cronic n epigastru
C. tratamentul const n administrarea de inhibitori
de pomp de protoni n doz mare
D. se poate efectua n urgen la pacienii cu ulcer

hemoragic instabili hemodinamic
E. permite realizarea biopsiilor
(pag. 434)
9
Tratamentul ulcerului gastro-duodenal

presupune
A. administrarea de cefalosporinde de generaia a

II-a
B. eradicarea H. Pylori dac acesta este prezent
C. prescrierea unui tratament cu inhibitori de pomp
de protoni
D. ntreruperea administrrii medicamentelor
gastrotoxice
E. administrarea AINS n doz de siguran pentru
ameliorarea durerii
(pag. 434)
10 Complicaiile ulcerului duodenal pot fi
A. hemoragia
B. trangularea
D. intervenia chirurgical este rezervat cazurilor

care nu rspund la tratament medical
C. perforaia
E. evolueaz obligatoriu cu hematemez i melen
D. stenoza
(pag. 434)
E. malignizarea
(pag. 435)
Pag. 49 din 150
11 Stenoza ulceroasa:
*2
Colangiocarcinomul
A. Este o complicatie frecventa a ulcerului
A. este o cauz de icter cu bilirubin neconjugat
B. Are localizare piloroduodenala preferentiala
B. este o tumor benign
C. Se manifesta prin durere epigastrica brutala, cu

iradiere in ansamblul abdomenului
C. poate produce icter cu bilirubin conjugat
D. Diagnosticul este endoscopic, fara a uita

biopsiile pentru excluderea unui cancer
E. Tratamentul endoscopic sau chirurgical este de
prima intentie
(pag. 435)
12 Tratamentul cu IPP (inhibitori ai pompei de
protoni) trebuie continuat dupa tripla terapie
de eradicare a Helicobacter pylori in
urmatoarele situatii:
D. este o tumor cu origine n epiteliul veziculei

biliare
E. este cea mai frecvent form de cancer hepatic
primitiv
(pag. 446)
*3
Dintre examenele paraclinice de prim

intenie n icterul cu bilirubin conjugat fac
parte
A. tomografia computerizat
B. RMN
A. In caz de ulcer duodenal necomplicat daca

eventualele simptome ulceroase au cedat
C. colangio-RMN
B. In cazul ulcerului duodenal complicat
D. ecoendoscopia
C. In ulcerul duodenal la pacientii care iau aspirina

sau AINS (antiinflamatoare nesteroidiene)
E. ecografia abdominal
D. In ulcerul duodenal la pacientii peste 65 ani

E. In ulcerul gastric
(pag. 434)
13 Endoscopia digestiva superioara in ulcerul
gastric si duodenal:
(pag. 446)
*4
n icterul cu bilirubin conjugat
A. urina are culoare normal

B. tomografia computerizat este o explorare de
prim intenie
C. scaunele sunt decolorate
A. Permite diagnosticul pozitiv de ulcer, prin

vizualizarea uneia sau a mai multor pierderi de
substanta
D. scaunele au culoare normal
B. Permite realizarea de biopsii antrale si fundice

pentru identificarea Helicobacter pylori
(pag. 445)
C. Permite biopsii din ulcerul duodenal cu scopul de

a exclude un cancer
D. Este necesar in ulcerul duodenal necomplicat
pentru controlul cicatrizarii ulcerului
E. are loc o hemoliz intens

*5
Icterul manifest presupune creterea

nivelului plasmatic al bilirubinei mai mult de
A. 5 g/l
B. 20 g/l
E. In caz de ulcer gastric, controlul endoscopic la 6

saptamani este indispensabil
C. 30 g/l
(pag. 434)
E. 50 g/l
Tema nr. 36
Icterul
pag. 445-446
*1
Colestaza extrahepatic se caracterizeaz

prin
A. obstrucia cilor biliare intrahepatice cu cale

biliar principal normal
D. 25 g/l
(pag. 445)
6
Icterul poate aprea n urmtoarele condiii
A. creterea produciei de bilirubin de origine

hematologic
B. deficit de eliminare a bilei
C. stenoz piloric
D. infarct miocardic acut
E. enterocolit acut
(pag. 445)
B. obstrucie a cii biliare principale

C. distrugerea canaliculelor biliare
D. disfuncie hepatocitar
E. urin deschis la culoare
(pag. 445)
Pag. 50 din 150
Icterul cu bilirubin neconjugat se

caracterizeaz prin
A. distensia veziculei biliare

B. urin deschis la culoare
C. scaune normal colorate
D. creterea enzimelor de colestaz
E. dilataie de ci biliare intrahepatice
(pag. 445)
8
Urmtoarele afirmaii despre sindromul

Gilbert sunt adevrate
A. se transmite autozomal dominant

B. valoarea hemoglobinei este normal
C. nu necesit tratament medicamentos
D. bilirubina neconjugat este crescut moderat
E. transaminazele hepatice au valori crescute
(pag. 445)
9
Principalele cauze maligne ale icterului cu

bilirubin conjugat de origine extrahepatic
sunt
12 La pacientii cu icter cu bilirubina conjugata

determinat de o tumora a regiunii hilare,
examenele paraclinice de a doua intentie
cuprind:
A. Ecografia abdominala
B. CT abdominal
C. Determinarea feritinemiei
D. Colangio-RMN
E. Determinarea TCA (timpul de cefalina activat)
(pag. 446)
13 Cauzele icterului cu bilirubina conjugata de
origine intrahepatica includ:
A. Ciroza biliara primitiva
B. Hepatita, oricare ar fi cauza
C. Pancreatita cronica
D. Ciroza, oricare ar fi cauza
E. Cancerul pancreatic cefalic
(pag. 446)
A. cancer pancreatic cefalic
Tema nr. 37
Ciroza hepatic i complicaiile cirozei
B. ampulom vaterian
C. colangiocarcinom
D. litiaz biliar
E. hepatit acut
(pag. 446)
10 Dintre cauzele benigne ale icterului cu
bilirubin conjugat fac parte

pag. 459-466
*1
Ciroza hepatic se caracterizeaz din punct

de vedere histologic prin
A. Afectare parcelar a parenchimului hepatic

B. Prezena hiperplaziei nodulare focale
A. litiaza biliar
C. Pstrarea arhitecturii normale a ficatului
B. pancreatita cronic
D. Steatoz microvezicular
C. colangita sclerozant primitiv

D. hemoliza cronic
E. hemoliza acut
(pag. 446)
11 Cauzele principale ale icterului cu bilirubina
neconjugata sunt:
A. Hemoliza
B. Colangita sclerozanta primitiva
C. Ciroza biliara primitiva
D. Sindromul Gilbert
E. Fibroz mutilant
(pag. 459)
*2
ntre cauzele cele mai frecvente de ciroz

hepatic se numar
A. Hepatita autoimun
B. Ciroza biliar primitiv
C. Hepatita cronic viral
D. Tromboza venelor suprahepatice
E. Ciroza biliar secundar
(pag. 459)
E. Ampulomul vaterian
(pag. 445-446)
Pag. 51 din 150
*3
Endoscopia digestiv superioar poate

evidenia n ciroza hepatic urmtoarele
semne
Ascita din ciroza hepatic are urmtoarele

caracteristici
A. Dilatarea venei porte
A. Fluidul de ascit are celularitate bogat i

coninut crescut n proteine
B. Splenomegalie
B. Trebuie ntotdeauna cutat un factor declanator
C. Tromboz portal
C. Nu necesit puncie exploratorie pentru

efectuarea bilanului biochimic, citologic i
bacteriologic
D. Varice esofagiene
E. Inversarea fluxului portal
(pag. 460)
*4
Precizai care dintre urmtoarele semne

clinice se datoreaz hipertensiunii portale
din ciroza hepatic
A. Angioame stelare
B. Hipocratism digital
C. Icter
D. Se complic cu infecia spontan a lichidului de

ascit
E. Tratamentul presupune regim hiposodat,
administrarea de diuretice i puncie evacuatorie
(pag. 462-463)
9
Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu

privire la encefalopatia hepatic sunt
adevrate
D. Eritroz palmar
A. n stadiul II apare asterixis i sindrom confuzional
E. Splenomegalie
B. Se impune excluderea tulburrilor neuropsihice

de alt cauz
(pag. 460)
*5
Scorul Child-Pugh
C. Nu este necesar cutarea unui factor

declanator
A. Se folosete pentru evaluarea gravitii cirozei
D. Coma apare n stadiul III
B. Gravitatea cirozei crete invers proporional cu

valoarea scorului
E. Furosemidul i propranololul au efecte benefice
C. Endoscopia digestiv se folosete pentru

calcularea scorului
D. Diametrul venei porte este unul din parametrii
utilizai pentru calcularea scorului
E. Varicele esofagiene mari cresc cu 3 puncte
valoarea scorului
(pag. 460-461)
6
Complicaiile cirozei hepatice sunt
A. Hemoragia digestiv
B. Sindromul hepato-renal
C. Ascita neoplazic
(pag. 464-465)
10 Urmtoarele afirmaii referitoare la
complicaiile pleuropulmonare ale cirozei
hepatice sunt adevrate
A. Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural
cu coninut crescut de proteine
B. Hipoxemia este legat de prezena dilataiilor
vasculare pulmonare i de shunturi
intrapulmonare
C. Tratamentul sindromului hepatopulmonar const
n oxigenoterapie i transplant hepatic
D. Hidrotoracele se localizeaz mai mult pe stnga
D. Sindromul hepato-pulmonar
E. Platipneea reprezint un element cheie de

diagnostic al sindromului hepato-pulmonar
E. Infecia spontan a lichidului de ascit
(pag. 466)
(pag. 462-466)
11 Infectia spontana a lichidului de ascita din

ciroza hepatica:
Hemoragia digestiv din ciroza hepatic
A. Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei

coronare gastrice
B. Poate duce la decompensarea cirozei i apariia
encefalopatiei
C. Este o complicaie rar
D. Necesit tratament diuretic
E. Endoscopia digestiv se face de urgen, n
primele 6 ore
(pag. 463-464)
A. Este o complicatie grava, asociata cu o

mortalitate ridicata
B. Semnele clinice includ: febra sau hipotermie,
diaree, decompensarea cirozei
C. Diagnosticul este afirmat daca nivelul limfocitelor
> 250/milimetru cub in ascita
D. Evolutia este dominata de riscul de sindrom
hepatorenal
E. Diagnosticul poate fi afirmat chiar daca culturile
sunt negative
(pag. 462)
Pag. 52 din 150
12 Criteriile majore de diagnostic pentru

sindromul hepatorenal din ciroza hepatica
includ:
A. Diureza < 500 cc/24 ore
*3
Simptomatologia n boala Crohn este

dominat de
A. Rectoragii abundente
B. Cresterea creatininei > 130 micromol/l
B. Scaune diareice cu glere i snge la majoritatea

pacienilor
C. Natriureza < 10 milimol/l
C. Diareea acut
D. Natremie < 130 milimol/l
D. Prurit
E. Absenta altor cauze de insuficienta renala

(medicamentoasa, absenta hipovolemiei,
absenta unei infectii)
E. Diaree cronic cu evoluie progresiv asociat cu

dureri abdominale
(pag. 465)
(pag. 440)
*4
13 In etiologia cirozei hepatice cauzele mai rare

includ:
A. Steatohepatita non-alcoolica
B. Hepatitele cronice virale B (+/- Delta) si C
C. Hepatita autoimuna
D. Ciroza biliara secundara
E. Deficitul ereditar de alpha-1-antitripsina
(pag. 459)
Tema nr. 38
Boala Crohn i rectocolita hemoragic
A. Leziuni mucoase discontinue cu limita

superioar imprecis
B. Prezena de stenoze
C. Prezena de fistule
D. Leziuni continue omogene, fr interval de
mucoas sntoas
E. Ileon terminal cu mucoasa granular i ulceraii
(pag. 439)
*5

pag. 439-441 * fara date epidemiologice, fara
denumiri comerciale (ex. Nexavar)
*1
Rectocolita hemoragic se caracterizeaz

prin
A. Boal inflamatorie transmural

B. Afecteaz constant rectul
C. Afecteaz constant ileonul terminal
D. Leziunile sunt discontinue
E. Stenoze i fistule
(pag. 439)
*2
Leziunea caracteristic histopatologic

pentru boala Crohn este
A. Infiltratul limfocitar
B. Infiltratul cu PMN
C. Necroza cazeoas
D. Granulomul epiteloid i gigantocelular, fr
necroz cazeoas
E. Fibroza intestinal
(pag. 440)
Care dintre urmtoarele aspecte pledeaz

pentru rectocolita hemoragic n
diagnosticul diferenial cu boala Crohn
Precizai care dintre urmtoarele

manifestrile extradigestive asociate cu
bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI)
evolueaz independent de pusee
A. Uveite
B. Aftoza genital
C. Eritem nodos
D. Colangita sclerozant primitiv
E. Aftoza bucal
(pag. 441)
6
Pe termen lung, boala Crohn se poate

complica cu
A. Denutriie
B. Cancer colorectal
C. Tromboz venoas profund
D. Amiloidoz AA
E. Perforaie
(pag. 440-441)
7
Manifestrile extradigestive asociate cu

bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI),
care evolueaz n paralel cu puseele, cuprind
A. Uveite
B. Aftoza genital
C. Eritem nodos
D. Pelvispondilita reumatismal
E. Colangita sclerozant primitiv
(pag. 441)
Pag. 53 din 150
Diganosticul de colit acut grav se

bazeaz pe prezena urmtoarelor criterii
A. Numr de evacuri/24 ore > 6, cu snge

B. Hemoglobin peste 12 g%
C. Temperatur vesperal sub 37,5C
D. Frecven cardiac sub 90/min
E. Ulceraii extinse, cu dezlipire i puni mucoase
(pag. 441)
9
Explorrile morfologice efectuate n boal

Crohn, cu scopul de a cuta o afeciune a
intestinului subire, dac aceasta nu a fost
evideniat de colonoscopie, sunt
A. Examenul baritat esogastroduodenal

B. Radiografie abdominal simpl
Tema nr. 39
Patologia hemoroidal
pag. 473-474
*1
Hemoroizii
A. Sunt formaiuni vasculare situate la nivelul

colonului descendent
B. Tulburrile de tranzit intestinal nu reprezint un
factor favorizant
C. Sunt mai frecveni la persoanele ntre 45 si 65 ani
D. Antecedentele familiale sunt obligatorii pentru
apariia acestora
C. Irigografia
E. Hemoroizii externi sunt situai deasupra liniei

pectinee
D. Enterografia CT
(pag. 473)
E. Enterografia-RMN
*2
(pag. 440)
10 Localizrile cele mai frecvente ale bolii
Crohn, n practic, sunt
A. Esofagul
B. Duodenul distal
C. Ileonul
D. Colonul
E. Anusul
(pag. 440)
* 11 In tratamentul rectocolitei hemoragice,
coloproctectomia totala cu anastomoza
ileoanala este indicata in caz de:
Urmtoarele afirmaii privind fiziopatologia

hemoroizilor sunt adevrate
A. Este pe deplin elucidat

B. Nu se datoreaz alterrii esutului conjunctiv
care ancoreaz hemoroizii de sfincterul extern
C. Factorul vascular nu este implicat n apariia
hemoroizilor
D. Poate fi implicat perturbarea ntoarcerii venoase
E. Hipovascularizaia arterial se ntlnete frecvent
(pag. 473)
*3
Tratamentul medicamentos de prim intenie

a trombozei hemoroidale externe presupune
A. Antispastice
A. Denutritie
B. Antalgice/AINS
B. Prezenta a displaziei de grad inalt
C. Probiotice
C. Boala cronica cu evolutie in pusee
D. Crbune medicinal
D. Aspect eritematos granular la colonoscopie
E. Simeticon
E. Prezenta diareei cu glere si sange
(pag. 474)
(pag. 439-440)
*4
Stadializarea Goligher a hemoroizilor
A. Se aplic hemoroizilor externi

B. n stadiul II se ntalnesc hemoroizi interni fr
prolaps
C. Prolapsul permanent i ireductibil apare n
stadiul I
D. mparte hemoroizii n 5 stadii
E. n stadiul III apare prolaps reductibil manual
(pag. 473-474)
Pag. 54 din 150
*5
Urmtoarea afirmaie privind hemoroizii

interni este adevrat
10 Regulile igienicodietetice i tratamentul

medical n patologia hemoroidal include
A. Se complic frecvent cu tromboz
A. Creterea raiei zilnice de fibre alimentare
B. Apar sngerri tipic nedureroase, cu snge rou,

n timpul sau imediat dup defecaie
B. Administrarea de laxative
C. Regimul igienodietetic presupune reducerea

raiei zilnice de fibre alimentare
D. Diagnosticul este exclusiv paraclinic
E. Anuscopia se efectueaz de urgen n caz de
prolaps hemoroidal trombozat
(pag. 473-474)
6
Despre tratamentul trombozei hemoroidale

sunt adevrate urmtoarele afirmaii
A. Este medicamentos de prim intenie

B. Intervenia chirurgical se efectueaz n caz de
ineficien a tratamentului medicamentos
C. Are ca obiectiv reglarea tranzitului intestinal
D. Venotonicele au eficacitate cert
C. Utilizarea de antispastice
D. Limitarea eforturilor excesive de defecaie
E. Utilizarea de medicamente topice
(pag. 474)
* 11 Care dintre afirmatiile privind sangerarile din
patologia hemoroidala interna este adevarata:
A. Sunt totdeauna precedate de durere anala acuta
de intensitate variabila
B. Sangele este de culoare neagra
C. Survin inaintea defecatiei
D. Sangerarea sub varsta de 40 de ani necesita
colonoscopie pentru excluderea unui cancer
colorectal
E. Nu se administreaza antialgicele i AINS
E. Riscul hemoragic este mai mare in cazul folosirii

ligaturii elastice decat la sclerozare
(pag. 474)
(pag. 473-474)
Tratamentul instrumental n patologia

hemoroidal intern const n
A. Scleroza hemoroizilor
B. Hemoroidopexie
C. Fotocoagulare cu infraroii
D. Ligatura elastic a hemoroizilor
E. Ligatura chirugical
(pag. 474)
8
Urmtoarele afirmaii privind patologia

hemoroidal sunt adevrate
Tema nr. 40
Patologia tumoral a tubului digestiv: tumorile
colonului i rectului, tumorile stomacului, tumorile
primitive i secundare ale ficatului, tumorile
esofagului, tumorile pancreasului
pag. 475-478, 479-480, 481-484, 485-487, 488-490
* fara date epidemiologice
*1
A. Tromboza hemoroidal intern este rar

B. Tueul rectal poate evidenia noduli fermi i
dureroi care corespund unui tromb la nivelul
hemoroizilor interni
n adenocarcinomul de colon i rect, forma

necomplicat, una din trsturile clinice este
reprezentat de:
A. febra
B. tulburri de tranzit/modificri de tranzit
C. Tueul rectal i anuscopia trebuie evitate n

urgen pentru c sunt inutile i dureroase
C. aprare muscular abdominal
D. Ligaturarea elastic se face numai n spital
E. vrsturi
E. Ligaturarea elastic este mai riscant dect

sclerozarea
(pag. 475)
(pag. 474)
9
Tratamentul chirurgical al hemoroizilor

const n
A. Hemoroidectomie
B. ndeprtarea hemoroizilor patologici grupai de
obicei n 3 pachete
C. Sutura plgilor dup hemoroidectomie
D. Hemoroidopexie
D. distensia abdomenului
*2
n tumorile de colon i rect complicate

ocluzia este cel mai frecvent ntlnit n:
A. cancerul de cec
B. cancerul de colon transvers
C. cancerul de colon stng
D. cancerul de rect
E. cancerul de unghi hepatic al colonului
(pag. 476)
E. Scleroterapie
(pag. 474)
Pag. 55 din 150
*3
n cancerul antral rezecabil intervenia

chirurgical indicat este:
Tratamentul curativ n carcinomul

hepatocelular const n:
A. gastroenteroanastomoza
A. chimioembolizare
B. gastrostomie de alimentaie
B. Sorafenib
C. gastrectomie total
C. Transplantul hepatic
D. gastrectomie 4/5 i anastomoz gastrojejunal,

limfadenectomie
D. Rezecie chirurgical
E. laparotomie exploratorie + biopsie tumoral +

biopsie ganglionar
(pag. 480)
*4

chistul biliar este adevarat:
A. -feto-proteina crete peste 500 ng/ml

B. apare pe fondul unui ficat cirotic
C. este indicat excizia chirurgical
D. este indicat distrucia local prin radiofrecven
E. abinere terapeutic, fr monitorizare
(pag. 482)
*5
n caz de tumor esofagian metastatic cu

deglutiie prezent este indicat:
A. esofagectomie
B. radiochimioterapie exclusiv
C. gastrostoma de alimentaie
E. Distrugere local (radiofrecven, crioterapie,

alcoolizare)
(pag. 483)
9
Factorii de risc n cancerul gastric sunt:
A. refluxul gastroesofagian
B. infecia cu HP
C. antecedentele familiale de cancer gastric
D. ulcerul gastric
E. tumorile gastrice benigne
(pag. 479)
10 Elementele clinice ale extensiei tumorale n
cancerul gastric sunt:
A. mas abdominal epigastric
B. hepatomegalie
C. carcinomatoza depistat la tueul rectal
D. ganglion Troisier
D. numai chimioterapie
E. paloarea tegumentelor, inapeten, alterarea

strii generale
E. instalarea unei proteze
(pag. 480)
(pag. 487)
6
Factorii de risc n adenocarcinomul de

pancreas sunt:
11 Formele complicate ale cancerului de colon i

rect sunt:
A. ocluzia intestinal
A. pancreatita cronic
B. hemoragiile oculte
B. chistele pancreatice
C. tulburri de tranzit intestinal
C. diabetul
D. infecia
D. adenomul pancreatic
E. metastazele pulmonare
E. fumatul
(pag. 476)
(pag. 488)
7
Elementele de diagnostic clinic n cancerul

de esofag sunt:
A. disfagia
12 Confirmarea diagnostic n cancerul

colorectal se face prin:
A. depistarea hemoragiilor oculte
B. disfonia
B. mas tumoral abdominal i tulburri de tranzit

intestinal
C. alterarea strii generale
C. ganglion Troisier
D. refluxul gastroesofagian: pirozisul
D. colonoscopie complet + biopsie + examen

histologic
E. eructaiile
(pag. 486)
E. coloscaner/clism cu substane de contrast

hidrosolubile n caz de colonoscopie incomplet
(pag. 475-476)
Pag. 56 din 150
13 n cancerul de colon drept tratamentul

chirurgical const n:
A. colostomie cutanat
* 18 n caz de tumor rezecabil de cap de

pancreas este indicat urmatoarea
intervenie:
B. hemicolectomie dreapt
A. duodenopancreatectomie cefalic
C. limfadenectomie pe vasele colice drepte i la

originea lor
B. splenopancreactectomie corporeocaudal
D. restabilirea continuitii printr-o anastomoz

ileocolic
C. pancreatectomie total
D. dubla derivaie paleativ
E. aplicarea de endoprotez
E. laparotomie exploratorie + biopsie ganglionar +

biopsie pancreatic
(pag. 477)
(pag. 489)
14 n cancerul de colon stng non-ocluziv

tratamentul chirurgical const n:
19 Factorii de risc in cancerul colorectal sunt:
A. hemicolectomie stng
B. colostomie
C. aplicare de endoprotez
D. limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice
inferioare
E. restabilirea continuitii printr-o anastomoz
colorectal
(pag. 477)
15 n cancerul de colon stng ocluziv
tratamentul const n:
A. Rectocolita ulcero-hemoragica
B. Boala Crohn, in caz de pancolita
C. Acromegalia
D. Melena
E. Rectoragia
(pag. 475)
20 Ecoendoscopia in bilantul cancerului rectal
arata:
A. Metastazele pulmonare
B. Infiltrarea parietala rectala
A. rezolvarea de urgen a ocluziei (stomie sau

endoprotez)
C. Status-ul ganglionar
B. colectomia carcinologic n primul timp
E. Carcinomatoza peritoneala
C. reechilibrarea i stabilizarea funciilor vitale
(pag. 476)
D. chimioterapie paleativ
E. hemicolectomie carcinologic stng n al doilea
timp cu anastomoz colorectal
(pag. 478)
16 n cancerul de rect superior tratamentul
chirurgical const n:
A. amputaie de rect abdomino-perineal
B. colectomie stng i rezecie parial a rectului
(5 cm sub tumor)
C. limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice
inferioare
D. Metastazele hepatice
21 Tratamentul in cancerul de colon drept nonocluziv consta in:

A. Hemicolectomie dreapta
B. Limfadenectomie cu ligatura vaselor
mezenterice superioare
C. Restabilirea continuitatii printr-o anastomoza ileocolica
D. Realizarea unei stomii
E. Colectomie subtotala cu anastomoza ileo-rectala
(pag. 477-478)
D. excizia parial a mezorectului

E. restabilirea continuitii printr-o anastomoz
colorectal joas
(pag. 478)
* 17 Icterul ntr-un adenocarcinom de pancreas:
A. are evoluie oscilant
B. este progresiv
C. este nsoit de durere, febr, frison
D. nu este nsoit de prurit
E. este nsoit de scaune i urini normal colorate
(pag. 489)
Pag. 57 din 150
Tema nr. 41
Evaluarea severitii i identificarea complicaiilor
precoce la pacientul cu traumatism abdominal
pag. 491-493
pag. 491-493
*1
Managementul unei contuzii abdominale la

un pacient instabil hemodinamic oblig la:
A. laparotomie de urgen
B. administrarea de analgezice
C. nclzirea pacientului
D. profilaxia tetanosului
*5
Specificai care din urmtoarele metode de

tratament reprezint conduita corect n
cazul plgilor abdominale penetrante:
A. laparotomie, explorarea ntregului tub digestiv i

tratamentul leziunilor
B. pansamentul plgii asociat cu antibioterapia
C. vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ
D. administrarea de analgezice i supravegherea
plgii
E. stimularea tranzitului intestinal
(pag. 493)
6
n cazul contuziilor abdominale, cele mai

afectate organe sunt:
A. vezicula biliar
B. ficatul
E. monitorizarea pacientului n unitatea de terapie

intensiv
C. duodenul
(pag. 491)
D. stomacul
*2
Managementul unui traumatism splenic la un

pacient stabil hemodinamic presupune:
A. splenectomie de urgen
E. splina
(pag. 491)
7
B. antibioterapie cu amoxicilin
C. vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ
D. tratament medical i monitorizare
E. imobilizarea fracturilor costale
(pag. 491)
*3
Care din urmatoarele complicaii poate apare

consecutiv unui traumatism hepatic?
A. ocluzia intestinal
B. coleperitoneul
C. pancreatita acut
D. abcesul fundului de sac Douglas
E. supuraia parietal
(pag. 492)
*4
Care din urmtoarele afeciuni poate apare

ca i complicaie consecutiv a unui
traumatism pancreatic?
A. peritonit generalizat
B. hemoperitoneu masiv
C. abces interhepatodiafragmatic drept
D. pancreatit acut
E. pancreatit cronic
(pag. 493)
Explorrile imagistice (ecografia, CT) folosite

n cazul unui traumatism splenic pot
evidenia:
A. pneumoperitoneu
B. hemoperitoneu
C. hemotorax
D. hematom al splinei
E. nivele hidroaerice multiple
(pag. 492)
8
Diagnosticul de traumatism pancreatic este

susinut de:
A. durere de pancreatit acut

B. scderea amilazelor
C. creterea lipazei
D. febr persistent i frison
E. creterea calcemiei
(pag. 493)
9
Complicaiile traumatismului hepatic sunt:
A. embolia gazoas n caz de plag a venelor

suprahepatice
B. biliom
C. coleperitoneu
D. ocluzia intestinal
E. ocul toxico-septic
(pag. 492)
Pag. 58 din 150
10 Examenul clinic al unei plgi abdominale

trebuie s identifice:
*3
Ce imagine radiologic este patognomonic

pentru ocluziile intestinale?
A. punctul de intrare i punctul de ieire
A. Pneumoperitoneul subdiafragmatic
B. traiectoria plgii
B. Pleurezia bazal dreapt
C. debridarea i sutura plgii
C. Multiplele imagini de calculi radio-opaci
D. profilaxia tetanosului
D. Nivelele hidro-aerice
E. dac plaga este penetrant
E. Nu exista o imagine radiologic patognomonic

pentru ocluziile intestinale
(pag. 493)
* 11 In traumatismul hepatic managementul in
caz de stare hemodinamica stabila este:
A. Tamponarea cu ajutorul compreselor
B. Monitorizarea trombocitozei postoperatorii
C. Laparorafia
D. Indepartarea campurilor sterile printr-o noua
laparotomie la 24-48 de ore
(pag. 495)
*4
Sindromul Ogilvie se poate intlni n

urmtoarele situaii, cu excepia uneia:
A. Context chirurgical postoperator

B. n reanimare
C. Bolnavul cu hipopotasemie
D. Insuficiena cardiac
E. Tratamentul medical, monitorizarea
E. Hipertensiunea arterial
(pag. 492)
(pag. 498)
Tema nr. 42
Sindromul ocluziv
pag. 494-498
*1
Ileus-ul biliar reprezint un tip de ocluzie

intestinal care are ca mecanism:
*5
Spunei ce simptom sau semn clinic nu face

parte din tabloul clinic al ocluziei intestinale
joase:
A. Oprirea precoce a tranzitului pentru materii i

gaze
B. Vrsturi tardive i de aspect fecaloid
C. Lipsa meteorismului
D. Durere abdominal
A. Strangularea
E. Distensia abdominal
B. Obstrucia
(pag. 494)
C. Funcional
D. Reflex
E. Necunoscut
(pag. 495)
*2
Ce semn clinic este caracteristic la inspecia

bolnavului cu volvulus de sigmoid?
A. Abdomen uor destins, cu echimoz

periombilical (semnul Cullen)
Pentru a stabili etiologia unui sindrom

ocluziv, n cadrul anamnezei punem accent
pe urmtoarele:
A. Antecedentele chirurgicale (eventuale operaii

anterioare)
B. Medicaia anterioar
C. Semnele de impregnare neoplazic
D. Antecedentele personale fiziologice
C. Icter sclero-tegumentar
E. Anamneza nu are un rol important n stabilirea

etiologiei, doar investigaiile paraclinice singure
pot stabili etiologia sindromului ocluziv
D. Meteorismul asimetric
(pag. 494)
E. Abdomen plat, imobil cu respiraia
B. Steluele vasculare
(pag. 497)
Caracteristice pentru sindromul ocluziv sunt

urmtoarele semne i simptome:
A. Durerea abdominal
B. Meteorismul abdominal
C. Hematemeza
D. Vrsturile
E. Oprirea tranzitului pentru materii i gaze
(pag. 494)
Pag. 59 din 150
Urmtoarele patologii pot determina ocluzie

intestinal prin mecanism de obstrucie:
A. Tumori intestinale
13 In volvulusul de sigmoid, in absenta

semnelor de severitate, tratamentul consta
in:
B. Polipi
A. Laparotomie, explorare, prelevare de probe
C. Ileus biliar
B. Rezectia colonului volvulat
D. Volvulus sigmoidian
C. Reducerea volvulusului cu o sonda Faucher
E. Ileus postoperator
D. Mentinerea pe loc a sondei timp de o saptamana
(pag. 495)
E. Interventie Hartmann
Tratamentul volvulusului de sigmoid poate fi

reprezentat de:
A. Reducerea volvulusului cu o sonda Faucher +/colonoscopie

B. Scurt sigmoidectomie cu anastomoz colorectal
C. Rezecia colonului volvulat urmat de stomie
(intervenia Hartmann)
D. Doar tratament medical
E. Nu este nevoie de vreun tratament sigmoidul
se devolvuleaz spontan
(pag. 497)
Tema nr. 43
Apendicita la copii i aduli
pag. 499-500
*1
Tratamentul plastronului apendicular

presupune:
A. apendicectomie de urgen
(pag. 497)
B. apendicectomie de urgen i administrarea de

antibiotice cu spectru larg
10 Care dintre urmtoarele sunt considerate

semne de severitate la un sindrom ocluziv?
C. tratament medical iniial i apendicectomie la

distan
A. Nivele hidro-aerice
D. tratament medical profilactic
B. Sepsis sever
E. apendicectomie laparoscopic
C. Aprarea abdominal
(pag. 500)
D. Meteorismul abdominal
*2
E. Pneumoperitoneul la radiografia abdominal
n cazul apendicitei mezoceliace, tabloul

clinic este cel de:
(pag. 494-495)
A. peritonit generalizat
11 Confirmarea diagnosticului de sindrom

ocluziv se face prin:
B. infecie urinar
C. ocluzie febril
A. Rectoragii, melena
D. torsiune ovarian
B. Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale

si gaze
E. colic renal
C. Anemie
D. Varsaturi
(pag. 500)
*3
n apendicita acut, infecia apendicelui se

produce cel mai adesea:
E. Meteorism abdominal, timpanism, durere

abdominala
A. pe cale endogen, ca urmare a unei obstrucii a

apendicelui
(pag. 494)
B. pe cale hematogen, de la un focar infecios

aflat la distan
12 Semnele de severitate in sindromul ocluziv

sunt:
A. Deshidratarea
B. Febra
C. Sepsisul sever
D. Apararea abdominala
C. pe cale respiratorie, n cazul epidemiilorpe cale

respiratorie, n cazul epidemiilor
D. pe cale limfatic, de la o infecie de vecintate
E. pe cale digestiv, de la o toxiinfecie alimentar
(pag. 499)
E. Melena
(pag. 494)
Pag. 60 din 150
*4
n apendicita acut, explorrile biologice

semnificative sunt reprezentate de:
10 Tratamentul peritonitei apendiculare const

n:
A. sindromul de citoliz hepatic
A. lavaj peritoneal abundent
B. sindromul inflamator
B. profilaxia tetanosului
C. sindromul de activitate imunologic
C. apendicectomie
D. sindromul bilio-excretor
D. antibioterapie timp de cel puin 5 zile
E. sindromul de retenie azotat
E. repaus la pat timp de cel puin 5 zile
(pag. 499)
(pag. 500)
*5
Tratamentul etiologic n apendicita acut

este reprezentat de:
* 11 Cea mai frecventa pozitie a apendicelui este:

A. Retrocecal
A. analgezice i reechilibrare hidroelectrolitic
B. Mezoceliac
B. antibioterapie intravenos 24-48 ore
C. Pelvin
C. apendicectomie
D. Subhepatic
D. vaccinare profilactic
E. Laterocecal
E. regim alimentar absolut i repaus la pat
(pag. 499)
(pag. 500)
6
Diagnosticul clinic de apendicit acut este

susinut de:
A. durere n fosa iliac dreapt

B. vrsturi, greuri
C. disurie, polakiurie
D. febr 37,5-38,5C
Tema nr. 44
Hernia parietal la copil i adult
pag. 504-505
*1
E. tueu pelvin dureros

(pag. 499)
7
Complicaiile apendicitei acute sunt:
A. plastronul apendicular
B. peritonita generalizat
C. abces apendicular
D. degenerarea malign
E. hemoragie digestiv inferioar
(pag. 500)
8
Diagnosticul diferenial al apendicitei acute

se face cu:
A. invaginaia intestinal acut

B. limfadenita mezenteric
C. orhiepididimita acut
D. torsiunea ovarian
E. colica renal dreapt
(pag. 500)
9
Tratamentul etiologic al apendicitei acute

const n:
A. apendicectomie
B. prelevarea de lichid pentru examen bacteriologic
Care dintre urmtoarele afirmaii definete o

hernie?
A. Corespunde unei exteriorizri a coninutului

abdominal printr-un orificiu ne-natural
B. Corespunde unei exteriorizri a coninutului
abdominal printr-un orificiu din vecintatea
cicatricei unei laparotomii
C. Corespunde unei exteriorizri a coninutului
abdominal printr-un orificiu natural al peretelui
D. Se distinge de eventraii prin apariia la scurt
timp scurt dup intervenia chirurgical
E. Se distinge de eventraii prin absena peritoneului
din jurul viscerelor
(pag. 504)
*2
Care dintre urmtoarele afirmaii legate de

herniile femurale este adevrat?
A. Sunt acele hernii al cror orificiu este situat mai

sus de arcada crural
B. Sunt acele hernii al cror orificiu este situat sub
arcada crural, medial de vasele femurale
C. Sunt acele hernii al cror orificiu se
exteriorizeaz prin fascia transversalis
D. Sunt acele hernii al cror orificiu se
exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund n
relaie cu funiculul spermatic
C. omentectomie parial
E. Sunt acele hernii al cror orificiu este situat la

nivelul inelului ombilical
D. salpingectomie dreapt
(pag. 504)
E. lavajul cavitii abdominale

(pag. 500)
Pag. 61 din 150
*3

arcada crural (ligamentul inghinal) este
adevrat?
Principiile interveniei chirurgicale ale unei

hernii sunt:
A. Laparotomia sau laparoscopia
A. Band fibroas ntins ntre spina iliac anterosuperioar i pubis (tuberculul pubian)
B. Eliberarea sacului herniar i reintegrarea

coninutului n cavitatea peritoneal
B. Band fibroas ntins ntre spina iliac anteroinferioar i tuberculul pubian
C. Reparaia parietal
C. Band fibroas ntins ntre spina iliac posterosuperioar i pube
E. Drenajul cavitii peritoneale
D. Enterectomia
D. Band fibroas ntins ntre creasta iliac i pube
(pag. 505)
E. Band fibroas ntins ntre spina iliac anterosuperioar i ischion
(pag. 504)
*4
Herniile inghinale sunt acele hernii:
A. Al cror orificiu este situat mai sus de arcada

crural
B. Al cror orificiu este situat sub arcada crural
C. Al cror orificiu este medial de vasele femurale
D. Al cror orificiu este la nivelul zonei ombilicale
E. Al cror orificiu este situat pe linia alb
(pag. 504)
*5

reparaia parietal ntr-o hernie inghinal
este adevrat?
A. Sutura direct prin coborrea tendonului

conjunct la ligamentul Cooper
B. Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la
arcada crural
C. Sutura simpl prin puncte separate pentru micile
orificii
D. Laparotomia sau laparoscopia
E. Eliberarea sacului herniar i reintegrarea
coninutului n cavitatea abdominal
(pag. 505)
6

herniile inghinale la copii sunt adevrate?
n cazul n care coninutul sacului de hernie

strangulat este reprezentat de intestin
subire, simptomele digestive sunt:
A. Durere abdominal major

B. Ocluzie intestinal nalt cu vrsturi precoce
C. Blocarea tranzitului pentru materii fecale i gaze
n prim instan
D. Tablou clinic atenuat, n afara unui ileus reflex
(paralitic)
E. Constipaie rebel la tratamente cu purgative
(pag. 505)
10 Care dintre urmtoarele afirmaii legate de
reparaia parietal ntr-o hernie ombilical
sunt false?
A. Sutur simpl prin puncte separate pentru micile
orificii
B. Poziionarea unei plase nerezorbabile, n caz de
orificiu mare
C. Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la
arcada crural
D. Sutura direct prin coborrea tendonului
conjunct la ligamentul Cooper
E. Sutura tendonului conjunct la arcada crural
(pag. 505)
* 11 Care dintre urmatoarele manifestari clinice
este sugestiva in cazul herniei strangulate in
care continutul herniei este intestin subtire:
A. Afecteaz mai ales bieii
A. Ileus reflex (paralitic)
B. Sunt congenitale
B. Ocluzie inalta cu varsaturi precoce
C. De multe ori sunt chiar bilaterale
C. Blocarea tranzitului pentru gaze in prima instanta
D. Sunt dobndite
D. Blocarea tranzitului pentru materii fecale
E. Uneori sunt asociate cu criptorhidia
E. Tablou clinic atenuat
(pag. 505)
(pag. 505)
Care dintre dintre urmtarele afirmaii legate

de hernia inghinal necomplicat sunt false?
A. Mas inghinal nedureroas, reductibil

B. Mas inghinal, impulsiv la tuse, reductibil
C. Poate fi situat n scrot, reductibil
D. Hernia este dureroas
E. Hernia este de volum mare, ireductibil
(pag. 505)
Pag. 62 din 150
Tema nr. 45
Litiaza biliar i complicaiile ei
pag. 508-512
1
Factorii de risc n litiaza vezicular sunt:
*6
Colica biliar litiazic este durerea tipic n

litiaza vezicular, caracterizat prin:
A. acompanierea constant de febr i de icter

B. instalarea aprrii musculare n hipocondrul drept
C. apariia brusc a icterului cu evoluie progresiv
D. durere n hipocondrul drept cu iradiere n umrul
drept
A. sexul masculin
E. durere n punctul cistic i sindrom febril prelungit
B. sedentarismul
(pag. 508)
C. stressul
D. regimul alimentar hipercaloric
*7
Ileusul biliar este:
E. dislipidemia
A. consecina migrrii spontane a calculilor din

coledoc n duoden
(pag. 508)
B. o form de ocluzie intestinal prin obstrucie
C. o parez a intestinului subire n contextul litiazei

biliare simptomatice
Examenul ecografic in litiaza vezicular

simptomatic necomplicat evideniaz:
A. colecist mrit de volum
D. un semn acompaniator al peritonitei biliare
B. colecist cu perete ingroat peste 2 mm
E. o parez a ntregului intestin secundar unei

litiaze biliare asimptomatice
C. colecist cu perete nengroat sub 2 mm
(pag. 511)
D. lichid pericolecistic
E. calculi hiperecogeni cu con de umbr
*8
Triada Charcot se caracterizeaz clinic prin

urmtoarele elemente:
(pag. 509)
A. durere biliar urmat de febr i apoi de icter
B. colic biliar, febr i vrsturi bilioase
Colecistita acut litiazic:
A. reprezint inflamaia peretelui colecistic

B. reprezint inflamaia cilor biliare extrahepatice
C. poate evolua spre constituirea piocolecistului
D. poate evolua spre gangrena peretelui colecistului
E. se poate rezorbi n totalitate prin tratament
intensiv timp de 3 zile
(pag. 510)
4
Diagnosticul clinic de colecistit acut se

susine pe urmtoarele simptome i semne:
A. durere epigastric iradiat posterior i vrsturi

B. durere n hipocondrul drept cu iradiere n umrul
drept i aprare muscular
C. durere biliar, febr i adenopatie

supraclavicular dreapt
D. durere n hipocondrul drept, icter i prurit
tegumentar
E. colic biliar, hepatomegalie i icter
(pag. 512)
*9
Diagnosticul clinic de angiolangit se

susine pe urmtoarele elemente clinice:
A. colic biliar urmat de febr i de instalarea

icterului
B. ficat palpabil la rebord, icter i vrsturi
C. colecist palpabil, febr i frisoane
C. prezena constant a febrei
D. durere n hipocondrul drept, icter i scaune

decolorate
D. prezena constant a subicterului conjunctival
E. durere epigastric, icter i frisoane
E. prezena meteorismului asimetric n hipocondrul

drept sau flancul drept
(pag. 510)
5
Examenul ecografic n colecistita acut

litiazic poate evidenia:
A. dilataia constant a cilor biliare extrahepatice

B. lichid liber perivezicular
C. ngroarea peste 4 mm a peretelui vezicular
D. perete vezicular n mare tensiune i subiat
E. calculi n colecist
(pag. 512)
* 10 Sfincterotomia endoscopic de urgen este
indicat n:
A. colecistita acut gangrenoas
B. icterul mecanic nsoit de hepatomegalie
C. angiolangita cu sepsis necontrolat
D. pancreatita acut de cauz biliar
E. litiaza biliar de migrare
(pag. 512)
(pag. 510)
Pag. 63 din 150
11 Caracterele durerii tipice in litiaza biliara

sunt:
*2
n managementul terapeutic al pancreatitei

cronice intr:
A. Localizare in epigastru sau hipocondrul drept
A. Tratamentul disfunciei organice multiple
B. Debut brutal
B. Colecistectomia laparoscopic de principiu
C. Iradiere spre umarul drept
C. Anastomoza pancreatico-jejunal
D. Amplificarea la inspiratia profunda
D. Splenectomia
E. Se insoteste obligatoriu de icter
E. Drenajul focarelor de necroz pancreatic i

peripancreatic
(pag. 508)
12 In cadrul litiazei veziculare complicatiile date
de calculi la nivelul caii biliare principale
sunt:
A. Colangita
B. Calculocancer
C. Pancreatita acuta
D. Migratia litiazica
E. Peritonita biliara
(pag. 508)
13 Factorii de risc pentru litiaza veziculara sunt:
A. Obezitatea
B. Dislipidemia
(pag. 469)
*3
Care afirmaie este fals cu privire la

pancreatita acut?
A. Durerea este localizat epigastric, transfixiant,

iradiat spre posterior
B. Creterea lipazemiei > 3N
C. Este prezent ocul septic n formele severe
D. Ecografia abdominal este cea mai sensibil
metod imagistic de diagnostic
E. Scorul Ranson i Balthazar sunt scoruri de
gravitate
(pag. 513, 514, 515)
*4
C. Apirexia
Tratamentul etiologic al pancreatitei acute

const n:
D. Antecedente de rezectie ileala
A. Pseudochisto-jejuno anastomoz
E. Sex feminin, sarcina, multiparitate
B. Drenajul necrozelor pancreatice i

peripancreatice
(pag. 508)
Tema nr. 46
Panceatita acut si cronic
pag. 467-469, 513-516
*1
Care afirmaie este fals n cazul pancreatitei

cronice:
C. Tratamentul disfunciei organice multiple

D. Colecistectomie de urgen n formele grave
E. ERCP n cazul persistenei unui calcul la nivelul
cii biliare principale
(pag. 516)
*5
Nu reprezint cauze de pancreatit acut:
A. Litiaza biliar
B. Consumul de alcool
A. Cauza net dominant este consumul de alcool
C. Traumatismele abdominale
B. n evoluia bolii se ntlnesc trei faze succesive
D. Medicaia antiinflamatorie nesteroidian
C. Examenul clinic este sugestiv
E. Hiperlipidemia
D. Pseudochistul poate apare ca i complicaie

evolutiv
(pag. 513)
E. Ecografia abdominal este o metod de

diagnostic puin sensibil i puin specific
(pag. 467, 468, 469)
Diagnosticul diferenial al pancreatitei

cronice se face cu:
A. Tumori pancreatice
B. Dilataii chistice ale canalelor pancreatice
C. Angiocolita
D. Chistul hidatic hepatic
E. Angorul mezenteric
(pag. 467)
Pag. 64 din 150
Complicaiile posibile n evoluia pancreatitei

cronice sunt:
A. Diabetul insulino-necesitant
* 11 Care varianta de raspuns desemneaza cele

doua etiologii responsabile de aproximativ
80-90% din cazurile de pancreatita acuta:
B. Pseudochistul de pancreas
A. Alcoolul si ampulomul vaterian
C. Adenocarcinomul de pancreas
B. Litiaza veziculara si hiperlipidemia
D. Insuficien renal acut
C. Traumatismul abdominal si anomaliile ductale
E. Compresiune duodenal
D. Litiaza veziculara si tumora de cap de pancreas
(pag. 468)
E. Alcoolul si litiaza veziculara
Care afirmaii sunt false cu privire la

pancreatita cronic?
A. Cauza cea mai frecvent este consumul

prelungit de alcool
B. Poate apare ca urmare a unui obstacol la nivelul
canalului pancreatic principal
C. Apare cel mai frecvent la pacienii cu litiaz biliar
D. Ecoendoscopia este o metod de diagnostic cu
sensibilitate redus
(pag. 513)
12 Semnele de gravitate in pancreatita acuta
sunt:
A. Obezitatea
B. Socul
C. Echimozele periombilicale
D. Infiltrarea hematica a flancurilor
E. Calculii veziculari mai mici de 5 milimetri in
diametru
E. Examenele biologice nu sunt relevante pentru

diagnosticul pozitiv
(pag. 513)
(pag. 467, 469)
13 Complicatiile locale ale pancreatitei acute

sunt:
Care afirmaii sunt corecte cu privire la

pancreatita acut?
A. Este o inflamaie acut a pancreasului

B. Cauzele cele mai frecvente sunt litiaza biliar i
consumul de alcool
C. Apare frecvent n evoluia tumorilor de cap de
pancreas
A. Socul septic
B. Insuficienta renala acuta
C. Infectia necrozei pancreatice
D. Abcesele
E. Perforarea organelor din vecinatate
(pag. 515)
D. Se poate complica cu insuficien multiorganic

E. Nu este necesar internarea n formele uoare
de boal
Tema nr. 47
Peritonita acut
(pag. 513, 515)
10 Care afirmaii sunt adevrate cu privire la

tratamentul pancreatitei acute?
A. Orice pacient cu pancreatit acut se interneaz
B. Formele grave de boal se trateaz n seciile de
terapie intensiv
C. La pacienii ce prezint i angiocolit este
indicat colecistectomia clasic de prim intenie

pag. 517-518 * fara denumiri comerciale (ex.
Tezocilin)
*1
Peritonita corespunde:
A. Unei inflamaii acute a peritoneului

B. Inflamaiei acute a esutului gras retroperitoneal
D. Orice form de pancreatit acut necesit

intervenie chirurgical
C. Torsiunii unui organ intraperitoneal
E. Tratamentul antibiotic se face cu antibiotice cu

spectru larg de tipul Tienamului
E. Prezenei sngelui n cavitatea peritoneal
(pag. 515)
D. Obstruciei acute a intestinului

(pag. 517)
*2
Majoritatea peritonitelor sunt secundare:
A. Infeciei hematogene a lichidului de ascit

B. Tuberculozei abdominale
C. Perforaiei de tub digestiv
D. Extensiei unei leziuni pleurale de vecintate
E. Ingestiei de substane caustice
(pag. 517)
Pag. 65 din 150
*3
Care dintre urmtoarele afirmaii este

adevrat n cazul peritonitei acute
secundare:
A. Infecia este n majoritatea cazurilor

monomicrobian
B. Bacilul Koch este responsabil de majoritatea
infeciilor peritoneale
C. Agenii infecioi sunt de cele mai multe ori
multiplii
D. Iritaia peritoneal este indus pe cale
hematogen
E. Dializa peritoneal este principalul factor etiologic
(pag. 517)
*4
Intervenia Hartmann n peritonita prin

cancer de colon stng perforat const n:
A. Sutura perforaiei fr drenaj

B. Hemicolectomie stng i anastomoz
colorectal termino-terminal
C. Colectomie stng, nchiderea bontului rectal,
colostomie terminal
D. Colectomie stng i anastomoz colorectal
latero-terminal
E. Ileo-recto-anastomoz latero-lateral
(pag. 518)
*5
Urmtoarea afirmaie referitoare la peritonita

acut secundar este adevrat:
A. Principalul factor prognostic este intervalul de

timp scurs pn la intervenia chirurgical
Tabloul clinic al peritonitei acute

extrahospitaliere cuprinde:
A. Durerea abdominal brutal, ce crete tot mai

mult
B. Contractura abdominal
C. Hemoptizia
D. Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale
i gaze
E. Durere toracic accentuat de tuse i inspir
profund
(pag. 517)
8
Tratamentul etiologic al peritonitei acute

const n:
A. Laparotomie
B. Pleurostomie
C. Lavaj al cavitii peritoneale cu 10-15 l de ser
fiziologic
D. Tratamentul cauzei peritonitei
E. Corticoterapie
(pag. 518)
9
Urmtoarele afirmaii referitoare la peritonita

acut postoperatorie sunt adevrate:
A. Uneori este dificil de diagnosticat

B. Poate fi determinat de dehiscena anastomotic
C. CT nu este necesar, diagnosticul fiind adesea
evident
D. Este o form de peritonit primitiv
B. CT este obligatorie pentru stabilirea conduitei

terapeutice, indiferent de starea pacientului
E. Va fi evocat de durerea toracic intens nsoit

de tuse i dispnee
C. Intervalul de timp debut tratament chirurgical

nu influeneaz prognosticul
(pag. 518)
D. Tratamentul antibiotic singular este suficient n

majoritatea peritonitelor secundare
10 Peritonita acut postoperatorie va fi evocat

n special n caz de:
E. Tratamentul chirurgical trebuie evitat
A. Febr
(pag. 518)
B. Secreii purulente prin cicatrice
Urmtoarele circumstane etiologice

corespund unei peritonite acute primitive:
A. Tuberculoza abdominal
B. Perforaia ulcerului duodenal
C. Dializa peritoneal
D. Peritonita cu fungi
E. Infecia ascitei
(pag. 517)
C. Secreii purulente pe tubul de dren

D. Semn Babinski intens pozitiv
E. Tulburri de cunotin, agitaie, insuficien
renal acut, insuficien respiratorie acut
(pag. 518)
la peritonita acuta este adevarata:
A. Peritonita primitiva corespunde ulcerului perforat
B. Numai peritonitele primitive sunt monomicrobiene
C. Peritonita tertiara corespunde infectiei
hematogene
D. Peritonita secundara este monomicrobiana
E. Peritonita care corespunde infectiilor intraabdominale persistente dupa o infectie deja
diagnosticata este de tip secundar
(pag. 517)
Pag. 66 din 150
Tema nr. 48
Sarcina normal si patologic: travaliul, naterea i
post-partumul normal, principalele complicaii ale
sarcinii, sarcina extrauterin
pag. 521-524, 525-532, 533-536, 549-551 * cu
exceptia tabel 1 "concedii de materinitate" pag. 524
si paragraf 1 pag. 524, fara denumiri comerciale la
tratamentul preeclampsiei, delivrentei dirijate, pag
551, subcapitol 7
*1
Factorii de risc pentru sarcina extrauterin

sunt urmtorii, cu excepia:
A. Tratamentul cu clomifen citrate

B. Endometrioza pelvin
C. Antecedente de salpingit
D. Tratament cu Metrotrexat
E. Antecedente de sarcin extrauterin
*5
A. tubara
B. interstitiala
C. peritoneala
D. cervicala
E. localizarea concomitenta intra si extrauterina
(pag. 533)
6
Sunt semne directe de sarcin extrauterin:
Semnele indirecte ecografice ale sarcinii

extrauterine sunt :
A. absenta sacului gestational intrauterin

B. vizualizarea unui sac gestational extrauterin
C. hematosalpinx
D. hemoperitoneu
E. endometru gros, decidualizat
(pag. 534)
7
(pag. 533)
*2
Sarcina heterotopica reprezinta localizarea:
Scorul Fernandez in evaluarea oportunitatii

tratamentului chirurgical al sarcinii
extrauterine cuprinde:
A. nivelul HCG
A. Endometrul decidualizat
B. nivelul estrogenilor
B. Evidenierea ecografic a sacului gestaional

extrauterin
C. nivelul progesteronului
C. Hemoperitoneu
E. prezenta hemoperitoneului
D. Sac gestaional intrauterin absent
(pag. 535)
E. Hematosalpinge
(pag. 534)
3
Semne indirecte de sarcin extrauterin sunt

urmatoarele:
D. dimensiunea hematosalpingelui
*8
Testul Osullivan in dozarea glicemiei

venoase la cat timp dupa ingerarea a 50 g de
glucoza ?
A. 30
A. Hematosalpinge
B. 1h
B. Hemoperitoneu
C. 1.5h
C. Evidenierea ecografic a sacului gestaional

extrauterin
D. 2h
D. Endometru gros, decidualizat

E. Sac gestaional intrauterin absent
(pag. 534)
4
Sarcina extruterin necomplicat (care nu sa rupt) se manifest clinic prin:
A. Dureri pelvine moderate si metroragie la

nceputul sarcinii
B. Durere violenta, sincopal
C. Laterouterin, la tueul vaginal, se palpeaz mas
tumoral
E. 3h
(pag. 531)
9
Obiectivele conduitei dupa descoperirea

diabetului gestational sunt:
A. Glicemia a jeun < 0,95 g/l

B. Glicemia a jeun < 1,2g/l
C. Glicemia la 2 ore postprandial < 1,2 g/l
D. Glicemia la 1 ora postprandial < 1,2 g/l
E. Glicemia la 2 ore postprandial < 1,4 g/l
(pag. 532)
D. Tahicardie
E. Durere ce iradiaz la nivelul umerilor
(pag. 534)
Pag. 67 din 150
* 10 Sarcina heterotopica reprezinta:

A. Sarcina extrauterina tubara
15 Diagnosticul diferential al unei sarcini

extrauterine care nu s-a rupt se face cu:
B. Sarcina extrauterina ovarian sau abdominala
A. avort
C. Sarcina cervicala
B. ruptura unui chist hemoragic
D. Coexistenta unei sarcini intrauterine cu una

extrauterina
C. torsiunea anexiala(daca durerile pelvine sunt

severe si fara metroragii)
E. Sarcina extrauterina tubara bilaterala
D. ruptura unui anevrism al arterei splenice
(pag. 533)
E. apendicita
11 Tabloul clinic al sarcinii extrauterine rupte

cuprinde:
A. Aparare abdominala
B. Dureri pelvine moderate la debutul sarcinii
C. Durere ce iradiaza in umeri
D. Durere violenta sincopala
E. Semne de anemie
(pag. 534)
* 12 Care dintre urmatoarele examene paraclinice
nu sunt obligatorii sau recomandate in
timpul primei consultatii sunt:
A. Grup sangvin, Rh
B. Testul de toleranta la glucoza
(pag. 535)
* 16 In prescrierea dietei diabetului gestational
sunt urmarite urmatoarele principii
A. insulinoterapia va fi instaurata de la inceput daca
glicemia a jeun este mai mica de 1,3g/l
B. alimentatia va contine 50% lipide
C. ratia energetica totala va fi repartizata pe trei
mese si trei gustari
D. insulinoterapia va fi instaurata de la inceput daca
glicemia a jeun este mai mare de 3,6g/l
E. alimentatia va contine 50% proteine
(pag. 532)
17 Examene paraclinice, obligatorii, in timpul
primei consultatii sunt:
C. VDRL
A. VDRL si TPHA
D. Proteinurie
B. grupa de sange si factorul Rh
E. Frotiu cervico-vaginal
C. proteinurie si glicozurie
(pag. 522)
D. serologie HIV, CMV
13 Sindromul HELLP se caracterizeaza prin:
E. frotiu cervico-vaginal
A. hemoliza
(pag. 522)
B. citoliza hepatica
18 Preeclampsia severa se manifesta prin:
C. leucocitoza
A. Tas>160mmHg si Tad>110mmHg
D. d.trombopenie
B. dureri in epigastru, greturi, varsaturi
E. anemie
C. proteinurie >2,5g/ zi
(pag. 528)
D. hemoliza
* 14 In cazul unei HTA de novo,precizati semne

asociate care justifica suspectarea unei
preeclampsii:
A. uricemia mai mica de 350micromol/l
B. scaderea ASAT sub valoarea normala
C. trombocite sub 150.000/mm3
D. absenta edemelor
E. trombocitopenie<80.000mm3
(pag. 525)
19 Hematomul retroplacentar se caracterizeaza
prin:
A. sangerare redusa cu singe negricios
B. sangerare abundenta
E. macrosomie fetala
C. ecografic imagine de hematom ce decoleaza

placenta
(pag. 525)
D. anomalii ale RCF

E. context de preeclampsie
(pag. 530)
Pag. 68 din 150
* 20 Obiectivele primei consultaii n sarcina

normal sunt urmtoarele, cu excepia:
* 25 Scopurile primei ecografii n sarcin sunt

urmtoarele, cu excepia:
A. confirmarea strii sarcinii
A. diagnosticul precoce al sarcinilor multiple
B. evaluarea factorilor de risc
B. depistarea precoce a unor malformaii severe
C. evaluarea permeabilitii colului uterin
C. diagnosticul leziunilor de col uterin
D. informarea pacientei asupra depistrii trisomiei

21
D. depistarea precoce a trisomiei 21

E. confirmarea sau corectarea vrstei sarcinii
E. stabilirea unui plan de monitorizare adaptat

contextului clinic
(pag. 523)
(pag. 521)
26 Managementul cazurilor de preeclampsie

presupune:
* 21 Semnele sugestive pentru diagnosticul de

sarcin sunt urmtoarele, cu excepia :
A. creterea tensiunii snilor
B. greuri matinale
C. creterea temperaturii bazale
D. col violaceu la examenul cu speculul
E. uter moale la tueul vaginal
(pag. 521)
22 Depistarea trisomiei 21 n sarcin se face pe
baza urmtorilor parametri:
A. vrsta pacientei
B. dimensiunea translucenei nucale fetale n primul
trimestru de sarcin
A. internarea de urgen
B. transferul in utero la o maternitate adaptat
pentru aceste cazuri
C. tratament ambulatoriu
D. supravegherea permanent materno-fetal
E. odihna pacientei
(pag. 526)
27 Sindromul HELLP presupune:
A. hemoliza
B. hematemeza
C. citoliza hepatica
D. trombocitoza
C. tensiunea arterial matern
E. trombopenie
D. markeri serici n primul trimestru
(pag. 528)
E. diametrul mediu al sacului gestaional
* 28 Termenul teoretic al sarcinii este:
(pag. 523)
A. Data ultimului ciclu + 9 luni
23 Bilanul paraclinic n luna a 6-a de sarcin

presupune:
B. Data ultimului ciclu + 14 zile + 9 luni

C. Data ultimului ciclu + 10 zile + 9 luni
A. AgHbs
D. Data ultimului ciclu + 7 zile + 9 luni
B. Hemogram
E. Data ultimului ciclu 14 zile + 9 luni
C. trensaminaze hepatice
(pag. 521)
D. serologia toxoplasmozei la nevoie

E. identificarea albuminei i a glucozei n urin
(pag. 523)
* 24 Consultaia i bilanul preanestezic n
sarcin se efectueaz:
A. n luna a 3-a de sarcin
B. n luna a 5-a de sarcin
C. n luna a 8-a de sarcin
D. n luna a 7-a de sarcin
E. la termen
(pag. 523)
* 29 La ce data se prescrie prima examinare

ecografica in sarcina?
A. Imediat ce se instaleaza amenoreea, la 4
saptamani, pentru a confirma prezenta sarcinii in
uter
B. La 7-8 saptamani de sarcina, cand se poate
aprecia viabilitatea embrionara
C. La 11-13 saptamani, cand se poate face primul
examen de anatomie fetala si diagnosticul
malformatiilor severe, se poate aprecia riscul
pentru cromozomopatii (masurarea translucentei
nuchale), poate fi diagnosticata Gemelaritatea,
se poate confirma sau corecta datarea sarcinii
D. La 22-24 de saptamani, varsta la care se poate
face examinarea completa a morfologiei fetale
E. La 35-37 de saptamani, pentru a aprecia
greutatea fatului si a estima prognosticul de
nastere naturala al pacientei
(pag. 523)
Pag. 69 din 150
30
Intre modificarile fiziologice din timpul

sarcinii fac parte:
* 35 Metroragia n primul trimestru de sarcin nu

poate fi determinat de:
A. Proteinuria > 300 mg/l
A. sarcin oprit n evoluie
B. Leucocitoza <14000-16000/mm3
(hiperleucocitoza fiziologica)
B. sarcin extrauterin
C. Scaderea fosfatazei alcaline

D. Cresterea VSH
E. Hb <10g/100 ml (hemodilutie fiziologica)
(pag. 522)
31 Preeclampsia severa presupune:
C. mol hidatidiform
D. placenta praevia
E. avort spontan
(pag. 529)
* 36 Localizarile posibile ale sarcinii extrauterine
sunt , cu exceptia :
A. Trombocitopenia <300 000/mm3
A. Tubara
B. Sindromul HELLP
B. Interstitiala
C. Oliguria cu diureza <100 ml/h
C. Intrauterina
D. Proteinuria >3,5g/zi
D. Cervicala
E. cefalee persistenta
E. Peritoneala
(pag. 525)
(pag. 533)
* 32 Urmtorul element se suplimenteaz pe

parcursul sarcinii pentru toate gravidele:
37 Printre factorii de risc ai sarcinii extrauterine

fac parte :
A. fier
A. Tabagismul
B. calciu
B. Alcoolismul cronic
C. magneziu
C. Tratamentul cu clomifen citrat
D. vitamina D
E. vitamina E
D. Antecedente de interventii chirurgicale in sfera

hepatica
(pag. 524)
E. Varsta sub 35 de ani
33 Preeclampsia sever reprezint asocierea

preeclampsiei cu unul din semnele
urmtoare:
(pag. 533)
* 38 Preeclampsia severa se caracterizeaza prin :
A. Dureri in epigastru , greturi , varsaturi
A. proteinuria > 3,5 g/zi
B. Proteinurie < 3.5g / zi
B. hemoliza
C. Poliurie
C. trombopenia < 150000/mm3
D. Leucopenie
D. tulburri neurologice
E. ASAT normala
E. sindrom HELLP
(pag. 525)
(pag. 525)
34 Monitorizarea matern n caz de
preeclampsie include:
39 Explorarile paraclinice obligatorii in timpul

primei consultatii ginecologice sunt:
A. Grupa sangvina si factorul Rh
A. monitorizare cardio-respiratorie
B. Serologie CMV si HIV
B. pulsoximetrie
C. Proteinuria si glicozuria
C. ecografie fetal
D. Hemograma pentru depistarea anemiei
D. diureza
E. Frotiu cervico-vaginal
E. edeme
(pag. 522)
(pag. 527)
Pag. 70 din 150
40 Bilantul biologic si ecografia in SEU

evidentiaza:
A. beta-hCG> 1500 ui/l si absenta ecografica a
sacului intrauterin
45 Masurile si tratamentele care opresc

contractiile uterine in iminenta de nastere
prematura se refera la urmatoarele:
A. Odihna
B. beta-hCG< 1500 ui/l
B. Administrarea sistematica de antibiotice
C. progesteronemia< 5 ng/ml
C. Spitalizarea la o maternitate de nivel 2 sau 3
D. progesteronemia> 2,5 ng/ml
D. Tocoliza
E. hemoperitoneu
E. Preventia imunizarii cu factor Rh la femeile cu

Rh negativ care nu au beneficiat de profilaxia
specifica pana la 28 saptamani
(pag. 534)
* 41 Indicatiile de tratament chirurgical al SEU
sunt urmatoarele cu exceptia:
A. beta-hCG plasmatic > 10.000 ui/l
B. dureri abdominele severe
(pag. 543)
46 In cazul chorioamniotitei cu membrane
intacte contaminarea pe cale locala se poate
produce in urmatoarele situatii:
C. scor Fernandez 13
A. Biopsia trofoblastului
D. scor Fernandez < 12
B. Amniocenteza
E. hematosalpinge > 4cm ecografic
C. Prelevarea de sange fetal
(pag. 535)
D. Listerioza
* 42 Factorii de risc in preeclampsie sunt

urmatorii cu exceptia:
A. antecedentele de preeclampsie la mama sau
sora
B. multiparitatea
C. varsta inaintata a mamei
D. obezitatea
E. insulinorezistenta
(pag. 525)
43 Indicatiile pentru inducerea travaliului sau
operatia cezariana in preeclampsie sunt:
A. HTA controlata
B. eclampsie
C. hematom retroplacentar
D. trombocite > 300.000
E. sindrom HELLP
(pag. 527)
44 Examenele complementare necesare pentru
confirmarea sarcinii in primul trimestru sunt
reprezentate de:
A. Beta-hCG urinar sau plasmatic
B. Masurarea inaltimii uterului prin palpare
abdominala
C. Ascultatia batailor inimii cu stetoscopul Pinard
D. Ecografie pelvina in saptamanile 5-6 de
amenoree (vizualizarea sacului ovular)
E. Ecografie pelvina in saptamanile 6-7 de
amenoree (vizualizarea embrionului si a activitatii
cardiace)
E. Ruptura prematura a pungii apelor

(pag. 545)
Tema nr. 49
Anomalii ale ciclului menstrual si hemoragia genital
la femei
ale medicamentelor
1
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt

valabile, referitor la fazele ciclului menstrual?
A. Faza foliculara se incheie cu ovulatia

B. Faza luteala se incheie cu ovulatia
C. Faza foliculara corespunde transformarii
foliculului in corp galben
D. Faza luteala corespunde transformarii foliculului
in corp galben
E. Faza luteala corespunde menstruatiei
(pag. 559)
*2
Care este semnificatia menoragiei?
A. Sangerare in afara menstruatiei

B. Cicluri neregulate si rare
C. Menstruatie abundenta cantitativ
D. Absenta menstruatiei pentru mai mult de trei luni
E. Menstruatii cu frecventa crescuta
(pag. 559)
(pag. 521)
Pag. 71 din 150
Sindromul ovarelor polichistice este asociat

cu urmatoarele anomalii ale ciclului
menstrual:
A. Metroragie
B. Spaniomenoree
*9
Spaniomenoreea reprezint:
A. sngerarea ntre menstruaii

B. menstruaie n cantitate redus
C. menstruaie abundent
C. Menoragie
D. cicluri menstruale prea neregulate si prea rare (>

45 zile)
D. Amenoree
E. absena menarhei
E. Hipomenoree
(pag. 559)
(pag. 559)
*4
Care dintre urmatoarele simptome nu sunt

caracteristice sindromului premenstrual?
A. Meteorism abdominal
B. Dureri pelvine
C. Iritabilitate
D. Mastodinie
E. Metroragie
(pag. 561)
*5
Metroragia este:
A. menstruatie prea abundenta

B. sangerare in afara menstruatiei
C. menstruatie survenita la interval > de 45 zile
D. menstruatie in cantitate mica
E. lipsa menstruatiei
* 10 Despre sindromul premenstrual sunt

adevarate urmtoarele afirmaii, cu excepia
A. Apare predominant n adolescen si
premenopauz
B. Mastodinie ciclic secundar unei insuficiene
foliculare
C. Meteorism abdominal
D. Tulburri de somn
E. Iritabilitate
(pag. 561)
11 Care este etiologia metroragiei n timpul
sarcinii?
A. Adenomioza
B. Risc de avort
C. Sarcina molar
D. Administrarea de anticoagulante
(pag. 559)
E. Sarcina extrauterin
(pag. 560)
Cauze ale metroragiei in timpul sarcinii sunt:
A. placenta praevia
B. mola hidatidiforma
12 Semne de anemie greu tolerabil sunt

urmatoarele:
C. avortul spontan
A. Tahicardia
D. polipul endometrial
B. Lipotimia
E. adenomioza
C. Dispnee
(pag. 529)
D. Transpiratia
E. Extremitile reci
Cauze ale hemoragiei genitale in afara

sarcinii sunt:
A. polipul endometrial
B. ectropionul
(pag. 583)
13 Enumerati cauze uterine ale hemoragiei
genitale in afara sarcinii:
C. endometrita
A. cancerul endometrial
D. hiperplazia endometriala
B. adenomioza
E. ruptura uterina
C. ectropion
(pag. 584)
D. endometrita
*8
Tratamentul recomandat al fibromului

intracavitar submucos < 4 cm este:
E. cervicita
(pag. 584)
A. rezectia histeroscopica
B. miometrectomie laparoscopica
C. histerctomie
D. anexectomie
E. chiuretaj uterin
(pag. 585)
Pag. 72 din 150
14 In ce consta bilantul de sangerare genitala in

afara sarcinii:
19 Semne de soc in hemoragie :

A. hipotensiune arteriala
A. hemoleucograma si trombocitele
B. dispnee
B. ecografia pelvina pe cale abdominala si

transvaginala
C. extremitati reci
C. histerosalpingografia
D. examinarea clinica a colului cu specul,TV
E. frotiu cervicovaginal
(pag. 585)
* 15 In cazul hemoragiei genitale la femeie,care
sunt semnele de anemie greu tolerabila:
D. transpiratii
E. vertij
(pag. 583)
20 La femeile cu metroragie, aflate la
menopauza , se va efectua:
A. frotiu Papanicolau
A. bradicardie
B. biopsie endometriala, insotita de examen

anatomopatologic
B. cresterea temperaturii
C. histerosalpingografie
C. dispnee
D. laparoscopie
D. hipertensiune arteriala
E. ecografie pelvina
E. marmorare
(pag. 561)
(pag. 583)
* 16 Ce este metroragia?
A. menstruatia prea abundenta in cantitate sau ca
durata
B. cicluri prea neregulate si prea rare
C. menstruatia in cantitate mica
D. sangerarea in afara menstruatiei
E. absenta menarhei
(pag. 559)
* 17 Cauze uterine de hemoragie genitala inafara
sarcinii sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. cancer endometrial
B. ectropion
C. polip endometrial
D. fibrom uterin
E. adenomioza
(pag. 584)
* 18 Tratamentul menometroragiei asociate cu
adenomioza este:
A. miomectomia prin laparoscopie
B. agonisti de GnRH
C. sterilet cu eliberare de progestativ
D. embolizarea arterelor uterine
E. mioliza cu ultrasunete focalizate sau cu
radiofrecventa
(pag. 585)
21 Hemoragia genitala de cauza uterina in afara

sarcinii este data de:
A. cancerul endometrial
B. polipul endometrial
C. ectropion
D. endometrita
E. chistul ovarian
(pag. 584)
* 22 Sangerarea genitala intre perioadele
menstruale este definiia pentru:
A. menoragie
B. menometroragie
C. metroragie
D. hemoragie
E. spaniomenoree
(pag. 559)
* 23 Durata menstruaiei la specia uman este:
A. maxim 10 zile
B. maxim 7 zile
C. minim 3 zile
D. minim 7 zile
E. 28 zile
(pag. 559)
* 24 Metroragia reprezint:
A. sngerarea n afara menstruaiei
C. menstruaie foarte abundent
D. absena menstruaiei
E. cicluri foarte rare
(pag. 559)
Pag. 73 din 150
25 Sindromul ovarului polichistic se asociaz

cu urmtoarele semne:
A. alopecie
* 31 Metroragia este:
A. Sangerarea de cauza vaginala
B. spaniomenoree
B. Sangerarea prea abundenta de cauza uterina, in

momentul menstruatiei
C. amenoree
C. Sangerarea in afara menstruatiei
D. scdere ponderal
D. Sangerarea menstruala neregulata
E. hiperandrogenism
E. Sangerarea menstruala in cantitate mica
(pag. 559)
(pag. 559)
26 n orice caz de sngerare a femeilor de

vrst fertil (<50 ani) , se impune:
A. dozarea transaminazelor hepatice
B. examinare cu specul a colului uterin
C. tueu vaginal
D. test de sarcin
E. tueu rectal
(pag. 559)
* 27 Menarha definete:
* 32 Selectati afirmatia adevarata despre

metroragia la femeile aflate la menopauza:
A. Este necesar examenul citoexfoliativ Babes
Papanicolaou, chiar in timpul hemoragiei, pentru
a exclude cancerul de col uterin
B. Este indicat examenul ecografic, pentru a se
masura endometrul
C. Este indicata histerosalpingografia, pentru a fi
evaluata cavitatea uterina si a exclude prezenta
unui polip de endometru
D. Este indicata completarea scorului Higham
A. debutul menopauzei
E. Este indicata in toate cazurile histerectomia
B. prima menstruaie
(pag. 561)
C. ultima menstruaie
D. menstruaie abundent
E. absena menstruaiei
(pag. 559)
* 28 Menoragia reprezint:
A. sngerarea n afara menstruaiei
33 Bilantul in cazul sangerarii de cauza genitala

in afara sarcinii se face astfel:
A. Nu se face examenul de specialitate cu speculul,
contraindicat in timpul sangerarii
B. Se indica excluderea unei sarcini, prin dozarea
beta HCG plasmatic si urinar
C. Se indica hemoleucograma si numararea de

trombocite
C. menstruaie prea abundent, n cantitate sau ca

durat
D. Este absolut contraindicata biopsierea

endometrului, pana la oprirea sangerarii
D. absena menstruaiei
E. Se indica feritinemia
E. cicluri foarte rare
(pag. 585)
(pag. 559)
34 Intre cauzele metroragiei in afara sarcinii

intra:
29 Sindromul premenstrual presupune:

A. mastodinia ciclica, secundar unei insuficiene
luteale
A. Cancerul de col uterin

B. Fibromioamele subseroase
B. durei pelvine
C. Endometrita
C. dismenoree
D. Torsiunea de ovar
D. epistaxis
E. Cancerul de endometru
E. spaniomenoree
(pag. 584)
(pag. 561)
35 n afara sarcinii n etiologia metroragiei pot fi

implicate:
30 n contextul hemoragiei genitale la femeie,

semnele de anemie greu tolerabil sunt:
A. cancerul de col uterin
A. tahicardia
B. polipul endometrial
B. dispneea
C. hematomul retroplacentar
C. astenia
D. avortul spontan
D. vertijul
E. endometrita
E. bradicardia
(pag. 560)
(pag. 583)
Pag. 74 din 150
* 36 Menoragia este
A. menstruatia n cantitate mic
41 Hemoragia genitala in afara sarcinii este data

de:
B. absena menstruaiei pentru mai mult de trei luni
A. Hematom retroplacentar
C. cicluri prea neregulate si prea rare
B. Cancerul ovarian
D. menstruatia prea abundent, n cantitate sau ca

durat
C. Adenomioza
E. absena menarhei
E. Chist ovarian
(pag. 559)
(pag. 560)
37 Bilantul n caz de sngerare genital in afara

sarcinii cuprinde:
42 n sindromul ovarului polichistic apare:
A. cuantificarea sngerrii
B. hemoleucograma
C. ecografia pelvin
D. feritinemia
E. Histerosalpingografia
(pag. 585)
* 38 Sindromul ovarului polichistic se asociaza
cu urmatoarele semne:
A. Spaniomenoreea sau amenoreea
B. Hipomenoreea
C. Dureri lomboabdominale
D. Menoragie
E. Mastodinie
(pag. 559)
* 39 In caz de metroragie, este contraindicat:
A. Sterilet cu eliberare de progestativ
D. Endometrita
A. hiperandrogenism
B. chisturi ciocolatii
C. infertilitate, obezitate, hiperpilozitate
D. hipermenoree, polimenoree
E. spaniomenoree sau amenoree
(pag. 559)
* 43 Clasificarea sngerrilor genitale i
tulburrilor ciclului menstrual nu include:
A. meno- metroragia
B. spaniomenoreea
C. amenoreea primar sau secundar
D. hipomenoreea
E. menarha
(pag. 559)
44 Metroragia la femeile n postmenopauz:
A. este evocatoare pentru cancerul endometrial
B. Histerectomia, ca ultima solutie
B. examenul ecografic identific un endometru

subire, atrofic
C. Distrugerea endometrului
C. tratamentul este hormonal, pastila combinat
D. Frotiu Papanicolau
D. histerosalpingografia este util pentru

evidenierea unui endometru hipertrofic
E. Antifibrinolitice
(pag. 561)
E. diagnosticul anatomopatologic este obligatoriu,

prin prelevarea unei biopsii endometriale
40 Sindromul premenstrual se caracterizeaza

prin:
(pag. 561)
A. Dureri pelvine, dismenoree

B. Dureri lombare
C. Senzatie de meteorism abdominal
D. Modificari ale caracterului : iritabilitate, tulburari
de somn
E. Metroragie
(pag. 561)
* 45 Sindromul premenstrual
A. predominant la femeile active sexual
B. simptomatologia predomin n perioada
ovulatorie
C. mastodinia ciclic presupune o patologie
mamar asociat
D. biopsia de endometru este obligatorie pentru
stabilirea diagnosticului
E. beneficiaz de AINS i terapie anxiolitic
(pag. 561)
Pag. 75 din 150
* 46 Prima menstruatie poarta denumirea de :

A. metroragie
B. menoragie
C. menarha
D. mamografie
52 Tratamentul fibroamelor interstitiale si

subseroase consta in:
A. Histeroscopia cu rezectia fibromului daca acesta
este mai mare de 4 cm
B. Miomectomia prin laparotomie sau laparoscopie
E. amenoree
C. Mioliza cu ultrasunete focalizate sau cu

radiofrecventa
(pag. 559)
D. Embolizarea arterelor uterine
47 Tratamentul in SOP poate consta in :
E. Agonistii GnRH
A. reducerea greutatii
B. administrarea de metformin
(pag. 585)
C. sterilet ce elibereaza progestativ
Tema nr. 50
Infeciile genitale la femei
D. administrarea de clomifen citrat
E. decorticare sau drilling ovarian chirurgical

(pag. 559)
48 Metroragia in afara sarcinii poate fi cauzata
de ;
A. adenomioza

pag. 576-578 * fara denumiri comerciale ale
medicamentelor
1
Tratamentul caror infectii genitale joase este

asigurat de Metronidazol?
B. endometrita
A. Trichomonas vaginalis
C. hematomul retroplacentar
B. Streptococ grup B
D. polip endometrial
C. Candidoza vaginala
E. ectropion
D. Gardnerella vaginalis
(pag. 560)
E. Herpes virus genital
* 49 Ce investigatie este contraindicata in caz de

metroragie la femeia in menopauza
A. ecografia pelvina
(pag. 576)
2
Care simptome sunt caracteristice infectiei

vaginale cu Candida albicans?
B. histerosalpingografia
A. Leucoree gri
C. biopsia de endometru
B. Leucoree verde
D. examen anatomopatologic
C. Leucoree alba
E. examen de boli de nutritie si metabolism
D. Depozite vaginale albicioase
(pag. 561)
E. Eritem vaginal
50 Cauzele cervicale ale hemoragiei genitale in

afara sarcinii sunt:
(pag. 576)
A. Adenomioza
B. Ectropion
*3
Care dintre urmatoarele entitati patologice

nu reprezinta o complicatie a infectiilor
genitale inalte?
C. Cancer de col uterin
A. Infertilitatea tubara
D. Polip endometrial
B. Sarcina extrauterina
E. Cervicita
C. Dureri pelvine cornice
(pag. 584)
D. Vulvo-vaginite
51 Cuantificarea sangerarii in hemoragia

genitala la femeie se face prin:
E. Recidive
(pag. 578)
A. Anamneza
B. Scorul Higham pentru menoragie
C. Coagulograma
D. Determinarea Beta-hCG
E. Examinarea cu specul
(pag. 583)
Pag. 76 din 150
*4
Testul pozitiv cu hidroxid de potasiu este

diagnostic pentru infectia cu:
*9
Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis

prezint urmatoarele simptome, cu excepia:
A. Candida albicans
A. Leucoree verde
B. Trichomonas vaginalis
B. Prurit
C. Gardnerella vaginalis
C. Dispareunie
D. Chlamidia trachomatis
D. Aspect normal al colului uterin
E. Papiloma virusuri
E. Arsuri vaginale
(pag. 576)
(pag. 576)
*5
Testul cu hidroxid de potasiu se face pentru

confirmarea infectiilor vaginale cu:
A. Trichomonas
* 10 Despre infeciile genitale joase,

vulvovaginitele, sunt adevarate urmtoarele
afirmaii:
B. Candida
A. Sunt insotite de febra
C. Gardnerella
B. Dureri pelviabdominale
D. Chlamidia
C. Prezena abundent a lactobacililor
E. Mycoplasma
D. Favorizate de un tratament antibiotic
(pag. 576)
E. Dureri la mobilizarea uterina
*6
Tratamentul infectiei cu Trichomonas se face

prin administrarea de :
A. Amoxicilina
(pag. 576)
11 Despre endometrit sunt adevarate
urmtoarele afirmaii:
B. Ofloxacina
A. Este nsoit de febr
C. Metronidazol
B. Mobilizarea uterina fr durere
D. Antiinflamatoare
C. Leucoree purulent
E. Analgezice
D. Dureri abdomino-pelvine
(pag. 576)
7
Vaginita cu Candida prezinta urmatoarele

simptome:
E. Apare post-partum sau post-avort

(pag. 577)
12 Tratamentul piosapinxului cuprinde:
A. leucoree gri, urat mirositoare
A. Laparoscopie, drenaj si evacuare de puroi
B. leucoree verde
B. Puncie diagnostic
C. leucoree alba
C. Antiinflamatoare nesteroidiene i corticoterapie
D. prurit
D. Montare DIU
E. dispareunie
E. Antibioterapie
(pag. 576)
(pag. 577)
13 Trichomonas vaginalis se caracterizeaza

prin:
Vaginita cu Trichomonas prezinta

urmatoarele simptome:
A. leucoree gri, urat mirositoare
A. eritem vaginal
B. leucoree verde
B. leucoree verde,urat mirositoare
C. leucoree alba
C. cervicita
D. prurit
D. leucoree gri,urat mirositoare
E. dispareunie
E. disurie
(pag. 576)
(pag. 576)
* 14 Care sunt infectiile genitale inalte:
A. vaginita bacteriana
B. endometrita
C. micoza
D. Trichomonas vaginalis
E. vulvovaginita
(pag. 576)
Pag. 77 din 150
15 Piosalpingele se caracterizeaza clinic prin:

A. febra
* 21 Diagnosticul salpingitei presupune

urmtoarele semne, cu excepia :
B. leucoree murdara sau purulenta
A. leucoree purulent sau murdar
C. frison
B. hipermenoree
D. dureri abdominopelvine,uneori pulsatile si

insomniante
C. dureri abdominopelvine
E. dispareunie
E. dureri n hipocondrul drept n cadrul unui sindrom

Fitz-Hugh-Curtis
(pag. 576)
* 16 Vaginita bacteriana se caracterizeaza prin:
A. leucoreea gri,urat mirositoare(de peste putred)
B. eritem vaginal
C. depozite albicioase(lapte batut)
D. leucoree verde,urat mirositoare
E. disurie
(pag. 576)
* 17 Vaginita bacteriana se manifesta clinic prin:
A. febra
B. dureri abdominopelvine
D. febra
(pag. 577)
22 Piosalpingele presupune din punct de vedere
clinic:
A. amenoree
B. febr
D. leucoree murdar sau purulent
E. mas laterouterin dureroas
(pag. 577)
23 Complicaiile pe termen mediu i lung ale
infeciilor genitale nalte sunt:
C. leucoree
A. infertilitatea tubar
D. modificarea aspectului colului
B. sarcina extrauterin
E. durere la mobilizarea uterina
C. adenomioza
(pag. 576)
D. aderene pelvine
18 Complicatiile pe termen lung ale infectiilor

genitale inalte pot fi:
E. recidive
A. aderente pelvine
B. sarcina extrauterina
(pag. 578)
* 24 Complicaiile pe termen mediu i lung ale
infeciilor genitale nalte sunt urmtoarele,
C. endometrite
D. distrugerea mucoasei ciliate a trompelor uterine
B. sarcina extrauterin
E. piosalpinx
C. adenomioza
(pag. 578)
D. aderene pelvine
19 Candida albicans se manifesta clinic prin:
E. recidive
A. leucoree gri
B. prurit
(pag. 578)
* 25 Tratamentul piosalpingelui presupune:
C. depozite albicioase
A. chimioterapie
D. modificarea aspectului colului

E. dispareunie
B. laparoscopie cu drenaj i evacuare de puroi din

piosalpinge
(pag. 576)
C. radioterapie
* 20 Semnele endometritei sunt urmtoarele, cu

excepia:
A. febra
D. numai antibioterapie
E. histeroscopie
(pag. 578)
B. dureri abdominopelvine
C. vrsturi
D. dureri la mobilizarea uterin
E. leucoree
(pag. 577)
Pag. 78 din 150
26 Simptomele n infecia genital cu

Trichomonas vaginalis sunt:
31 Piosalpinxul:
A. Da febra
A. leucoree verde, urt mirositoare
B. Nu da febra
B. spaniomenoree
C. Da dureri importante pelvine
C. dispareunie
D. prurit vulvovaginal
D. Se insoteste de prezenta de masa laterouterina

dureroasa la tuseul vaginal
E. cervicit
E. Este o infectie torpida, paucisimptomatica
(pag. 576)
(pag. 576)
27 Simptomele n infecia genital cu Candida

albicans sunt:
32 Piosalpingele se caracterizeaz prin:

A. febr
A. prurit
B. cefalee
B. leucoree alb
C. metroragie
D. leucoree purulent
D. eritem vaginal
E. mas latero-uterin dureroas la tueul vaginal
E. dispareunie
(pag. 577)
(pag. 576)
* 28 Trichomonasul este:
33 Urmtoarele afirmaii despre endometrit

sunt adevrate:
A. O bacterie mobila
A. febr
B. O micelie mobila
B. dureri abdomino-pelvine
C. Un protozoar mobil
C. dureri la mobilizarea uterin
D. Un germene ce nu poate fi transmis pe cale

sexuala
D. hidroree
E. Un germene din categoria celor implicate in

aparitia bolii inflamatorii pelvine cronice
(pag. 576)
* 29 Complicatiile pe termen lung ale infectiilor
genitale inalte includ:
A. Cresterea riscului de sarcina multipla
B. Cresterea riscului de infectii renale
C. Cresterea riscului de infertilitate de cauza tubara
D. Cresterea riscului de cancer ovarian
E. Cresterea riscului de cancer mamar
(pag. 578)
30 Vaginita bacteriana (Gardnerella vaginalis):
A. Prezinta leucoree verde, urat mirositoare
E. leucoree purulent
(pag. 577)
* 34 Diagnosticul diferenial al salpingitei nu se
face cu:
A. apendicita
B. diverticulita
C. sarcina ectopic
D. sarcina intrauterin
E. chisturi ovariene
(pag. 577)
* 35 Complicaiile pe termen mediu i lung ale
infeciilor genitale nalte nu includ:
B. boala abortiv
B. Prezinta leucoree gri, urat mirositoare, de peste

putred
C. sarcina extrauterin
C. Prezinta leucoree alba, zgrunturoasa,

nemirositoare
E. recidive
D. Colul are aspect de cervicita

E. Colul are aspect normal
(pag. 576)
D. dureri pelvine cronice

(pag. 578)
* 36 Vaginita bacteriana se caracterizeaza prin :
A. Leucoree urat mirositoare
B. Eritem vaginal
C. Prurit vulvovaginal
D. Depozite albicioase ( lapte batut )
E. Dispareunie
(pag. 576)
Pag. 79 din 150
* 37 Diagnosticul diferential al salpingitei include

urmatoarele , cu exceptia :
42 Complicatiile pe termen mediu si lung ale

infectiilor genitale inalte sunt:
A. Apendicita
A. sarcina extrauterina
B. Diverticulita
B. fibromatoza uterina
C. Colecistita
C. cancerul de endometru
D. Avort septic
D. infertilitatea tubara
E. Hidronefroza
E. dureri pelvine cronice
(pag. 577)
(pag. 578)
38 Urmatoarele simptome sunt specifice

endometritei :
* 43 Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis se

caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
A. Febra
A. prurit vulvo-vaginal
B. Cefalee
B. senzatia de arsura vaginala
C. Leucoree purulenta
C. dispareunie
D. Lombalgii
D. leucoree de culoare gri, urat mirositoare
E. Prurit
E. necesita tratament per os
(pag. 577)
(pag. 576)
39 Complicatiile pe termen mediu si lung ale

infectiilor genitale inalte sunt :
44 Simptomele vaginitei bacteriene cu

Gardnerella vaginalis sunt urmatoarele:
A. Infertilitate tubara
A. Leucoreea gri, urat mirositoare (de peste putred)
B. Litiaza renala
B. Leucoreea verde, urat mirositoare
C. Sarcina extrauterina
C. Leucoreea alba, inodora
D. Cistita acuta hemoragica
D. Aspectul normal al colului
E. Boala abortiva
E. Cervicita
(pag. 578)
(pag. 576)
* 40 Endometrita post- avort nu se caracterizeaza

prin:
45 Infectiile genitale inalte sunt reprezentate de:

A. Endometrita
A. febra
B. Endometrioza
B. durere la mobilizarea uterina
C. Salpingita
C. dureri pelvine
D. Cistita
D. dureri in hipocondrul drept
E. Chisturile ovariene
E. leucoree purulenta, murdara
(pag. 577)
(pag. 577)
41 Diagnosticul diferential al salpingitei se face
cu:
A. chisturi ovariene
B. sarcina ectopica
46 Tratamentul piosalpingelui include:

A. Laparoscopie cu drenaj
B. Tri-antibioterapie
C. Analgezice
C. pancreatita
D. Pastrarea DIU (dispozitiv intrauterin) daca

acesta este instalat
D. pielonefrita
E. Antiinflamatoare nesteroidiene
E. colecistita
(pag. 578)
(pag. 577)
Pag. 80 din 150
Tema nr. 51
Patologia tumoral genital pelvin i mamar la
femei
pag. 587-589, 598-600, 601-604 * fara denumiri
comerciale ale medicamentelor
*1
Urmtoarele semne ecografice, pentru

chistul organic, sunt evocatoare pentru
malignitate, cu excepia:
A. Ascita
A. ascita
B. componenta solida importanta
C. existenta vegetatiilor
D. vascularizatia centrala si un indice de rezistenta
Doppler scazut
E. vascularizatia periferica si un indice de rezistenta
Doppler crescut
(pag. 588)
6
B. Componenta solid
C. Indice Doppler crescut
D. Prezena vegetaiilor
E. Vascularizaie central
(pag. 588)
*2
La femeile aflate la menopauz i care

prezint chist de ovar benign, se va
recomanda:
A. CA 125
Semnele ecografice evocatoare ale

malignitatii unui chist organic ovarian sunt :
Markeri tumorali cuprinsi in bilantul

preterapeutic al maselor ovariene suspecte
sunt :
A. HER 2
B. CA 125
C. ACE
D. CA 19-9
E. CA 15-3
(pag. 600)
*7
Screeningul cancerului mamar presupune:
B. CA 19-9
A. mamografie incepand de la 50 de ani
C. CA 153
B. mamografie incepand de la 30 de ani
D. CEA
C. mamografie incepand de la 40 de ani
E. Mutaia BRCA1 sau BRCA2
D. ecografie incepand de la 50 de ani
(pag. 588)
E. ecografie bianual de la 50 de ani
(pag. 603)
Despre adenomioz sunt adevarate

urmtoarele afirmaii:
*8
Imunoterapie (erceptine) se administreaza :
A. Dismenoreea debuteaz nainte de menstruaie

i continu, uneori, i dup ncheierea
menstruaiei
A. in caz de supraexpresie HER-2
B. Uterul nu poate fi complet invadat de adenomioz
C. in caz de CA-125 scazut
C. Este o patologie rar
D. in caz de CA-15-3 crescut
D. Poate fi asociata cu fibromul uterin
E. in caz de CA-15-3 scazut
E. Reprezint infiltrarea zonei jonciunii cu esut

endometrial n cadrul miometrului
(pag. 603)
(pag. 589)
4
Lipomul:
B. in caz de CA-125 crescut
*9
Chistul dermoid este din punct de vedere

histologic o tumora cu celule:
A. Mucinoase
B. Endometroide
A. Este o proliferare malign a esutului adipos

nconjurat de o capsul
C. Tranzitionale
B. Vrsta medie de apariie este de 45 ani
D. Germinale
C. Mas moale,mobil, nedureroas
E. Clare
D. Impune tratament chirurgical
(pag. 598)
E. Mamografie: zon hiperclar, nconjurat de o

capsul fin si opac
(pag. 602)
Pag. 81 din 150
10 Care dintre urmatoarele situatii clinice

reprezinta complicatii ale chisturilor
ovariene?
* 15 Natura organica a chistului ovarian va fi

evocata de prezenta unuia dintre
urmatoarele semne:
A. Necrobioza
A. componenta lichida
B. Hemoragia intrachistica
B. una sau mai multe vegetatii intrachistice
C. Ruptura hemoragica a chistului
C. perete gros
D. Torsiunea
D. diametrul chistului mai mare sau egal cu 3 cm

indiferent de aspectul ecografic
E. Sepsis
(pag. 599)
* 11 Analiza histologica a zonei de rezectie larga
in tumora mamara canceroasa palpabila, sub
3 cm, include urmatoarele, cu exceptia:
E. ascita
(pag. 588)
* 16 Tratamentul adjuvant al carcinomului ductal
mamar consta in:
A. Tipul histologic al tumorii
A. chimioterapie
B. Dimensiunea tumorii
B. hormonoterapie
C. Invadarea marginilor de rezectie
C. radioterapie externa a sanului restant
D. Examenul citologic pe lama
D. tratament chirurgical
E. Expresia receptorilor pentru hormonii sexuali
E. suprimarea functiei ovariene cu GnRh
(pag. 603)
(pag. 604)
12 Factorii de risc pentru cancerul mamar

includ:
17 Distrofia fibro-chistica a sanului se

caracterizeaza prin:
A. Antecedente personale patologice de tumori

benigne mamare
A. prezenta unui nodul sau mai multi, chiar placard
B. Antecedente personale patologice de tumori

maligne mamare
C. nodul mamar care este constant indiferent de

momentul ciclului
C. Multigestitate
D. mastodinie cronica cu agravare premenstrual
D. Pubertate tardiva
E. pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale
E. Prima sarcina precoce
(pag. 601)
(pag. 602)
13 Care sunt factorii de risc pentru cancerul
mamar:
A. conditiile socioeconomice favorabile
B. pubertatea precoce,nuligestitate
C. mutatia genelor BRCA1 si BRCA2
D. antecedente personale de cancer mamar
B. nu creste riscul cancerului de san
18 Chisturile dermoide:
A. contin fanere, grasime, fragmente os
B. sunt tumori benigne de ovar
C. sunt tumori maligne de ovar
D. se impune rezectie(chistectomie) in momentul
diagnosticului indiferent de dimensiune si
simptomatologie
E. prima sarcina precoce.
E. diagnosticul este confirmat de CT/RMN
(pag. 602)
(pag. 598)
14 Mastoza sau distrofia fibrochistica a sanului:
* 19 Adenofibromul mamar:
A. conduita terapeutica consta in administrarea de

progestative per os sau topice timp de 20 de zile
pe luna
A. are dimensiune variabila in functie de momentul

ciclului menstrual
B. marimea chisturilor este variabila in functie de

momentul ciclului
C. este prezenta adenopatie axilara homolaterala
B. tegumentul din jurul sau este afectat
C. este o tumora mamara maligna
D. este un nodul mamar izolat, superficial, bine

delimitat, nedureros
D. creste riscul cancerului de san
E. apare la femei peste 35 ani
E. tratamentul este eminamente chirurgical
(pag. 601)
(pag. 601)
Pag. 82 din 150
* 20 Natura organica a chistului ovarian va fi

evocata de prezenta unuia dintre
urmatoarele semne:
* 25 Adenomioza este:
A. infiltrarea cu esut endometrial n cadrul
miometrului
A. perete subtire
B. o afeciune genital malign
B. componenta lichidiana
C. sindrom aderenial pelvin postoperator
C. caracter unilocular
D. infiltrarea cu esut endometrial la nivelul ovarului
D. una sau mai multe vegetatii intrachistice

E. diametrul chistului mai mare sau egal cu 4 cm.
E. infiltrarea cu esut endometrial la nivelul marelui

epiploon
(pag. 588)
(pag. 589)
* 21 Una dintre particularitile chisturilor

dermoide este:
* 26 Urmtoarele afirmaii cu privire la piosalpinx

sunt adevrate, cu excepia:
A. este o tumor malign
A. este un abces tubar sau tubo-ovarian
B. dispare sub tratament estroprogestativ
B. reprezint o complicaie a salpingitei
C. conine grsime, fanere, dini, fragmente de os
C. este localizarea tubar a sarcinii ectopice
D. are exclusiv coninut lichidian
D. este o colecie dureroas latero-uterin vizibil la

ecografie
E. se remite sub tratament antibiotic

(pag. 598)
* 22 Tratamentul adjuvant al carcinomului mamar
ductal presupune
A. chimioterapie
B. hormonoterapie
C. chirurgie radical
D. radioterapie extern a snului restant
E. chirurgie conservatoare
(pag. 604)
23 Natura organic a unui chist ovarian poate fi
evocat de urmtoarele semne:
A. una sau mai multe vegetaii intrachistice
B. spaniomenoree
C. component solid
D. caracter multilocular
E. hiperandrogenism
(pag. 588)
24 Semne ecografice evocatoare ale malignitii
pentru un chist ovarian organic sunt:
E. se asociaza cu sindrom biologic inflamator

(pag. 589)
27 Ruptura hemoragic a unui chist ovarian are
urmtorul tablou:
A. hemoperitoneu cu dureri pelvine severe
B. aprare muscular abdominal
C. dismenoree
D. oc hemoragic dac sngerarea este sever
E. bradicardie
(pag. 599)
28 Afirmaiile adevrate cu privire la
adenofibromul mamar sunt:
A. apare la femeile tinere cu vrste ntre 15-35 de
ani
B. este o tumor benign
C. este o tumor malign
D. este un nodul mamar izolat, superficial, bine
delimitat, ferm
E. exist adenopatie asociat
(pag. 601)
A. ascita
B. importana componentei solide
C. existena vegetaiilor
D. indice de rezisten Doppler sczut
E. conul de umbr posterior
(pag. 588)
Pag. 83 din 150
* 29 In cazul unei formatiuni tumorale pelvine la

femeie, din bilantul paraclinic, se recomanda
de prima intentie:
A. Tomografia computerizata, datorita sensibilitati si
specificitatii foarte mari
B. Rezonanta magnetica nucleara, datorita
eficacitatii crescute si datorita absentei riscului
de iradiere
C. Examenul ecografic pelvin, examinare ieftina,
neiradianta, accesibila, fara risc, sensibilitate si
specificitate mare
* 33 Mastoza este:
A. O afectiune eminamente benigna a sanului, nu
creste riscul de cancer mamar
B. O afectiune preneoplazica a sanului, ce asociaza
un interval mic de timp de la diagnostic pana la
aparitia cancerului mamar
C. O afectiune care asociaza diferite tipuri de
leziuni, non-inflamatorii, non-neoplazice, si care
creste riscul de cancer de san
D. O afectiune care necesita intotdeauna biopsiere
si cura chirurgicala.
D. Interventia chirurgicala, care ofera examenul

histopatologic al piesei
E. O afectiune benigna, care nu asociaza niciodata

adenopatie axilara
E. Markerii tumorali (CA12-5, CA 19-9, CEA),

markeri specifici si utili in procesul de diagnostic
(pag. 601)
(pag. 587)
* 30 Selectati afirmatia adevarata despre
adenomioza:
A. Este o patologie rar intalnita
B. Este o leziune preneoplazica a uterului
C. Este frecvent intalnita la femei tinere, in asociere
cu endometrioza
D. Se poate asocia cu cresterea de volum a uterului
si cu dismenoree
* 34 Screening-ul populational pentru cancerul de

san se face:
A. Cu examene mamografice anuale de la 35 de ani
B. Cu examene ecografice, imediat dupa inceperea
vietii sexuale, annual
C. Cu examen RMN de san, la toate pacientele cu
risc, annual
D. Cu mamografie la doi ani la pacientele cu varste
peste 50 de ani
E. Cu identificarea mutatiei BRCA 1 si 2
E. Este intotdeauna o afectiune izolata, nu se

asociaza cu fibromul uterin.
(pag. 603)
(pag. 589)
35 Intre factorii de risc pentru cancerul mamar

intra:
31 Natura organica a unui chist ovarian este

evocata de:
A. Prezenta unui perete subtire
B. Prezenta de vegetatii
C. Prezenta de septuri fine la examinarea
ecografica, evocatoare pentru hemoragie
intrachistica
D. Dimensiuni mai mici de 6 cm
E. Caracterul multilocular
(pag. 588)
32 Cancerul ovarian este:
A. O boala ce apare cel mai frecvent la femei in
plina viata reproductiva
A. Multiparitatea, cu pauze scurte intre alaptari

multiple
B. antecedente personale de patologie benigna a
sanului, cu atipii
C. Pubertatea tardiva
D. Prima sarcina tardiva
E. Menopauza precoce
(pag. 602)
36 Principiul ganglionului santinela axilar:
A. Chiar daca ganglionul santinela nu este invadat,
este frecventa invadarea celorlalti, de aceea se
indica evidarea ganglionara completa
chirurgicala in toate cazurile
B. Tehnica a fost validata doar pentru tumori mai
mari de 3 cm
B. O boala frecvent diagnosticata in stadiile

precoce, daca pacienta se prezinta la medicul
specialist anual, si i se practica examenul Babes
Papanicolaou
C. Localizarea ganglioniilor santinela se face

palpator, intraoperator
C. O boala depistata tardiv frecvent, la aparitia

complicatiilor (exemplu ascita)
D. Se practica examenul HP extemporaneu din

ganglionii santinela
D. O boala ce apare frecvent in climax

E. O boala ce poate da colectii pleurale
E. In caz de ganglion santinela metastatic se

practica limfadenectomie axilara
(pag. 599)
(pag. 603)
Pag. 84 din 150
* 37 Poate fi semn ecografic evocator al

malignittii unui chist ovarian:
42 Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt:

A. prima sarcina tardiva
A. ascita
B. Obezitatea
B. importanta componentei lichide
C. Alcoolismul
C. absenta vegetatiilor
D. Prezenta alaptarii
D. vascularizarea periferic
E. Tabagismul
E. indice de rezistent Doppler crescut
(pag. 602)
(pag. 588)
* 38 Torsiunea ovarian nu se caracterizeaz prin:
* 43 Abcesul mamar:
A. Complica alaptarea materna
A. durere cu iradiere epigastric
B. Nu este favorizat de fumat
B. vrsturi
C. Reprezinta proliferarea benigna a tesutului

adipos inconjurat de capsula
C. aprare abdomino-pelvin
D. durere de tip lovitur de pumnal
E. durere cu iradiere lombar
(pag. 599)
39 Natura organic a unui chist ovarian este
evocat de prezena unuia din urmtoarele
semne:
D. Este o tumora benigna ce se dezvolta din

canalele galactofore
E. Renuntarea la fumat nu influenteaza recidivele.
(pag. 602)
* 44 Hemoragia intrachistica se caracterizeaza
prin:
A. una sau mai multe vegetatii intrachistice
A. Hemoperitoneu
B. diametrul chistului mare sau egal cu 1 cm
B. Durere pelvina, de multe ori fara aparare
C. caracter multilocular
C. Beta-HCG pozitiv
D. perete gros
D. Metroragie
E. perete subire
E. Durere severa de tip lovitura de pumnal.
(pag. 588)
(pag. 599)
40 Urmtoarele afirmaii despre mastoz sunt

adevrate:
45 Clasificarea histologic a tumorilor ovariene

cuprinde:
A. creste riscul cancerului de sn
A. tumori epiteliale
B. dup terminarea menstruaiei simptomele se

atenueaz
B. tumori ale stromei gonadale i ale cordoanelor

sexuale
C. pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale
C. tumori cu celule germinale
D. tratamentul este eminamente chirurgical
D. tumori de rete ovarii
E. tratamentul const n administrarea de

progestative
E. tumori borderline de ovar
(pag. 601)
41 Piosalpinxul se caracterizeaza prin:
(pag. 598)
46 Complicaiile chisturilor ovariene includ:
A. involuia n menopauz
A. Dureri,febra sau subfebrilitate
B. torsiunea ovarului
B. Sindrom biologic inflamator
C. ruptura hemoragica
C. Dismenoree
D. degenerescena malign
D. Ascita
E. hemoragia intrachistic
E. Metroragie
(pag. 599)
(pag. 589)
Pag. 85 din 150
* 47 Diagnosticul imunologic al tumorilor

ovariene presupune:
* 52 Modificrile mamografice n cancerul mamar

sunt:
A. alfa- fetoproteina
A. ngroarea sau retracia tegumentelor
B. beta- HCG
B. prezena unei opaciti stelate, neregulate
C. CA 125
C. modificari de sensibilitate
D. CA 19.3
D. opacitate cu contur regulat
E. progesteronul
E. modificri de temperatur la nivelul formaiunii

tumorale
(pag. 600)
* 48 Privind cancerul ovarian urmatoarele
afirmaii sunt adevrate:
A. nu prezint factori de risc
B. vrsta medie de apariie este 40- 45 ani
C. existena unei colecii pleurale
D. tulburrile digestive sunt rare
E. tratament de elecie: histerectomie total cu
anexectomie bilateral
(pag. 599)
* 49 Adenofibromul mamar:
A. este forma comun de tumor malign
(pag. 603)
53 Natura organic a unui chist ovarian este
evocat de:
A. diametrul chistului mai mare sau egal cu 6 cm
B. componenta lichidian
C. caracter multilocular
D. perete subire, nevizualizabil
E. prezena vegetaiilor intrachistice
(pag. 588)
54 Managementul unei tumori anexiale
suspecte presupune:
B. apare de obicei la vrste naintate
A. RMN pelvin
C. diagnosticul de certitudine este dat de biopsia

sub ghidaj ecografic
B. CA 125
C. CT toracoabdominopelvin
D. are limite imprecise, plurilobulat, nedureros
D. histerosalpingografie
E. excizia chirurgical se face numai la pacientele

n postmenopauz
E. aspiraia transvaginal sub ghidaj ecografic
(pag. 601)
* 50 Screeningul pentru cancerul de sn:
A. este indicat la toate femeile n perioada de
activitate sexual
B. este indicat la femeile peste 70 de ani
C. include examinare echografic
D. include examinare clinic i mamografic
E. este indicat anual la femeile peste 50 de ani
(pag. 603)
51 n distrofia fibrochistic a snului:
(pag. 589)
* 55 Semnele ecografice evocatoare ale
malignitii nu includ:
A. ascita
B. existena vegetaiilor
C. vascularizarea periferic
D. indice de rezisten Doppler sczut
E. componenta solid
(pag. 588)
56 Indicaia operatorie ( chistectomie prin
laparoscopie) se recomand n caz de:
A. se asociaz leziuni de diferite tipuri
A. chist cu aspect organic evideniat prin ecografie
B. unul sau mai muli noduli, uneori apar scurgeri

mamelonare
B. cretere de volum a chistului
C. acuzele sunt exacerbate n perioada

premenstrual
C. prezena ascitei n cantitate mare

D. prezena unui chist follicular sau de corp luteal
D. adenopatii homolaterale suspecte
E. n caz de modificri morfologice ale chistului
E. ader la piele i la planurile subiacente
(pag. 589)
(pag. 601)
Pag. 86 din 150
57 Semnele ecografice evocatoare pentru

tumora maligna ovariana sunt;
62 Caracteristicile chisturilor mamare solitare

includ:
A. ascita
A. Sunt unice
B. vegetatii intrachistice
B. Sunt mobile
C. componenta solida
C. Prezinta intotdeauna scurgeri mamelonare
D. diametrul chistului sub 2,5 cm
D. Sunt uneori dureroase spontan
E. continut intrachistic clar, anecogen
E. Sunt uneori dureroase la palpare
(pag. 588)
(pag. 601-602)
* 58 Hemoragia intrachistica ovariana se

manifesta clinic prin;
A. durere severa tip " lovitura de pumnal"
63 In cazul oricarei secretii mamelonare

suspecte se vor efectua urmatoarele
investigatii:
B. tablou de hemoperitoneu
A. Scintigrafia pulmonara
C. aparare abdomino-pelvina obligatorie
B. Mamografia
D. durere pelvina, de multe ori fara aparare
C. Ecografia
E. soc hemoragic
D. Galactografia
(pag. 599)
E. Citologia
* 59 Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt

urmatorii, cu exceptia;
(pag. 602)
A. pubertate precoce
Tema nr. 52
Poliartrita reumatoid
B. menopauza tardiva
C. alaptarea
D. nuligestitate
E. antecedente de radioterapie toracica
(pag. 602)
60 Conduita terapeutica in cancerul mamar
subclinic consta in:
A. tumorectomie
B. radioterapie externa a sanului restant
C. chimioterapie
D. fara hormonoterapie
E. limfadenectomie axilara
(pag. 604)
* 61 Chisturile dermoide reprezinta:
A. Tumori mixte ale cordoanelor sexuale si cu
celule germinale
B. Tumori cu celule germinale
C. Tumori de "rete ovarii"
D. Tumori secundare (metastaze)
E. Tumori cu celule clare
(pag. 598)

medicamentelor
*1
Identificai afirmaia corect privind afectarea

articular n poliartrita reumatoid
A. respect articulaiile metacarpofalangiene si

interfalangiene proximale
B. implic preferenial articulaiile interfalangiene
distale
C. asociaz frecvent simptome/semne
extraarticulare
D. este o poliartrit acut cu durata sub ase
sptmni
E. se caracterizeaz prin prezena sinovitei i
eroziunilor cu pattern poliarticular
(pag. 629)
*2
Precizai afirmaia corect referitor la

evaluarea radiografic a unui pacient cu
poliartrit reumatoid
A. necesit expunerea minii i a pumnului pentru

identificarea semnelor de condrocalcinoz
B. nu identific leziuni radiologice n primii 2 ani de
evoluie
C. este obligatorie expunerea radiografic a
articulaiilor tibio-tarsiene
D. absena leziunilor radiologice exclude
diagnosticul
E. expunerea 3/4 picior bilateral fa poate identifica
pensri de spaiu articular i eroziuni
(pag. 629)
Pag. 87 din 150
*3
Care dintre complicaiile enumerate nu este

ntlnit n poliartrita reumatoid
A. pericardita
B. amiloidoza AA
C. glomerulonefrita proliferativ difuz
D. multinevrita
Tratamentul de fond n poliartrita reumatoid

presupune
A. utilizarea de prim intenie a terapiei anti-TNF n

formele uoare i moderate de boal
B. iniial administrarea de metotrexat sau
leflunomid
E. episclerita
C. administrarea de rituximab de prim intenie n

formele severe de boal
(pag. 630)
D. evitarea hidroxiclorochinei n monoterapie
*4
Reaciile adverse la methotrexat nu includ
A. citopenia
B. stomatita
C. hirsutismul
D. infeciile
E. citoliza hepatic
(pag. 631)
*5
Tratamentul de fond convenional n

poliartrita reumatoid utilizeaz
A. etanercept
B. leflunomid
C. tocilizumab
D. infliximab
E. abatacept
(pag. 631)
6
Evaluarea complementar a pacientului cu

poliartrit reumatoid presupune
A. cercetarea sindromului inflamator, VSH, CRP

B. identificarea terenului genetic HLA-DR0401,
0404, 0405
C. determinarea anticorpilor anti-CCP i a factorului
reumatoid
D. radiografia de mini i ecografia articular
E. testarea funciei hepatice i a creatininei
(pag. 629)
7
Afirmaiile incorecte privind anticorpii antiCCP sunt
A. apar la 15% din vrstnicii peste 70 de ani

B. sunt identificai frecvent n lupusul eritematos
sistemic, sclerodermie i spondiloartropatii
C. sunt foarte sensibili i specifici pentru PR
D. prezint semnificaie diagnostic dar nu i
prognostic, de severitate a bolii
E. se pozitiveaz n infecii cronice (virus hepatitic
C, tuberculoz, mononucleoz).
(pag. 628)
E. utilizarea terapiei combinate metotrexat +

sulfasalazin
(pag. 630,631)
9
Monitorizarea pacientului cu poliartrit

reumatoid include
A. evaluarea clinic a rigiditii matinale i durerii

articulare
B. determinarea markerilor biologici: VSH, CRP,
ANA, ANCA
C. evaluarea radiografic a minilor la fiecare trei
luni
D. scorul de activitate a bolii DAS28
E. identificarea comorbiditii cardiovasculare
(pag. 631)
10 Factori de prognostic ai severitii n
poliartrita reumatoid sunt
A. vasculita reumatoid
B. prezena eroziunilor la diagnostic
C. teren genetic HLA-B27
D. persistena sinovitei la 3 luni de tratament
E. debut acut monoarticular
(pag. 629,630)
* 11 Bioterapia in poliartrita reumatoida include:
A. Prednison
B. Leflunomida
C. Sulfasalazina
D. Metotrexat
E. Adalimumab
(pag. 630-631)
12 Eliminarea diagnosticelor diferentiale la
pacientii cu poliartrita reumatoida presupune
urmatoarele teste:
A. ANCA (anticorpi anticitoplasma polinuclearelor
neutrofile)
B. Parvovirus B19
C. ANA (anticorpi antinucleari)
D. Acid uric seric
E. VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) si CRP
(proteina C reactiva)
(pag. 629)
Pag. 88 din 150
13 Cauzele principale ale mortalitatii la pacientii

cu poliartrita reumatoida sunt:
A. Infectia
B. Fibroza pulmonara
C. Cancerul
D. Evenimentele cardio-vasculare
Care dintre urmatoarele afirmatii privind

diagnosticul clinic al spondilitei anchilozante
nu sunt adevarate
A. durerea de spate de tip inflamator raspunde

prompt la administrarea AINS si reaparare dupa
48 de ore dupa oprirea tratamentului
E. Sindromul Caplan
B. afectarea fesiera este obiectivata prin durere

fesiera
(pag. 630)
C. artritele periferice sunt simetrice
Tema nr. 53
Spondilit anchilozant
D. antecendetele familiale de spondiloartropatie,

psoriazis, boli inflamatorii intestinale sunt
semnificative pentru diagnostic
E. niciuna dintre afirmatiile de mai sus

pag. 634-635
1
Tratamentul anti-TNF-alfa in spondilita

anchilozanta este
A. indicat in cazurile cu afectare vertebrala dupa

esec succesiv la trei AINS
B. indicat in afectarea coxofemurala
C. prescris dupa excluderea istoricului de
tuberculoza primara
D. singura optiune terapeutica a uveitelor
E. util in cazurile cu afectare a entezelor care nu
raspund la administrarea corecta a AINS
(pag. 635)
2
Examenul RMN in spondilita anchilozanta

evidentiaza
(pag. 634,635)
*5
Care dintre urmatoarele afirmatii despre

spondiloartropatii nu este adevarata:
A. asociaza afectare de tip inflamator axial, periferic

si entezal
B. sunt cert definite de pozitivitatea pentru HLA-B27
C. reunesc spondilita anchilozanta, artrita
psoriazica, artritele reactive, artritele din boli
inflamatorii intestinale, sindromul SAPHO;
D. pot avea manifestari extraarticulare oculare,
gastrointestinale, cutanate
E. au frecventa similara poliartritei reumatoide
(pag. 634)
*6
Alegeti afirmatia adevarata privind testul

Schober in spondilita anchilozanta
A. efuziunea articulara de sold
A. este manevra de provocare a durerii in

articulatiile sacroiliace
B. afectarea sacroiliaca si vertebrala in cazurile cu

radiografii normale
B. evalueaza afectarea inflamatorie a articulatiei

soldului
C. hiposemnal T1 dupa administrarea de

gadolinium si hipersemnal T2 la nivelul spatiilor
sacroiliace
C. este util in aprecierea redorii coloanei lombare
D. aspectul de spondilodiscita infectioasa
E. este indispensabil in aprecierea afectarii

articulare periferice
E. sinovita articulatiilor periferice in cazurile cu

aspect ecografic normal
(pag. 635)
3
Evaluarea complementara in
spondiloartropatii consta in
A. determinarea prezentei HLA-B27

B. testarea VSH, CPR, factor reumatoid
C. ecografia articulara
D. radiografii ale bazinului, coloanei vertebrale
toraco-lombare, picioarelor
E. determinari ale hemogramei, transaminazelor,
ureei, creatininei
D. reprezinta metoda de electie pentru aprecierea

expansiunii toracice
(pag. 634)
*7
Care dintre semnele radiologice enumerate

nu este specific spondilitei anchilozante
A. semnul Romanus
B. sindesmofitele
C. aspectul de vertebre patrate
D. osteofitele
E. sacroiliita
(pag. 635)
(pag. 635)
Pag. 89 din 150
*8
Care dintre urmatoarele manifestari

extraarticulare nu este caracteristica
spondilitei anchilozante
13 Semnele extraarticulare principale in

spondiloartropatii includ:
A. Acneea
A. amiloidoza AA
B. Uveita
B. nefropatia IgA
C. Diareea
C. boala de reflux gastroesofagiana
D. Artrita periferica
D. insuficienta aortica
E. Leziuni cutanate psoriazice
E. uveita anterioara
(pag. 634-635)
(pag. 634,635)
*9
Tratamentul cu metotrexat in spondilita

anchilozanta este util in controlul
A. artritei periferice
B. afectarilor entezelor
C. progresiei axiale a bolii
D. uveitei
E. afectarii coxofemurale
(pag. 635)
10 Alegeti afirmatiile adevarate privind afectarea
entezelor in spondiloartropatii
A. se exprima frecvent prin talalgii
B. consta in inflamatia zonei de insertie pe os a
tendoanelor si ligamentelor
Tema nr. 54
Osteoporoz
pag. 636-640
*1
Osteoporoza este
A. boala extrem de dureroasa indiferent de

instalarea unei fracturi
B. maladie difuza a scheletului, caracterizata prin
scaderea masei osoase
C. afectiune rara de tip primar
D. boala grava cand valoarea scorului T se
regaseste in intervalul -1 si -2.5
C. raspunde la administrarea de sulfasalazina
E. afectiune preponderent diagnosticata la varsta

tanara
D. se trateaza cu AINS
(pag. 636)
E. consta in dureri trohanteriene, sternale

(pag. 634,635)
11 Tratamentul medical general de fond,
recomandat la pacientii cu spondiloartropatii
cu artrita periferica, include:
A. Metotrexat
B. Atropina
C. Sulfasalazina
D. Anticorpii anti-TNF-alfa
E. Corticosteroizi
(pag. 635)
12 Alegeti afirmatiile corecte referitoare la
tratamentul cu AINS (antiinflamatoare
nesteroidiene) in spondiloartropatii:
A. Reprezinta tratamentul cheie al
spondiloartropatiilor
B. Sensibilitatea la AINS este un test de
diagnosticare
C. Apare recul in urmatoarele 48 de ore dupa oprire
D. Reprezinta singura optiune terapeutica in afectari
ale entezelor si/sau ale coloanei vertebrale
E. Este de prima intentie in tratamentul uveitelor
anterioare
*2
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare

la osteoporoza este adevarata
A. Osteoporoza primara este boala osoasa

fragilizanta cea mai frecventa
B. Osteoporoza nu necesita teste de laborator in
cazul unei fracturi cu aparenta osteoporotica
C. Tratamentul osteoporozei presupune doar un
regim igieno-dietetic
D. Terapia osteporozei este strict medicamentoasa
E. Oricare dintre variantele de mai sus
(pag. 636)
*3
Diagnosticul de osteoporoza primara
A. nu consta in excluderea osteoporozei secundare

B. poate fi obiectivat la un pacient cu mastocitoza
sistemica
C. nu include evaluarea imunofixarii urinare sau a
TSH-ului
D. presupune in primul rand decelarea unei cauze
generale de osteopatie fragilizanta nonosteoporotica
E. consta in efectuarea frecventa a densitometriei
osoase
(pag. 637)
(pag. 634-635)
Pag. 90 din 150
*4
Osteoporoza secundara
Absortiometria cu raze X
A. nu are niciodata o cauza endocrinologica
A. este utilizata pentru terapia osteoporozei
B. nu trebuie exclusa in momentul diagnosticului

formei primare intrucat reprezinta un alt tip de
patologie
B. masoara densitatea minerala osoasa la nivelul

coloanei vertebrale lombare
C. se poate regasi la un pacient cu rezectie

intestinala extinsa in antecedentele patologice
D. reprezinta un stadiu evolutiv al osteoporozei
primare
C. reda un scor T mai mare de -2.5 pentru

osteopenie
D. reda un scor T normal mai mare de -1
E. reprezinta un instrument important in diagnosticul
osteoporozei secundare
E. niciuna dintre variantele de mai sus nu este

corecta
(pag. 636)
(pag. 637)
*5
Fracturile osteoporotice
A. nu apar niciodata consecutiv unui traumatism

minim
B. sunt extrem de frecvente la nivelul extremitatii
proximale a antebratului
C. afecteaza preponderent segmentul cervical al
coloanei vertebrale
D. sunt localizate uzual la nivel vertebral
E. prezinta simptome neurologice in majoritatea
cazurilor
(pag. 637)
6
Care afirmatii referitoare la osteoporoza sunt

incorecte
A. Terapia osteoporozei in absenta unor fracturi

este intotdeauna de tip farmacologic sistematic
B. Osteoporoza severa nu se asociaza decat
rareori cu prezenta uneia/mai multor fracturi
C. Diagnosticul de osteoporoza secundara nu se
regaseste niciodata la un pacient cunoscut cu
boala celiaca
D. Testele de laborator ce trebuie efectuate la
pacientul cu osteoporoza cuprind doar:
hemograma, calciu seric si calciuria
E. Maladia Marfan este o osteopatie fragilizanta
non-osteoporotica
(pag. 637, 638)
7
Osteoporoza primara
A. exclude alte cauze de osteopatie fragilizanta
Bisfosfonatii
A. reprezinta substanta activa a ranelatului de

strontiu
B. reduc riscul fracturilor vertebrale si de sold
C. au ca efecte secundare: osteonecroza aseptica
de cap femural si stomatita
D. se administreaza concomitent cu raloxifenul,
dimineata pe stomacul gol fara a manca cu un
pahar mare de apa
E. pot fi administrati la pacienti cu osteoporoza, de
sex feminin inainte de 70 de ani cu DMO foarte
scazut (scorul T mai mic de -3) chiar si in
absenta unei fracturi
(pag. 638,639)
10 Cand indicati efectuarea densitometriei
osoase
A. La populatia generala cu antecedente personale
de fractura la nivel vertebral lombar fara o
trauma majora
B. In cazul descoperirii unei tumori osoase
vertebrale
C. La femei in postmenopauza cu un IMC mai mic
de 19kg/m, cu exceptia celor care se afla in
terapie de substitutie hormonala cu TSH in doze
mai mici decat cele necesare pentru protectia
oaselor
D. La femei aflate in postmenopauza cu istoric
concomitent de tratament cu corticosteroizi
pentru o perioada de cel putin 3 luni consecutive
la o doza care sa depaseasca 7.5 mg/zi
echivalent al prednisonului
E. La subiecti de sex feminin cu menopauza inainte
de 40 de ani
B. presupune evaluarea vitezei de sedimentare a

hematiilor, electroforeza proteinelor serice,
calciului seric, creatininuriei
(pag. 638)
C. poate induce afectiuni de tip malign
11 Localizarile uzuale ale fracturilor

osteoporotice includ:
D. poate fi diagnosticata atat la femei cat si la

barbati
A. Fracturile degetelor de la maini

B. Fracturile craniului
E. nu este dureroasa, simptomatologia algica fiind

de fapt prezenta doar in cazul unei fracturi
C. Fracturile vertebrale, cu exceptia celor cervicale
(pag. 636,637)
D. Fracturile extremitatii superioare a femurului

E. Fracturile extremitatii distale a antebratului
(pag. 637)
Pag. 91 din 150
12 Cauze frecvente ale osteoporozei secundare

sunt:
*3
Semnele Leri si Lasegue
A. sunt pozitive in cazul herniei rupte
A. Osteogeneza imperfecta
B. traduc sciatica L3-L4
B. Tratamentul prelungit cu heparina
C. redau originea discala a unei afectari radiculare
C. Gastrectomia
D. sunt echivalente semnului soneriei
D. Maladia Marfan
E. Osteodistrofia renala
E. niciunul dintre raspunsurile de mai sus nu este

cel corect
(pag. 637)
(pag. 627)
13 Factorii de risc ai fracturilor osteoporotice

includ:
A. Varsta sub 60 de ani
B. Fumatul
C. Greutate corporala peste 19 Kg/metru patrat
D. Menopauza precoce (inainte de varsta de 40 de
ani)
E. Antecedentele de tratament sistemic cu
corticosteroizi in doza mai mare de 7,5 mg/zi,
echivalent al prednisonului, timp de cel putin 3
luni
(pag. 639)
Tema nr. 55
Radiculalgia i sindromul de comprensiune nervoas
pag. 625-627
*1
Lomboradiculalgia comuna
A. este intotdeauna bilaterala cu exceptia stenozei

de canal verterbal lombar
B. rareori este relationata cu o deformare rahidiana
congenitala sau dobandita
C. se caracterizeaza prin hernie de disc mai ales la
pacientii varstnici cu un factor declansator
D. presupune efectuarea de rutina a unui examen
computer-tomografic
E. toate variantele de mai sus sunt corecte
(pag. 625)
*2
Radiculalgia simptomatica
A. poate releva o spondilodiscita infectioasa

B. are un caracter strict mecanic, fara asocierea
semnelor generale de tip febril sau alterarea
starii generale
C. nu reprezinta o urgenta diagnostica sau
terapeutica putand fi usor recunoscuta clinic
*4
Sindromul de tunel carpian
A. se insoteste clinic de hiperestezie in teritoriul

nervului median
B. va fi obiectivat prin semnul Tinel efectuat prin
hiperflexia incheieturii mainii
C. conduce la acroparestezie nocturna, cu
interesarea teritoriului nervului median fata
palmara a primelor 2 degete si jumatatea
exterioara din medius
D. conduce la acroparestezie nocturna cu
interesarea teritoriului nervului median fata
palmara a primelor 3 degete si jumatatea
exterioara din inelar
E. nu poate avea semne functionale de tip
acroparestezie noctura
(pag. 627)
*5
Teritoriul senzitiv al afectiunii radiculare cu

topografie la nivelul C5 va fi evaluat
A. prin abductia bratului

B. prin determinarea reflexului bicipital
C. pe fata interna a bratului
D. prin manevre pasive de mobilizare ale articulatiei
scapulo-humerale
E. in partea de sus a umerilor
(pag. 626)
6
Tratamentul radiculalgiei si al sindromului de

compresie nervoasa
A. include administrarea pe cale sistemica si pe

termen lung a unui corticoid
B. presupune terapia cauzei principale
C. poate fi de tip medicamentos local
D. nu include cura chirurgicala in ceea ce priveste
sindromul de tunel carpian
E. permite infiltratia cu corticosteroizi si la pacientii
cu tulburari de coagulare
(pag. 626,627)
D. traduce o afectare tronculara a nervului sciatic

popliteu extern
E. cand este asociata cu un sindrom rahidian si in
cazul herniei de disc rupte, cu migrare trebuie
cautata o compresie extrarahidiana
(pag. 625)
Pag. 92 din 150
Investigatiile suplimentare in cazul unei

radiculalgii necomplicate includ:
10 Examinarile complementare in cazul

sindromului de tunel carpian
A. decat radiografia de coloana vertebrala indiferent

de durata simptomatologiei algice
A. pot releva semne de denervare cu indicatie

chirurgicala imediata
B. nimic suplimentar, cu exceptia radiografiei de

coloana vertebrala, hemoleucograma, CRP si
hemostaza in cazul duratei sub 6 saptamani a
simptomatologiei si numai daca s-au prevazut
inflitratii rahidiene
B. nu aduc nici un beneficiu comparativ cu

examenul clinic
C. includ efectuarea de radiografii ale mainilor
C. evaluare extensiva indiferent de durata

simptomatologiei sau de afectiunile preexistente
E. vor cuprinde si hemograma, VSH,CRP
D. radiografie de coloana vertebrala, CRP,

hemostaza dupa 6 - 8 saptamani de la debutul
simptomatologiei
E. CT rahidian dupa 6-8 saptamani de la instalarea
simptomatologiei algice
(pag. 626)
8
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte
A. Un fumator cu radiculalgie C8-D1, cu orar

inflamator si asociere de sindrom ClaudeBernard-Horner poate fi diagnosticat cu
afectiune maligna pulmonara
B. Nementionarea posibilitatii unei amiloidoze AL la
un pacient de peste 65 de ani cu sindrom de
tunel carpian reprezinta o eroare de diagnostic
C. Afectarea radiculara L5 include lezarea
tronculara a nervului sciatic popliteu extern
D. Cruralgia poate fi definita la nivel L3 sau L4
E. Sindromul de coada de cal reprezinta indicatie
chirurgicala in cazul unei lomboradiculalgii
(pag. 626)
9
Indicatiile chirurgicale ale unei

lomboradiculalgii
A. sunt rezervate doar cazurilor extrem de grave,

cu potential letal
B. includ deficitul motor recent si radiculalgia
hiperalgica
C. se adreseaza cazurilor cu afectiuni
pluriradiculare, tulburari sfincteriene, dar si celor
cu dureri radiculare de origine discala cu
insufcienta functionala majora
D. nu exista indicatie chirurgicala in cazul
lomboradiculalgiilor
D. presupun inclusiv prelevarea proteinuriei de 24

de ore
(pag. 627)
* 11 In sindromul de compresie nervoasa
manevra Tinel:
A. Este pozitiva in afectarea tronculara a nervului
sciatic popliteu extern
B. Presupune parestezii in teritoriul nervului
median, la percutia tunelului carpian
C. Este echivalenta semnului soneriei
D. Implica hiperflexia incheieturii mainii
E. Daca este pozitiva implica purtarea unei centuri
lombare
(pag. 626-627)
Tema nr. 56
Prescrierea i monitorizarea antiinflamatoarelor
corticosteroidiene i necorticosteroidiene
medicamentelor
*1
Care dintre urmatorii agenti farmacologici

sunt de tip AINS
A. Pirazolii
B. Prednisonul
C. Betametazona
D. Ketotifenul
E. Lorazepamul
(pag. 646)
*2
In care dintre afectiunile enumerate mai jos

este permisa infiltrarea de corticosteroizi?
E. nu se poate recurge la terapie chirurgicala in

primele 8 saptamani de la diagnosticul
sindromului de coada de cal
A. Status infectios activ
(pag. 627)
C. Artrita septica
B. Bursita olecraniana
D. Osteocondrom
E. Toate raspunsurile de mai sus sunt eronate
(pag. 649)
Pag. 93 din 150
*3
Ce tipuri de afectiuni dintre cele redate mai

jos, presupun administrarea pe o perioada
lunga a AINS
A. Rahialgii
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt

incorecte
A. AINS au si efecte de tip analgezic si antipiretic
B. Tendinite si bursite
B. Etoricoxibul este un inhibitor selectiv al

ciclooxigenazei 1
C. Traume sportive
C. Indometacinul face parte din clasa pirazolilor
D. Spondilita anchilozanta
D. AINS pot induce crize de crize de diverticulita

sigmoidiana
E. Guta cronica tofacee

(pag. 646)
*4
Care sunt reactiile adverse dupa

administrarea steroizilor pe cale generala
A. Hipercorticismul iatrogen, retard de crestere la

copil, amenoree, osteonecroza aseptica
B. Boala Crohn, complicatii cardio-vasculare,
hiperlipemie, sigmoidita, acnee
C. Diverticuloza, cicatrici cheloide, infectii
oportuniste
D. Diabet zaharat tip I insulinonecesitant
E. Feocromocitom, hipotiroidism, hipopotasemie
(pag. 648,649)
*5
Interactiunile medicamentoase ale AINS

includ
A. antihipertensivele de tip sartan

B. fenitoina-cu risc de supradozaj
C. corticosteroizii indiferent de diagnostic si de
simptomatologia algica
D. salicilatii cu risc de reactie de hipersenibilizare
imediata
E. inhibitorii de pompa de protoni
E. Administrarea de AINS poate avea drept efect

secundar, nefrita acuta interstitiala imunoalergica
(pag. 645,646)
9
Ce indicati in prescriptia corticosteroizilor
A. scaderea treptata a dozelor fara necesitatea unei

terapii de fond in poliartrita reumatoida
B. contraindicatia acestor substante
medicamentoase in vasculite sistemice, tip boala
Horton
C. administrarea in polimialgia reumatica in doza
initiala de atac cu diminuarea ulterioara treptata
D. riscul de insuficienta suprarenala consecutiv unei
diminuari a dozei de steroid sub 0,1mg/kgc/zi
impune efectuarea unui test la Synacthen
E. terapia pe termen scurt nu impune descrestere
progresiva
(pag. 648)
10 AINS pot fi administrate in siguranta in
urmatoarele circumstante
A. topic, de exemplu ketoprofenul fara a induce
fenomene de fotosensibilizare
B. la pacientul cu osteoartrita de genunchi, in puseu
congestiv
(pag. 647,648)
C. in patologii radiculare
A. prescrierea a doua antiinflamatoare simultan
D. in doze mari la pacientii cu boli inflamatorii

intestinale
B. prescrierea de AINS concomitent cu

anticoagulante orale
E. in colagenoze simultan cu antiinflamatoare

corticosteroidiene
C. continuarea terapiei cu AINS si in afara

perioadelor nedureroase din artroze
(pag. 646,647)
Este permisa
D. administrarea de corticosteroid la un pacient cu

poliartrita reumatoida
E. infiltrarea locala de corticosteroizi la pacientul cu
sindrom de tunel carpian
(pag. 646,647,648)
7
Reprezinta complicatii specifice la infiltratii

de corticosteroizi
A. hemartroza
* 11 O contraindicatie a infiltrarii de
corticosteroizi este reprezentata de:
A. Infectia activa
B. Tendinite
C. Artrita aseptica
D. Sindromul de canal carpian
E. Bursite
(pag. 649-650)
B. ruptura tendinoasa in cazul infiltrarii periarticulare

C. risartroza
D. artrita acuta gutoasa
E. artrita psoriazica
(pag. 650)
Pag. 94 din 150
12 Contraindicatiile de administrare a AINS

(antiinflamatoare nesteroidiene) includ:
*3
A. Insuficienta renala cronica
Conform clasificrii Garden, fractura

cervical a femurului cu ruptur complet
este de tip:
B. Patologii rahidiene
A. Garden I
C. Artroza
B. Garden II
D. Antecedente de ulcer peptic recent
C. Garden III
E. Tulburari hemoragice
D. Garden IV
(pag. 646)
E. Garden V
13 Masurile igieno-dietetice in terapia prelungita

cu corticosteroizi includ:
(pag. 655)
*4
A. Restrictie de zaharuri de absorbtie rapida
Fracturile intertrohanteriene sunt fracturi cu

traiect de fractur:
B. Suplimentarea consumului de sodiu
A. Parcelare ale marelui trohanter
C. Dieta bogata in proteine
B. Ce separ un fragment diafizar
D. Activitate fizica regulata
C. Oblic de la marele la micul trohanter
E. Dieta bogata in produse lactate
D. Orizontal ntre marele i micul trohanter
(pag. 649)
E. Sub nivelul micului trohanter

(pag. 655)
Tema nr. 57
Fractura extremitii inferioare a radiusului i a
extremitii superioare a femurului la adult i
particularitile fracturilor la copil
pag. 653-654, 655-656, 664
*1
Fractura extraarticular cu deplasare

posterioar a extremitii inferioare a
radiusului se numete:
*5
Fractura-dezlipire epifizar Salter 3 este

fractura cartilajului de cretere cu
A. Traiect numai prin cartilajul de cretere

B. Prelungire metafizar
C. Prelungire epifizar
D. Prelungire metafizar i epifizar
E. Compresiune axial
(pag. 664)
6
A. Pouteau-Colles
B. Goyrand-Smith
Deformarea membrului inferior ntr-o

fractur dezangrenat a extremitii
superioare a femurului este n:
C. Gerard-Marchand
A. Rotaie extern
D. Destot
B. Rotaie intern
E. Galeazzi
C. Abducie
(pag. 653)
D. Adducie
*2
Fractura extraarticular cu deplasare

anterioar a extremitii inferioare a
radiusului se numete:
A. Pouteau-Colles
B. Goyrand-Smith
E. Flexie
(pag. 655)
7
Urmtoarele afirmaii referitoare la fracturile

extremitii superioare a femurului sunt
adevrate:
C. Gerard-Marchand
A. Fracturile cervicale sunt fracturi extraarticulare
D. Destot
B. Fracturile cervicale prezint risc de necroz

secundar a capului femural
E. Galeazzi
(pag. 653)
C. Fracturile capului femural sunt relativ frecvente

D. Fracturile cervicale prezint risc de
pseudartroz
E. Fracturile masivului trohanterian au risc de
consolidare vicioas
(pag. 655)
Pag. 95 din 150
O fractur a extremitii inferioare a

radiusului se caracterizeaz clinic prin:
13 Fracturile extraarticulare ale extremitatii

inferioare a radiusului la adult sunt:
A. Durere
A. Fractura Pouteau-Colles (deplasare posterioara)
B. Impoten funcional
B. Fractura Goyrand-Smith (deplasare anterioara)
C. Deformarea pumnului n dos de furculi dac

deplasarea este anterioar
C. Fractura in cruce (a lui Destot)
D. Leziune a nervului radial

E. Edem
D. Fractura in T
E. Fractura marginala anterioara
(pag. 653)
(pag. 653)
9
Din complicaiile posibile ale unei fracturi a

extremitii inferioare a radiusului fac parte:
A. Leziunea nervului radial

B. Deschidere cutanat
C. Sindromul de compartiment
D. Infecia zonei operate
E. Necroza osoas
(pag. 654)
10 Cel mai frecvent tratament al fracturilor la
copil este tratamentul ortopedic din
urmtoarele motive
A. Risc de epifiziodez postoperatorie (dac
intervenia chirurgical este localizat pe
cartilajul de cretere)
B. Tolerabilitate bun a fixrii vicioase prin
remodelarea ulterioar
Tema nr. 58
Infeciile acute ale prilor moi (abces, panariiu,
flegmon al tecii)
pag. 669-670
1
Unele din semnele clinice locale ale

abcesului prilor moi sunt:
A. Colecia fluctuent
B. Febra
C. Hiperleucocitoza
D. Durerea pulsatil
E. Hipotermia local
(pag. 669)
2
Flegmonul digital este caracterizat clinic prin:
C. Epifize fertile: aproape de genunchi i departe de

cot
A. Mrirea n volum a degetului afectat
D. Formarea unui punct osos la nivelul leziunii

cartilajului de cretere
C. Iradierea durerii de-a lungul nveliului
E. Absena complicaiilor de rigiditate sau a

tromboflebitei sub ghips
B. Localizarea infeciei
D. Durere la extensia pasiv a degetului
E. Deformarea degetului cu ncovoierea lui
(pag. 664)
(pag. 669)
11 Complicatiile postoperatorii in fractura

extremitatii inferioare a radiusului la adult
sunt:
Din factorii favorizani ai infeciilor prilor

moi fac parte:
A. Hipotiroidismul
A. Infectie a zonei operate
B. Artroza la nivelul degetelor minii
B. Sindrom de compartiment al lojelor
C. Diabetul zaharat
C. Depresie reactionala
D. Deficien a statusului imunologic
D. Pierderea autonomiei la pacientul varstnic
E. Prezena de corpi strini
E. Deschidere cutanata
(pag. 669)
(pag. 654)
12 Fracturile specifice la copil sunt reprezentate
de:
Complicaiile generale i la distan ale

infeciilor acute ale prilor moi sunt:
A. Artroza
A. Fractura in butoias de unt
B. Endocardita
B. Deformarea plastica
C. Tetanosul
C. Dezlipirea epifizara
D. Decompensarea n cazul unui teren favorizant
D. Fractura pertrohanteriana
E. Flegmonul digital
E. Fractura intertrohanteriana
(pag. 669)
(pag. 655, 664)
Pag. 96 din 150
Tratamentul chirurgical al flegmonului digital

se poate face prin:
* 10 n flegmonul digital, durerea este

caracterizat de:
A. Ablaie prin contraincizii la extremitile degetului
A. Intensificare la extensia pasiv a degetului
B. Antibioterapie cu spectru larg pentru 21 de zile
B. Intensificare la flexia pasiv a degetului
C. Deschidere n Z a degetului
C. Iradiere pn la pliul palmar proximal pentru

degetele II, III i IV
D. Sinovectomie digital
E. Excizia tendonului
(pag. 670)
*6
Tratamentul flegmonului digital n stadiul 2

se face prin:
A. Dac nu a colectat, antibioterapie pentru 10

zile i bi antiseptice de 2 ori/zi
B. 2 contraincizii la nivelul extremitilor degetului,
apoi antibioterapie pentru 21 de zile
C. Excizia tendonului interesat dac acesta a
necrozat
D. Iradiere pn la pliul pumnului pentru degetele

II, III, IV
E. Iradiere pn la pliul palmar distal pentru
degetele I i V
(pag. 669)
* 11 Diagnosticul pozitiv in infectiile acute de
parti moi (abces, panaritiu, flegmon al tecii)
include urmatorul simptom general:
A. Colectarea fluctuanta
B. Durerea pulsatila
D. Deschidere n Z a degetului i sinovectomie

digital
C. Cresterea volumului degetului
E. Antibioterapie cu spectru larg pentru 45 de zile
E. Febra
(pag. 670)
(pag. 669)
*7
Tratamentul flegmonului digital n stadiul 3

se face prin:
A. Dac nu a colectat, antibioterapie pentru 10 zile

i bi antiseptice de 2 ori/zi
B. 2 contraincizii la nivelul extremitilor degetului,
apoi antibioterapie pentru 21 de zile
C. Excizia tendonului interesat dac acesta a
necrozat i reconstrucie ulterioar
D. Deschidere n Z a degetului i sinovectomie
digital
D. Valoarea ridicata a CRP (proteina C reactiva)
Tema nr. 59
Anomalii ale vederii cu debut brutal
medicamentelor
*1
Care dintre urmtoarele afeciuni este

caracterizat de scderea brutal a vederii cu
ochi rou, dureros?
E. Antibioterapie cu spectru larg pentru 45 de zile
A. dezlipirea de retin
(pag. 670)
B. neuropatia optic ischemic acut anterioar
*8
Durata antibioterapiei n artrita (complicaie

local n infeciile acute ale prilor moi) este
de:
A. 7 zile
B. 14 zile
C. 21 de zile
D. 45 de zile
C. glaucom neovascular
D. d.degenerescena macular legat de vrst
E. ocluzia venei centrale ale retinei
(pag. 678)
*2
Care dintre urmtoarele afeciuni este

caracterizat de scderea brutal a vederii cu
ochi alb, nedureros?
E. 60 de zile
A. glaucomul acut
(pag. 669)
B. keratita acut
*9
Investigaiile de laborator n diagnosticul

pozitiv al infeciilor acute ale prilor moi
arat:
A. Hipertermie local
B. Leucopenie
C. endoftalmit
D. d.neuropatia optic ischemic anterioar
E. glaucom neovascular
(pag. 678)
C. Trombocitoz
D. Creterea proteinei C reactive
E. Scderea vitezei de sedimentare a hematiilor
(pag. 669)
Pag. 97 din 150
Ocluzia arterei centrale a retinei se

caracterizeaz prin:
Uveita anterioar acut este caracterizat

prin:
A. congestia ocular
A. hemoftalmus
B. scderea brusc a vederii
B. cerc pericheratic
C. precipitate pe faa posterioar a corneei
C. efect Tyndall
D. d.sinechii irido-cristaliniene
D. d.precipitate endocorneene
E. edem macular cu aspect de cirea macular
E. sinechii iridocristaliniene, care foreaz pupila

s rmn n midriaz maxim
(pag. 679)
*4
Ocluzia venei centrale a retinei se

caracterizeaz prin:
A. artere i vene subiri i filiforme la nivelul retinei

B. hemoragii retiniene striate sau rorunde
C. edem macular ischemic cu aspect de cirea
macular
D. d.Tyndall pozitiv la nivelul camerei anterioare
E. vene i artere ntecuite sub form de
manoane perivasculare
(pag. 680)
*5
Tratamentul glaucomului acut presupune

urmtoarele metode cu excepia:
A. beta-blocante administrate local

B. inhibitor de anhidraz carbonic administrate
local i general
C. midriatice administrate local
(pag. 684)
9
Conduita terapeutic a complicaiilor

ocluziei venei centrale a retinei includ:
A. msurarea tensiunii oculare si tratament

hipotonizant pentru glaucomul secundar
B. fotocoagulare panretinian pentru prevenirea
complicaiilor neovasculare
C. injectare intravitreean de corticosteroizi pentru
tratamentul edemului macular cistoid
D. d.antibioterapie masiv pentru evitarea
panoftalmiei oculare
E. lavaj al camerei anterioare pentru eliminarea
hipopionului
(pag. 680)
* 10 Care dintre formele de keratit acut este
caracterizat de ulcer dendritic sau n hart
geografic:
D. d.iridotomie la nivelul ochiului afectat
A. keratita bacterian
E. iridotomie la nivelul ochiului congener, sntos
B. keratit herpetic
(pag. 682)
C. keratit cu adenovirus
Care dintre urmtorii factori favorizeaz

apariia glaucomului acut prin nchiderea
unghiului?
A. hipermetropia
B. administrare simpaticolitice
C. administrare parasimpaticomimetice
D. d.sindrom cu ochi uscat

E. sindrom de expunere prin malpoziie palpebral
(pag. 684)
* 11 Care dintre urmatoarele semne functionale
este prezent in ocluzia venei centrale a
retinei:
D. d.stress
A. Edem papilar
E. expunere prelungit la ntuneric
B. Vene dilatate si sinuoase
(pag. 682)
C. Hemoragii retiniene striate (superficiale) sau

rotunde (profunde)
D. Noduli albi, pufosi
Care dintre urmtoarele afirmaii sunt

valabile n cazul neuropatiei oprice
ischemice acute anterioare?
A. scderea brutal a vederii
E. Scaderea acuitatii vizuale

(pag. 680)
B. durere ocular, congestie ocular aprut cu

24 de ore nainte de scderea acuitii vizuale
C. amputarea cmpului vizual
D. d.edem papilar cu hemoragii peripapilare
E. poate reprezenta o manifestare a bolii Horton
(pag. 681)
Pag. 98 din 150
Tema nr. 60
Ochiul rou i/sau dureros
medicamentelor
1
Care dintre urmtoarele afeciuni sunt

caracterizate de scderea acuitii vizuale?
A. conjunctivita acut
B. Keratita acut
C. Sclerita anterioar acut
Care dintre urmtoarele afeciuni oculare

sunt caracterizate de scderea acuitii
vizuale?
A. conjunctivita acut
B. plag ocular cu retenie de corp strin
intraocular
C. keratit acut
D. d. sclerit acut anterioar
E. uveit anterioar acut
(pag. 687)
*6
Glaucomul acut se caracterizeaz prin

urmtoarele semne i simptome cu excepia:
D. d. Glaucomul acut
A. congestie ocular
E. Endoftalmita
B. ochi dur datorit creterii tensiunii intraoculare
(pag. 687)
C. durere ocular intens
*2
In care dintre urmtoarele afeciuni

caracterizate de ochi rou i dureros nu
apare scderea acuitii vizuale?
A. conjunctivita bacteriana
B. traumatism ocular cu hemoragie subconjunctival
D. d.mioz, cu pupil fix areflexiv

E. stare general alterat, greuri, vrsturi
(pag. 682)
*7
C. plag conjunctival cu retenie de corp strin
Urmtoarele semne i simptome sunt

caracterizate pentru keratit epitalial acut
cu excepia:
D. d. keratita acut
A. congestie ocular
E. episclerita acut
B. scderea acuitii vizuale
(pag. 686)
C. midriaz
D. d.reflex corneean modificat cu hipoestezie

corneean
Urmtoarele semne i simptome sunt

caracteristice pentru sclerita acut
anterioar?
A. acuitate vizual normal

B. ochiul prezint roea localizat care dispare
dup aplicarea unui vasoconstrictor
C. apare durere ocular intensificat la micrile
globului ocular
D. d. cristalinul prezint opacifiere nuclear sau
cortical posterioar
E. edem papilar bilateral, cu hemoragii i exsudate
peripapilare
E. coloraie cu fluorescein pozitiv

(pag. 683)
*8
Urmtoarele semne clinice sunt

caracteristice uveitei anterioare acute cu
excepia:
A. acuitate vizual normal

B. congestie ocular
C. durere ocular
(pag. 687)
D. d.pupil deformate.apare cu recurene

identice n cadrul unei boli generale
E. apare cu recurene identice n cadrul unei boli

generale
Care dintre urmtoarele afeciuni pot

determina sclerit?
A. boala Behcet
B. tuberculoz
C. sarcin extrauterin
D. d. boal Crohn
E. poliartrit reumatoid
(pag. 687)
(pag. 684)
*9
Lentilele de contact pot predispune la una

sau mai multe dintre urmtoarele afeciuni:
A. glaucom acut
B. keratita epitelial acut
C. episclerit acut
D. d.cataract traumatic
E. corioretinit
(pag. 688)
Pag. 99 din 150
* 10 Uveita acut este caracterizat de

urmtoarele aspecte clinice cu excepia:
Semnele de atenionare ale unei posibile

otite seromucoase la copil sunt:
A. precipitate pe endoteliul corneean
A. Tulburri de atenie
B. efect Tyndall al umorii apoase
B. Otite externe repetate
C. sinechii iridocristaliniene
C. ntrzierea vorbirii
D. d.focar inflamator corioretinian localizat

peripapilar sau la nivelul retinei periferice
D. Tulburri de comportament
E. Somnolena
E. focar inflamator localizat la 2-3 mm de limbul

sclerocorneean
(pag. 719)
(pag. 684)
* 11 Care dintre urmatoarele elemente reprezinta

criteriu de gravitate al unei conjunctivite
bacteriene:
La impedanmetrie n cadrul explorrii otitei

seromucoase gsim:
A. Curba tip A
B. Curb tip B
A. Senzatia de "nisip in ochi"
C. Curb tip C
B. Chemozis-ul (edem conjunctival)
D. Curba tip D
C. Grefa de cornee
E. Curb tip A i C
D. Contextul epidemic
(pag. 720)
E. Lavajul ocular
*6
(pag. 686)
Tema nr. 61
Otalgii i otite la copii i aduli
medicamentelor
1
Inervaia senzitiv a urechii externe este

asigurat de:
A. Nervul auriculotemporal
B. Nervul Wrisberg
C. Ram auricular al nervului vag
D. Nervul timpanic
E. Plex cervical superior
(pag. 716)
2
Stadiile otitei medii acute sunt:
A. Stadiul de colectare
B. Stadiul de cicatrizare
C. Stadiul perforat
D. Stadiul congestiv
E. Stadiul cataral
(pag. 717)
3
Otita extern se manifest prin:
A. Hipoacuzie neurosenzorial
B. Otalgie
C. Edem al conductului auditiv extern
D. Congestia timpanului
E. Ameeli
(pag. 718)
Suspiciunea de otita medie acut cu

Haemophilus influenzae se pune cnd este
asociat otitei:
A. Otoragie
B. Conjunctivita
C. Somnolen
D. Disfagie
E. Meningita
(pag. 718)
*7
Complicaiile otitei medii acute nu includ:
A. Mastoidita
B. Tromboflebita sinusului lateral
C. Nevralgia facial
D. Menigita
E. Abcesul cerebral
(pag. 718)
*8
Otita seromucoas cronic are o durat a

evoluiei simptomelor de:
A. 7 zile
B. 3 sptmni
C. 4 sptmni
D. 2 luni
E. 3 luni
(pag. 719)
*9
Otita seromucoas cronic este secundar:
A. otitelor furunculoase
B. disfunctiei trompei lui Eustachio
C. mastoiditei
D. otitelor externe virale
E. traumatismelor otice
(pag. 719)
Pag. 100 din 150
* 10 Durata tratamentului antibiotic per os

recomandat la copii peste 2 ani n otita medie
acut este:
A. 2 zile
B. 5 zile
C. 9 zile
D. o zi
E. 14 zile
(pag. 720)
11 Otalgiile de origine otologica apar in:
Tema nr. 62
Angine i faringite ale adultului
medicamentelor,fara tratamentul anginei pag. 723 recomandarea AFSSAPS
1
Angina ulcero-necrotic se ntlnete n:
A. Mononucleoza infecioas
B. Difterie
A. Parotidita
C. Angina Vincent
B. Eczema a conductului auditiv extern
D. ancru sifilitic
C. Otita medie acuta
E. Herpes
D. Otita externa acuta
(pag. 722)
E. Osteita temporalului
(pag. 716)
12 In formele clinice de otita medie acuta,
miringita virala este caracterizata de:
A. Prezenta durerii intense
B. Bule (flictene) prezente pe membrana timpanica
C. Prezenta obligatorie a exudatului retrotimpanic
D. Aspectul bombat al timpanului in partea
posterosuperioara a conductului auditiv
E. Posibilitatea asocierii cu complicatii precum
labirintita
(pag. 718)
13 Otita externa maligna:
A. Reprezinta o forma clinica si o complicatie a
otitei externe
B. Apare pe fondul unei imunodepresii
C. Evolueaza spre osteoliza osului temporal
D. Se manifesta prin durere intensa
Angina vezicular se ntlnete n:
A. Herpangin
B. Grip
C. Herpes
D. Difterie
E. Zona nervului IX
(pag. 722)
3
Angina eritemato-pultaceee se ntlnete n:
A. Angina Vincent
B. Angina streptococic
C. Difterie
D. Herpangina
E. Mononucleoza infecioas
(pag. 722)
4
n angina eritemato-pultacee depozitele

pultacee sunt:
A. Aderente pe amigdale
E. Are ca principal diagnostic diferential tumora

maligna a conductului auditiv extern (CAE)
B. Neaderente pe amigdale
(pag. 719)
C. Albicioase
D. Cenuii
E. Punctiforme
(pag. 722)
5
Diagnosticul pozitiv n mononucleoza

infecioas se stabilete pe baza:
A. Reacia VDRL
B. Hemogramei
C. Reacia Paul-Bunnel-Davidsohn
D. Serologia HIV
E. Serologia EBV
(pag. 725)
Pag. 101 din 150
*6
Difteria are ca agent etiologic :
A. Bacil Gram +
12 Angina din mononucleoza infectioasa este

caracterizata clinic de:
B. Bacil Gram
A. False membrane confluente
C. Spirochet
B. Lipsa simptomelor generale
D. Adenovirus
C. Asocierea cu hepatosplenomegalia
E. Virusul parainfluenza
D. Asocierea cu adenopatia in mai multe teritorii

cervicale
(pag. 725)
*7
Angina lui Vincent este cauzat de:
A. Bacil gram pozitiv

B. Corynebacterium
E. Asocierea uneori cu o purpura a valului palatin

(pag. 725)
13 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
herpangina sunt adevarate:
C. Spirochet + Bacil gram negativ
A. Apare mai ales la varstnici
D. Streptococ
E. Stafilococ
B. Se caracterizeaza printr-o eruptie veziculara

bilaterala
(pag. 726)
C. Este determinata de virusul coxsackie
*8
Mononucleoza infecioas prezint:
D. Vindecare rapida in 2-4 zile
A. Uneori o purpur a vlului palatin
E. Tratamentul este in principal etiologic (penicilina

V)
B. Rash cutanat
(pag. 726-727)
C. Paralizie velopalatin
D. Trismus
E. Erupie vezicular
(pag. 725)
*9
Angina pseudomembranoas se ntlnete n:
A. Difterie
B. Angina Vincent
C. Herpangin
D. Herpes
E. Zona nervului IX
(pag. 722)
* 10 Amigdalectomia are indicaie doar n cazul:
A. anginelor care se repet (2/iarn)
B. anginelor care se repet (1/an)
C. anginelor care se repet (o dat/ 2 ani)
Tema nr. 63
Epistaxisul i tratamentul acestuia
pag. 737-739
1
Factorii implicai n aprecierea abundenei

epistaxisului sunt:
A. vrsta pacientului
B. durata sngerrii
C. voma
D. debitul sngerrii
E. ameelile
(pag. 737)
2
n aprecierea abundenei unui epistaxis este

primordial investigarea:
D. recidivei flegmonului periamigdalian
A. paloarei tegumentare
E. recidivei anginelor veziculare
B. hipotensiunii
(pag. 727)
C. temperaturii
11 Angina eritemato-pultacee se intalneste in:
D. tahicardiei
A. Mononucleoza infectioasa
E. tahipneei
B. Sancru sifilitic
(pag. 737)
C. Herpes
D. Zona nervului IX
E. Infectia streptococica
(pag. 722)
Pag. 102 din 150
Oprirea sngerrii ntr-un epistaxis

presupune:
*8
Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai

jos care nu este cauz local:
A. antialgice
A. Rinosinuzita
B. tamponament nazal anterior
B. Boala Rendu Osler
C. tamponament nazal posterior
C. Tumori nazale
D. embolizarea vaselor incriminate
D. Epistaxis esenial
E. antibioterapie
E. Traumatisme nazale
(pag. 737,738)
(pag. 739)
Examinrile complementare n epistaxis

presupun:
*9

jos care nu este cauz general:
A. bilanul coagulrii
A. Carena de vitamin K
B. bilanul factorilor de risc cardio-vascular
B. Anomalie vascular Rendu Osler
C. bilan de imagistic (CT, RMN)
C. Epistaxis esenial
D. examinarea otic
D. Hemofilie
E. bilan de imagistic (angiografie)
E. Trombopenie
(pag. 738,739)
(pag. 739)
Rinitele i sinuzitele pot aciona n mod

sistemic cu:
* 10 Din afirmaiile urmtoare care nu corespunde

pentru boala Rendu Osler:
A. purpura (febr tifoid)
A. Este o angiomatoz autozomal dominant
B. tahicardie
B. Prezint malformaii vasculare mucoase
C. fragilitate capilar (grip)
C. Prezint malformaii vasculare extra-mucoase
D. disfagie
D. Nu este responsabil de sngerri recidivante
E. dispnee inspiratorie
E. Tratamentul su vizeaz utilizarea anticorpilor

anti VEGF
(pag. 739)
*6
Care din afirmaiile urmtoare nu este

specific fibromului naso-faringian:
(pag. 739)
* 11 Care este cauza generala de epistaxis?
A. tumor bogat vascularizat
A. Boala Rendu-Osler
B. frecvent la adolescenii de sex masculin
B. Rinosinuzita
C. frecvent la adolescenii de sex feminin
C. Traumatisme
D. are risc de sngerare crescut
D. Tumori
E. este o cauz local de epistaxis
E. Corpi straini
(pag. 739)
(pag. 739)
*7

jos care nu este cauz general:
A. HTA
B. Anomalie vascular Rendu Osler
C. Rinosinuzit
D. Hemofilie
E. Insuficiena hepatic
(pag. 739)
Pag. 103 din 150
Tema nr. 64
Pacientul vrstnic: mbtrnirea normal i
particulariti semiologice, psihologice, terapeutice
pag. 776-778, 779-782
1
Care sunt formele de imbatranire?
A. Imbatranire datorita unui accident vascular

cerebral
B. Imbatranire obisnuita fara patologii evolutive, dar
cu o limitare relativa a capacitatilor functionale
C. Imbatranire genetica
A. ierarhizarea patologiilor, tinandu-se cont de

parerea pacientului
B. tratamentul suferintei vasculare cerebrale
C. se va determina daca pacientul poate sa isi
administreze singur tratamentul
D. se va determina calitatea venelor pentru
administrarea perfuziilor
E. se va estima nevoia de oxigenoterapie
(pag. 781)
*6
D. Imbatranire prematura
E. Imbatranire patologica cu patologii cronice
evolutive provocand handicapuri si dependenta
care poate ajunge pana la dependenta totala
pentru toate activitatile vietii cotidiene
(pag. 776)
2
Care sunt consecintele imbatranirii functiei

renale?
A. Scaderea volumului rinichilor bilateral
Inainte de a face prescrierea medicamentelor

in geriatrie trebuie realizate
Care din urmatoarele reguli de management

pentru un pacient varstnic bolnav sunt
valide?
A. prezenta aparaturii necesare neuroimagisticii

B. capacitatea si independenta de miscare a
pacientului pastrate
C. identificarea rapida a patologiilor acute si
tratarea lor pentru a evita decompensarile in
cascada
D. evidentierea lipsei in antecedente a tulburarii
depresiva
B. Scaderea volumului unui singur rinichi
E. evidentierea prezentei in antecedente a tulburarii

depresiva
C. Frecventa complicatiilor renale iatrogene
(pag. 780)
D. Frecventa deshidratarilor extracelulare si

toleranta scazuta la regimurile desodate
E. Frecventa hipo- si hipernatremiei
(pag. 777)
3
Imbatranirea neurocognitiva determina:
A. dificultati in coordonarea miscarilor

B. diminuarea capacitatii de invatare
C. diminuarea timpului de reactie
D. cresterea timpului de reactie
E. diminuarea atentiei
(pag. 777)
4
Managementul pacientului varstnic trebuie

sa cuprinda intotdeauna
A. anularea datelor anamnestice

B. reconstituirea anamnezei
C. tratament de urgenta indiferent de tratamentele
urmate anterior
D. cunoasterea tratamentului pacientului, fara a
omite automedicatia
*7
Riscul iatrogen este mai crescut la

persoanele in varsta datorita
A. culorii identice a tabletelor unor medicamente

diferite
B. medicatiei administrate sub forma de solutie
orala
C. nerespectararii regimului igieno-dietetic
D. modificari farmacocinetice datorate varstei
E. existentei hipertermiei
(pag. 781)
*8
Imbatranirea aparatului respirator poate fi

determina
A. algii intercostale bilaterale

B. algii intercostale unilaterale
C. cresterea suprafetei schimburilor gazoase
D. lipsa posibilitatii de efectuare a schimburilor
gazoase
E. diminuarea suprafetei schimburilor gazoase
(pag. 777)
E. examen clinic complet, inclusiv tuseu rectal si

ECG
(pag. 780)
Pag. 104 din 150
*9
Imbatranirea vasculara are urmatoarele

consecinte clinice
Tulburarea anxioasa generalizata poate avea

urmatoarea evolutie
A. tendinta la hipotensiune ortostatica accentuata

de anumite probleme venoase, deshidratare sau
medicament
A. complicatii: tulburari depresive, tulburari de

panica, dependente, izolare sociala
B. aparitia anevrismelor aortice
C. remisii
C. edem pulmonar
D. pierderea acuitatii vizuale
E. cefalee de tip migrenoid
(pag. 777)
* 10 Imbatranirea sistemului musculare determina
B. deterioararea cognitiva
D. cronicizare
E. frecvente accidente vasculare cerebrale
(pag. 914)
3
Diagnosticul diferential pentru tulburarea

obsesiva compulsiva se va face cu:
A. neuropatii periferice
A. patologia organica
B. sarcopenia = scaderea masei musculare
B. tulburari anxioase
C. crampe musculare
C. tulburari de dispozitie
D. fracturi ale colului femural
D. dementa vasculara
E. rupturi musculare repetate
E. tulburarea deliranta
(pag. 777)
(pag. 917)
* 11 Una dintre urmatoarele afirmatii referitoare la

imbatranirea patologica este adevarata:
A. Reprezinta simplul efect al timpului care trece
Care din urmatoarele argumente clinice sunt

in favoarea diagnosticului de tulburare
conversiva?
B. Nu se asociaza cu patologii evolutive
A. traumatisme craniene in antecedentele recente
C. Se caracterizeaza prin prezenta unei patologii

cronice evolutive, provocand handicapuri si
dependenta
B. doliu patologic
D. Nu se asociaza cu patologii evolutive, dar exista

o limitare relativa a capacitatilor functionale
C. bilant somatic perfect normal

D. personalitate histrionica sau pasiv-dependenta
E. relatie comprehensiva intre tulburarile prezentate
si contextul patologic
E. Se caracterizeaza prin conservarea capacitatilor

functionale
(pag. 918)
(pag. 776)
Formele clinice ale tulburarii de adaptare

sunt:
Tema nr. 65
Tulburri anxioase, tulburri fobice,tulburri obsesivcompulsive, tulburri convertive, starea de stres
posttraumatic i tulburrile de adaptare
C. tulburarea de adaptare antisociala
D. tulburarea de adaptare cu perturbari de conduita

medicamentelor
1
In cadrul tulburarilor anxioase sunt cuprinse:
A. tulburarea anxioasa provocata de o boala sau

substanta
B. pierderea controlului emotional
C. agitatia psihomotorie
D. fobia specifica
E. starea de stres acut
(pag. 913)
A. tulburarea de adaptare cu dispozitie depresiva

B. tulburarea de adaptare cu anxietate
E. tulburarea de adaptare mixta (depresiva,

anxioasa)
(pag. 921)
*6
Care din urmatoarele afirmatii privind

diagnosticul tulburarii de panica sunt
advarate?
A. tulburarea este mai frecventa la femei

B. tulburarea este mai frecventa la barbati
C. tulburarea este mai frecventa la batrani
D. tulburarea este mai frecventa la copii
E. tulburarea este mai frecventa dupa accidentele
rutiere
(pag. 913)
Pag. 105 din 150
*7
In managementul terapeutic al tulburarii

anxioase generalizate trebuie urmarite tintele
urmatoare:
A. tratarea bolilor somatice asociate

B. tratarea crizei de angoasa acuta
C. instituirea unui regim dietetic adecvat
D. tratamentul contracturilor musculare
E. tratamentul tulburarilor de atentie
(pag. 915)
*8
Tulburarea obsesiv-compulsiva poate avea

urmatoarele comorbiditati:
A. episod maniacal acut

B. dementa Alzheimer
C. tulburari de limbaj
D. schizofrenia
E. tulburari de coordonare
(pag. 917)
*9
Simptomele tulburarilor de conversie pot fi:
A. hipoglicemii
B. hiperglicemii
C. cresterea creatininei
D. transpiratii profuze nocturne
Tema nr. 66
Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale
post-partumului
medicamentelor
1
Managementul tulburarilor psihice in

perioada sarcinii si tulburari ale postpartumului necesita:
A. spitalizarea in caz de simptomatologie deliranta

sau risc suicidar
B. tratamente medicamentoase
C. terapie electroconvulsivanta
D. interventie obstetricala in regim de urgenta
E. scaderea riscului pentru diabet zaharat tip II
(pag. 923)
2
Factorii de risc pentru depresia post-partum

sunt:
A. antecedente psihiatrice de depresie

B. sarcini multiple
C. evenimente stresante
D. complicatii obstetricale
E. manifestari acute: agitatia psihomotorie, sincope,

indispozitie, lipotimie, crize pseudo-convulsive,
miscari anormale, tremuraturi
(pag. 924)
(pag. 919)
* 10 Care din urmatoarele caracteristici sunt

specifice diagnosticului pentru tulburarea de
adaptare
E. statut socio-economic scazut

Care din elementele diagnostice sunt
valabile pentru post-partum blues sau
sindromul celei de-a treia zile sau baby blues
A. halucinatii auditive persistente
A. tulburare permanenta
B. delir de persecutie
B. tulburare paroxistica
C. tuloburari de somn
C. tulburare tranzitorie
D. anxietate, neliniste
D. tulburare cu evolutie progredienta
E. astenie
E. tulburare dependenta de factorii vasculari

cerebrali
(pag. 924)
(pag. 920)
* 11 Tratamentul simptomatic al tulburarii
anxioase generalizate consta in una din
urmatoarele atitudini:
A. Administrarea de benzodiazepine sau hidroxizin
pe o perioada limitata de timp
B. Psihoterapie de sustinere
C. Administrarea de antidepresive inhibitori selectivi
ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei
D. Terapie cognitiva si comportamentala
Psihoza puerperala (bufeu delirant acut

confuzo-oniric) poate avea urmatoarea
evolutie:
A. favorabila
B. recidive in post-partum in 50% din cazuri sau in
cursul unei sarcini ulterioare la 30% din cazuri
C. deteriorare cognitiva de tip demential
D. tulburare de conversie
E. poate evolua spre o tulburare bipolara sau
schizofrenie
(pag. 925)
E. Psihoterapie de inspiratie analitica

(pag. 915)
Pag. 106 din 150
In faza prodromala a psihozei puerperale pot

aparea urmatoarele simptome:
* 10 Negarea sarcinii are drept consecinta:

A. debutul schizofreniei
A. comportament bizar
B. debutul tulburarii bipolare
B. insomnie
C. debutul unei tulburari obsesivo-compulsive
C. manifestari depresive in cursul ultimelor

saptamani de sarcina
D. rata mare a mortalitatii perinatale
D. manifestari anxioase
E. deteriorare cognitiva
(pag. 925)
*6
Depresia in perioada sarcinii se

A. varsaturi matinale
B. varsaturi incoercibile
C. varsaturi postprandiale
D. varsaturi nocturne
E. intoleranta la fructoza
E. reactia de stres post-traumatic

(pag. 923)
* 11 Una dintre urmatoarele manifestari
caracterizeaza tulburarea psihotica in
perioada sarcinii:
A. Labilitate emotionala
B. Dependenta afectiva
C. Episod delirant acut
D. Episod depresiv major cu elemente melancolice
E. Atitudinea ambivalenta fata de sarcina
(pag. 922)
(pag. 922)
*7
Managementul tulburarilor psihice in

perioada sarcinii in primul trimestru va
respecta urmatoarele reguli:
A. utilizarea in doze mici a antipsihoticelor

B. utilizarea in doze mici a antidepresivelor
C. utilizarea benzodiazepinelor
D. utilizarea anticonvulsivantelor cu efect
timostabilizator
Tema nr. 67
Dezvoltarea psihomotorie a sugarului i a copilului:
aspecte normale i patologice
medicamentelor
1
E. evitarea prescrierii medicamentelor psihotrope

(pag. 923)
*8
Tratamentul post-partum blues (sau

sindromul celei de-a treia zile sau baby
blues) impune:
A. terapie electroconvulsivanta
B. utilizarea medicamentelor psihotrope injectabile
C. utilizarea medicamentelor psihotrope sub forma
de solutie orala
D. utilizarea medicamentelor psihotrope cu actiune
prelungita
Dezvoltarea normala a copilului de la nastere

pana la varsta de 6 ani evaluata prin
monitorizarea motricitatii se caracterizeaza
prin:
A. merge singur la 12-18 luni

B. dobandirea progresiva a echilibrului perfect
C. atonii musculare tranzitorii
D. activitatea motrica este subordonata reflexelor
primare
E. motricitatea spontana arhaica asimetrica
(pag. 995)
2
Enurezisul se caracterizeaza prin:
E. nu se administreaza tratament medicamentos
A. aparitia predominent la baieti
(pag. 924)
B. aparitia predominent la fete
*9
Melancolia deliranta post-partum are

urmatoarele riscuri:
C. aparitie nocturna
D. evolutie defavorabila neurodegenerativa
A. risc de accident vascular cerebral
E. evolutie favorabila spontana
B. risc suicidar si de infanticid
(pag. 998)
C. risc de infarct miocardic

D. risc pentru dezvoltarea unei stari dementiale
E. risc neurodegenerativ
(pag. 925)
Pag. 107 din 150
Tulburarile psihotice din perioada copilariei
*8
Autismul infantil Kanner este definit ca si:
A. autismul Kanner
A. o tulburare neurodegenerativa precoce
B. sindromul Rett
B. o tulburare metabolica precoce
C. sindromul Apserger
C. o tulburarea de dezvoltare precoce si severa

care afecteaza limbajul si abilitatile de
comunicare
D. tulburarea psihotica bipolara cu debut precoce

E. schizofrenia infantila cu debut precoce
(pag. 999)
4
Autismul Kanner impune un diagnostic

diferential cu:
A. manifestari epileptice
B. afectiuni metabolice
C. sindromul X fragil
D. surditate
E. traumatismele obstetricale severe
(pag. 999)
5
Dificultatile de calcul matematic afecteaza

urmatoarele componente:
A. lingvistice (neintelegerea termenilor aritmetici si

conversia problemelor in simboluri aritmetice)
B. perceptive (recunoasterea si intelegerea
simbolurilor)
D. o tulburare post-traumatica
E. o tulburare de tip epileptic
(pag. 999)
*9
Examinari complementare recomandate in

diagnosticul diferential al autismului Kanner:
A. examen ORL adaptat varstei

B. evaluarea perimetrului abdominal
C. evaluarea nivelului trigliceridelor
D. evaluarea colesterolemiei
E. examen coproparazitologic
(pag. 999)
* 10 Initierea precoce a relatiei parinti-copil se
bazeaza pe urmatoarele nivele de
interactiune:
A. interactiuni motorii
C. motorie (incapacitatea de deplasare)
B. interactiuni operationale
D. atentionale (copierea cifrelor si a simbolurilor)
C. interactiuni competitionale
E. cognitiva (deficit cognitiv sever)
D. interactiuni afective
(pag. 1001)
E. interactiuni de tip managerial
*6
Managementul dificultatilor de calcul

matematic se va face prin:
A. antidepresive
(pag. 1000)
* 11 Care dintre urmatoarele este caracteristica
motricitatii normale la nastere?
B. antipsihotice
A. Motricitate spontana asimetrica
C. reeducarea adaptata copilului
B. Ridicarea capului atanci cand este intins pe

spate
D. psihostimulente
E. neuroprotectoare
(pag. 1001)
*7
Managementul dificultatilor de citire ale

copilului va beneficia de:
A. antidepresive
B. antipsihotice
C. psihostimulente
D. neuroprotective
E. reeducare logopedica
(pag. 1001)
C. Tonus axial al membrelor este crescut

D. Hipotonie generalizata
E. Lipsa reflexelor primare
(pag. 995)
* 12 Varsta la care sugarul poate sta in pozitie
sezanda cu sprijin este de obicei:
A. 3 luni
B. o luna
C. 6-7 luni
D. 9 luni
E. 1 an
(pag. 996)
Pag. 108 din 150
* 13 Inceputul controlului sfincterian la copil are

loc in jurul varstei de:
A. 4 luni
B. 8 luni
C. 1 an
D. 2 ani
E. 4 ani
(pag. 996)
14 Intarzierea achizitiilor corespunzatoare
varstei la copil se poate manifesta prin:
A. dupa 5 luni nu-si poate sustine capul
B. la o luna hipertonia membrelor
C. dupa 10 luni nu poate sta in sezut
18 Sindromul Mnchhausen prin transfer la

copil se caracterizeaza prin:
A. Patologia copilului provocata sau simulata de un
parinte
B. Examene medicale foarte rare prin opozitia
parintilor
C. Negarea cauzei simptomelor de catre parinti
D. Regresia simptomelor atunci cand copilul este
despartit de parinte
E. Riscuri de sechele fizice, psihologice
(pag. 1003)
19 Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu
dezvoltarea normala a vorbirii la copil sunt
adevarate?
D. dupa 6 luni persistenta reflexelor arhaice
A. La sfarsitul celei de-a doua luni gangureste
E. dupa 3 luni nu poate sta in sezut
B. La 4 luni: lalalizare
(pag. 997)
C. La 6 luni articuleaza primele silabe
15 Enurezisul la copil este caracterizat prin:

A. Mictiuni complete, involuntare la copilul de cel
putin 5 ani
B. Apare mai frecvent la fete
C. Apare in majoritatea cazurilor diurn
D. Evolutie nefavorabila in lipsa tratamentului
D. La 7 luni pronunta primele cuvinte

E. In jurul varstei de 3 ani construieste propozitii
corecte
(pag. 997)
* 20 Encoprezisul se caracterizeaza prin defecatie
involuntara in absenta unor afectiuni
organice la copilul de cel putin:
E. Forma primara e cea mai frecventa
A. 6 luni
(pag. 998)
B. 1 an
16 Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu

encoprezisul la copil sunt adevarate?
C. 2 ani
D. 4 ani
A. Apare mai frecvent la baieti
E. 6 ani
B. Sunt mai ales forme secundare
(pag. 998)
C. Nu se asociaza cu constipatia
D. Mai putin grav decat enurezisul
* 21 Particularitatea comuna a enurezisului si

encoprezisului la copii este:
E. Dispare adesea in timpul separarii de familie
A. Aparitia nocturna
(pag. 998)
B. Pozitia caracteristica: spatele incordat, curbat,

capul pe spate
* 17 Care este perioada caracteristica de aparitie

a mericismului?
C. Regurgitarea alimentelor partial digerate
A. La nastere
D. Frecventa mai mare la baieti
B. In primele 3 luni de viata
E. Frecventa mai mare a formei primare a bolii
C. Intre 3 si 12 luni
(pag. 998)
D. Intre 1 si 2 ani
E. Dupa varsta de 5 ani
(pag. 998)
Pag. 109 din 150
Tema nr. 68
Nutriie i alimentaie pediatric
medicamentelor
1
Principiile alaptarii naturale sunt:
A. precoce, din primele ore de viata

B. la cererea sugarului
C. de 2-3 ori pe zi
D. durata de sub 20 de minute a suptului, din
fiecare san
E. dupa fiecare masa se poate suplimenta cu o
formula de lapte adaptata varstei
(pag. 1028)
2
Printre beneficiile alaptarii materne se pot

mentiona:
A. Contine acizi grai esentiali indispensabili pentru

maturizarea cerebrala
B. Nu contine Ig A
C. Nu contine proteine alergizante (lactoglobulina
din laptele de vaca)
D. Avantaje psihoafective in relatia mama-copil
E. Compozitie perfect adaptata nevoilor copilului
(pag. 1028)
*3
Care e formula de lapte utilizata in caz de

atopie familiala?
A. lapte praf integral

B. formule de start
C. formule de soia
*5
Laptele hipoalergenic are urmatoarea

particularitate:
A. Nu se utilizeaza in caz de atopie familiala

B. Este obtinut prin hidroliza partiala a proteinelor
din laptele de vaca
C. Este obtinut prin hidroliza totala a proteinelor din
laptele de vaca
D. Se utilizeaza in caz de intoleranta la lactoza
E. Se utilizeaza in realimentare dupa
gastroenterocolita acuta
(pag. 1029)
6
Laptele de soia:
A. Nu se poate folosi la sugar

B. este alimentul de electie in primele luni de viata
C. Prezinta risc de alergii incruciate
D. Este o alternativa posibila in caz de alergie la
proteinele din laptele de vaca (PLV)
E. Are repercursiuni asupra dezvoltarii organelor
genitale (fitoestrogeni)
(pag. 1029)
*7
Referitor la diversificare este adevarata

afirmatia:
A. Numarul de mese creste progresiv

B. Cerealele cu gluten se introduc la 4 luni
C. Introducerea proteinelor animale de la 5 luni
D. Nu se incepe inainte de 4 luni
E. Introducerea fructelor fierte de la 3 luni
(pag. 1029)
8
Perioada de alimentatie de la 1 la 3 ani are

D. formule fara lactoza
A. Este necesara mentinerea aportului lactat de

500 ml/zi
E. formule hipoalergenice
B. Apa este singura bautura recomandata
(pag. 1029)
C. ase mese principale pe zi
*4
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la

alimentatia sugarului pana la varsta de 4 6
luni este adevarata:
A. este exclusiv lactata

B. se recomanda diversificarea precoce
C. formulele de lapte praf sunt obligatorii
D. se face dupa un program strict al meselor
E. nu este necesar nici un supliment vitaminic
(pag. 1028)
D. Se pot folosi bauturi carbogazoase

E. Se va opri diversificarea
(pag. 1030)
*9
Care dintre urmatoarele este contraindicatie

exceptionala pentru laptele matern:
A. Galactozemie
B. Ragade mamare
C. Diabet zaharat
D. Gastroenterocolita acuta
E. Intoleranta la gluten
(pag. 1028)
Pag. 110 din 150
10 Perioada de tranzitie si diversificare al

sugarului se caracterizeaza prin:
A. dureaza de la 2 la 4 luni de viata
B. alimentatia lactata ramane necesara: mimim
500ml/zi
C. se trece la formulele de start
D. scaderea progresiva a numarului de mese
Tema nr. 69
Febra la copil
pag. 1039-1041
1
E. continua suplimentarea cu vitamina D

(pag. 1029)
11 In alimentatia copilului de la 1-3 ani sunt
valabile urmatoarele:
A. Aportul lactat trebuie mentinut la 1000 ml/zi
B. Se administreaza 4 mese principale pe zi
C. Apa este singura bautura recomandata
D. Se poate folosi lapte integral
E. Se va continua diversificarea
(pag. 1030)
12 Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura
cu folosirea laptelui de soia in alimentatia
sugarului sunt adevarate?
Care sunt germenii cei mai frecventi in cazul

infectiilor maternofetale la copilul sub varsta
sub 3 luni cu febra acuta?
A. Streptococ grup B
B. E. Coli
C. Enterococi
D. Streptococ hemolitic de grup A
E. Listeria monocytogenes
(pag. 1039)
2
Managementul tipic al febrei acute la copilul

cu varsta sub 6 saptamani presupune:
A. Urmarire la domiciliu
B. Hemograma, PCR, examen de urina
C. Administrarea de betalactamine per os
A. Este alternativa posibila in caz de alergie la

proteinele laptelui de vaca (PLV)
D. Punctie lombara
B. Se utilizeaza in cazurile de atopie familiala
(pag. 1039)
C. Se utilizeaza in realimentarea dupa

gastroenterocolita la copilul sub 3 luni
E. Hemocultura, radiografia toracelui

*3
Care este cea mai frecventa cauza de febra

acuta la copilul cu varsta intre 3 i 36 luni?
D. Are risc de repercusiuni asupra dezvoltarii

organelor genitale (fitoestrogeni)
A. Endocardita
E. Este utilizat ca formula antireflux
B. Infectie ORL sau respiratorie
(pag. 1028-1029)
C. Pielonefrita
13 In perioada de tranzitie si diversificare in

alimentatia sugarului de la 4-6 luni la 1 an:
D. Meningita
E. Boala diareica acuta
A. Alimentatia lactata ramane necesara
(pag. 1039)
B. Se intrerupe suplimentarea cu vitamina D
C. Cerealele cu gluten se introduc de la 6 luni
Managementul febrei acute la copilul cu

varsta peste 3 ani implica urmatoarele:
D. Proteinele animale se introduc de la 7-8 luni
A. Masurarea temperaturii auricular sau axilar
E. Creste progresiv numarul de mese
B. Corticoterapie
(pag. 1029)
C. Cautarea semnelor de gravitate

D. Cautarea unui punct de plecare
E. Tripla antibioterapie de prima intentie
(pag. 1040)
5
Orientarea diagnostica in functie de

examenul clinic in meningita la copilul cu
febra acuta este sustinuta de:
A. Fontanela deprimata
B. Tulburari de contienta
C. Fontanela bombata
D. Redoare de ceafa
E. Stare de rau epileptic
(pag. 1040)
Pag. 111 din 150
Orientarea diagnostica in functie de

examenul clinic in infectia urinara la copilul
cu varsta peste 3 luni cu febra acuta se
bazeaza pe:
A. Apetit crescut
B. Iritabilitate
C. Urina tulbure sau hematurie
D. Polakiurie
E. Disurie
(pag. 1040)
*7
La copilul cu febra acuta, purpura orienteaza

diagnosticul catre:
11 In boala Kawasaki la copil febra se poate

asocia cu:
A. Conjunctivita purulenta (septica)
B. Enantem
C. Edem al extremitatilor
D. Eruptie polimorfa
E. Adenopatie cervicala
(pag. 1041)
12 In tripla antibioterapie de prima intentie
utilizata la sugarul cu varsta sub 3 luni cu
febra acuta sunt incluse:
A. Cefalosporinele de generatia a III-a
A. encefalita
B. Amoxicilina
B. meningococemie
C. Aminoglicozidele
C. hemofilie
D. Macrolidele
D. infectie urinara
E. Fluoroquinolonele
E. artrita
(pag. 1039)
(pag. 1040)
*8
Care este tratamentul de prima intentie al

febrei acute la copil?

cu febra acuta la copilul peste 3 ani sunt
adevarate?
A. Aspirina
A. Masurarea temperaturii se face auricular
B. Ibuprofen
B. Masurarea temperaturii se face axilar
C. Paracetamol
C. Se cauta semne de gravitate
D. Diclofenac
D. Se cauta un punct de plecare
E. Ampicilina
E. Se administreaza obligatoriu antibioterapie
(pag. 1041)
(pag. 1040)
*9
La copilul cu febra acuta, conjunctivita

aseptica, enantem, edem al extremitatilor,
eruptie polimorfa si adenopatie, cel mai
probabil diagnostic este:
A. Septicemie
B. Sindrom nefrotic impur
C. Meningita
D. SIDA
E. Boala Kawasaki
(pag. 1041)
* 10 Antibioticul de prima intentie in tratamentul
febrei acute la copilul intre 3 si 36 de luni
este:
Tema nr. 70
Diareea acut la copil, Vrsturile la sugar i copil
(i tratament)
pag. 1049-1051, 1062-1064 * fara denumiri
*1
Care este cea mai frecventa cauza de diaree

acuta la copil?
A. Bacteriana
B. Virala
C. Parazitara
A. Macrolid
D. Greeli de alimentatie
B. Gentamicina
E. Fungica
C. Flourochinolona
(pag. 1051)
D. Cefalosporina de generatia a III-a

E. Biseptol
(pag. 1040)
Pag. 112 din 150
*2
Care este microorganismul implicat cel mai

frecvent in diareea acuta la copil?
A. Salmonella
B. E. coli patogen
C. Adenovirusul
D. Rotavirusul
E. Giardia lamblia
(pag. 1051)
*3
Diagnosticul de deshidratare acuta la copil

se face in principal prin urmatoarea
interventie:
A. anamneza
Managementul deshidratarii acute la copil

implica:
A. Urgenta terapeutica in cazul deshidratarii peste

10%
B. Internare obligatorie
C. Rehidratare intravenoasa chiar expansiune
volemica in caz de hipovolemie
D. Solutii de rehidratare orala in cantitati mici in
orice tip de deshidratare
E. Rehidratare intravenoasa in cazul eecului
rehidratarii pe cale orala in deshidratarea 5-10%.
(pag. 1050)
8
B. identificarea unui teren predispozant
Criteriile de spitalizare in diareea acuta la

copil sunt:
C. examenul clinic
A. Varsta sub 3 luni
D. coprocultura
B. Necesitatea rehidratarii orale
E. ionograma sanguina i urinara
C. Deshidratare peste 10%
(pag. 1049)
D. Intoleranta digestiva totala
*4
Varsaturile sugarului cu agravare progresiva,

aparute dupa un interval liber si cu pastrarea
aperitului sunt caracteristice:
A. alergiei alimentare
B. refluxului gastroesofagian
C. hipertensiunii intracraniene
D. epilepsiei
E. stenozei pilorice
(pag. 1063)
*5
Stenoza pilorica la sugar se manifesta dupa

un interval liber de:
A. 2-3 ore
B. 2-3 zile
E. Prematuritate
(pag. 1050)
9
Atitudinea terapeutica in diareea acuta la

copil implica urmatoarele:
A. Realimentare precoce
B. Antibioticoterapie in fiecare caz de diaree acuta
C. Antisecretorii (racecadotril)
D. Lapte delactozat in caz de teren fragil sau diaree
persistenta
E. Realimentare cat mai tardiva
(pag. 1051)
10 Varsaturile cronice la sugar i copil mic au
urmatoarele cauze digestive:
C. 7 zile
A. Stenoza pilorica
D. 2-8 saptamani
B. Apendicita acuta
E. 6-8 luni
C. Alergia alimentara
(pag. 1036)
D. Imperforatia anala
E. Refluxul gastro-esofagian
Deshidratarea extracelulara la copil se

A. Scadere importanta in greutate

B. Pliu cutanat persistent
(pag. 1063)
11 Deshidratarea intracelulara la sugari si copii
este caracterizata de:
C. Hipotonia globilor oculari
A. Sete puternica
D. Colaps
B. Hipertonia globilor oculari
E. Sete vie
C. Tulburari neurologice
(pag. 1049)
D. Febra
E. Mucoase uscate
(pag. 1049)
Pag. 113 din 150
12 Cauze metabolice de varsaturi acute la sugar

si copil sunt:
Tabloul clinic in convulsiile simple ale

copilului cuprinde:
A. Insuficienta suprarenala cronica
A. Criza tonico-clonica generalizata
B. Tulburari hidroelectrolitice
B. Hipotermie
C. Cetoacidoza diabetica
C. Durata sub 15min
D. Insuficienta renala acuta
D. Sugar cu dezvoltare psiho-motorie normala
E. Aminoacidopatii
E. Sugar cu deficit neurologic
(pag. 1062-1063)
(pag. 1080)
13 Stenoza pilorica la sugar este caracterizata

prin:
A. Aparitia simptomelor dupa un interval liber de 28 saptamani de la nastere

B. Varsaturi in cursul meselor
C. Inapetenta
D. Alcaloza hipocloremica
Pentru encefalita post-infectioasa la copil

pledeaza:
A. Varsta peste 5 ani

B. Anomalii neurologice severe focale
C. Debut progresiv
D. CT cu hipodensitati focale
E. Febra moderata
E. Palparea abdominala a olivei pilorice + unde

peristaltice
(pag. 1080)
(pag. 1063)
Tema nr. 71
Convulsiile i epilepsia la copil
medicamentelor
1
In encefalita herpetica la copil, urmatoarele

afirmatii sunt adevarate:
A. Varsta de debut este sub 1 an

B. Alterarea constientei este progresiva
C. Apar convulsii intarziate la 48-72h
D. Debut brusc
E. Apare in afebrilitate
(pag. 1079)
2
Convulsiile simple la copil sunt caracterizate

de:
A. Asociere cu febra
B. Antecedente neurologice
C. Durata peste 30 minute
D. Aparitie la sugar sau la copilul mic (3 luni-5ani)
E. Fara semne de infectie intracraniana
(pag. 1080)
Tratamentul unei convulsii simple la copil

cuprinde:
A. Antipiretice
B. Plasarea copilului in pozitie laterala de siguranta
C. Antibioterapie, la nevoie
D. Bronhodilatatoare
E. Antitusive
(pag. 1081)
*6
Care este situatia in care RMN cerebrala este

utila in diagnosticul copilului cu epilepsie?
A. Numai la sugar
B. Numai inainte de interventia chirurgicala
C. In epilepsiile generalizate
D. Pentru decelarea unei origini focale de epilepsie
partiala sau simptomatica
E. Numai in cazurile in care se efectueaza RMN
functionala.
(pag. 1082)
*7
Forma de epilepsie a copilului cu EEG cu

aspect de varf-unda de 3 Hz si prognostic
bun este:
A. Epilepsia grand mal

B. Epilepsia petit mal
C. Sindromul West
D. Sindromul Dravet
E. Sindromul Lenox-Gastaut
(pag. 1083)
Pag. 114 din 150
*8
In epilepsia copilului, triada : spasme in

flexie, hipsaritmie la EEG si regresia
achizitiilor este caracteristica:
A. Sindromului West
13 Convulsiile febrile simple la sugar si copil:

A. Apar la copilul intre 3 luni si 5 ani
B. Au caracter tonico-clonic generalizat
B. Sindromului Dravet
C. Nu se asociaza cu semne de infectie

intracraniana
C. Sindromului Doose
D. Sunt precedate de antecedente neurologice
D. Epilepsiei grand mal
E. Determina dezvoltare psihomotorie deficitara
E. Epilepsiei petit mal
(pag. 1080)
(pag. 1083)
*9
La copilul cu epilepsie, anomaliile bifrontale

aparute la EEG sunt caracteristice
sindromului:
A. West
B. Dravet
C. Lennox-Gastaut
D. Doose
E. Down
(pag. 1083)
* 10 In epilepsia grand mal la copil, crizele
epileptice au urmatoarea caracteristica:
A. Sunt atone
B. Apar mai ales la sugar
C. Sunt localizate pe un hemicorp
D. Prognosticul este infaust
E. Sunt tonico-clonice generalizate
(pag. 1083)
11 Care sunt caracteristicile encefalitei acute
herpetice la copil?
A. E mai frecventa la copilul mare si adolescent
B. Debutul este supraacut
C. Convulsiile apar la 48-72 de ore de la debut
D. Crizele focale brahiofaciale
E. Evolutia spre stare de mal epileptic
(pag. 1079)
12 In cadrul epilepsiilor copilului, sindromul
West este caracterizat de:
Tema nr. 72
Infecii ale tractului respirator la copil (Angine i
faringite, Infecii bronho-pulmonare la sugar i copil)
*1
Care din urmatoarele afirmatii legate de

rinofaringita acuta este adevarata:
A. Aproape exclusiv de origine bacteriana

B. Afecteaza mai ales copiii mici
C. Evolutie prelungita 2-3 saptamani
D. Necesita obligatoriu antibioterapie
E. Este rara la copii
(pag. 1068)
*2
In anginele si faringitele copilului, etiologia

virala se manifesta mai degraba prin:
A. simpla congestie eritematoasa a amigdalelor

B. aspect eritemato-pultaceu
C. abces retrofaringian
D. angina pseudomembranoasa
E. angina veziculoasa
(pag. 1068)
*3
Strategia antibiotica in pleuropneumopatiile

la copil se face prin urmatoarea asociere:
A. ampicilina plus gentamicina

B. cefalosporine de generatia III asociate cu
vancomicina sau rifampicina
A. Aparitia dupa primul an de viata
C. penicilina plus doxiciclina
B. Face parte din formele usoare de epilepsie
D. cefalosporine plus gentamicina
C. Spasme in flexie
E. penicilina plus flourochinolone
D. Hipsaritmie la EEG
(pag. 1101)
E. Regresia achizitiilor
(pag. 1083)
Pag. 115 din 150
*4
In diagnosticul pneumoniei la copil,

determinarea PCR in secretiile nazale este
utila in identificarea urmatorului germen:
Care sunt indicatiile pentru efectuarea

radiografiei toracice in bronita acuta?
A. febra inexplicabila, mai ales la sugar
A. Streptococ betahemolitic
B. etiologia virala
B. E. coli
C. tuse persistenta insotita de tahipnee
C. Proteus
D. pneumonii recidivante
D. Mycoplasma
E. suspiciune de inhalare de corp strain
E. Chlamydia.
(pag. 1100)
(pag. 1101)
*5
Tratamentul bronitei acute la sugar trebuie

sa cuprinda urmatoarea interventie:
A. obligatoriu antibioterapie
B. perfuzii endovenoase cu anticolinergice
C. antibioterapie in caz de febra persistenta
10 Tratamentul in pneumoniile acute presupune:

A. antibioterapie de urgenta i de prima intentie
B. spitalizarea cazurilor grave
C. tratament cu penicilina pe o durata de 5 zile la
cei cu varsta mai mica de 3 ani
D. badijonaj lingual cu solutii de Nistatin
D. cefalosporine daca tabloul clinic evoca

mycoplasma
E. efort fizic sustinut
E. evaluare la 48-72 de ore in toate cazurile
(pag. 1100)
(pag. 1101)
11 Rinofaringita copilului:
Tabloul clinic al rinofaringitei acute

presupune:
A. Este aproape exclusiv de origine virala
A. rinoree anterioara/posterioara
B. Afecteaza mai ales copiii de varsta scolara
B. tuse iritativa
C. raluri bronice
C. Este cea mai frecventa patologie infectioasa la

copil
D. modificari Rx
D. Are evolutie spontan favorabila
E. obstructie nazala
E. Se poate complica cu otita medie
(pag. 1068)
(pag. 1068)
12 Tratamentul in ambulatoriu al bronsiolitei

acute la sugar include:
Care din urmatoarele afirmatii despre

anginele acute sunt adevarate?
A. anginele sunt afectiuni inflamatorii ale

amigdalelor palatine
A. Dezobstructie nazala cu ser fiziologic
B. cel mai adesea sunt virale
C. Kinetoterapie respiratorie
C. formele streptococice sunt caracteristice sugarilor
D. Antibioterapie numai in caz de suprainfectie

bacteriana patenta
D. febra este adesea ridicata

E. tratamentul antibiotic se folosete de rutina
(pag. 1068)
8
Urmatoarele sunt caracteristice pentru

broniolitele acute ale sugarului:
A. varsta sub 2 ani

B. apar in epidemii vara
C. sunt frecvent virale
B. Fractionarea meselor
E. Pozitie procliva dorsala la unghi de 30 grade

(realizat cu ham de siguranta)
(pag. 1099-1100)
13 Strategia antibiotica din pleuropneumopatiile
copilului cuprinde:
A. Cefalosporina de generatia a III-a asociata cu
vancomicina sau rifampicina
D. examinarile complementare sunt obligatorii
B. Tratament empiric cu penicilina pana la sosirea

antibiogramei
E. pot fi precedate de rinofaringita acuta
C. Utilizarea de prima intentie a macrolidelor
(pag. 1099)
D. Tratament intravenos minim 15 zile

E. Durata totala a tratamentului de 6 saptamani
(pag. 1101)
Pag. 116 din 150
Tema nr. 73
Alergii respiratorii la copii: Rinita alergica, astmul la
copil
1
Care sunt examinarile complementare

necesare in astmul bronsic la copil?
*5
In astmul alergic sever se poate folosi ca

tratament asociat urmatoarea substanta:
A. Omalizumab
B. Propranolol
C. Histamina
D. Aspirina
E. Ranitidina
(pag. 1093)
6
A. Ancheta alergologica
Tratamentul rinitei alergice intermitente

consta in:
B. Prick test cutanat
A. Evictiune alergenica
C. IgE serice totale la copilul sub 36 de luni
B. Corticoizi inhalator
D. Testare alergeni alimentari
C. Histamina
E. Testare alergeni respiratori
D. Cromone
(pag. 1092)
E. Decongestionante
(pag. 1093)
Factorii de risc endogeni pentru alergiile

respiratorii la copil sunt:
*7
A. Teren genetic
B. Factori emotionali
Care este criteriul de gravitate care poate

anunta stop respirator iminent in astmul
bronsic la copil?
C. Infectiile respiratorii
A. Dispneea la efort
D. Poluarea atmosferica
B. Bradicardia
E. Obezitatea
C. Ralurile sibilante
(pag. 1092)
D. PEF peste 80%
Care din urmatoarele sunt semne de atopie

personala utile in diagnosticul astmului
alergic?
E. SaO2 90-95%
(pag. 1095)
*8
A. Psoriazis
B. Eczema
Care este tratamentul de fond de prima

intentie in nivelul 1 din astmul bronsic dupa
GINA 2006?
C. Rinita atrofica
A. Corticoizi inhalatori in doze slabe
D. Rinita sezoniera
B. Antileucotriene
E. Alergie alimentara
C. Betaadrenergice cu actiune prelungita
(pag. 1092)
D. Teofiline retard
*4
Care dintre urmatoarele reprezinta

tratamentul de fond folosit in astmul
intermitent?
A. Corticoizii inhalatori
E. Anti IgE
(pag. 1098)
*9
Care este tramentul crizei de astm bronsic

dupa GINA2006?
B. Corticoizii per os
A. Corticostreroizi in doze slabe
C. Inhibitorii de leucotriene
B. Histamina
D. Beta 2 adrenoimimetice cu durata lunga de

actiune
C. Adrenalina
E. Astmul intermitent nu are tratament de fond

(pag. 1093)
D. Antileucotriene
E. Beta 2 adrenergice cu actiune rapida la nevoie
(pag. 1098)
Pag. 117 din 150
10 Dupa GINA 2006, astmul bronsic controlat se

poate defini prin urmatorii parametrii:
A. Fara limitarea activitatilor
B. Fara simptome nocturne
C. Valoarea VEMS/PEF sub 80%
D. Fara exacerbari
E. Folosirea zilnica a beta 2 agonistilor
(pag. 1096)
11 Urmatoarele afirmatii in legatura cu
examinarile complementare in astmul alergic
sunt adevarate:
A. Se indica ancheta alergologica personala si
familiala
B. Pentru testarea sensibilitatii de tip 1 se
efectueaza prick-test cutanat
C. La copilul sub 36 de luni se dozeaza IgE totale
D. La copilul peste 36 de luni se testeaza alergenii
alimentari
E. La copilul peste 36 de luni se testeaza alergenii
respiratorii
(pag. 1092)
12 Care dintre urmatorii parametri definesc
astmul controlat dupa GINA 2006:
A. Simptome diurne mai mult de 2 pe saptamana
B. Prezenta limitarii activitatilor
Tema nr. 74
Infeciile urinare la copil. Leucocituria
medicamentelor
1
In pielonefrita acuta la copil, bandeleta

urinara este utila pentru determinarea:
A. Cilindrilor leucocitari
B. Leucocituriei
C. Nitritilor
D. Hematuriei
E. Cristalelor birefringente
(pag. 1105)
*2
Care este examinarea complementara de

prima intentie in pielonefrita la copil?
A. Hemograma
B. Urocultura
C. Bandeleta urinara
D. Ecografia renala
E. Hemocultura
(pag. 1105)
*3
C. Prezenta simptomelor nocturne
Entitatea patologica depistata prin

cistografie retrograda efectuata la copil cu
pielonefrita este:
D. Utilizarea beta-2 agonistilor de maxim doua ori

pe saptamana
A. Insuficienta renala cronica
E. Lipsa exacerbarilor
B. Refluxul vezico-ureteral
(pag. 1096)
C. Ptoza renala

cu rinita alergica persistenta la copil sunt
adevarate?
A. Are manifestari de hipersensibilitate imediata
induse de IgE
B. Simptomele de obstructie nazala cronica sunt
importante
C. Diagnosticul este esentialmente bazat pe
examenele complementare
D. Malformatiile vasculare renale

E. Cicatricile renale
(pag. 1105)
4
Asocierea unui aminoglicozid la tratamentul

de atac al pielonefritei copilului este
necesara in caz de:
A. Uropatie malformativa cunoscuta

B. Varsta < 3 luni
D. Este indicat tratamentul medicamentos local
C. Sindrom septicemic
E. Este indicata imunoterapia specifica
D. Imunodepresie
(pag. 1094)
E. Urocultura pozitiva pentru enterococ

(pag. 1106)
Pag. 118 din 150
*5
Referitor la tratamentul antibiotic al

pielonefritei copilului, care din afirmatii este
adevarata?
A. Dureaza 10 zile in total

B. Este obligatoriu intravenos
Tratamentul cistitei copilului consta in:
A. Ceftriaxon (i.v sau i.m)

B. Cotrimoxazol sau cefixim pentru 3-5 zile
C. Nu este necesara prevenirea recidivelor
C. Tratamentul de atac dureaza 12 ore
D. tratamentul diareei, frecvent asociate in aceste

cazuri
D. Aminoglicozidele sunt contraindicate
E. tratamentul instabilitatii vezicale.
E. Se efectueaza intotdeauna in ambulator
(pag. 1106)
(pag. 1106)
*6
Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu

diagnosticul cistitei la fetite este adevarata?
A. Bandeleta urinara este negativa (leucociturie,

nitriti)
B. Prezenta febrei
C. Prezenta durerii lombare
D. Prezenta sindromului inflamator
E. In sumarul de urina se identifica flora bacteriana
unica
(pag. 1106)
7
Tratamentul oral de intretinere in pielonefrita

copilului consta in:
A. Cotrimoxazol sau Cefixim, in functie de

rezultatele antibiogramei
B. In caz de rezistenta la alte familii de antibiotice,
ciprofloxacina poate fi luata in considerare in
prepubertate
C. Reevaluare clinica dupa 10 -14 zile
D. Prevenirea si tratamentul costipatiei
E. Cotrimoxazolul se poate administra de la nastere
(pag. 1106)
*8
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la

diagnosticul de pielonefrita la copil este
adevarata?
A. Se confirma in caz de leucociturie de peste

104/ml chiar fara bacteriurie
B. Se confirma in caz de prezenta a unei bacteriurii
unice peste 105/ml
C. Se confirma in caz de leucociturie de peste
104/ml i prezenta unei bacteriurii unice peste
105/ml
10 Principiile terapeutice in pielonefrita

copilului includ:
A. spitalizare daca copilul are varsta sub 3 luni
B. spitalizare daca sunt semne de infectie severa
C. evitarea initiala a tratamentului antibiotic
D. tratament antibiotic timp de 3-4 saptamani
E. initial tratament antibiotic intravenos, apoi oral
(pag. -)
* 11 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
tratamentul pielonefritei la copil este
adevarata?
A. La sugari, fluorochinolonele pot fi utilizate ca si la
adult
B. Tratamentul de atac dureaza 2-4 zile
C. Daca germenul identificat este un enterococ se
recomanda ceftriaxon
D. Aminoglicozidele sunt contraindicate
E. Cotrimoxazolul este indicat pentru tratamentul
oral de intretinere inaintea varstei de 1 luna
(pag. 1106)
Tema nr. 75
Boli de nutriie la copil (Diabetul zaharat tip 1 i 2 la
copil, Obezitatea la copil)
1
Sindromul cardinal in diabetul zaharat la

copil este compus din:
A. Poliurie osmotica
D. Se confirma in caz de hematurie microscopica
B. Transpiratii profuze
E. Se confirma prin prezenta cristalelor birefringente
C. Polidipsie
(pag. 1105)
D. Polifagie
E. Scadere in greutate
(pag. 1109)
Pag. 119 din 150
Cetoacidoza diabetica la copil se manifesta

prin:
Diagnosticul sigur de diabet zaharat la copil

se poate pune in urmatoarele situatii:
A. Bradipnee
A. Glicozurie plus cetonurie
B. Deshidratare globala
B. Glicemie plasmatica peste 11 mmol/l
C. Greturi, varsaturi
C. 2 glicemii a jeun peste 7 mmol/l
D. Dureri abdominale
D. crestere in greutate
E. Astenie
E. apetit capricios
(pag. 1109)
(pag. 1109)
Semnele clinice neuroglicopenice in

hipoglicemia din diabetul zaharat la copil
sunt:
*8
In diabetul la copil, determinarea anticorpilor

anticelule insulare si anti GAD este utila in
urmatoarea situatie:
A. Hipotonia generalizata
A. Calcularea riscului de hipoglicemie
B. Tulburarile de vedere
B. Diagnosticul pozitiv al bolii
C. Tuburarile de echilibru
C. Confirmarea caracterului autoimun
D. Tulburarile de constienta
D. Confirmarea cetoacidozei
E. Convulsiile, astenia
E. Confirmarea caracterului insulinodependent
(pag. 1111)
(pag. 1109)
*4
Obezitatea de gradul I la copil se defineste

prin urmatorul element:
*9
In managementul diabetului la copil, Hb

glicata trebuie sa aiba o valoare:
A. IMC peste percentila 50
A. Sub 3%
B. IMC peste percentila 75
B. Sub 5%
C. IMC peste percentila 97
C. Sub 7,5%
D. IMC peste 30 kg/mp suprafata corporala
D. Peste 9%
E. IMC peste 40 kg/mp suprafata corporala
E. Peste 10%
(pag. 1121)
(pag. 1111)
Tratamentul medicamentos sau chirurgical

in obezitatea la copil este indicat la:
* 10 Care este masura terapeutica ce se poate

aplica la un copil autonom cu diabet zaharat?
A. Copiii cu obezitate comuna
A. Insulina cu actiune rapida inainte de mese
B. Adolescent cu obezitate morbida
B. Insulina cu actiune lenta dimineata
C. Esecul masurilor dietetice
C. Gustare la ora 10
D. Esecul masurilor de suport psihologic
D. Maxim 2 injectii pe zi
E. Esecul masurilor de adaptare a activitatii fizice
E. 2/3 din doza totala dimineata si 1/3 seara
(pag. 1122)
(pag. 1111)
*6
Care din afirmatiile urmatoare, in legatura cu

managementul chirurgical al obezitatii la
copil este adevarata?
* 11 Care este investigatia utila in confirmarea

caracterului insulinodependent al diabetului
zaharat la copil?
A. Este o masura de prima intentie
A. Glicozuria
B. Se indica mai ales in obezitatea comuna
B. Cetonuria
C. Este contraindicat la adolescentul mare
C. Glicemia a jeun
D. Consta in aplicarea unui inel gastric
D. Peptidul C cu valori foarte reduse inainte de

tratament
E. Este contraindicat in obezitatea morbida

(pag. 1122)
E. Rezerva alcalina mai mica de 15 mEq/l

(pag. 1109)
Pag. 120 din 150
Tema nr. 76
Evaluarea i ngrijirea nou-nscutului la termen
medicamentelor
1
Scorul Apgar utilizat pentru evaluarea nou

nascutului este constituit din:
*5
Care este afirmatia ce defineste retardul de

crestere intrauterina a nou nascutului?
A. Greutate la nastere sub 2500 g

B. Greutate la nastere sub 2000 g
C. Greutate la nastere sub 1500 g
D. Greutatea la nastere raportata la varsta
gestationala este inferioara percentilei 10
E. Greutatea la nastere raportata la varsta
gestationala este inferioara percentilei 50
A. Activitate cardiaca
(pag. 1033)
B. Respiratie
C. Culoare
Care sunt cei mai frecventi germeni implicati

in infectia materno-fetala?
D. Tonus, reactivitate
A. Streptococ B
E. Eliminarea meconiului
B. E. Coli
(pag. 1031)
C. Pneumococ
In evaluarea nou nascutului, serologia

materna in sarcina trebuie sa cuprinda:
D. Enterococi
E. Listeria monocitogenes
A. HIV
(pag. 1033)
B. HBV, HCV
C. Rujeola
D. Rubeola
Scorul Silverman din sindromul de detresa

respiratorie a nou nascutului este compus
din:
E. Sifilis, toxoplasmoza
A. Bataia aripilor nazale
(pag. 1031)
B. Balans toraco-abdominal
Ingrijirea nou nascutului la termen implica

urmatoarele interventii care se efectueaza
sistematic la nastere:
A. Administrarea de vitamina D
B. Administrarea de vitamina K
C. Administrarea de colir oftalmologic antibiotic
C. Tiraj intercostal, geamat respirator

D. Deprimare xifoidiana
E. Cianoza generalizata
(pag. 1034)
*8
La nou nascutul normal primul meconiu

trebuie emis la:
D. Administrarea de cefalosporine iv in primele 24

de ore de viata
A. O ora de la nastere
E. Punerea la san sau primul biberon in primele ore

dupa nastere
C. 24 de ore de la nastere
(pag. 1032)
*4
Varsta gestationala in cazul prematuritatii

este:
A. Sub 40 de saptamani
B. Peste 42 de saptamani
B. 6 ore de la nastere
D. 48 de ore de la nastere
E. 72 de ore de la nastere
(pag. 1032)
*9
Metoda recomandata pentru depistarea

precoce a icterului neonatal este:
C. Sub 37 de saptamani
A. Dozarea sangvina a bilirubinei
D. Sub 30 de saptamani
B. Bilirubinometria transcutanata
E. Sub 28 de saptamani
C. Examenul sumar de urina
(pag. 1032)
D. Determinarea grupului sangvin al mamei si

copilului
E. Dozarea bilirubinei materne in ultimul trimestru
de sarcina
(pag. 1032)
Pag. 121 din 150
* 10 Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura

cu curba ponderala a nou-nascutului este
adevarata?
A. Nou nascutul nu trebuie sa piarda mai mult de
25% din greutatea de la nastere
*3
Afectarea hematologic n lupusul

eritematos diseminat este reprezentat n
principal de
A. limfocitoz constatat la 2 determinri

B. trombopenie > 100G/L
B. Nou nascutul nu trebuie sa piarda mai mult de

10% din greutatea de la nastere
C. leucopenie < 4G/L constatat la 2 determinri
C. Revenirea la greutatea de la nastere trebuie sa

se faca in prima luna de viata
E. trombocitoz
D. Nou nascutii la termen nu au pierdere ponderala

dupa nastere
E. Formulele lactate permit cresterea ponderala mai
rapida comparativ cu alimentatia cu lapte matern
(pag. 1032)
* 11 Care parametru primeste 0 puncte la calculul
scorului Apgar?
A. Activitate cardiaca peste 100/min
B. Respiratia neregulata
C. Cianoza generalizata sau paloarea
D. Flectarea celor 4 membre
E. Reactivitate slaba (geamat, grimasa)
(pag. 1031)
Tema nr. 77
Lupusul eritematos diseminat. Sindromul
antifosfolipidic (SAFL)
pag. 1138-1142
*1
Diagnosticul n lupusul eritematos discoid

presupune existena
A. rash-ului malar
B. pericarditei constrictive
C. artritelor erozive
D. ulceraiilor mucoasei gastrice
E. ac anti-RNP
(pag. 1138)
*2
Lupusul eritematos diseminat
A. este o boal autoimun organ-specific

B. asociaz autoimunitate ndreptat mpotriva
componentelor citoplasmatice
D. anemie feripriv
(pag. 1138)
*4
Identificai manifestarea clinic posibil n

LED
A. fotosensibilitate normal
B. alopecie
C. endocardit septic
D. artrite erozive
E. ulceraii genitale
(pag. 1138)
*5
Afirmaia corect privind afectarea renal n

lupus
A. afectarea renal este de tip interstiial

B. nu necesit monitorizarea creatininei
C. necesit obligatoriu examen citobacteriologic
pentru diagnostic
D. sindromul nefrotic impur impune puncie biopsie
renal
E. nu determin glomerulonefrit proliferativ
(pag. 1139)
6
Urmtoarele criterii definesc sindromul

antifosfolipidic
A. cel puin un episod de tromboz venoas

profund sau arterial
B. cel puin o moarte fetal dup sptmna 10 de
gestaie
C. cel puin o natere prematur nainte de
sptmna a 34-a de sarcin
D. absena anticoagulantului lupic la dou
determinri succesive
E. detectarea ac anticardiolipin la dou determinri
succesive la valori < 40U
(pag. 1142)
C. afecteaz predilect femeile post-menopauz

D. prezint antigenitate a componentelor nucleare
celulare
E. survine doar la vrst tnr (15 45 ani)
(pag. 1138)
Pag. 122 din 150

autoimunitate din lupusul eritematos
diseminat sunt corecte
A. AAN sunt prezeni n 95% din LED dar nalt

specifici + +
B. ac anti-ADN reflect activitatea bolii
C. ac anti-Sm sunt specifici LED
D. C3 i ac anti-ADN sunt factori predictivi ai
puseelor n LED
Tema nr. 78
Patologii autoimune: aspecte epidemiologice,
diagnostice i principii de tratament
pag. 1136-1137
*1
Identificai anticorpii cu specificitate nalt

pentru poliartrita reumatoid
E. Anticardiolipinele IgG i IgM sunt specifice LED
A. anticorpii antinucleari (AAN);
(pag. 1140)
B. ac anti-CCP;
Urmtoarele explorri nu sunt necesare n

bilanul unui LED
C. factorul reumatoid
D. ac anti-centromer
A. dozarea ac anti-ADN
E. ac anti-ADN
B. deteminarea ac anti-limfocitari
(pag. 1136)
C. determinarea C1q
D. testul Coombs granular
*2
E. dozarea anti-ECT
(pag. 1140)
9
Asocierea LED sarcin presupune
A. risc de declanare a unui puseu evolutiv al bolii

B. risc de eclampsie
C. rar lupus neonatal
D. boal stabilizat de cel puin 3 luni
E. risc de retard de cretere a ftului
(pag. 1141)
10 Bilanul iniial n LED presupune
A. ac anti-AAN, anti-ECT, ANCA
B. factor reumatoid
C. test Coombs globular
D. ionogram sanguin
E. puncie biopsie renal
(pag. 1140)
* 11 Dintre anticorpii anti-antigene nucleare
solubile (anti-ECT), in lupusul eritematos
diseminat intalnim in primul rand, fiind foarte
specifici:
A. Anticorpii anti-Sm (Smith)
B. Anticorpii anti-RNP (anti-ribonucleoproteine)
C. Anticorpii anti-histone
D. Anticorpii antifosfolipidici
E. Anticorpii antibeta-2-glicoproteina1 (beta-2-GP-1)
(pag. 1140)
Anticorpii specifici, de interes diagnostic i

prognostic n lupusul eritematos sistemic
sunt reprezentai de
A. anticorpii antinucleari (AAN)

B. ac anti-histone
C. ac anti-ADN
D. anticoagulantul lupic
E. ac anti-antigene nucleare solubile
(pag. 1136)
*3
Anticorpii anti-antigene nucleare solubile

includ, cu excepia
A. ac anti-RNP
B. ac anti-centromer
C. ac anti-histone
D. ac anti-ADN
E. ac anti-PM1
(pag. 1136)
*4
Precizai afirmaia corect privind ac antiENA
A. ac anti-histone sunt specifici pentru lupusul

eritematos sistemic
B. ac anti-SCL-70 sunt asociai sclerodermiei
limitate
C. ac anti-RNP sunt identificai n lupusul indus
medicamentos
D. ac anti-SSA i SSB pot fi prezeni n poliartrita
reumatoid
E. ac anti-Jo1 sunt prezeni n sindromul CREST
(pag. 1136)
Pag. 123 din 150
*5
Alegei afirmaia fals referitoare la

anticorpii antinucleari
10 Vasculitele necrozante primitive

A. definesc o bol autoimun organ-specific
A. prezint specificitate nalt pentru lupusul

eritematos discoid
B. n boala Wegener ac anti-cANCA prezint

specificitate nalt
B. sunt prezeni la 95% din cazurile de LED
C. ac anti-MPO sunt asociai cu micropoliangeita
C. includ ac anti-ADN i anti-ENA
D. sindromul Churg-Strauss pozitiveaz ac anti-pANCA
D. sunt de interes diagnostic n colagenoze

E. anti-RNP se asociaz bolii mixte de esut
conjunctiv
(pag. 1136)
6
Anticorpii asociai sindromului

antifosfolipidic sunt:
A. anticoagulantul lupic;
E. anti-proteinaz-3 sunt de tip p-ANCA

(pag. 1137)
11 Imunoglobulinele monoclonale
A. sunt tipate prin imunofixare
B. peak-uri IgM evoc boala Waldenstrom
B. anti-proteinaza 3
C. peak-uri IgE, IgA sau IgM ne orienteaz spre un

mielom
C. anti-beta2-glicoproteina 1
D. nu pot fi identificate n limfoame i colagenoze
D. anti-mieloperoxidaz
E. se identific prin electroforeza protidelor serice
E. anti-cardiolipin
(pag. 1137)
(pag. 1137)
7
Care din urmtoarele afirmaii privind

anticorpii anti-ENA nu sunt adevarate
12 Anticorpii antifosfolipidici sunt reprezentati

de:
A. Anticorpi anti-CCp (anti-peptid ciclic citrulinat)
A. ac anti-Sm sunt foarte specifici pentru lupusul

indus medicamentos
B. Anticorpi antibeta-2 glicoproteina 1 (beta-2GP-1)

izotipi IgG si IgM
B. sclerodermia sistemic poate pozitiva ac antiSCL-70
C. Anticoagulantul lupic
C. ac anti-PM1 sunt asociai miozitelor inflmatorii
D. Anticorpi anti-SCL-70
E. Anticardiolipinele izotipi IgG si IgM
D. ac anti-SSA i anti-SSB sunt specifici lupusului

eritematos sistemic
(pag. 1136-1137)
E. sindromul CREST nu se asociaz cu ac anticentromer
13 Identificati anticorpii specifici in lupusul

eritematos diseminat:
(pag. 1136)
8
Principiile de tratament i monitorizare pe

termen lung a unei boli autoimune vizeaz
A. Anticorpii anti-ADN
B. Anticorpii antinucleari (AAN)
C. Anticorpii anti-ribonucleoproteina (anti-RNP)
A. corticoterapia adesea nu este necesar, fiind

suficient tratamentul simptomatic
D. Anticorpii anti-Sm (anti-Smith)
B. imunosupresoarele se adreseaz formelor

corticodependente
(pag. 1136)
C. scderea dozelor de cortizon necesit

administrarea imunosupresiei
14 Precizati care sunt afirmatiile corecte privind

patologiile autoimune:
E. Anticorpii anti-centromer
D. imunoterapia cu anti-TNF- este un tratament

simptomatic obligatoriu n poliartrita reumatoid
A. Factorul reumatoid este specific poliartritei

reumatoide
E. suprimarea factorilor declanatori

(pag. 1137)
B. Anticorpii anti-Sm (anti-Smith) sunt frecvent

intalniti in lupusul erimatos diseminat (LED)
C. Anticorpii anticentromer sunt asociati sindromului

CREST
Principalele patologii autoimune
A. prezint o frecven crescut la femei

B. sunt ndreptate mpotriva antigenelor ubicuitare
C. nu prezint factori favorizani
D. survin pe fondul predispoziiei genetice
E. nu recunosc etiopatogenic implicarea factorilor
de mediu
D. Anticorpii antinucleari (AAN) sunt frecventi in

lupusul erimatos diseminat, dar sunt putin
specifici
E. Anticorpii anti-Jo-1 sunt asociati cu miozite
inflamatorii
(pag. 1136)
(pag. 1136)
Pag. 124 din 150
Tema nr. 79
Indicaii i strategii de utilizare a principalelor
examene imagistice
pag. 1149-1154 * fara pag. 1150 Tabelul 2, pag.
1151 Tabelul 3
1
Care dintre urmtorele afeciuni constituie

contraindicaie n cazul efecturii unei
radiografii
Contraindicaiile absolute n cazul folosirii

rezonanei magnetice ca metod de
diagnostic sunt
A. fibroza nefrogenic
B. pacemaker
C. corpii strini metalici
D. claustrofobia
E. costul ridicat
(pag. 1150)
6
A. sarcina
6.Radiografia simpl se folosete n cazul

urmtoarelor urgene diagnostice
B. disecia de aort
A. insuficien renal acut obstructiv
C. apendicita acut
B. embolie pulmonar
D. colecistita
C. pneumoperitoneu
E. insuficiena renal sever n caz de utilizare a

substanelor de contrast vasculare
D. ocluzie intestinal
(pag. 1149)
2
Care sunt avantajele utilizrii ecografiei
E. compresiune medular
(pag. 1151)
*7
A. rapiditatea
Care din urmtoarele urgene diagnostice

necesit utilizarea CT cerebral
B. costurile reduse
A. malformaia arterio-venoas
C. este neiradiant
B. accident vascular cerebral sub anticoagulant
D. neinvazivitatea
C. pneumocefalie
E. este operator dependent
D. tulburri ale strii de contien
(pag. 1149)
*3
Urmtoarele afirmaii sunt adevrate n cazul

utilizrii computer tomografiei ca metod de
diagnostic
A. folosete radiaii X cu posibilitatea injectrii de

produse de contrast vasculare
B. utilizeaz rezonana magnetic nuclear
C. utilizeaz radiaii radioactive
D. se bazeaz pe propagarea ultrasunetelor
E. este neiradiant
(pag. 1149)
4
Printre contraindicaiile computer

tomografiei se numr
A. femei gravide
B. alergia
C. insuficiena renal terminal
D. malformaii fetale
E. epilepsia
(pag. 1150)
E. epilepsie
(pag. 1152)
*8
n cazul uni politraumatism al ntregului

corp, care este metoda de urgen
diagnostic folosit
A. computer tomografic
B. rezonan magnetic
C. radiografia
D. ecografia
E. ultrasonografie
(pag. 1153)
*9
n cazul crei afeciuni se efectueaz RMN

medular de urgen
A. spondilodiscit
B. hernie de disc
C. tumori intrarahidiene
D. compresiune medular
E. rahialgii
(pag. 1154)
Pag. 125 din 150
* 10 10.n cazul unui traumatism cerebral, ce

metod de diagnostic este preferat la un
pacient simptomatic
*3
Care dintre urmatoarele caracteristici ale

furunculului nu este corecta
A. radiografia cranian
A. Este o infectie profunda a foliculului pilosebaceu

produsa de streptococul beta-hemolitic
B. CT cerebral
B. Este un nodul centrat de fir de par
C. rezonan magnetic
C. Are evolutie spre necroza si eliminarea

burbionului
D. scintigrafia
E. tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT)
(pag. 1154)
* 11 Contraindicatia absoluta in cazul efectuarii
unei rezonante magnetice nucleare fara
injectare de substanta de contrast este:
A. Sarcina
B. Insuficienta renala cronica
C. Prezenta unui pacemaker
D. Alergia la substanta de contrast iodata
D. Stafilococia maligna a fetei reprezinta o

complicatie a furunculului.
E. Tratamentul furunculului se face cu antiseptice
sau antibiotice locale.
(pag. 1169)
4
Impetigo se caracterizeaza prin
A. Stare generala alterata, febra si frisoane

B. Prezenta unor vezicule si bule superficiale
C. Localizare periorificiala
E. Diabetul zaharat
D. Forma buloasa este intalnita mai ales la copii si

varstnici
(pag. 1149-1150)
E. Contagiozitate mare
Tema nr. 80
Infecii cutaneo-mucoase bacteriene i micotice
(pag. 1169)
*5

pag. 1168-1172
*1
Precizati care afirmatie este falsa
A. Pielea nu este sterila

B. Infectiile cutanate bacteriene sunt foliculare si
nefoliculare
C. Diagnosticul infectiilor bacteriene este clinic in
majoritatea cazurilor
D. Exista imunizare impotriva infectiilor bacteriene
E. Majoritatea infectiilor cutanate bacteriene sunt
produse de cocii Gram +
(pag. 1168)
*2
Care dintre caracteristicile foliculitei nu este

adevarata
Care dintre afirmatiile referitoare la

tratamentul infectiilor cutanate stafilococice
este adevarata
A. In formele localizate este suficienta toaleta cu

apa si sapun, antiseptice si antibiotice topice
B. Indiferent de forma clinica este necesara
antibioterapie per os
C. Indiferent de forma clinica este necesara
spitalizarea si antibioterapie iv
D. Penicilina este unul dintre antibioticele de electie
E. Tratamentul antibiotic trebuie efectuat timp de 4
saptamani.
(pag. 1169)
*6
Erizipelul se caracterizeaza prin
A. Placard inflamator eritematos, cald, dureros.

B. Debuteaza sub forma unei pustule foliculare
centrata de fir de par
A. Reprezinta inflamatia foliculului pilosebaceu
C. Prezenta unei porti de intrare nu este obligatorie
B. Face parte dintre infectiile cutanate bacteriene

nefoliculare
D. Este necesar intodeauna examenul

histopatologic pentru stabilirea diagnosticului.
C. Are ca leziune elementara papulo-pustula
E. Stare generala alterata, febra, frisoane.
D. Se poate localiza la barba
(pag. 1170)
E. In majoritatea cazurilor este produsa de

stafilococul aureu.
(pag. 1168)
Pag. 126 din 150
Care dintre urmatoarele afirmatii legate de

erizipel sunt adevarate

la erizipel este adevarata?
A. Fasceita necrotizanta este o complicatie

generala a erizipelului
A. Erizipelul este o dermohipodermita acuta de

etiologie stafilococica
B. Fasceita necrotizanta este favorizata de

administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene
B. Diagnosticul erizipelului se sprijina obligatoriu pe

date microbiologice
C. Indiferent de forma clinica de erizipel este

necesara spitalizarea de urgenta
C. Debutul erizipelului este insidios, cu temperatura

usor crescuta (37,5-38 grade Celsius), fara
frisonete
D. Penicilina G in perfuzie este tratamentul de

electie
E. Nu este obligatorie tratarea portii de intrare.
D. Clinic se constata prezenta unui placard

inflamator infiltrat, cu extindere centrifuga rapida
(pag. 1170)
E. Tratamentul etiologic include vaccinarea

antitetanica
(pag. 1169-1170)
Candidozele cutaneo-mucoase au
urmatoarele caracteristici
A. Se pot localiza atat la nivelul marilor pliuri cat si

la nivelul pliurilor mici cutanate.
B. Apar doar la persoanele cu imunodepresii severe
C. Se trateaza cu antifungice generale timp de 6 luni
D. Diagnosticul de certitudine se pune pe baza
examenului clinic
E. Candidozele genitale nu apar niciodata la barbat
(pag. 1171)
9
Care dintre urmatoarele afirmatii

caracterizeaza dermatofitoza pielii glabre
Tema nr. 81
Gua i nodulul tiroidian, hipotiroidismul si
hipertiroidismul
pag. 1215-1220, 1221-1223, 1224-1226 * fara
subcapitolul III pag 1225
1
Cum se monitorizeaz tolerana la

tratamentul cu antitiroidiene de sintez:
A. GOT, GPT la intervale regulate
A. Se localizeaza in special la nivelul scalpului
B. Hemoleucogram la intervale regulate
B. Se poate confunda cu eczema numulara sau

psoriazisul inversat
C. Proteina C reactiv bilunar
C. Este foarte dureroasa
E. Tireoglobulina la 3 luni
D. Se prezinta sub forma unor placi inelare cu

extindere centrifuga
E. Se poate confunda cu candidoza marilor pliuri.
(pag. 1171)
10 Kerionul este
A. O candidoza cutanata suprainfectata
B. O tricofitie supurata cu inflamatie majora
D. Bilirubina total lunar

(pag. 1223)
*2
n insuficiena tireotrop exist:
A. TSH crescut cu FT4 crescut

B. TSH normal cu FT4 crescut
C. TSH sczut cu FT4 crescut
D. TSH normal sau sczut, cu FT4 sczut
E. TSH crescut cu FT4 sczut
C. O infectie dermatofitica produsa de dermatofiti

patogeni
(pag. 1224)
D. Infectie dermatofitica a pielii glabre insotita de

adenopatii satelite frecvente
E. Afectiune cauzata de Malassezia furfur.

(pag. 1171-1172)
Complicaiile hipotiroidismului sunt:
A. Insuficien coronarian
B. Blocuri de ramur
C. Coma mixedematoas
D. Depresie
E. Stenoz mitral
(pag. 1225)
Pag. 127 din 150
*4
n insuficiena corticotrop (insuficiena

suprarenal central) exist:
*9
Care este durata tratamentului cu

antitiroidiene de sinteza in boala Basedow:
A. Melanodermie
A. Doua luni
B. Paloare
B. Trei luni
C. Hipertensiune arterial
C. Sase luni
D. Surplus ponderal
D. Un an
E. Semne de virilizare
E. Optsprezece luni
(pag. 1227)
(pag. 1222)
10 Caracteristicile ecografice ale nodulilor

tiroidieni suspeci sunt:
Care sunt examinrile biologice n gua

simpl:
A. TSH
A. Nodul hipoecogen
B. Dozarea ATPO i antiTG
B. Nodul hiperecogen
C. n caz de hipertrofie dozarea anticorpilor

antireceptor TSH
C. Prezenta microcalcificarilor in nodul
D. Ioduria pe 24 de ore
E. Dozarea tireoglobulinei
(pag. 1216)
*6
n hipertiroidismul indus de amiodaron:
A. Ecografia Doppler tiroidian arat

hipervascularizaie tiroidian
B. Scintigrafia este fixant
C. Exist o patologie tiroidian preexistent
D. Ecografia Doppler tiroidian este normal
E. Tratamentul se bazeaz pe anxiolitice, repaus
(pag. 1223)
*7
Diagnosticul de hipertiroidism frust

presupune:
D. Nodul hipervascularizat la ecografia Doppler

E. Nodul slab vascularizat la ecografia Doppler
(pag. 1219)
11 Semnele clinice de hipometabolism intalnite
la pacientii cu hipotiroidism sunt:
A. Frilozitatea
B. Disparitia treimii externe a sprancenelor
C. Bradicardia
D. Macroglosia
E. Constipatia
(pag. 1224)
12 La o femeie cu hipertiroidism, scintigrafia
tiroidiana cu Tc radioactiv 99 este
contraindicata:
A. TSH sczut cu FT4 crescut
A. In timpul sarcinii
B. TSH sczut cu FT4 sczut
B. In infectiile virale
C. TSH sczut cu FT4 normal
C. In timpul alaptarii
D. TSH crescut cu FT4 crescut
D. In cazul alergiei la iod
E. TSH crescut cu FT4 normal
E. In timpul tratamentului cu interferon
(pag. 1221)
(pag. 1221-1222)
*8
Boala Basedow este confirmat de:
A. Anticorpi antitireoglobulin crescui

B. Anticorpi antireceptori TSH (TRAb) crescui
C. TSH crescut
D. Proteina C reactiv crescut
E. Anticorpi antiperoxidaz crescui
(pag. 1221)
13 Caracteristicile ecografice ale nodulilor

tiroidieni care arata leziuni putin sau deloc
suspecte sunt:
A. Nodul hipoecogen
B. Chist pur anecogen
C. Nodul hiperecogen
D. Halou complet cu umbre marginale
E. Slaba vascularizatie la ecografia Doppler
(pag. 1219)
Pag. 128 din 150
Tema nr. 82
Diabetul zaharat tip 1 i 2 la adult definiie,
diagnostic, complicaii acute, complicaii cronice,
algoritm terapeutic, monitorizare, principii,
management
pag. 1236-1254 * fara date epidemiologice, fara
denumiri comerciale din tratamentul cu insulina,
pag. 1250.
*1
Diabetul zaharat se definete prin:
A. Glicemie a jeun n snge venos mai mare de

1,16g/l;
*4
Tratamentul hipoglicemiant n diabetul

zaharat tip 1 se face cu:
A. Metformin;
B. Metformin i sulfamide hipoglicemiante;
C. Insulin;
D. Glinide;
E. Sulfamide hipoglicemiante;
(pag. 1250)
*5
Hemoglobina glicat (HbA1c) reflect

echilibrul metabolic:
A. Zilnic;
B. Sptmnal;
B. Glicemie postprandial mai mare de 1,30g/l;
C. Lunar;
C. Glicemie a jeun n snge venos mai mare de

1,26g/l, n dou ocazii diferite sau mai mare de
2g/l n orice moment al zilei;
D. Din cele 2-3 luni precedente;
D. Glicemie a jeun n snge venos mai mare de

1,20g/l, n dou ocazii diferite sau mai mare de
1,6g/l n orice moment al zilei;
E. Anual;
(pag. 1249)
6
Retinopatia diabetic neproliferativ se

caracterizeaz prin:
E. Glicemie postprandial mai mare de 1,40g/l;
A. Dilatare capilar;
(pag. 1236)
B. Microanevrisme;
*2
Diabetul zaharat tip 1 are ca substrat

patogenic:
C. Exudate;
D. Hemoragii;
A. Insulinorezistena muscular i hepatic;
E. Neovase.
B. Citoliza hepatic;
(pag. 1244)
C. Pancreatita cronic alcoolic;

D. Distrugerea autoimun (n 95% din cazuri) a
celulelor beta din insulele Langerhans
pancreatice, responsabil de un deficit de
insulin;
E. Amiloidoza pancreatic.
(pag. 1236)
*3
Coma diabetic hiperosmolar se

caracterizeaz prin:
Nefropatia diabetic incipient se

caracterizeaz prin:
A. Microalbuminurie anormal cuprins ntre

30mg/24 ore i 299mg/24 ore (sau 30mg i
299mg/g creatinin);
B. Macroalbuminurie (albumin mai mare de
300mg/24 ore sau mai mare de 300mg/g
creatinin);
C. Tensiune arterial normal;
A. Glicemie plasmatic mai mic de 2g/l i pH

arterial mai mic de 7,30;
D. Filtrare glomerular normal;
B. Glicemie plasmatic mai mic de 2g/l i

bicarbonat plasmatic mai mic de 15mmol/l;
(pag. 1245)
C. Bicarbonat plasmatic mai mic de 15mmol/l i pH

arterial mai mic de 7,30;
E. Sindrom edematos;
8
Efectele secundare ale tratamentului cu

insulin sunt reprezentate de:
D. Hiperglicemie mai mare de 33mmol/l i

osmolaritate mai mare de 350mmol/l;
A. Hipoglicemie;
E. Osmolaritate cuprins ntre 310 mOsm/kg i

315mOsm/kg;
C. Alergie;
(pag. 1241)
B. Ctig n greutate n caz de supradozare;

D. Lipodistrofii hipertrofice;
E. Hirsutism;
(pag. 1250)
Pag. 129 din 150
Efectele diabetului zaharat asupra sarcinii

sunt reprezentate de:
A. Malformaii, avort;
B. Microsomie;
C. Retard de maturare;
D. Hipoglicemie i hipocalcemie neonatale;
E. Hipertensiune gravidic i preeclampsie;
(pag. 1251)
10 Monitorizarea biologic a pacientului cu
diabet zaharat presupune:
Tema nr. 83
Obezitatea la aduli
medicamentelor
1
Sindromul metabolic are urmtoarele

elemente:
A. Insulinorezisten;
B. Diabet zaharat;
A. HbA1c, monitorizare sistematic, de 4 ori pe an;
C. Hipertensiune arterial;
B. Glicemie venoas a jeun, 1 dat pe lun;
D. Obezitate ginoid;
C. Bilan lipidic (CT, HDL-C, TG, calculul LDL-C) 1

dat pe an;
E. Hiper HDL colesterolemie.
D. Microalbuminurie, 1 dat pe an;

E. Creatinemie a jeun 1 dat pe an.
(pag. 1253)
11 Caracteristicile clinice ale polineuropatiei
diabetice sunt:
(pag. 1276)
2
Obezitatea secundar este dat de:
A. Hipotiroidism;
B. Hipertiroidism;
C. Factori genetici;
A. Afectarea este bilaterala si simetrica
D. Hipocorticism;
B. Afectarea este distala la inceput
E. Hipercorticism;
C. Afecteaza aproape exclusiv nervii membrelor

inferioare
(pag. 1276)
D. Se asociaza hipertensiunea arteriala

Indicele de mas corporal sunt corecte:
E. Tulburarile motorii sunt exceptionale si tardive
A. IMC peste 40 kg/m2 semnific obezitate morbid;
(pag. 1246)
B. IMC peste 18,5 kg/m2 semnific

subponderabilitate;
12 In cazul cetoacidozei diabetice, urmatoarele

simptome sunt legate de acidoza metabolica:
A. Starea de stupoare si obnubilare
C. IMC ntre 18,5 i 24,9 semnific greutate

normal;
B. Dispneea Kussmaul
D. IMC ntre 25 i 29,9 semnific

supraponderabilitate;
C. Tahicardia
E. IMC ntre 30 i 34,5 inseamn obezitate.
D. Hipotensiunea arteriala
(pag. 1276)
E. Durerile abdominale
(pag. 1239)
13 Stadiul neproliferativ al retinopatiei diabetice
presupune existenta de:
Complicaiile cardio-vasculare ale obezitaii

sunt:
A. Hipertensiunea arterial;
B. Insuficiena cardiac;
A. Microanevrisme
C. Hipotensiune arterial;
B. Exudate
D. Accident vascular cerebral;
C. Zone de ischemie
E. Hipertrofie ventricular;
D. Dilatare capilara
(pag. 1276)
E. Dezlipire de retina
(pag. 1244)
Complicaiile endocrine ale obezitii sunt:
A. Litiaza biliar;
B. Sindromul ovarelor polichistice;
C. Hipofertilitate;
D. Hipogonadism;
E. Boal de reflux gastroesofagian.
(pag. 1277)
Pag. 130 din 150
*6
Contraindicaiile chirurgiei bariatrice sunt, cu

excepia:
A. Tulburri mentale severe;
11 In monitorizarea continua a pacientului obez

spitalizarea in mediul specializat este
necesara in cazul:
B. Dependena de alcool;
A. Efectuarii testelor functionale respiratorii
C. Pacient bine informat, cu spijin psihologic;
B. Complicatiilor somatice ce necesita investigatii

si/sau un tratament urgent
D. Dependena de substane psihoactive;

E. Tulburri severe ale comportamentului alimentar.
C. Obezitatii masive multicomplicate (pe plan

cardiorespirator si reumatologic)
(pag. 1279)
D. Efectuarii activitatii fizice regulate
*7
Complicaiile respiratorii ale obezitii sunt,

cu excepia:
E. Ingrijirii multidisciplinare inainte si dupa chirurgia

bariatrica
A. Sindromul metabolic;
(pag. 1278-1280)
B. Astmul;
12 Sindromul de apnee in somn regasit frecvent

la adultii cu obezitate se caracterizeaza prin:
C. Dispneea de efort;
D. Sindromul de apnee n som;
A. Dispnee de efort
E. Sindromul restrictiv pulmonar.
B. Sindrom restrictiv
(pag. 1276)
C. Sforait nocturn
*8
Chirurgia bariatric reversibil const n:
A. By-pass gastric;
B. Gastro-duodeno anastomoz;
C. Gastrectomie total;
D. Esofagoplastie;
D. Apnee semnalata de catre partener/-a

E. Hipersomnolenta diurna
(pag. 1276)
13 Care din urmatoarele localizari ale cancerului
sunt descrise drept complicatii ale obezitatii
la femei:
E. Gastroplastie cu inel gastric.
A. Col uterin
(pag. 1279)
B. Colon
*9
Obezitatea poate fi secundar:
C. Endometru
A. Hipertiroidismului;
D. Ovar
B. Hipercorticismului;
E. San
C. Hipocorticismului;
(pag. 1277)
D. Gutei;
E. Dislipidemiei.
Tema nr. 84
Infeciile urinare la adult. Leucocituria
(pag. 1276)
* 10 Indicele de mas corporal are la o

persoan normoponderal urmtoarea
valoare:
A. Sub 18,5;
B. Peste 40;
C. ntre 18,5 i 24,9;
D. Sub 40;
E. Peste 18,5.
(pag. 1276)

medicamentelor
*1
Leucocituria se definete (se caracterizeaz)

printr-un numr de leucocite la ECBU
A. mai mare de 10/ml

B. mai mare de 100/ml
C. egal cu 1000/ml
D. mai mare de 1000/ml
E. mai mare de 10000/ml
(pag. 1292)
Pag. 131 din 150
*2
Leucocituria cu leucocite nealterate, n

cilindru, este caracteristic pentru:
A. glomerulopatia cronic
B. nefropatia tubulointerstiial cronic
C. feocromocitom
D. tuberculoza urinar
E. infecia cu chlamydia
(pag. 1292)
*3
n pielonefrita acut simpl, durata

tratamentului antibiotic trebuie s fie de:
A. 12 zile
Pentru prevenia infeciilor urinare

nosocomiale la pacienii cu sondaj vezical
sunt recomandate:
A. administrarea de laxative pentru a preveni

constipaia
B. pstrarea unei diureze importante
C. limitarea duratei sondajului
D. meninerea sacului colector n poziie decliv
E. splarea zilnic a sondei cu soluii antibiotice
(pag. 1291)
8
B. 15 zile
Dintre diversele clase de antibiotice, n

tratamentul prostatitelor cronice sunt
indicate:
C. 18 zile
A. cefalosporine de generaia a 2-a
D. 21 zile
B. cefalosporine de generaia a 3-a
E. 31 zile
C. fluorochinolone
(pag. 1289)
D. aminoglicozide
*4
La un pacient cu prostatit acut la care se

instaleaz i retenia acut de urin este
indicat():
A. sondajul uretral
B. cateter suprapubian
C. nefrostomie bilateral
D. cateterism ureteral bilateral
E. cistoscopia
(pag. 1290)
*5

la infeciile urinare nosocomiale sunt
adevrate?
E. cicline
(pag. 1290)
9
Semnele funcionale urinare prezente n

prostatita cronic sunt:
A. disurie
B. hematurie
C. ejaculare retrograd
D. anejaculare
E. arsuri micionale
(pag. 1290)
10 Semnele clinice ale cistitei acute simple sunt:
A. sunt infeciile nosocomiale cele mai rar ntlnite
A. urin tulbure i urt mirositoare
B. sunt cu germeni sensibili la antibiotice uzuale
B. polakiurie
C. sunt definite ca infecii dobndite dup

externarea dintr-un centru de ngrijire
C. imperiozitate
D. sunt cu germeni cel mai adesea multirezisteni
E. disurie
E. sunt foarte greu de diagnosticat
(pag. 1287)
(pag. 1291)
6
Leucocituria izolat (cu uroculturi negative)

cu leucocite alterate se poate ntlni n:
A. imunodepresie
B. infecie urinar decapitat de tratament
antimicotic
D. febr
11 Criterii de cistita acuta complicata sunt:

A. Femeie intre 15 si 65 de ani fara antecedente
B. Copil mai mic de 15 ani
C. Sarcina
D. Uropatie
C. litiaz vezical
E. Insuficienta renala
D. infecii cu germeni atipici (Klebsiella, Proteus)
(pag. 1287)
E. tumoare de vezic
(pag. 1292)
Pag. 132 din 150
12 Ingrijirea unei pielonefrite acute obstructive

presupune:
*3
Pentru diagnosticul reteniei acute de urin,

la pacienii obezi, poate fi util:
A. Spitalizare, urgenta medico-chirurgicala
A. uroflowmetria
B. Drenaj al urinei in urgenta prin montarea unei

sonde ureterale
B. citologia urinar
C. Antibioterapie dubla parenterala, cu o durata

totala de 15 zile
D. Ingrijire ambulatorie (nu impune spitalizarea)
E. Monoterapie per os cu fluorochinolone, de la
debut
C. cistografia retrograd
D. ecografia vezical la patul pacientului
E. ureteropielografia retrograd
(pag. 1295)
*4
(pag. 1289)
13 Diagnosticul clinic al prostatitei acute
presupune:
A. Semne functionale urinare: disurie, polakiurie,
dureri perineale
B. Febra deseori ridicata
C. Prostata dureroasa si cu volum marit la tuseul
rectal
D. Frisoane
E. Nivelul PSA (prostatic specific antigen) ridicat
(pag. 1289-1290)
La pacienii cu retenie acut de urin se

impune:
A. drenajul de urgen al urinei prin sondaj vezical

B. drenajul de urgen al urinei prin nefrostomie
bilateral
C. drenajul de urgen al urinei prin cateterizarea
ureteral retrograd bilateral
D. drenajul de urgen al urinei prin montarea unui
prezervativ anti-incontinen
E. drenajul urinei dup examen neurologic
(pag. 1295)
*5
La pacienii cu retenie acut de urin la care

s-a practicat sondaj uretral este recomandat
golirea vezical progresiv pentru a evita:
Tema nr. 85
Retenia acut de urin
A. infecia de tract urinar
B. hematuria ex vacuo

pag. 1295-1296
*1
Diagnosticul reteniei acute de urin este:
A. clinic
B. radiologic
C. dispariia reteniei azotate

D. apariia dezechilibrelor hidro-electrolitice
E. apariia tulburrilor echilibrului acido-bazic
(pag. 1295)
6
Globul vezical se caracterizeaz prin:
C. ecografic
A. bombarea regiunii lombare
D. tomografic
B. matitate
E. radiourografic
C. durere n fosele iliace, bilateral
(pag. 1295)
D. asociere cu cefalee
*2
Retenia acut de urina este:
E. palparea regiunii hipogastrice trezete nevoia de

a urina
A. situaia clinic n care rinichii nu mai produc urin
(pag. 1295)
B. faz tardiv ce apare n evoluia insuficienei

renale cronice
C. imposibilitatea total i brutal de a urina
La pacienii cu retenie acut de urin,

sondajul uretral este contraindicat n
urmtoarele cazuri:
D. un fenomen asociat colicii renale
A. prostatit acut
E. un fenomen mai frecvent ntlnit la femei dect la

brbai
B. traumatism de bazin
(pag. 1295)
C. traumatism de uretr
D. tromboz hemoroidal
E. sechele post-accident vascular cerebral
(pag. 1295)
Pag. 133 din 150
La pacienii cu retenie acut de urin, n

afara drenajului urinei, sunt necesare msuri
asociate:
13 Contraindicatiile sondajului uretral in retentia

acuta de urina sunt:
A. Stenoza de uretra
A. cuantificarea urinei recoltate
B. Traumatismul de bazin si/sau de uretra
B. o bun hidratare a pacientului
C. Prostatita acuta +++ (severa)
C. repaus la pat pentru 24 de ore
D. Tumora de vezica
D. tratament anticoagulant
E. Sarcina
E. ECBU pe urina drenat
(pag. 1295)
(pag. 1295)
9
Monitorizarea pacienilor cu retenie acut de

urin la care s-a realizat drenajul urinei
include:
A. monitorizarea diurezei
B. monitorizarea ionogramei urinare
C. monitorizarea ionogramei sanguine
D. monitorizarea culorii urinei
Tema nr. 86
Litiaza urinar
medicamentelor
*1
E. monitorizarea tensiunii arteriale

(pag. 1296)
10 Dintre urmtoarele clase de medicamente,
care sunt factori declanatori/favorizani ai
reteniei acute de urin?
A. inhibitorii enzimei de conversie
Drenajul de urgen prin montarea de

sond ureteral /dublu J sau nefrostomie
percutan la un pacient cu litiaz urinar
este necesar dac:
A. este vorba de litiaz recidivat

B. colica renal este complicat
C. colica renal este precedat de hematurie total
B. alfa blocante
D. pacientul este necooperant i se anticipeaz c

nu va respecta indicaiile de tratament
C. alfa stimulante
E. calculul are 5 mm
D. beta blocante
(pag. 1313)
E. morfina
(pag. 1295)
11 Urmatoarele afirmatii referitoare la retentia
acuta de urina sunt adevarate:
A. Este vorba de o imposibilitate totala si brutala de
a urina
B. Impune drenajul de urgenta al urinei
C. Diagnosticul este clinic
D. Urografia intravenoasa este obligatorie pentru
confirmarea diagnosticului
E. Nu este necesara nicio examinare
complementara (in caz de dubiu o ecografie
vezicala se poate dovedi utila)
(pag. 1295)
12 Globul vezical in retentia acuta de urina se
A. Bombarea regiunii hipogastrice
*2
Pentru ablaia calculului la un pacient cu

litiaz urinar se poate folosi:
A. nefrostomia percutanat
B. uretroscopia
C. cistoscopia
D. rezecia transuretral
E. litotriia extracorporeal
(pag. 1314)
*3
n colica renal simpl se administreaz:
A. diuretic
B. antibiotic i.v. apoi per os
C. AINS i.v. apoi per os
D. alfa stimulant
E. morfin
(pag. 1313)
B. Matitate la percutie
C. Este dureros
D. Palparea trezeste nevoia de a urina
E. Poliurie
(pag. 1295)
Pag. 134 din 150
*4
Prevenirea recidivelor litiazei urice se

realizeaz prin:
A. acidifierea urinei
B. cur de diurez
Pe radiografia abdominal simpl efectuat

la un pacient cu litiaz urinar, n faa
calcificrilor prezente pe radiografie,
diagnosticul diferenial al acestora se va face
cu:
C. regim hiperpurinic
A. litiaza biliar
D. tratament diuretic
B. calcificri ganglionare
E. fitoterapie
C. calcificri pleurale
(pag. 1314)
D. ateroame aortice
*5
Oxalatul de calciu din compoziia calculilor

calcici poate fi:
A. dihidratat
B. trihidratat
E. calcificri condrocostale
(pag. 1314)
10 Diagnosticul diferenial al colicii nefretice se
face cu alte cauze de durere lombar acut:
C. tetrahidratat
A. pneumopatie
D. pentaahidratat
B. colica biliar
E. hexatahidratat
C. colon iritabil
(pag. 1312)
D. durerea articular din gonartroz
Dintre urmtoarele uropatii, care sunt

implicate n etiologia litiazei urinare?
A. rinichi n potcoav
B. rinichi spongios
E. pancreatita acut
(pag. 1314)
11 Diagnosticul clinic al colicii renale (nefritice)
din litiaza urinara presupune:
C. rinichi polichistic
A. Durere lombara acuta
D. ureterocel
E. megaureter
B. Iradiere spre organele genitale externe

homolaterale
(pag. 1312)
C. Semne functionale urinare (polakiurie, hematurie)
Ancheta etiologic la un pacient cu litiaz

urinar include:
A. interogatoriu: antecedente de uretrit, obiceiul de

a fuma, consum de alcool
B. identificarea unei uropatii obstructive
C. spectrofotometrie n infrarou a calculului
D. Pozitie antialgica
E. Agitatie
(pag. 1312-1313)
12 Bilantul paraclinic in colica renala acuta din
litiaza urinara include:
D. spectrofotometrie n ultraviolet a calculului
A. Radiografie abdominala simpla + ecografie

renala in caz de colica renala simpla
E. spectrofotometrie LASER
B. Ionograma sanguina in toate cazurile
(pag. 1314)
C. Creatinina in toate cazurile
Litiaza fosfoamoniacomagnezian este

favorizat de:
A. pH urinar acid
B. pH urinar alcalin
C. infecii urinare acute
D. Urografie intravenoasa in context de urgenta

E. CT abdomino-pelvin in caz de colica renala
complicata
(pag. 1313)
13 Complicatiile litiazei urinare sunt:
D. infecii urinare cronice
A. Insuficienta renala acuta
E. glomerulonefrite acute
B. Ruptura caii excretoare
(pag. 1312)
C. Urinomul
D. Infectia urinara
E. Eliminarea spontana a calculului
(pag. 1315)
Pag. 135 din 150
Tema nr. 87
Patologia tumorala benigna si maligna a aparatului
uro-genital masculin: hipertrofia benign de
prostat, tumori de prostat, tumori de rinichi, tumori
de testicul
pag. 1316-1318, 1319-1322, 1323-1327, 1328-1331
* fara denumiri comerciale ale medicamentelor
*1
n hipertrofia benign de prostat cu

simptomatologie sever, scorul internaional
al simptomelor de prostat (IPSS) este:
A. 0 - 7
B. 8 19
C. 20 35
D. 20 45
E. 20 50
(pag. 1316)
*2
n hipertrofia benign de prostat, n cadrul

depistrii individuale a cancerului de
prostat, bilanul complementar trebuie s
includ:
*5
Inhibitorii de 5 alfa reductaz - utilizai n

tratamentul hipertrofiei benigne de prostat
au:
A. eficacitate imediat
B. eficacitate dup 3 luni
C. eficacitate dup 6 luni
D. eficacitate dup 9 luni
E. eficacitate dup 12 luni
(pag. 1317)
6
n hipertrofia benign de prostat, semnele

funcionale urinare obstructive sunt:
A. jet urinar ntrerupt

B. jet urinar sanguinolent
C. jet urinar tulbure
D. disurie
E. picturi retardate
(pag. 1316)
7
n hipertrofia benign de prostat, semnele

funcionale urinare iritative sunt:
A. polakiurie
B. usturimi la miciune
A. PSA total
C. nicturie
B. PSA total i PSA liber
D. urgenturie
C. Fosfataza alcalin prostatic
E. incontinen de urin prin revrsare
D. Antigenul carcinoembrionar
(pag. 1316)
E. Lactic dehidrogenaza
(pag. 1316)
*3
Beta blocantele sunt utilizate n tratamentul

hipertrofiei benigne de prostat pentru c
prin modul lor de aciune realizeaz:
n hipertrofia benign de prostat, bilanul

complementar trebuie s includ:
A. Aprecierea funciei renale prin dozarea ureei,

creatininei, acidului uric i RFG (rata filtrrii
glomerulare)
A. relaxarea muchilor netezi prostatici
B. ECBU
B. deschiderea colului vezical
C. Ecografie reno-vezico-prostatic
C. diminuarea volumului prostatei
D. Debitmetrie urinar
D. scderea vascularizaiei prostatei
E. Msurarea volumului vezical premicional
E. nu sunt utilizate
(pag. 1315)
(pag. 1317)
*4
Inhibitorii de 5 alfa reductaz sunt utilizai n

tratamentul hipertrofiei benigne de prostat
pentru c prin modul lor de aciune
realizeaz:
A. relaxarea muchilor netezi prostatici i

deschiderea colului vezical
B. diminuarea volumului prostatic
C. controlul hematuriei caracteristice hipertrofiei
benigne de prostat
n evoluia hipertrofiei benigne de prostat

pot aprea urmtoarele complicaii datorate
impactului asupra aparatului urinar superior:
A. hidronefroz
B. polichistoz
C. rinichi spongios
D. insuficien renal cronic obstructiv
E. hematurie macroscopic
(pag. 1317)
D. sterilizarea urinei
E. optimizarea diurezei i controlul nicturiei
(pag. 1317)
Pag. 136 din 150
10 n evoluia hipertrofiei benigne de prostat

pot aprea urmtoarele complicaii datorate
impactului vezical:
* 15 Triptorelina este folosit n tratamentul

hormonal al cancerului de prostat si este un:
A. antiandrogen
A. diverticuli vezicali
B. blocant androgenic complet
B. litiaz vezical
C. estrogen
C. retenie acut de urin
D. agonist LHRH
D. miciuni prin revrsare
E. androgen
E. hidaturie
(pag. 1322)
(pag. 1317)
* 11 n scopul depistrii individuale a cancerului
de prostat, dozarea PSA seric total trebuie:
A. nceput la vrsta de 50 de ani i repetat annual
B. nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la
fiecare 3 ani
C. nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la
fiecare 2 ani
16 Pentru diagnosticul de certitudine al

cancerului prostatic sunt necesare biopsiile
prostatice recoltate prin puncie.
Complicaiile posibile ale punciei sunt
reprezentate de:
A. pneumaturie
B. hematurie
C. rectoragie
D. nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la

vrsta de 75 de ani
D. melen
E. nceput la vrsta de 60 de ani i repetat la

fiecare 6 luni
(pag. 1320)
(pag. 1319)
* 12 La un pacient cu o valoare determinat a
PSA total mai mare de 4 ng/ml, sunt
necesare:
A. masaj prostatic
B. prostatectomie radical laparoscopic
C. biopsii prostatice
D. scintigrafie osoas
E. stabilirea riscului pentru progresie DAMICO
(pag. 1319)
* 13 n cancerul prostatic avansat local conform
stadializrii TNM tratamentul poate fi
curativ i metoda aleas va fi reprezentat
de:
A. RTUP
B. prostatectomie total
C. radioterapie prelungit
D. radio-hormono-terapie prelungit
E. radioterapie prostatic conformaional
(pag. 1322)
* 14 n cancerul prostatic metastatic conform
stadializrii TNM tratamentul este paliativ i
metoda aleas va fi reprezentat de:
A. hormonoterapie
D. radio-hormono-terapie prelungit
(pag. 1322)
E. boal hemoroidal
17 PSA este o protein specific prostatei i
creterea sa poate avea i alte etiologii n
afara cancerului prostatic. Care dintre cele
de mai jos poate duce la creterea PSA?
A. hematuria
B. tumora vezical
C. prostatita
D. hipertrofia benign de prostat
E. ecografia abdominal a prostatei
(pag. 1319)
18 Pentru diagnosticul de certitudine al
cancerului prostatic sunt necesare biopsiile
prostatice recolatae prin puncie. Precauiile
prealabile punciei includ:
A. preparare rectal
B. tratament anticoagulant
C. antibioprofilaxie
D. tratament antiagregant plachetar
E. injectare intraprostatic de substan de contrast
(pag. 1320)
19 Care dintre urmtorii pacieni cu cancer de
prostat stadializai TNM se ncadreaz n
stadiul l?
A. T1c /N0/ M0
B. T2a/N0/M0
C. T2b/N0/M0
D. T2c/N0/M0
E. T3a/N0/M0
(pag. 1321)
Pag. 137 din 150
20 n cancerul prostatic localizat conform

stadializrii TNM tratamentul este curativ i
pacientul poate opta ca metod de
tratament pentru:
A. RTUP
D. radio-hormono-terapie
(pag. 1321)
* 21 Vrful de inciden (de frecven) al
cancerului testicular este situat n intervalul:
* 25 Orice dubiu n diagnosticul diferenial al unei

tumori testiculare impune:
A. RMN pelvis
B. CT pelvis
C. Orhiectomie
D. Explorare chirurgical pe cale scrotal
E. Explorare chirurgical pe cale inghinal
(pag. 1328)
26 Markerii serici n tumorile testiculare sunt:
A. alfa fetoproteina
B. HCG
A. 15-25 ani
C. LDH
B. 20-35 ani
D. CAE
C. 25-45 ani
E. TSH
D. 35-45 ani
(pag. 1329)
E. 30-50 ani
27 Tratamentul chirurgical al tumorilor

testiculare este reprezentat de orhiectomia
pe cale inghinal i trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
(pag. 1328)
* 22 Cel mai important factor de risc pentru
cancerul testicular este:
A. clampare prealabil a cordonului spermatic
A. atrofia testicular posttraumatic
B. ligatura n bloc a cordonului spermatic
B. atrofia testicular infecioas
C. montarea de protez testicular (n absena

infeciei)
C. torsiunea cordonului spermatic

D. varicocelul
E. criptorhidia
(pag. 1328)
* 23 n cadrul examinrii testiculare la un pacient
la care diagnosticul prezumtiv este de
tumoare testicular, semnul Chevassu
pozitiv nseamn:
D. explorarea chirurgical a bursei scrotale

controlaterale
E. limfodisecia inghinal superficial homolateral
(pag. 1329)
28 Din punct de vedere al rspunsului la
tratament complementar, seminomul este:
A. radiorezistent
A. identificarea unei mase dure, indolore
B. radiosensibil
B. opacitate la transiluminare
C. chimiorezistent
C. identificarea dificil a deferentului
D. chimiosensibil
D. conservarea anului epididimo-testicular
E. hormonodependent
E. durere la palparea testiculului
(pag. 1330)
(pag. 1328)
* 24 La un pacient cu tumoare testicular,
examenul clinic general caut:
29 Dup orhiectomie, pacienii cu tumori

testiculare non-seminomatoase beneficiaz
de tratament:
A. adenopatie inghinal superficial
A. chimioterapic
B. adenopatie inghinal profund
B. chirurgical
C. adenopatie retroperitoneal
C. radioterapic
D. adenopatie perineal
D. hormonoterapie
E. adenopatie femural
E. corticoterapie
(pag. 1328)
(pag. 1331)
Pag. 138 din 150
30 Monitorizarea pacienilor cu tumori

testiculare (operai i care au necesitat/nu au
necesitat tratament complementar) include:
* 35 n tumorile maligne ale rinichiului, gradul

nuclear Fuhrman se stabilete pe baza:
A. examenului CT
A. markeri serici
B. examenului uro-CT
B. CT toraco-abdomino-pelvin
C. examenului anatomopatologic
C. Autopalpare
D. examenului RMN
D. Radiografie pulmonar annual
E. examenului scintigrafic
E. Radiografie abdominal annual
(pag. 1326)
(pag. 1331)
* 31 Clasificarea Bosniak utilizat n chistul renal
se refer la:
A. aprecierea gradului de difereniere celular
pentru celulele din lichidul intrachistic
B. aprecierea aspectului macroscopic al lichidului
intrachistic
C. clasificarea chisturilor funcie de dimensiunile
acestora
D. clasarea chisturilor de la benign la foarte suspect
E. clasarea chisturilor de la benign la malign
(pag. 1327)
* 32 Identificarea ecografic sau tomografic a
unui chist renal de 4 cm clasificat Bosniak l
va fi urmat de:
A. tratament conservator
B. puncionare percutanat sub control ecografic
C. evacuare prin chirurgie laparoscopic
36 La examinarea ecografic a unui chist renal,

leziunea are urmtoarele caracteristici:
A. anecogen cu ntrire posterioar
B. izoecogen cu minim ntrire posterioar
C. hiperecogen cu ntrire anterioar
D. avascular
E. perei rigizi
(pag. 1327)
37 Dintre urmtoarele afirmaii referitoare la
oncocitomul renal, bifai-le pe cele corecte:
A. diagnosticul diferenial cu cancerul renal este
uor
B. diagnosticul diferenial cu cancerul renal este
dificil
C. diagnosticul diferenial cu cancerul renal nu este
necesar
D. imagistic este anecogen, omogen, cu perei fini
D. evacuare prin chirurgie deschis
E. imagistic se identific cicatrice central n

mijlocul leziunii
E. tratament diuretic
(pag. 1327)
(pag. 1327)
* 33 n tumorile maligne de rinichi, forma
anatomopatologic cea mai frecvent este:
38 Dintre urmtoarele afirmaii referitoare la

angiomiolipomul renal, bifai-le pe cele
corecte:
A. carcinomul tubulo-papilar tip l
A. poate fi bilateral
B. carcinomul tubulo-papilar tip ll
B. este totdeauna unilateral
C. carcinom la celulele cromofobe
C. este totdeauna bilateral
D. carcinom la tubii colectori Bellini
D. este o tumoare mezenchimatoas benign
E. carcinom cu celule clare
E. este cea mai frecvent tumoare benign solid a

rinichiului
(pag. 1326)
* 34 Carcinomul renal cu celule clare se dezvolt
ncepnd din:
A. celulele tubului contort
B. celulele tubului colector
C. celulele epiteliului din capsula Bowman
D. uroteliul calicelor mici
E. uroteliul calicelor mari
(pag. 1326)
(pag. 1326)
39 Care dintre urmtoarele variante de abordare
terapeutic ale angiomiolipomului renal pot fi
corecte (funcie de particularitile cazului)?
A. embolizare
B. chimioterapie
C. radioterapie
D. tratament chirurgical conservator
E. abstenie terapeutic
(pag. 1327)
Pag. 139 din 150
40 Dup nefrectomia lrgit la un pacient cu

tumoare renal malign, monitorizarea va
include:
A. creatininemia
B. VSH-ul
C. urografia i.v.
D. CT abdominal
Tema nr. 88
Insuficiena renal acut si cronica. Anuria
pag. 1350-1352, 1353-1357
1
E. Scintigrafia renal
(pag. 1326)
41 Indicatiile tratamentului medical in
hipertrofia benigna de prostata sunt:
Selectati cauzele obstructive (postrenale) ale

insuficientei renale acute:
A. adenom sau cancer prostatic

B. litiaza urinara
C. insuficienta cardiaca
A. Hipertrofia benigna de prostata necomplicata
D. sindrom nefrotic
B. Hipertrofia benigna de prostata cu complicatii

minore (hematurie, diverticuli nesimptomatici)
E. fibroza retroperitoneala
C. Tumora vezicala asociata

D. Calculi vezicali asociati
(pag. 1350)
*2
E. Hipertrofia benigna de prostata complicata cu

insuficienta renala cronica
La un pacient varstnic, cu hipertrofia

prostatei decelata la tuseul rectal, cresterea
brusca si importanta a ureei si creatininei
serice sugereaza:
(pag. 1317-1318)
A. infectie urinara
42 Indicatiile punctiei-biopsie renala pentru

diagnosticul de tumora renala sunt:
B. insuficienta renala acuta functionala (prerenala)

C. insuficienta renala acuta organica (renala)
A. Dubiu diagnostic, suspiciune de limfom sau de

metastaza intrarenala
D. insuficienta renala acuta obstructiva (postrenala)
B. Pacient cu risc chirurgical ridicat
(pag. 1350)
C. Inaintea unui tratament adjuvant in formele

metastatice extinse
E. insuficienta renala cronica.

*3
Cea mai frecventa cauza a insuficientei

renale acute organice (renale) este:
D. Suspiciune de tumora benigna la explorarea

imagistica
A. necroza tubulara acuta
E. Toate cazurile diagnosticate ecografic
B. nefropatia interstitiala acuta
(pag. 1324)
C. sindromul nefrotic impur
43 Diagnosticele diferentiale in tumorile de

testicul sunt:
D. glomerulonefrita rapid progresiva

E. nefroangioscleroza maligna.
A. Cancerul de prostata
(pag. 1351)
B. Epididimita
C. Torsiunea cordonului spermatic

D. Traumatism testicular
E. Orhita
(pag. 1328)
Necroza tubulara acuta poate fi cauza

insuficientei renale acute daca:
A. apare dupa administarea de: substante toxice:

antibiotice, substante de contrast iodate
B. ecografia renala este normala
C. clinic exista frecvent deshidratare extracelulara
D. sunt absente: HTA, hematuria sau albuminuria
E. se produce retentie acuta de urina.
(pag. 1351)
Pag. 140 din 150
Care din urmatoarele afectiuni pot determina

aparitia insuficientei renale acute functionale
(prerenale):
* 10 Care dintre urmatoarele enunturi NU asigura

nefroprotectie in insuficienta renala cronica :
A. controlul presiunii arteriale < 140/90 mmHg
A. fistule digestive
B. controlul proteinuriei < 0,5 g/24 ore
B. arsuri
C. existenta unui echilibru metabolic al diabetului
C. fibroza retroperitoneala
D. periarterita nodoasa
D. evitarea administrarii de substante si

medicamente nefrotoxice
E. insuficienta cardiaca
E. controlul factorilor de risc cardiovascular
(pag. 1351)
(pag. 1356)
*6
Stadiul 3 al insuficientei renale cronice este

definit prin rata filtrarii glomerulare estimata
de:
A. > 90 ml/min/1,73 m
B. 60 - 90 ml/min/1,73 m
C. 30 - 59 ml/min/1,73 m
D. 15 - 29 ml/min/1,73 m
E. < 15 ml/min/1,73 m
(pag. 1354)
7
Complicatiile cardiovasculare ale

insuficientei renale cronice sunt:
A. HTA
B. hipotensiunea arteriala
C. pericardita
D. cardiopatia hipertrofica
E. endocardita bacteriana
(pag. 1353)
*8
Initerea terapiei de substitutie renala la

pacientii cu insuficienta renala cronica este
indicata in:
A. stadiul 1
B. stadiul 2
C. stadiul 3
D. stadiul 4
E. stadiul 5.
(pag. 1355)
9
Care sunt indicatiile absolute pentru initierea

epurarii extrarenale (EER) la pacientii cu
insuficienta renala cronica ?:
A. pericardita uremica
11 Controlul bilantului fosfocalcic in

insuficienta renala cronica se face prin:
A. Corectarea unei eventuale carente in 25hidroxivitamina D
B. Prescrierea derivatelor hidroxilate in pozitia 1alfa a vitaminei D, in absenta hiperfosforemiei
C. Administrare de rasini schimbatoare de ioni
D. Aport de calciu
E. Regim limitat in fosfati
(pag. 1355)
12 Indicatiile absolute pentru initierea epurarii
extrarenale in insuficienta renala sunt:
A. Pericardita uremica
B. Insuficienta respiratorie cronica
C. Imposibilitatea de a recurge la ajutor
paramedical la domiciliu
D. Hiperkaliemie rezistenta la tratamentul medical
E. Acidoza metabolica severa
(pag. 1356-1357)
13 Precizati care dintre urmatoarele afirmatii
referitoare la necroza tubulara acuta sunt
adevarate:
A. Este cea mai frecventa cauza de insuficienta
renala acuta organica
B. Este mai frecventa la pacientii in varsta, cu
antecedente litiazice
C. Nu se asociaza cu hipertensiunea arteriala
D. Apare dupa administrarea de substante toxice
E. La tuseul rectal se evidentiaza hipertrofia
prostatica
(pag. 1350-1351)
B. HTA severa
C. hipervolemie care nu poate fi controlata cu
diuretice
D. acidoza metabolica severa
E. hiperkalemie rezistenta la tratament medical
(pag. 1357)
Pag. 141 din 150
Tema nr. 89
Nefropatii glomerulare si vasculare
pag. 1364-1366, 1367-1369
1
Sindromul glomerular este definit de

urmatoarele semne clinico-biologice:
A. proteinurie, adesea abundenta

B. hematurie (microscopica sau macroscopica) de
cauza non-urologica
C. leucociturie
*5
A. este cea mai frecventa forma de GN cronica, cu

exceptia diabetului
B. se intalneste la persoane varstnice, de sex
feminin
C. prezinta hematurie +++, proteinurie cu debit
variabil, HTA, IRC
D. apar depozite mezangiale de IgA la IF
E. 30% din cazuri evolueaza spre IRC in 20 de ani.
(pag. 1365)
*6
D. HTA
E. edeme ale membrelor inferioare.
(pag. 1364)
2
La pacientii cu sindrom glomerular, bilantul

biologic minimal cuprinde:
A. glicemia si Hb A1c
B. Ac anti AND
C. ANCA
D. Ac anti MBG
E. antigenul specific prostatic
(pag. 1364)
*3
Care din urmatoarele enunturi referitoare la

sindromul nefritic acut este FALS :
A. aparitia brusca a unei hematurii microscopice

B. apare proteinurie glomerulara
C. se insoteste de HTA
D. apare insuficienta renala acuta
Care din urmatoarele enunturi referitoare la

nefropatia cu Ig A este FALS :
Care este criteriul care pemite diferentierea

nefropatiilor glomerulare proliferative de cele
neproliferative:
A. prezenta/absenta hematuriei > 100000 /ml

B. HTA
C. insuficienta renala
D. gradul proteinuriei
E. edemele.
(pag. 1365)
*7
Selectati enuntul referitor la sindromul Alport

care este FALS;
A. boala ereditara legata de o anomalie de

structura a colagenului IV
B. cea mai frecventa forma de glomerulonefrita
cronica, cu exceptia diabetului zaharat
C. sindrom glomerular, hipoacuzie de perceptie,
uneori afectare oculara
D. transmitere autosomal dominanta legata de
cromozomul X in 85 % din cazuri
E. prezinta leucociturie si cilindri leucocitari
E. evolutie spre insuficienta renala cronica

terminala in special la femei.
(pag. 1364)
(pag. 1366)
*4
Care dintre urmatoarele nefropatii

glomerulare este proliferativa
A. cu leziuni glomerulare minime (LGM)

B. hialinoza segmentara si focala (HSF)
C. nefropatia cu Ig A
D. glomerulonefrita extramembranoasa (GEM)
E. diabet.
(pag. 1365)
Manifestarile clinico-biologice sugestive

pentru stenoza de artera renala sunt
urmatoarele:
A. HTA severa, rezistenta la tripla terapie

B. agravarea unei insuficiente renale cronice dupa
introducerea tratamentului cu IEC / ARA 2
C. proteinurie peste 3,5 g/24 ore
D. hiperpotasemie
E. suflu abdominal
(pag. 1367)
9
Selectati nefropatiile vasculare cronice:
A. stenoza de artera renala

B. nefroangioscleroza maligna
C. sindromul hemolitic-uremic
D. nefroangioscleroza benigna
E. boala emboliilor cu cristale de colesterol
(pag. 1367-1368)
Pag. 142 din 150
10 Diagnosticul de sindrom hemolitic-uremic se

formuleaza daca sunt prezente:
A. anemie hemolitica
B. trombocitoza
C. insuficienta renala acuta cu hematurie si
proteinurie
D. hipocalcemie
Tema nr. 90
Anemia
pag. 1376-1378
*1
Anemia este definita de:
E. trombopenie prin consum
A. paloarea cutaneo-mucoasa
(pag. 1369)
B. scaderea nivelului de hemoglobina sub 12 g/dl la

femeie si sub 13 g/dl la barbat
* 11 Precizati care dintre urmatoarele nefropatii

glomerulare este proliferativa:
C. scaderea VEM sub 80 fl
A. Glomerulonefrita membranoproliferativa
D. scaderea sideremiei
B. Glomerulonefrita cu leziuni glomerulare minime
E. prezenta asteniei
C. Hialinoza segmentara si focala
(pag. 1376)
D. Glomerulonefrita extramembranoasa
*2
E. Amiloidoza
(pag. 1365)
12 Ocluzia acuta a arterei renale poate avea
urmatoarele cauze:
In anemia microcitara volumul eritrocitar

mediu (VEM) este:
A. 80 fl
B. 81 - 85 fl
C. 85 - 90 fl
A. Mutatia proteinelor reglatoare ale caii alternative

a complementului
D. 90 -100 fl
B. Cardiopatie emboligena
(pag. 1376)
C. Tromb aortic
D. Preeclampsie
E. > 100 fl
*3
Cele doua examinari cheie care ajuta la

precizarea cauzei anemiei microcitare sunt:
E. Disectie arteriala
A. electroforeza de Hb si PCR
(pag. 1369)
B. feritinemia si PCR
13 Sindromul nefritic acut se caracterizeaza

prin:
C. sideremia si reticulocitele
A. Aparitia brusca a unei hematurii microscopice

abundente
B. Insuficienta renala rapid progresiva
C. Proteinurie glomerulara
D. frotiul sanguin si haptoglobina

E. bilirubina si testul Coombs
(pag. 1376)
*4
D. Hipertensiune arteriala
Explorarea fundamentala care stabileste

caracterul regenerativ sau aregenerativ al
unei anemii normo- sau macrocitare este:
E. Edeme
A. haptoglobina
(pag. 1364)
B. feritinemia
C. numarul de reticulocite
D. testul Coombs
E. sideremia
(pag. 1377)
*5
Urmarirea eficacitatii tratamentului cu fier se

realizeaza prin determinarea:
A. bilirubinei neconjugate
B. PCR
C. electroforezei de Hb
D. feritinemiei
E. haptoglobinei
(pag. 1378)
Pag. 143 din 150
In cazul unei anemii microcitare (VEM 80 fl)

ne gandim in principal la o :
A. anemie hemolitica
B. anemie carentiala martiala
C. anemie posthemoragica acuta
D. anemie inflamatorie
E. anemie prin deficit de folati
(pag. 1376)
7
Cauzele principale ale unei anemii

aregenerative normocitare sunt:
A. insuficienta renala cronica

B. inflamatia cronica
C. mieloame, limfoame
D. leucemia acuta
E. carenta de vitamina B12 si folati
(pag. 1378)
8
Principalele cauze ale carentei martiale sunt:
A. leucemiile acute
B. deficitul absorbtiei fierului
11 Cauzele carentei martiale in cazul anemiei

carentiale sunt:
A. Sangerarea ginecologica (menstruatia
abundenta la femeia tanara)
B. Sangerari voluntare (afectiune psihiatrica)
C. Deficitul de absorbtie a fierului (boala celiaca)
D. Sferocitoza ereditara
E. Talasemia heterozigota
(pag. 1377)
12 Principalele tipuri de anemie normocitara
sau macrocitara regenerativa sunt:
A. Anemia hemolitica autoimuna (test Coombs
pozitiv)
B. Drepanocitoza
C. Anemia posthemoragica acuta
D. Insuficienta renala cronica
E. Sferocitoza ereditara
(pag. 1377-1378)
13 Anemia aregenerativa macrocitara (VEM
peste 100 fl) apare in:
C. sangerarile de cauza ginecologica
A. Carenta de vitamina B12 si folati
D. patologia digestiva
B. Disfunctie tiroidiana
E. sangerarile voluntare
C. Inflamatie cronica
(pag. 1377)
D. Tratamentul cu methotrexat
E. Alcoolism
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate

in cazul unei anemii de origine centrala?
A. reticulocite < 150.000/mmc

B. reticulocite > 150.000/mmc
C. anemie aregenerativa
D. anemie regenerativa
E. necesita mielograma pentru precizarea
diagnosticului
(pag. 1378)
10 Tratamentul carentei martiale presupune:
(pag. 1378)
Tema nr. 91
Anomalii ale hemostazei i coagulrii
pag. 1383-1384
*1
Timpul de protrombina Quick (PT)

exploreaza:
A. tratament etiologic
A. hemostaza primara
B. administrarea de fier per os 200 mg/zi, in cure de

4 luni
B. hemostaza secundara, calea intrinseca a

coagularii
C. administrarea de fier per os 100 mg/zi, in cure de

4 luni
C. hemostaza secundara, calea extrinseca a

coagularii
D. urmarirea eficacitatii tratamentului cu fier prin

determinarea feritinemiei
D. hemostaza secundara, calea comuna

E. fibrinoliza
E. urmarirea eficacitatii tratamentului prin

efectuarea mielogramei
(pag. 1383)
(pag. 1378)
Pag. 144 din 150
*2
Factorii plasmatici ai coagularii dependenti

de vitamina K sunt:
A. I, V, VIII, XI
In cazul unui PT normal si TCA prelungit

examinarile care trebuie efectuate cu
prioritate sunt:
B. II, VII, IX, X
A. determinarea nivelului de F VIII
C. II,V,XI, XII
B. determinarea nivelului de F IX
D. I, V, VIII, XIII
C. determinarea nivelului de F V
E. II, VIII, XI, XII
D. cautarea unui anticoagulant circulant
(pag. 1383)
E. determinarea de D-dimeri
*3
Timpul de protrombina Quick (PT)

exploreaza activitatea factorilor:
(pag. 1383)
9
A. II, V, VII, X
Cauzele frecvente in care PT este scazut si

TCA prelungit sunt:
B. I, VIII, IX, X
A. insuficienta hepatica
C. II, V, IX, XI
B. boala von Willebrand
D. I, V, VIII, XII
C. coagularea intravasculara diseminata
E. II, VIII, IX, XIII
D. hemofilia A
(pag. 1383)
E. administrarea de AVK
*4
Timpul de cefalina activata (TCA) exploreaza:
A. hemostaza primara
B. hemostaza secundara, calea extrinseca a
coagularii
(pag. 1383)
10 In coagularea intravasculara diseminata
(CIVD) se intalnesc:
A. PT scazut
B. fibrinogen scazut
C. hemostaza secundara, calea intrinseca a

coagularii
C. trombopenie
D. hemostaza secundara, calea comuna
D. D-dimeri crescuti
E. fibrinoliza
E. TCA normal
(pag. 1383)
(pag. 1384)
*5
Testele care exploreaza hemostaza primara

sunt:
* 11 Care investigatie exploreaza calea extrinseca

a hemostazei secundare?
A. PT, fibrinogen
A. Numarul de trombocite
B. TCA, D- dimeri
B. Fibrinogen
C. fibrinogen, dozare FXIII
C. Timpul de sangerare
D. numar trombocite, timp de sangerare/PFA
D. Timpul de protrombina
E. PT, TCA
E. Timpul de cefalina activat
(pag. 1383)
(pag. 1383)
In deficitul de factor VII plasmatic :
A. PT este normal
Tema nr. 92
Mielomul multiplu
B. TCA este normal
C. PT este scazut
D. TCA este prelungit
E. PT este crescut
(pag. 1383)
7
In hemofilia A :

pag. 1390-1394
*1
Cel mai frecvent tip de mielom multiplu, in

functie de imunoglobulina monoclonala
secretata, este:
A. factorul VIII plasmatic este scazut
A. mielomul multiplu tip IgA
B. factorul IX plasmatic este scazut
B. mielomul multiplu tip IgG
C. PT este normal
C. mielomul multiplu tip IgD
D. TCA este prelungit
D. mielomul multiplu tip IgE
E. PT este scazut
E. mielomul multiplu tip Ig M
(pag. 1383)
(pag. 1390)
Pag. 145 din 150
*2
Procentul minim al plasmocitozei medulare

pentru stabilirea diagnosticului de mielom
multiplu este:
A. 10%
B. 20%
C. 30%
D. 40%
E. 50%
(pag. 1393)
*3
Criteriile CRAB in mielomul multiplu se

refera la prezenta:
A. hiperuricemie, insuficienta renala, amiloidoza,

leziuni osoase
Diagnosticul de mielom multiplu se

stabileste pe baza urmatoarelor criterii:
A. prezenta in ser si/sau urina a unei proteine

monoclonale ( cu exceptia unui mielom
nesecretant)
B. plasmocitoza medulara < 10%
C. plasmocitoza medulara 10%
D. prezenta a cel putin unuia din criteriile CRAB
E. hiperuricemie
(pag. 1393)
7
Cauzele sindromului hemoragic din

mielomul multiplu sunt reprezentate de :
A. trombopenie
B. deficit de F XIII
B. hipercalcemie, insuficienta renala, anemie,

leziuni osoase
C. trombopatie indusa de hiperproteinemie
C. hiperproteinemie, insuficienta respiratorie,

anemie, neuropatie
D. dereglari ale coagularii induse de proprietatile

imunoglobulinei monoclonale
D. hipercalcemie, radiculalgie, artropatie, sindrom

infectios
E. hipervascozitate,imunodepresie, atrofie cutanata,
endocrinopatie
E. activitate anti-X a amiloidozei AL

(pag. 1391)
8
(pag. 1392)
*4
Factorul de prognostic negativ legat de

gazda in mielomul multiplu se refera la :
Complicatiile determinate de componentul

monoclonal in mielomul multiplu sunt:
A. hipercalcemia
B. insuficienta renala
A. nivelul 2 microglobulinei crescut
C. complicatiile tromboembolice
B. hipercalcemie
D. complicatiile neurologice
C. varsta inaintata
E. sindromul de hipervascozitate
D. chimiorezistenta
(pag. 1392)
E. LDH crescuta
(pag. 1394)
*5
Diagnosticul de mielom indolent (smoldering

myeloma) se stabileste pe baza urmatoarelor
criterii:
A. prezenta in ser si/sau urina a unei proteine

monoclonale < 3g/100ml + plasmocitoza
medulara 10% + prezenta a cel putin unuia din
criteriile CRAB
Conform clasificarii lui Salmon si Durie

privind evaluarea masei tumorale, mielomul
multiplu in stadiul III necesita prezenta unuia
din urmatoarele criterii
A. hemoglobina < 8,5 g/dl

B. calcemie > 3 mmol/l
C. anomalii cromozomiale
D. multiple leziuni litice osoase
E. niveluri ridicate de Ig monoclonale:Ig > 70g/L,
IgA >50g/L, Ig monoclonal urinar 12 g/24 ore
B. prezenta unei proteine monoclonale in ser <

3g/100ml + plasmocitoza medulara < 10% +
absenta criteriilor CRAB
(pag. 1394)
C. prezenta unei proteine monoclonale in ser

3g/100ml si/sau a unei plasmocitoze medulare
10% + absenta criteriilor CRAB
10 Diagnosticul de gamapatie monoclonala cu

semnificatie nedeterminata (MGUS) se
stabileste pe baza urmatoarelor criterii:
D. localizare unica a plasmocitelor monoclonale la

nivelul oaselor/tisular + maduva osoasa normala
A. prezenta unei proteine monoclonale in ser

3g/100ml
E. localizare unica a plasmocitelor monoclonale la

nivel osos/tisular + absenta criteriilor CRAB
B. prezenta unei proteine monoclonale in ser <

3g/100ml
(pag. 1393)
C. plasmocitoza medulara < 10%

D. plasmocitoza medulara 10%
E. absenta criteriilor CRAB
(pag. 1393)
Pag. 146 din 150
11 Cauzele frecvente ale sindromului anemic

intalnit la pacientii cu mielom multiplu sunt:
A. Infiltratie medulara osoasa
B. Insuficienta renala (cronica)
C. Carenta martiala provocata de o sangerare
D. Apoptoza precursorilor eritrocitari datorita
proliferarii plasmocitelor maligne
E. Sindromul mielodisplazic
(pag. 1391)
12 Cauzele sindromului infectios la pacientii cu
mielom multiplu sunt:
A. Imunodepresia
*2
A. Inactivarea cailor de transductie a semnalului de

proliferare celulalara
B. Eliminarea rezistentei la moarte celulara
(apoptoza)
C. Inhibitia neo-angiogenezei
D. Potential de imortalizare prin inactivarea
telomerazei
E. Independenta in raport cu semnalele de inhibare
a cresterii
(pag. 1422)
*3
B. Compresia medulara
C. Diminuarea imunoglobulinelor reziduale
D. Neutropenia secundara chimioterapiei
E. Amiloidoza
(pag. 1391)
13 Factorii favorizanti ai complicatiilor
tromboembolice la pacientul cu mielom
multiplu sunt:
Alterari moleculare implicate in aparitia si

dezvoltarea cancerului:
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre

clasificarea cancerelor in functie de origine:
A. Leiomiosarcomul se dezvolta din tesutul

muscular striat
B. Rabdomiosarcomul se dezvolta din tesutul
muscular neted
C. Fibrosarcomul se dezvolta din tesutul conjunctiv
D. Carcinoamele paramalpighiene se dezvolta din
tesut adipos
A. Imunoglobulina cu proprietati protrombotice
E. Adenocarcinoamele se dezvolta din epiteliul

malpighian
B. Trombopatia indusa de hiperproteinemie
(pag. 1423)
C. Varsta inaintata a pacientilor

D. Mobilitatea redusa datorita complicatiilor
neurologice
E. Starea neoplazica
(pag. 1391-1392)
Tema nr. 93
Cancerul: cancerogeneza, dezvoltare tumorala,
clasificare, factorii de risc preventia si depistarea
pag. 1421-1425, 1426-1428 * fara subcapitolul
epidemiologie pag 1420-1421, fara ultimul paragraf
*1
Cancerul:
A. Este o boala mono-factoriala

B. Are origine monoclonala
C. Un cancer cu determinism genetic se dezvolta
intr-o prima etapa somatica
D. Este necesara o perioada de 5 luni pana la 1 an
pentru a se dezvolta de la prima celula pana la
manifestarea clinica
E. Un cancer sporadic se dezvolta intr-o prima
etapa germinala
(pag. 1421-1422)
*4

clasificarea stadiala a cancerului:
A. Clasificarea FIGO se utilizeaza pentru cancerul

colo-rectal
B. Clasificarea Dukes se utilizeaza pentru
cancerului colului uterin
C. Invazia ganglionara se exprima prin simbolul N
D. Clasificarea Breslow se utilizeaza pentru
carcinoamele cutanate spinocelulare
E. Extensia metastatica se exprima prin simbolul T
(pag. 1424)
*5
Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de

risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului
sunt adevarate:
A. Fumatul pasiv este responsabil de peste 4000

de decese anuale in Franta
B. Riscul de a dezvolta cancer pulmonar scade cu
25% in cazul in care doar partenerul de viata
fumeaza iar persoana in cauza nu fumeaza.
C. Dintre factorii profesionali arsenicul este cel mai
frecvent intalnit (in Franta, responsabil de peste
550 de cazuri de mezoteliom)
D. Alimentatia joaca un rol probabil in aparitia
cancerului de san
E. Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este
responsabila de aparitia limfoamelor
(pag. 1426-1427)
Pag. 147 din 150
Alterari moleculare implicate in aparitia si

dezvoltarea cancerului:
A. Activarea cailor de transductie a semnalului de

proliferare celulalara
B. Rezistenta la moarte celulara (apoptoza)
C. Potentialul de neo-angiogenezei
D. Independenta in raport cu semnalele de inhibare
a cresterii
E. Potential de imortalizare prin inactivarea
telomerazei
10 Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de

sunt adevarate:
A. Alimentatia joaca un rol probabil in aparitia
cancerului gastric
B. Obezitatea (mai ales dupa menopauza) este un
factor de risc relativ pentru aparitia cancerului de
san
C. Fumatul este responsabil de aproximativ 25
30% de decese prin cancer
(pag. 1422)
D. Alcoolul este un factor de risc independent

pentru aparitia si dezvoltarea cancerelor
E. Infectiile cu virusurile HTLV1 si/sau HTLV2 sunt

responsabile de aparitia cancerului colului uterin

A. Adenocarcinoamele se dezvolta la nivelul

epiteliului glandular
B. Carcinoamele paramalpighiene sunt
caracteristice tractului urinar
(pag. 1426-1427)
* 11 Cel mai important factor de risc in aparitia
cancerului, care poate fi evitat in totalitate
este:
C. Leiomiosarcoamele se dezvolta la nivelul

musculaturii neted
A. Azbestul
D. Neuroblastoamele sunt tumori cu origine

ectodermica
C. Hepatita C
B. Fumatul
E. Carcinoamele epidermoide sunt tumori

mezoectodermice
D. Expunerea la ultraviolete
(pag. 1423)
(pag. 1426-1427)

A. Fibrosarcoamele se dezvolta la nivelul tesutului

conjunctiv
B. Rabdomiosarcoamele se dezvolta la nivelul
muschiului neted
C. Liposarcoamele sunt tumori caracteristice
tesutului adipos
D. Nefroblastoamele sunt tumori cu origine
ectodermica
E. Adenocarcinoamele sunt caracteristice tractului
urinar
E. Clorura de vinil
Tema nr. 94
Leucemii (acute si cronice) si limfoame maligne
pag. 1434-1435, 1436-1437, 1438-1439
*1
Pentru stabilirea diagnosticului de leucemie

acuta procentul de blasti la nivel medular
trebuie sa fi cel putin:
A. 10%
B. 20%
(pag. 1423)
C. 30%
D. 40%
Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de

sunt adevarate:
A. Dintre factorii profesionali aminele aromatice

sunt cel mai frecvent intalnit (in Franta,
responsabil de peste 2.200 de cazuri de cancer
pulmonar)
B. Fumatul pasiv este responsabil pentru 2500 3000 de decese anuale in Franta
C. Hipoestrogenemia relativa creste riscul de
cancer de san
D. Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este
responsabila de aparitia unora dintre cancerele
din sfera ORL
E. 50%
(pag. 1434)
*2
Leucemia limfoida cronica este o proliferare

limfoida monoclonala constituita din:
A. limfocite mature cu fenotip B in 95% din cazuri

B. limfocite mature cu fenotip T in 95% din cazuri
C. limfocite imature cu fenotip B in 5% din cazuri
D. limfocite imature cu fenotip T in 95% din cazuri
E. limfocite T citotoxice in 95% din cazuri
(pag. 1436)
E. Cancerul de san sporadic este legat de prezenta

onco-genelor BRCA1 si BRCA2
(pag. 1426-1428)
Pag. 148 din 150
*3
In leucemia limfoida cronica mielograma

arata o infiltare cu :
Pacientii cu leucemie limfoida cronica stadiul

B conform clasificarii Binet prezinta:
A. plasmocite
A. mai putin de trei arii ganglionare afectate
B. limfocite mici
B. mai mult de trei arii ganglionare afectate
C. limfoblasti
C. prognostic intermediar
D. prolimfocite
D. anemie si/sau trombopenie
E. promielocite
E. supravietuire medie de 6 ani
(pag. 1436)
(pag. 1436)
*4
In limfomul de manta este prezenta

urmatoarea anomalie citogenetica:
A. t(15;17)
B. inv.16
C. t(14;18)
D. t(11;14)
E. t(9;22)
(pag. 1438)
*5
Limfoamele maligne in stadiul II, conform

clasificarii Ann Arbor, prezinta:
A. un singur teritoriu ganglionar afectat

B. cel putin doua teritorii afectate de aceeasi parte
a diafragmei
Diagnosticul si prognosticul in leucemiile

acute se bazeaza pe:
A. examinarea morfologica a blastilor din sange si

maduva osoasa hematogena
B. imunofenotipare
C. examen citogenetic
D. studiu molecular
E. biopsie ganglionara
(pag. 1434)
10 Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate
in cazul limfomului Burkitt?
A. afecteaza copii sau adulti tineri
B. este o urgenta terapeutica
C. afectare ganglionara supra- si subdiafragmatica
C. prezinta anomalia citogenetica t(9;22)
D. afectare viscerala (hepatica, pulmonara)
D. in cazul unei mase tumorale mari exista un risc

crescut de liza tumorala
E. afectare medulara
(pag. 1439)
6
Anomaliile citogenetice cu prognostic

favorabil in leucemiile acute sunt:
A. t(8;21)
B. t(15;17)
C. cariotipurile complexe
D. inv.16
E. t(16;16)
(pag. 1435)
7
In leucemiile acute semnele clinice

nespecifice consecinta a insuficientei
medulare sunt reprezentate de :
A. anemie
B. neutropenie si infectii
C. sindrom hemoragic
D. adenopatii
E. hepato-splenomegalie
(pag. 1434)
E. se insoteste de plasmocitoza medulara

(pag. 1438,1439)
11 Pacientii cu leucemie limfoida cronica in
stadiul A, conform clasificarii Binet, prezinta:
A. Supravietuire medie de 4 ani
B. Anemie
C. Mai putin de trei arii ganglionare afectate
D. Trombopenie
E. Prognostic bun
(pag. 1436)
12 In leucemiile acute semnele clinice
nespecifice datorate proliferarii blastice sunt
reprezentate de:
A. Coagularea intravasculara diseminata
B. Adenopatii
C. Splenomegalie
D. Hepatomegalie
E. Neutropenie si infectii
(pag. 1434)
Pag. 149 din 150
13 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare

la limfomul B cu celule mari sunt adevarate?
A. Afecteaza copiii sau adultii tineri
B. In cazul unei mase tumorale mari exista un risc
mare de liza
C. Reprezinta un grup heterogen de limfoame
nonHodgkin
D. Se asociaza cu afectari extraganglionare
digestive
E. Reprezinta o treime din limfoamele nonHodgkin
(pag. 1439)
Pag. 150 din 150

Medicina Intrebari 2013 FR

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Medicina Intrebari 2013 FR

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEDICINA

- propuneri intrebari Tema nr. 1

n care din urmtoarele situaii de pierdere a

Bilanul biologic la pacientul cu sincop

Lipotimiile i sincopele pot avea urmtoarele

A. scurt pierdere a cunotinei asociat unor

B. sincopa vasovagal tipic fr anomalie ECG

C. stenoza aortic strns

C. scurt pierdere a cunotinei de cauz aritmic

D. embolia pulmonar masiv

D. sincopa vasovagal repetitiv

E. sincopa de etiologie necunoscut

Elementul definitoriu al pierderii de

Cauze vasculare de lipotimie sau sincop

B. revenirea lent progresiv

D. furtul de arter subclavie

E. embolia pulmonar masiv

Cauze cardiace de lipotimie i sincop sunt

Sincopa vasovagal tipic

A. nu necesit spitalizare dac nu sunt anomalii

A. stenoza aortic strns

C. necesit evaluare prin ecografie cardiac

B. cardiomiopatia hipertrofic obstructiv

D. este de cauz vascular

C. mixom atrial stng

E. necesit nregistrare Holter de 24 ore

D. tromboza de protez valvular mecanic

Cauze vasculare de lipotimie i sincop sunt

A. furtul de arter subclavie

Lipotimiile i sincopele pot fi de cauz

Pag. 1 din 150

10 Explorrile de a doua intenie utile la

La 2 ore de la debutul durerii, pentru

Stadiul II al Clasificrii Killip se

* 11 Una dintre cauzele vasculare de lipotimie sau

A. Infarct miocardic complicat cu tulburri de ritm

A. Obstacole in ejectia sau umplerea inimii drepte

B. Infarct miocardic complicat cu raluri crepitante

C. Infarct miocardic complicat cu edem pulmonar

D. Infarct miocardic cu oc cardiogen

E. Obstacole in ejectia sau umplerea inimii stangi

E. Infarct miocardic cu hipotensiune i fr raluri de

Bibliografie asociata temei:

Etiologia anginei pectorale stabile are n 95%

In evoluia unui infarct miocardic acut

A. Insuficien mitral ischemic

Diagnosticul de anevrism ventricular stng

A. Persistena supradenivelrii segmentului ST

B. Fenomene de insuficien ventricular stng

Supradenivelarea persistent de segment ST

C. Apariia Sindromului Dressler

Pag. 2 din 150

Complicaii mecanice precoce ale unui

A. Ruptura peretelui liber ventricular

11 Urmatorii markeri de necroza miocardica se

C. Insuficiena mitral ischemic

Indicaia de cardiostimulare temporar la un

A. BAV de gradul 2 cu sediul infrahisian

13 Complicatiile mecanice precoce ale

Sindromul coronarian acut fr

A. Apare n special la pacienii tineri fr circulaie

Hipertensiunea arteriala de gradul II se

D. Supradenivelare de segment ST corectat de