Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Osp p200l Manual de Program Are Rev II PDF
Osp p200l Manual de Program Are Rev II PDF
OSP P200L
MANUAL DE PROGRAMARE
MASURI DE SIGURANTA
Masina este echipata cu mecanisme de siguranta care servesc pentru protectia
personalului si a masinii de la pericole neprevazute. Operatorii nu trebuie sa se bazeze
exclusiv pe aceste mecanisme de siguranta ; ei trebuie sa se familiarizeze cu
indrumarile referitoare la protectia muncii prezentate mai jos pentru a asigura o
exploatare fara accidente.
Acest manual de instructiuni si semnele de avertizare atasate pe masina acopera numai
acele pericole pe care Okuma poate sa le prevada. Acest manual nu acopera toate
pericolele posibile.
1. Precautii cu privire la instalarea masinii
(1) Instalati masina intr-un loc unde sunt urmatoarele conditii (conditii pentru
realizarea preciziei garantate) :
Temperatura ambientala : 17 pana la 250C
Umiditatea : 40% pana la 75% la 200C (fara condens)
Locul amplasarii nu este supus direct razelor soarelui sau vibratiei excesive ;
mediu fara praf, gaze corozive etc. pe cat posibil.
(2) Pregatiti o sursa de tensiune care are urmatoarele particularitati :
Tensiune : 200V
Variatia tensiunii : 10% max.
Frecventa : 50/60 Hz
Nu furnizati curent de la un panou de distributie care genereaza o sursa
majora de zgomot (de exemplu aparat de sudura, etc.) deoarece aceasta
ar putea cauza nefunctionarea unitatii de CN.
Pe cat posibil, conectati masina de impamantarea care nu este folosita de
alt utilaj. Daca nu este alta cale decat folosirea unei impamantari comune,
celalalt utilaj nu trebuie sa genereze mult zgomot (aparat de sudura, etc.)
(3) Mediul de instalare
Urmati punctele de mai jos la instalare.
Asigurati-va ca unitatea CNC nu sta direct in soare.
Asigurati-va ca dulapul de control nu este stropit cu apa, ulei sau span.
Asigurati-va ca dulapul de control si panoul de comanda nu sunt expuse
socurilor sau vibratiilor excesive.
Temperatura ambientala admisa este intre 0 si 400.
Umiditatea este intre 30 si 95% (fara condens).
Altitudinea maxima la care unitatea de control poate fi folosita este 1000m.
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
4. La terminarea lucrului
(1) La terminarea lucrului, curatati in jurul masinii.
(2) Puneti magazia de scule si celelalte echipamente in pozitia de retragere
predeterminata.
II
III
6. Masuri generale
(1) Pastrati curat si organizat in jurul masinii.
(2) Purtati imbracaminte adecvata.
(3) Aveti grija ca imbracamintea sau parul sa nu se prinda in masina. Operatorii
trebuie sa poarte echipament de protectie precum bocanci si ochelari de
protectie.
(4) Manualul de instructiuni trebuie citit cu atentie pentru ca procedura ce urmeaza a
fi urmata sa fie bine cunoscuta.
(5) Retineti pozitia butonului de urgenta pentru a-l putea apasa imediat in orice
moment si din orice pozitie.
(6) Nu lucrati in interiorul panoului de comanda, transformatorului, motorului etc.,
deoarece sunt conectate la tensiuni ridicate sau alte componente existand
pericole de electrocutare.
(7) Daca doua sau mai multe persoane trebuie sa lucreze impreuna, sa-si
stabileasca semnale intre ei pentru confirmarea lucrului in siguranta.
7. Simboluri utilizate in acest manual
Indicatoarele de avertizare sunt folosite in acest manual pentru a atrage atentia asupra
importantei. Cititi instructiunile marcate cu aceste simboluri cu atentie si urmati-le.
Indica un pericol iminent care, daca nu este evitat, va rezulta in
deces sau raniri serioase
Indica un pericol iminent care, daca nu este evitat, pot rezulta in
deces sau raniri serioase
Indica pericole care, daca nu sunt evitate, pot rezulta in raniri
usoare sau echipamente stricate
Precautii la operare sau manevrare
Ecranele afisate
Ecranele afisate ale CN difera depinzand de specificatiile selectate ale CN. Ecranele
aratate in acest manual pot sa nu fie exact cu cele afisate pe CN.
IV
CUPRINS
CAPITOLUL 1
CONFIGURATIA PROGRAMULUI
1.
2.
3.
4.
Tipurile de programe
Numele programului
Numele secventei
Formatul programului
4.1 Configurarea cuvantului
4.2 Configurarea blocului
4.3 Programul
4.4 Caracterele adresa folosite la programare
Functiile de operare matematice
Stergere bloc
Functia Comentariu (CONTROL OUT/IN)
Capacitatea de stocare a programului in memorie
Limite variabile
Determinarea avansului pentru aschiere dupa axa C
10.1 Prelucrarea numai cu controlul axei C
10.2 Prelucrarea cu controlul simultan al axei C si Z
10.3 Prelucrarea cu controlul simultan al axei C si X
10.4 Prelucrarea cu controlul simultan al axelor C, Z si X
7
8
8
9
9
9
9
10
11
13
14
14
14
14
14
15
17
19
22
1. Sistemele de coordonate
1.1 Sistemele de coordonate si valorile
1.2 Sistemul de coordonate al traductorului de pozitie
1.3 Sistemul de coordonate al masinii
1.4 Sistemul de coordonate al programului
2. Comenzile pe axele de coordonate
2.1 Axa controlata
2.2 Comenzile in sistem imperial
2.3 Pozitia zecimalei
2.4 Comenzi absolute/incrementale (G90, G91)
2.5 Comenzile pentru diametru si raze
22
22
22
22
22
23
23
26
26
28
29
5.
6.
7.
8.
9.
10.
CAPITOLUL 2
CAPITOLUL 3
1.
2.
3.
4.
FUNCTII MATEMATICE
30
Pozitionarea (G00)
Interpolare liniara (G01)
Interpolare circulara (G02, G03)
Tesire automata
4.1 Tesire-C (G75)
4.2 Rotunjire (G76)
4.3 Tesire automata sub orice unghi
30
30
31
35
35
37
39
CAPITOLUL 4
FUNCTII PREGATITOARE
1. Oprire temporizata (G04)
2. Deplasare a punctului zero/setarea vitezei maxime de rotatie (G50)
2.1 Deplasare a punctului zero
2.2 Setarea vitezei maxime de rotatie
3. Controlul sagetii (G64, G65)
4. Avans per rotatie (G95)
5. Avans per minut (G94)
6. Viteza constanta de aschiere (G96/G97)
CAPITOLUL 5
FUNCTIILE S, T SI M
1.
2.
3.
4.
5.
CAPITOLUL 6
FUNCTIA DE COMPENSARE
1. Functia de compensare a razei varfului sculei (G40, G41, G42)
1.1 Descriere generala
1.2 Compensarea razei varfului sculei pentru operatiile de strunjire
1.3 Operatia de compensare
1.4 Comenzile de compensare a razei la varf (codurile G, T)
1.5 Afisarea datelor
1.6 Memoria intermediara
1.7 Traseul centrului varfului sculei cu raza R in regim de
compensare a razei varfului
1.8 Programarea compensarii razei la varf
41
42
42
42
44
45
46
46
46
46
47
48
48
49
49
51
51
51
52
53
58
58
59
61
61
61
61
63
63
63
63
64
66
67
68
68
70
CAPITOLUL 7
CICLURI FIXE
1. Functii ciclu fix
2. Ciclu fix de filetare cilindrica
2.1 Ciclu fix de filetare: longitudinal (G31, G33)
2.2 Ciclu fix de filetare: fata frontala (G32)
3. Cicluri de filetare variabile (G34, G35)
4. Precautii la programarea cilcului de filetare
5. Ciclul de filetare multipla (G71/G72)
5.1 Ciclul longitudinal de filetare (G71)
5.2 Exemplu de program pentru ciclul fix longitudinal de filetare
(G71)
5.3 Ciclul transversal fix de filetare (G72)
5.4 Codul M care specifica regimul de filetare si avansul de lucru
5.5 Functia de filetare cu mai multe inceputuri in ciclul fix de filetare
(multiplu)
6. Ciclul fix de canelare/gaurire
6.1 Ciclul longitudinal fix de canelare
6.2 Exemplu de program pentru ciclul longitudinal fix de canelare
(multipla) (G73)
6.3 Ciclu fix transversal de canelare/gaurire (G74)
6.4 Exemplu de program pentru ciclul transversal fix de
canelare/gaurire (G74)
6.5 Miscarile sculei in ciclul transversal fix de canelare/gaurire
(multipla)
7. Ciclul fix de filetare cu tarodul
7.1 Ciclul de filetare pe dreapta cu tarodul (G77)
7.2 Ciclul de filetare pe stanga cu tarodul (G78)
8. Cicluri fixe (multiple)
8.1 Lista comenzilor ciclurilor fixe (multiple)
8.2 Miscarile de baza pe axe
8.3 Caracterele din adresa
8.4 Codurile M
8.5 Ciclul de gaurire (G181)
8.6 Ciclul de alezare (G182)
8.7 Ciclul de gaurire adanca (G183)
8.8 Ciclul de filetare cu tarodul (G184)
8.9 Ciclul longitudinal de filetare (G185)
8.10 Ciclul transversal de filetare (G186)
8.11 Ciclul continuu longitudinal de filetare (G187)
8.12 Ciclul continuu transversal de filetare (G188)
8.13 Ciclul de alezare (cu alezoare/cu bara de alezat) (G189)
8.14 Prelucrarea canalelor de pana (G190)
8.15 Ciclul de filetare sincronizata cu tarodul
8.16 Functia de repetitie
98
98
98
100
104
104
104
104
106
108
109
116
116
117
118
119
130
131
131
132
133
134
134
135
135
136
137
137
138
144
145
146
147
148
149
150
151
152
153
154
155
158
161
162
163
165
166
166
167
173
1. Sumar
2. Codurile G utilizate pentru a desemna regimul de prelucrare (G80,
G81, G82, G83)
3. Lista modurilor de prelucrare
4. Listele cu coduri si parametri
5. Ciclul de strunjire din semifabricat cilindric (bara)
6. Schimbarea conditiilor de prelucrare in ciclul de strunjire bare (G84)
7. Ciclul de strunjire prin copiere
8. Ciclul de finisare (G87)
9. Ciclul continuu de filetare (G88)
10. Moduri de programare automata AP
10.1 Modul I de programare automata AP (strunjirea din semifabricat
cilindric bara)
10.2 Modul II de programare automata AP (strunjirea prin copiere)
10.3 Modul III de programare automata AP (ciclul continuu de
filetare)
10.4 Modul IV de programare automata AP (ciclul de strunjire din
semifabricat cilindric cu viteza mare)
10.5 Modul V de programare automata AP (ciclul copiere profil bara)
11. Aplicatie a functiei LAP
173
174
CAPITOLUL 8
CAPITOLUL 9
GENERAREA CONTURULUI
1. Functia de programare a generarii conturului (frontal)
1.1 Generalitati
1.2 Formatul de programare
1.3 Exemple de programare
1.4 Informatie suplimentara
2. Functia de programare a generarii conturului (longitudinal)
2.1 Sumar
2.2 Formatul de programare
2.3 Precautii
175
180
182
183
184
185
185
187
187
195
200
202
216
234
237
237
237
237
238
245
248
248
249
249
CAPITOLUL 10
1.
2.
3.
4.
CAPITOLUL 11
252
Sumar
Formatul conversiei
Exemple de program
Informatie suplimentara
252
253
253
254
256
1. Programarea
1.1 Selectarea turelei
1.2 Comanda de sincronizare (codul P)
1.3 Codul M (M100) de sincronizare a asteptarii pentru prelucrarile
simultane
2. Formatul de programare
3. Precautii la programarea prelucrarii simultane pe 4 axe
4. Exemplu de programare
4.1 Fisa tehnologica de program
CAPITOLUL 12
INSTRUCTIUNI UTILIZATOR
1. Sumar
2. Tipuri de functii Instructiuni utilizator
2.1 Relatia dintre tipurile fisierelor program si functiile Instructiuni
utilizator
2.2 Comparatia dintre Instructiuni utilizator 1 si Instructiuni
utilizator 2
2.3 Functiile de baza pentru Instructiuni utilizator
3. Instructiuni utilizator 1
3.1 Functia Instructiune control 1
3.2 Variabile
3.3 Functia de operare aritmetica 1
4. Instructiuni utilizator 2
4.1 Functiile de control 2
4.2 Variabile I/O
4.3 Functia de operare aritmetica 2
5. Informatie suplimentara despre programele Instructiuni utilizator
5.1 Intoarcerea la secventa in program utilizand Instructiuni utilizator
5.2 Tipuri de date, constante
5.3 Regulile de operare/tipuri ale variabilelor si evaluarea
valorilor lor
6. Exemple de programe Instructiuni utilizator
256
256
257
258
259
261
263
264
266
266
267
267
268
269
270
270
273
286
287
287
298
299
301
301
301
302
305
CAPITOLUL 13
1.
2.
3.
4.
5.
6.
CAPITOLUL 14
PROGRAME DE PLANIFICARE
315
Sumar
Blocul PSELECT
Blocul de ramificatie
Blocul de setare a variabilelor
Blocul de sfarsit program de planificare
Exemplu de program
315
315
318
319
319
319
FUNCTII DIVERSE
321
CAPITOLUL 15
ANEXE
321
322
322
322
325
325
326
326
326
326
329
330
330
335
343
Extensii
SDF : fisier tip program planificare
MIN : fisier tip program principal
3. Numele secventei
Toate blocurile dintr-un program au atribuite un nume de secventa care incepe cu N
urmata de o secventa alfanumerica.
Functii precum cea de cautare secventa, functie oprire secventa sau o functie de
derivatie poate fi folosita pentru blocuri care au atribuit un nume de secventa.
Un nume de secventa care contine numai numere este numit secventa numar.
Desemnarea numelui secventei
x
x
x
x
x
x
4. Formatul programului
4.1 Configurarea cuvantului
Un cuvant este definit ca o adresa (caracter) urmata de un grup de valori numerice, o
expresie matematica, sau o variabila. Daca un cuvant consta dintr-o expresie
matematica sau o variabila, adresa trebuie urmata de semnul egal = .
Exemple :
I,K
D,U,W,H,L
E
A, B
S
SB
M
QA
SA
Functie
Nume program
Nume secventa
Functie pregatitoare
Valorile
pe
coordonate (liniar)
Valorile
pe
coordonate (axele
de rotatie)
Valorile
pe
coordonate
a
centrului arcului
Conicitatea
si
adancimea
de
aschiere in ciclul fix
de filetare
Valoarea decalata
in ciclul de canelare
Comenzi automate
de programare
Avansul de lucru pe
rotatie
Avansul de lucru pe
minut
Timpul
de
stationare
Numarul sculei
Viteza de rotatie a
axului principal
Viteza de rotatie a
sculei M
Functii diverse
Rotatia axei C
Viteza de rotatie a
axei C
Intervalul
Metric
00009999
00009999
0999
99999.999 mm
Toli
00009999
00009999
0999
99999.999 toli
359.999 deg
359.999 deg
99999.999 mm
9999.9999 toli
099999.999 mm
99999.999 mm/rev
099999.999 deg
0.00199999.999
mm/rot
0.00199999.999
mm/min
0.019999.99 sec
09999.9999 toli
9999.9999 toli/rev
09999.9999 deg
0.0001999.999
inch/rot
0.00019999.9999
inch/min
0.019999.99 sec
6
4
caractere
caractere
Observatii
6
4
caractere
caractere
0 9999
0 9999
0 9999
0 9999
0 511
1 1999 (rot.)
0,001 20 000 min-1
0 511
1 1999 (rot.)
0,001 20 000 min-1
Litere de alfabet
folosite
6 caractere (cu
compensarea
razei R)
4 caractere (fara
compensarea
razei R)
10
Operarea
aritmetica
Functii
trigonometrice
Paranteze
Operatie
SAU Exclusiv
SAU Logic
SI Logic
Negare
Adunare
Scadere
Inmultire
Impartire
Sinus
Cosinus
Tangenta
Arctangenta (1)
Arctangenta (2)
Radacina patrata
Valoare absoluta
Conversie decimal in binar
Conversie binar in decimal
Rotunjire la intreg
Rotunjire la intreg (-)
Rotunjire la intreg (+)
Rotunjire la a treia zecimala
Rotunjire la a treia zecimala (-)
Rotunjire la a treia zecimala
(+)
Rest
Deschidere paranteza
Inchidere paranteza
Operator
EOR
OR
AND
NOT
+
*
/ (slash)
SIN
COS
TAN
ATAN
ATAN2
SQRT
ABS
BIN
BCD
Observatii
0110 = 1010 EOR 1100 *
1110 = 1010 OR 1100
1000 = 1010 AND 1100
1010 = NOT 0101
8 = 5+3
2 = 5-3
15 = 5*3
3 = 15/5
0.5 = SIN [30] vezi *4
1 = TAN [45]
45 = ATAN [1] (-9090)
30=ATAN2 [1,(radical 2)]
4=SQRT [16]
3=ABS [-3]
25=BIN[$25]
($
reprezinta
un
nr.
hexazecimal)
$25=BCD [25]
ROUND
FIX
FUP
DROUND
128=ROUND[1.2763x102]
127=FIX[1.2763x102]
128=FUP[1.2763x102]
13.265=DROUND[13.26462]
DFIX
13.264=DFIX[13.26462]
DFUP
13.265=DFUP[13.26462]
MOD
[
]
2=MOD[17,5]
Determina prioritatea unei
operatii
(operatiile
din
paranteze sint efectuate
primele).
*1. Valoarea de ATAN2 [b, a] este un argument (interval -180 pana la 180) al punctului care este exprimat prin valorile de
coordonate (a, b).
*2. In acest exemplu, unitatea este in mm.
*3. Spatiile goale trebuie plasate inaintea si dupa simbolurile logice de operare (EOR, OR, AND, NOT).
*4. Numerele de dupa simbolul functiei (SIN, COS, TAN, etc.) trebuie incluse in acolade "[ ]" ("a", "b", si "c" sunt folosite ca sa se
indice continutul corespunzator de biti.)
11
Operatiile logice
"a", "b", si "c" reprezinta bitii corespunzatori.
x
SI logic (AND)
12
Negare (NOT)
Semnul "/" trebuie plasat fie la inceputul blocului sau imediat dupa un nume
secventa (numar). Daca este plasat intr-o alta pozitie in bloc, va declansa o
alarma.
Semnul "/" poate sa nu fie continut in blocul numelui de program.
Blocurile care contin un "/" sunt de asemenea supuse unei functii de cautare
secventa, fara ca sa conteze pozitia in care este BLOCK DELETE.
Functia de stergere bloc nu este posibila in timpul modului SINGLE BLOCK.
Blocul urmator este executat, si apoi operatia se opreste.
13
14
Exemplu:
15
Coordonatele punctului A
X=80
Z=100
C=120
Coordonatele punctului B
X=80
Z=50
C=210
16
17
Coordonatele punctului B
X=40
Z=100
C=210
Coordonatele punctului A
X=80
Z=100
C=120
=125 mm
(conversie 3600=500mm)
18
Coordonatele punctului A
X=80
Z=50
C=120
Coordonatele punctului B
X=40
Z=100
C=210
La prelucrarea unui canal pe un con asa cum e indicat mai sus, este necesar
controlul axelor X, Z, si C. Viteza de avans de programat trebuie calculata in felul
urmator.
Conditii de aschiere: Avansul pe dinte 0.05 mm
Viteza sculei M 400 min-1
19
1. Mai intai, considerati desfasurarea unui canal dupa axa C si axa X. In acest caz,
calcularea vitezei de avans este posibila in acelasi fel ca in "Prelucrarea cu controlul
simultan al axei C si X".
Deplasarea L2 dupa C si X este:
=125 mm
(conversie 3600=500mm)
20
21
22
X1, Z1:
X2, Z2:
Continut
Axa controlata paralela la fata frontala a
piesei
Axa
controlata
paralela
cu
axa
longitudinala a piesei
Axa de rotatie intr-un plan perpendicular
pe axa Z
23
O comanda folosita sa miste o axa consta din adresa axei, un sens de miscare, si
un punct tinta.
Pentru desemnarea punctului tinta, doua metode diferite sunt la indemana:
comenzi absolute si comenzi incrementale. Cu comenzile absolute, punctul tinta
este specificat in coordonatele programului iar cu comenzile incrementale punctul
tinta este definit prin distanta relativa de miscare fata de pozitia curenta.
Pentru detalii ale comenzilor absolute/incrementale, vezi "Comenzi
absolute/incrementale"
Sistemul de coordonate de baza este un sistem ortogonal care este fixat fata de
piesa.
24
Rotatia la dreapta este definita ca sens pozitiv de miscare dupa axa C si este
comandata cu M15. M16 este folosita pentru a specifica miscarea in sens negativ.
25
In conversia din toli in metric, folosit pentru procesarea interna de catre CN, valorile
reale mai mici decat unitatea de intrare minima sunt rotunjite in minus. Valorile
intregi sunt trunchiate.
2.3 Pozitia zecimalei
Este posibil sa se selecteze sistemul de unitati de masura. Unitatile de masura folosite
de control sunt aratate mai jos si pot fi selectate prin tastarea unui parametru
corespunzator. Odata stabilit sistemul de unitati al comenzilor, aceasta se aplica tuturor
datelor numerice ce urmeaza sa fie introduse, precum operarea MDI sau punctelor de
zero.
2.3.1 Sistemul metric
x
x
x
1 m
10 m
1 mm
1/10000 inch
1 inch
26
27
28
29
Avansul rapid pentru fiecare axa sint setate prin caracteristicile masinii.
2. Interpolare liniara (G01)
[Functie]
Comanda G01 specifica miscarea directa din pozitia curenta la punctul specificat cu o
viteza de avans specificata.
[Formatul]
G01 X_Z_C_F_
30
X, Z, C:
F:
G02:
G03:
X, Z:
[Completari]
x
Cele doua sensuri de rotatie sunt definite cand se priveste planul Z-X din sensul
pozitiv al axei perpendiculara pe plan (regula mainii drepte)
Punctul final al unui arc este definit ca valoarea absoluta sau incrementala
depinzand de selectarea G90/G91.
Centrul unui arc este exprimat prin I si K
, care corespund c u X si Z. Asta
inseamna ca I exprima valoarea de coordonate X iar Kexprima valoarea de
coordonate Z a centrului arcului fata de punctul de plecare.
Pentru I si K
, sunt folosite valorile incrementale (cu semn) pentru G90 sau G91.
32
determinat in mod similar. Asta inseamna ca, atunci cand (c) este in partea pozitiva a
sistemului de coordonate, I este luat ca pozitiv, iar cand este in partea negativa, I este
negativ.
[Completari]
x Codul G utilizat pentru interpolarea circulara este G02 si G03, ca pentru I si K.
x Raza arcului este exprimata de o litera L care trebuie sa aiba o valoare pozitiva.
x Un bloc care contine L fara Ksi I este o comanda pentru raza.
x Cand se exprima un arc prin raza lui, comenzile trebuie sa contina X si Z.
x Daca una din ele este omisa, se declanseaza o alarma.
x Daca un L este specificat intr-un bloc care contine I si/sau K
, se declans eaza o
alarma.
x Daca distanta dintre pozitia curenta pana la punctul final este de doua ori mai
mare decat raza specificata, se declanseaza o alarma pentru ca interpolarea
circulara nu poate fi facuta.
x In comanda de programare directa pentru arc, o comanda pentru un arc rezulta in
doua arce; unul cu unghiul la centru mai mic de 1800, iar altul cu unghiul la centru
mai mare de 1800. Primul este selectat.
Pentru a obtine arcul al doilea specificati "CALRG" in blocul care comanda
interpolarea circulara.
33
N1 G01 X1 Z1 F1
N2 G03 X2 Z2 Lr
Cu comenzile de sus, este obtinut arcul indicat de linia groasa
Pentru a misca scula de-a lungul arcului indicat de linia discontinua, scrieti:
N1 G01 X1 Z1 F1
N2 G03 CALRG X2 Z2 Lr
x
Vitezele de avans
Viteza de avans in timpul interpolarii circulare este componenta
arc
tangentiala la
4. Tesirea automata
La aschierea unei piese, este deseori necesar sa tesiti o muchie ascutita (fie tesire in
linie dreapta (Tesire-C) fie pe rotund). Desi astfel de tesiri pot fi realizate utilizand
comenzi conventionale de interpolare (G01, G02, G03), functia de tesire automata
permite tesirea cu un program simplu.
Pentru tesirea sub un unghi, functia automata de tesire orice-unghi trebuie
utilizata.
Pentru utilizarea functiei de tesire automata, setati "1" pentru parametrul optional
(OTH
ER F UNCTION 1) auto, tesire orice-unghi. Daca este necesara functia de tesire
automata orice-unghi, setati "any
-angle chamfering" pentru acest parametru.
4.1 Tesire-C (G75)
35
x Daca deplasarea dupa axe specificata in blocul care apeleaza tesire automata (AC din figura de mai sus) este mai mica decat valoarea absoluta a lui L (B-C in
figura de mai sus), se declanseaza o alarma.
x Daca deplasarile dupa axe, specificate in blocul care apeleaza tesire automata,
sunt zero pentru X si Z, sau daca X sau Z nu sunt zero intr-un astfel de bloc, se
declanseaza o alarma. Blocul care apeleaza modul de tesire automata poate sa
contina numai o dimensiune, fie X sau Z.
x Programul de tesire automata este valid in:
LAP
Modul de compensare a razei varfului sculei aschietoare
[Exemplu program]
36
37
[Exemplu program]
38
39
40
1) G75 si G76 sunt active numai in modul G01, daca sunt desemnate in alt mod
decat G01, se declanseaza o alarma.
2) Daca deplasarea pe axa este mai mica decat dimensiunea de tesit se
declanseaza o alarma.
3) Tesirea este posibila numai la colturi intre doua linii. Tesirea la colturi intre doua
arce, intre o linie si un arc, sau intre un arc si o linie este imposibila. Daca se
incearca tesirea in astfel de situatii, se declanseaza alarma.
4) Comanda de tesire este activa in modul LAP si de compensare a varfului sculei.
5) Daca este data comanda numai pentru un unghi A in G00, G01, G34, sau G35,
comanda urmatoare de miscare dupa axa trebuie sa contina A, X si Z pentru ca
punctul final sa fie definit. Daca aceste comenzi nu sunt date si punctul final nu
este definit, se declanseaza alarma.
6) Daca comenzile de tesire G75 si G76 sunt date fara comenzile de miscare dupa
axe X si Ysau daca sunt date numai cu o comanda A, controlul citeste comenzile
din secventa urmatoare pentru a calcula automat punctul de intersectie. De
aceea, daca secventa urmatoare nu contine datele necesare pentru acest calcul
se declanseaza alarma.
41
D:
L:
F:
PZ:
[Detalii]
x
Inainte de setarea unei valori pentru PZ, verificati valoarea curenta a cuplului
motor** la viteza de avans desemnata prin F, si setati o valoare pentru PZ care
este mai mare decat valoarea curenta a cuplului cu 10%.
Prelucrare 2
Explicatia este pentru cazul cand piesa
este transferata dintr-un universal in
altul.
1. Al doilea universal se apropie de
piesa cu viteza de avans F.
2. Viteza de avans este redusa la 1/5
din F in punctul de apropiere (Z-D).
3. Al doilea universal ia contact cu
piesa la punctul tinta Z. Servomotorul
este controlat in asa fel incat al doilea
universal este apasat pe piesa.
4. Cand cuplul motor atinge valoarea
prescrisa, CN receptioneaza ca piesa
este asezata complet si urmatorul bloc
de comenzi este executat.
Viteza de avans
43
Z:
Punctul tinta
D:
L:
0 pana la 9999
Valoarea initiala:
44
1 pana la 100
Valoarea initiala:
M84.
G28..
45
Modal:
Codul G este activ pana este schimbat cu alt cod G din acelasi grup
Coduri G speciale
Codurile G apelate in subprograme (de ex. De la G101 pana la G110) si
instructiunile derivate sunt denumite coduri G speciale. Fiecare cod G special
trebuie specificat la inceputul blocului. Un "/" (stergere bloc) si un nume secventa
poate fi plasat inaintea unui cod G special.
46
Cu programul de mai sus, axele sunt pozitionate mai intai in blocul N004 in punctul de
coordonate (X0, Z0). Cand comenzile din N005 sunt executate, sistemul de coordonate
este schimbat in asa fel ca (X0, Z0) devine (X1, Z1) care sunt specificate dupa G50.
Acest program deplaseaza originea sistemului de coordonate:
Daca X0=100 mm si X1=200mm, valoarea deplasarii fata de zero este calculata :
100-200= -100mm
Aceasta valoare poate fi verificata pe ecran.
Toate dimensiunile in secventa N006 si dupa aceasta sunt fata de noul sistem de
referinta stabilit in comanda N005.
1)
Axele care nu sunt specificate in blocul care contine G50 nu sunt supuse
deplasarii fata de zero.
2) G50 este nemodal si activ numai in blocul respectiv. (Deplasarea fata de zero este
calculata numai in blocul G50. Toate dimensiunile dupa acel bloc sunt date fata de
noua origine.)
3) Cand controlul este resetat, toate datele de zero setate sunt sterse iar valoarea de
zero initiala devine activa.
4) In blocul care contine G50 nu este admis nici un numar scula decalata.
47
[Detalii]
Odata setata, viteza specificata ramane activa pana cand alta viteza este specificata.
[Format]
x Comanda de oprire (OFF) a controlului sagetii coltului
G64
(Controlul este plasat in modul G64 cand G64 este pe ON.)
x Comanda de pornire (ON) a controlului sagetii coltului
[Detalii]
x Cu G65 prezentat mai sus, comenzile de miscare dupa axe in G00, G01, G02,
G03, G31, G32, G33, G34 si G35 sunt terminate dupa ce valoarea DIFF devine
mai mica decat valoarea admisa.
x Valoarea admisa a sagetii poate fi setata in intervalul 0 pana la 1000 mm ca
parametru utilizator de la panoul de comanda.
4. Avans per rotatie (G95)
[Functie]
Specificati G95 pentru a controla miscarea sculei (viteza de avans) in termeni de
"distanta pe rotatie" pentru operatiile de strunjire.
48
[Format]
G95 F_
F:
Specificati distanta per rotatia axului principal.
Unitatea de masura este determinata in conformitate cu reglarea parametrului
optional (UNIT)
[Detalii]
x Viteza maxima de avans depinde de caracteristicile masinii.
x La pornire, si dupa resetare, este selectat avansul per rotatie.
5. Avans per minut (G94)
[Functie]
Specificati G94 pentru a controla miscarea sculei (viteza de avans) ca "distanta per
minut" pentru operatiile de strunjire.
[Format]
G94 F___
F:
[Detalii]
x Viteza maxima de avans depinde de caracteristicile masinii.
6. Viteza constanta de aschiere (G96/G97)
[Functie]
Cand functia de aschiere cu viteza constanta este selectata, aschierea cu viteza
constanta este posibila. Aceasta caracteristica poate reduce timpul de aschiere si de
asemenea asigura o finisare buna in operatiile de aschiere a fetelor laterale.
Comanda de aschiere cu viteza constanta
[Format]
G96 S__
S:
49
1) Daca viteza axului principal depaseste viteza maxima sau minima din gama
selectata de un cod M in timp ce aschiaza cu viteza constanta, este fixata la viteza
maxima sau minima admisa in mod automat; pe panoul de comanda se aprinde
LIMIT.
2) Daca miscarea dupa axa X este facuta pe o distanta mare la viteza transversala
rapida cu viteza constanta de aschiere, de exemplu din pozitia de indexare a turelei
catre piesa sau invers, vor fi schimbari bruste in viteza de rotatie care pot fi
periculoase, depinzand de metoda de prindere in universal.
De aceea, viteza de aschiere constanta trebuie anulata inainte de comanda de
apropiere a sculei de piesa, intoarcerea sculei in pozitia de indexare a turelei, sau
orice alta operatie care necesita o deplasare mare dupa axa X.
3) Un bloc care contine G96 sau G97 trebuie sa contina un S.
4) Programele de filetare nu pot fi executate in regim de aschiere cu viteza constanta
G96.
5) Pentru a activa regimul de aschiere cu viteza constanta la turela B, specificati G111
cu G96. Pentru a reveni la regimul de aschiere cu viteza constanta la turela A,
specificati G110.
6) Pentru a executa comenzile peste doua blocuri consecutive cu control in regim de
aschiere cu viteza constanta fara sa se astepte pentru semnalul de la axul
principal, specificati M61. Pentru a anula aceasta, specificati M60.
50
CAPITOLUL 5 FUNCTIILE S, T, SI M
Acest capitol descrie codurile S, SB, T si M care specifica operatiile necesare pe care
trebuie sa le faca masina in afara de comenzile de miscare dupa axe.
S:
SB:
T:
M:
2. Functia codului SB
[Functie]
Viteza de rotatie a sculei M este specificata folosind adresa SB.
[Format]
SB=__
Daca o adresa constand in doua sau mai multe caractere este utilizata, simbolul egal
trebuie pus inainte de valoarea numerica.
51
x
x
x
x
1) Pentru o masina echipata cu cutii de viteze pentru actionarea axului sculei M, gama
necesara de viteze trebuie selectata cu codul corespunzator M.
2) Rotatia arborelui principal (inainte, inapoi) si oprire sunt specificate prin codurile M.
52
Constructia turelei si sensul ei de rotatie (inainte, inapoi, calea mai scurta) variaza in
conformitate cu caracteristicile masinii
4. Functiile M (functiile auxiliare)
[Functie]
Codurile M sunt utilizate pentru controlul diverselor functii pornit/oprit si secventei de
operare a masinii cum ar fi pornire/oprire a arborelui principal si a functiei de oprire la
sfarsitul programului. Intervalul de programare pentru codurile M este de la 0 la 511.
[Exemple de coduri M]
Codurile M listate mai jos sunt procesate ca functii speciale.
Pentru detalii, despre acele coduri care nu sunt enumerate aici, vedeti in Anexa 3 "Lista
codurilor M".
(1) M00 (oprire program)
Dupa executia M00, programul se opreste. Daca CN este pornita in starea de
program oprit, programul porneste mai departe.
(2) M01 (oprire optionala)
Cand M01 este executata iar intrerupatorul optional de oprire de pe
panoul de comanda este ON, programul se opreste. Daca CN este pornita in
acest stadiu, programul porneste mai departe.
(3) M02, M30 (sfarsitul programului)
Aceste coduri M indica sfarsitul programului. Cand M02 sau M30 este
executat, programul principal se termina si se executa resetarea. Programul
revine la inceput. (In cazul unui program de planificare, executia M02 sau
M30 in programul principal nu reseteaza CN.)
(4) M03, M04, M05 (rotatia arborelui in sensul acelor de ceas (M03), rotatia in
sensul invers acelor de ceas (M04), oprirea (M05))
Aceste coduri M controleaza rotatia arborelui si oprirea;
53
(5) M12, M13, M14 (scula rotativa CW (M13), scula rotativa CCW (M14), oprire
scula rotativa (M12))
Aceste coduri M controleaza rotatia sculei rotative si oprirea pentru centrul de
strunjire
(6) M15, M16 (sensul de pozitionare al axei C)
Aceste coduri M controleaza sensul axei de rotatie C pentru pozitionarea
pentru centrul de strunjire; pozitionarea axei C in sensul pozitiv (M15),
pozitionarea axei C in sensul negativ (M16).
(7) M19 (orientarea axului)
Acesta controleaza orientarea axului.
(8) M20, M21 (bariera pinola PORNIT/OPRIT)
Aceste coduri M stabilesc sau anuleaza bariera pinolei care genereaza o
alarma daca scula intra in zona de bariera; bariera pinola PORNIT (M21),
bariera pinola OPRIT (M20).
(9) M22, M23 (tesire PORNIT/OPRIT pentru filetare)
Aceste coduri M stabilesc sau anuleaza tesirea pentru filetare; tesire
PORNIT (M23), tesire OPRIT (M22).
(10) M24, M25 (bariera universal PORNIT/OPRIT)
Aceste coduri M stabilesc si anuleaza bariera universalului care genereaza o
alarma daca scula intra in zona definita de bariera; bariera universal PORNIT
(M25), bariera universal OPRIT (M24).
(11) M26, M27 (pasul de filetare pe axa X, si Z)
Aceste coduri M specifica pasul filetului in ciclurile de filetare conventionale;
comanda pentru pas pe X (M27), comanda pentru pas pe Z (M26).
(12) M32, M33, M34 (modul de filetare; drept, zigzag, drept (in retragere))
Aceste coduri M sunt utilizate pentru a specifica modul de filetare in ciclurile
compuse fixe si LAP; M32 pentru avansul transversal de-a lungul unei fete (drept),
M33 avansul transversal in zigzag, si M34 pentru avansul transversal de-a lungul
fetei opuse din M32 (drept (in retragere)).
(13) M40, M41, M42, M43, M44 (gama de viteze pentru actionarea arborelui principal:
neutru, treapta 1, treapta 2, treapta 3, treapta 4) Aceste coduri M sunt utilizate
pentru a selecta treptele de viteza; neutru (M40), treapta 1 (M41), treapta 2 (M42),
treapta 3 (M43), si treapta 4 (M44).
(14) M48, M49 (ignorare reglare viteza arborelui principal)
54
Cand functia de ignorare a reglarii vitezei arborelui principal este valida, viteza arborelui
principal este fixata la 100%. Aceasta functie de ignorare a reglarii vitezei axului
principal este anulata prin specificarea codului M, resetarea CNC, sau schimbarea
modului de operare.
Ignorare corectie viteza arbore principal..M49
Anulare ignorare corectie viteza arbore principalM48
(15) M55, M56 (retragere/avans papusa mobila)
Aceste coduri M specifica retragerea/avansul papusii mobile.
(16) M60, M61 (ignorare atingere viteza de suprafata fixata OPRIT/PORNIT)
Aceste coduri M sunt utilizate pentru a specifica daca un program cu viteza de
suprafata constanta este executat sau nu in mod continuu fara sa se astepte
atingerea vitezei de suprafata specificata; M61 specifica trecerea la noul bloc fara
sa se astepte atingerea vitezei de suprafata specificata, iar M60 specifica trecerea
la blocul urmator numai dupa atingerea vitezei de suprafata specificate.
(17) M63 (ignorare semnal de raspuns de la arborele principal)
Codurile M pentru controlul arborelui principal (M03, M04, M05, M19, M40-44) si
comanda S sunt executate in acelasi timp cu comenzile de miscare pe axe
specificate in acelasi bloc.
(18) M73, M74, M75 (sablon de filetare 1, 2, 3)
In ciclul fix de prelucrari multiple si ciclul fix de filetare in LAP, sablonul de aschiere
(avansul transversal) este specificat prin aceste coduri M. M73 pentru sabon1, M74
pentru sablon 2, si M75 pentru sablon 3.
(19) M83, M84 (inchidere, deschidere universal)
Codul M utilizat pentru a specifica prinderea unei piese este intotdeauna M83,
nesocontind sensul de prindere (interior sau exterior).
(20) M85 (la terminarea ebosului LAP scula nu se intoarce la punctul de plecare)
In LAP4, un ciclu de ebos este apelat de G85 sau G86. Cand acest cod M este
specificat, scula aschietoare nu se intoarce in punctul de referinta al ciclului dupa
terminarea ciclului ebos, iar blocul urmator este executat in mod continuu.
(21) M86, M87 (rotatie turela in sensul acelor de ceas PORNIT/OPRIT))
Aceste coduri M sunt utilizate pentru a specifica sensul de sensul de rotatie fixat in
sensul acelor de ceas al turelei; M86 specifica rotatia turelei in sensul acelor de
ceas PORNIT, iar M87 specifica rotatia in sensul acelor de ceas OPRIT.
55
56
[Completari]
x Cand este oprita alimentarea cu energie electrica sau dupa resetarea CN, CN
este in regim M156.
x Regimul selectat prin aceste coduri M este valabil numai pentru regimul de
operare automat si MDI.
(32) M184, M185 (interblocare universal deschis/inchis PORNIT/OPRIT)
Pentru a asigura siguranta in exploatare, universalul nu poate fi deschis sau inchis
in timp ce arborele principal se roteste. Totusi, deschiderea/inchiderea universalului
este permisa chiar daca arborele principal se roteste prin punerea interblocarii pe
OPRIT (OFF).
[Completari]
x Cand alimentarea cu energie este oprita sau dupa ce CN este resetata, CN este
in regim M184.
x Regimul selectat de aceste coduri M este activ numai pentru regimul de
prelucrare MDI sau automat.
x Regimul de interblocare a universalului OPRIT este valabil pentru
fixarea/eliberarea universalului specificata prin codurile M sau comenzi exterioare
si nu este posibila de la pedale sau butoanele intrerupatorului.
(33) M193, M194 (controlul pasuirii filetului PORNIT/OPRIT)
In regim M194, valoarea decalajului de faza la punctul de incepere al filetului este
calculat si se efectueaza compensarea punctelor de inceput si sfarsit. Dupa
terminarea ciclului de filetare, regimul M194 trebuie anulat prin specificarea M193
intr-un bloc fara alte comenzi.
(34) M195, M196 (valoarea deplasarii pasuirii la filetare valabil PORNIT/OPRIT)
Prin specificarea M196 in blocul care precede blocul care contine comenzile de
oprire a unui program pentru pasuirea filetului, valoarea deplasarii manuale pe axa
facuta la pasuire este inregistrata. M196 trebuie specificat intr-un bloc fara alte
comenzi. Dupa terminarea deplasarii manuale pe axa pentru pasuire, regimul
M196 trebuie anulat prin specificarea M195 intr-un bloc fara alte comenzi.
(35) M197 (stergerea valorii de pasuire la filetare)
Acest cod M este utilizat pentru a sterge valoarea care este inregistrata ca valoare
de deplasare manuala pe axa pentru pasuire.
(36) M211, M212, M213, M214 (regim de prelucrare canale pana; unidirectional, zigzag,
adancimea de aschiere, adancime de aschiere divizata in mod egal)
M211 si M212 sunt utilizate pentru a specifica directia de aschiere in ciclul de
prelucrare pana; unidirectional (M211) si zigzag (M212).
57
M213 si M214 sunt utilizate pentru a specifica avansul transversal; M213 specifica
adancimea de aschiere iar M214 specifica adancimea de aschiere egal divizata.
(37) M241, M242 (gama de viteze a axului sculei rotative, JOASA, MARE)
Aceste coduri M sunt utilizate pentru a selecta gama de viteze a axului sculei
rotative pentru modelele cu prelucrari diverse; gama viteze joase (M241), gama de
viteze mari (M242).
5. Comenzile axului sculei rotative
5.1 Formatul de programare
[Detalii]
x
x
x
x
58
M109
M147
M146
M141
M15
M16
Detalii
Folosit pentru controlul arborelui principal utilizat ca axa C.
La programarea comenzilor axei C, specificati intai M110 intr-un
bloc fara alte comenzi.
Folosit pentru trecerea controlului din mod axa C in mod arbore
principal.
Folosit pentru fixarea axei C
Folosit pentru eliberarea axei C. Controlul selecteaza automat
regimul M146 cand este pornita masina.
Specificati M146 inainte de inceperea rotatiei axei C.
Fixare axa C nevalabila (ciclu fix compus)
Folosit pentru a roti axa C in sens pozitiv
Folosit pentru a roti axa C in sens negativ
vedere frontala
QA =
Folosit pentru a specifica numarul de rotatii ale axei C
De exemplu, QA=5 roteste axa C de 5 ori.
* Cand CN este resetata, este plasata in regim M15.
[Exemplu de program]
59
Pentru a realiza doua gauri de 15 mm diametru, creati un program asa cum e indicat
mai jos:
N099
N100
N101
N102
N103
N104
G01
Z75
N105
G00
Z102
N106
N107
N108
N109
G01
G00
G095 X1000
Z75
Z102
Z1000
N110
N111
F40
C270
M13
M147
M146
M147
M12
M146
M109
M02
60
61
(2) Coduri M
M124:
verificare durata STM pornit
M125:
verificare durata STM oprit
62
Punctul A in figura de mai sus este un punct de discontinuitate si un unghi mai mic de
1800. Prin utilizarea functiei de compensare a razei la varf, drumul sculei aratat mai sus
poate fi generat prin inserarea coordonatelor punctelor A si B.
63
64
Miscarea de compensare
Cu functia de compensare a razei la varf activata, eroarea in drumul sculei descrisa in
(1) este compensata asa cum e aratat mai jos pentru a prelucra piesa la dimensiunile
specificate in program.
65
66
Codurile T
Cele sase caractere de dupa adresa T
" " spec ifica numarul compensarii razei la varf,
numarul sculei, si numarul deplasarii sculei.
OO:
:
:
Pentru a schimba corectia sculei in timpul compensarii razei la varf, desemnati numarul
compensarii la varf a sculei si numarul sculei.
Exemplu:
Inserarea numai a numarului corectiei sculei (T01 sau T11) in codul G comenzile (1) sau
(2) va anula valoarea compensarea razei la varf.
1.5 Afisarea datelor
Afisarea pe ecran in timpul compensarii razei la varf este descrisa aici.
(1) Pozitia curenta
Pozitia curenta este afisata pe ecran ca la sistemele de control conventionale.
Totusi, datele afisate pe ecran pot fi diferite de datele programate datorita
compensarii razei la varf.
67
68
(1) Pentru a obtine punctul N2' cand centrul este in punctul N1', procedati dupa cum
urmeaza:
x Desenati o linie paralela cu directia de avans a sculei, N1-N2, deplasata in sensul
specificat (la dreapta deoarece G42 este specificata), cu valoarea compensarii
razei la varf. Aceasta are ca rezultat dreapta N1'-N2'.
x Desenati o linie paralela cu directia de avans a sculei, N2-N3, deplasata in sensul
specificat (la dreapta sau deasupra N2-N3 deoarece G42 guverneaza
compensarea) cu valoarea de compensare a razei la varf. Rezulta dreapta N2'N3'.
x Centrul cu raza R pentru punctul comandat N2' este punctul intersectiei acestor
doua linii.
Centrul avanseaza din punctul N1' la N2'.
(2) Pentru a obtine punctul N3':
x Desenati o dreapta paralela cu directia de avans a sculei, N2-N3, deplasata in
sensul specificat (la dreapta sau deasupra N2-N3 deoarece G42 guverneaza
compensarea) cu valoarea de compensare a razei la varf. Rezulta dreapta
N2'-N3'.
x Desenati o dreapta paralela cu directia de avans a sculei, N3-N4, deplasata in
sensul specificat (la stanga deoarece G41 este specificat) cu valoarea de
compensare a razei la varf. Rezulta dreapta N3'-N4'.
x Centrul cu raza R pentru punctul comandat N3' este punctul intersectiei acestor
doua linii. Centrul avanseaza din punctul N2' la N3'.
(3) Pentru a obtine punctul N4':
Urmati aceeasi procedura indicata mai sus folosind punctele N3, N4 si N5.
69
1.8
Fara functia de compensare a razei, pozitionarea este efectuata in asa fel ca punctul de
referinta este localizat exact in coordonatele programate. La inceputul regimului de
compensare a razei la varf activat prin G41 sau G42, pozitionarea este efectuata in asa
fel ca varful sculei ia contact cu segmentul trecand prin coordonatele programate in
blocul care contine G41 sau G42 si prin acelea din blocul urmator. Aceasta miscare pe
axe este denumita "pornirea".
70
In acest program, blocul G42 contine numai Z, iar punctele N2, N3 si N4 sunt toate
pozitionate pe aceeasi linie.
x Fie G00 sau G01 trebuie sa guverneze regimul de operare la intrarea in regim de
compensare. Altfel se declanseaza alarma.
x Cand nici X nici Z nu este specificat la pornirea regimului de compensare, sau
cand punctul unde centrele sunt localizate in prezent este specificat in blocul de
pornire, pozitionarea este executata in asa fel ca varful sculei vine in contact cu
segmentul trecand prin coordonatele desemnate si prin cele din secventa
urmatoare.
71
In programul de mai sus, varful sculei este pozitionat astfel ca sa vina in contact cu
segmentele N2N3 si N3N4. Asta inseamna ca blocurile de comenzi de dupa secventa
N2 sunt toate executate in regim de compensare a razei la varf.
x
72
Daca blocul N2 care contine G42 nu a avut I si K, pozitionarea sculei aschietoare prin
comenzile din blocul N2 ar fi executate in asa fel ca varful sculei vine in contact cu linia
N2-N3 in punctul N2 si apoi se misca catre N3.
Adaugarea lui I si K in blocul N pozitioneaza scula in punctul unde R este adusa in
contact cu linia N2-N3 si linia imaginara N2-N2' cand comenzile in blocul N2 sunt
executate. Executia comenzilor in blocul N3 aduce scula aschietoare in punctul
programat N3 unde compensarea razei la varf nu este activa.
[Completari]
x I si K trebuie comandate in valori incrementale. In acest caz dimensiunile sunt
date fata de punctul N2.
x Cand numai I sau K este data, controlul interpreteaza cuvantul ca avand valoarea
0
" ." De aceea KO din programul de mai sus poate fi omis.
73
Intoarcerea in linie
O astfel de deplasare nu este problematica cand programul este scris fara
folosirea functiei de compensare a razei la varf.
Totusi, cand aceasta functie este utilizata miscarile trebuie programate cu atentie.
Exemplu program:
74
Miscarile de mai sus sunt posibile datorita procesarii speciale pentru functia de
compensare a razei la varf. Sa consideram operarea in acest program conform
punctului 1.7. "Drumul centrulului varfului sculei cu raza R
" "in regimul de compensare a
razei la varf.
a) Centrul varfului sculei cu raza R (N2') in punctul N2 este obtinut dupa cum urmeaza:
x Linia paralela cu N1-N2 este obtinuta cu o deplasare in sus (G42) egala cu
valoarea razei in N1.
x Linia paralela cu N2-N3 este obtinuta cu o deplasare in sus (G41) egala cu
valoarea razei in N2.
x Centrul varfului sculei R este obtinut ca punctul de intersectie al celor doua linii
obtinute in pasii 1 si 2. Deoarece cele doua linii sunt paralele nu se poate obtine
un punct de intersectie. In acest caz, controlul are o caracteristica speciala de
procesare in care pozitionarea este facuta in asa fel ca R vine in contact cu N2.
De aceea, drumul centrului atunci cand scula aschietoare avanseaza din punctul
N1 in punctul N2, este N1'-N2'.
b) Centrul (N3') in punctul N3 este obtinut in acelasi fel ca in a).
In acest fel programul pe pagina dinainte poate intoarce scula pe aceeasi linie cu functia
de compensare a razei la varf activa.
Daca unul dintre aceste trei puncte nu este precis localizat pe aceeasi linie, drumul
sculei va fi deplasat considerabil fata de drumul dorit.
x
In figura de mai jos, desi este dorita pozitionarea din punctul N1 in N2, scula aschietoare
nu poate atinge punctul N2. Aceasta este deoarece punctul se poate deplasa numai
pana in punctul unde R vine in contact cu linia N2-N3.
75
Acest exemplu ilustreaza cazul unde programatorii pot sa greseasca. Un alt exemplu
este ilustrat mai jos.
Exemplu de program gresit 1 (terminarea prelucrarii):
76
Programul imbunatatit genereaza drumul sculei aratat mai sus, si aproape toata zona de
prelucrat este indepartata cu exceptia unei portiuni mici datorita razei sculei R.
Pentru a deplasa scula de-a lungul axei X in sensul pozitiv in blocul N21, un cuvant X
trebuie sa aiba o valoare mai mare de patru ori raza R. Aceasta este deoarece o
lungime de doua ori mai mare decat raza R este necesara pentru cercul de la varful
sculei sa se potriveasca. In plus, deoarece cuvintele X sunt exprimate ca diametre,
valoarea lui X trebuie sa se dubleze. Asta inseamna ca valoarea numerica intr-un astfel
de X trebuie sa fie mai mare de patru ori raza sculei R.
Daca este folosita o valoare mai mica, aceasta poate sa duca la deplasarea sculei in
sensul opus punctului N21 si sa aschieze in suprafata N1-N2.
Exemplu de program imbunatatit 2 (folosind G40) :
77
78
In acest program imbunatatit, scula aschietoare se misca de-a lungul patratului imaginar
N3N4N5N6. Aceasta ii permite operatorului sa estimeze departarea sculei aschietoare
de conturul programat. Observati ca o latura a patratului trebuie sa fie mai lunga de
doua ori decat raza.
79
80
b) Cand doua sau mai multe blocuri fara comenzile de miscare pe axe sunt programate,
sau cand acelasi punct comandat in secventa precedenta este comandat repetat in
timpul compensarii razei :
In acest caz, se deplaseaza o axa de miscare care aduce varful sculei de raza R in
contact cu conturul programat in punctul de coordonate programat. Cand blocul de
comenzi care contin dimensiunile, X si/sau Z este citit, scula aschietoare se intoarce
in pozitia compensata corect.
Program 1 :
Un program ca acesta poate duce la depasirea conturului asa cum e aratat mai jos :
81
Intr-un program unde scula aschietoare se misca continuu de la linie la arc, miscarea
sculei aschietoare este facuta in acelasi fel ca in cazul in care miscarea este de la o linie
la alta linie.
Pozitia sculei in punctul N2 este determinata ca varful sa vina in contact cu linia N1-N2
si arcul N2-N3 in acelasi timp. In punctul N3, scula aschietoare este pozitionata intr-un
mod similar varful ia contact in N3.
Cand scula aschietoare se misca din N3 in N4, regimul de aschiere se modifica din
interpolare circulara in interpolare liniara. Daca rezulta o discontinuitate in N3 in timpul
calcularii drumului, se afiseaza o alarma iar masina este oprita.
82
Pozitia sculei determinata de comenzile din blocul N2 este punctul in care varful sculei
vine in contact cu linia N1-N2 in punctul N2. In secventa N3, scula aschietoare este
pozitionata in asa fel incat vine in contact cu extensia liniei N2-N3 si extensia arcului
N3-N4.
b) Cazul in care raza este egala cu 2 x Raza R :
83
Cand raza arcului programat este egala cu 2 x Raza R , scula aschietoare este
localizata in punctul unde raza sculei vine in contact cu extensia arcului N2-N3 si cea a
liniei N3-N4, dupa executia comenzilor in blocul N3 (vezi figura din a) sus). Ast a
inseamna ca scula aschietoare este pozitionata chiar deasupra punctului N2, asa cum e
aratat in figura de mai sus.
c) Cazul cand raza arcului este mai mica decat 2 x Raza R (imposibil) :
84
Pozitionarea prin comenzile din blocul N2 este in punctul in care raza varfului sculei vine
in contact cu extensia liniei N1-N2 si extensia arcului N2-N3.
Alte miscari ale sculei sunt identice cu acelea pentru prelucrarea unui arc in 2 q
uadraturi.
x
Arc la arc
85
Exemplu de program :
86
Miscarea sculei generata de programul de mai sus este dupa cum urmeaza :
Comenzile in blocurile N1 si N2 sunt guvernate de G42 iar acelea din N3 si mai departe
sunt guvernate de G41. Pentru a pozitiona scula aschietoare in N2, centrul este pe
partea dreapta a liniei N1-N2 deoarece blocul N2 este in regim G42. In blocul N3 centrul
este pe stanga liniei N1-N2 deoarece blocul N3 este regim G41. De aceea scula
aschietoare este pozitionata in A asa cum e aratat mai sus. Pozitionarea in blocul N2
este efectuata pe partea stanga a liniei N2-N3.
x
87
88
Prelucrarea unui contur compus din linii asa cum e ilustrat mai sus, este programata asa
cum e aratat mai jos daca regimul de compensare a razei nu este activat
Cu comenzile de mai sus, scula aschietoare se misca dupa linia discontinua. Asta
inseamna ca pentru punctul desemnat N3 centrul sculei este pozitionat in punctul O3, si
in punctul O4 pentru punctul desemnat N4.
Ramane astfel partea neprelucrata paralela cu N3-N4. De aceea functia de compensare
a razei poate fi utilizata efectiv pentru a prelucra un astfel de contur cu precizie. Vedeti
programele de pe paginile urmatoare.
x
Drumul sculei generat in programul de mai sus este aratat de liniile groase.
Pozitionarea in punctul programat N3 este efectuata in punctul unde varful sculei vine in
contact cu punctul N3, iar aceea pentru punctul N4 este facuta in punctul O4 ; acelasi
punct atins de program in care functia de compensare a razei nu este activata.
De aceea, partea neprelucrata va fi langa punctul N4 in timp ce conturul de langa
punctul N3 este depasit.
89
Program imbunatatit :
Pentru a prelucra conturul exact pana la punctul N4 se specifica G40 care anuleaza
regimul de compensare a razei este specificat in blocul N5.
Desi programul rezulta aproape de conturul dorit, raza sculei merge dincolo de punctul
N4 pe axa Z deoarece vine in contact cu linia N3-N4 in punctul N4.
Cand acest fel de deplasare in plus nu cauzeaza interferente sau depasiri de contur la
prelucrare, atunci nu sunt probleme.
x
90
I si K specificate in blocul G40 permit sculei sa se miste pana in punctul unde varful
sculei este adus in contact cu linia N3-N4 si linia N4-N5.
Comanda I si K cu G40
In blocul care contine G40, prin inserarea lui I si K care specifica punctul imaginar
impreuna cu X si Z care specifica punctul unde compensarea razei este anulata,
miscarea nenecesara ceruta in programul de anulare conventional este eliminata.
Daca blocul N5 care contine G40 nu are I si K, pozitionarea sculei prin comenzile in
blocul N4 este executat in asa fel ca varful sculei vine in contact cu N3-N4 in punctul
desemnat N4 si apoi se misca dupa linia intrerupta catre punctul N5.
Adaugarea lui I si K in blocul N5 pozitioneaza scula in punctul unde varful sculei este
adus in contact cu linia N3-N4 si linia imaginara N4-N5 cand comenzile din blocul N 4
sunt executate. Executia comenzilor in blocul N5 aduce scula in punctul programat N5
unde compensarea razei la varf nu este activa.
[Completari]
x I si K sunt date ca valori incrementale. In acest caz dimensiunile sunt fata de
punctul N4.
x Cand e specificat fie I fie K , controlul interpreteaza cuvantul lipsa ca avand
valoarea 0 .De aceea, K0 din pr ogramul de mai sus poate fi omisa.
91
G40 independent
Cand G40 este programat fara alte comenzi in acelasi bloc, pozitionarea este facuta in
punctul unde varful sculei vine in contact cu punctul speciificat in blocul anterior
deoarece blocul G40 nu are X sau Z care apeleaza miscarea pe axe.
Cand regimul de compensare a razei la varf este anulat (G40), regimul de operare
trebuie sa fie fie G00 fie G01. Daca nu, se declanseaza alarma.
1.8.5 Schimbarea codului S sau M in timpul prelucrarii
Functia de compensare a razei este proiectata sa compenseze automat raza sculei
intr-un program continuu de prelucrare ; cu dimensiunile programate ale piesei,
compensarea este automat aplicata pentru a termina piesa la dimensiunile programate.
Totusi aceasta functie necesita o programare cu grija cand prelucrarea continua este
intrerupta pentru a schimba comenzile S si/sau M.
Aceasta sectiune trateaza cateva exemple de programare in care programatorul a
intalnit rezultate neasteptate prin eliberarea sculei pe un drum continuu.
92
93
In programul 2, scula aschietoare este pozitionata in punctul unde varful sculei este in
contact cu linia N3-N31 in punctul N31 cand comenzile in blocul N31 sunt executate
deoarece cele trei puncte desemnate N3, N31 si N32 se afla pe aceeasi linie. Din N3 la
N31, pozitionarea este pe partea dreapta a piesei. Comenzile in blocul N32 pozitioneaza
scula aschietoare in punctul unde varful sculei este adus in contact cu liniile N31-N32 si
N3-N4 pe partea dreapta a sensului de avans al sculei. Aceasta determina ca scula sa
se miste nu numai dupa directia axei X dar si dupa Z desi blocul N32 contine numai X.
Aceste miscari ale sculei lasa o portiune neprelucrata asa cum e aratat mai sus.
Programul 3
In acest program, se incearca sa se elimine portiunea neprelucrata cauzata de
programul 2.
Cand scula avanseaza din punctul N2 in N3, echipamentul citeste pozitiile punctului N31
cat si acelea ale punctului N3. Aceasta permite varfului sculei sa fie pozitionata in
punctul unde acesta este in contact cu doua linii N2-N3 si N3-N31.
Dupa aceea, pozitionarea este efectuata in punctul unde varful sculei vine in contact cu
liniile N3-N31 si N31-N32, atunci cand se face cu comenzile din blocul N31. Aceasta
misca scula in sensul - X desi comenzile din blocul respectiv specifica miscarea in
sensul + X. Aceasta este datorita positionarii in blocul N3, unde varful sculei merge
dincolo de N31-N32.
94
Similar, pozitionarea sculei in blocul N32 este efectuata in punctul unde varful sculei
vine in contact cu N31-N32 si N32-N4 in acelasi timp. Aceasta determina de asemenea
ca scula aschietoare sa se miste in sensul invers fata de cel programat. Rezultatul este
depasirea conturului programat.
Programul 4
In acest program, o bucla a sculei similara ca aceea efectuata in programul 3 este
executata cu valorile numerice modificate pentru a evita depasirea conturului :
Cu acest program profilul dorit rezulta aproape de cel realizat. Totusi mai sunt unele
probleme precum :
x
x
Aceste probleme sunt solutionate prin introducerea unei bucle de-a lungul unui patrat
asa cum e explicat mai jos.
95
Program 5
Programul 5 rezolva problemele gasite la programul 4.
96
Programele 1 pana la 5 furnizeaza indicii pentru prelucrarea dorita. Pentru profilul buclei
pe care scula il urmeaza, selectati un dreptunghi sau poligon dar nu un triunghi.
Triunghiurile pot genera miscari neasteptate ale sculei.
1) Daca X sau Z depaseste limita softului, se declanseaza o alarma Limit alarm .
2) In timpul regimului de compensare a razei la varf, comenzile care nu determina
miscarea pe axe desi valorile sint date, (punctele de zero prin G de exemplu, sau
ciclu fix de filetare (G31, G32 si G33)), nu pot fi specificate.
3) Pentru a activa regimul de compensare a razei din regimul de operare LAP,
desemnati G41 sau G42 in blocul care precede pe cel care contine G81 sau G82 in
care dimensiunile de aschiere in LAP sint specificate. In regimul de operare LAP,
compensarea razei la varf este activa atat in ciclurile de degrosare cat si cele de
finisare.
Introduceti G40 care anuleaza regimul de compensare al razei, inainte de
specificarea sfarsitului conturului LAP cu G80.
4) In timpul regimului de compensare a razei nu trebuie programat acelasi punct in
mod repetat. Totusi, un bloc care nu contine comenzi de miscare pe axe poate fi
introdus ; controlul este proiectat sa accepte un astfel de bloc.
5) La inceputul regimului de compensare a razei, controlul incepe executia comenzilor
dupa ce a citit urmatoarele doua blocuri. De aceea, la apasarea butonului CYCLE
START (PORNIRE CICLU) in regim MDI dupa inserarea comenzilor pentru un bloc,
masina nu porneste.
6) Comenzile incrementale (G91) pot fi furnizate in regimul de compensare a razei la
varf.
97
98
99
2.3 Operatiile
Miscarea sculei in G17 si G119 cu functia de compensare a razei activa este ilustrata
mai jos.
100
In regim G00 sau G01, daca valoarea deplasarii pe C este mai mica decat
raza sculei, axa C poate sa faca un cerc intreg cand functia de compensare a
razei este activata. Vedeti figura de mai jos.
101
102
Pentru a evita o astfel de problema, este necesar sa schimbati programul asa cum e
aratat in figura de mai jos.
103
G33 :
G31 :
X:
Z:
F:
I :
A:
E:
L:
J:
C:
104
N001
N002
G33 X17
Z54 I7 F1.5
x
x
N003
N004
X16.5
X16.2
N005
X16.05
Pasul de filetare este comandat dupa axa Z
105
X:
Z:
F:
K:
A:
E:
I:
L:
J:
C:
106
N001
G00 X0 Z0
N002
G33 X1
Z1 E1 F2.5
x
x
N003
N004
X2
X3
Pas crescator: E+
Pas descrescator: E-
107
unde,
D : deplasarea dupa n rotatii, (mm)
n : numar de rotatii necesar pentru deplasarea D, min-1 (rpm)
F0 : pasul la inceperea ciclului de filetare
E: variatia pasului pe o rotatie
: pas crescator sau descrescator
+ : pas crescator
- : pas descrescator
Folosind ecuatia de mai sus, valoarea F poate fi calculata dupa cum urmeaza:
G35
F: Pasul filetului
E: Variatia pasului
C: Diferenta de faza la filetare (daca nu este specificat, controlul il socoteste
C=0)
J: Numarul de spire din pasul filetului (daca nu este specificat, controlul il socoteste J=1)
108
[Completari]
x Filetarea este facuta din pozitia curenta pana in pozitia X, Z cu un pas de F.
x Daca variatia pasului E este specificata, pasul creste (G34) sau descreste (G35)
cu valoarea specificata E pentru fiecare pas.
Exemplu:
1) Pasul pentru filetul cilindric din exemplul de mai sus este acela de la inceputul
(Z0) filetului cu pas variabil. Daca filetul cilindric trebuie prelucrat cu pasul obtinut
in punctul Z1, specificati un F din nou.
2) Pentru a specifica pasul filetului de-a lungul paralelei la X, folositi M27. Deoarece
M27 este valabil numai intr-un bloc, specificati M27 pentru blocurile individuale la
selectarea pasului pe X. Pentru pasul pe Z, specificati M26.
109
Tesirea
Tesirea la filetare pentru a realiza iesirea filetului conic poate fi programata prin
utilizarea M23 daca este necesar. Pentru a anula acest regim, utilizati M22.
M22: Tesirea INACTIVA
M23: Tesirea ACTIVA
110
Valorile
si
111
unde,
N viteza de rotatie a arborelui principal
P -- pasul
K constanta care depinde de caracteristicile masinii
Valorile constantei K pentru modelele realizate sunt indicate in tabelul mai jos:
Exemplu:
Pentru LCS25, cu o viteza periferica de 100 m/min, un diametru de 10 mm si pasul de
1,5 mm viteza de rotatie a arborelui principal si viteza de avans sunt calculate dupa cum
urmeaza.
(rotatii/min)
Viteza de avans
Deoarece
cum urmeaza:
(mm/min)
si
112
Intr-un ciclu de filetare, urmatoarele restrictii se aplica relatiei dintre viteza de rotatie a
arborelui principal si pasul de filetare:
Pasul de filetare programabil 0,001 pana la 1000,000 mm
Viteza de rotatie a arborelui principal
axa X: Viteza maxima a axei X > N x P
axa Z: Viteza maxima a axei Z > N x P
unde, N: viteza de rotatie
P: pasul
1) Aceleasi restrictii se aplica in regimul de interpolare liniara G01
2) Viteza maxima de avans variaza in conformitate cu specificatiile masinii
La prelucrarea filetelor in toli, este utilizat in programare pasul in toli convertit din pasul
metric dorit. Pentru a prelucra cu precizie un filet in toli cu valoarea metrica convertita a
pasului, folositi 8 caractere dupa incrementul de programare utilizat, 1m, sau utilizati un
cuvant J in combinatie cu un cuvant F.
Exemplu: pentru a prelucra un filet in toli de 11 spire pe tol
(25,4/11 8 2.309091)
Aceasta functie este valabila in timp ce scula se misca pe o axa Z(X) in regim
G33(G32). Apasand butonul SLIDE HOLD in timpul ciclului de filetare se opreste
miscarea pe axe imediat, deteriorand filetul de prelucrat precum si piesa. Aceasta
functie este prevazuta pentru a preveni astfel de probleme.
Activati aceasta functie pentru a verifica dimensiunile si forma filetelor si de asemenea
pentru a verifica varful de aschiere al sculei.
113
[Operatie]
x
Cand butonul de SLIDE HOLD este apasat in timpul unui ciclu de filetare:
a)
b)
c)
d)
114
Filetele cu mai multe inceputuri pot fi usor programate prin desemnarea punctului de
inceput de filet.
Pentru ciclul G33:
Pentru prelucrarea filetelor cu mai multe inceputuri vedeti Ciclul de filetare multipla
(G71/G72).
5. Ciclul de filetare multipla (G71/G72)
5.1 Ciclul logitudinal de filetare (G71)
[Functia]
In regim ciclu de filetare G71 aratat mai jos:
[Format]
U : Adaosul de finisare
(Exprimat ca diametru; nu se efectueaza nici un ciclu de finisare daca nu este
desemnat U.)
H : Inaltimea filetului
(Exprimat ca diametru)
L : Lungimea de tesire (pe Z) in ciclul final de filetare
(Activ in regim M23; daca nu este desemnat nici un L in regim M23, L se considera
ca e egal cu un pas.)
E : Variatia pasului pentru filetele cu pas variabil
F : Pasul filetului (F/J daca este specificat un cuvant J)
J : Numarul de spire pe o lungime specificata cu F
(Cand nu este desemnat J, controlul il socoteste J = 1)
M : Folosit pentru a selecta traiectoria de filatare si modul de patrundere.
Q : Numarul de inceputuri pentru filetele cu mai multe inceputuri (vedeti Functia de
prelucrare a filetelor cu mai multe inceputuri in ciclul multiplu fix de filetare.)
5.2 Exemplu de program pentru ciclul fix longitudinal de filetare (G71)
117
Exemplul 1:
Utilizand M32 (prelucrare pe flanc) si M75 (tipul traiectoriei de patrundere model 3):
Exemplu 2:
Utilizand M33 (prelucrare in zigzag) si M74 (tipul traiectoriei de patrundere model 2)
118
[Format]
X:
Z:
A:
K:
B:
D:
W:
H:
L:
E:
F:
J:
M:
Q:
119
120
Traiectoria de patrundere 3
x Cand este ales M32, M34
Fiecare traiectorie din ciclu este determinata de punctul de aschiere care este explicat
ca distanta de la diametrul exterior; primul drum este creat in punctul de aschiere D, al
doilea drum in punctul de aschiere 2D, iar al n-lea drum in punctul nD pana cand
drumul atinge punctul de aschiere H-U(W). Scula aschietoare este avansata cu U(W)
pentru a efectua ciclul de finisare. Ciclul de finisare nu este efectuat daca U(W) nu este
desemnat in program.
Scula este avansata cu U(W) pentru a efectua ciclul de filetare. Ciclul de finisare nu
este efectuat daca U(W) nu este desemnat in program.
In fiecare drum luati punctul d1(D) si volumul de metal de indepartat S1 pentru primul
drum, d2 si S2 pentru al doilea drum, dn si Sn pentru al n-lea drum, apoi punctele de
aschiere d2 pana la dn (n numar par) pentru drumurile pare sunt determinate in asa fel
ca S2 pana la Sn (n numar par) va fi cel mai potrivit volum de metal de indepartat pentru
a realiza o precizie inalta cu un numar cat mai mic de drumuri (linii). Pentru drumurile
impare, punctul de aschiere este determinat cu
121
Acest ciclu este repetat pana cand punctul de aschiere H-U(W) este atins. Apoi scula
este avansata cu U(W) pentru a efectua ciclul de finisare. Ciclul de finisare nu este
efectuat daca U(W) nu este scris in program.
Traiectoria de patrundere 4
x Cand este ales M32, M34
Urmatorul model este creat independent de valorile lui H, D si U(W).
Pentru fiecare drum, luati punctul de aschiere d1 (D) si volumul de adaos de prelucrare
ce trebuie indepartat S, pentru primul drum, d2 si S2 pentru al doilea drum, si Dn si Sn
pentru drumul n, apoi punctele d2 pana la dn sunt determinate in asa fel ca S2 pana la Sn
vor fi cel mai bine alese volume de adaosuri de prelucrare pentru a genera precizia de
aschiere in timp ce numarul de drumuri este tinut cat mai mic. Acest ciclu este repetat
pana cand punctul de aschiere H-U(W) este atins. Scula aschietoare este avansata cu
U(W) pentru a efectua ciclul de finisare. Ciclul de finisare nu este efectuat daca U(W) nu
este desemnat in program.
x Cand M33 este ales
In fiecare drum luati punctul d1(D) si volumul de metal de indepartat S1 pentru primul
drum, d2 si S2 pentru al doilea drum, dn si Sn pentru al n-lea drum, apoi punctele de
aschiere d2 pana la dn (n numar par) pentru drumurile pare sunt determinate in asa fel
ca S2 pana la Sn (n numar par) va fi cel mai potrivit volum de metal de indepartat pentru
a realiza o precizie inalta cu un numar cat mai mic de drumuri (linii). Pentru drumurile
impare, punctul de aschiere este determinat cu
Acest ciclu este repetat pana cand punctul de aschiere H-U(W) este atins. Apoi scula
este avansata cu U(W) pentru a efectua ciclul de finisare. Ciclul de finisare nu este
efectuat daca U(W) nu este scris in program.
[Completari]
Deoarece comenzile X sunt specificate ca diametre, valoarea avansului este D/2.
Cand nu este dat M care indica avansul care urmeaza modelul, controlul selecteaza
automat M73. Prin combinarea codurilor M care indica regimul de aschiere si modelul
urmat de avansul de lucru, zece tipuri de cicluri de filetare sunt posibile pentru filetarea
longitudinala si transversala.
122
Modul M33+M73
123
Modul M32+M74
Modul M34+M74
124
D2 (H2 (H-U(W))2))
125
126
127
128
D2 (H2 (H-U(W))2))
D2 (H2 (H-U(W))2))
129
Modul M33+M75
4)
(avansul model 3
5.5 Functia de filetare cu mai multe inceputuri in ciclul fix de filetare (multiplu)
In ciclul de filetare apelat de G32, G33 etc., un ciclu de filetare cu mai multe inceputuri
este indicat prin introducere defazarii cu o comanda G. In ciclul fix de filetare (multipla),
prelucrarea filetelor cu mai multe inceputuri poate fi indicata prin desemnarea numarului
de inceputuri cu o comanda Q. Diferenta de faza este automat calculata.
130
[Detalii]
x Intervalul comenzii: 0 pana la 9999
x Daca comanda Q este omisa, controlul il socoteste Q = 1.
x Intr-un ciclu de prelucrare filete cu mai multe inceputuri, prelucrarea filetelor este
efectuata in ordinea 1, 2, n. Apoi prelucrarea este repetata in ordinea 1, 2, 3n
cu valori diferite ale avansului.
6. Ciclul fix de canelare/gaurire
6.1 Ciclul longitudinal fix de canelare
[Functie]
In regim G73, un ciclu de canelare este efectuat asa cum e aratat mai jos.
[Format]
131
D:
L:
132
[Formatul de programare]
133
(3)
(4)
(5)
(6)
Scula se misca pe distanta I(K) cu avansul rapid pe axa X (sau Z) din punctul de
inceput de ciclu.
Dupa ce scula s-a miscat cu D , aceasta se retrage o distanta indicata de DA cu
avansul rapid. Acest ciclu este repetat pana cand punctul tinta programat in sensul
de avans este atins.
Cand un cuvant L este specificat in program, scula se intoarce la inceputul ciclului
de fiecare data cand valoarea totala a valorii avansului din ciclul repetitiv ajunge la
L.
Cand punctul tinta in sensul de avans este atins, oprirea temporizata este activata
pe durata indicata de E. Daca nu este dat E, nu se executa oprirea temporizata.
Dupa aceea, scula se intoarce la nivelul de inceput al ciclului si apoi se executa o
deplasare pe cealalta axa cu I sau K cu avansul rapid.
Aceasta incheie un ciclu de canelare. Pasii (1) pana la (4) sunt repetati pentru a
prelucra canelura dorita.
Cand pozitia sculei (numarul deplasarii specificat in acelasi bloc) atinge sau merge
mai departe de punctul tinta in directia X sau Z in timpul repetarii ciclului cu
deplasare, punctul tinta al deplasarii este luat ca punctul final al ciclului; ciclul final
de canelare este efectuat in acea pozitie. Cand scula atinge adancimea tinta in
ciclul final de canelare, scula se intoarce in punctul de incepere al ciclului fix de
canelare.
134
7.
[Format]
numar de
135
Q6: Scula se retrage pana intr-un punct atins in ciclul Q4 cu viteza de avans.
Q7: Scula se retrage pana intr-un punct atins in ciclul Q4 cu avansul rapid.
7.2 Ciclul de filetare pe stanga cu tarodul (G78)
[Functia]
Ciclul apelat de G78 executa un ciclu de filetare aratat mai jos.
[Format]
G78 X__Z__K__F__
G78: Apelarea ciclului multiplu fix. Specificati acest G imediat dupa un numar de
secventa (nume)
X: Coordonata X a punctului de incepere al ciclului (punctul tinta)
Z: Coordonata Z punctului final al ciclului (punctul tinta)
K: Avansul rapid pe axe din punctul de inceput al ciclului pana la punctul de inceput al
prelucrarii
F: Viteza de avans
Miscarile axelor:
Q1: Axa X este pozitionata in punctul de inceput ciclu cu avansul rapid. In ciclul de
pozitionare nu se misca pe Z si de aceea turela trebuie pozitionata intr-un punct
unde nu interfera cu piesa in timpul pozitionarii inainte de apelarea G78.
Q2: Arborele se roteste in sensul acelor de ceas cu viteza dinaintea apelarii G78. De
aceea, viteza necesara a arborelui trebuie specificata inainte de apelarea ciclului
G78. Daca acest ciclu fix este apelat fara desemnarea vitezei, miscarea de avans
dupa axe nu se produce deoarece arborele nu se roteste, rezultand in oprirea
ciclului.
Q3: Scula este pozitionata pe Z intr-o pozitie desemnata de K cu avansul rapid.
Q4: Filetarea este facuta din punctul atins in Q3 la adancimea specificata de un Z cu
viteza de avans specificata (F).
136
Q5: Arborele se opreste odata si apoi porneste in sensul invers cu aceeasi viteza
folosita la avansul longitudinal.
Q6: Scula se retrage pana intr-un punct atins in ciclul Q4 cu viteza de avans.
Q7: Scula se retrage pana intr-un punct atins in ciclul Q4 cu avansul rapid.
[Completari]
x In timp ce ciclul este executat, corectia vitezei de avans este fixata la 100%.
x Chiar daca SLIDE HOLD este apasat in timpul executiei ciclului, functia de oprire
este ignorata. Functia din blocul unic este de asemenea ignorata chiar daca
intrerupatorul SINGLE BLOC a fost activat.
x Dupa executarea ciclului (G77, G78), axul se opreste si ramane asa. Cand
prelucrarea trebuie facuta continuu specificati pornirea arborelui inainte de a
trece la operatia urmatoare.
8.
G183
G184
G185
G186
G187
G188
G189
G190
Numele ciclului
Ciclul de gaurire
(cu functia de repetitie)
Ciclul de alezare
(cu functia de repetitie)
Formatul
G181, X, Z, C, R,
I(K), F, Q, E
G182, X, Z, C, R,
I(K), F, Q, D, E, L
G183, X, Z, C, R,
I(K), F, Q, D, E, L
G184, X, Z, C, R,
I(K), F, Q, D, E, L
G185, X, Z, C, I,
K, F, SA=
G186, X, Z, C, I,
K, F, SA=
Observatii
Folosit pentru operatia
de gaurire
Folosit pentru operatia
alezare facuta cu o bara
de alezare sau o scula
asemanatoare
Permite ruperea aschiei
intr-o gaurire adanca
Folosita pentru operatia
de filetare cu tarodul
Folosit pentru operatia
de filetare longitudinala
Folosit pentru operatia
de filetare transversal
pe o fata
Folosit pentru filetarea
continua (longitudinal)
Folosit pentru filetarea
continua (transversal)
Folosit pentru operatia
de alezare
Folosit pentru
137
pana
(cu functia de repetare)
G178
G179
G180
Filetare
sincronizata
tarodul inainte
(cu functia de repetitie)
Filetare
sincronizata
tarodul in retragere
(cu functia de repetitie)
Anulare ciclu fix
I(K), D, U(W), E,
F, Q, M211
(M212), M213
(M214)
cu G178, X, Z, C, R,
I(K), F, D, J, Q,
M141, M136
cu G179, X, Z, C, R,
I(K), F, D, J, Q,
M141, M136
G180
prelucrarea canalelor de
pana
1) In ciclurile fixe G185, G186, G187 si G188 vitezele de avans pot fi programate
numai in regim G95 (mm/rot). In acest caz, o comanda F indica avansul pe rotatia
axei C.
2) In regim G181 184, G189, si G190, vitezele de avans pot fi programate numai in
regim G94 (mm/min). Comenzile vitezei de avans in mm/rotatie nu sunt acceptate.
3) In regim G181184, G189, si G190, echipamentul alege directia de prelucrare pe
baza lui I si K programat: I pentru prelucrarea pe X si K pentru prelucrarea pe Z.
4) Comanda SA= este activa numai in regim G185G188
138
Q1
Q2
Q3
Q4
139
Miscarile sculei in ciclurile Q3 si Q4 sunt repetate de fiecare data cand o comanda C este
data sau in conformitate cu Q.
1) Pentru comenzile K si I sunt permise numai valori pozitive. Daca o valoare negativa
este specificata, se declanseaza o alarma.
2) Directia de avans pe axe este determinata automat. Apoi avansul pe axe se face
cu valoarea K sau I.
3) In ciclul Q3 punctul final de prelucrare poate fi specificat printr-o comanda R.
x
Miscarile de baza ale axelor in ciclul de filetare cu tarodul (G184), ciclul sincronizat
de filetare cu tarodul (G178/G179) si ciclul de frezare/alezare (G189) sunt aratate
mai jos cand setarea parametrului optional indicata mai sus este 1 sau daca o
comanda M136 exista in program.
140
Q1
Q2
Q3
Q4
Prelucrarea
transversala
(cu
comanda I)
Pozitionarea sculei pe Z si C cu
avansul rapid
Pozitionarea pe X in punctul Q1-I
cu avansul rapid
Prelucrarea pe X din punctul Q2
pana in punctul comandat pe X
Scula se retrage pe X pana in
punctul
unde
a
inceput
prelucrarea (Q3) viteza de avans
specificata si apoi catre Q2 cu
avansul rapid.
Cand piesa este prelucrata folosind un burghiu cu diametru mic in ciclul fix sau cand
materialul de prelucrat este moale, axa C nu e nevoie sa fie fixata in timpul prelucrarii
Cand M141 (fixare axa C inactiva) este desemnata, axa C este eliberata, rezultand
intr-un timp redus al ciclului. M169 este activa numai intr-un singur bloc.
141
In acest ciclu viteza de aschiere porneste dupa primirea raspunsului de rotatie la viteza
constanta a sculei M (de la capul de frezare). Din aceasta cauza exista o intarziere
dintre pornirea rotatiei sculei si cea la viteza de prelucrare. In mod normal, timpul de
intarziere este reglat de un mecanism in unitatea de filetare. Daca timpul de intarziere
nu poate fi reglat, desemnati M140 ( Ignorare raspuns viteza de rotatie constanta a
sculei M). Raspunsul viteza de rotatie constanta a sculei M este ignorat.
8.2.2 Modul G190
In acest mod, urmatorul ciclu este efectuat intr-un singur bloc de comenzi.
Prelucrare frontala (cu comanda K)
142
Q1
Q2
Q3
Q4
Prelucrarea
transversala
(cu
comanda I)
Pozitionarea sculei pe Z si C cu
avansul rapid
Pozitionarea pe X in punctul Q1-I
cu avansul rapid
Prelucrarea pe X din punctul Q2
pana in punctul comandat pe X
Scula se retrage pe X pana in
punctul unde a inceput ciclul (Q3)
cu avansul rapid. Ciclul este
repetat pana cand se atinge cota
programata pe X
143
Q1
Q2
Q3
Q4
144
145
Ciclul
Q1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul (X1, Z0) si valoarea unghiulara C.
Dupa terminarea pozitionarii axul sculei rotative incepe sa se roteasca in sensul
acelor de ceas.
Q2: Pozitionarea pe Z se face in punctul -K de Z0. La terminarea pozitionarii, axa C
este fixata.
Q3: Prelucrarea este facuta pana in punctul Z1 in regim G01.
Q4: Scula este pozitionata in punctul de inceput al prelucrarii in regim G00. Dupa
terminarea pozitionarii, axa C este eliberata.
146
Ciclul
Q1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul (X1, Z0) si valoarea specificata
pentru axa C. Dupa terminarea pozitionarii axul sculei rotative incepe sa se
roteasca in sensul acelor de ceas.
Q2: Pozitionarea pe Z se face in punctul -K de Z0. La terminarea pozitionarii, axa C
este fixata.
Q3: Prelucrarea este facuta pana in punctul Z1 in regim G01.
Q4: Scula este pozitionata in punctul de inceput al prelucrarii in regim G00. Dupa
terminarea pozitionarii, axa C este eliberata iar scula rotativa incepe sa se roteasca
in sensul acelor de ceas.
O comanda E in ciclul Q3 trebuie programata in acelasi fel ca F in regim G04.
147
148
Ciclul
Q1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul specificat prin (X0, Z1) iar axa C este
pozitionata la valoarea comandata. Dupa terminarea pozitionarii, axul sculei
rotative incepe sa se roteasca inainte.
Q2: Scula este pozitionata pe axa X intr-un punct -I de X0. Dupa terminarea
pozitionarii, axa C este fixata.
Q3: Un ciclu de gaurire cu avans intermitent este efectuat pana in X1. Avansul
intermitent este aratat in figura. Asta inseamna ca scula avanseaza cu D iar apoi
se retrage cu cu avansul rapid. Acest avans si ciclul de retragere rapida este
repetat pana cand avansul total devine L cand scula se reintoarce in punctul de
inceput de prelucrare. Scula este apoi avansata la adancimea anterioara si apoi
ciclul indicat mai sus este repetat pana in punctul tinta X1. La fundul gaurii functia
de oprire temporizata este activata pentru durata E (care poate lipsi).
Q4: Scula este pozitionata in punctul de inceput prelucrare in regim G00. La terminarea
pozitionarii axa C este eliberata.
Pentru , valoarea utilizata este cea setata pentru o trecere in ciclul de gaurire
intermitenta la parametrul optional (MASINARE MULTIPLA).
8.8 Ciclul de filetare cu tarodul (G184)
149
Ciclul
Q1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul specificat prin (X1, Z0) si axa C este
pozitionata la valoarea comandata. Dupa terminarea pozitionarii, axul sculei
rotative incepe sa se roteasca inainte.
Q2: Scula este pozitionata pe axa Z intr-un punct -K de Z0. Dupa terminarea
pozitionarii, axa C este fixata.
Q3: Prelucrarea este facuta pana in Z1 in regim G01. La terminarea prelucrarii functia
de oprire temporizata este activata pentru durata E (care poate lipsi).
Q4: Dupa ce axul sculei rotative a inceput sa se roteasca in sens invers, scula este
avansata pana in punctul de incepere aschiere in regim G01. Dupa ce scula s-a
intors in punctul de inceput de prelucrare, axa C este fixata, iar axul sculei rotative
se opreste iar apoi se roteste in sensul acelor de ceas.
8.9 Ciclul longitudinal de filetare (G185)
150
Ciclul
Q1: Axele sunt pozitionate in regim G00 in punctul specificat (X1, Z0-K) si axa C este
pozitionata la valoarea comandata. Dupa terminarea pozitionarii, axul sculei
rotative incepe sa se roteasca inainte.
Q2: Axa C incepe sa se roteasca iar ciclul de filetare este efectuat pana in punctul
(X1+I, Z1) in regim G01. La terminarea filetarii, axa C se opreste.
Q3: Scula este pozitionata in regim G00 in X0
Q4: Axele sunt pozitionate in regim G00 la punctul de inceput ciclu.
In regimul de filetare G185, avansul de prelucrare este sincronizat cu rotatia axei C. De
aceea comanda F trebuie sa fie egala cu pasul.
8.10 Ciclul transversal de filetare (G186)
151
Ciclul
Q1: Axele sunt pozitionate in regim G00 in punctul specificat (X0-I, Z1) si axa C este
pozitionata la valoarea comandata. Dupa terminarea pozitionarii, axul sculei
rotative incepe sa se roteasca inainte.
Q2: Axa C incepe sa se roteasca iar ciclul de filetare este efectuat pana in punctul (X1,
Z1+K) in regim G01. La terminarea filetarii, axa C se opreste.
Q3: Scula este pozitionata in regim G00 in Z0
Q4: Axele sunt pozitionate in regim G00 la punctul de inceput ciclu.
8.11 Ciclul continuu longitudinal de filetare (G187)
152
Ciclu
Q1: Axele sunt pozitionate in regim G00 pana in punctul specificat prin X1 si Z0-K. Dupa
terminarea pozitionarii, scula rotativa incepe sa se roteasca inainte.
Q2: Axa C incepe rotatia. Ciclul de filetare este efectuat pana in punctul (X1+I, Z) in
regim G01.
Ciclul de filetare este facut in conformitate cu comenzile din secventa N103 pana in
punctul tinta (X1+I, Z2). Apoi scula se intoarce la punctul de inceput cu avansul rapid cu
comanda G180 (anulare) specificat in secventa N104.
8.12 Ciclul continuu transversal de filetare (G188)
153
Ciclu
Q1: Axele sunt pozitionate in regim G00 pana in punctul specificat prin X1 si Z0-K. Dupa
terminarea pozitionarii, scula rotative incepe sa se roteasca inainte.
Q2: Axa C incepe rotatia. Ciclul de filetare este efectuat pana in punctul (X1+I, Z) in
regim G01.
Ciclul de filetare este facut in conformitate cu comenzile din secventa N103 pana in
punctul tinta (X1+I, Z2). Apoi scula se intoarce la punctul de inceput cu avansul rapid cu
comanda G180 (anulare) specificat in secventa N104.
8.13 Ciclul de alezare (cu alezoare/cu bara de alezat) (G189)
154
Ciclul
Q1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul (X1, Z0) iar axa C este pozitionata la
valoarea comandata. La terminarea pozitionarii, axul sculei rotative incepe sa se
roteasca inainte.
Q2: Axa Z este pozitionata in punctul -K fata de Z0. La terminarea pozitionarii axa C
este fixata (poata sa lipseasca).
Q3: Prelucrarea este efectuata pana in Z1 in regim G01. La terminarea prelucrarii, este
facuta oprirea temporizata pe perioada E.
Q4: Prelucrarea este facuta pana in punctul de inceput al prelucrarii in regim G01. La
terminarea ciclului axa C este eliberata.
8.13 Prelucrarea canalelor de pana (G190)
Cu avans transversal
155
Cu avans longitudinal
Ciclul
Q1: Axele X si Z sunt pozitionate in punctul desemnat in dreptul axei C in regim G00.
Dupa terminarea pozitionarii, axul sculei rotative incepe sa se roteasca inainte.
Q2: Axa X este pozitionata (axa Z pentru prelucrarea frontala) intr-un punct I (-K
pentru prelucrarea frontala) fata de X0 (Z0 pentru prelucrarea frontala) in regim
G00. Dupa terminarea pozitionarii axa C este fixata.
Q3: Prelucrarea canalelor de pana este efectuat in regim unidirectional cu avans
indicat. Pentru acest regim vedeti Regimuri de prelucrare a canalelor de pana de
mai jos.
Q4: Axele sunt pozitionate in punctul de inceput in regim G00. La terminarea
pozitionarii, axa C este eliberata.
Pentru este utilizata valoarea setata pentru o trecere in ciclul intermitent de gaurire
cu parametru optional (MASINARI MULTIPLE).
156
157
[Detalii]
In ambele regimuri adaosul de finisare U sau W nu este prelucrat in ciclul de degrosare;
adaosul de finisare este indepartat in ciclul de finisare.
x Inainte de inceperea ciclului fix, axa C trebuie eliberata (M146)
In G181G184, G189, G190, G178 si G179 primul ciclu este executat in ordinea Q1, Q2,
Q3 si apoi Q4. Totusi Q3 si Q4 sunt repetate dupa aceea cand o comanda C sau Q este
specificata. Comenzile de fixare si eliberare a axei C (M147 si M146) necesare pentru
repetarea sub-ciclurilor Q3 si Q4 sunt automat generate.
x
Cand ciclul fix apelat este anulat echipamentul este in regim M146 si M13.
Specificati M147 si M12 daca este necesar.
Blocul de dupa cel care anuleaza ciclul fix trebuie sa contina ambele comenzi X
si Z.
K:
I:
F:
Numarul de spire
De fiecare data cand este dat numarul de spire pe tol este convenabil sa se
utilizeze J ca indicator, pentru a se evita confuzia cu sistemul metric.
Q:
159
Ciclul
Q1: Axele sunt pozitionate in coordonatele (X1, C) cu avansul rapid iar rotatia sculei
rotative este oprita.
Q2: Scula este pozitionata in punctul de incepere al prelucrarii (Z0, -K) cu avansul rapid.
La modelele cu punct de cuplare al sculei rotative, aceasta oscileaza la terminarea
pozitionarii in (Z0, -k) pentru a cupla ambreiajul.
Cand o comanda D a fost desemnata, axul sculei rotative este pozitionat in punctul
D al directiei de rotatie de filetare.
Q3: Dupa ce axa C a fost fixata, scula rotativa este sinconizata cu axa Z in punctul Z1 in
timp ce este rotita inainte. Miscarea pe axe este suspendata in punctul Z1 pana
cand scula rotativa si axa Z vin pana in sageata (droop).
Q4: Scula rotativa este sincronizata cu axa Z in punctul (Z0, -K) in timp ce este rotita in
sens invers. Apoi axa C este fixata. Cand punctul de intoarcere al prelucrarii este
fixat in punctul de inceput de ciclu, scula este pozitionata in Z0 cu avansul rapid.
160
Functia de repetitie permite desemnarea repetata in doua blocuri. Aceasta functie este
valabila pentru ciclurile G178, G179, G181G184 si G189, G190.
x Cand nici un cuvant Q nu este specificat sau Q0 este specificat, echipamentul NC
o considera Q1.
x Comanda de ciclu fix asociata cu Q este valabila numai intr-un bloc. Aveti grija sa
specificati G180 in blocul care urmeaza dupa acest bloc.
161
162
Sensul de gaurire este dat de semnul plus sau minus al comenzii R. Daca R27 a fost
specificat in loc de R-27 in programul de mai sus, sensul ciclului de gaurire ar fi cel
indicat mai jos.
163
164
Q3
Q4
x
x
x
Pozitionarea pe X si a axei C cu
avansul rapid
Pozitionarea pe Z in punctul definit
de valoarea incrementala K fata
de pozitia curenta cu avansul rapid
165
Cand M153 este desemnat, comenzile M13 si M14 sunt valabile referitor la
cuplarea axei C.
Cand echipamentul CNC este resetat, M152 (interblocare ACTIV) este valabila.
Cand este pornita masina, M152 (interblocare ACTIV) este valabila.
8.21. Observatii
x
x
x
166
8. 22 Exemple de programe
Exemplul 1:
Cand se gauresc cele 4 gauri de 15 mm diametru aratate mai sus, programati ca mai jos
folosind G181 pentru ciclul de gaurire.
Continuare din programul de strunjire
N099
N100
N101
N102
G00
G094 X200
Z150
N103
G181 X60
Z75
C0
(R-27)
N104
X1000 Z1000
X120
N105
M05
M110
M15
T0101
SB=400
K48
F40
C90
C180
N106
X60
N107
N108
G180
G00 X1000 Z1000
N109
N110
G95
C270
M146
M12
M109
M02
167
[Completari]
x Rotatia sculei si comenzile de fixare/eliberare axa C nu sunt necesare sa fie
desemnate in blocurile N103 pana la N106 fiind facute automat.
x In blocul N104 care apeleaza ciclul de gaurire la gaura a doua programati numai
comenzile care difera de acelea specificate in blocul anterior N103. In blocurile
N105 si N106 se aplica acelasi concept de programare.
x Codurile S, T si M nu trebuie programate in timpul ciclului fix.
Exemplu 2:
Cand se gauresc cele sase gauri echidistante de 10 mm diametru programati ca mai jos
folosind G183 pentru ciclul de gaurire adanca.
Continuare din programul de strunjire
N099
N100
N101
N102
G00
X1000 Z1000
G094
X200
Z100
N103
G183
X40
Z80
M05
M110
M15
T0303
SB=400
C0 I46 D10 E1 F40
N104
C60
N105
C120
N106
C180
168
N107
C240
N108
C300
N109
N110
N111
N112
G180
G00
X1000 Z1000
punctul D
Ciclul de gaurire in
punctul E
Ciclul de gaurire in
punctul F
M12
M109
M02
169
G00
X1000 Z1000
G095 X110
Z120
N103
G185 X95
Z60
N104
X90
N105
X85
N106
X80
N107
N108
G180
G00 X1000 Z1000
N109
N110
G95
M05
M110
M15
T0505
SB=400
C0
F10
M146
M12
M109
M02
[Completari]
x Comanda SA=12 in blocul N103 specifica viteza de avans pe axa C ca 12 min-1.
x Functia de repetitie nu este valabila pentru ciclurile fixe de filetare apelate de
G185 pana la G188.
x In ciclul fix de filetare apelat cu G185 pana la G188 numai viteza de avans G95
este selectabila. Scriind G94 in aceste regimuri rezulta in alarma. In acest regim
viteza de avans este data fata de axa C.
x In ciclurile apelate cu G185 pana la G188, numai filetul cu pas constant poate fi
prelucrat.
x In regim G183 un cod F specifica pasul filetului.
170
Exemplul 4:
Masinarea canelurii B
Masinarea canelurii C
171
[Completari]
x Rotatia sculei si comenzile de fixare/eliberare axa C nu sunt necesare sa fie
desemnate in blocurile N104 pana la N106 fiind facute automat.
x In blocul N105 care apeleaza ciclul de frezare la al doilea canal de pana
programati numai comenzile care difera de acelea specificate in blocul anterior
N104. In blocurile N106 si N107 se aplica acelasi concept de programare.
x Codurile S, T si M nu trebuie programate in timpul ciclului fix.
172
CAPITOLUL 8
1. Sumar
LAP (Lathe Auto-Programing) este o functie care utilizeaza la maxim capabilitatea CNC
de procesare rapida a datelor. Cu aceasta functie controlul genereaza automat
traiectoria sculei pentru a realiza conturul necesar al piesei.
Cand aceasta functie este utilizata, un program care contine dimensiunile conturului
final de finisat, incluzand conditiile de degrosare este pregatit ca Programul de Definire
a Conturului; cand este apelat cu conditiile de prelucrare specificate echipamentul
genereaza automat traiectoria sculei pentru ciclul de degrosare si apoi finiseaza piesa la
dimensiunile programate. Aceasta caracteristica permite programatorului sa termine
programele pieselor prin simpla alegere a dimensiunilor specificate intr-un desen.
Aceasta nu numai simplifica programarea dar reduce timpul de programare; usureaza
de asemena pasii pregatitori de programare ca si procedura de verificare a programului.
Regimuri diferite de prelucrare cu LAP pot fi asimilate in orice tip de prelucrare. In plus
fata de caracteristicile de mai sus mai exista si LAP4 (vezi observatia de mai jos); cu
LAP4, o piesa poate fi prelucrata folosind cele mai eficiente drumuri ale sculei prin
simpla transpunere a formei piesei.
Caracteristicile LAP:
x Nu este necesar un program special de programare. Aceleasi metode ca cele
utilizate in programarea conventionala se aplica functiei LAP
x Timpul de programare poate fi redus mult
x Programarea pentru ciclurile de degrosare poate fi eliminata simplificand
calcularea manuala in programare
x Schimbarea conditiilor de prelucrare cum ar fi adancimea de aschiere si viteza de
avans este posibila in timpul ciclului de degrosare
x Prin transpunerea formei piesei fara dimensiuni prelucrarea in gol poate fi
eliminata pentru a imbunatati eficienta de prelucrare (LAP4)
Observatie: LAP4 a fost dezvoltat prin extinderea functiilor LAP3.
173
AP:
AP:
AP:
AP:
AP:
G84:
G86:
G87:
G88:
174
(6)
Regim II (2)
AP
(7)
LAP3
LAP4
(8)
Regim
IV AP
(4)
Regim V (5)
AP
(9)
(10)
175
Prelucrarea este executata de-a lungul conturului de finisare. Piesele turnate si forjate
pot fi prelucrate la viteze mai mari decat in Regim I AP deoarece miscarile care nu sunt
necesare ale sculei sunt reduse ca numar.
176
Zona dintre semifabricat si conturul final este prelucrata. Scula aschietoare se misca cu
avansul rapid in celelate zone. Timpul necesar pentru prelucrare este cel mai scurt.
(5) Regim V AP, prelucrarea Longitudinala (G86+G83+G81+G80) (numai LAP4)
177
Prelucrarea este efectuata de-a lungul formei indicata mai sus. Deoarece numarul de
treceri pe suprafata forjata a piesei este mic in acest regim acesta este eficient
pentru prelucrarea nesupravegheata in timpul noptii cand durata de viata a sculei
este un considerent important.
(6) Regim I AP, Regim transversal de prelucrare (G85 +G82+G80)
178
179
Descriere
Sfarsit definire contur
Pornire definire contur, longitudinal
Pornire definire contur, transversal
Pornire definire forma (numai LAP4)
Schimbarea conditiilor de strunjire de degrosare, strunjirea din
semifabricat cilindric
Ciclul de strunjire de degrosare din semifabricat cilindric
Ciclu de copiere contur
Sfarsit ciclu de strunjire
Ciclu de filetare continuua
G85
G86
G87
G88
Coduri M
Codurile M
M32
M33
M34
M73
M74
M75
M85
Descriere
Avans continuu pe fata de filetat (flancul stanga) in G88
Avans in zigzag in G88
Avans continuu pe fata de filetat (flancul din dreapta) in G88
Traiectorie de patrundere 1 in G88
Traiectorie de patrundere 2 in G88
Traiectorie de patrundere 3 in G88
Scula nu se intoarce in punctul de inceput al prelucrarii dupa
terminarea ciclului de strunjire de degrosare (numai LAP4)
Descriere
DA
DB
Reglarea initiala
Intervalul
setare
D>0
de
DA>0
DB>0
180
FA
FB
E
XA
XB
ZA
ZB
FA=F
FA>0
FB=FA
FB>0
H
B
Descriere
Adaosul de prelucrare pe
directia axei X pentru
ciclul de finisare
Adaosul de prelucrare pe
directia axei Z pentru ciclul
de finisare
Inaltimea filetului in ciclul
de filetare G88
Unghiul la varf al sculei de
filetare in G88
Reglarea initiala
U=0
Intervalul de setare
W=0
Alarma
B=0
Parametri CNC
Parametru
Parametrul
optional (OTHER
FUNCTION 1)
Continut
Valoare initiala
Valoarea degajarii in strunjirea din
100
bara cu LAP (0.001 mm)
Distanta de siguranta LAP (0.001
2000
mm) numai (LAP4)
Avans dupa model in ciclul de Traiectorie de patrundere 3
filetare
181
[Completari]
x Urmatoarele cuvinte trebuie specificate ca valori incrementale
D, DA, DB, U, W, si H
x D, DA, DB, XA, XB, U si H trebuie date ca diametre.
x In ciclurile de filetare care utilizeaza M73, H-U trebuie sa fie mai mare sau egal
cu D:
x
W G84
Unde:
N0103: Numarul secventei
G85:
Codul G care apeleaza ciclul de strunjire din semifabricat cilindric. Trebuie
desemnat imediat dupa numarul secventei (nume)
NAT01 : Nume secventa in primul bloc din blocurile de definire a conturului
_____: Inserati un tab sau spatiu
D:
Adancimea de aschiere in ciclul de strunjire de degrosare
F:
Viteza de avans in ciclul de degrosare
U:
Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta X
W:
Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta Z
G84 : Schimbarea regimului de strunjire de degrosare
[Functia]
Cu comenzile de mai sus, echipamentul incepe sa caute programul de definire a
conturului incepand cu numele secventei NAT01. Dupa desemnarea parametrilor pentru
D, F, U, W si G84 ale NAT01, controlul incepe ciclul strunjire din semifabricat cilindric.
182
[Completari]
x Nu scrieti un S, T, sau M in blocul G85.
x Cuvantul D este utilizat pentru a specifica adancimea de aschiere in ciclul de
degrosare. Cand o comanda G84 care indica schimbarea conditiilor de aschiere
este data, D este valabil pana in punctul unde se face schimbarea, XA si ZA.
Un D trebuie dat intotdeauna in blocul G85, cu o valoare mai mare decat 0. O
desemnare gresita va declansa o alarma.
x F este utilizat pentru a specifica viteza de avans in ciclul de degrosare. Cand este
data o comanda G84 care indica schimbarea regimului de prelucrare, F este
valabil pana in punctul unde se face schimbarea regimului, XA si ZA.
x Daca nici un F nu este desemnat in blocul G85, viteza de avans care a fost activa
inaintea executarii blocului G85 ramane valabila in continuare.
F trebuie sa fie pozitiv. Daca nu, se declanseaza alarma.
x Cand o instructiune U sau W nu este atribuita acestea sunt considerate 0.
U si W trebuie sa aiba valori pozitive. Daca nu, o alarma apare.
6. Schimbarea conditiilor de prelucrare in ciclul de strunjire bare (G84)
[Formatul programului]
Comenzile apartin de
acelasi bloc. (trebuie
specificat la
inceputul blocului)
[Functia]
Aceste comenzi permit schimbarea regimului de prelucrare in punctele dorite in timpul
unui ciclu de degrosare. Daca nu se schimba regimul de prelucrare, nu le folositi.
[Detalii]
Aceste comenzi trebuie programate in blocul care contine G85 care apeleaza ciclul de
strunjire din bara (semifabricat cilindric). Deoarece numarul de caractere intr-o linie va fi
foarte mare cand aceste comenzi sunt specificate in aceeasi linie, ele vor fi scrise in linii
diferite precedate de $, care indica ca aceste comenzi apartin aceluiasi bloc.
183
x
x
x
x
unde
N0123 :
G86 :
NAT01 :
_____ :
D:
F:
U:
W:
Numarul secventei
Codul G care apeleaza ciclul de strunjire prin copiere. Trebuie desemnat
imediat dupa numarul secventei (nume)
Nume secventa in primul bloc din blocurile de definire a conturului
Inserati un tab sau spatiu
Adancimea de aschiere
Viteza de avans
Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta pe X
Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta pe Z
[Functia]
Cu comenzile de mai sus, echipamentul incepe sa caute programul de definire a
conturului incepand cu numele secventei NAT02. Dupa desemnarea parametrilor pentru
D, F, U, W ale NAT02 echipamentul incepe ciclul de strunjire prin copiere.
[Completari]
x Nu scrieti un S, T, sau M in blocul G86.
x Cuvantul D este utilizat pentru a specifica adancimea de aschiere in fiecare ciclu
si trebuie dat in blocul G86 fara a fi urmat de altceva.
Un D trebuie sa aibe o valoare mai mare decat 0. O desemnare gresita va
declansa o alarma.
184
x
x
F este utilizat pentru a specifica viteza de avans pentru blocurile pana la care un
E este desemnat in programul de definire a conturului.
Daca nici un F nu este desemnat in blocul G85, viteza de avans care a fost
valabila inaintea executarii blocului G85 ramane valabila in continuare.
F trebuie sa fie pozitiv. Daca nu, se declanseaza alarma.
Cand nu este dat nici un U si/sau W, aceste valori sunt luate ca 0 de control.
U si W trebuie sa fie pozitive sau zero. Daca nu, se declanseaza alarma.
Unde:
N0203: Numarul secventei
G87:
G care apeleaza ciclul de finisare. Trebuie desemnat imediat dupa
numarul secventei (nume)
NAT03 : Nume secventa in primul bloc din blocurile de definire a conturului
_____ : Inserati un tab sau spatiu
U:
Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta pe X
W:
Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta pe Z
Completari]
x Nu scrieti un S, T, sau M in blocul G86.
x Viteza de avans desemnata in programul de definire a conturului este cea
valabila. Daca nici un F nu este dat in programul de definire a conturului, viteza
de avans care a fost valabila inainte de acest bloc ramane valabila.
x Cand nu este dat nici un U si/sau W, aceste valori sunt luate ca 0 de control.
x U si W trebuie sa fie pozitive sau zero. Daca nu, se declanseaza alarma.
9. Ciclul continuu de filetare (G88)
[Format]
Unde:
N0143 : Numarul secventei
G88 : Cod G care apeleaza ciclul de strunjire prin copiere. Trebuie desemnat imediat
dupa numarul secventei (nume)
NAT04 : Nume secventa in primul bloc din blocurile de definire a conturului
_____ : Inserati un tab sau spatiu
D:
Adancimea de aschiere
H:
Inaltimea filetului
185
U:
W:
x
x
186
187
Definirea conturului
Inceputul
codul G
definirii
conturului
longitudinal
Ciclul de degrosare...
Ciclul de finisare
Pozitia de schimbare a sculei
S, T si M pentru ciclul de finisare
Apelare ciclu finisare
188
Ciclul de
degrosare...
189
Ciclul de finisare
190
x
x
191
(6) Dupa ce s-a ajuns in B conturul final al ciclului de degrosare este prelucrat pana in
punctul de coordonate Xb+D (pe X). Daca G80 care indica sfarsitul definirii conturului
apare inainte de a se ajunge la acest punct, conturul de degrosare final este
prelucrat pana in punctul specificat in blocul care precede blocul G80.
Viteza de avans in aceasta prelucrare este specificata de E care este desemnat
intr-un program de definire a conturului. Daca nu este desemnat nici un E in
programul corespunzator de definire contur, cel desemnat ultimul ramane valabil.
Cand un E nu a fost specificat, viteza de avans specificata cand se apeleaza ciclul
de degrosare ramane activa.
(7) La terminarea prelucrarii explicate in (6), scula aschietoare este retrasa din piesa in
directia opusa directiei de avans pe X si catre Zs dupa axa Z cu 0.1 mm pe fiecare
axa (ca diametru in cazul axei X).
Valoarea retragerii este setata la valoarea de retragere in LAP-BAR cu parametru
optional (OTHER FUNCTION 1) in micrometri.
(8) Aceasta termina ciclul de degrosare finala. Scula se intoarce pe Z la Zp asa cum a
fost determinat in pasul (4) cu avansul rapid si apoi pe axa X pana la Xp.
192
(9) Pasii (4) pana la (8) sunt repetati pana in punctul de schimbare a conditiilor de
prelucrare. Dupa acel punct, prelucrarea este continuata cu adancimea de aschiere
(D) si viteza de avans (F) schimbate.
(10) Daca aschierea in pasul (6) este de-a lungul unei pante descendente si conturul de
prelucrat este mai jos de punctul de prelucrare (Xp), mai intai conturul este
prelucrat pana la adancimea programata si apoi prelucrarea este efectuata paralel
cu Z in regim G01 pana in punctul unde traiectoria paralel cu Z intersecteaza
conturul final de degrosare. Prelucrarea de-a lungul liniei paralele este efectuata cu
viteza de avans specificata de un F (FA/FB).
(11) Apoi pasii (6) si (7) sunt repetati. Scula se intoarce pe Z pana in punctul unde
prelucrarea dupa X a fost inceputa in regim G01 in pasul (10). La terminarea
pozitionarii pe Z, scula este pozitionata pe X in punctul unde ciclul anterior de
prelucrare a inceput.
193
(12) Pasii (10) si (11) sunt repetati pana cand sectiunea cea mai de jos pe X a fost
prelucrata. Dupa aceea scula se retrage pe X si Z cu 0.1 mm (ca raza pe X) si este
pozitionata pe X la coordonata primul nivel de prelucrare D pe panta descententa
+0.2 mm. Axa Z se intoarce pana in punctul care are aceeasi coordonata ca
punctul de pornire D al ciclului pantei descendente +0.2 mm. Scula se intoarce pe
Z pana in punctul care are aceeasi coordonata ca punctul de pornire al ciclului
pantei descendente cu adancimea de aschiere D. Scula este apoi pozitionata pe X
in acel punct.
(13) Pasii descrisi mai sus sunt repetati pana cand scula ajunge pe X la nivelul unde
traiectoria sculei este generata mai jos de nivelul Xa+U. Cand acest nivel este
atins, degrosarea finala este efectuata de-a lungul conturului pana in B.
Viteza de avans pentru prelucrarea de-a lungul conturului final de prelucrare este
cea specificata de E.
194
(14) La terminarea pasului (13) scula se retrage la punctul de pornire AP (Xs, Zs). Sunt
doua tipuri de traiectorie pentru miscarea de retragere a sculei:
Cele doua axe se intorc la punctul de pornire AP simultan cand G00 este desemnat
in primul bloc al programului de definire contur (blocul de dupa cel care contine fie
G81 sau G82).
Cand G01 este desemnat in blocul indicat mai sus, pozitionarea pe axa X este
facuta mai intai, apoi scula se intoarce pe Z pana la punctul de pornire AP
(programare automata).
195
Definirea conturului
Inceputul definirii conturului longitudinal codul G
Ciclul de degrosare
Ciclul de finisare
Pozitia de schimbare a sculei
S, T si M pentru ciclul de finisare
Apelare ciclu finisare
196
Definirea conturului
Inceputul definirii conturului longitudinal codul G
Ciclul de degrosare
Ciclul de finisare
Pozitia de schimbare a sculei
S, T si M pentru ciclul de finisare
Apelare ciclu finisare
197
Daca valoarea lui U sau W este prea mare iar sensul avansului este inversat, se
declanseaza alarma.
198
(5) Prelucrarea este inceputa din (Xp, Zp) pana in punctul tinta (*1) calculat de OSP.
1*: Punctul tinta este punctul obtinut prin deplasarea punctelor comandate in
definirea conturului cu (XOFF+U+ZOFF +W), paralele la axele respective.
Prelucrarea este facuta cu avansul specificat de un E in fiecare bloc de definire a
conturului.
(6) Pasul (5) este repetat pana cand definirea conturului se termina (G80)
Axa Z se intoarce apoi in punctul de coordonate de inceput AP, Zs.
(7) Aceasta termina primul ciclu de degrosare. Noile XOFF si ZOFF sunt calculate si
pasii (4) pana la (6) sunt repetati.
Pozitiile pentru al N-lea ciclu sunt calculate dupa cum urmeaza.
Longitudinal
Transversal
199
(8) Pasii indicati mai sus sunt repetati pana cand punctul de avans atinge sau depaseste
Xa+U. In acel punct controlul socoteste (XOFF, ZOFF) ca fiind (0, 0) si prelucreaza
dupa o traiectorie deplasata fata de conturul specificat cu valoarea (U, W).
La sfarsitul definirii conturului, scula se misca pe axa Z catre acelasi Z ca la punctul
de pornire AP, iar apoi pe X la punctul de pornire AP.
(9) Aceasta termina ciclul de degrosare iar comenzile in blocul de dupa N0123 sunt
executate.
Ciclul de finisare prelucrarea longitudinala (exemplu A)
(1) Comenzile in blocul N0221 pozitioneaza scula in pozitia de schimbare a sculei.
(2) In blocul N0222, comenzile S, T si M pentru ciclul de finisare sunt selectate.
(3) Comanda NAT20 in blocul N0223 determina controlul sa caute programul cu numele
programului NAT20. Ciclul de finisare este efectuat cu acest program.
(4) Ciclul de finisare este efectuat pe baza datelor desemnate in programul de definire a
conturului cu conditiile de prelucrare specificate pentru ciclul de finisare.
(5) Dupa ce ciclul de finisare este terminat, comenzile in blocul de dupa N0223 sunt
executate.
10.3 Modul III AP (ciclul continuu de filetare)
[Functia]
In Regim III AP, filetarea este executata dupa conturul desemnat de programul de
definire contur care incepe cu G61 (sau G82).
Modul de filetare (M32, M33, sau M34) si modelul avansului (M73, M74, sau M75) poate
fi selectat prin desemnarea codului M corespunzator.
200
Definirea conturului
201
202
Definirea Conturului
1) Codul G de pornire definirea profilului
203
Definirea conturului
1) Codul G de pornire a definirii
profilului
2) Blocurile de definire a profilului de
prelucrat
3) Cod G de pornire definirea conturului
de finisare
204
Ciclul de degrosare
Ciclul de finisare
205
206
207
(4) Comenzile intre G83 si G81 sunt comenzile de definire a profilului semifabricatului iar
cele dintre G81 si G80 definesc conturul final.
Pentru strunjirea OD, desenati perpendiculara din punctul care este obtinut prin
deplasarea punctului pe diametrul maxim al materialului sau pe conturul final de
degrosare, care este mai mare si obtineti punctul de intersectie A al acestei
perpendiculare cu profilul materialului.
Pentru strunjirea ID , desenati perpendiculara din punctul care este obtinut prin
deplasarea punctului pe diametrul cel mai mic al materialului sau pe conturul final de
degrosare, care este mai mic si obtineti punctul de intersectie A al acestei
perpendiculare cu profilul materialului. Scula aschietoare este pozitionata la distanta
de siguranta Lc (distanta LAP) fata de punctul A pe Z. Pozitionarea este efectuata cu
avansul rapid cand G00 este desemnat in primul bloc al blocurilor de definire a
conturului final si cu viteza de avans cand G01 este desemnat in primul bloc.
x
O alarma se declanseaza daca G02 sau G03 este specificat in primul bloc din
cele care definesc profilul piesei de prelucrat.
(5) Prelucrarea este facuta in regim G01 pana in punctul B unde linia paralela la Z si
care trece prin A intersecteaza conturul final al ciclului de degrosare. Viteza de
avans in ciclul de prelucrare este dat de F cand ciclul de degrosare este apelat.
208
(6) Dupa ce punctul B este atins, conturul final al ciclului de degrosare este prelucrat
pana in punctul de coordonate Xb+D. Daca este gasit G80, care indica sfarsitul
definirii conturului, inainte de a se ajunge la acest punct, conturul de degrosare final
este prelucrat pana in punctul specificat in blocul care precede blocul G80. Viteza de
avans este specificata de E care este ales intr-un program de definire a conturului.
Daca nici un E nu este dat in programul de definire a conturului corespunzator, cel
specificat ultimul ramane activ. Cand un E nu a fost specificat, viteza de avans de la
apelarea ciclului de degrosare ramane activ.
209
(7) Dupa terminarea prelucrarii explicata la (6) scula aschietoare este retrasa din piesa
pe X si Z cu 0,1 mm pe fiecare axa (ca diametru pentru X).
Retragerea este setata la parametrul optional (OTHER FUNCTION 1) in micrometri.
(8) Ciclul final de degrosare se incheie. Scula se retrage pe Z cu avansul rapid si apoi
pe X pana in Xs in punctul urmator de prelucrare.
Urmatorul punct de pornire este la distanta Lc pe Z fata de profilul materialului si
deplasat cu D pe X.
210
Pasii (4) pana la (8) sunt repetati pana in punctul de schimbare a conditiilor de
prelucrare. Dupa acel punct, acelasi ciclu este repetat cu adancimea de aschiere (D) si
viteza de avans (F) schimbate.
(9) Cand o panta descendenta trebuie prelucrata in pasul (6), scula aschietoare coboara
pe contur pana in punctul unde cooordonata pe X este aceeasi ca pentru punctul de
pornire al prelucrarii. Apoi aschierea este executata din acel punct in regim G01
pana cand linia paralela cu axa Z intersecteaza conturul final de degrosare. Scula
aschietoare se misca in acelasi fel ca in pasul (5) cand linia intersecteaza profilul
materialului inainte de a intersecta conturul final de degrosare.
Pasii (6) si (7) sunt repetati. Apoi scula se intoarce pe Z pana in punctul unde
aschierea pe Z este pornita in pasul (10). Dupa ce scula a fost pozitionata pe Z este
pozitionata pe X unde ciclul de prelucrare anterior a inceput.
211
(10) Pasii (10) si (11) sunt repetati pana cand sectiunea cea mai de jos este prelucrata.
Dupa aceea scula se retrage pe X si Z cu 0,1 mm (ca raza pe X) si se pozitioneaza
in punctul de coordonate D+0,2 mm pe X.
Dupa terminarea prelucrarii pantei descendente, prelucrarea anterioara se reia si
pasii dupa (4) sunt repetati.
Urmatorul punct de inceput este punctul situat pe X la D -D" fata de profilul
materialului si la Lc pe Z.
(11) Pasii descrisi mai sus sunt repetati pana cand scula atinge pe X nivelul unde
traiectoria sculei este generata mai jos de Xa+U. Cand un astfel de nivel este
atins, prelucrarea de degrosare finala este efectuata dupa contur, lasand adaosul
de finisare.
212
(12) La terminarea pasului (13) scula se intoarce in punctul de pornire al AP (Xs, Zs).
Exista doua traiectorii de retragere a sculei:
Scula se retrage simultan pe X si Z in punctul de pornire AP cand G00 este
desemnat in primul bloc al programului de definire a conturului (blocul de dupa cel
care contine fie G81 sau G82).
Cand G01 este desemnat in blocul indicat mai sus, pozitionarea este facuta prima
data pe axa X si apoi se intoarce pe Z catre punctul de pornire AP.
213
Scula nu se intoarce catre punctul de pornire al AP asa cum e explicat in pasul (14)
cand M85 este desemnat in blocul care apeleaza ciclul de degrosare (blocul care incepe
cu G85). Aceasta incheie un ciclu de degrosare.
Ciclul de finisare la strunjirea cu viteza mare in directie longitudinala (exemplul A)
(1) Comenzile in blocul N0261 pozitioneaza scula in pozitia de schimbare a sculei.
(2) Comenzile S, T si M pentru ciclul de finisare sunt selectate in blocul N0262
(3) In blocul N0263, controlul cauta programul cu numele N0608. Ciclul de finisare in
regimul de strunjire bare este efectuat utilizand acest program.
(4) Ciclul de finisare este efectuat dupa dimensiunile date in programul de definire a
conturului cu conditiile de prelucrare pentru ciclul de finisare.
(5) Dupa ce ciclul de finisare este terminat, sunt executate comenzile in blocul de dupa
N0263.
10.4.4 Precautii la strunjirea semifabricatelor cilindrice (bara) cu viteza mare.
Punctul final al conturului finisat
In modul IV AP, portiunea de dincolo de coordonata Z (coordonata X in directia
transversala) al punctului final al conturului finisat (conturul final de degrosare cand
adaosul de prelucrare este desemnat utilizand U sau W) nu este prelucrat chiar daca
profilul semifabricatului in acea portiune este dat.
214
215
Portiunea din dreapta (in directia pozitiva a axei Z) segmentului CsBsp nu este
prelucrata. Sa consideram ca punctul de intersectie dintre traiectoria de avans si acest
segment este Xp.
x
, care
Punctul de pornire al avansului de lucru este definit la
este distantat de punctul Cp cu Lc (distanta LAP).
x
Punctul de pornire al avansului de lucru este definit in punctul Xp (Z, X) unde
segmentul CsBsp intersecteaza traiectoria de avans.
x Coordonata pe X a traiectoriei de avans
Cand se prelucreaza din punctul de plecare al conturului finisat Bsp scula
aschietoare este pozitionata direct in punctul Bsp (Z, X) cu avansul rapid.
216
Definirea conturului
1) Codul G de pornire a definirii profilului
217
Ciclul de degrosare
Ciclul de finisare
218
Ciclul de finisare
219
220
221
222
(6) Cand prelucrarea atinge punctul unde profilul deplasat al barei intersecteaza conturul
final scula este retrasa cu 0,1 mm (ca raza pe X) in sensul opus sensului de avans
pe X si Z. Valoarea retragerii este setata cu parametrul optional (OTHER
FUNCTION 1) in micrometri. Cand adaosul de prelucrare este ales in program
utilizand U sau W, scula aschietoare este retrasa cand prelucrarea atinge punctul
unde deplasarea profilului materialului intersecteaza conturul de degrosare final.
223
(8) Cand valoarea Xh-2D este mai mica decat valoarea Xa, punctul de pornire al
conturului final este luat ca urmatorul punct B.
Cand un U sau W a fost desemnat, conturul de degrosare este luat ca urmatorul
punct de pornire B.
Viteza de avans desemnata de comanda E in blocurile de definire a conturului este
activa. Cand nici un E nu este desemnat in blocurile de definire a conturului, este
activa comanda E desemnata in blocurile inainte de blocurile de definire a conturului.
Daca nu este dat nici un E, este activa viteza de avans desemnata cu F in blocul
care apeleaza ciclul de degrosare.
224
225
(10) Pasii (8) si (9) sunt repetati pana cand zona dintre profilul materialului si conturul
final (sau conturul final de degrosare) este prelucrata. Apoi scula este retrasa cu
0,1 mm (ca diametru pe X) in sensul opus sensului de avans dupa X si Z. Valoarea
retragerii este setata la valoarea retragerii in LAP-BAR cu parametru optional
(OTHER FUNCTION 1).
226
(11) La terminarea pasului (10), scula se retrage catre punctul de pornire AP (Zs, Xs).
Sunt posibile doua traiectorii de retragere a sculei:
x Scula se retrage pe X si Z simultan cand G00 este desemnat in primul bloc al
programului de definire a conturului ( blocul de dupa cel care contine fie G81
sau G82).
x Retragerea dupa X este facuta prima iar apoi pe Z se intoarce la punctul de
incepere al sculei cand G01 este desemnat in blocul indicat mai sus.
Cand M85 este dat in blocul care apeleaza ciclul de degrosare (blocul care incepe cu
G86), scula nu se retrage catre pozitia de pornire AP asa cum e explicat in pasul 11, si
comenzile in blocul care urmeaza dupa N0183 sunt executate. Aceasta incheie ciclul de
degrosare.
Ciclul de finisare la strunjirea in directie longitudinala (exemplul A)
(1) Comenzile in blocul N0281 pozitioneaza scula in pozitia de schimbare a sculei.
(2) Comenzile S, T si M pentru ciclul de finisare sunt selectate in blocul N0282
(3) In blocul N0283, controlul cauta programul cu numele N0810. Ciclul de finisare in
regimul de strunjire bare este efectuat utilizand acest program.
(4) Ciclul de finisare este efectuat cu conditiile de prelucrare (F viteza de avans, S viteza
de rotatie a axului) pentru ciclul de finisare.
(5) Dupa ce ciclul de finisare este terminat, sunt executate comenzile in blocul de dupa
N0283.
227
228
10.5.5 Precautii
x
x
x
x
x
x
x
229
x
x
x
230
231
232
(3) Relatia dintre punctul de incepere AP (Zs, Xs) si punctul de pornire al prelucrarii
(Za, Xa) trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii.
Pentru prelucrarea ID:
(4) Aveti relatia de mai sus in minte cand desemnati punctul de pornire AP si punctul
de pornire al aschierii.
Exemplu:
233
(5) Cand punctul de pornire al aschierii si punctul de pornire AP sunt desemnate asa
cum e aratat mai sus (unde Xs=Xa) este gresit ciclul.
11. Aplicatie a functiei LAP
234
(Definirea conturului)
235
(Definirea conturului)
CAPITOLUL 9
GENERAREA CONTURULUI
G101 X Z C F
X, Z, C:
Coordonatele punctului tinta pe linie
F:
Viteza de avans (mm/min)
G102 X C L F
X, C:
Coordonatele punctului final in CW
L:
Raza arcului
F:
Viteza de avans (mm/min)
G103 X C L F
X, C:
Coordonatele punctului final CCW
L:
Raza arcului
F:
Viteza de avans (mm/min)
237
238
Program:
.Cuplare axa C
.Eliberare axa C
.Pozitionare
.Punctul de pornire A
.Punctul final B
.Punctul final C
.Punctul final D
.Punctul final A
239
Program:
.Cuplare axa C
.Eliberare axa C
.Pozitionare
.Punctul de pornire A
.Punctul final B
240
Exemplul 2: G103
Program:
.Cuplare axa C
.Eliberare axa C
.Pozitionare
.Punctul de pornire A
.Punctul final B
.Punctul final C
.Punctul final D
.Punctul final E
.Punctul final F
.Punctul final A
241
Exemplul 3: G103
Program:
.Cuplare axa C
.Eliberare axa C
.Pozitionare
.Punctul de pornire A
.Punctul final B
.Punctul final C
242
Cuplare axa C
Eliberare axa C
Pornirea
conversiei
coordonate
sistemului
de
243
Exemplu 2:
r = raza arcului de prelucrat
adancimea de aschiere
= unghi
R= raza cutitului
D= diametrul piesei
Acestea trebuie date in program
Coordonatele X si Y al punctului de pornire
pot fi calculate dupa cum urmeaza:
Unde:
Presupunand
mare decat 29,60. Folositi 350 pentru A.
V1=R (raza cutitului)
Raza cutitului trebuie setata ca variabila V1 inainte.
valoarea A va fi mai
244
Program:
Cuplare axa C
Eliberare axa C
Pornire conversie sistem de coordonate
Desi comanda G101 apeleaza pentru miscarea compusa axele X si C, scula se misca
numai pe X in acest caz (la fel ca G01).
245
(2) Cand punctul de plecare este in centru iar comenzile C ale punctelor de plecare si
oprire difera:
In acest caz numai axa C se misca pana cand valoarea comandata este atinsa; apoi se
misca pe axa X.
(3) Cand punctul final este in centru si comenzile C de plecare si oprire difera:
Acest caz este opus lui (2) de mai sus; scula se misca numai pe X pana cand se atinge
valoarea comandata; apoi se misca axa C.
(4) Cand punctele de plecare si oprire sunt in parti opuse fata de centrul axei C cu
comanda axei C:
In acest caz, scula se misca pe X pana cand atinge 0. Apoi axa C se roteste cu 1800;
dupa terminarea rotatiei de 1800 scula se misca pe X din nou. In miscarile din (2), (3) si
(4) de mai sus, miscarea axei C este de asemenea controlata de viteza de avans. Este
posibil sa se activeze corectia vitezei de avans dupa C prin setarea corectiei axei C (%)
cu parametrul optional (MASINARI MULTIPLE).
246
Pentru viteza de avans F, componenta pe axa C se schimba in secventa Ca, Cb, Cc si Cf.
In acest caz, viteza maxima pe C este maxima in Cd.
Daca se da o viteza de avans pe axa C prea mare pentru a rezulta F comandat, aceasta
va declansa alarma de viteza CON. Viteza de avans este limitata automat in asa fel
incat viteza de avans pe C nu va depasi limita de viteza CON.
In acest caz viteza de avans programata se schimba in timpul executarii comenzilor. De
aceea este posibil sa se ignore aceasta limitare automata prin dezactivarea functiei de
control automat cu setarea la limita Auto pentru axa C cu parametru optional
(PRELUCRARI MULTIPLE).
x In regim G101, G102, si G103, sensul de rotatie al axei C este determinat de
control in conformitate cu profilul programat, indiferent de M15 sau M16.
x O alarma se declanseaza daca o comanda pentru C este desemnata in regim
M109 sau M147.
x In regim G102 sau G103 se obtin doua arcuri care au punctele de pornire si
oprire si raza arcului L. Echipamentul selecteaza arcul cu unghiul la centru mai
mic de 1800. Aceasta inseamna ca nu se poate prelucra intr-un singur bloc un
arc cu unghiul la centru mai mare de 1800. In acest caz impartiti arcul pentru a
face programul. Daca blocul G102 sau G103 nu contine o comanda L, valoarea
L nu este pozitiva, sau L este prea mica pentru a defini un arc, se declanseaza
alarma.
x In regim G102 sau G103 controlul pe Z nu este posibil. Se declanseaza o alarma
daca se specifica o comanda pe Z.
247
248
L:
F:
Interpolare circulara pe fata G133 Z C L F
laterala (CCW)
Z, C
L
F
Coordonatele punctului
final pentru interpolarea
circulara (CW)
Raza arcului pe fata
laterala
Viteza
de
prelucrare
(mm/min)
Coordonatele punctului
final pentru interpolarea
circulara (CCW)
Raza arcului pe fata
laterala
Viteza
de
prelucrare
(mm/min)
2.3 Precautii
x
x
249
250
Cand axa C este cuplata, prelucrarea este posibila in gama de 5965 de rotatii ale axei
C (596 de rotiri pentru specificatia 0,1) intr-un sens. Daca generarea conturului pe
fata laterala depasesc aceasta limita se afiseaza urmatoarea alarma:
Daca aceasta alarma este afisata, folositi functia de programare a generarii conturului
longitudinal (lateral). Metoda de setare este descrisa mai jos.
Functia de programare a generarii conturului lateral
x
Activarea/Dezactivarea regimului
Functia de programare a generarii conturului lateral este activ cand 1 este setat la
parametrul optional (bit) Nr. 56 bit 4.
1: Functia de programare a generarii conturului lateral Activ
0: Functia de programare a generarii conturului lateral Inactiv
Alegerea regimului de programare a generarii conturului lateral
Sistemul intra in regim de programare a generarii conturului lateral cand G119 este
ales si este dezactivata cand G119 este anulata.
Desi G119 este utilizata pentru desemnarea planului Z-C ca planul pentru regimul de
compensare a razei R, este de asemenea utilizat pentru apelarea regimului de
programare a generarii conturului lateral cand aceasta functie este utilizata.
G119 este anulat in urmatoarele cazuri:
x Desemnarea G138 (axa Y ACTIV)
x Desemnarea G136 (axa Y INACTIV)
G136 este utilizat pentru anularea G137 (conversie coordonate ACTIV)
x Desemnarea M109 (control axa C INACTIV)
x Resetare
x Restrictii
Cand functia de programare contur lateral este setata ca activa, urmatoarele restrictii
se aplica.
Comenzile G312 si G313 pentru programarea generarii conturului lateral pot fi alese
numai in regim de programare contur lateral. Daca G312 sau G313 este desemnat in
alt regim, urmatoarea alarma este afisata.
251
[Formatul de programare]
x Pornirea conversiei sistemului de coordonate
G137 C_ _ _
C: Unghiul axei C care defineste sistemul de coordonate ortogonal ()
x Anularea conversiei sistemului de coordonate
G136
[Detalii]
x Cand G137 este ales, un sistem de coordonate cartezian este setat. In acest sistem
de coordonate axa Z este luata ca punctul zero iar semidreapta in directia unghiului
C ales in blocul G137 este luata ca axa X pozitiv.
Dupa desemnare, comenzile sunt date utilizand X si Y in loc de X si C. Valorile
pentru X si Y sunt date ca raze. Puneti inainte (+) sau (-) ale sistemului de
coordonate cartezian specificat.
Primul cadran:
Al treilea cadran
Al doilea cadran
Al patrulea cadran
252
Raza vectorului si unghiul facut pe axa C dupa conversia coordonatelor sunt calculate
cu formulele de mai jos:
Raza vectorului,
Unghiul,
3. Exemple de programe
G137 este activ pana cand G136 este desemnat. Nu desemnati alte comenzi in blocul
G136. Pentru comanda C intr-un bloc G137, desemnati unghiul fata de zero-ul axei C.
Acest unghi este echivalent cu
in figura de mai sus.
Dupa desemnarea G137, utilizati X si Y in loc de X si C pentru comenzile de pozitionare
pana cand G136 este dat.
Exemplul 1: ciclu fix de prelucrare la P1
253
254
1) Desemnati X si Y in primul bloc dupa blocul G137. Cand numai X sau Y este dat
se declanseaza alarma. Aceasta nu se aplica blocurilor urmatoare.
2) Cand se da o comanda incrementala in regim G137 se declanseaza alarma.
Pentru a desemna comenzi incrementale in regim G137 procedati dupa cum
urmeaza.
Anulati regimul de programare incrementala in blocul inainte de G137. Desemnati
X si Y in regim de programare absoluta in primul bloc dupa G137.
Desemnati regimul de programare incrementala.
Exemplu de program:
Regimul de programare incremental ACTIV
Masinare
Masinare
255
CAPITOLUL 11
Acest capitol descrie programarea prelucrarii unei piese cu doua scule in acelasi
timp.
1. Programarea
1.1 Selectarea turelei
Pentru a scrie un program pentru turela A (turela superioara) sau turela B (turela de jos),
se selecteaza intai turela pentru care se scrie programul. Nu exista diferente in formatul
programului intre programele pentru turelele A sau B.
G13: selectarea turelei A
G14: selectarea turelei B
Codul G utilizat pentru selectarea turelei trebuie intotdeauna plasat la inceputul
programului. Toate comenzile intr-un program care incepe cu selectia turelei (G-ul) sunt
valabile pentru acea turela. Pentru a programa o operatie pentru cealalta turela selectati
mai intai turela.
Exemplu:
Codurile de selectare a turelei pot fi specificate intr-un program de cate ori este necesar.
La executarea programului, portiunile programului guvernate de G-urile de selectare a
turelei sunt separate in programe G13 si G14 care sunt luate ca programe pentru
turelele respective.
256
257
In exemplul de mai sus, blocul A este executat pentru ambele programe G13 si G14.
Blocurile B, C si D sunt executate in aceasta ordine.
1.3 Codul M (M100) de sincronizare a asteptarii pentru prelucrarile simultane
Sincronizarea asteptarii turelelor A si B in timpul prelucrarilor simultane poate fi
comandata cu M100.
2. Formatul de programare
Selecteaza
turela A
Comenzi
pentru
turela A
Selecteaza
turela B
Comenzi
pentru
turela B
259
x
x
x
Exemplu de program:
P10 in N0001 si in N0101
sincronizeaza executia M41 S120
in acele blocuri
P20 in N0002 si in N0102
sincronizeaza executia M03
260
Daca numarul P in blocul N0002 este facut, de ex. P200, adica daca numarul P nu
se potriveste, echipamentul executa comenzile in N0001 pentru turela A si acelea in
N0101 pentru turela B. Dupa aceea comenzile pentru turela B cu P mai mic decat
P200 sunt executate si apoi comenzile pentru turela A sunt executate din blocul care
contine P200, de ex. N0001. De aceea numerele P trebuie date secvential
in conformitate cu ordinea executiei comenzii.
3. Precautii la programarea prelucrarii simultane pe 4 axe
Exemplu:
261
x
x
Exemplu de program:
262
4. Exemplu de programare
Material:
Adaos de prelucrare:
Turela
Nr. scula
Scula aschietoare
Conditii de
prelucrare
T0101
Pozitionat vertical
Viteza de aschiere
12065 m/min
Adancimea
de
Timp de
prelucrare
263
aschiere: 3 mm
Viteza de avans:
0,35 mm/rot
T0202
Pozitionat vertical
Viteza de aschiere:
95 m/min.
Adancimea
de
aschiere: 3 mm
Viteza de avans:
0,4 mm/rot
T0101
Pozitiont orizontal
Viteza de aschiere:
65 m/min.
Adancimea
de
aschiere: 3 mm
Viteza de avans:
0,25 mm/rot
Timpul de aschiere pe piesa este 68 de secunde cand piesa este prelucrata cu control
pe 4 axe simultan si este 131 de secunde (= 68 + 63) daca piesa este prelucrata
conventional. Aceasta inseamna o economie de timp de 48%.
4.1 Fisa tehnologica program
Programul de mai jos efectueaza simultan prelucrarea frontala si strunjirea exterioara de
catre turela A si strunjirea interioara de catre turela B.
264
Nume program
Selectarea turelei A
Strunjirea exterioara
scula din turela A
cu
Deoarece nu se da nici o
comanda
P20
intr-un
program executat de scula
din turela B, acest bloc este
executat numai de turela A
Selectarea turelei B
265
Cel mai mare avantaj al functiei instructiuni utilizator este ca functii de operare variate si
variabile pot fi utilizate intr-un program de instructiuni utilizator. In plus, folosirea
declaratiilor echipamentului asigura o utilizare mai usoara. Sunt multe cazuri in care
functiile instructiunii utilizator pot fi folosite eficient:
x Componente pentru care acelasi contur este specificat in mod repetat in timpul
prelucrarii, cum ar fi roti de curea
x Roti dintate si flanse cu contururi similare
Elementele de contur similare ale componentelor de prelucrat sunt alese folosind
Group Technology si sunt exprimate utilizand variabilele.
Programul de instructiuni utilizator este creat utilizand variabilele in timp ce
dimensiunile curente ale unei componente specifice de prelucrat sunt furnizate
intr-un program de prelucrare (programul principal). Astfel componente cu
contururi similare pot fi prelucrate utilizand un program instructiuni utilizator.
x Cicluri automate care implica echipament periferic si/sau functii
Instructiuni necesare pentru interblocarea ciclului de prelucrare cu un alimentator
de bare sau ciclu de incarcare sau incarcarea/descarcarea piesei, comenzile
ciclului de calibrare, instructiunile pentru manevrarea masinii conectate cu un
266
267
Functia instructiune
control
instructiune GOTO
instructiune IF
Functia variabila
Variabile comune
Variabile locale
Variabile de sistem
Functie de operare
Functia si continutul
Programele utilizabile
Expresie de calcul
Expresie de
comparatie
Expresie logica
(booleana)
Functii
(patru reguli)
Instructiuni utilizator 2
Programul principal
Subprogram
Program planificare
Subprogram sistem
instructiune GOTO
instructiune IF
instructiune CALL
instructiune RTS
instructiune MODIN
instructiune MODOUT
instructiune GET/PUT
instructiune READ/WRITE
Variabile comune
Variabile locale
Variabile de sistem
Variabile I/O
(patru reguli)
Inserati fie un spatiu sau un tab dupa instructiunile de control indicate mai jos.
GOTO, CALL, RTS, MODIN, MODOUT
268
Nume variabila
Functia de calcul
Aceasta functie va permite sa programati direct calculele aritmetice incluzand operatori
(cum ar fi +, -, x, /), in loc de valori sau variabile (vezi functia variabila de mai sus) cu
caracterele adresa (cum ar fi X, Z, I, K)
Exemplu:
Programarea normala
269
3. Instructiuni utilizator 1
Functiile de baza pentru Instructiuni utilizator 1 (functia de instructiune a controlului,
functia variabila, operatiile aritmetice) sunt descrise aici.
3.1 Functia Instructiune control 1
Se pot utiliza 8 instructiuni pentru control. Din acestea instructiunea GOTO si IF sunt
functii Instructiuni utilizator 1.
instructiune GOTO
instructiune IF
instructiune CALL
instructiune RTS
instructiune MODIN
instructiune MODOUT
instructiune GET/PUT
instructiune READ/WRITE
Programati aceste instructiuni de control fie la inceputul unui bloc sau imediat dupa
numele secventei specificate la inceputul unui bloc (*1). Inserati un spatiu sau tab dupa
numele secventei sau o instructiune de control ca delimitator. Daca nu exista delimitator,
se declanseaza alarma. Nu este necesar sa inserati un spatiu sau un tab dupa IF,
deoarece este urmata de o paranteza la stanga [.
(1*) Nume secventa
Numele secventei este un cod pentru identificarea individuala a blocurilor intr-un
program si consta din 4 caractere alfanumerice dupa caracterul adresa N.
Exista 2 tipuri de nume de secventa cu urmatoarele constructii:
<N> <4 cifre>, si
<N> <litera> <3 caractere alfanumerice>
Termenul nume secventa asa cum e el utilizat in acest manual se refera la
ambele tipuri de nume de secventa.
Exemplu:
270
Cu alte cuvinte, orice element care contine mai mult de o litera (A pana la Z), cum ar fi
nume de secventa si un cod de control, trebuie urmat fie de un spatiu fie de un tab.
In continuare sunt tratate instructiunile GOTO si IF, care sunt instructiunile de control ale
Instructiuni utilizator 1. Pentru detalii despre instructiunile de control ale Instructiuni
utilizator 2, vedeti Functiile de control 2.
3.1.1 Instructiunea GOTO (ramificatia neconditionala)
[Formatul de programare]
unde
N0
GOTO N1
-
[Functia]
Executia programului sare neconditionat la blocul indicat de N1 si acel bloc este
executat.
[Detalii]
Blocul N1 trebuie sa fie in acelasi program ca blocul continand instructiunea de control.
3.1.2 Instructiunea IF (ramificatia conditionala)
[Format de programare]
(1)
N0 IF -
GOTO N1
271
(2)
GOTO
N1 -
[Functia]
x Cand expresia conditionala este adevarata (exemplul 1) sau cand variabila locala
este definita (exemplul 2), executarea secventei sare la secventa N1.
x Cand expresia conditionala este falsa (exemplul 1) sau cand variabila locala nu
este definita (exemplul 2), se executa urmatoarea secventa.
[Detalii]
Exemplul 1:
Un salt este facut la N2000, daca variabila V1 este 10 (V1=10). Cand V1 nu este 10,
urmatorul bloc este executat.
Exemplul 2:
Daca variabila locala ABC a fost definita, executia sare la N2000. Daca nu, blocul
urmator este executat.
x EQ inseamna egal. Pentru detalii vedeti Functia de calcul aritmetic 1.
272
3.2 Variabile
Trei tipuri de variabile sunt utilizate:
x Variabile comune
x Variabile locale
x Variabile de sistem
Aceste trei tipuri de variabile difera ca utilizare si caracteristici.
3.2.1 Variabilele comune
Termenul comun din variabilele comune se poate lua ca atare iar aceste variabile
pot fi utilizate in comun pentru programele principale si subprograme. Cand aceeasi
variabila este utilizata in 2 sau mai multe programe, numarul de variabile utilizat in acele
programe trebuie sa fie identic. De aceea o variabila comuna, rezultatul calculului intr-un
program, poate fi folosita in alte programe.
[Format]
V
numerice = date numerice sau expresie
Desemnarea variabilelor comune consta din inserarea a trei cifre dupa V. Variabilele
comune utilizabile sunt V1 pana la V200.
Exemple:
[Detalii]
x Variabilele comune sunt valabile atat in programele principale cat si in
subprograme.
x Variabilele comune nu sunt afectate de resetarea echipamentului sau oprirea
masinii. Asta inseamna ca datele sunt pastrate, cu exceptia cazului in care ele
sunt schimbate sau un nou soft de control este instalat.
x In afara de setarea sau schimbarea lor intr-un program, variabilele comune pot fi
setate sau schimbate prin setarea unui parametru. Pentru informatii detaliate
despre setarea parametrului, vedeti CAPITOLUL 4 SETAREA PARAMETRULUI,
OPERAREA DATELOR in MANUALUL DE OPERARE.
3.2.2 Variabile locale
Asa cum spune si numele, variabilele locale sunt variabilele pe care un utilizator le
poate seta asa cum le doreste, cu nume sugestive. Pana la 127 de variabile locale pot fi
utilizate pentru fiecare din turelele A si B.
273
[Format]
Litera
Litera
O, N si V nu pot fi utilizate
Exemplu:
[Detalii]
O variabila locala nu poate sa aiba acelasi nume deja folosit pentru un nume de functie,
operator de comparatie, operator logic (boolean) sau adresa caracter*. (Pentru detalii
despre numele unei functii, vedeti Functia de calcul aritmetic 2, pentru operatorii de
comparatie, Functia de calcul aritmetic 1 si pentru operatorii logici, Functia de calcul
aritmetic 2.)
*
Adresele extinse sunt date pentru a realiza LAP, procesare trasee si cicluri fixe ale
utilizatorului. Ele sunt necesare deoarece nu sunt litere indeajuns in alfabet pentru a
acoperi numarul necesar al numelor de extensie. Urmatoarele adrese sunt utilizate in
prezent.
Cand date noi sunt trecute sub o variabila locala deja inregistrata cu alte date,
datele vechi sunt actualizate (sterse).
Programul principal
274
x
x
Asa cum e aratat mai sus, variabilele cu acelasi nume ca cele deja inregistrate, sunt
inregistrate ca variabile diferite.
275
276
Cand o variabila locala este nou setata intr-un subprogram, numele ei si datele
numerice sunt inregistrate in memorie. Ea este valabila numai in subprogramul
respectiv si este stearsa cand instructiunea RTS in acel subprogram este
executata.
Cand datele numerice de sub o variabila locala care are deja alte date numerice,
se actualizeaza in timpul executarii unui subprogram, datele vechi se sterg. Daca
cateva variabile locale cu acelasi nume sunt inregistrate in memorie, datele
numerice ale ultimei variabile locale sunt actualizate.
Cand N2010 din subprogramul 2 este executat, variabilele locale ABC=400 si DEF=350
sunt inregistrate in memorie dar sunt sterse prin executarea RTS in subprogram 2. De
aceea in blocurile anterioare lui N2040, sunt utilizate variabilele inregistrate cand
subprogramul 2 a fost apelat. Cand blocul N2040 este executat, valorile numerice ale
variabilelor locale ABC si DEF inregistrate in subprogramul 2 sunt actualizate la 220 si
respectiv 300, iar cele inregistrate in subprogramul 1 si programul principal nu sunt
actualizate.
277
Litera
Trei alfanumerice
278
279
Datele numerice ale acestor variabile sunt fata de originea sistemului de coordonate al
programului (zero-ul programului).
Variabilele droop
280
Variabilele de repornire
Pentru aceeasta variabila, un sir de caractere sau un cod hexazecimal (cu $ inainte)
intre ghilimele
pot fi utilizate. Literele alfabetului (mari si mici) pot fi utilizate pentru
sirul de caractere. Pentru procedura vedeti 4.1 Functia de control 2 Instructiunea
GET/PUT. Pot fi setate pana la patru caractere din codul hexazecimal. Afisarea unui
comentariu este data cu variabila de iesire VDOUT [] = numarul codului. Vezi mai jos.
281
Exemplu program 1:
Exemplu program 2:
Cand programul de mai sus este executat, este afisat numai ABC ca comentariu. Setati
un comentariu fara sa plasati un spatiu intre caracterele comentariului. In exemplul de
mai sus, deoarece trei caractere sunt setate la VUACM [1], al patrulea caracter si
urmatoarele trebuie setate la VUACM [4].
Exemplu program 3:
Exemplu program 4:
282
Variabila aritmetica
Comanda NOEX
Indicata la inceputul unei secvente de setare a unei variabile, pentru a grabi verificarea
programului prin eliminarea procesarii bloc cu bloc. (Operatia este aceeasi indiferent
daca aceasta comanda este data sau nu.)
Comanda NOEX este valabila numai in regimul de operare bloc cu bloc cu 1 setat la
comanda de ignorare NOEX cu parametru optional (OTHER FUNCTION 1).
3.2.4 Variabile de citire I/O
Variabilele de citire I/O sunt variabile de sistem care citesc intrarile/iesirile panoului si
intrarile/iesirile semnalelor. Variabila de sistem utilizata pentru citirea intrarii este VIRD
iar cea utilizata pentru citirea iesirii este VORD.
[Format]
x
Citirea intrarii:
verificare numar
pozitie
Citirea iesirii:
verificare numar
pozitie
*Datele citite sunt 1 daca bit-ul este ACTIV si 0 daca bit-ul este INACTIV.
283
284
285
+
-
Operator
Ce inseamna
Semn pozitiv
Semn negativ
+
-
Adunare
Scadere
Inmultire
Impartire
Exemplu
Expresie de comparatie
Operator
Ce inseamna
(Mai
mic decat, <)
LT
EQ
NE
(Diferit )
GT
GE
LE
Exemplu
Continut
Sari la N100 cand V1
este mai mic ca 5
Sari la N100 cand V1
este mai mic sau egal 5
Sari la N100 cand V1
este egal cu 5
Sari la N100 cand V1
este diferit de 5
Sari la N100 cand V1
este mai mare ca 5
Sari la N100 cand V1
este mai mare sau egal
ca 5
Regula
Inserati un
spatiu pe
fiecare parte a
operatorului
286
4. Instructiuni utilizator 2
Instructiuni utilizator 2 permite utilizarea mai multor functii decat sunt furnizate de
Instructiuni utilizator 1, incluzand variabilele I/O, operatiile logice, operatii cu functii si
instructiunile echipamentului, cum ar fi instructiunea CALL, instructiunile
MODIN/MODOUT si instructiunile PUT/GET.
4.1 Functiile de control 2
Instructiunile echipamentului NC de sub Instructiuni utilizator 2 instructiunile CALL,
RTS, MODIN, MODOUT, READ/WRITE si GET/PUT, sunt descrise in aceasta sectiune.
Un spatiu sau un tab trebuie intotdeauna inserat dupa o instructiune de control.
4.1.1 Instructiunea CALL Apelarea programului
[Formatul programului]
unde,
N0
CALL
O1
Q1
[Functia]
Subprogramul desemnat de <O1> este apelat si executat. Cand variabilele sunt setate
in sectiunea de setare a variabilelor, toate sunt inregistrate.
Exemplu:
287
[Functia]
Instructiunea RTS trebuie intotdeauna specificata la sfarsitul unui subprogram.
Executarea blocului RTS incheie subprogramul apelat si secventa de executie sare la
blocul urmator dupa cel care contine instructiunea CALL. Variabilele inregistrate in
blocul care contine instructiunea CALL si variabilele din subprogram sunt toate sterse.
Statutul definit/nedefinit al variabilelor locale cu o instructiune IF
unde,
N2
IF
GOTO
N3
Aceasta verifica daca variabila locala cu numele respectiv este definita sau nu. Un salt
este facut la numele secventei desemnate N3, daca este definit; daca nu este definita,
se executa blocul de dupa N2.
Exemplul 1:
Daca variabila locala ABC a fost definita, executarea secventei sare la N2000. Daca nu
a fost definita, urmatorul bloc este executat.
Exemplul 2: program principal
288
Cand blocul N1000 din programul principal este executat, executia secventei sare la
subprogramul O1234.
Subprogramul este executat de la N001 si cand controlul citeste instructiunea RTS in
N050, executa secventa, apoi sare inapoi la N1001 din programul principal si comenzile
din acel bloc si blocurile consecutive sunt executate. In acelasi timp cu saltul de la
subprogram la programul principal, variabilele XP1 si ZP1 sunt sterse.
Ordinea executiei programului:
unde,
N0n
MODIN
O1
Q1
- numele secventei
- instructiune MODIN
- numele subprogramul de apelat. Obligatoriu.
- indica numarul de repetari al subprogramului de apelat (1 pana la
9999 dupa adresa Q; este Q1 daca nu e specificat)
- Setati variabilele de folosit in subprogramul apelat.
[Functia]
Subprogramul desemnat este apelat de fiecare data cand o comanda de miscare pe o
axa este executata. Subprogramul desemnat este apelat si executat de fiecare data
cand o comanda de miscare pe o axa (*1) in programul care apeleaza acel subprogram
este executat. Aceasta functie ramane activa pana cand instructiunea MODOUT
descrisa in (4) este citita.
*1 Miscarea de comanda pe axa inseamna orice comanda in G00, G01, G03 si G31
pana la G35 care contine fie un X sau un Z sau amandoua.
4.1.4 Instructiune MODOUT
[Formatul programului]
N0
MODOUT
[ Functie]
Aceasta este instructiunea de anulare a regimului MODIN.
289
[Exemplu de program]
Exemplu de program cu instructiuni MODIN si MODOUT.
Programul principal
Subprogram
Programul este pornit din N001 al programului principal iar comenzile pana la N030 sunt
executate normal. La executarea comenzilor din N031, subprogramul O1000 este apelat
in regim MODIN. Totusi subprogramul nu este executat in acest bloc. Cand comenzile
miscarii pe axe in blocul N032 sunt terminate, subprogramul O1000 este apelat si
executat pana in N1040 in acel subprogram. Instructiunea RTS determina un salt la
programul principal si urmatoarea secventa, N033, este apoi executata. Acelasi pas
este repetat pana la blocul N039 in programul principal. Instructiunea MODOUT in N040
anuleaza regimul MODIN si comenzile in blocurile de dupa N041 sunt executate normal.
290
Subprogram
In acest exemplu, regimul MODIN este activ de la N001 la N030 pentru subprogramul
O1000 si de la N010 la N020 pentru subprogramul O2000.
Secventa:
(1) In blocurile de la N001 la N009, subprogramul O1000 este apelat si executat de
fiecare data cand o comanda de miscare pe o axa este executata.
(2) In blocurile de la N010 la N020, subprogramul O1000 este apelat si executat imediat
dupa ce o comanda de miscare pe axa este executat. Apoi subprogramul O2000
este apelat si executat successiv. Daca programul cu suprogramul O2000 contine o
comanda de miscare pe axa, N2001 in acest exemplu, O1000 este executat dupa ce
comanda de miscare pe axa este terminata. Dupa ce subprogramul O2000 este
terminat, blocul de comenzi in programul principal este executat.
(3) In blocurile de la N021 la N030, subprogramul O1000 este apelat si executat de
fiecare data cand o comanda de miscare este executata.
291
unde,
N0
READ
N
unde,
N0
WRITE
N
[Functia]
READ :
WRITE:
292
[Detalii]
x Protocolul de transmisie
Rata baud si configuratia codului pentru canalul interfetei RS232C care se utilizeaza
pentru comunicarea cu un echipament RS232C trebuie setata dinainte.
Acesti parametri de comunicare sunt setati la parametrul optional al CNC (RS232C)
prin selectarea PARAMETER SET.
x
Codul de transmisie
Pentru codurile de transmisie se utilizeaza codul JIS 8 bit sau JIS 7 bit (in acest caz
se utilizeaza un numar par).
Sfarsitul transmisiei datelor este fie NULL, fie %. Care dintre aceste coduri sunt
utilizate este determinat de setarea la oprire de verificare cu parametru optional
(RS232C).
(% este selectat de 1, iar NULL este selectat de 0)
[Completari]
x Urmatoarele situatii in timpul transmisiei de date declanseaza alarma B:
o Numarul de caractere ale transmisiei de date depaseste 160.
o Transmisia de date prin interfata RS232C se opreste pentru o durata mai mare
decat cea prescrisa.
o Se declanseaza o alarma in interfata RS232C in timpul transmisiei.
o RS232C nu mai este pregatita pentru transmisie.
x Nu listati iesiri utilizand acelasi canal al interfetei RS232C in timpul executiei
comenzii READ/WRITE.
x Executia comenzii READ/WRITE si listarea datelor masurate nu pot fi executate in
acelasi timp.
Daca una este in executie, executia celeilalte comenzi este oprita.
x Deoarece zonele pentru READ si WRITE sunt diferite, executia comenzii READ nu
modifica zona WRITE.
x Numai un numar de secventa poate fi pus inaintea comenzii READ/WRITE.
x Cand se foloseste codul JIS 7 bit, desemnati codul SI (shift in $0F) la inceputul
comunicatiei 1 si desemnati SO (shift out $0E) la sfarsit. Deoarece ambele SI si SO
sunt tratate ca date, includeti-le in numarul de caractere din transmisie.
293
unde,
N0
- numele secventei acestui bloc (poate fi omis)
GET - instructiune GET
s
- numele variabilei utilizate sa inregistreze datele in zona READ unde datele sunt
stocate de instructiunea READ (variabile comune, variabile de sistem, variabile
locale, variabile de iesire)
K
- acesta indica numarul de cifre de citit din zona de citire unde datele au fost
inregistrate de instructiunea READ (max. 10 linii). Daca s=0 acesta indica
numarul de caractere ce se ignora (max 160 caractere)
N0
- numele secventei acestui bloc (poate fi omis)
PUT - instructiune PUT
s
- datele de scris in zona de scriere: numele variabilei, sir de caractere sau numar
hexazecimal (variabila comuna, variabila de sistem, variabila locala, variabila de
intrare, ABC, $0A)
K
- aceasta indica numarul de cifre de scris din zona de scriere unde datele au fost
inregistrate de instructiunea WRITE (max. 10 linii). Daca s=0 aceasta indica
numarul de spatii ale codului (max 160 caractere)
[Functia]
Instructiunea GET : Aceasta citeste datele numerice (codul JIS8) din zona de citire unde
datele au fost inregistrate cu instructiunea READ si le seteaza pentru variabila
desemnata.
Instructiunea PUT: Aceasta inregistreaza datele numerice si sirul de caractere al
variabilei setate in zona de scriere cu instructiunea WRITE. Datele sunt inregistrate in
codul JIS8.
[Detalii]
x Instructiunea GET:
Mai intai este citit codul de citire din zona de citire de instructiunea READ; este citit
numarul de caractere desemnate in K, numarand din pozitia RRP. Apoi aceasta
citire este convertita in valori numerice si seteaza tipul de variabile desemnate in s.
In acest timp, RRP este suplimentata cu valoarea K.
RRP este setat la inceputul zonei de citire cand instructiunea READ este executata
sau CNC este resetata si este suplimentata cand GET este executata. Nu poate fi
intoarsa. Alarma B se declanseaza in urmatoarele cazuri:
a) Cand RRP depaseste numarul de coduri citite de instructiunea READ.
294
x
x
295
[Exemple de programe]
Exemplul 1. Program care utilizeaza instructiunile READ/WRITE si GET/PUT
Datele sunt citite din CN0
Mesajul (a) (10 litere) este sarit
A 11 litera este citita in V1
296
Datele transmisiei
spatii
Cap de tabel
297
Variabilele de iesire:
Variabilele care reprezinta semnale de iesire din control la echipamentul periferic,
cum ar fi lampi indicatoare si afisaj alarme pe panoul de comanda.
Aceste semnale sunt denumite date de iesire.
4.2.1 Variabile de intrare
Echipamentul care
le genereaza
0 (Inactiv), 1 (Deschis)
1 bit prin care variabilele #1 pana la #8 corespund cu 0
pana la 7.
5 bit numar hexazecimal, $0 pana la $F
Panoul de comanda
EC
Panoul de comanda
EC
Panoul de comanda
298
299
Expresii logice
Operator
OR
AND
EOR
NOT
Ce face
Suma
Inmultire
OR exclusiv
Negatie
Exemplu
Regula
Puneti un spatiu
in fiecare parte
Functii
Functia
SIN
COS
TAN
ATAN
ATAN2
SQRT
ABS
BIN
BCD
ROUND
FIX
FUP
DROUND
DFIX
DFUP
MOD
Ce face
Sinus
Cosinus
Tangenta
Arctangent (1)
Interval: -90 pana la 90
Arctangent (2)
Unghiul punctului definit
de coordonatele (a, b).
Intervalul -180 pana la
180
Radacina patrata
Valoare absoluta
Conversie din zecimal in
binar
Conversie din binar in
zecimal
Rotunjire
Rotunjire la Intreg (-)
Rotunjire la intreg (+)
Revenire
Rotunjire la a treia
zecimala
Rotunjire la a treia
zecimala (-)
Rotunjire la a treia
zecimala (+)
Rest
(a-fix[a/b] *b)
Exemplu
Regula si observatii
Numerele dupa
simboluri trebuie
incluse in paranteze
drepte
Combinatie de Operatii
x Operatiile si functiile explicate in pagina anterioara pot fi combinate dupa cum e
nevoie.
300
301
5.2.2 Constante
Exista doua tipuri de constante: intregi si reale
x Intregi
Constantele intregi sunt numere intregi. Ele pot fi exprimate pana la 8 cifre si sunt
interpretate ca numar zecimal.
x Reale
Constantele reale sunt numere intregi. Ele pot fi exprimate pana la 8 cifre incluzand
o zecimala si sunt interpretate ca numar zecimal.
5.3 Regulile de operare/tipuri ale variabilelor si evaluarea valorilor lor
5.3.1 Tipul variabilei si evaluare
Cand se seteaza o variabila, este utilizata o instructiune de alocare:
Exemplu:
unde,
V=
nume variabila
constanta, nume variabila, expresie si functie
Cu aceasta setare, valoarea lui este evaluata, iar valoarea lui V este schimbata in
conformitate cu regula.
Numele variabilei V
Unitati de masura
Tip
Evaluarea valorii
1 mm
1/10000 toli
[I]
Neschimbat
Variabile de sistem
[R]
mm toli
[I]
[R]
Variabile comune
Variabile locale
Adresa extinsa
Variabila I/O
[I]
[R]
[I]
[R]
[I]
[R]
[I]
[R]
Neschimbat
Neschimbat
Neschimbat
Neschimbat
(rotunjire)
Abreviatii:
[I]..Intreg
[R].Real
..Schimba in real
..Schimba in intreg
302
Tipul
expresiei
Operator
+
-
Ce face
Suma
Scadere
Expresie
aritmetica
+
-
Semn pozitiv
Semn negativ
*
/
EOR
OR
AND
Inmultire
Impartire
Mai mic decat <
Mai mic decat
sau egal
Egal cu =
Diferit
Mai mare decat >
Mai mare decat
sau egal cu
OR exclusiv
Suma
Inmultire
NOT
Negare
LT
Expresie de
comparatie
LE
EQ
NE
GT
GE
Expresie
logica
Tip element
1 A
[I]
[R]
[R]
[I]
[R]
[R]
[I]
Tip
element 2
B
[I]
[R]
[R]
Tipul
rezultatului
operatiei C
[I]
[R]
[R]
[R]
[I]
[R]
[R]
[R]
[I]
[R]
[b]
[R]
[R]
[R]
[I]
[I]
(rotunjire)
[I] sau
(rotunjire)
(rotunjire)
[I]
[I]
Prescurtari:
[I]..Intreg
[R}Real
Schimba in real
....Schimba in intreg
[b].Logic
303
Tipul
expresiei
SIN
COS
Ce face
Unitati de
masura
Tip element 1
A
Sinus
Cosinus
Tangenta
Tip element 2
B
[R]/1000 grade
(metric)
[R]/1000 grade
(toli)
[R] -
Rezultatul
operatiei C
TAN
ATAN
ATAN2
Arctangenta
[R]*1000
1/1000 grade
(metric)
[R]*1000 (1/10000
grade
(toli)
1 mm
1/10000
1 mm
1 tol
SQRT
Radacina
patrata
ABC
Valoare
absoluta
BIN
(rotunjire)
BCD
(rotunjire)
ROUND
Rotunjire
(neschimbat)
FIX
Rotunjire
(neschimbat)
FUP
Numara
ca
numere intregi
(neschimbat)
304
Prescurtari:
[I]..Intreg
[R}Real
Schimba in real
Schimba in intreg
[b].Logic
6. Exemple de programe Instructiuni utilizator
Trei programe tipice sunt furnizate in urmatoarele pagini.
Vedeti aceste exemple si metodele de programare utilizate ca sa puteti utiliza din plin
functia Instructiuni utilizator.
Exemplu de program 1 (prelucrare ax cu contur similar)
Sa presupunem ca trei piese diferite cu contururi similare cu acel aratat mai sus trebuie
prelucrate. Programele sunt pregatite folosind functia Instructiuni utilizator asa cum e
descris mai jos.
[Secventa program]
Procedura:
1. Denumiti fisierele celor trei piese:
305
V1 = scula de degrosare
DX1= diametrul DX1
V2 = scula de finisare
DX2= diametrul DX2
V3 = viteza de aschiere in ciclul de DX3= diametru DX3
degrosare
V4 = viteza de aschiere in ciclul de WLZ1 = adaos de finisare in directie
finisare
longitudinala (WZ1)
LZ1 = dimensiune longitudinala LZ1
UDX1 = adaos de finisare pe diametru
LZ2 = dimensiune longitudinala LZ2
XS = coordonata X al punctului de
pornire LAP
LZ3 = dimensiune longitudinala LZ3
ZS = coordonata Z al punctului de
pornire LAP
4. Pentru a prelucra o piesa, se utilizeaza regimul LAP.
5. Pasii descrisi mai sus sunt enumerati in tabelul de mai jos.
Subprogram
Subprogramul care defineste conturul, pregatit utilizand variabile locale si comune,
poate fi programat asa cum e aratat mai jos pe baza tabelului de mai sus.
306
Programul principal
Programul de aschiere este compus din trei programe principale pentru fiecare piesa.
307
[Supliment]
x Numele fisierului programului de aschiere (programul principal)
Puneti $ in fata numelui fisierului. Daca programul este pe banda, ordinea este
urmatoarea :
x
x
La prelucrarea unui contur care contine un arc si portiune conica si cand punctul(ele)
intersectiei nu este indicat pe desen, functiile de operare ale functiei Instructiuni utilizator
pot fi utilizate cu eficienta pentru a crea programul.
[Secventa program]
(1) Cu marirea sectiunii A, echipamentul calculeaza punctele de intersectie utilizand
variabilele si functia de operare ale utilizatorului.
Punctele care trebuie calculate sunt coordonata Z ale punctului a si coordonatele X si Z
ale punctului b. Pentru a le obtine, variabilele sunt setate ca mai jos.
308
(3) Deoarece modelul in sectiunea A poate fi utilizat in comun cu alte piese, este
preferabil sa se programeze un astfel de contur ca subprogram. Vom numi
subprogramul
Variabilele XD2, ZL1 si ZL2 sunt setate in acest
subprogram, si alte variabile sunt setate in programul principal.
(4) Pregatiti programul de aschiere ca un program princuipal.
Numele filei programului principal este
Functiile LAP si functiile de
compensare a razei la varf sunt utilizate in programul principal.
309
Subprogram
310
[Supliment]
x Variabilele sunt setate in blocul N1000
x Coordonata pe Z a punctului a este comandata in blocul N1001.
x Coordonatele pe X si Z a punctului b si raza arcului sunt comandate in bloc
N1002.
x Coordonatele pe X si Z a punctului c sunt comandate in bloc N1003
x RTS in blocul N1004 indica sfarsitul subprogramului.
Subprogramul ORT01 este apelat de comanda in blocul N109 pentru a defini
conturul care consta din arc si con. Variabilele utilizate pentru definirea acestui
contur sunt toate setate in acest bloc.
Exemplu program 3 (prelucrarea unui contur care consta dintr-un contur repetat)
Acesta este un exemplu de programare pentru o piesa care are un contur care se
repeta, cum ar fi o roata de curea.
311
[Secventa program]
(1) Presupunand ca sunt mai multe roti de curea cu contur similar, ca mai sus. Pentru
simplificarea programelor acestor prelucrari, exprimati conturul piesei A utilizand
variabile.
Nume
variabila
PC11
XH1
XD1
ZW1
ZW2
TW1
D1
DK
Continut
Pasul
Inaltime canal
Punctul de pornire al aschierii
Latimea canelurii
Conicitate pe Z
Latimea sculei
Valoarea lui I de 1R
Valoarea lui K de 1R
312
Subprogram
(3) Programul de prelucrare a unei caneluri a fost creat in pasul (2). Utilizand acest
subprogram, programul de prelucrat roata de curea aratat in fig. 3.1 poate fi pregatit.
Faceti acest program ca un program principal: Numele filei este PULLY-1.MIN
313
[Supliment]
Instructiunea MODIN in blocul N007 trece echipamentul in regim MODIN in care
subprogramul este apelat si executat de fiecare data comenzile de miscare pe axe sunt
incheiate. In acest bloc, variabilele utilizate in subprogramul OPP1 sunt de asemenea
setate.
In blocurile N007 pana la N011, subprogramul OPP1 este apelat si executat de fiecare
data cand comenzile de miscare pe axe in acele blocuri sunt incheiate, prelucrand in
acest fel canelurile rotii de curea.
Canelurile rotii de curea ar putea fi de asemenea prelucrate utilizand instructiunea CALL
in loc de MODIN si MODOUT. Totusi cand instructiunea CALL este utilizata, acea
instructiune trebuie repetata de fiecare data cand subprogramul trebuie apelat.
314
315
[Formatul de programare]
Comenzile trebuie specificate in urmatoarea ordine:
Comenzile incluse in [ ] pot fi omise. Virgula , poate fi de asemenea omisa daca ceea
ce urmeaza este omis.
x
x
Daca este omis un nume de unitate (device), fisier, si/sau o extensie, intrarile de
MD1, A si MIN, sunt active. Daca toate intrarile pentru fm sunt omise,
este activ.
Daca sau ? este utilizat in numele fisierului programului principal, se
declanseaza o alarma
Daca fisierul specificat nu exista, se declanseaza alarma.
x
x
x
Daca intrarea pm este omisa, este folosit numele primului program din fisierul
specificat cu programe principale.
Se declanseaza o alarma, daca programul specificat nu exista in fisierul de
programe principale selectate, fm.
Daca M02 sau M30 care indica sfarsitul programului nu este specificat in programul
principal, se declanseaza alarma.
316
x
x
n: numarator repetitie
317
3. Blocul de ramificatie
Functia de ramificatie a programului de planificare, care este identica cu CAPITOLUL 12
punctul Functia Instructiune control 1 (3.1.), este posibila datorita blocurilor GOTO si
IF, care ofera ramificatie neconfitionata, respectiv conditionata.
Blocul GOTO
[Functia]
Blocul GOTO schimba secventele programului neconditionat. Secventa la care se sare
este specificata utilizand un nume de secventa imediat dupa comanda GOTO.
[Format]
Comenzile trebuie specificate in ordinea urmatoare:
Blocul IF
[Functia]
Blocul IF schimba secventele programului conditionat. Daca conditia este adevarat,
secventa sare la alta secventa. Daca este fals, continua pana la urmatoarea oprire.
[Format]
Comenzile trebuie specificate in urmatoarea ordine:
318
319
320
x
x
x
x
x
O comanda a unghiului in definirea conului este valida in: G00, G01, G31, G32,
G33, G34, si G35.
Unghiul este specificat dupa adresa A
.
Unitatile de masura pentru comenzile unghiului pentru specificatiile metrice si toli
sunt dupa cum urmeaza:
0
Metric
:1
m
..0.001
0
:10
m 0
.01
0
:1mm
.1
Toli
:1/10000 toli
..0.001 0
0
:1 tol
..1
Echipamentul interpreteaza comenzile ca o comanda de con cand comenzile
contin fie un X sau Z impreuna cu un A.
Daca o comanda A este data cu ambele X si Z, sau cand este data fara nici un X
sau un Z, se declanseaza o alarma.
Comanda de prelucrare con cu ajutorul unghiului este valabila in:
LAP
Regim de compensare a razei la varf
Regim de programare incrementala
Subprograme
Unghiul este masurat in planul Z-X cu sensul pozitiv al axei Z fiind 0 grade. Este
pozitiv cand este masurat in sens invers acelor de ceas si negativ in sensul
acelor de ceas. In figura de mai jos, unghiul este exprimat ca A135 in unitati de
masura ale echipamentului NC de 1mm, deoarece unghiul este masurat in sens
invers acelor de ceas.
Pentru unghiul aratat in dreapta figurii, A225 si A-135 vor da acelasi con.
321
322
Simbol
L
D
L1
D1
CX
CZ
Descriere
Lungime bac
Dimensiune bac
Lungimea de prindere a bacului
Latime de prindere a bacului
Diametru de prindere a universalului
Distanta fata de zero program
Metoda
Axe universal/papusa
mobila
323
324
1) Cand masina este pornita sau cand echipamentul NC este resetat, controlul este
automat setat in regim de bariera inactiv (M24 si M20 activ). Daca este necesar ca
functia barierei universalului si pinolei sa fie activata, comandati M25 si M21.
2) Functia bariera a universalului si pinolei este activa pentru deplasarea cu impuls
manual sau cu avansul normal.
3) Bariera este modificata cand date noi de setarea barierei sunt inserate.
325
rotatie
326
x
x
Aceste coduri M sunt modale. Odata ce M695 este specificat, comanda M695
este activa pana cand comanda M694 este specificata.
Cand masina este pornita sau dupa ce sistemul este resetat, aceste coduri M trec
in starea M694.
5.3.2 Parametri
Urmatorii parametri sunt adaugati pentru a permite setarea amplitudinii (Q
), ciclului (P)
si intervalul de temporizare (R).
(1) Amplitudinea variatiei vitezei arborelui principal (Q
)
Seteaza o amplitudine de variatie a vitezei de rotatie a arborelui.
Parametru cuvant
No. 114
Unitatea de setare
1[%]
Intervalul de setare
0 pana la 100
Valoarea initiala
0
(2) Ciclul de variatie a vitezei de rotatie a arborelui principal (P)
Seteaza un ciclu de variatie a vitezei arborelui
Parametru cuvant
No. 115
Unitatea de setare
0.1 [sec]
Intervalul de setare
0 pana la 255
Valoarea initiala
0
(3) Intervalul de temporizare (R)
Seteaza un interval de temporizare
Parametru cuvant
No. 116
Unitatea de setare
0.1[sec]
Intervalul de setare
0 pana la 125
Valoarea initiala
0
5.3.3 Variabile de sistem
Urmatoarele variabile de sistem sunt adaugate pentru a permite citirea si scrierea
parametrilor de mai sus.
VFLTQ
: A mplitudinea variatiei vitezei arborelui principal
VFLTP: Ciclul de variatie al vitezei de rotatie a arborelui principal (P)
VFLTR: Interval de temporizare (R)
327
(2) Nu utilizati acest control daca variatia vitezei arborelui principal produce probleme in
aschiere.
(Ex.)
x Filetare cu tarodul
x Strunjire plana (M220 pana la M226)
(3) Acest control este valabil numai pentru rotatia arborelui principal inainte (M03) si
rotatie in sens invers (M04)
(Ex.)
x Comanda de orientare a arborelui (M19)
x Comanda de rotire a arborelui pe distanta predeterminata
x Rotatie sincronizata (M151)
(4) Chiar pentru rotatia arborelui inainte (M03) sau rotatia arborelui inapoi (M04), acest
control nu este valabil in urmatoarea situatie.
(Ex.)
x In timpul rotatiei cu viteza constanta (G96)
(5) Daca relatia dintre ciclul de variatie a vitezei arborelui (P) si intervalul de temporizare
(R) este asa cum e aratat mai jos, controlul variatiei vitezei arborelui nu poate fi
folosit. Aveti grija de acest lucru cand setati datele.
Ciclul de variatie a vitezei arborelui (P) Intervalul de temporizare (R) x 2
328
329
CAPITOLUL 15 ANEXE
Anexa 1. Tabel cu coduri G
: Optional
Altele : Standard
CODUL G
G00
G01
G02
G03
G04
G05
G06
G07
G08
G09
G10
G11
G12
G13
Selectare turela A
G14
Selectare turela B
G15
G16
G17
G18
G19
G20
G21
G22
G23
G24
G25
G26
G27
G28
G29
G30
G31
G32
G33
G34
G35
CONTINUT
Deplasare cu avans rapid
Interpolare liniara cu avans de lucru
Interpolare circulara in sensul acelor de ceasornic cu avans de lucru (CW)
Interpolare circulara in sensul invers acelor de ceasornic cu avans de lucru (CCW)
Temporizare
330
G36
G37
G38
G39
G40
G41
G42
G43
G44
G45
G46
G47
G48
G49
G50
G51
G52
G53
G54
G55
G56
G57
G58
G59
G60
G61
G62
Oglindire
G63
G64
G65
G66
G67
G68
G69
G70
G71
G72
G73
G74
G75
G76
G77
G78
G79
G80
331
G81
G82
G83
G84
G85
G86
G87
G88
G89
G90
G91
G92
G93
G94
G95
G96
G97
G98
G99
G100
G101
G102
G103
G104
G105
G106
G107
G108
G109
G110
G111
G112
G113
G114
G115
G116
G117
G118
G119
G120
G121
G122
Programare absoluta
Programare incrementala
332
G123
G124
G125
G126
G127
G128
G129
G130
G131
G132
G133
G134
G135
G136
G137
G138
G139
G140
G141
G142
G143
G144
G145
G146
G147
G148
G149
G150
G151
G152
G153
G154
G155
G156
G157
G158
G159
G160
G161G170
333
G171
G172
G173
G174
G175
G176
G177
G178
G179
G180
G181
G182
G183
G184
G185
G186
G187
G188
G189
G190
G191
G205G214
334
CONTINUT
Oprire program
Oprire optionala
Sfarsitul programului
Pornirea arboreului principal (sensul acelor de ceas) [roteste arborele de lucru in
sens invers acelor de ceas cand e vazut dinspre piesa]
Pornirea arboreului principal (sensul invers acelor de ceas) [roteste arborele de
lucru in sensul acelor de ceas cand e vazut dinspre piesa]
Oprire arbore principal
Schimbarea sculei
M07
M08
M09
M10
M11
M12
M13
M14
M15
M16
M17
M18
M19
M20
M21
M22
M23
M24
M25
M26
M27
M28
M29
M30
M31
M32
M33
M34
335
M35
Retragere pe Z a alimentatorului
M36
Avansare pe Z a alimentatorului
M37
M38
M39
M40
M41
M42
M43
M44
M45
M46
M47
M48
M49
M50
M51
M52
M53
M54
M55
M56
M57
M58
M59
M60
M61
M62
Anulare M64
M63
M64
M65
M66
M67
M68
M69
M70
M71
M72
M73
Traiectoria 1 de filetare
M74
Traiectoria 2 filetare
M75
Traiectoria 3 de filetare
336
M76
M77
M78
Deschidere lineta
M79
Inchidere lineta
M80
Inaintare overcut
M81
Retragere overcut
M82
M83
M84
M85
Inchidere universal
Deschidere universal
M86
M87
M88
M89
M90
M91
Capac deschis
M92
M93
M94
Incarcatorul incarca
M95
Incarcatorul descarca
M96
M97
M98
M99
M100
M101108
M109
M110
M111
Semnal exterior M
Anulare m110
Cuplare axa C (se apecifica fara alte comenzi)
Setarea automata a punctului de zero pentru arborele pick-off
M112
M113
M114
M115
Descarcatorul ACTIV
M116
Descarcatorul INACTIV
M117
M118
M119
M120
M121
M122
Lineta retrasa
337
M123
M124
Lineta avansata
Verificare timp extra ACTIV (se porneste alarma daca se depaseste timpul de
M125
M126
M127
M128
Retragere ax pinola
M129
Avans ax pinola
M130
M131
M132
M133
M134
M135
M136
M137
M138
M139
M140
M141
M142
M143
M144
M145
M146
Eliberare axa C
M147
Fixare axa C
M148
M149
M150
M151
M152
M153
M154
M155
M156
M157
338
M158
M159
M160
M161
M162
M163
M164
M165
Anulare M163
Fixare reglaj turatie scula rotativa (100%)
Anulare M165
Ignorare oprire ciclu si procesare bloc cu bloc
M166
M167
M168
M169
M170
M171
M172
M173
M174
M175
M176
Eliberare axa Y
M177
Fixare axa Y
Fixare pinola universal
Eliberare pinola universal
M178
M179
M180
M181
M182
M183
M184
M185
M186
M187
M188
M189
M190
M191
M192
M193
Anulare M194
M194
M195
Anulare M196
M196
339
M197
M198
M199
M200
M201
M202
M203
M204
M205
M206
M207
M208
M209
M210
M211
M212
M213
M214
adancimea de aschiere
Oprire ax scula rotativa de la turela 3 sau ciclu prelucrare pana: divizare egala a
adancimii de aschiere
M215
M216
M217
M218
M219
M220
M221
M222
M223
M224
M225
M226
M227
M228
M229
M230237
Semnal exterior M
Oscilatia arborelui sculei rotative
M238
M239
340
M240
M241
M242
M243
M244
M245
M246
M247
M248
Pick-off INCHIS
M249
Pick-off DESCHIS
M250
M251
M252
M253
M254
Oprire program
M255
M256
M257
M258
M259
M260
M261
M262
M263
M264
M265
M266
M267
M268
M269
M270
M271
M272
M273
M274
M275
M276
M277
M278
M279
M280
M281
M282
Anulare M265
Anulare deplasare rapida in timpul deplasarii manuale cu impuls
341
M283
M284
M285
M286
M287
M288
M289
M290
M291
M292
M293
M294
M295
M296
M297
M298
M299
342
CONTINUT
punct de zero pe axa Z
punct de zero pe axa Y
punct de zero pe axa X
punct de zero pe axa C
punct de zero pe axa W
deplasare a punctului de zero pe axa Z
deplasare a punctului de zero pe Y
deplasare a punctului de zero pe X
deplasare a punctului de zero pe C
deplasare a punctului de zero pe W
corectie scula pe axa Z
corectie scula pe axa Y
corectie scula pe axa X
compensare raza pentru axa Z
compensare raza pentru axa X
limita variabila pozitiva pe Z (sistemul de coordonate al
masinii)
limita variabila pozitiva pe X (sistemul de coordonate al
masinii)
limita variabila pozitiva pe W (sistemul de coordonate
al masinii)
limita variabila negativa pe Z (sistemul de coordonate
al masinii)
limita variabila negativa pe X (sistemul de coordonate
al masinii)
limita variabila negativa pe W (sistemul de coordonate
al masinii)
valoare abatere la schimbare directie pe axa Z
valoare abatere la schimbare directie pe axa Y
valoare abatere la schimbare directie pe axa X
valoare abatere la schimbare directie pe axa C
avans rapid pe axa T (1/10-1)
numar grup scula
numar setat pentru durata de viata a sculei
numar de piese prelucrate pe durata de viata a sculei
timp setat pentru durata de viata a sculei
timp de aschiere pentru durabilitatea sculei
uzura sculei setata pentru durabilitatea sculei
uzura sculei pe durata de viata a sculei
numar corectie scula (grup 1)
numar corectie scula (grup 2)
numar corectie scula (grup 3)
variabila care indica ca scula a fost folosita intr-un
INTERVALUL
DE SETARE
SUFIX
0
99999.999
0 999.999
032
064
096
0
99999.999
01000
132767
024
09999
0359999
0999.999
09999.999
032
064
096
112
120
196
112
120
343
VTLNG
VTLLF
VGRSL
VGRLF
VGRID
VXMPO
VXMCD
VXMON
VXMTG
VXMOG
VXMXZ
VXMNC
VXMCO
VXMMC
VXMMO
VXMMD
VXMDR
VRNGZ
VRNGX
VSNZ
VSNX
VIMDZ
VIMDX
VPFVZ
VPFVY
VPFVX
VPFVT
VPCHX
VPCHZ
VTOAA
VTOBA
VTOCA
VTOAB
VTOBB
program
variabila care indica ca scula a fost evaluata
neconforma la masurare
variabila care indica ca scula s-a uzat
numar scula selectata din grup
variabila a duratei de viata a sculei (grup de scule)
variabila numar indexare scula (grup de scule)
numar intrare pozitie pentru post-procesare date
masurate
valoare corectie
numarul corectiei de scula ce trebuie corectata
numarul grupului sculei ce trebuie corectata
numarul grupului corectiei sculei ce trebuie corectata
axa fata de care se corecteaza (0 :axa X, 1 :axa Z)
numaratoare corectii sarite
numaratoare consecutiva OK
ignorare numaratoare corectii
ignorare numaratoare OK
inregistrarea rezultatelor masurarilor anterioare
variabila date citite/necitite
pozitia cercului de referinta pe Z (sistemul de
coordonate al programului)
pozitia cercului de referinta pe X (sistemul de
coordonate al programului)
pozitia senzorului pe axa Z (sistemul de coordonate al
masinii)
pozitia senzorului pe axa X (sistemul de coordonate al
masinii)
datele de masurare in timpul prelucrarii pe axa Z
datele de masurare in timpul prelucrarii pe axa X
valoare de compensare a erorii pasului pe axa Z
valoare de compensare a erorii pasului pe axa Y
valoare de compensare a erorii pasului pe axa X
valoare de compensare a erorii pasului pe axa CT
pasul pe X
pasul pe Z
numarul a corectiei de scula la prima pozitie de
schimbare (ATC)
numarul B al corectiei de scula la prima pozitie de
schimbare (ATC)
numarul C al corectiei de scula la prima pozitie de
schimbare (ATC)
numarul A al corectiei de scula la a doua pozitie de
schimbare (ATC)
196
0/1
096
0/1
012
112
120
196
112
0999.999
032/64/96
112/24
13
0/1
099
112
1/2/4/8/16/32/6
4
0/80
NIMIC
NIMIC
0
99999.999
1/2
112
0 0.999
1120
200065000
Nimic
096
196
344
VTOCB
VTHRZ
VTHRX
VLMON
VEINT
VBNCT
VPWSP
VPWTP
VTLIN
VTLFN
VTLA1
VTLA2
VTLL
VTLD
VTLW
VTIZN
VTIZP
VTIXN
VTIXP
VTIPN
VGRIN
VGRFN
VGRA1
VGRA2
VGRL
VGRD
VGRW
VSIDC
VEXPO
VEXTR
VEXAX
VEXGF
VEXTO
VEXOG
VEXOK
VEXFB
VEXDR
VSIOZ
VSIOY
0
99999.999
0127
03
NIMIC
164
NIMIC
0
99999.999
138
04
0360.000
0360.000
0 9999.999
02
138
04
0360.000
0360.000
0 9999.999
0/1
09
112
120
196
112
120
196
NIMIC
0/1
032
112
03
0/1
0 999999
0/80
NIMIC
NUMAI CITIRE
NIMIC
345
VSIOX
VRSTT
VPAI
VCNGC
VXMDS
VTOPC
VCEJM
VMCN
VMDT
VXMBD
VXMAB
VWKCS
VWKCC
VUACM
VSKFA
VSKFB
VCHKL
VCHKD
VCHKZ
VCHKX
VTSL
VSIOC
VAPAZ
VAPAX
VSKPZ
VSKPY
VSKPX
VSKPC
VETFZ
VETFY
VETFX
VDIFZ
VDIFX
VETON
VETLN
VAPPZ
VAPPX
VMIRZ
NIMIC
NUMAI CITIRE
12
NUMAI CITIRE
NIMIC
0255
0128
NUMAI CITIRE
0 99999.9
09999
NELIMITAT
112
132
112
0/1
099999999
14
SIR
SIMBOLURI
(MAX.16)
1500
116
09999.999
NIMIC
09999.999
09999.999
346
VTSDA
VTSDB
VWKR
VRZV
VRCV
VRRG
VLZV
VLYV
VLRG
VPLOF
VRYV
VRBV
VRWV
VRXV
VTLMT
VMXA1
VMNA1
VMXA2
VMNA2
VCHIO
VCHSW
VZARP
VZBRP
VZCRP
VXARP
VXBRP
VWAP
VSNWD
VSNTU
VRUND
VUNIT
diametrul ax pinola D2
diametru ax pinola D3
fata frontala piesa WR
datele intr-un punct de coordonate pe axa Z pentru
robot
datele intr-un punct de coordonate pe axa C pentru
robot
date registru robot
coordonate punct pentru date incarcator piese pe axa
Z
coordonate punct pentru date incarcator piese pe axa
Y
date registru incarcator
corectie fata de zero a axei M pentru strunjire plana
coordonate punct pentru date robot pe axa Y
coordonate punct pentru date robot pe axa C
coordonate punct pentru robot pe axa W
coordonate punct pentru robot pe axa X
numar tip scula
max cod unghi de asezare in tabel A1
min cod unghi de asezare in tabel A1
max cod unghi de asezare in tabel A2
min cod unghi de asezare in tabel A2
schimbare date la prindere ID/OD
schimbare date lucru in universal/intre centre
pozitie desemnata pe axa ZA
pozitie desemnata pe axa ZB
pozitie desemnata pe axa ZC
pozitie desemnata pe axa XA
pozitie desemnata pe axa XB
pozitie desemnata pe axa W
distanta dintre centrul senzorului si capul senzorului in
directia de rotatie inainte a axei C
distanta dintre centrul senzorului si capul senzorului in
directia de rotatie in sens invers al axei C
constanta 360
sistem unitati de masura
09999.999
NIMIC
09999.999
099999999
199
032767
099999999
147
199
032767
0359.999
099999999
NIMIC
199
080
0360.000
I=1-38
J=1-4
K=1-6
0360.000
0,1
099999999
NIMIC
NUMAI CITIRE
07
347
LIST OF PUBLICATIONS
Publication No.
Date
Edition
5238-E
May 2005
1st
This manual may be at variance with the actual product due to specification or
design changes.
Please also note that specifications are subject to change without notice.
If you require clarification or further explanation of any point in this manual, please
contact your OKUMA representative.