Sunteți pe pagina 1din 18

ENERGIA GEOTERMALA

1. Introducere
In sectorul energetic din majoritatea statelor europene s-au produs transformari majore
determinate de necesitatea cresterii sigurantei in alimentarea cu energie a consumatorilor,iar in
cadrul acestei cerinte,sursele regenerabile de energie ofera o solutie viabila,inclusiv aceea de
protectie a mediului inconjurator.
Necesitatea de asigurare a unei dezvoltari energetice durabile,concomitent cu realizarea unei
protectii eficiente a mediului inconjurator a condus,in ultimii 10-15 ani,la itensificarea
preocuparilor privind promovarea resurselor regenerabile de energie si a tehnologiilor
industriale suport.Politica U.E. in acest domeniu,exprimata prin Carta Alba si Directiva
Europeana 2001/77/CE privind producerea de energie din resurse regenerabile,prevede ca,pana
in anul 2010,Uniunea Europeana largita va trebui sa isi asigure necesarul de energie in
proportie de circa 12% prin valorificarea resurselor regenerabile.In acest context, in multe tari
europene dezvoltate ( Franta, Italia, Germania, Austria),posesoare de resurse geotermale
similare cu cele ale Romaniei ,preocuparile s-au concretizat prin valorificarea pe plan
local/regional,prin conceperea si realizarea unor tehnologii eficiente si durabile,care au condus

la o exploatare profitabila,atat in partea de exploatare a resurselor(tehnologii de foraj si de


extractie din sondele geotermale),cat si in instalatiile utilizatoare de la suprafata.

2. Particularitati ale energiei geotermale


2.1. Consideratii privind energia geotermala
Energia geotermala este energia termica continuta de materia anorganica din interiorul
Pamantului sub forma de caldura sensibila si produsa in cea mai mare parte din descompunerea
lenta a substantelor radioactive naturale existente in toate tipurile de roca.In zona in care,din
cauza temperaturii ridicate,rocile se gasesc in stare topita(de magma),caldura se transmite in
cea mai mare parte prin convectie datorita miscarii masei topite si prin conductie in proportie
mai redusa.In zonele cu temperaturi mai scazute,caracterizate prin faptul ca materia se gaseste
in stare solida,caldura se transmite numai prin conductie.
Gradientul termic este incalzirea pe unitatea de lungime a Pamantului, pe directia razei,datorita
energiei geotermice.In general,valoarea acestui gradient este de 25 grade C/km,insa exista
numeroase zone in care gradientul termic din apropierea scoartei este mult mai mare.
Cu cat se coboara mai adanc in interiorul scoartei terestre,temperatura creste si teoretic energia
geotermala poate sa fie utilizata tot mai eficient,singura problema fiind reprezentata de
adancimea la care este disponibila aceasta energie.
n imaginea din figura 2.1 sunt prezentate principalele zone din care este alctuit interiorul
Pmntului.

Fig. 2.1. Principalele zone din care este alctuit Pmntul

Toate zonele prezentate, sunt divizate la rndul lor n mai multe subzone. Cele patru zone
principale sunt n ordine, dinspre suprafaa Pmntului spre centrul acestuia, cu dimensiunile
aproximative:
- Scoara :
0 100 km;

- Mantaua:
100 3000 km;
- Nucleul extern : 3000 5000 km;
- Nucleul intern : 5000 6378 km.
Evident, temperatura Pmntului crete dinspre suprafa spre centru, unde atinge o valoare de
cca. 6000C, care ns nu a fost nc precis determinat de oamenii de tiin. n figura 2.2 este
prezentat variaia aproximativ a temperaturii n interiorul Pmntului, iar figura 2.3 prezint o
imagine sugestiv a temperaturii principalelor zone din interiorului Pmntului.

Fig. 2.2. Variaia temperaturii dinspre scoara spre centrul Pmntului

Fig. 2.3. Variaia temperaturii n zonele din interiorul Pmntului

Este interesant de remarcat c 99% din interiorul Pmntului se gsete la o temperatur de


peste 1000C, iar 99% din restul de 1%, se gsete la o temperatur de peste 100C. Aceste elemente
sugereaz c interiorul Pmntului reprezint o surs regenerabil de energie care merit toat atenia
i care trebuie exploatat ntr-o msur ct mai mare.
Energia geotermal este utilizat la scar comercial, ncepnd din jurul anilor 1920, cnd a
nceput s fie utilizat n special cldura apelor geotermale, sau cea provenit din gheizere, pentru
nclzirea locuinelor, sau a unor spaii comerciale.
Din punct de vedere al potenialului termic, energia geotermal poate fi clasificat n dou
categorii:
- Energie geotermal de potenial termic ridicat;

- Energie geotermal de potenial termic sczut.

2.2. Energia geotermal de potenial termic ridicat


Acest tip de energie geotermal este caracterizat prin nivelul ridicat al temperaturilor la care
este disponibil i poate fi transformat direct n energie electric sau termic. n figura 2.4 este
prezentat o schem de principiu a unei centrale electrice geotermale, iar n figura 2.5 este prezentat o
asemenea central electric geotermal.

Fig. 2.4. Prile componente ale unei centrale electrice geotermale


1 foraj pt. injecia apei i pompe de injecie; 2 zona de jonciune ntre foraje;
3 foraje de producie; 4 schimbtor de cldur;
5 turbinele i generatoarele electrice; 6 sistem de rcire;
7 stocare energie de potenial termic ridicat n sol; 8 sistem de monitorizare seismic; 9
consumatori electrici
Fig. 2.5. Central electric geotermal din Kamchatka, Rusia

Energia electric se obine n prezent din energie geotermal, n centrale avnd puteri electrice de
2050MW, care sunt instalate n ri ca: Filipine, Kenia, Costa Rica, Islanda, SUA, Rusia, etc.
Din categoria surselor de energie geotermale de potenial termic ridicat, fac parte i gheizerele
cu ap fierbinte sau abur, de tipul celor prezentate n figura 2.6.
Fig. 2.6. Gheizer

Cldura coninut de asemenea gheizere, ca i de apele geotermale, poate fi captat i utilizat


cu ajutorul unor schimbtoare de cldur, cel mai adesea cu plci.

2.3. Energia geotermal de potenial termic sczut

Acest tip de energie geotermal este caracterizat prin nivelul relativ sczut al temperaturilor la
care este disponibil i poate fi utilizat numai pentru nclzire, fiind imposibil conversia acesteia n
energie electric.
Energia geotermal de acest tip, este disponibil chiar la suprafaa scoarei terestre, fiind mult mai
uor de exploatat dect energia geotermal de potenial termic ridicat, ceea ce reprezint un avantaj. n
figura 3.7 se observ c ncepnd de la adncimi foarte reduse, temperatura solului poate fi considerat
relativ constant pe durata ntregului an:
- La 1m temperatura solului variaz ntre 515C;

- La 1,53m temperatura solului variaz ntre 713C;


- La 4,5m temperatura solului variaz ntre 812C;
- La 610m temperatura solului variaz ntre 911C;
- La 1018m temperatura solului variaz cu mai puin de 1C n jurul valorii de 10C;
- La peste 18m temperatura solului este constant, avnd valoarea de 10C.

Fig. 3.7. Variaia temperaturii n sol, n zona de la suprafaa scoarei terestre

Exploatarea energiei geotermale de potenial termic sczut necesit echipamente special


concepute pentru ridicarea temperaturii pn la un nivel care s permit nclzirea i/sau prepararea
apei calde, ceea ce reprezint un dezavantaj fa de energia geotermal de potenial termic ridicat.
Echipamentele menionate, poart denumirea de pompe de cldur i au acelai principiu de
funcionare ca al mainilor frigorifice, funcionnd cu energie electric.
Parametrul de performan al acestor echipamente este eficiena pompei de cldur, pc definit
prin raportul dintre fluxul termic furnizat Q& i puterea electric absorbit P:

Structura unui sistem geotermal ideal

TIPURI DE ZCMINTE GEOTERMALE, CLASIFICARE:


A) n functie de temperatur:
Resurse cu temperatur
1. nalt (>225C),
2. medie (125-225C),
3. joas (<125C),
Resurse din roci uscate fierbinti,
Resurse geopresurizate.
Zcmintele hidro-geotermale (1, 2, 3) sunt, la rndul lor,
mprite n dou grupe:
1. Zcminte de entalpie joas,
cu temperaturi <150C la adncimea de un kilometru,

2. Zcminte de entalpie nalt,


cu temperaturi >150C la adncimea de un kilometru.
B) n functie de starea termodinamic a fluidului geotermal
(lichid, abur saturat umed sau abur supranclzit).
a) Zcminte dominate de ap,
- Zcminte de ap fierbinte,
- Zcminte de aburi umezi,
b) Zcmintele dominate de vapori.
Aspecte privind utilizarea energiei geotermale

Utilizarea directa
Rezervoarele geotermale, care se gasesc la cativa kilometri in adancul scoartei terestre, pot fi folosite
pentru incalzire directa, aplicatii ce poarta numele de utilizare directa a energiei geotermale. Oamenii
au folosit izvoarele calde inca de acum cateva mii de ani, pentru furnizarea apei de imbaiere sau
gatit.Astazi, apa izvoarelor este captata si utilizata in statiunile balneare.

In sistemele moderne, se construiesc fantani in rezervoarele geotermale si se obtine un flux continuu


de apa fierbinte. Apa este adusa la suprafata printr-un sistem mecanic, iar un alt ansamblu o
reintroduce in put dupa racire, sau o evacueaza la suprafata.
Aplicatiile caldurii geotermale sunt foarte variate. Ele includ incalzirea locuintelor (individual sau
chiar a unor intregi orase), cresterea plantelor in sere, uscarea recoltelor, incalzirea apei in crescatorii
de pesti, precum si in unele procese industriale, cum este pasteurizarea laptelui.
Pompe termice
Primii trei metri ai scoartei terestre au o temperatura constanta de 10-16C. Precum intr-o pestera,
temperatura aceasta e putin mai ridicata decat a aerului din timpul iernii si mai scazuta decat a aerului
vara. Pompele geotermale se folosesc de aceasta proprietate pentru a incalzi si raci cladirile.

Pompele termice geotermale sunt compuse din trei parti: unitatea de schimb de caldura cu solul,
pompa termica propriu-zisa si sistemul de alimentare cu aer. Unitatea de schimb este un ansamblu de
tevi aranjate in spirala, ingropat in partea superioara a scoartei terestre in apropierea cladirilor. Un
fluid - de regula apa sau o solutie de apa si antigel - circula prin tevi si absoarbe sau cedeaza caldura
solului.

Iarna, pompa transmite caldura acumulata de fluid in cadrul sistemului de alimentare cu aer. Vara,
procesul este inversat, iar caldura eliminata din interiorul cladirii poate fi folosita la incalzirea apei,
constituind o sursa gratuita de apa calda.
Asemenea utilaje folosesc mult mai putina energie comparativ cu sistemele clasice de incalzire si sunt
mult mai eficiente pentru racirea locuintelor. Pe langa faptul ca economisesc energie si bani, ele reduc
poluarea.

Generarea de electricitate
Energia geotermala are un potential urias pentru producerea de electricitate. Aproape 8000 MW sunt
produsi de-a lungul mapamondului. Tenhologia de azi utilizeaza resursele hidrotermale, dar, in viitor,
poate vom putea folosi caldura continuta in adancul scoartei terestre in roci uscate, sau chiar cea din
magma.

In ziua de azi exista doua tipuri de uzine electrice geotermale: binare si pe baza de aburi.
Uzinele pe baza de aburi folosesc apa la temperaturi foarte mari - mai mult de 182 C. Aburul e
obtinut dintr-o sursa directa sau prin depresurizarea si vaporizarea apei fierbinti. Vaporii pun in
functiune turbinele si genereaza electricitate. Nu exista emisii toxice semnificative, iar urmele de
dioxid de carbon, dioxid de azot si sulf care apar sunt de 50 de ori mai mici decat in uzinele ce
utilizeaza combustibili fosili. Energia produsa astfel costa aproximativ 4-6 centi/KWh.

Uzinele binare utilizeaza apa la temperaturi mai mici, intre 107 si 182 C. Apa fierbinte isi cedeaza
energia termica unui fluid secundar, cu punct de fierbere scazut - cel mai adesea se utilizeaza
hidrocarburi inferioare precum izobutanul sau izopentanul -, cu ajutorul unui sistem de schimb al
caldurii. Fluidul secundar se evapora si pune in miscare turbinele, iar apoi e condensat si readus intr-un
rezervor. Deoarece uzinele binare se bazeaza pe un ciclu intern, nu exista nici un fel de emisii.
Electricitatea produsa astfel costa de la 5 pana la 8 centi per KWh. Ele sunt mai des intalnite decat cele
pe baza de aburi.
Desi uzinele geotermale se aseamana destul de mult cu uzinele traditionale, ele prezinta si dificultati
speciale: gaze si minerale necondensabile in fluidul utilizat, utilizarea de hidrocarburi, absenta apei de
racire utilizata in condensare.

Ce putem face in Europa


Se poate estima ca pana in anul 2030-2050, noile tehnologii din domeniul energiei geotermale vor
permite o productie semnificativa de electricitate in multe tari care nu sunt considerate azi ca avand
resurse geotermale importante.

Aeroport ce foloseste energie geotermala


Potentialul geotermal al Terrei: de 4000 de ori necesarul energetic global

Centralele geotermale,avantaje si dezavantaje

Printre dezavantajele centralelor geotermale se numara cresterea instabilitatii solului din zona, putand
fi cauzate chiar si cutremure de intensitate redusa. In plus, zonele cu activitate geotermala se racesc
dupa cateva decenii de utilizare, deci nu se poate vorbi de o sursa infinita de energie, dar cu siguranta
avem de-a face cu surse regenerabile. O explicatie pentru racirea zonelor cu activitate geotermala ar fi
si faptul ca centrala geotermala instalata este prea mare pentru capacitatea de incalzire a zonei
respective.
Printre avantajele centralelor geotermale se numara faptul ca energia rezultata este curata pentru
mediul inconjurator si regenerabila. In plus centralele geotermale nu sunt afectare de conditiile
meteorologice si ciclul noapte/zi. Energia geotermala este si mai ieftina de obicei decat cea rezultata
din combustibilii fosili.
Ca scurt istoric, energia geotermala si izvoarele cu apa calda au fost folosite in secolele trecute pentru
spalat si incalzit locuinte, in 1904 fiind inregistrata prima utilizare in vederea producerii electricitatii

(un generator care alimenta 4 becuri). Din 1911 pana in 1958 a existat o singura centrale geotermala,
moment in care Noua Zeelanda s-a alaturat producatorilor de electricitate din energie geotermala.

Bibliografie
1. Abbado D., (1998), Abbado D., Orlando V., Minisale A., Tassi F., Magro G., Seghedi I., Ioane D.,
Szakacs AL, Coradossi N. Origin and evolution of the fluids from the Eastern Carpathians, Proceed.
XVI-th Carpathian-Balkan Geological Association Congress, p 37, Viena.
2. Antal,C., Gavrilescu,O., s.a., (2000): Utilizarea energiei geotermale. Conversia energiei
geotermale n energie electric, Editura Universitii din Oradea, 2000.
3. Athanasovici, V. (1981): Termoenergetic industrial si termoficare, Editura Didactic si
Pedagogic, 1981.
4. Bandrabur t., Crciun p., GGhenea c. (1984), Consideraii privind rspndirea si condiiile
hidrogeologice ale structurilor geotermale din Romnia. St si Cerc. IMH, 343-353, Bucuresti.
5. Bendea C., Gavrilescu O, s.a., (2003): Geotermalism si ape Geotermale, Editura Universitii din
Oradea, Oradea, 2003.
6. Bojar Ana-Maria, Neubaer F., Fritz H. (1998), Cretaceous to Cenozoic thermal evolution of the
southwestern South Carpathians: evidence from fission-track thermochronology. Tectonophysics.,
297, 229-249, Elsevier.
7. Bojrnsson, J., Fridleifsson,I.B., Hhelgason, Th., Jonatansson, J:M., Palmason. G.,
Stefansson,V., and Thorsteinsson, L. (1998).The potential role of geothermal energy and hydro
power in the world energy scenario in year 2020. Proceedings of the 17th WEC Congress, Huston,
Texas.
8. Carabogdan, I.Ghe. s.a. (1986): Manualul inginerului termotehnician, Editura Tehnic, Bucuresti,
1986.
9. Cataldi, R, Hodgson, S.F.,and Lund, J.W. (1999): Stories from a Heated Earth. Geothermal
Resources Council and International Geothermal Association, 569 pp.
10. Ciulavu D., Bertotti G. (1994), The Transylvanian Basin and its Upper Cretaceous Substratum.
Rom. Journ. Tect., 75, suppl. 2, Geol. Inst. Rom., Bucuresti.
11. Cohut I., Bendea C. (1999), Geothermal Development Opportunities in Romania. Geothermische
Energie 24/25, 7. Jahrgang Heft , Mrz/September, Zurck
12. Constantinesc V., Croitoru M. (1971), Cercetri hidrogeologice pentru ape termale n zona
Hrsova-Vadu Oii. D.S., Inst.Geol.., vol LIII, nr.3, 293-311, Bucuresti.
13. Crciun P., Polonic P. (1989), The geothermal conditions in the Central Part of the Olt-Arges
Interstream. St.tehn.econ., E, 15, 41-56, Inst.Geol. Rom., Bucuresti.
14. Cristea P., s.a., (1996), Cercetri seismice, gravimetrice si magnetice. Anuar.Inst.Geol., 69,1, 294300, Inst.Geol. Rom., Bucuresti.
15. Dumescu Fl. (1998), Les ressources d'eaux souterrains du deparament d'Arad. Proceed.Intern.
Thermal & Mineral Waters, p 71-76, Miercurea Ciuc.
16. Elek P. (1984), Contrinuii privind apele termominerale de la Bile Tusnad si posibilitile de
valorificare ale acestora. Inst.Geol. Geofiz., St.tehn.econ., E, 14, 183-194, Bucuresti.
17. Fridleifsson, B. (2001): Geothermal energy for the benefit of the people, European Summer School
on Geothermal Energy Applications, Oradea, 2001.
18. Fridleifsson, I.B. (2000). Energy requirements for the next millenium. Conference proceedings On
the Threshold: The United Nations and Global Governance in the New Millennium. United Nations
University, Tokyo, January 2000.
19. Gavrilescu O., (2005): Utilizarea industrial a energiei geotermale. Puncte termice, Editura
Universitii din Oradea, 2005

20. Gavrilescu O., Gabor G. Bococi D., (2002): Consideraii privind posibilitile de utilizare n
cascad a energiei geotermale, Analele Universitii din Oradea, Oradea, 2002.
21. Gavrilescu O., Maghiar T., s.a. (2000): Simulation of the Geothermal Binary Power Plants Heat
Exchangers From The University of Oradea - Computer Science and Reliability, Session B2,
International Conference RSEE'2000, Felix Spa, May 2000.
22. Gheorghe Al., Crciun P. (1993), Thermal aquifers in Romania. Journal of Hydrology, 145, p 111123, Amsterdam.
23. Gunnarsson A., Helgason Th., Gavris M., Antal C. (1996): University of Oradea. The Geothermal
Plant. SCADA System Description, Oradea, 1996.
24. Hauser F., s.a. (2007), Seismic crustal structure between the Transylvanian Basin and the Black
Sea, Romania. Tectonophysics, 430, 1-25, Elsevier.
25. Hutter, G.W. (2001). The status of world geothermal power generation 1995-2000. Geothermice
30, 1-27.
26. Ionesi L., (1994), Geologia unitilor de platform si a Orogenului Nord-Dobrogean. Ed. Tehnic,
280p, Bucuresti.
27. Kovac M., (2002), Geodynamic evolution of the Carpatho-Pannonian Region during the Neogene.
Proceed. Intern.Congr. Carpath.-Balk. Geol. Assoc, Bratislava.
28. Krutner H. G., Krsti B. (2002), Alpine and pre-Alpine Structural Units within Southern
Carpathians and Eastern Balkanides. Proceed. XVII Carpath. Balkan. Geol. Assoc. Congr,
Bratislava.
29. Lund, J.W. and Freeston, D.H. (2001). World-wide direct uses of geothermal energy
2000.Geothermice 30, 29-68.
30. Maghiar, T. (1995): Surse noi de energie, Editura Universitii din Oradea, 1995.
31. Maghiar,Bondor, (2001) Maghiar, T., Bondor, K. Surse noi de energie.Editura Universitatii din
Oradea, 2001.
32. Mitrofan H, Firan Rodica, (1985), Thermal convection and heat budget in some geothermal
systems from Romania. Rev. Roum.Geol., Geoph., Geograph., serie Geoph., 29, p 23-28, Bucuresti.
33. Mitrofan H., (2002), Status of Investigations for Mineral and Thermal Water in Romania.Selected
papers of Romanian Hydrogeology, Oradea.
34. Mitrofan H., Serbu V., (1998), Optimizarea schemelor de exploatare pentru unele zcminte de ap
geotermal din partea de est a Bazinului Pannonic. Revista Hidrogeologia, 1, Asociaia
Hidrogeologilor din Romnia, Bucuresti.
35. Mitrofan H., Tudor Monica, (1992), Rezervorul geotermal Malm-Barremian din Bucuresti. Revista
Hidrogeologia, 2, Asoc. Hidrog.Romnia, Bucuresti.
36. Mutihac V., Stratulat Iuliana, Fechet Roxana Magdalena (2004), Geologia Romniei,
Edit.Did.Ped., Bucuresti.
37. Nakicenovic, N., A. Gbler, and A. McDonald, (editors) 1998. Global Energy Perspectives,
Cambridge Univ. Press, 299 p.

38. Onica F., D. Bococi, Exploatarea cldurii din minerale abandonate folosind pompele de
cldur, CIE 2002. Analele Universitii din Oradea. Conferina de Inginerie Energetic.
Fascicola de Energetic, Nr. 8, Vol. I. Seciunea 1, Tehnologii moderne de generare a
energiei electrice si termice. ISSN 1224-1261, pp58-63, 2002
39. Onica F., D. Bococi, Studiu privind posibilitatea utilizrii n Judeul Bihor, a sistemelor ce
folosesc pompe de cldur subterane, Sesiunea Anual de Comunicri Stiinifice - SACS
2001. Analele Universitii din Oradea, Fascicola de Energetic, Vol II. Seciunea III,
Termoenergetic. ISSN 1224-1261, pp287-292, 2001
40. Oprean A. (1982): Acionri hidraulice. Elemente si sisteme. Editura Tehnic, Bucuresti, 1982.
41. Panu D., Mitrofan H., (2002), Atlas of Geothermal Ressources in Romania, plates 61-66 as part of :
Atlas of Geothermal Ressources of Europe. Comm. Europ.Commun. 17811.
42. Rabagia T.,Matenco L. (1999), Tertiary tectonic and sedimentological evolution of the South
Carpathian foredeep: tectonic versus eustatic control. Marine and Petrol Geol., 16, 719-740, 1999.
43. Ragnarsson, A., (2000). Geothermal Development in Iceland 1995-1999.WGC2000,CD-ROM, p.

363-375.
44. Rosca,M. (1999). Geotermalism si centrale geotermale, Editura Universitii din Oradea, 1999.
45. Sndulescu M., (1984), Geotectonica Romniei. Ed. Tehnic, 336p, Bucuresti.
46. Sndulescu M.,, (1968), Harta geologic a Romniei scara 1 : 200 000 cu text explicativ, foaia 20
Odorhei. Inst.Geol. Rom., Bucuresti.
47. Serban Zemira (2002), Inversia datelor de temperatur obinut prin msurtori n foraje pentru
determinarea variaiei n trecut a temperaturii suprafeei pmntului. Rezumatul tezei de doctorat,
Institutul de Geodinamic Sabba Stefnescu al Academiei Romne, Bucuresti.
48. enu A. (1981), Zcmintele de ape hipertermale din nord-vestul Romniei. Ed.Acad., 210p,
Bucuresti.
49. Visarion M., (1985), Harta geotermic a Romniei, scara 1 : 1 000 000, Inst.Geol. Geofiz.,
Bucuresti.
164. Visarion M., Sndulescu M. (2000), Crustal Structure and Evolution of the Carpathians-Western
Black Sea area. Intern.Sympos Geoph., Bucuresti.
165. Visarion M., Sndulescu M., Stnic D., Veliciu S. (1988) Contributions a la connaisance de la
structure profonde de la Platforme Moessienne en Roumanie, St.tehn.econ., D 15, Inst. Geol. Rom.
Bucuresti.
166. Warnock I.G. (1988): Programmable Controllers. Operation and application. Prentice Hall
International Ltd., New York, 1988.
167. WEA (2000). World Energy Assessment report, prepared By UNDP, UN-DESA and the World
Energy Council. United Nations, New York.
168. WEC (1993). Energy for Tomorrow's World, St. Martin's Press, USA, pp. 320.
169. Wieting, (2002) Wieting, R.D. CIS Manufacturing at the Megawatt Scale.Proc.29th IEEE
Photovoltaic Specialists Conf., New Orleans, 2002.
170. Wilhelm H., Demetrescu C., (2000), On the geothermal regime of the East Carpathian Foreland.
Romanian Geophysics, 352-353, Bucharest.
171. Wonderware Corporation (1990): DDE Server. Allen Bradley Serial, 1990.
172. Wonderware Corporation (1994): Intouch. User's guide, 1994.
173. Zmaranda D., (1995): Automatic Control and Monitoring System for the District Heating System at
the University of Oradea, United Nations University Reports, 1995.
174. *** (1986): Manualul inginerului termotehnician, vol. I, II, III, Editura tehnic, Bucuresti, 1986.
175. *** (1996): EUROTHERM DRIVES CATALOGUE, 1996.
176. *** Normativ pentru proiectarea si executarea instalaiilor de nclzire central, Editat de
ARTECNO, Bucuresti, 1999.
177. *** Romstal Romnia, Catalog 2001.
178. *** Schmidt-Breten Romnia, Catalog 2001.
179. *http://www.geothermie.de/egecgeothernet/
geo_tech/geothermal_technologies_annex.htm15.10.2001
180. http://www.heatpumpcentre.org/Publications/Case_Studies.asp
181. http://ehpn.fiz-karlsruhe.de/en/themen/thema2.html
182. http://tristate.apogee.net/et/exth.asp
183. http://www.energystar.gov/index.cfm?c=home.index
184. http://geoheat.oit.edu/software.htm
185. http://geoheat.oit.edu/
186. http://www.cyclon.ro/site/calcul_termic3.php
187. http://www.ornl.gov/~wlj/hpdm/
188. www.ab.com/
189. http://www.german-renewable-energy.com/
190. www.mgasoftware.com/
191. http://www.pdffactory.com
192. http://www.mathworks.com/ - The MathWorks MATLAB and Simulink for Technical Computing
193. http://www.eng.fsu.edu/~cockburn/matlab/matlab_help.html - MATLAB/SIMULINK Internet
Resources

194. http://www.taftan.com/ml/ - Help for PC MATLAB and Simulink

S-ar putea să vă placă și