SISTEM CNC

OSP P200M
MANUAL DE PROGRAMARE

(Prima Editie Mai 2007)

CE MARK (1st Edition) Pub. No.5228-E (ME33-018-R01) Apr.2005

MASURI DE SIGURANTA
Masina este echipata cu mecanisme de siguranta care servesc la protejarea personalului si
masinii fata de pericole neprevazute. Oricum, operatorii nu trebuie sa se bazeze in exclusivitate
pe aceste mecanisme de siguranta si trebuie sa se familiarizeze cu ghidul de protectia muncii de
mai jos pentru a se asigura o exploatare a masinii fara accidente.
Manualul si semnele de avertizare atasate masinii acopera numai acele pericole pe care Okuma
poate sa le prevada. Ele nu acopera toate pericolele posibille.
1. Precautii la instalarea masinii
(1) Pentru a ridica masina, folositi cabluri cu dimensiuni specificate si suficient de rezistente
pentru a suporta greutatea masinii. Ridicati incet masina.
(2) Utilizati masina la o temperatura ambientala intre 10 si 400C (50 si 1040F) si o umiditate
relativa de 80 % sau mai putin, pentru o utilizare stabila a masinii.
Pentru a mentine precizia statica a masinii in valorile garantate, urmatoarele conditii trebuie
indeplinite :
x Temperatura ambientala : 17 pana la 250 C (62.6 pana la 770 F)
x Umiditatea : 75% HR sau mai putin (fara condens)
x Masina si unitatea de CN nu trebuie sa vibreze excesiv.
x Locul de instalare trebuie sa fie fara praf, acid, gaz coroziv si sare.
(3) Aveti grija ca podeaua sa fie suficient de rezistenta pentru a sustine masina.
(4) Lasati suficient spatiu in jurul masinii ca sa puteti efectua intretinerea, inspectia si reglarea
fara nici o interferenta.
(5) Daca acoperirea de protectie este aplicata ghidajelor, trebuie indepartata in intregime.
(6) Masina trebuie echilibrata cu grija in timpul instalarii initiale; echilibrarea afecteaza in mare
masura precizia de masinare si service-ul masinii.
(7) Fixarile pentru transport sunt utilizate pentru transportul masinii. Aceste fixari trebuie
indepartate inainte de a porni curentul.
(8) Firele electrice trebuie trase numai de tehnicianul de service Okuma sau electricianul
autorizat.
(9) Nu conectati cablul de alimentare al masinii de acelasi tablou de electricitate ca
echipamentul de generare a zgomotului, cum ar fi aparatele de sudura. Facand aceasta, va
determina nefunctionarea CN.
(10) Masina trebuie impamantata independent de alte masini. Daca masina trebuie legata la
pamant de alte masini, nu conectati cablul de impamantare de acelasi terminal de
impamantare cu echipamentul de generare a zgomotului.
2. Precautii inainte de utilizarea masinii
(1) Utilizati uleiul de lubrifiere si hidraulic specificat sau echivalent.
(2) Nu setati o valoare mare pentru intervalul de alimentare cu ulei de lubrifiere. Daca acest
interval este prea mare, o cantitate suficienta de ulei de lubrifiere nu va fi furnizat in punctele
de lubrifiere, cauzand o functionare defectuoasa a masinii.
(3) Nu aplicati socuri CN, panoului de comanda sau dulapului electric. Socuri aplicate acestui
echipament va rezulta in nefunctionare sau functionari defectuoase.

(4) Inchideti toate usile de la CN, panoul de comanda si dulapul electric pentru a preveni
accesul umezelii, spanului sau altor materii straine.
(5) Verificati cablurile si firele pentru eventuale deteriorari. Cablurile deteriorate sau circuitele
pot provoca scurgeri sau socuri electrice.
(6) Intotdeauna fiti siguri ca nu sunt obstacole sau oameni langa partile in miscare ale masinii
inainte de a utiliza masina.
(7) Este recomandabil sa se foloseasca o emulsie pe baza de apa pentru a preveni focul. Nu
incercati sa prelucrati nesupravegheat daca o emulsie ne-solubila este utilizata.
3. Precautii in timpul utilizarii masinii
(1) Efectuati inspectia zilnica a masinii in conformitate cu punctele zilnice de inspectat indicate
in acest manual, imediat dupa pornirea masinii.
(2) Unitatea de lubrifiere automata furnizeaza ulei de lubrifiere in punctele de lubrifiere cand
curentul este pornit. Totusi, cand se porneste masina dupa o oprire lunga sau pe vreme
rece, uleiul de lubrifiere poate sa nu fie furnizat la toate punctele de lubrifiere. In astfel de
cazuri, furnizati ulei manual prin apasarea butonului de lubrifiere manuala de pe panoul de
comanda.
(3) Utilizati sculele de aschiere care intrunesc specificatiile masinii. Nu utilizati scule uzate.
Astfel de scule pot fi o cauza a accidentelor.
(4) Desi arborele principal se opreste pe moment in timpul orientarii sau schimbarii sensului de
rotatie, nu atingeti arborele sau scula deoarece incepe sa se roteasca imediat.
(5) Nu cuplati arborele niciodata dupa terminarea operatiei de indexare a arborelui, de exemplu
prin strangerea universalului. Arborele se poate roti, cauzand accidente serioase.
(6) Aveti grija ca sculele si piesele sa fie stranse bine.
(7) Nu atingeti niciodata piesele sau sculele cu mana goala.
(8) Nu incercati niciodata sa indepartati spanul prins in sculele de aschiere cu mana, in timp ce
arborele se roteste. Pentru a indeparta spanul, asigurati-va ca arborele s-a oprit si folositi o
perie sau o maturica.
(9) Nu va apropiati de punctul de aschiere. Emulsia, spanul si/sau scule rupte se pot raspandi.
(10) Nu porniti masina fara mecanismele de siguranta la locul lor. Nu indepartati capacele fara
sa fie necesar.
(11) Inainte de incarcarea sau descarcarea unei piese sau scule, asigurati-va ca arborele s-a
oprit complet.
(12) Nu atingeti partile in miscare sau stati langa masina in timpul utilizarii.
(13) Inainte de intrarea in incinta, aveti grija sa opriti alimentarea cu curent. Nu intrati niciodata
in incinta in timpul utilizarii automate.
(14) Nu atingeti nici un intrerupator cu mainile umede, ce ar fi extrem de periculos.
(15) Verificati vizual butoanele de pe panoul de comanda inainte de utilizare.
4.

Precautii referitoare la magazia de scule (ATC)

(1)

(2)

Dispozitivele de prindere ale sculelor in magazie, universal, etc, sunt destinate

sa fie sigure, dar este posibil ca o scula sa nu poata fi descarcata si sa cada in
cazul unui accident neprevazut, expunandu-va pe dumneavoastra pericolelor :
nu atingeti si nu va apropiati de mecanismul ATC in timpul operatii magaziei.
Intotdeauna verificati si schimbati sculele din magazie in modul manual de
intrerupere a magaziei.

II

(3)

(4)

5.

Indepartati aschiile care s-au lipit de magazie la intervale alocate deoarece pot
determina operare defectuoasa. Nu utilizati aer comprimat pentru indepartarea
acestor aschii, deoarece mai tare se vor impinge.
Daca magazia (ATC) se opreste in timpul lucrului, din diverse motive si trebuie
verificat fara intreruperea alimentarii cu electricitare, nu atingeti ATC deoarece
s-ar putea intampla sa inceapa sa functioneze brusc.

La Sfarsitul Programului de Lucru

(1)
(2)
(3)
(4)

La sfarsitul programului de lucru, curatati vecinatatea masinii.

Intoarceti ATC, APC si alte echipamente in pozitia prestabilita pentru retragere.
Intotdeauna intrerupeti alimentarea cu electricitate la masina inainte de a pleca.
Pentru a intrerupe alimentarea cu electricitate, intrerupeti butonul de pe panoul de
operare in pozitia OFF, apoi deconectati intrerupatorul de la alimentarea generala cu
electricitate.

6. Precautii in timpul Inspectiei de Intretinere si atunci cand apar Probleme

(1) Intotdeauna opriti alimentarea cu energie inainte de a efectua intretinerea sau inspectia.
(2) Purtati hainele corespunzatoare in timpul lucrului si urmati instructiunile unei persoane cu
pregatire suficienta.
(3) Aveti grija ca hainele si parul sa nu se prinda in masina. Operatorii masinii trebuie sa poarte
echipament de siguranta, cum ar fi incaltaminte si ochelari de protectie.

(4) Operatorii masinii trebuie sa citeasca manualul de instructiuni cu grija si sa se asigure de

procedura corecta, inainte de utilizarea masinii.
(5) Memorati pozitia butonului de urgenta, ca sa il puteti apasa imediat, in orice moment si din
orice pozitie.
(6) Nu intrati in incinta panoului de comanda, transformatorului, motorului etc., deoarece contin
capete la tensiuni mari si alte componente extrem de periculoase.
(7) Daca doua sau mai multe persoane trebuie sa lucreze impreuna, sa stabileasca semnale
pentru ca sa comunice si sa confirme ca operatia se va desfasura in siguranta.
7. Simbolurile utilizate in acest manual
Urmatoarele semne sunt utilizate in acest manual pentru a atrage atentia asupra informatiei de o
importanta particulara. Cititi instructiunile marcate cu aceste simboluri cu atentie si urmati-le.
Indica un pericol iminent care, daca nu este evitat, va rezulta in deces sau
raniri serioase.
Indica un pericol iminent care, daca nu este evitat, poate rezulta in deces sau
raniri serioase.
Indica pericole care, daca nu sunt evitate, pot rezulta in raniri usoare sau
echipamente stricate.
Precautii la operare sau manevrare.

III

CUPRINS.
CAPITOLUL 1 CONFIGURAREA PROGRAMULUI
..
..
..
..
..

7
7
8
9
9

..
..
..
..

9
10
10
11

..
..
..
..
..

11
14
15
15
16

..

16

..

19

..
..

19
19

..
..
..
..

19
20
20
21

..
..
..
..
..

21
22
27
29
30

CAPITOLUL 3 FUNCTII DE AVANS

..

31

1.

..
..

31
31

..
..
..
..
..

31
31
32
33
34

..
..
..

35
36
37

1. Tipurile de programme si Extensii

2. Numele programului
3. Numele secventei
4. Formatul Programului
4.1 Configurarea Cuvantului
4.2 Configurarea blocului
4.3 Programul
4.4

Caracterele Adresa folosite la Programare

5. Functiile matematice de operare

6. Ignorare Bloc
7. Functia Ramificare de Program (Optional)
8. Functia Comentariu (CONTROL OUT/IN)
9. Functia Mesaj (Optional)
10. Metode de Operare si Capacitatea Memoriei de Stocare a
Programelor

CAPITOLUL 2 SISTEMELE DE COORDONATE SI

COMENZILE COORDONATE
1. Sistemul de Coordonate
1.1 Sistemele de Coordonate si Valorile
1.2 Zero Masina si Sistemul de Coordonate al Masinii
1.3 Sistemul de Coordonate de Lucru
1.4 Sistemul de Coordonate Local
2. COMENZILE COORDONATE
2-1.Axele Controlate Numeric
2-2

Sistemele de Unitati de Masura

2-3 Comenzile de Limitare ale Cursei (G22, G23) (Optional)

2-4Comanda de Pozitionare Acasa (G30)
2-5. Comenzile Absolute si Incrementale (G90, G91)

2.

Avans Rapid
Avansul de Aschiere

2-1 Avansul per Minut (G94)

2-2 Avans per Rotatie (G95)
2-3 Functia de Avans F1- digit (Optionala)
3. Functia de Verificare Oprire Exacta (G09, G61, G64)
4. Accelerarea si Decelerarea Automata
5. Verificarea Erorii de Urmarire
6. Pozitionare (G00)
7. Pozitionarea Uni-directionala (G60)

8. Interpolarea Liniara (G01)

..

39

9. Selectarea Planului (G17, G18, G19)

..
..
..

40
41
45

CAPITOLUL 4 FUNCTII PREGATITOARE

..

47

1. Oprire temporizata (G04)

..
..
..
..

47
48
50
51

..
..

51
52

..

52

..

54

7.Functia de largire/reducere a geometriei piesei (G51,G50)

(Optional)

..

56

CAPITOLUL 5 FUNCTIILE S,T SI M

..

59

1. Functia S (Functia Arborelui Principal)

..
..
..

59
59
60

3-1Functia M (Miscelaneous function)

..

60

CAPITOLUL 6 FUNCTIA DE COMPENSARE

..

64

1Functia de compensare a lungimii sculei (G53-G59)

..

64

2. Functia de compensare a razei varfului sculei (G40, G41, G42)2

..
..
..
..
..

65
65
67
70
75

..
..
..
..
..

79
82
91
91
93

..
..
..
..
..

94
94
95
97
97

..
..

98
98

10. Interpolare Circulara (G02, G03)

11. Aschiere Elicoidala (G02,G03) (Optional)

2.

Programarea imaginii oglinda (G62) (Optional)

3. Selectia sistemului de coordonate de lucru (G15, G16)

4. Schimbarea sistemului de coordinate de lucru (G92)
5. Verificarea sistemului de unitati (G20, G21) (Optional)
6.

Functiile de conversie ale sistemului de coordonate (Optional)

6-1. Schimbare paralela si rotatia sistemului de coordonate (G11,

G10)
6-2. Functia de copiere (COPY, COPYE)

2. Functia T
3. Functia M (Miscelaneous function)

2.1.Functia de compensare a razei varfului sculei

2.2. Miscarea sculelor la inceput
2.3. Miscarea sculei in modul de compensare de raza de varf
2.4. Miscarea sculelor cand compensarea de raza varf este anulata
2.5. Schimbarea directiei de compensare in modul de compensare
raza varf
2.6. Note la compensarea de raza varf
3. Functia de reglare a modului de compensare de raza
3.1. Reglare automata la colturi
3.2. Reglarea prelucrarii interior arc
4. Corectie scula tridimensionala (G43)(Optional)
4.1. Pornirea corectiei de scula in trei dimensiuni
4.2. Vectorul de compensare tridimensionala scula
4.3. Anularea compensarii tridimensionale de scula
4.4. Afisarea pozitiei actuale si a avansului
4.5. Legaturi cu alte functii G
4.6. Legaturi cu alte functii de corectie scula

CAPITOLUL 7 CICLURI FIXE

..

99

1. Tabelul functiilor de ciclu fix

..
..
..

100
101
102

..
..
..
..
..

103
103
104
105
105

..

107

..

108

..
..

109
109

..
..
..
..

110
111
112
113

..
..
..
..
..

114
115
117
118
119

..
..
..
..
..

120
122
123
124
125

..

126

..
..
..

126
126
126

..
..
..
..

129
129
130
131

..
..
..
..

132
133
134
137

2. Operatii cu cicluri fixe

2.1. Determinarea planului de pozitionare si a cicului de axe
2.2. Controlarea nivelului de intoarcere
2.3. Modul de ciclu fix
2.4. Conditii de operare cicluri
3. Reguli generale pentru programare cicluri fixe
3.1 Formatul progamului
3.2. Comenzi de obiecte necesare pentru comenzile functiilor pentru
cicluri fixe
3.3. Modul de programare absolut si modul de programare
incremental
3.4. Relatii de pozitionare intre punctul nivelului de revenire, punctul
nivelului R, punctul nivelului Z
3.5. Deplasarea axelor
3.6. Functia modului de revenire G01 la axa Z
3.7. Relatii intre functiilde pentru ciclu fix si alte functii
3.8. Note pentru programarea unui ciclu fix
4. Specificatiile punctului nivelului de revenire
5. Ciclul de prelucrare gauri adanci la viteza mare
6. Ciclu de filetare inversa (G74)
7. Alezare fina (G75)
8. Anularea ciclului fix (G80)
9. Ciclul de gaurire (G81, G82)
10. Ciclul de prelucrare gauri adanci (G83)
11. Ciclul de filetare (G84)
12. Ciclul de alezare (G85, G89)
13. Ciclul de alezare (G86)
14. Ciclul de alezare inversa (G87)

CAPITOLUL 8 FUNCTIA DE CALCULARE A

COORDONATELOR (FUNCTIA SABLON) (OPT.)
1. Lista Functiilor
2. Reguli Generale pentru Calculul Coordonatelor
2-1.Formatul de Programare pentru Calculul Coordonatelor
2-2.Planul pe Care este Facuta Calcularea Coordonatelor si Axele
de Deplasare
2-3. Altele
3. Omit (OMIT)
4. Restart (RSTRT)
5. Linie la Unghi (LAA)
6. Matrice (GRDX, GRDY)
7. Matrice Duble (DGRDX, DGRDY)
8. Patrat (SQRX, SQRY)

9. Cerc pentru Gaura de Bolt (BHC)

..

138

10. Arc (ARC)

..

139

CAPITOLUL 9 FUNCTIILE DE PRELUCRARE

SUPRAFETE (OPTIONAL)

..

141

..
..
..

141
141
141

..
..
..
..

142
143
144
144

4-3. Introducere Date in Mod Incremental/Absolut

..
..

145
146

4-4. Legaturile dintre Punctul Prezent, Nivelul Punctului R si Nivelul

Suprafetei Prelucrate

..

146

4-5. Definitia Suprafetei Prelucrate (I,J)

..

147

4-6.Note despre Suprafata Prelucrata

..
..
..
..
..

147
148
153
154
157

..

161

CAPITOLUL 10. FUNCTIILE SUBPROGRAM

..

168

1.

..

168

..
..

168
171

..

173

..
..
..
..
..

179
182
182
182
184

CAPITOLUL 11 INSTRUCTIUNI UTILIZATOR

..

186

1.

..
..

186
186

..
..
..
..
..

188
193
194
233
233

1. Lista Functiilor de Prelucrare a Suprafetelor

2.

Operatiile de Prelucrare a Suprafetelor

2-1. Operatii Elementare

2-2. Miscarile axelor
3. Planul Suprafetei Prelucrate si Axa de Ciclu
4.

Reguli Generale

4-1. Format General de Comenzi

4-2. Functiile Suprafetei Prelucrate si Comenzile care trebuiesc
Folosite

5. Functiile de Frezare Frontala (FMILR, FMILF)

6. Pocket Milling (PMIL, PMILR) [Frezare cavitati]
6-1. Functia de Frezare Cavitati dupa Sablon Zigzag (PMIL)
6-2. Functia de Frezare Cavitati dupa Sablon Spirala (PMILR)
7.

Functia de Frezare Rotunda (RMILO, RMILI)

Generalitati

1-1. Apelarea unui Subprogram

2.

Apelare Simpla (CALL)

3. Apelare Subprogram dupa Deplasarea pe Axe (MODIN,

MODOUT)
4. Macro Functii Cod G si M
5. Functia Apelare Program Folosind Variabile
5-1. Generalitati
5-2. Functia Apelare Program prin intermediul Variabilelor
5-3. Functia Inregistrare Program

Instructiuni utilizator 1

1-1. Functia de ramificatie

1-2. Functia variabila
1-3. Functii matematice
1-4. Variabile de sistem
2.

Instructiuni utilizator 2 (optinal)

2-1. Vaiabile I/O

2-2. Functiile matematice

..

238

CAPITOLUL 12 PROGRAME DE PLANIFICARE

..

241

1. Sumar

..
..

241
241

..
..
..

245
246
246

CAPITOLUL 13. ALTE FUNCTII

..

247

1.

..
..
..
..

247
247
248
249

..

251

..

252

..

255

2. Diverse Documente

..
..

255
256

CAPITOLUL 15 ANEXE

..

258

Anexa 1. Tabel cu coduri G

..
..
..
..
..

258
261
262
269
269

2. Blocul PSELECT
3. Blocul de ramificatie
4. Blocul de setare a variabilelor
5. Blocul de sfarsit program de planificare

Caracteristici Masa Indexabila

1-1. Comenzi Indexare 5 Grade

1-2. Comenzi Indexare 1-Grad
1-3. Comenzi 0,001 Grade (Optional)
2. COMENZI UNGHIULARE
3. COMANDA PENTRU ANULAREA MANUALA A VALORII
DEPLASARII

CAPITOLUL 14. MANAGEMENTUL

DOCUMENTELOR
1. Documente

Anexa 2. Tabel cu coduri mnemonice

Anexa 3. Tabel cu coduri auxiliare M
Anexa 4. Tabel cu variabilele locale rezervate
Anexa 5. Tabel cu variabilele de sistem

CAPITOLUL 1 CONFIGURAREA PROGRAMULUI

1. Tipurile de programme si Extensii
Pentru OSP-P200 sunt folosite 4 tipuri de programe : programe de planificare, programe
principale, subprogramele si programe biblioteca. Urmatoarele explica pe scurt cele
patru tipuri de programe.
Programul de planificare
Cand sunt prelucrate mai multe tipuri de piese folosind un sistem de paleti sau alt sistem
de incarcare/descarcare, sunt folosite mai multe programe principale. Un program de
planificare este folosit pentru a preciza ordinea in care programele principale sunt
executate si numarul de executari ale unui program principal. Folosirea unui program de
planificare face posibila operarea nesupravegheata. Nu este necesara denumirea unui
program. Codul END trebuie specificat la sfarsitul unui program de planificare. Pentru
detalii, vezi Capitolul 12, PROGRAME DE PLANIFICARE .
Programul principal
Programul principal contine o serie de comenzi pentru prelucrarea unui tip de piesa.
Subprogramele pot fi chemate dintr-un program principal pentru simplificarea
programarii.
Un program principal incepe cu un nume de program ce incepe cu caracterul adresa
O si se termina cu M02 sau M30.
Subprogram
Un subprogram poate fi chemat dintr-un program principal sau din alt subprogram.
Exista doua tipuri de subprograme : acelea scrise si furnizate de Okuma (subprogramul
producatorului) si cele scrise de client (subprogramul utilizatorului).
Numele programului, care trebuie sa inceapa cu O este necesar la inceputul
subprogramului. Comanda RTS trebuie specificata la sfarsitul subprogramului. Pentru
detalii, vezi Capitolul 10, FUNCTII SUBPROGRAM .
Program biblioteca
Subprogramele si macro-urile in cod G care sunt folosite frecvent pot fi stocate ca
programe biblioteca. Deoarece programele biblioteca sunt memorate automat in zona
tampon de operare cand tensiunea este pornita, ele pot fi accesate in orice moment.
Cand un program biblioteca este memorat in zona tampon de operare, atat numele
fisierului cat si extensia sunt memorate. Numele fisierului si formatul este aratat mai jos :

Formatul fisierului de program

Numele documentului principal : Max. 16 caractere incepand cu un caracter din
alfabet.
Extensie : Maximum 3 caractere din alfabet

Extensii
SDF : fisier tip program planificare
MIN : fisier tip program principal
MSB :fisier tip creare subprogram
SSB : fisier tip subprogram de sistem
SUB : fisier tip subprogram utilizator
LIB : fisier tip program biblioteca

2. Numele programului
Cu OSP-P200L, programele sunt chemate si executate prin desemnarea numelui
programului sau numarul programului scris la inceputul fiecarui program. Un nume de
program care contine numai litere este numit program eticheta, iar un nume de program
care contine numai cifre este numit program numar.
Desemnarea numelui programului
x

x
x
x
x
x
x
x

Tastati litere de alfabet (A pana la Z) sau cifre (0 pana la 9) dupa caracterul O .

Retineti ca nu este voie sa lasati vreun spatiu gol intre O si litera de alfabet
sau cifra. De asemenea, nu este permis vreun spatiu intre literele alfabetului si
cifre.
Pot fi folosite pana la 4 caractere.
O litera poate fi folosita intr-un nume de program numai daca acesta incepe cu o
litera. Desi un nume de program care incepe cu o litera poate contine o cifra in el,
unul care incepe cu o cifra nu poate contine o litera.
Desi toate cele patru caractere pot fi numerice, nume de program de tipul
OO*** (*** caractere alfanumerice) nu poate fi folosit atata timp cat acest tip de
nume de program este folosit pentru sistem de operare, functii automate, etc.
Un bloc care contine un nume de program nu trebuie sa contina alte comenzi.
Un nume de program nu poate fi folosit pentru un program de planificare.
Numele programului atribuit unui subprogram trebuie sa inceapa cu caracterul
O , dar aceasta nu este obligatoriu pentru programele principale.
Deoarece numele programului este utilizat prin caractere, urmatoarele nume sunt
considerate ca fiind diferite.
O0123 si O123
8

O00 si O0
x Toate numele de programe trebuie sa fie unice.
Nu atribuiti acelasi nume la mai mult de un program, altfel nu va fi posibil sa selectati
programul dorit.
3. Numele secventei
Toate blocurile dintr-un program au atribuit un nume de secventa care incepe cu N
urmata de o secventa alfanumerica.
Functii precum cea de cautare secventa, functie oprire secventa sau o functie de
derivatie poate fi folosita pentru blocuri care au atribuit un nume de secventa.
Un nume de secventa care contine numai litere este numita secventa eticheta, iar cea
care contine doar numere este numita secventa numar.
Desemnarea Numelui Secventei
x
x
x
x
x
x

Introduceti litere de alfabet (A-Z) sau cifre (0-9) dupa N .

Pana la 5 caractere pot fi folosite.
Pot fi folosite atat cifre cat si litere intr-un nume de secventa. Daca este folosita o
litera intr-un nume de secventa, numele secventei trebuie sa inceapa cu o litera.
Desi un nume de secventa trebuie precizat la inceputul unui bloc, un cod optional
de sarire a blocului poate fi plasat inaintea unui nume de secventa.
Cifrele din secventa pot fi specificate in orice ordine. Ele pot fi folosite asa cum
este dorit, cu conditia sa nu fie repetate.
Deoarece numele secventei sunt utilizate dupa caractere, urmatoarele nume sunt
considerate a fi diferite.
N0123 si N123
N00 si N0
Cand este folosita o secventa eticheta, puneti un spatiu sau un tab dupa
secventa eticheta.

4. Formatul Programului
4.1 Configurarea Cuvantului
Un cuvant este definit ca o adresa (caracter) urmata de un grup de valori numerice, o
expresie matematica, sau o variabila. Daca un cuvant consta dintr-o expresie
matematica sau o variabila, adresa trebuie urmata de semnul egal = .

Exemple :

x
x

Un caracter de adresa este un caracter alfabetic de la A la Z si defineste

semnificatia intrarii specificate. In completare, un caracter de adresa extins,
format din doua caractere alfabetice poate fi utilizat.
Detalii la CAPITOLUL 11 Functii Variabile

4.2 Configurarea blocului

Un grup compus din cateva cuvinte este denumit bloc, iar un bloc exprima o comanda.
Blocurile sunt delimitate de un sfarsit al codului de blocuri.
x Sfarsitul codului de blocuri difera depinzand de sistemul de coduri selectat, ISO
sau EIA :
ISO : LF
EIA : CR
x Un bloc poate contine pana la 158 caractere.
Un bloc consta de exemplu din urmatoarele comenzi :

4.3 Programul
Un program consta din cateva blocuri.

10

4.4 Caracterele Adresa folosite la Programare

Adresa
O
N
G
X,Y,Z,U,V,W
I,J,K
R
A, B, C

Nume program
Nume secventa
Functie pregatitoare
Valorile
pe
coordonate
(liniar)
Valorile pe coordonate a
centrului arcului
Raze de arc
Valori de coordonate
axelor rotative
Avansul de lucru pe rotatie
Avansul de lucru pe minut

F
Timpul de stationare
T
S
M
H
D
P

Intervalul
Metric
Inci
0000 9999
0000 9999
0000 9999
0000 9999

Functie

Numarul sculei
Viteza de rotatie a brosei
Functii diverse
Numarul offsetului lungimii
sculei
Numarul razei de
compensare a taisului
Perioada de intarziere (in
timpul ciclilor fixi)
A doua perioada de
intarziere (in timpul ciclilor
fixi)
Adancimea de aschiere (in
timpul ciclilor fixi)
Timpul de repetare (in
proramul de planificare)
Nivelul de start al aschierii
(in timpul ciclilor fixi)

le

0 399

0 399

99999.999 mm

9999.9999 inci

99999.999 mm

9999.9999 inci

99999.999 mm

9999.9999 inci

360.0000 deg

360.0000 deg

0.001 500.000
mm/rot
0.1 24000.0
mm/min
0.001 99999.999
sec
0 9999
0 65535
0 511
1 la maximul
numarului de scula
1 la maximul
numarului de scula
0.001 99999.999
sec

0.0001 50.0000
inch/rot
0.1 24000.0
inci/min
0.001 99999.999
sec
0 9999
0 65535
0 511
1 la maximul
numarului de scula
1 la maximul
numarului de scula
0.001 99999.999
sec

0.001 99999.999
sec

0.001 99999.999
sec

0.001 99999.999
mm

0.001 9999.9999
inci

1 9999

1 9999

99999.999 mm

9999.9999 inci

Observatii
Litere de alfabet
folosite
Disponibil
mnemonice

Multi-rotatie
9999.9999 deg

O alarma apare atunci cand oricare din urmatoarele adrese este specificata mai mult
de o data intr-un bloc : X,Y,Z,U,V,W,A,B,C,F.
5. Functiile matematice de operare
Functiile matematice de operare sunt folosite pentru a exprima operatii logice, operatii
aritmetice si functii trigonometrice. Un tabel cu simbolurile de operare este aratat mai jos.
Functiile de operare pot fi folosite impreuna cu variabilele pentru controlul
echipamentelor periferice sau pentru a trece rezultatele unei operatii.
11

Categorie
Operarea
logica

Operarea
aritmetica

Functii
trigonometrice

Paranteze

Operatie
SAU Exclusiv
SAU Logic
SI Logic
Negare
Adunare
Scadere
Inmultire
Impartire
Sinus

Operator
EOR
OR
AND
NOT
+
*
/ (slash)
SIN

Observatii
0110 = 1010 EOR 1100 (vezi *3)
1110 = 1010 OR 1100 (vezi *3)
1000 = 1010 AND 1100 (vezi *3)
1010 = NOT 0101
8 = 5+3
2 = 5-3
15 = 5*3
3 = 15/5
0.5 = SIN [30] (vezi *4)

Cosinus

COS

0.5 = COS [60] (vezi *4)

Tangenta

TAN

1 = TAN [45] (vezi *4)

Arctangenta (1)

ATAN

45 = ATAN [1] (valori intre -900900)

Arctangenta (2)

ATAN2

30=ATAN2 [1,(radical 3)] (vezi *1)

Radacina patrata

SQRT

4=SQRT [16]

Valoare absoluta
Conversie
decimal in binar
Conversie binar
in decimal
Rotunjire la intreg
Rotunjire la intreg
(-)
Rotunjire la intreg
(+)
Rotunjire la a
treia zecimala
Rotunjire la a
treia zecimala (-)
Rotunjire la a
treia zecimala (+)
Rest
Deschidere
paranteza
Inchidere
paranteza

ABS
BIN
BCD
ROUND

3=ABS [-3]
25=BIN[$25]
($ reprezinta un nr. hexazecimal)
$25=BCD [25]
128=ROUND[1.2763x102]

FIX

127=FIX[1.2763x102]

FUP

128=FUP[1.2763x102]

DROUND 13.265=DROUND[13.26462] (vezi *2)

DFIX

13.264=DFIX[13.26462] (vezi *2)

DFUP

13.265=DFUP[13.26462] (vezi *2)

MOD

2=MOD[17,5]

[
]

Determina prioritatea unei operatii (operatiile

din paranteze sint efectuate primele).

*1. Valoarea de ATAN2 [b, a] este un argument (interval -180 pana la 180) al punctului care este exprimat prin valorile de
coordonate (a, b).
*2. In acest exemplu, unitatea este in mm.
*3. Spatiile goale trebuie plasate inaintea si dupa simbolurile logice de operare (EOR, OR, AND, NOT).
*4. Numerele de dupa simbolul functiei (SIN, COS, TAN, etc.) trebuie incluse in acolade "[ ]" ("a", "b", si "c" sunt folosite ca sa se
indice continutul corespunzator de biti.)

12

Operatiile logice
"a", "b", si "c" reprezinta bitii corespunzatori.
x

SAU exclusiv (EOR)

Daca cele doua valori corespunzatoare sunt identice, EOR rezulta 0.

Daca cele doua valori nu sunt identice, EOR rezulta 1.

SAU logic (OR)

Daca ambele valori sunt 0, OR rezulta 0.

Daca nu, OR rezulta 1.

SI logic (AND)

Daca ambele valori sunt 1, AND rezulta 1.

Daca nu, AND rezulta 0.

13

Negare (NOT)

NOT inverseaza valoarea (din 0 in 1, si din 1 in 0).

Arc tangent (1) (ATAN)

x Rotunjiri (ROUND, FIX, FUP)

Converteste o valoare specificata intr-un intreg prin rotunjire in minus, trunchiere,
sau rotunjire in plus (in micrometri)
6. Ignorare Bloc
[Functie]
Aceasta functie permite operatorului sa specifice daca anumite blocuri sunt executate
sau ignorate in modul automat de operare.
Blocurile precedate de "/n" sunt ignorate in timpul operarii automate daca intrerupatorul
BLOCK SKIP de pe panoul de comanda este ON. Daca intrerupatorul este OFF,
blocurile sunt executate normal. Cand functia de ignorare a blocului este activata,
intregul bloc este ignorat.
x
x
x
x
x

In specificatiile standard, un bloc care trebuie ignorat poate fi speciicat ca optiune

in trei moduri. Sunt trei coduri distincte dupa cum urmeaza:/1, /2, /3. Trebuie
tinut cont ca / are acelasi inteles ca si /1 cand aceasta optiune este selectata.
Semnul "/" trebuie plasat fie la inceputul blocului sau imediat dupa un nume
secventa (numar). Daca este plasat intr-o alta pozitie in bloc, va declansa o
alarma.
Semnul "/" poate sa nu fie continut in blocul numelui de program.
Blocurile care contin un "/" sunt de asemenea supuse unei functii de cautare
secventa, fara ca sa conteze pozitia in care este BLOCK SKIP.
Functia de ignorare bloc nu este posibila in timpul modului SINGLE BLOCK.
Blocul urmator este executat, si apoi operatia se opreste.
14

7. Functia Ramificare de Program (Optional)

[Functie]
Aceasta functie de ramificare de program permite sa se execute sau sa se ignore
comanda de ramificare de program specificata intr-o parte a programului in concordanta
cu pozitia ON/OFF a comutatorului PROGRAM BRANCH situat pe panoul operatorului.
Functia corespunde pentru doua comutari de ramificare de program, PROGRAM
BRANCH 1 si PROGRAM BRANCH 2 . Daca comutatorul este ON , programul se
ramifica cand urmatoarea comanda este citita :
x
x

IF VPBR1 N*** Programul se ramifica la blocul N*** daca comutatorul PROGRAM

BRANCH 1 este ON
IF VPBR2 N*** Programul se ramifica la blocul N*** daca comutatorul PROGRAM
BRANCH 2 este ON

Exemplu :
IF VPBR1 N100 Ramificare la N100 daca comutatorul PROGRAM BRANCH 1 este ON
N100

G00 X100 Z100

G00 Y100

IF VPBR2 N200 Ramificare la N200 daca comutatorul PROGRAM BRANCH 2 este ON

N200

G00 X200 Z200

G00 Y200
M02

[Detalii]
x
x
x

In metoda de operare B (un volum mare de programare), folositi un nume de

eticheta pentru a defini destinatia ramificatiei
Functia de ramificare program are aceleasi restrictii ca si ale functiei de
ramificatie User Task 1
O comanda de ramificare ( IF VPBR1 N*** sau IF VPBR2 N***) trebuie sa se afle
intr-un bloc fara alte comenzi

8. Functia Comentariu (CONTROL OUT/IN)

Un program poate fi mai usor de inteles prin folosirea comentariilor in paranteze.
x Comentariile trebuie puse in paranteze pentru a fi distinse de informatia generala
de operare.
x Comentariile sunt de asemenea supuse verificarilor TV si TH.
Exemplu:

15

9. Functia Mesaj (Optional)

[Functie]
Pentru ramificatii conditionate este necesar sa se afiseze un mesaj ce depinde de
destinatia ramificarii. Functia mesaj este folosita in aceste situatii iar mesajul este afisat
cu caractere mari.
[Format]
MSG (continutul mesajului)
[Detalii]
x Afisarea continutului mesajului se face cu caractere de doua ori mai mari decat
normal
x Daca codul MSG nu este urmat de continutul unui mesaj, va fi afisat ultimul
comentariu anterior acestui bloc
x Pana la 128 caractere pot fi folosite in continutul mesajului
x Functia mesaj este posibila doar in timpul procesului de prelucrare al masinii
x Urmatorul cod poate fi folosit in program pentru a se reintoarce la mesajul
anterior dupa ce mesajul a fost afisat : NMSG
10. Metode de Operare si Capacitatea Memoriei de Stocare a Programelor
(1) Capacitatea de Operare
Comanda Numerica are o memorie de stocare a programelor de prelucrare.
Capacitatea de memorie este selectata fuctie de dimensiunile programelor
utilizatorului. La executia programului acesta este transferat din memorie intr-o
memorie tampon de operare (RAM).
Daca programul este mai mare decat capacitatea memoriei tampon (buffer), (de
exemplu, daca dimensiunea programului este mai mare de 320 m iar capacitatea
memoriei tampon (buffer) este de 320 m), programul nu poate fi transferat din
memorie in memoria tampon (buffer) odata. Functie de dimensiunea memoriei
tampon (buffer) in comparatie cu marimea programului, sunt disponibile doua
metode de operare (metoda de operareA si metoda de operare B), si restrictii in
programare functie de metoda de transfer utilizata.

16

(2) Metode de Operare

Selectarea metodei de operare se face utilizand fereastra MAIN PROGRAM
SELECT ( MEMORY MODE) care apare cand se cheama programul care va fi
utilizat. Metoda de operare poate fi de asemenea selectata prin setarea
parametrilor optionali NC (word) No. 11

Cand metoda A este selectata

Metoda A de rulare a programului devine efectiva.
Programul care urmeaza a fi executat este transferat in memoria tampon
(buffer) in totalitate.
Metoda este folosita cand programul este mai mic decat capacitatea memoriei
tampon (buffer)
Cand metoda B este selectata
Metoda B de rulare a programului devine efectiva.
Programul care urmeaza a fi executat este transferat in memoria tampon
(buffer) in cateva segmente.
Metoda este folosita cand programul este mai mare decat capacitatea
memoriei tampon (buffer).
Intrucat programele de planificare, subprogramele si programele biblioteca
sunt in general transferate in memoria tampon in totalitate, aceste programe
trebuie create cu restrictii asupra marimii lor.
Cand metoda S este selectata
Metoda S de rulare a programului devine efectiva.
Metoda este folosita pentru a rula programe mari care nu folosesc ramificatii
sau functii de apelare subprograme.
17

Cand se selecteaza o metoda de operare, se selecteaza de asemenea si

dimensiunea programului, chiar daca programul are sau nu o ramificatie de
subprogram (doar in cazul operarii A si B). Tabelul de mai jos arata relatia
dintre etoda de operare si dimensiunea programului :
Program de
Articol
dimensiune
Program mare
normala

Metoda de rulare a programului

Program
principal
Subprogram
Limita de
Program
dimensiune a
biblioteca
programului
Program de
planificare
Functie subprogram
Functie de ramificare

Metoda A

Metoda B

Metoda S
2 GB

Dimensiunea totala a
programului este 2 MB

Utilizabil
Utilizabil

Dimensiunea totala
a programului este
circa 1.8 MB
Utilizabil
Utilizabil

Program
principal
Destinatia saltului
Eticheta secventei
Subprogram
Eticheta secventei sau
specificat in
sau numarul
Program
numarul secventei
comanda de
secventei
biblioteca
ramificare
Program de
planificare
Limita etichetei programului principal
Nelimitat
Nelimitat
*
*
Timpul de selectie program
1
1
*
1. Timpul variaza functie de dimensiunea programului selectat.

Dimensiunea totala
a programului este
circa 1.8 MB
Neutilizabil (alarma)
Neutilizabil (alarma)

Nelimitat
Imediat

(3) Restrictii de Programare pentru Metoda de Operare

Pentru detalii asupra restrictiilor care trebuie luate in consideratie cand se scrie
un progarm, studiati CAPITOLUL 12, PSELECT BLOK
(4) Altele
x
x

Capacitatea maxima a programului principal este de circa 2 GB cand

metoda de operare B este selectata
Capacitatea bibliotecii de programe este echivalenta cu dimensiunea
memoriei tampon (buffer). Aceasta inseamna ca dimensiunea bibliotecii
de programe tampon este totdeauna inclusa in capacitatea de memorare
chiar daca biblioteca de programe nu este inregistrata.
Numarul subprogramelor si biblioteca de programe stocata in memorie
este independenta de dimensiunile memoriei tampon. Totdeauna este 126
respectiv 65.

18

CAPITOLUL 2 SISTEMELE DE COORDONATE SI COMENZILE COORDONATE

1. Sistemul de Coordonate
1.1 Sistemele de Coordonate si Valorile
Pentru a muta scula intr-o pozitie tinta, un sistem de coordonate trebuie stabilit
pentru a specifica pozitia tinta utilizand valorile coordonatelor in sistemul de coordonate.
Sunt utilizate trei sisteme de coordonate diferite.
(a) Sistemul de coordonate al masinii (Setat in fabrica)
Sistemul de coordonate al masinii este setat de producatorul masinii unelte. Desi
setarile pot fi schimbate de catre utilizator, totusi datele de compensare a erorii pasului,
valorile de limitare a cursei, etc. trebuie schimbate corespunzator.
(b) Sistemul de coordonate de lucru
Un sistem de coordonate este stabilit de catre utilizator.
(c) Sistemul de coordonate local
Un sistem de coordonate local este stabilit temporar prin comenzile dintr-un
program.
Utilizatorul poate selecta dupa preferinta sistemul de coordonate care sa fie utilizat.
Valoarea coordonatei este reprezentata de componentele axelor care compun
sistemul de coordonate. O valoare pe coordonate este reprezentata printr-un maximum
de 6 axe (numerele difera in functie de mecanism) componente.
Exemplu :
Numarul axelor programabile, care este numarul componentelor pe axe utilizat sa
defineasca o valoare de coordonate variaza in functie de caracteristicile masinii. De
aceea acest manual utilizeaza P_ pentru a desemna o valoare de coordonate.
1-2.

Zero Masina si Sistemul de Coordonate al Masinii

Punctul de referinta al masinii este considerat ca zero-ul masinii si sistemul de

coordonate care are zero-ul masinii ca origine este considerat ca sistemul de
coordonate al masinii.
Zero-ul masinii este setat pentru fiecare masina utilizind parametrii de sistem.
Deoarece cursele si limitele curselor si pozitiile de zero masina sunt setate in
sistemul de coordonate al masinii, utilizatorul nu trebuie sa schimbe pozitia zero-ului
masinii la discretia lui.
O scula aschietoare poate sa nu permita intotdeauna mutarea in zero masina.

19

1-3.
Sistemul de Coordonate de Lucru
Sistemul de coordonate utilizat pentru prelucrarea pieselor este considerat ca
sistemul de coordonate de lucru.
x Sistemele de coordonate de lucru sunt stabilite si stocate cu numerele
sistemului de coordonate de lucru in memorie inainte de inceperea
operatiei. Sistemul de coordonate de lucru dorit este apelat in stadiul de
prelucrare.
x Sistemul de coordonate de lucru este setat utilizand valori corective ale
zero-ului programului fata de zero-ul masinii.
x Pentru detalii, vezi CAPITOLUL 4 Selectia Sistemului de Coordonate
si CAPITOLUL 4 Schimbarea Sistemului de Coordonate .
1-4.
Sistemul de Coordonate Local
Programarea piesei intregi utilizand numai sistemul de coordonate de lucru poate
conduce la dificultati pe anumite portiuni ale piesei. In astfel de cazuri, programarea
este usurata prin setarea unui nou sistem de coordonate.
Noul sistem de coordonate este considerat ca fiind sistem de coordonate local.
x

Originea sistemului de coordonate local necesar este data fata de

originea sistemului de coordonate selectat la acel moment. Aceasta
valoare de coordonate, impreuna cu unghiul de rotatie de la sistemul de
coordonate de lucru pana la sistemul de coordonate local este
programata cu G11 pentru stabilirea sistemului local de coordonate.
Dimensiunile programate dupa ce a fost efectuata aceasta setare vor fi
executate in sistemul de coordonate local nou setat.
Pentru a schimba sistemul de coordonate local, valoarea coordonatei si
unghiul de rotatie al sistemului de coordonate local nou trebuie programat
cu G11 asa cum primul sistem de coordonate a fost setat.
Sistemul de coordonate local poate fi selectat numai de un program.

Pentru a desemna valoarea coordonatei in sistemul de coordonate de

lucru, anulati sistemul de coordonate local cu G10.

Pentru detalii, vedeti CAPITOLUL 4, Translatia si Rotatia Sistemului de

Coordonate

20

2. COMENZILE COORDONATE
2-1.

Axele Controlate Numeric

x

Urmatorul tabel listeaza adresele care trebuie precizate pentru controlul axelor.

Axele de baza

Adresa
X, Y, Z

Axe paralele

U, V, W

Axele de rotatie

A, B, C

Parametrii
interpolare
circulara

I, J, K

Continut
Adresele
corespunzatoare
sistemului
ortogonal
Adresele celor trei axe ortogonale paralele
cu axele de baze.
Adresele axelor de rotatie intr-un plan
ortogonal axelor de baza
Adresele care specifica distantele, paralel la
o axa individuala, din punctul de inceput
pana la centrul unui arc.
Adresele care specifica raza unui arc.

Comanda de miscare a unei axe este compusa dintr-o adresa a unei axe,
semnul care indica sensul miscarii pe axe, si o valoare numerica care indica
deplasarea. Vezi
Comenzi absolute si incrementale pentru valoarea
numerica.
x In acest manual, pentru a simplifica explicatia desemnarii axelor, Xp, Yp, si
Zp sunt utilizate in loc de adresele curente. Ele reprezinta axele dupa cum
urmeaza:
Xp.Axa X si axa paralela cu X (axa U)
Yp........... Axa Y si axa paralela cu Y (axa V)
Zp............Axa Z si axa paralela cu Z (axa W)
x

Numarul maxim de axe ce pot fi controlate este 6. Aceasta capabilitate variaza

depinzand de modelul comenzii numerice.

Urmatorul tabel listeaza numarul axelor controlabile simultan pentru fiecare axa
de miscare.
Regimul de miscare pe axe

Numarul de axe controlate simultan ( n

este numarul de axe ale masinii)
Pozitionare
n
Interpolare liniara
n
Interpolare circulara
2
Prelucrare elicoidala
3
Avans manual
1
Avans cu roata de mana
1
In modul de operare pulse handle, functia optionala de controlare a 3 axe este
disponibila

21

Sensurile pozitive ale axelor sunt definite dupa cum urmeaza :

Definitia axelor de coordonate si sensurilor se conformeaza ISO R841.

2-2

Sistemele de Unitati de Masura

2-2-1 Unitatea de Masura Minima de Introducere

Este cea mai mica unitate de masura care poate fi introdusa in program. Pentru o
axa liniara unitatea minima de intrare este 0,001 mm sau 0, 0001 toli.
Selectarea dintre introducerea in toli sau metric este o functie optionala care poate fi
facuta prin setarea bitului 0 a parametrului optional NC (bit) Nr. 3.
Pentru o axa de rotatie, unitatea cea mai mica este 0,001 grade sau 0,0001 grade
necontand sistemul care este selectat (metric sau toli). Se poate selecta fie 0,001 grade
fie 0,0001 grade prin schimbarea datelor la bit 0 al parametrului optional NC Nr. 3, bit 1,
si Nr. 4, bit 0.
2-2-2. Unitatea de Masura de Intrare de Baza
Unitatea de intrare poate fi schimbata in unitatea de baza prin setarea bit 1 a
parametrului optional al NC (bit) Nr. 3 la 1 . Unitatile fundamentale sunt apoi 1 mm, 1
tol, 1 grad, si 1 secunda.
2-2-3 Valori Numerice (inch/metric comutabile ca functie optionala)
Sunt folosite unitatile : mm, deg, sec etc. pentru a specifica valorile din
program. Pentru aceste unitati se poate folosi punctul zecimal.
x

Recomandari in folosirea valorilor cu zecimale:

A. O valoare cu zecimale nu trebuie folosita pentru adrese O, N, G sau M;
B. Daca punctul pentru zecimale nu este introdus intr-o valoare numerica, se
presupune ca punctul este la sfarsitul valorii numerice
C. Daca valoarea este stabilita sub limita minima, informatia este procesata
astfel:

22

i pentru adresele S, T, H, D, Q etc. care necesita date de tip intreg,

valoarea care este sub limita minima este trunchiata
i pentru adresele care folosesc date reale, valoarea care este sub limita
minima este rotunjita
Unitatea de introducere a comenzilor de dimensiuni este determinat prin setarea
la CN a unui parametru optional (IMPUT UNIT SYSTEM) sau parametrul optional (bit)
CN nr. 3, bit 0 pana la bit 7 si nr. 4, bit 0. Modul in care acesti biti seteaza unitatea de
introducere a datelor este aratat mai jos.
Ecranul IMPUT UNIT SYSTEM:

23

*1: Unitatea pentru timp este intotdeauna 0.01 sec daca se atribuie valoarea 1 pentru
bitul 5.
*2: Setarea pentru bitul 0 este valida numai cand este selectata optiunea inch/mm.
Exemple de stabilire a parametrului sunt date mai jos.
- in sistemul mm

24

in sistemul inch

Prin * se indica in tabel ca este permisa valoarea 0 sau 1

o Sistemul de unitati Pm/mm
Sistemul de unitati care lucreaza cu informatii in unitati de mm(inch) pentru date de
tip real in unitati de ordinul micronilor (1/10000 inch) este numit Pm/mm unit system.
Pentru acest sistem de unitati, unitatea este determinata in functie de utilizarea punctului
zecimal cand este selectata optiunea YES la REAL NUMBER al parametrul optional CN
(IMPUT UNIT SYSTEM). Daca este folosit punctul zecimal, initatea mm(inch) este
selectata iar daca punctul zecimal nu este folosit, este selectata unitatea microni
(1/10000 inch).
Exemplul 1:
X100. -> 100mm
X100 -> 100Pm
Daca o expresie sau variabila este folosita pentru comanda acestui sistem de unitati,
valorile sunt intotdeauna considerate valori reale.
Exemplul 2:
PX=100
PX=100.
X=PX -> 100mm
X=PX -> 100Pm
(Valoarea nu este 100Pm)
Urmatorul tabel reprezinta o comparatie intre modul in care este interpretata o
valoare numerica in concordanta cu folosirea/nefolosirea punctului zecimal cand este
selectat sistemul de unitati Pm/mm.

25

*1. Punctul zecimal este selectat pentru o comanda pentru numar real de tip
ROUND/FIX/FUP.
*2. Tipul intreg este selectat pentru o comanda pentru numar real de tip
ROUND/FIX/FUP.

26

2-3 Comenzile de Limitare ale Cursei (G22, G23) (Optional)

Deoarece comanda numerica este echipata cu encodere de pozitie absolute,

este posibil sa se stabileasca limita cursei cu soft-ul. Aceasta se intampla daca limita de
cursa este setata ca o valoare absoluta de catre soft, switch-ul limita este de obicei
pentru a detecta limita cursei, poate sa nu fie folosit. Daca limita de cursa este setata in
acest fel, este posibila schimbarea pozitiei limitei de cursa prin schimbarea valorii de
limita de cursa din program.
Se observa ca cele doua tipuri de limite de cursa, una este setata de constructor
(factory-set travel limit) si cealalta setata de utilizator (user-set travel limit).
(1) Limitarea cursei setate in fabrica (Limita soft)
x

Limita cursei este setata in conformitate cu distanta maxima a cursei fata de

zero-ul masinii pe fiecare axa. Setarea limitelor cursei in sensul pozitiv (P) si
negativ (N) este efectuat de parametrii de sistem.

Zona din interiorul valorilor setate ( de la limita cursei in sensul N pana la limita
cursei in sensul pozitiv P) este operabila. Zona din exterior este denumita zona
restrictionata si nu se poate opera in aceasta zona.

Functia de limitare a cursei intotdeauna monitorizeaza traiectoria programata a

sculelor. Daca traiectoria sculelor se afla in zona resrictionata, chiar daca
punctul final se afla in zona permisa, aceasta functie dezactiveaza miscarile
sculei.

27

(2) Limita Cursei Setate de Utilizator (Limita Programabila) (Optional)

Limita cursei poate fi setata de utilizator cu parametrii utilizator si program. Deoarece
ambele setari (parametrii utilizator si comanda) stabilesc aceeasi zona si deoarece
datele sunt stocate in aceeasi zona, datele introduse ultimele devin date operationale,
reinoind datele stocate anterior. De exemplu, datele de stabilire a zonei introduse cu
datele parametrii utilizator sunt schimbate cand datele de setare a zonei sunt
programate. Ambele date pentru sensurile P si N trebuiesc date.
Zona intre limitele cursei intre P si N este operationala iar zona din exterior
restrictionata.
x

Metoda de setare utilizand programele

[Formatul de programare ]

X ....Limita programabila in sensul P al axei X

Y.....Limita programabila in sensul P al axei Y
Z.....Limita programabila in sensul P al axei Z
.... Limita programabila in sensul P al axei nr. 4
.....Limita programabila in sensul P al axei nr. 5
......Limita programabila in sensul P al axei nr. 6
I.......Limita programabila in sensul N al axei X
J......Limita programabila in sensul N al axei Y
K.....Limita programabila in sensul N al axei Z
P.....Limita programabila in sensul N al axei nr. 4
Q.....Limita programabila in sensul N al axei nr. 5
R.....Limita programabila in sensul N al axei nr. 6
Valorile numerice introduse vor corespunde valorilor coordonatelor in sistemul de
coordonate de lucru.
, , nu sunt adrese. Numele axelor care corespund axei 4, 5, si 6 sunt
indicate ca adresa (A, B, C, U, V, si W).
x
x
x
x

O alarma apare daca comanda indicata mai sus este executata pe o masina
cu o axa de rotatie multi-turn.
Setul de date care utilizeaza comanda G22 este inregistrata si este valabila
chiar si dupa ce masina a fost oprita.
Cand setarea datelor este in afara limitelor de soft setate din fabrica, o
alarma va fi activata.
Comenzile programate sunt utilizate sa stabileasca care limite de cursa vor fi
valabile pentru operare : limitele soft setate in fabrica utilizand parametrii de
sistem SAU limitele programabile setate de utilizator utilizand parametrii
utilizator sau comanda G22.

28

G22....Limitele cursei setate de utilizator sunt utilizate pentru verificarea datelor.

G23....Comanda G22 este anulata iar limitele cursei setate in fabrica sunt utilizate
pentru verificarea datelor.
Daca este specificata numai comanda G22, setul de limite utilizator sunt utilizate.
x
x

2-4.

La setarea limitelor soft cu parametru utilizator, vedeti Manualul de Operare,

IV PARAMETRII, CAPITOLUL 4 Parametrii utilizator .
Traiectoria programata este verificata pentru zona restrictionata chiar daca
punctul final programat este in zona operationala.

Comanda de Pozitionare Acasa (G30)

[Functie]
Pozitia acasa se refera la o pozitie particulara presetata la fiecare masina. Este utilizata ca
pozitie de schimb scula si paleta. Pozitia de acasa este definita utilizand o valoare de
coordonate in sistemul de coordonate al masinii, si poate fi setat utilizand un parametru de
sistem.
Comanda de pozitionare acasa permite miscarea pe axe cu avans rapid.
Formatul de programare : G30 P_
P : Numarul pozitiei acasa. Pana la 32 de pozitii acasa pot fi setate.
Secventa de operare si pozitia pentru pozitia de acasa pe fiecare axa este stipulata de fabricant si
difera in conformitate cu masina. Familiarizati-va cu secventa de operare pe fiecare axa si pozitia
corespunzatoare pozitiei acasa si numerele respective inainte de utilizarea acestor numere.
Pentru detalii, vedeti Manualul de Exploatare, IV PARAMETRII, CAPITOLUL 4 Parametrii
utilizator .

Traiectoria de miscare este determinata de bit 2 a parametrului optional CN (bit) Nr. 46

daca sau nu pozitionarea este executata in regim de interpolare liniara.

Dupa specificarea unei comenzi de pozitionare acasa, o comanda G90 (absolut) trebuie specificata
pentru pozitionarea pe fiecare axa.

29

2-5. Comenzile Absolute si Incrementale (G90, G91)

Comenzile de dimensionare incrementale si absolute sunt utilizate sa se specifice
regimul de miscare pe axe.
(1) Comenzile absolute
Comanda G90 specifica regimul de dimensionare absolut. In acest regim, este necesar
sa programam valoarea deplasarii pe axe din pozitia curenta pana la pozitia tinta.
(2) Comenzile Incrementale
G91 precizeaza modul incremental de dimensionare.
In acest mod, distanta de deplasare a axelor de la pozitia actuala la pozitia tinta este
folosita pentru precizarea deplasarii axelor.
[Detalii]
x
x
x

Comenzile G90 si G91 nu pot fi utilizate simultan intr-un bloc.

Dupa ce a fost pornita masina, este valabila fie G90 fie G91.
Prioritatea dintre cele doua comenzi poate fi specificata utilizand parametrii
(bit 4 al parametrului optional al CN (bit) Nr. 18). Setarea prioritatii va
determina care regim va fi activ cand este pornita masina.
Cand o comanda incrementala trebuie desemnata imediat dupa incheierea
unui ciclu fix, comenzile pe axe din ciclul fix trebuie desemnate utilizand valori
absolute.

Dupa executarea comenzii de schimbare a sistemului de coordonate (G15,

G16, G92, etc.), pozitionarea trebuie executata pentru toate axele, in regimul
G90 (absolut). (Dupa schimbarea sistemului de coordonate, trebuie stabilit un
sistem de coordonate folosind comenzi absolute).

30

CAPITOLUL 3 FUNCTII DE AVANS

1. Avans Rapid
In modul de avans rapid, fiecare axa se deplaseaza cu viteza rapida de avans
specificata, indiferent de celelalte axe care se misca in acelasi timp. Trebuie avut in
vedere ca viteza de avans rapid depinde de specificatiile masinii. In marea majoritate a
cazurilor, axele ajung individual la punctul tinta in momente diferite. Ponderea de viteza
este posibila.
2.

Avansul de Aschiere

2-1 Avansul per Minut (G94)

[Functia]
Aceasta functie seteaza avansul per minut al sculei de aschiere cu o valoare numerica
ce precede adresa F.
[Format]
G94
Unitatile de setare:
Selectia este posibila pentru valori dintre 1 mm/min, 0.1 mm/min, 1 inch/min, 0.1
inch/min, 0.01 inch/min prin setarea parametrilor optionali ai NC (INPUT UNIT SYSTEM)
Gama de setare: 0.1 ~ 24000.0 mm/min, 0.01 ~ 2400.0 inch/min
[Detalii]
x

Valoarea maxima a avansului numita clamp feedrate este setata cu ajutorul

parametrilor optionali ai NC (cuvant lung) No.10. Daca o axa intentioneaza sa
se miste cu viteza peste aceasta limita, viteza ei va fi limitata la valoarea
clamp feedrate numita viteza de prindere si urmatorul mesaj de alarma va
aparea pe ecran :
4204 ALARM-D Feedrate command limit over (depasire limita de avans)
x Avansul programat poate fi prescris. Avansul de prindere este aplicat la
valoarea actuala a avansului sau la valoarea prescrisa.

2-2 Avans per Rotatie (G95)

[Functie]
Aceasta functie seteaza avansul per rotatie al sculei de aschiere cu o valoare numerica
ce precede adresa F.
[Format]
G95
Unitatile de setare:

31

Selectia este posibila pentru valori dintre 1 mm/rev, 0.01 mm/rev, 0.001 mm/rev, 1
inch/rev, 0.01 inch/rev, 0.001 inch/rev sau 0.0001 inch/rev prin setarea parametrilor
optionali ai NC (INPUT UNIT SYSTEM)
Gama de setare: 0.001 ~ 500.000 mm/rev, 0.0001 ~ 50.000 inch/rev
[Detalii]
x

Atat timp cat viteza de prindere este setata in unitati de valoare mm/min
aceasta se converteste in unitati de valoare mm/rev folosind formula
urmatoare:
fm = fr x N unde:
N = viteza brosei (rot/min)
fm = avans ( mm/min )
fr = avans ( mm/rev )

2-3 Functia de Avans F1- digit (Optionala)

Functia de avans F1-digit are doua tipuri de comenzi:
Comada tip comutator:
Intr-un pogram, comenzile de avans sunt scrise cu F1 la F8 si valoarea actuala de
avans este setata cu ajutorul comutatorului corespunzator de setare (pana la 8
pozitii) de pe panoul operator.
Comanda tip parametru :
Comenzile de avans sunt scrise intr-un program in acelasi mod ca si in modul de
comanda comutator. Valorile actuale sunt setate cu ajutorul unui set de 9 parametri
F1 la F9.
Pentru detalii referitoare la procedura de setare a parametrilor de tip de comanda,
studiati CAPITOLUL 11 Functia avans F1-digit
x

Functia de avans F1-digit este diferita de functia de avans F4-digiti dupa cum
urmeaza :
(1) Avans F1-digit
Comanda tip comutator : o valoare intreaga de la 1 la 8
Comanda tip parametru : o valoare intreaga de la 1 la 9
(2) Avans F4-digiti
Daca un numar real(inclusiv o variabila) este specificat in adresa F (F1. de
exemplu), comanda de avans o interpreteaza ca o comanda de avans F4digiti. De aceea, pentru functia de avans F1-digit, o variabila nu poate fi
folosita pentru a defini 1 la 8 (pentru comanda comutator) sau 1 la 9 (pentru
comanda tip parametru).

32

Exemple :
F1
Avansul este determinat de valoarea setata a comutatorului F1
F5.
Avansul = 5 mm/min
LA1 = 8
Avanssul = 8 mm/min
F = LA1
x Codul selectat de avans (F1 la F8 in cazul comenzii tip comutator si F1 la F9
in cazul comenzii tip parametru) nu este stearsa cand NC-ul este resetat. Este
stearsa in cazul in care este selectat un cod F4-digiti sau cand comutatorul de
alimentare este actionat OFF si apoi pornit din nou ON.
x O setare a valorii prin prescriere este invalida daca o valoare a avansului este
specificata de o comanda de avans F1-digit.
x Daca o comanda de avans F1-digit este specificata in modul G95 (avans per
rotatie), o alarma va aparea.
3. Functia de Verificare Oprire Exacta (G09, G61, G64)
[Functie]
x

In timpul controlului vitezei axei, valuarea calculata precede intotdeauna

valoarea calculata cand o axa se misca catre un punc tinta. De aceea, daca
valoarea calculata este in punctul tinta, valoarea actuala este in urma valorii
calculate si nu in punctul tinta. Daca urmatorul bloc este executat in timp ce
valoarea calculata atinge punctul tinta, pozitia actala urmareste valoarea
calculata determinand ca pasul sculei sa piarda pasul programat al legaturii
dintre blocuri.
x Functia de oprire exacta elimina erorile cauzate de controlul axelor descris
mai sus. Cu ajutorul acestei functii de oprire exacta, operarea urmatorului bloc
nu porneste pana cand valoarea actuala nu atinge punctul tinta cand operarea
blocului curent a fost terinata, asa ca pasul sculei urmareste exact pasul
programat.
Starea unde valoarea curenta atinge punctul tinta este denumita stare in
pozitie . pentru a obtine starea de pozitie, punctul tinta este definit ca o banda
folosind parametrii de sistem.

33

Modul de verificare al opririi exacte poate fi fie ca un semnal (valid doar pentru
un bloc programat) sau modal, asa cum este explicatmai jos.
Notati ca in modul de pozitionare (G00, G60) o verificare a opririi exacte este
totdeauna executata indiferent sau nu daca un cod G de verificare a opririi exacte
este specificat.
[Format de programare]
x

Comanda de verificare oprire exacta ca semnal : G09 IP

Verificarea opririi exacte este executata doar in blocul specificat

Comanda de verificare oprire exacta modala: G61 IP __

Verificarea opririi exacte este executata pentru toate blocurile pana ce modul
de aschere (G64) este specificat.

Modul de aschiere (paraseste G61) : G64 IP__

La legatura dintre blocuri continand comenzi de aschiere, comenzile in blocul
urmator sunt executate imediat asa ca miscarile axelor nu vor fi decelerate la
imbinare.
Chiar in modul de aschiere, oricum, o verificare a opririi exacte este facuta in
modul de pozitionare (G00, G60) sau intr-un bloc ce contine o camanda de
oprire exacta (G09)
O verificare a opririi exacte este de asemenea facuta in blocurile unde
avansul de lucru nu continua.

4. Accelerarea si Decelerarea Automata

La inceputul si sfarsitul miscarii axelor, avansul axei este automat accelerat si
decelerat
(1)

Accelerarea/Decelerarea automata in modul pozitionare/modul de avans

manual
Avansul axei este accelerat si decelerat intr-o forma liniara ca in exemplul de
mai jos.

34

(2)

Accelerarea / Decelerarea automata in modul de avans de aschiere (G01, G02,

G03)
In modul de avans de aschiere, avansul axei accelereaza si decelereaza
automat dupa o curba prezentata mai jos.

(3)

Procesari dintre blocuri

Tipul blocului nou
Pozitionare
Avans aschiere
Axa nu se misca

Pozitionare
O
O
O

Tipul blocului vechi

Avans aschiere
Axa nu se misca
O
O
X
O
O
O

O : Programul avanseaza la urmatorul bloc dupa ce efectueaza verificarea

semnalului de in-pozitie .
X : Programul avanseaza la urmatorul bloc fara a efectua verificarea semnalului de
in-pozitie .
Termenul de verificare a semnalului de in-pozitie arata ca se face verificarea
daca pozitia actuala este intr-un interval predeterminat fata de valoarea specificata
de coordonate. Intervalul de in-pozitie este setat cu ajutorul parametrilor de
sistem.
(4)

Oprire exacta (G61, G09)

Asa cum este aratat in tabelul de mai sus, pana cand verificarea de inpozitie nu este facuta cand blocurile de avans de aschiere continua, legatura
dintre blocurile de avans de aschiere vor fi tesite sau rotunjite. Pentru detalii
studiati capitolul 3. Verificarea Opririi Exacte.

35

5. Verificarea Erorii de Urmarire

Eroarea de urmarire este definita ca diferenta dintre valoarea semnalului de
comanda care iese din NC si iesirea data de encoderul de pozitie. O alarma DIFF
over apare daca valoarea de urmarire depaseste o anumita valoare in timpul
deplasarii unei axe cu avans rapid sau avans de aschiere..

6. Pozitionare (G00)
[Functie]
Axele se misca din pozitia actuala la pozitia tinta cu avans rapid. In timpul acestei
miscari axele sunt automat accelerate si decelerate.
[Format de programare]
G00 IP__
La executarea operatiei de pozitionare in modul G00, verificarea semnalului inpozitie este facuta. Comenzile din blocul urmator sunt executate numai dupa ce
este confirmata atingerea pozitiei prin semnalul in-pzitie (intervalul semnalului in
pozitie setat din parametrii de sistem)

36

[Detalii]
x

Daca pozitionarea este executata conform exemplului liniar sau neliniar, acest
lucru este determinat de setarea parametrului optional NC No. 46 bitul 0
a) Exemplu de interpolare liniara
Pasul sculei este generat in lungul unei linii drepte de la punctul de pozitie
actuala la punctul tinta. In aceasta miscare, avansurile individuale al axelor
este determinat in apropierea valorilor de avans individuale, asa ca timpul
de pozitionare poate fi minimizat.

b). Exemplu de interpolare non-liniara

Fiecare axa se misca independent fata de alta cu valoarea de avans rapid
individuala. Din aceasta cauza, de multe ori rezultanta pasului sculei nu este
totdeauna o linie dreapta.

x
x

Viteza de avans rapid a fiecarei axe este setata de constructorul de masini

unelte si nu poate fi modificata.
Intervalul semnalului in-pozitie este setat pentru fiecare axa in parte
folosind parametrii sistemului.

7. Pozitionarea Uni-directionala (G60)

[Functie]
x In pozitionarea apelata de G00, eroarea de pozitie este nepermisa daca
pozitionarea este executata in diferite directii, datorita jocului de intoarcere
al mecanismului de avans al axei. Daca pozitionarea este totdeauna

37

executata in aceeasi directie, influenta jocului de intoarcere este eliminata

si datorita acestui fapt o pozitionare mai precisa poate fi obtinuta. Functia
care executa pozitionarea totdeauna in aceeasi directie este denumita
functie de pozitionare uni-directionala .
Daca pozitionarea urmeaza sa fie facuta in directie opusa celei setate ca
directie de pozitionare a NC prin parametri optionali (pozitionare unidirectionala), axa depaseste punctul tinta odata dupa care se misca inapoi
la punctul tinta. Valoarea cu care axa depaseste punctul tinta (valoare de
depasire) este setata atat in G60 cat si in parametrii optionali ai NC
(pozitionare uni-directionala) sau parametrii utilizator.

[Format de programare]
G60 IP__

[Detalii]
x Cand modul de pozitionare in interpolare liniara este impus, chiar daca
pozitionarea este executata sau nu, pozitionarea se face in modul liniar prin
setarea
parametrului
NC
No.46
bit.1

38

Daca directia de pozitionare specificata corespunde cu directia de pozitionare

setata de parametrii optionali ai NC (pozitionare uni-directionala), axa nu
depaseste punctul final.

x
x

G60 este o comanda modala

Pozitionarea uni-directionala nu este valida pentru un ciclu de axa sau o
miscare de schimbare intr-un ciclu fix
Pozitionarea uni-directionala nu este valida pentru o axa la care nu a fost
setata limita de depasire
Imaginea in oglinda nu este aplicabila la directia de pozitionare

x
x

8. Interpolarea Liniara (G01)

[Functie]
In modul G01 de interpolare liniara, axa se misca direct dintr-o pozitie actuala intr-o
pozitie tinta cu o viteza specificata.
[Format de programare]
G01 IP__F__
IP: punct tinta (punct de sfarsit)
F: Viteza de avans. Viteza specificata ramane valida pana cand este inlocuita de alta
valoare
[Detalii]
x
x

O valoare de avans specificata cu adresa F este stearsa la zero cand NC este

resetat. Tineti cont ca comanda F este salvata cand NC este resetat daca o
valoare de avans este specificata intr-o comanda F1-digit.
Viteza de avans pentru fiecare axa este asa cum este prezentata mai jos.
(Valorile pentru X,Y si Z trebuie convertite in valori incrementale)

G01 XxYyZzFf
Calcularea avansului :

39

Pentru axele rotative, unitatea de avans se calculeaza astfel :

1 mm/min = 1grad/min
1 inch/min = 1 grad/min
In interporarea liniara care include o axa rotativa , avansurile sunt determinate in
concordanta cu formula de mai jos pentru fiecare axa in parte.
Exemplu: G91 G01 X10 C20 F30.0
<intrare in mm>

<intrare in inci>

In sistemul inci, este posibil sa sa se specifice daca F1 este interpretat ca 1

grad/min sau ca 25.4 grade/min prin setaea parametrului optional NC No. 15 bit.7

9. Selectarea Planului (G17, G18, G19)

[Functie]
Alegerea planului este necesara pentru a utiliza urmatoarele functii :
x
x
x
x
x
x
x

Interpolare elicoidala (aschiere elicoidala)

Comanda de unghi (AG)
Compensarea razei sculei
Rotire de coordonate (In sistemul de coordonate locale)
Cicli fixi
Calculul coordonatelor
Aria de prelucrare

Planele pot fi selectate asa cum urmeaza :

40

[Formatul de programare]
G17 Xp Yp
G18 Zp Xp
G19 Yp Zp
[Detalii]
x Daca o axa de baza (X, Y, Z) sau o axa paralela (U, V, W) este selectata este
determinata de adresa axelor specificata in blocul continand G17, G18 sau G19
Exemple:
G17
G17
G18
G18
G19
G19
x
x

X _ Y _ planul XY
U _ Y _ planul UY
Z _ X _ planul ZX
W _ X _ planul WX
Y _ Z _ planul YZ
Y _ W _ planul YW
In blocurile unde niciuna din functile G17, G18 sau G19 nu este specificata,
planul selectat ramane neschimbat chiar daca adresele axelor s-au schimbat
In blocurile unde G17, G18 sau G19 sunt specificate, daca o adresa de axa este
omisa, axa de baza (X, Y, Z) este presupusa omisa.

G17
G17 X _
G17 U _
G18
G18 W _
x
x

planul XY
planul XY
planul UY
planul ZX
planul WX

Daca o comanda este specificata pentru o axa care nu exista in planul selectat,
comanda programata va fi executata si planul selectat va fi temporar ignorat
Planul care trebuie selectat cand tensiunea este pornita sau NC este resetat
poate fi determinat prin setarea THE G CODE TO BE SET AUTOMATICALLY
(PLANE) din parametric optionali ai NC (AUTO SET AT NC RESET/POWER
ON)
O alarma apare daca ambele axe si axele lor paralele sunt specificate in blocul
ce selecteaza planul

41

10. Interpolare Circulara (G02, G03)

[Functie]
Functia de interpolare liniara misca scula din pozitia initiala intr-o pozitie tinta dea lungul
unui arc cu viteza de avans specificata.
[Format de programare]

Xp = axele X sau U
Yp = axele Y sau V
Zp = axele Z sau W
x

Codurile G utilizate in functia de interpolare circulara sunt prezentate mai jos :

G17 : Selectarea planului

G18 : Selectarea planului
G19 : Selectarea planului
G02 : Directia de rotatie
G03 : Directia de rotatie

: Seteaza arcul circular in planul Xp Yp

: Seteaza arcul circular in planul Zp Xp
: Seteaza arcul circular in palnul Yp Zp
: Seteaza directia in sensul acelor de ceas
: Seteaza directia in sens invers acelor de ceas.

Doua axe dintre Xp, Yp si Zp, modul G90

Seteaza punctul de sfarsit in sistemul de coordonate de lucru
Doua axe dintre Xp, Yp si Zp, modul G91
Seteaza pozitia in referinta cu punctul de start cu valoarea indicata
Doua axe dintre I, J si K
Seteaza distanta de la punctul de start la centru cu valoarea indicata
R : Seteaza valoarea razei unui arc
F : Seteaza viteza de avans
[Detalii]
x

Directia de rotatie, in sens orar sau antiorar, este definita in directia pozitiva a
axelor Zp (Yp, Xp) in planul Xp Yp (Zp Xp, Yp Zp) asa cum este aratat mai
jos :

42

x
x

Punctul de sfarsit este definit in oricare din valorile absolute sau incrementale in
concordanta cu G90 sau G91
Centrul unui arc este determinat valorile I,J si K ce corespund respectiv axelor Xp,
Yp si Zp. Valorile lor de coordonate sunt totdeauna specificate ca valori
incrementale, referintor la G90 sau G91

Semnul minus poate fi folosit pentru valorile I,J si K cand este nevoie.

Punctul de sfarsit al unui arc poate fi definit prin specificarea valorilor

coordonatelor pe una sou doua axe.
Daca doar o axa este specificata, procesarea poate fi selectata dintre urmatoarele
doua metode :
a) Pentru axa omisa, valoarea de comanda anterioara este folosita ca punct de
sfarsit al arcului. Pentru aceasta procesare setati 0 in parametrul optional
NC No.20 bit1
Cand se programeaza un arc asa cum este arata in figura de mai jos, punctul de sfarsit
poate fi definit doar cu valorile de coordonate ale axei orizontale atata timp cat valorile
de coordonate ale axei verticale sunt aceleasi pentru punctul de inceput si sfarsit. O
alarma apare daca punctul de sfarsit nu este pe arc. Programul din exemplu defineste
un arc in sens orar.

43

Raza : 100
Centrul : (0,0)
Punctul de start : (-70.711, -70711)
Punctul de sfarsit : (70.711, -70.711)
Exemplu :
X -70.711, Y -70.711
G02 X70.711 I70.711 J70.711
Programul va genera o alarma daca punctul de sfarsit (10, -70.711) nu este pe arc.
X -70.711, Y -70.711
G02 X10 I70.711 J70.711
b) Pentru axa omisa, valoarea de coordonate este calculata folosind valorile de
cooronate ale axei specifite. Pentru aceasta prelucrare, alege punctul pe arc
la valoarea comandata pentru axa neprogramata (axa singura) a parametrului
optional NC (interpolare circulara)
Cand programarea unui arc este ca cea ilustrata mai jos, punctul de sfarsit poate fi
determinat doar cu valoarea de coordonate a axei orizontale. Valoarea de coordonata a
axei verticale este calclata din coordonata axei orizontale.

Daca mai mult de un punct de sfarsit este posibil, primul cel mai apropiat in
directia desemnata a arcului este selectat.

47

Exemplu :
X-70.711 Y-70.711 F200
G02 X10 I70.711 J70.711
Programul defineste o rotatie in sensul arcelor de ceas.
Raza : 100
Centrul : (0,0)
Punctul de start : (-70.711, -70.711)
Punctul de sfarsit : (10, 99.499)
Exemplul de operare de mai sus este aplicabil de asemenea cand desemnarea axei
verticale este omisa.
x

Centrul unui arc poate fi definit prin specificarea razei (R) a arcului in lo de
specificarea I,J si K. Daca un arc este specificat prin raza, patru arcuri care trec
prin aceleasi puncte de start si de sfarsit sunt definite. Pentru a defini un unumit
arc dintre cele patru arce, o valoare R este folosita in modul indicat mai jos :
x Arc in sens orar (G02)
Un arc al carui unghi la centru este mai mic sau egal cu 180 grade : raza R>0
Un arc al carui unghi este mai mare decat 180 grade : raza R<0
x Arc in sens antiorar (G03)
Un arc al carui unghi la centru este mai mic sau egal cu 180 grade : raza R>0
Un arc al carui unghi este mai mare decat 180 grade : raza R<0

I) Arc in sens orar

II) Arc in sens antiorar

Avansul in interpolarea circularaeste componenta avansului tangenta la arc

[Suplimentar]
x
x
x

Daca I,J sau K este omis, valoarea 0 va fi specificata

Un arc cu raza 0 (R=0) nu poate fi definit
Daca valorile pentru Xp,Yp si Zp sunt omise, un arc avand punctul de inceput si
de sfarsit in acelasi punc este definit in urmatorul mod :
a) Daca centrul este specificat prin I, J si/sau K, un arc de 360 grade
b) Daca raza este specificata prin R, un arc de 0 grade
44

x
x
x

Nu este posibil sa se specifice R si I,J si K in acelasi timp

Nu este posibil sa se specifice orice axa paralela cu axa care face planul selectat.
De exemplu, definirea axei W nu este permisa cand este selectat planul Z X.
O alarma va aparea daca diferenta in radiani intre punctul de start si punctul de
sfarsit al unui arc este mai mare sau egala cu valoarea setata la data de
verificare arc (diferenta in radiani intre inceput si sfarsit) in parametrii optionali ai
NC (interpolare circulara)

11. Aschiere Elicoidala (G02,G03) (Optional)

[Functia]
Aschierea elicoidala sau interpolarea elicoidala poate fi executata prin sincronizarea
interpolarii circulare cu interpolarea liniara a unei axe ce intersecteaza intr-un unghi
planul in care arcul este definit.
[Formatul de programare]

: o axa care nu este paralela cu axa cuprinsa in planul acului

[Detalii]
x

Aschierea elicoidala poate de asemena fi programata in planele Zp Xp

(G18) si Yp Zp (G19) folosind formatul similar prezentat mai sus
x Pentru a programa aschiere elicoidala, mai simplu este sa adaugati comanda
axei care intersecteaza planul la interpolarea circulara
x Aschierea elicoidala este posibila pentru un arc avand un unghi la centru mai
mic de 360 grade
x Avansul specificat cu ajutorul comenzii F este valabil pentru interpolarea
circulara. De aceea, avansul in directia axei liniare este calculat dupa
urmatoarea formula :
Distanta de miscare pe axa liniara
Avansulin directia axei liniare = ----------------------------------------------------- x F
Lungimea arcului
x Offsetul pentru lungimea de scula este valabil pentru axa la planul arcului
x Compensarea razei sculei este valabila doar pentru comenzile de interpolare
circulara.

45

CAPITOLUL 4 FUNCTII PREGATITOARE

Codurile G sunt utilizate pentru a specifica anumite functii care se executa in blocuri
individuale. Fiecare cod G consta din adresa "G" si un numar format din 3 caractere
(00 pana la 399)
x

Intervalul in care codul G este activ

O data:

Codul G este activ numai intr-un bloc specificat si este anulat

automat cand executia programului trece la blocul urmator.

Modal:

Codul G este activ pana este schimbat cu alt cod G din acelasi
grup

Coduri G speciale
Codurile G apelate in subprograme si instructiunile derivate sunt denumite
coduri G speciale.
Fiecare cod G special trebuie specificat la inceputul blocului, introducerea
acestuia in mijlocul unui bloc nu este permisa. Un "/" (salt peste bloc) si un
nume secventa poate fi plasat inaintea unui cod G special.

Pentru tabelul codurilor G si al celor apelate in subprograme se gaseste in

APENDIX

1. Oprire temporizata (G04)

[Functie]
Daca este specificata oprire temporizata, executarea blocului urmator este oprita
pentru perioada de timp specificata dupa terminarea blocului.
[Format]
Pot fi folosite urmatoarele doua moduri de format de programare :
x G04 F__
F: Specificati durata pentru care executarea programului este oprita.
Unitatea de masura a valorilor de comanda poate fi de 1 ; 0,1 ; 0,01 si 0,001
secunde setata cu ajutorul parametrilor optionali ai NC . Pentru detalii, vezi
parametrul optional (sistemul de unitati).
Durata maxima admisa este 99999.999 secunde.
x G04 P __
P : Seteaza lungimea timpului de oprire
Setarea valorii P se face in acelasi mod ca si pentru F

47

2.

Programarea imaginii oglinda (G62) (Optional)

[Functia]
Functia de imagine in oglinda creaza o geometrie care este simetrica in jurul unei
axe specificate. In plus fata de comutatorul de imagine in oglinda de pe panoul
operatorului, aceasta functie creaza imagini in oglinda cu ajutorul comenzilor
programate.
Axa care este este in modul de imagine in oglinda este identificata pe afisaj ; semnul
- este adaugat in fata numelui axei pe ecranul de POZITIE ACTUALA.
[Format]
G62 IP {0/1}
0 : Normal (imaginea in oglinda OFF)
1: Imagine in oglinda
[Detalii]
x Starea actuala a functiei de imagine in oglinda bazata pe specificatiile codului
G62 si a comutatorului IMAGINE IN OGLINDA este aratata in tabelul de mai
jos :

x
x
x
x
x
x

G62

Pozitia comutatorului

Starea actuala

Normal
Normal
Imagine in oglinda
Imagine in oglinda

Normal
Imagine in oglinda
Normal
Imagine in oglinda

Normal
Imagine in oglinda
Imagine in oglinda
Normal

Un bloc in care este specificata functia G62 nu trebuie sa contina o alta

comanda
Functia imagine in oglinda este modala
Axele nespecificate in blocul G62 se considera a fi in modul normal
Toate axele sunt in modul normal la cuplarea tensiunii
Daca axele vor fi setate sau nu in modul normal cand CN este resetat poate fi
setat la parametrul optional AT AN NC RESET, CLEAR THE G62 MIRROR
IMAGE FOR ALL AXES al CN
Sistemul de coordinate (local sau de lucru) in care functia de imagine in
oglinda va fi activata poate fi selectat la sistemul de selectare al coordonatelor
cu ajutorul parametrilor optionali ai NC

48

[Exemplu]
G11 X40 Y10 P45
G01 X5 Y5 S F
X30
Y5 Y30
Y5
G62 X1
(1) daca sistemul de coordonate de lucrul este setat cu ajutorul parametrilor
optionali ai CN (MIRROR IMAGE)

(2) daca sistemul de coordonate local este setat cu ajutorul parametrilor optionali
ai CN

49

3. Selectia sistemului de coordonate de lucru (G15, G16)

[Functie]
20 de seturi de sisteme de coordonate sunt furnizate ca standard si pot fi extinse la
50, 100 sau 200 de seturi optional.
[Format de programare]
Cod modal G: G15 Hn (0<n<200)
Odata ce un nou sistem de coordonate n este setat cu ajutorul codului modal G,
valorile de coordonate specificate in acelasi bloc sau in urmatoarele blocuri sunt
interpretate ca valori de coordonate in sistemul de coordonate de lucru n selectat.
Codul G: G16 Hn (0n200)
Daca un nou sistem de coordonate de lucru n este setat cu ajutorul codului modal
G, doar valorile de coordonate specificate in acelasi bloc sunt interpretate ca valori
de coordonate in sistemul de coordonate de lucru n selectat.
[Detalii]
x
x
x

numarul sistemului de coordonate intre 1 si 200 este specificat de n (1 la

200). Daca este specificat 0 pentru n, sistemul de coordonate al masinii ste
selectat
cand tensiunea este pornita, dupa ce NC este resetat, sistemul de coordonate
de lucru selectat anterior de G15 este automat selectat
G15 si G16 nu pot fi selectate in modul urmator :
 Modul de compensare a razei sculei
 Modul de offset tridimensional
 Modul de largire/ingustare geometrie
 Modul de schimbare/rotatie al sistemului de coordonate paralel

[Suplimentar]
Comenzile de avans pe axa specificate imediat dupa G15 trebuie sa fie facute in mod
absolut

50

4. Schimbarea sistemului de coordinate de lucru (G92)

[Functie]
Functia de schimbare de coordnate de lucru schimba sistemul de coordonate de
lucru.
[Format]
G92 IP ___
[Detalii]
x
x
x
x
x

G92 schimba automat valorile de offset de lucru ale prezentului sistem de

coordonate de lucru asa ca valorile actuale de pozitie ale sculei vor fi cele
specificate ca IP___
G92 schimba doar sistemul de coordonate de lucru care este selectat in
timp ce este executat, nu afecteaza nici un alt sistem de coordonate
Valorile de coordonate IP___ specificate in bloc sunt totdeauna tratate ca
valori absolute referitoare la specificatiile G90 (mod absolut) sau G91
(mod incremental)
Pentru axele care nu sunt specificate cu valorile de coordonate P, valorile
de offset de lucru raman neschimbate
G92 nu poate fi specificata in modurile urmatoare:
 Modul de compensare a razei sculei
 Modul de offset tridimensional
 Modul de largire/ingustare geometrie
 Modul de schimbare/rotatie al sistemului de coordonate paralel
 Modul de selectare al sistemului de coordonate al masinii

5. Verificarea sistemului de unitati (G20, G21) (Optional)

[Functie]
Functia de verificare a sistemului de unitati verifica sistemul de unitati selectat de
setarea parametrului optional LENGTH UNIT SYSTEM al NC. Daca sistemul
selectat nu accepta cel specificat de G20/G21, se va genera o alarma
[Format]
G20: verificarea selectarii sistemului de masura in inci
Va aparea o alarma daca din parametri este setat sistemul de masura metric
G21: verificarea selectarii sistemului de masura metric
Va aparea o alarma daca din parametri este setat sistemul de masura in inch

51

6. Functiile de conversie ale sistemului de coordonate (Optional)

6-1. Schimbare paralela si rotatia sistemului de coordonate (G11, G10)
[Functie]
Functia schimbare paralea/rotire schimba sau roteste sistemul de coordonate de
lucru. Noul sistem de coordonate este definit prin schimbarea sau rotirea sistemului
de coordonate este numit sistem local de coordonate. Este posibil sa parasti un
sistem local de coordonate.
[Format]
Schimbare paralela/rotire a sistemului de coordonate G 11 IP___P___
IP : valoarea schimbarii paralele care stabileste sistemul local de coordonate
Specificati valoarea de schimbare ca o valoare absoluta referitoare la originea
prezentului sistem de coordonate de lucru, referitor la modul de dimensiuni (G90,
G91) sau la imaginea in oglinda
P: valoarea selectata pentru rotirea sistemului local de coordonate
Specificati unitatea unghiului de rotire de 1 grad, 0,001 grade sau 0,0001 grade
in conformitate cu setarea parametrului optional (LENGTH UNIT SYSTEM si
ANGLE)
Daca P0 este specificat sau comanda P nu este specificata, are loc doar saltul
sistemului de coordonate de lucru fara rotatie.
Rotatia sistemului de coordonate de lucru se executa in planele (G17, G18, G19)
care este activa cand G11 este specificata si nu afecteaza axele care nu sunt
incluse in plan. Directia de rotatie este invers acelor de ceas privit din directia
pozitiva a axelor neincluse in planul de rotatie.
Specificati unghiul de rotatie ca o valoare absoluta in concordanta cu modul de
selectare al dimensiunilor (G90, G91)
x Anularea sistemului local de coordonate : G10
Cand G10 este specificat, schimbarea paralela sau rotirea sistemului de
coordonate este anulata.

52

[Detalii]
x Odata ce G11 este exeutata, CN intra intr-o stare in care sistemul de
coordonate local este definit. Daca G11 este executata din nou, va determina
trecerea la sistemul de coordonate locale anterior. La o a doua desemnare a
functiei G11, daca desemnarea unei axe este omisa, valoarea definita in
primul G11 este aplicata. Valorile setate sunt sterse cand tensiunea este
oprita si repornita, NC este resetat sau G10 este executat.
x Un bloc ce contine G10 sau G11 nu trebuie sa contina alte coduri G
x G10 si G11 sunt modale ; G10 este setat cand tensiunea este pornita sau
cand NC este resetat
x G11 nu trebuie specificat in urmatoarele moduri :
 Modul de largire/ingustare geometrie
 Modul de selectare al sistemului de coordonate al masinii
 Modul functie de copiere

53

[Exemplu de program]
Daca este folosit un sistem local de coordonate, exemplul de piesa aratat mai jos va
fi programat ca in exemplul urmator :

6-2. Functia de copiere (COPY, COPYE)

[Functie]
Functia de copiere este folosita pentru a prelucra parti ale piesei prin repetarea
aceluiasi model de schimbare sau rotire de coordonate
La inceput specificati sistemul schimbat sau rotit de coordonati utilizand COPY in loc
de G11 programati sa se repete modelul. In final specificati valorile incrementale ale
schimbarii/rotirii coordonatelor.

54

[Format]
Schimbare/rotire a sistemului local de coordonate : COPY IP___P___Q___
IP : valoarea initiala a componentelor ce stabilesc sistemul local de coordonate
Specificati valorile ca valori absolute in concordanta cu originea sistemului de
coordonate de lucru
P : valoare initiala a componentelor de rotatie ce stabilesc sistemul local de
coordonate
Specificati aceste valori in unitati de 1 grad, 0,001 grade sau 0,0001 grade in
concordanta cu parametrul LENGTH UNIT SYSTEM si ANGLE al CN
Q : numarul de ori cu care se repeta modelul
Valoarea cuprinsa intre 1 si 9999
Valoarea setata 1
Modelul de repetare al programului : COPYE IP___P___
IP : valoarea incremenbtala pentru schimbarea sistemului local de coordonate
Valoare setata 0
P : valoarea incrementala pentru rotatia sistemului local de coordonate
Valoare setata 0
[Detalii]
x
x

Ambele G11 si COPY pot fi specificate in timp ce un sistem de coordonate

este stabilit prin executia lui G11 . Odata ce COPY este specificata apare o
alarma daca G11 sau COPY sunt specificate din nou .
Daca COPY este specificat in programul principal prin metoda de operare B
(program cu volum mare) desemnarea lui IF si GOTO nu este permisa in
programul ce defineste modelul care trebuie repetat.

55

[Exemplu de program]

Comanda de interpolare circulara nu trebuie sa fie specificata in blocul imediat

urmator comenzii COPY

7.Functia de largire/reducere a geometriei piesei (G51,G50) (Optional)

[Functie]
Functia de largire/reducere a geometriei piesei largeste sau reduce geometria
definita prin program prin referentiere la punct specificat in system de coordinate
local. Daca nu este definit un system de coordinate local , se utilizeaza un system de
coordinate de lucru pentru specificarea punctului de referinta pentru largire/reducere.
[Formatul de programare]
Largire/reducere geometrie : G51 IP_P_
IP :

Centrul largirii/reducerii geometriei .

Specificati acest punct intr-un sistem de coordonate local .
Pentru axele nespecificate in acest bloc , valoarea coordonatei (in sistemul de
coordonate local ) punctului G51 este specificat

P:

Factorul de multiplicare pentru largire/reducere

Gama programabila: 0,000001 la 999999
Valoarea setata 1

56

Parasirea largirii/reducerii G50

[Detalii]
x

Functia de largire/redcere este validata sau invalidata pentru o axa individuala

in concordanta cu paramerul optional CN. Totusi, o alarma apare in
verificarea razei daca parametrul setat difera de axa din planul specificat de
interpolarea circulara.

Functia de largire/reducere nu afecteaza urmatoarele :

a) Valorile sistemului local de coordonate (G11)
b) Valorile pentru compensarea razei sculei si valorile tridimensionale de
offset (G41, G42, G43)
c) Valorile de offset de lungime scula (G56 la G59)
d) Valorile de setare ale sistemului de coordonate de lucru
e) Urmatoarele miscari ale axei Z in cicluri fixe de lucru :
 In ciclul de gaurire adinc (G73, G83)
 Valoarea de salt la axele X si Y la gaurire (G76, G87)

57

[Exemplu]
Compensarea razei sculei si largirea si micsorarea piesei :

[Exemplu de program]
Un program pentru setarea sistemului local de coordonate si largirea/reducerea
geometriei piesei este prezetat mai jos

58

CAPITOLUL 5 FUNCTIILE S,T SI M

In acest capitol se descriu codurile S,T si M care specifica operatiile necesare
masinii altele decat comenzile de miscare.
S: viteza arborelui principal
T: numarul sculei pentru ciclul de schimbare a sculei
M: pornirea si oprirea solenoidelor si a altor dispozitive similare
Numai unul dintre aceste tipuri de cod pot fi specificate intr-un bloc
1. Functia S (Functia Arborelui Principal)
[Functie]
Functia arborelui principal specifica o viteza a arborelui principal printr-o
valoare numerica (pana la cinci cifre) introdusa dupa adresa S.
[Detalii]
x Viteza dorita a arborelui principal (min-1) este specificata direct printr-o
valoare numerica urmand adresei S.
Limitele programabile intre 0 si 65535
x

Daca o comanda S este specificata cu comenzi de miscare in acelasi bloc,

comanda S devine valida in acelasi timp in care sunt executate comenzile de
miscare.

Desi o comanda S nu este anulata cand comanda numerica este resetata, se

sterge cand sursa de energie este oprita.

Pentru a aexecuta o comanda de rotatie a arborelui principal (M03, M04), o

comanda S trebuie specificata in acelasi bloc sau in celprecedent

2. Functia T
[Functie]
Functia tool selecteaza o scula dinmasina cu o valoare numerica (pana la 4
cifre) introduse dupa adresa T.
[Detalii]
x

Limitele programate a unei comenzi T sunt indicate mai jos.

Limitele programabile : 0 pana la 9999

Cand este executat un cod T, urmatoarea scula este pregatita (indexand

urmatoarea scula din magazie sau scotand urmatoarea scula din magazie si
pozitionand-o)

Ciclul de schimbare a sculei este executat de M06

59

Daca o comanda T este specificata in acelasi bloc cu comenzi de miscare a

unei axe, momentul executiei codului T poate fi selectata din urmatoarele:
- executie simultana cu comanda de miscare a axei
- executie dupa terminarea comenzii de misare a axei

3. Functia M (Miscelaneous function)

Codul M are ca rezultat o cod numeric de tip M, constand intr-un numar de trei
cifre si adresa M si un impuls la PLC. Limitele programabile pentru codurile M sunt
intre 0 si 511
3-1.

Exemple de cod M

Urmatoarele sunt exemple de cod M

(1) M02, M30 (sfarsitul programului)
Aceste coduri M indica sfarsitul programului.
Cand sunt executate M02 sau M30, programul principal se termina si intra in
executie procedura reset. Programul este derulat pana la inceput. (In cazul unui
program stabilit, executia lui M02 sau M30 in programul principal nu
reseteaza comanda numerica)
(2) M03, M04, M05 (Rotirea arborelui principal in sensul acelor de ceas(CW)/
invers(CCW) si Stop)
Aceste coduri M controleaza rotirea arborelui principal si oprirea; arborele
principal CW (M03), arborele principal CCW (M04), si oprirea arborelui
principal (M05)
(3) M19 (Orientarea arborelui principal)
Comanda M19 este folosita la masinile echipate cu mecanism de orientare a
arborelui princupal. Functia de orientare opreste arborele principal la o pozitie
unghiulara specificata.
x

Indexarea multi-point a arborelui principal

Specificand RS=unghi dupa M19, este posibila indexarea arborelui
principal la o pozitie unghiulara specificata.
Desi urmatoarea explicatie foloseste M19 ca exemplu, acelasi lucru se
aplica pentru M118 si M119.
M19 RS=T

o T reprezinta unghiul dorit de indexare si este specificat in

unitati de 1o. Daca o valoare mai mica de 1o este specificata
aceasta este trunchiata.
o Limita programabila a lui q: 0 pana la 360o

60

o T indica unghiul de indexare dorit a arborelui principal,

masurat in unghi de rotatie in sensul acelor de ceas (CW) in
raport cu pozitia de orientare a arborelui principal
[Suplimentar]
x Daca M19 (M118, M119) este specificat fara argumentul RS, se executa
orientarea obisnuita. Adica operatia apelata este la fel ca si apelarea
prin M19 RS=0
x RS trebuie intotdeauna specificat in acelasi bloc cu M19 (M118, M119)
(4) M52 (Ciclu fix intoarcere la sfarsitul retragerii)
In diferitele cicluri fixe, aceasta comanda seteaza pozitia de intoarcere a axei
la 0.1mm distanta de limita de cursa pe axa Z in sensul pozitiv.
Pentru detalii vezi capitolul 7 Operatii cu cicluri fixe
(5) M53 (Ciclu fix intoarcere la un punct specificat)
In diferitele cicluri fixe, aceasta comanda seteaza pozitia de intoarcere a axei
la pozitia specificata de G71.
Pentru detalii vezi capitolul 7 Operatii cu cicluri fixe
(6) M54 (Ciclu fix intoarcere la nivelul punctului R)
diferitele cicluri fixe, aceasta comanda seteaza pozitia de intoarcere a axei la
pozitia specificata de comanda R.
Pentru detalii vezi capitolul 7 Operatii cu cicluri fixe
(7) M132, M133 (Single Block activat/dezactivat)
Aceste coduri M stabilesc daca functia single block este dezactivata (M132)
sau activata (M133) independent de setarile butonului single block de pe
panoul de operare al masinii
(8) M201 pana la M210 (Coduri M de tip Macro)
Atribuind numele programelor sa corespunda cu M201 pana la M210 la
parametrii, subprogramele pot fi executate specificand codurile M.
Pentu detalii inlegatura cu codurile M de tip macro, vezi capitolul 10, Coduri
G si M de tip macro
(9) M238, M239 (Soft-override activat/dezactivat)
Aceste comenzi stabilesc daca valoarea rescrisa de soft (%) setata pentru
variabilele de sistem <VFSOV> este activa (M238) sau inactiva (M239)
pentru avans (comanda F x valoare rescrisa)
(10) M00 (oprire program)
Dupa executarea lui M00, programul se opreste. Daca CN este pornita in
aceasta stare a programului, programul reporneste.
(11) M01 (oprire optionala)
Cand se executa M01 in timp ce switch-ul optional de oprire de pe panoul
operational al masinii este activ (ON), programul se opreste. Daca comanda

61

numerica (CN) este pornita in stadiul de oprire optionala, programul

reporneste.
(12) M06 (schimbarea sculei)
Acest cod M este folosit pentru masini care sunt echipate cu un mecanism de
schimbare a sculelor.
(13) M15, M16 (a patra axa masa rotativa CW, CCW)
Aceste coduri M sunt folosite la masinile care sunt echipate cu masa rotativa
ca a patra axa pentru a specifica sensului rotatiei mesei masinii; CW(sensul
acelor de ceas) (M15), CCW(invers acelor de ceas) (M16).
Pentru detalii in legatura cu controlul mesei rotative, vezi Functia axei
aditionale (axa de rotatie) din manualul de FUNCTII SPECIALE nr 2.
(14) M115, M116 (a cincea axa masa rotativa CW, CCW)
Aceste coduri M sunt folosite la masini echipate cu o masa rotativa ca a cincea
axa pentru sepcificarea sensului de rotatie a mesei; CW (M115) CCW
(M116).
Pentru detalii in legatura cu controlul mesei rotative, vezi Functia axei
aditionale (axa de rotatie) din manualul de FUNCTII SPECIALE nr 2.
(15) M118, M119 (indexarea arborelui principal CCW, calea mai scurta)
Aceste coduri M sunt folosite la mansinile echipate cu mecanism de indexare
ca si comanda de orientare a arborelui principal.
[formatul programului]
x

M118 indexarea arborelui principal (CCW)

M119 indexarea arborelui principal (calea mai scurta)

(16) M130, M131 (pentru avans, conditia de rotire a arborelui principal activa/
inactiva)
De obicei in modurile G01, G02 si G03 arborele principal trebuie sa se
roteasca penru a axecuta avansul pe axa.
Aceste coduri M sunt setate sa ignore aceasta stare (M130) sau sa o activeze
(M131)
(17) M134, M135 (rescrierea vitezei arborelui principal activa/inactiva)
Char si in situatia in care controlul vitezei rescrise a arborelui principal de la
PLC este activ, functia de rescriere a vitezei arborelui principal poate fi
dezactivata (M134) sau activata (M135) cu aceste comenzi.
(18) M136, M137 (rescrierea avansului pe axa activ/inactiv)
Aceste coduri M seteaza daca finctia de rescriere a avansului pe axa este
dezactivata (M136) sau activata (M137) indiferent de starea semnalului de
rescriere a avansului pe axa de la PLC.

62

(19) M138, M139 (Dry Run activ/inactiv)

Aceste coduri M seteaza daca functia dry run este dezactivata (M138) sau
activata (M139) independent de butonul dry run de pe panoul operator al
masinii.
(20) M140, M141 (oprire avans Slide Hold activ/inactiv)
Aceste coduri M seteaza daca functia slide hold este dezactivata (M140) sau
activata (M141) independent de starea butonului slide hold de pe panoul
operator al masinii.
(21) M234 pana la M237 (gama de selectare a turatiilor pentru filetare sincronizata)
Aceste coduri M seteaza de selectare a turatiilor pentru filetare sincronizata.
Pentru detalii, vezi Functia de monitorizare a incarcarii in filetarea
sincronizata din manualul de FUNCTII SPECIALE.
(22) M326, M327 (activare/dezactivare monitorizare incarcare pentru filetare
sincronizata)
Aceste coduri M activeaza (M326) si activeaza (M327) monitorizarea
incarcarii pentru filetare sincronizata.
(23) M331, M332 (a sasea axa masa rotativa CW/CCW)
Aceste coduri M sunt folosite pe masinile echipate cu masa rotativa ca a sasea
axa pentru a specifica sensul rotatiei mesei rotative; CW (M331), CCW
(M332)
Pentru detalii in legatura cu controlul mesei rotative, vezi Functia axei
aditionale (axa de rotatie) din manualul de FUNCTII SPECIALE nr 2.
(24) M 396 pana la M399 (stabilirea gamei de turatii pentru filetare sincronizata)
Acestea sunt comenzi de stabilire a turatiilor, mai ales pentru filetare
sincronizata, introdusa printr-o gama specificata de coduri M (M234 pana la
M237) si comanda S. Sunt generate automat de CN.
x

M396: comanda pentru prima treapta pentru filetarea sincronizata

M397: comanda pentru a doua treapta pentru filetarea sincronizata

M398: comanda pentru a treia treapta pentru filetarea sincronizata

M399: comanda pentru a patra treapta pentru filetarea sincronizata

63

CAPITOLUL 6 FUNCTIA DE COMPENSARE

1. Functia de compensare a lungimii sculei (G53-G59)
Functia de compesarea a lungimii sculei, compenseaza pentru pozitia unei scule aschietoare
astfel incat varful sculei este localizat in pozitia programata.
Coduri G disponibile:
Cod G
G53
G54
G55
G56
G57
G58
G59

Functie
Anulare compensare lungime scula
Compensare lungime scula pe axa X
Compensare lungime scula pe axa Y
Compensare lungime scula pe axa Z
Compensare lungime scula pe axa 4-a
Compensare lungime scula pe axa 5-a
Compensare lungime scula pe axa 6-a

[Formatul programului}
{G54 - G59}
IP:
Pozitia curenta a sculei dupa compensare
H:
Numar corectie scula
Numere standard corectie scula sunt H00 pana la H50, si aceastea pot fi extinse pana la
H100, H200 sau H300
Marimea compensarii pentru H00 este intotdeauna 0
Datele compensarii sunt setate in modul de setare a datelor sculei.
Domeniul de setare:0 pana la 999.999mm
[Detalii]
x Valoarea afisata a pozitiei curente a sculei include intotdeauna marimea corectiei de
lungime de scula.
x Compensarea de lungime de scula nu poate fi aplicata la doua sau mai multe axe in
accelasi timp sau la axa rotitoare
x Compensarea de lungime de scula poate fi schimbata directa fara a fi nevoie sa se
anuleze comanda anterioara cu G53.
x Atunci cand comanda numerica (CN) este resetata, este setat autonat H00.

64

2. Functia de compensare a razei varfului sculei (G40, G41, G42)

2.1.Functia de compensare a razei varfului sculei
[Functie]
Functia de compensare a razei varfului sculei compenseaza automat raza varfului sculei.
Programand geometria unei piese asa cum este ea nu va rezulta un produs final corect
deoarece diametrul sculei nu este luat in considerare. Oricum ar fi foarte complicat sa se
elaboreze un program care sa tina cont de diametrul sculei. Aceasta problema poate fi rezolvata
cu o functie numita de compensare a razei varfului sculei, care corecteaza diametrul sculei in
mod automat. Daca functia de compensare a razei varfului sculei este folosita pentru
programare, calea centrala corecta a compensarii sculei este generata automat de programarea
geometriei piesei de prelucrat.
[Format de programare]

G40:

G41:

G42:

G17:
G18:
G19:
D**:

G17 G41
G18 G41

(G42)
(G42)

G19 G41

(G42)

Xp__ Yp__ D__

Zp__ Xp__ D __
Yp__ Zp__ D__

Anuleaza compensarea razei varfului sculei (Modul este selectat automat cand este
pornita alimentarea)
Pentru detalii consultati Miscarea sculei cand compensarea de raza este anulata
Prelucrare la stanga(compensare in partea stanga dupa cum este vazut din directia de
miscare a sculei)
Pentru detalii consultati Schimbarea directiei in modul de compensare a rasei varfului.
Prelucrare la dreapta (compensare in partea dreapta dupa cum este vazut din directia de
miscare a sculei).
Modul de compensare a razei varfului sculei este setat cand G41 sau G42 este specificat
si acest mod este anulat cu G40.
Pentru detalii consultati Schimbarea directiei in modul de compensare a rasei varfului.
Selectarea planului Xp-Yp. Selecteaza planul in aceasi maniera ca si in modul G02 sau
G03
Selectarea planului Zp-Xp. Selecteaza planul in aceasi maniera ca si in modul G02 sau
G03
Selectarea planului Yp-Zp. Selecteaza planul in aceasi maniera ca si in modul G02 sau
G03
Numatul compensarii de raza a varfului. (Pentru detalii consultati note la compensarea
razei varfului)

65

[Completare]
x Explicatia de mai jos presupune G17 (planul Xp-Yp) care este setat automat la pornirea
alimentarii. Pentru planul Zp-Yp si pentru Yp-Zp, se aplica aceeasi explicatie
x Intrarea in modul de compensare de raza varfului este permisa numai in modul G00 sau
G01. Apare o alarma daca modul de compensare al razei varfului este chemat in mai
multe moduri
x Modul este schimbat la modul de compensare raza varf scula in primul bloc care contine
o comanda care produce miscare axelor dupa desemnare comenzii de compensare de
raza varf.
x Termenii interior si exterior sunt definiti dupa cum urmeaza.
Unghiul facut intre traiectiriile consecutive ale sculelor este masurat la fata piesei si
inside si outside sunt definite de marimea acestui unghi. Daca acest unghi este mai
mare decat 1800, este definit ca interior si unghiul care este intre 0 si 1800, este definit
ca exterior

Simbolurile folosite in desenele din Miscarea sculei la inceput si Note la compensarea

raza varf au urmatoarea semnificatie
S
L
C
T
D

CP

-
-- - --

: Punct de stop pentru rularea bloc cu bloc

: Miscare liniara
: Miscare circulara
: Tangent la un arc
: Marimea compensarii de raza varf
: Unghiul la fata piesei
:Punct de intersectie, realizat atunci cand o cale programata (sau
tangenta la un arc) este deplasata cu o marime de compensare
: Cale scula programata
: Cale de centru scula
: Linie auxiliara

66

2.2. Miscarea sculelor la inceput

2.2.1 Prelucrare colt interior ( 1800)
(1) Linie dreapta - Linie dreapta

(2) Linie dreapta Arc

2.2.2. Colt cu unghi obtuz - Prelucrare exterior (900 1800)

(1) Linie dreapta - Linie dreapta

67

(2) Linie dreapta Arc

2.2.3. Colt cu unghi ascutit ( 900)

(1) Linie dreapta - Linie dreapta

(2) Linie dreapta Arc

(3) Exceptie
Prelucrare exterior la un unghi ascutit de 0.10 sau mai putin este considerat a fi interior
dupa cum e afisat mai jos

68

2.2.4. Pornire cu directie de apropiere imaginara

Daca blocul cu care incepe compensarea de raza include oricare dintre I__, J__, sau
K__ continute in compensarea planului (I__, J__ in cazul planului G17), miscarea axelor
la punctul tinta specificat in acest bloc din directia definita de I__ sau J__. In acest caz,
notati ca punctul de intersectie este calculat intotdeauna indiferent cum este prelucrarea
interior sau exterior.

Daca nu exista nici un punct de intersectie, pozitionarea este executata la punctul obtinut
printr-o deplasare verticala a marimii compensarii de la punctul tinta specificat in blocul
G41.

69

2.3. Miscarea sculei in modul de compensare de raza de varf

[Completare]
Aceasta sectiune descrie cum se misca scula dupa ce a fost stabilit modul de compensare raza
de varf si pana cand acest mod este anulat.
In modul de compensare de raza, urmatoarele moduri de miscari pe cele 4 axe pot fi specificate:
G00, G01, G02 si G03. In acest mod, pana la trei blocuri care nu contin comenzi de miscari pe
axe in planul selectat sunt furnizate cu succes. Oricum daca sunt specificate miscari de zero pe
o axa in planul selectat, in patru blocuri, sau chiar un singur bloc cu miscare de zero pe o axa
este specificata in planul selectat, comenzile sunt procesate in maniera de mai jos, rezultand
supra sau sub prelucrare. Asadar, evitati asemenea comenzi intr-un program
Exemplu: 4 blocuri consecutive(miscari zero ale axelor in planul selectat)

Exemplu: Un bloc (miscari zero ale axelor in planul selectat)

70

2.3.1. Prelucrare interior (1800)

(1) Linie dreapta - Linie dreapta

(2) Linie dreapta - Arc

(3) Arc - Linie dreapta

71

(4) Arc - Arc

(5) Exceptie
Exista o exceptie in procesare unde prelucrarea interioara la 0.1 grade sau mai
putin pentru configuratia linie dreapta - linie dreapta este inlocuita cu prelucrare
exterioara (este explicata mai tarziu) pentru ca metoda obisnuita de a gasi
punctul de intersectie va devia semnificativ de la valoarea comandata.

(6) Procesarea aratata mai jos este limitata la configuratia linie dreapta - linie
dreapa. In alte cazuri, cum ar fi linie dreapta - arc dupa cum este aratat mai jos,
metoda obisnuita este folosita.

72

2.3.2 Colt la unghi obtuz - Prelucrare exterior (9001800)

(1) Linie dreapta - Linie dreapta

(2) Linie dreapta Arc

(3) Arc - Linie dreapta

(4) Arc - Arc

73

2.3.3. Colt unghi ascutit - Prelucrare exterior (900)

(1) Linie dreapta - Linie Dreapta

(2) Linie dreapta Arc

(3) Arc - Linie dreapta

74

(4) Arc - Arc

2.3.4. Prelucrare interior, cu imposibilitatea de a gasi punctul de intersectie

Dupa cum este aratat in imaginea de mai jos, pot exista situatii in care un punct de
intersectie exista cu o valoare mica a compensarii (D1), dar cu o valoare mare a
compensarii (D2). In acest caz, apare alarma si operarea se opreste.
In modul bloc cu bloc, apare alarma in blocul care precede blocul care cauzeaza alarma.
In alte moduri, alarma apare cu cateva blocuri inaintea blocului care cauzeaza conditia
de nici un punct de intersectie

2.4. Miscarea sculelor cand compensarea de raza varf este anulata

[Functie]
Cand urmatoarele comenzi sunt executate in modul de compensare de raza varf, modul
de anulare compensare de raza varf este setat.
[Formatul programului]
G40 G00 (G01) Xp__ Yp__
Modul de miscare a axelor pentru anularea compensarii de raza a varfului trebuie sa fie
G00 sau G01.

75

2.4.1. Prelucrare interior (1800)

(1) Linie dreapta - Linie dreapta

(2) Arc - Linie dreapta

2.4.2. Colt unghi obtuz - Prelucrare exterior (9001800)

(1) Linie dreapta - Linie dreapta

(2) Arc - Linie dreapta

76

2.4.3. Colt unghi ascutit - Prelucrare exterior (<900)

(1) Linie dreapta - Linie dreapta

(2) Arc - Linie

(3) Exceptie
Prelucrarea exterior la un unghi ascutit de 1 grad sau mai mult este considerat a
fi interior dupa cum este aratat mai jos.

77

2.4.4. Comanda G40 independenta

G40 este data independent va pozitiona axele la un punct deplasat in directia
verticala cu o marime echivalenta cu marimea deplasarii (D) din pozitia
specificata in blocul precedent.
Linie dreapta

2.4.5. Anulare cu directie de apropiere imaginara

Daca blocul care anuleaza compensarea de raza varf include I__, J__, sau K__
continut in planul corectiei (I__, J__ in cazul planului G17), axele se muta la
punctul tinta specificat in acest bloc din directia definita de I__ si/sau J. In acest
caz, notati ca punctul de intersectie este intotdeauna calculat intotdeauna
indiferent felul prelucrarii interior sau exterior

78

Daca nu exista nici un punct de intersectie, pozitionarea este executata la punctul obtinut
dintr-o deplasare verticala cu marimea compensarii de la punctul tinta specificat in blocul imediat
precedent blocului G40.

2.5. Schimbarea directiei de compensare in modul de compensare raza varf

x Directia de compensare poate fi schimbata chiar si in modul de compensare raza
varf executand G41 sau G42 sau inversand semnul (plus sau minus) in marimea
compensarii
Cod G
G41

G42

Semn pozitiv/negativ
+
Corectie
la
(prelucrare
la
stanga)
Corectie
la
(prelucrare
la
dreapta)

Conditii de executie

Mod

Comanda

G41

G41

G42

G42

G41

G42

Linie dreapta Linie dreapta

G41

dreapta
partea

Corectie
la
(prelucrare
la
dreapta)
Corectie
la
(prelucrare
la
stanga)

Linie dreapta Arc

dreapta
partea
stanga
partea

Arc - Linie
dreapta

Arc
Arc

Invalid
(Cand semnul plus sau minus al marimii corectiei nu este
schimbat)

Executabil
G42

stanga
partea

Apare alarma daca nu

exista
punct
de
intersectie

Cand se schimba directia de corectie, nu se fac diferente intre prelucrarea interioara

sau exterioara, dar exista diferente care depind de existenta/inexistenta unui punct
de intersectie. Urmatoarele descrieri presupun ca marimea compensarii este pozitiva.

79

2.5.1 Cu punct de intersectie

(1) Linie dreapta - Linie dreapta

(2) Linie dreapta - Arc

(2) Arc - Linie dreapta

(4) Arc - Arc

80

2.5.2. Fara punct de intersectie

(1) Linie dreapta - Linie dreapta

(2) Linie dreapta Arc

2.5.3. Arc de cerc care formeaza si suprapune un cerc

Daca un cerc suprapus (care depaseste un cerc normal) este generat ca un
rezultat al schimbarii directiei de compensare, scula se ma misca in forma unui
arc mic pentru a ajunge la punctul tinta. Pentru a evita asta, arcul trebuie divizat.

81

2.6. Note la compensarea de raza varf

2.6.1. Specificarea marimii compensarii de raza varf
x
Marimea compensarii este specificata ca o comanda D. O comanda D
este de obicei specificata cu G41 sau G42 in acelasi bloc. Daca nici o comanda D nu
este inclusa intr-un bloc G41 sau G42, este folosita comanda D specificata anterior.
x
Domeniul numerelor de compensare de raza varf este de la D00 pana la
D50 pentru specificatiile standard, acesta poate fi extins la D00 la D100, D200 sau D300
Marimea compensarii pentru D00 este 0. datele compensarii sunt setate in modul de setare al
datelor sculei.
2.6.2. Schimbarea marimii compensarii
Daca marimea compensarii este schimbata in modul de compensare, noua marime a
compensarii devine valida incepand la sfarsitul blocului in care noua marime a compensarii este
specificata.

2.6.3. Afisarea datelor de pozitie actuala

Pentru afisarea pozitiei prezente, este afisata valoarea coordonatelor centrului sculei.

82

2.6.4. Prelucrare interior a unui arc mai mic decat raza varfului
Apare alarma si operarea se opreste daca interiorul unui arc este mai mic decat raza varfului
care urmeaza sa prelucreze.
In modul bloc cu bloc, operarea se opreste la punctul de sfarsit cu doua blocuri inaintea blocului
care specifica o operatie, si in alte moduri, operarea se opreste cu cateva blocuri inainte.

2.6.5. Subprelucrare (prelucrare sub cota)

Subprelucrarea poate aparea canta se prelucreaza o treapta cu o inaltime mai mare decat raza
varfului.

2.6.6. Precautii la prelucrarea unui colt

x Cand se prelucreaza un colt exterior, este generata o cale poligonala a sculei.
Modul de miscare al axelor si avansul la colturi va urma comenzile specificate in
blocul urmator. Daca modul de interpolare din blocul urmator este unul dintre G02
sau G03, scula se misca in modul G01 pe traiectoria generata pentru scula.

83

x Daca calea sculei introdusa sa prelucreze un colt, este foarte mica (Vx si Vy
din imagine), punctul al doilea care defineste miscarea este ignorat.

In aceasta maniera, miscarile mici aditionale ale axelor pot fi reduse.

Observati ca aceasta procesare nu este executata cand urmatorul bloc formeaza
un cerc complet.

84

In imaginea de mai jos, miscarile corecte ar trebui sa fie urmatoarele:

1) P0 - P1 - P2
Linie dreapta
2) P2 - P3
Linie dreapta
3) De la punctul P3 Cerc complet
Oricum, daca miscarea din punctul P2 pana la punctul P3 este este ignorata in
procesarea miscarilor mici
1) P0 - P1 - P2
Linie dreapta
2) P2 - P3
Arc
Astfel, programul genereaza un arc minuscul de la P2 la P3 si ingnora cercul
complet care ar trebuii generat dupa P3.
2.6.7. Interferente
[Completare]
Interferente se refera la probleme in care o scula de prelucrare produce supraprelucrare (taiere
deasupra cotei) sau face o prelucrare prea adanca in piesa. CN monitorizeaza si verifica aparitia
interferentelor.
CN apreciaza interferentele care urmeaza sa apara in urmatoarele cazuri:
Cand diferentele intre directia caii programate si directia care rezulta din compensarea de raza
varf este intre 900 si 2700.
Este deci posibil ca, conditiile care nu cauzeaza interferente sunt privite ca interferente si
conditiile care cauzeaza interferente sunt considerate ca stare fara interferente.
Cand un colt este prelucrat in lungul unei cai poligonale a sculei, fiecare colt poate fi format din 4
puncte. Pentru a verifica pentru interferente, doua colturi, P1, P2, P3, P4 si P5, P6, P7, P8 sunt
evaluate. Verificarile de interferente sunt facute secvential; prima verificare de interferente este
facuta intre ultimul punct al unui colt (P4) si primul punct din urmatorul colt (P5). Daca este
gasita o interferenta, punctul este ignorat si urmatorul punct este verificat. Daca nu este gasita
nici o interferenta pana la jumatatea verificarii, verificarea interferentei nu mai este executata
pentru urmatoarele puncte. Modul de miscare in timpul verificarii este miscare in linie dreapta.
Pentru blocul de interpolare circulara, axele se misca in lungul caii poligonale inserate in modul
de interpolare liniara G01.
Daca ramane vreo interferenta dupa ce toate punctele au fost verificate, apare o alarma de
interferente, dar ultimul punct nu este ignorat. Ca rezultat, poate aparea supraprelucrare, daca
programul este executat in mod bloc cu bloc.

85

Executarea verificarii de interferenta este explicata mai jos folosind cateva exemple
(1) Nu s-au gasit interferente
In acest exemplu, nu au fost gasite interferente la prima verificare (N4N5 si P4P5).
De aceea nu sunt facute verificari la punctele urmatoare si interferenta nu este descoperita.

Chiar daca directia P3-P6 este inversata,

aceasta nu este verificata din moment ce nu
este nici o interferenta la verificarea P4-P5.

(2) Verificarea de interferenta produce schimbarea directiei

In acest exemplu, urmatoarele directii ale miscarii sunt verificate si ignorate daca este
descoperita interferenta: N4 - N5, P4 - P5, P3 - P6 si P2 - P7. Oricum, din moment ce nu
sunt gasite interferentee la P1 - P8, scula se misca in directia (P1- P8) in modul G01.

86

(3) Verificarea de interferenta produce alarma

In acest exemplu, fiecare colt are numai un punct si punctul P1 ramane si nu este
ignorat. In modul bloc cu bloc, apare alarma si operarea se opreste dupa ce este
executata pozitionarea la P1. In alte moduri de operare, apare alarma si operarea se
opreste cu cateva blocuri inaintea blocului care cauzeaza pozitionarea la P1.

(4) Fara interferente, considerate interferente

In acest exemplu, daca N4 - N5 este mai mic decat diametrul varfului, nu va aparea nici
o interferenta. Oricum daca directia lui P4 - P5 este opusa la aceea N4 - N5, apare
alarma de interferenta .

(5) Arc minuscul si cerc cvasintreg

Un arc minuscul este definit ca un arc in care distantele verticale si orizontale de la
punctul de inceput pana la punctul de sfarsit este sunt mai mici decat la valoarea setata
la Date de erori rezultate la compensarea de raza varf a parametrului CN optional.
Un cerc cvasiintreg este definit ca un arc care este apropiat de un cerc intreg; distantele
verticale si orizontale ale pauzei sunt mai mici decat valoarea setata la Date de erori
rezultate la compensarea de raza varf a parametrului CN optional.

87

Aici,
Considerand ca XY si YV.
V: Setati la Date de erori rezultate la compensarea de raza varf a parametrului CN
optional.
Pentru aceste doua tipuri de arce, sunt furnizate verificari speciale de interferente.
Conditii cu probleme detectate in arce minuscule si in arce cvasiintregi printr-o verificare de
interferenta nu sunt considerate interferente, dar sunt privite ca erori de operare. In cazul unui
arc minuscul, punctul de sfarsit si forma este vazuta ca un punct; nu sunt executate miscari de-a
lungul unui arc. In cazul arcelor cvasiintregi, punctul de sfarsit este ignorat si forma este
procesata ca un cerc intreg.

88

2.6.8. Introducere manuala a datelor (MDI)

x

Daca modul de compensare de raza varf este setat cand ne aflam in modul MDI, sau
cand modul MDI este setat in modul de compensare de raza varf, executia unui bloc de
comenzi care includ miscari de axe nu este permisa imediat dupa introducerea lor de la
tastatura. In acest caz, comenzile pentru urmatoarele miscari de axe trebuie sa fie
introduse inaintea executiei comenzilor introduse in prezent. Alternativ, in locul
introducerii urmatoarelor comenzi de miscari pe axe, se introduc patru blocuri succesive
de comenzi care nu includ miscari pe axe, de asemenea permite executia comenzilor
introduse in prezent.
In operare automta cu functia bloc cu bloc inchisa, daca modul este schimbat la modul
MDI, programul este executat pana la blocul imediat inainte de blocul care a fost citit in
memorie (buffer) (linia identificata cu simbolul >> pe ecran) si operarea se opreste.
Comenzile introduse in modul MDI sunt citite urmatoarele la blocul din buffer, dupa ce
functia de compensare de raza varf este executata.

Exemplu:
Sa presupunem ca modul MDI este stabilit in timp ce blocul N1 este executat. Daca pe
ecran este afisat programul din figura 1, operarea se opreste dupa ce blocul N4 este
executat. Dupa ce operarea se opreste, pe ecran este afisat programul in figura 2.

Dupa ce comenzile din blocul N5 sunt introduse de la tastatura si butonul CYCLE START
este apasat, blocul N5 este executat si dupa aceea operarea se opreste. Daca modul de
operare este revenit in modul automat si butonul CYCLE START este apasat, blocurile
sunt executate in ordinea N5, N6, apoi N7.

89

2.6.9. Marimea compensarii de raza de varf zero

(1) In timpul pornirii
Modul de compensare raza varf este stabilit cand G41 sau G42 este executat in modul
de anulare, si operarea modului de compensare de raza varf este executata cu marimea
compensarii de raza zero. In acest caz, compensarea de raza nu este executata. Cand
este schimbat numarul compensarii de raza la unul care apeleaza o compensare cu o
marime diferita de zero in modul de compensare de raza, procesul descris in
Schimbarea marimii compensarii este executata.

(2) In timpul modului de compensare

Chiar daca numarul compensarii de raza este schimbat la unul care apeleaza o
compensare cu marime zero in timpul modului de compensare de raza, anularea
procesarii nu este executata si nici setarea modului de anulare. In acest caz, procesarea
descrisa in Schimbarea marimii compensarii este executata. Cand numarul
compensarii de raza este schimbat din nou la unul care apeleaza o marime a
compensarii diferita de zero, aceeasi procesare descrisa in Schimbarea marimii
compensarii este de asemenea executata.

90

3. Functia de reglare a modului de compensare de raza

3.1. Reglare automata la colturi
[Functie]
In modul de compensare de raza, adancimea prelucrarii poate creste in timpul prelucrarii
interiorului unui colt, rezultand cresterea incarcarii sculei. Pentru a reduce incarcarea
aplicata sculei, avansurile sunt reglate automat.
[Setarea valorilor]
Setati urmatorii patru parametri direct in modul de setare al parametrilor.
x Distanta de incetinire la punctul de sfarsit al unui colt
le: Distanta de incetinire la punctul de sfarsit a parametrului optional CN (compesare
de raza) Domeniul de setare: 0 la 99999:999mm
Implicit:0
x Distanta de incetinire la punctul de inceput al unui colt
ls: Distanta de incetinire la punctul de inceput a parametrului optional CN Domeniul
de setare: 0 la 99999:999mm
Implicit:0
x Ritmul de incetinire
: Ritmul de decelerare a parametrului optional CN
Domeniu de setare: 1 la 100%
Implicit:100%
x Unghiul de prelucrare interior
: Unghiul de identificare al coltului interior al parametrului optional
Domeniu de setare: 1 la 1790
Implicit:900

91

x Conditiile pentru pornirea functiilor de reglare

Functia de reglare va fi pornita daca amandoua blocurile care formeaza un colt
satisfac urmatoarele conditii
x Blocul este specificat in modul compensarii de raza.
x Modul de miscare al axelor este G01, G02, sau G03
x Unghiul interior al coltului este mai mic decat valoarea , setata pentru
prelucrare interior unghi
x Nu mai mult de trei blocuri care apeleaza fara miscari de axe sunt introduse
intre aceste doua blocuri.
x G40, G41, sau G42 nu sunt specificate in aceste doua blocuri
x O comanda de axa rotitoare nu este specificata in aceste doua blocuri
x Ritmul de incetinire nu este 100%
x Directia de compensare nu se schimba
x Distanta de incetinire la punctul de inceput si de sfarsit al coltului nu este 0
Functia de reglarea este de asemenea valida pentru comenzi de avans F1-digit atat timp
cat conditiile de mai sus sunt satisfacute.
Functia de reglare nu este valida pentru operare de test (dry run) chiar daca conditiile de
mai sus sunt satisfacute.

92

3.2. Reglarea prelucrarii interior arc

[Functie]
In modul de compensare raza, avansul este controlat normal astfel incat avansul pe
directia sculei, va fi avansul specificat. Cand se prelucreaza interiorul unui arc de cerc,
oricum, avansul este reglat astfel incat avansul pe directia programata va fi avansul
specificat in program.
[Setarea valorii]
Limita inferioara a avansului pentru prelucrare interior de arc de cerc este setata.
Rata de reglare: Setata la rata de decelerare pentru compensare arc (Decelerating Rate
For Comp. Arcs Internal Override) a parametrului CN optional.
Domeniul de setare: 1 la 100%
Implicit: 100%

[Detalii]
x Cand se prelucreaza interiorul unui arc aratat in imaginea de mai sus, avansul curent
este exprimat cu formulele de mai jos.

1.

c
u 100 t Setarea parametrului
p
Avansul curent

2.

Avansul programat u

c
p

c
u 100  Setarea parametrului
p
Avansul curent Avansul programat u Setarea parametrului

Condtitii pentru pornirea functiei de reglare a prelucrarii interior arc circular.

Functia de reglare va fi pornita daca urmatoarele conditii sunt satisfacute
x Blocul este specificat in modul de compensare de raza
x Este executata prelucrarea interioara a unui arc circular
x Cele doua functii de reglare de mai sus sunt efective pentru ambele comenzi
F4-digit si F1-digit specificate in modul de compensare de raza
x Daca functiile de reglare (reglare colt automat, reglare prelucrare interior arc si
comenzi standard de reglare avans F4-digit) se suprapun, avansul curent este
obtinut din urmatoarele calcule.

93

Avansul actual u

c Reglare avans F4 - digit Colt automat

u
u
p
100
100

4. Corectie scula tridimensionala (G43)(Optional)

Functia de corectie scula tridimensional executa corectie de scula dimensiuni bazate pe
comenzile de miscari de axe si valorile I, J, si K care specifica directia pentru corectie
scula.
4.1. Pornirea corectiei de scula in trei dimensiuni
[Formatul programului]
Modul de corectie tridimensionala va incepe cand urmatoarea comanda este executata
in timpul modului de anulare pentru corectia scula.
G44 Xp__ Yp__ Zp__ I__ J__ K__ D__
[Detalii]
x

Spatiul tridimensional unde va fi aplicata corectia este determinat de adresele

axelor (Xp, Yp, Zp) specificate in blocul de inceput. Daca adresele axelor nu sunt
specificate in blocul de inceput setarile implicite care se aplica sunt axele X-, Y-,
si/sau Z-.
Exemplu:

G44 X__ I__ J__ K__

G44 U__ V__ Z__ I__ J__ K__
G44 W__ I__ J__ K__
Unde
Xp este axa X sau axa paralela U
Yp este axa Y sau axa paralela V
Zp este axa Z sau axa paralela W

Spatiul X,Y,Z
Spatiul U,V,Z
Spatiul X, Y, W

Daca nici una din axele X, Y, Z nu sunt specificate, axele se deplaseaza cu

marimea compensarii, D

La pornire, daca una din valorile I, J, si K nu sunt speficicate, 0 se atribuie

pentru adresa
Numarul compensarii de scula, sau marimea compensarii sunt specificate printr-o
comanda D, la fel ca si functia de compensare de raza
Numerele standard pentru corectia tridimensionala scula sunt D00 la D50, si
acestea pot fi extinse la D00 la D100, D200 sau D300

x
x

94

Daca nu se specifica nici o commanda D, va fi utilizat numarul D specificat

anterior. Daca nu a fost specificata anterior nici o commanda D, D00 va fi
atribuita pentru aplicare.
Chiar cu o corectie de scula cu marimea zero (D00), modul de corectie
tridimensionala scula va fi pornit dar nu se va face nici o miscare de corectie.

4.2. Vectorul de compensare tridimensionala scula

In modul de compensare tridimensionala scula, un vector de corectie tridimensional este
generat la sfarsitul fiecarui bloc, dupa cum este aratat in imaginea de mai jos.

[Functie]
Un vector de corectie tridimensional este exprimat dupa cum este indicat mai jos.

ix
p
jx
Componenta vectorului pentru axa Yp : Vy
p
kx
Componenta vectorului pentru axa Zp : Vz
p

Componenta vectorului pentru axa Xp : Vx

I,j,k: Valorile specificate de adresele I, J, K

95

: Marimea compensarii care corespunde la numarulul corectie raza, specificata de

comanda D
p: valoarea setata a parametrului. Cand este setat 0 pentru parametru, valoarea lui p
este obtinuta din formula urmatoare

i 2  j2  k 2

Implicit: 0
Domeniul de setare: 0 la 99999.999mm
Parametru: parametrul CN optional (NC optional parameter No 7)
[Detalii]
Intr-un bloc unde nu se specifica I, J, sau K, se genereaza acelasi vector ca cel generat
in blocul anterior.
x Intr-un bloc unde una dintre I, J, K nu este specificata, este generat un vector cu
o componenta zero in directia omisa.
x Daca este specificata o comanda fara miscari de axe (Xp, Yp si Zp) chiar daca
sunt specificate (I, J, K)), este modificat numai vectorul, iar axele se misca in
concordanta cu schimbarile vectorului.

I, J, K sunt specificate intr-un bloc G02 sau G03 (prelucrare arc sau elicoidala)
sunt folosite pentru a indica coordonatele centrului arcului. In acest caz, este
generat acelasi vector ca cel generat in blocul anterior.

La inceputul compensarii tridimensionale, daca numele unei axe paralele este

folosit pentru numele axelor care definesc spatiul tridimensional, compensarea
tridimensionala nu este valida pentru axe de baza ale axelor paralele specificate.
Desemnarea nu cauzeaza aparitia unei alarme.
N1 G44 W__ I__ J__ K__
Specifica spatiul X Y W
N2
X__ Y__
N3
Z__
Axa z nu este compensata

96

4.3. Anularea compensarii tridimensionale de scula

G43 este folosita pentru anularea modului de compensare tridimensionala scula.
a. Anulare intr-un bloc cu comenzi de axe

b. Anulare intr-un bloc fara alte comenzi

c. Setarea numarului corectiei la D00 (marimea corectiei de zero)

Daca o comanda de miscare axe este executata prin schimbarea numarului de
corectie scula la D00, care apeleaza marime corectie zero, chiar daca axele se
misca in aceeasi maniera ca in modul de anulare al corectiei, modul de corectie
tridimesionala nu este anulat.

Daca D01 este specificata independent in blocul N5, axele nu se vor misca.
4.4. Afisarea pozitiei actuale si a avansului
Valorile coordonatelor pe ecranul de afisare al pozitiei, indica calea sculei actuale
dupa corectie.
Avansul este controlat astfel incat axele sa se miste in lungul directiei corectiei
sculei la avansul programat.

97

4.5. Legaturi cu alte functii G

x Codurile G care nu trebuie specificate in modul de compensare tridimensional al
sculei
G15, G16, G40, G41, G42, G92
Coduri G pentru aria de prelucrat
Coduri G pentru rotarea/deplasarea sistemului de coordonate
Coduri G care apeleaza un ciclu fix
x Comanda de corectie tridimensionala a sculei nu trebuie specificata in modul de
ciclu fix.
4.6. Legaturi cu alte functii de corectie scula
(1) Corectie lungime scula (G53-G56)
Modul de corectie tridimensionala a sculei poate fi executat in modul de corectie
lungime scula; si modul de corectie lungime scula poate fi executat in modul de
corectie tridimensionala a sculei. In aceste cazuri, corectia de lungime scula si
corectia tridimensionala a sculei sunt executate simultan.
Exemplu:
Comanda de corectie tridimensionala a sculei este specificata in modul de
corectie lungime scula.

N1 G56 X__Y__ Z__ H01

N2 G44 X__Y__Z__I__J__K__D02
N3
X__Y__Z
N4 G53 X__Y__Z__
N5 G43 X__Y__Z

Modul de corectie lungime de scula

Modul de corectie tridimensionala a sculei
Anuleaza modul de corectie lungime scula
Anuleaza modul de corectie tridimensionala
a sculei.

(2) Compensarea de raza (G40 G42)

Apare o alarma daca comanda de compensare de raza (G41 sau G42) este
specificata in modul de corectie tridimensionala a sculei, sau daca o comanda de
corectie tridimensionala a sculei (G44) este specificata in modul de compensare
de raza. De aceea, de aceea aceste functii de corectie nu trebuie executate
simultan.

98

CAPITOLUL 7 CICLURI FIXE

Un ciclu fix se refera la functiile care pot defini o serie de operatii executate de-a lungul axelor
(referire mai tarziu la ciclu de axe), cum ar fi gaurirea, alezarea si filetarea cu un bloc de
comenzi. Cand se repeta aceeasi operatie la pozitii multiple, numai pozitiile gaurilor trebuie
specificate intr-un program. Urmatoarea precizare presupune ca planul X-Y este planul de
pozitionare si axe Z este ciclu de axe.
Pentru operatii executate in alte plane folosind diferite cicluri de axe, principiul este descris mai
jos si este aplicabil.

99

1. Tabelul functiilor de ciclu fix

Cod
G

G71

G73
G74

Functie
Specifica
nivelul de
intoarcere
Gaurire
adanca la
viteza mare
Filetare
inversa

Rotirea
arborelui si
punctul de
pozitionare

Operatia de
gaurire

Operare la nivelul de
jos al gaurii

Operatia de
retragere

Rotirea
arborelui la
nivelul de
intoarcere

CW

Avans
intermitent

Temporizare

Avans rapid

CW

CCW

Avans de
lucru

CW dupa temporizare

Avans de
lucru

CW dupa
temporizare

Dupa temporizare,
cutitul aplicat este
indepartat dupa
suprafata alezata. Apoi
arborele se opreste la
pozitia specificata si se
deplaseaza in directia
inversa a cutitului.

Avans rapid

CCW dupa
deplasarea
la directia
cutitului

G76

Alezare fina

CW

Avans de
lucru

G80

Modul de
anulare al
ciclului fix

G81
G82

Gaurire

CW

Avans de
lucru

Temporizare

Avans rapid

CW

G83

Gaurire
adanca

CW

Avans
intermitend

Temporizare

Avans rapid

CW

G84

Filetare

CW

Avans de
lucru

CCW dupa
temporizare

Avans de
lucru

CW dupa
temporizare

G85
G89

Alezare

CW

temporizare

Avans de
lucru

CW

G86

Alezare

CW

Avans rapid

CW

G87

Alezare
inversa

Avans rapid

CCW dupa
deplasarea
la directia
cutitului

(*)

Avans de
lucru
Avans de
lucru

Avans de
lucru

Oprire dupa
Temporizare
Dupa temporizare,
cutitul aplicat este
indepartat dupa
suprafata alezata. Apoi
arborele se opreste la
pozitia specificata si se
deplaseaza in directia
inversa a cutitului.

(*) Dupa orientare arborele se deplaseaza in directia opusa cutitului, si se muta la nivelul
R in avans rapid. Dupa deplasarea in directia cutitului, arborele se roteste inainte.
Coduri M folosite pentru a selecta nivelul de intoarcere.
M52 Intoarcere la limita superioara a nivelului
M53 Intoarcere la punctul specificat al nivelului setat de G71
M54 Intoarcere la punctul R al nivelului

100

2. Operatii cu cicluri fixe

Toate functiile de ciclu fix sunt compuse din urmatoarele sase operatii
Operatia 1 Pozitionarea la pozitia de gaurire (avans rapid)
Operatia 2 Avans rapid pana la nivel punct R
Operatia 3 Gaurire
Operatia 4 Operatie la nivelul de jos al gaurii (nivel punct Z)
Operatia 5 Retragere la nivel punct R
Operatia 6
Avans rapid la nivelul de intoarcere (capatul de sus sau nivelul punctului
specificat)

Operatia 1 se refera la operatia de pozitionare si operatiile de la 2 la 6 se refera la

operatii de ciclu de axe.
Cicluri fize care includ o axa rotitoare pot fi executate.

101

2.1. Determinarea planului de pozitionare si a cicului de axe

(1) Determinarea planului de pozitionare si ciclu de axe prin comenzi.
Planul de pozitionare poate fi selectat prin selectarea unui plan folosind G17, G18, si
G19. Ciclu axe este ales atunci, ca axa care este verticala la planul de pozitionare sau
axa paralela cu el.
Cod G

Plan de pozitionare

Ciclu axe

G17

Plan Xp-Yp

Zp

G18

Plan Zp-Xp

Yp

G19

Plan Yp-Zp

Xp

Xp=axa X sau U
Yp=axa Y sau V
Zp=axa Z sau W
Datorita naturii ciclului de axe descris mai sus, odata determinat planul de pozitionare,
numai doua axe pot fi selectate in ciclu de axe. Pentru a determina ciclu de axe sa fie
folosit, specificati adresa axei dorite in blocul care contine un ciclu fix cod G (G73-G89)

(Gresit)
Apare alarma din moment ce ciclul de axe
nu poate fi determinat (doua axe posibile, Z
si W sunt specificate)
(Corect)

Axa W este selectata axa ciclu

Miscarile in planul de pozitionare
(2) Determinarea planului de pozitionare si ciclu de axe prin parametru.
Este posibil sa se stabileasca axa ciclu ca axa Z prin setarea parametrului CN optional
Nr.17, bit 0. Deci planul de pozitionare poate fi selectat numai prin desemnare G17 (planul
X-Y)

102

2.2. Controlarea nivelului de intoarcere

Nivelul de intoarecere este definit ca inaltimea axei Z de revenire la capatul unui ciclu.
Exista trei nivele diferite posibile de revenire.

x
x
x

Selectarea limitei superioare a nivelului (M52) este posibila numai cand axa Z este
aleasa ca axa ciclu si cand operarea este executata in directia negativa a axei Z.
daca limita superioara este selectata ca nivel de revenire, axa Z revine intr-un punct
0.1 mm de la limita de cursa in directia pozitiva.
Pentru a selecta punctul specificat de nivel (M53), este necesar sa se defineasca
acest nivel in avans folosind G71
Pentru alezare inversa (G87), o revenire la nivel punct R (M54) nu este posibila.
Chiar daca M54 este specificat, M53 este selectat.
M52 este o comanda secventa-unica, care nu este valida intr-un bloc de program, si
are prioritate peste M53 si M54. Din moment ce M53 si M54 sunt modale, una dintre
ele este intotdeauna valida. Cand este pornita alimentarea sau dupa ce CN este
resetata, modul M54 este setat

2.3. Modul de ciclu fix

x

Un mod de ciclu fix este stabilit prin executarea unei comenzi de definire a
gauriiri (G73 la G76 si G81 la G89). Modul de ciclu fix este anulat cand unul din
urmatoarele coduri G este executat: G00, G01, G02, G03 si G80
Daca o comanda de definire a gauriri este executata in modul de ciclu fix, datele
gauriri sunt actualizate in concordanta cu cea mai noua gaura executata si
modul de ciclu fix ramane activ.

103

Cand modul de ciclu fix este anulat cu G80, modul de interpolare (G00, G01,
G02, G03 sau G60) valid inaintea introducerii ciclului fix este reapelat si se
genereaza M05.
Exemplu:

*: Comenzi de miscare axe, care sunt specificate cu G80 in acelasi bloc, sunt
executate numai dupa ce modul de ciclu fix a fost anulat.
2.4. Conditii de operare cicluri
In modul de ciclu fix, axele ciclu opereaza in urmatoarele blocuri>
(1) Blocul de comanda de definire a gauriri care defineste operarea axelor ciclu
Daca comenzile de pozitie sunt omise, pozitia unde sunt localizate axele in prezent este privita
ca pozitia gaurilor si axele ciclu vor opera in aceasta pozitie.
(2) Blocurile dintre comanda de definire a gauririi si blocul G80 care contine datele de pozitia
gaurii pe cel putin o axa.
..... Datele pozitiei gaurii sunt omise, asadar gaurirea este
executata la pozitia curenta.
..... Ciclul de gaurire nu este executat, din moment ce conditia de
mai sus nu este indeplinita
..... Ciclul de gaurire este este executat la acest punct, din
moment ce conditia de mai sus (2) nu este indeplinita
..... Ciclul de gaurire nu este executat la acest bloc, din moment
ce modul de lucru cu ciclul fix este anulat.

Chiar in blocurile care satisfac conditiile de mai sus (1) si (2) axele ciclului nu se
misca in urmatoarele cazuri:
x NCYL (NO CYCLE)
Daca NCYL este specificatm in modul de ciclu fixm pozitionarea la pozitia definita
a gaurii este executata, dar axele ciclului nu opereaza.
x NOEX (NO EXECUTE)
Daca NOEX este specificat in modul de ciclu fix, pot fi executate miscari fara axe.
Ambele NCYL si NOEX sunt specificate in conjunctia cu functia de estimare a
coordonatelor.

104

3. Reguli generale pentru programare cicluri fixe

Aceasta sectiune descrie regulile generale la specificarea datelor de gaurire care
sunt specificate in blocuri care contin ciclu fix numit cod G, G73 la G76 si G81 la
G89. Urmatoarea explicatie presupune ca planul de pozitionare este planul Xp-Yp
si ciclu axa este axa Zp.
3.1 Formatul progamului

(1) Cod G care apeleaza un ciclu fix

Odata executat, un ciclu fix ramane valid atat timp este anulat de un cod G de
anulare ciclu (G80, G00- G03) sau inlocuit cu un al cod G de ciclu fix
Pentru detalii, consultati tabelul de functii pentru cicluri fixe.
(2) Date de pozitie gaura
Datele de pozitie gaura specifica pozitia la care un ciclu fix este executat
Adresele folosite pentru specificarea pozitiei sunt determinare de codul de
selectare al planului (G17, G18 si G19) care definesc planul de pozitionare.
Datele de pozitie gaura pot fi date in mod absolut (G90) sau in mod incremental
(G91) dupa cum este nevoie.
Axele se misca la pozitia de prelucrare a gaurilor cu modul de avans rapid
(G00). Daca modul G60 (pozitionare unidirectionala) este specificata,
pozitionarea este facuta in modul de pozitionare unidirectionala.
(3) Datele prelucrarii gaurii
x Odata programate, datele prelucrarii gaurii raman valide pana cand sunt
schimbate sau modul de ciclu fix este anulat.
x Zp: Specifica pozitia de jos a gaurii
In modul de programare absolut (G90), pozitia de jos a gaurii trebuie
specificat ca o valoare absoluta. In modul de programare incremental (G91),
distanta intre nivelul punctului R si baza gaurii trebuie specificata
x R: Specifica nivelul punctului R
In modul de programare absolult (G90), nivelul punctului R trebuie sa fie
specificat ca o valoare absoluta. In modul de programare incremental (G91),
distanta dintre pozitia sculei unde incepe modul ciclu fix, pana la punctul
nivelui unde trebuie programat.
x Q:
a. Modul G73, G83
Specifica adancimea prelucrarii pe avans, ca o valoare pozitiva,
incrementala
b. Modul G76, G87
Speficica marimea deplasarii ca o valoare pozitiva, incrementala.
(Daca este specificata o valoare negativa, semnul este ignorat)

105

c. Modul G74, G84

Specifica perioada de Temporizare la nivelul punctului R
Relatiile intre lungimea timpului si valoarea de specificat este la fel ca aceea
pentru G04
Daca este setata o valoare negativa in modul anterior a. sau b. comanda CN ignora
semnul negativ. Cand se schimba functia de ciclu fix, verificati daca o valoare Q
specificata pentru alta functie ramane. I, J, K: Specifica marimea deplasarii in modul G76,
G87, intr-o valoare incrementala. Adresele folosite pentru specificarea marimii deplasarii
depind de planul de pozitionare dupa cum este aratat mai jos.

P:
F:

Code G

Plan de pozitionare

Adresa

G17

Plan Xp-Yp

I, J

G18

Plan Zp-Xp

K, I

G19

Plan Yp-Zp

J, K

Specifica durata de timp de Temporizare

Relatia dintre durata timpului si valoarea specificata este la fel ca aceea pentru G04
Specifica avansul aplicat la suprafetele de prelucrat intr-o operatie de ciclu axe.
Avansul programat este valid in toate comenzile de interpolare si ramane valid chiar
dupa ce modul de ciclu fix este anulat, pana cand un nou avans este specificat.

[Completare]
Relatiile de pozitionare printre pozitia actuala, punctul de intoarcere, punctul de nivel R, si
punctul de nivel Z dupa cum este indicat mai jos.
x In modurile M52 si M53, directia de avans este calculata din punctele nivelel R si Z, si
este verificata daca directia de retragere este inversa directiei de avans
x In modul M54, relatiile de pozitionare nu sunt verificate

106

3.2. Comenzi de obiecte necesare pentru comenzile functiilor pentru cicluri fixe
Tabelul de mai jos arata comenzile de obiecte care trebuie specificate pentru cicluri fixe
individuale.
Comanda de
obiect

Functie

Adresa

Pozitia
gauri

Punct
nivel Z

Punct
nivel R

Marime
intermit

ABS/INC

ABS/INC

ABS/INC

INC

Q
(C)

Marime
deplasare

Timp
intarziere

INC
Q

I,J,K

G73

Gaurire adanca la
viteza mare

(A)

(A)

(B)

(B)

G74

Filetare inversa

(A)

(A)

(B)

(B)

G76

Alezare fina

(A)

(A)

(B)

(B)

G81
G82

Gaurire

(A)

(A)

(B)

(B)

G83

Gaurire adanca

(A)

(A)

(B)

(B)

G84

Filetare

(A)

(A)

(B)

(B)

(C)

G85
G89

Alezare

(A)

(A)

(B)

(B)

(C)

G86

Alezare

(A)

(A)

(B)

(B)

G87

Alezare inversa

(A)

(A)

(B)

(B)

(C)
(C)
(C)

(C)

(B)

(C)

Marime
retragere

INC

Parametru

(B)
(C)

(B)

(C)

(B)

(C)

(B)

(C)

(C)

Avans

d2

(B)
(C)

(B)
(B)

(C)

(B)

(C)

(B)

*: Planul de pozitionare si ciclu axe sunt presupuse sa fie Planul X-Y si respectiv axa Z
[Detalii]
x ABS/INC indica aceea ca oricare dintre absolut (G90) sau comanda incrementala (G91)
poate fi selectat prin specificarea unei valori.
INC indica o valoare trebuie specificata ca o marime incrementala (G91), indiferent de
modul de dimensionare
x A indica ca acea comanda poate fi omisa din blocul de program de ciclu fix. Valoarea
intrata cel mai recent va fi folosita ca valoare implicita.
x B indica ca acea comanda poate fi omisa din blocul de program de ciclu fix, dar trebuie
specificata la un anumit punct inainte de operarea ciclu axe.
x C indica ca acea comanda poate fi omisa din blocul de program de ciclu fix. Oricum,
daca o comanda a fost specificata intr-un bloc de program de ciclu fix anterior, valoarea
specificata anterior va ramane efectiva.
x Marimea deplasarii trebuie specificata folosind Q sau o combinatie de I, J sau K.
Marimea deplasarii specificata prin Q este valida numai cand ciclu axe este la axa Z, prin
setarea parametrului.
x Daca o adresa unei coloane goale este specificata, aceasta va fi salvata, pentru a fi
folosita ca date pentru gaurire.
x Toate datele cu exceptia marimilor de retragere (d1 si d2), care sunt setate pentru
parametri, si avansul (F) sunt valide numai pentru modul de ciclu fix
Valorile marimilor de retragere, d1 si d2 sunt sterse cand modul de ciclu fix este anulat
sau CN resetat. Avansul F este sters cand CN este resetat
x Valorile P, Q, I, J si K trebuie specificat in blocul unde o operare cu ciclu axe este
executata. Daca una dintre aceste valori este specificata intr-un bloc fara operare ciclu
fix, valorile specificate nu sunt tratate ca date modale.

107

Marimea deplasarii trebuie specificata pentru ciclul fix apelat de G76 si G87, altfel apare
alarma.

3.3. Modul de programare absolut si modul de programare incremental

(1) Specificarea punctului R si a punctului Z
Cum sunt definite punctele R si Z difera, depinzand de modul de dimensionare, absolut
(G90) sau incremental (G91). Datele de prelucrare a gaurilor trebuie de asemenea
programate in concordanta cu modul de dimensionare selectat la definire.

(2) Interpretarea comenzilor de incrementare

In modul de programare incrementala, semnul valorilor R si Z are importanta
semnificativa. In general ciclul de axe este primul mutat in directia negativa (avans) si apoi in
directia pozitiva (retragere). Oricum este posibil sa miste axa Z in directia opusa in modul de
referinta la planul de pozitionare. Cand se programeaza un ciclu fix in modul de programare
incremental, directia de miscare ciclu axe poate fi de terminata prin desemnarea semnului
potrivit la valorile R si V
Exemplu:
Directia de miscare a ciclu axelor in modul de programare incremental.

108

3.4. Relatii de pozitionare intre punctul nivelului de revenire, punctul nivelului R,

punctul nivelului Z
Relatiile de pozitionare intre cele trei nivele de-a lungul directiei ciclului axei trebuie sa se
supuna unuia din cele doua cazuri de mai jos. Singura exceptie este G87 alezare inversa,
unde nivelele punctelor R si Z sunt schimbate.

3.5. Deplasarea axelor

In modurile G76(alezare fina) si G87(alezare inversa), este executata o deplasare de
axe la avans rapid. Marimea deplasarii si directia pot fi setate folosind una din urmatoarele
doua metode.
(1) Q Command
Marimea deplasarii si directia pot fi setate folosind o comanda Q numai can axa Z este
aleasa ca axa ciclu la parametru CN optional (ciclu fix).
Valoarea lui Q este o valoare pozitiva incrementala. Comenzile Q sunt date cu prioritate
peste comenzile I, J si K, explicate la punctul (2). De aceea, daca o comanda Q este
specificata, marimea deplasarii specificata prin comenzile I, J, si/sau K este ingnorata.
Directia deplasarii trebuie setata in avans la marimea deplasarii si axe in G76, G87 a
parametrului optional CN (ciclu fix). Directia deplasarii este definita in sistemul de
coordonate al masinii si este in directia opusa a varfului sculei cand arborele se opreste
orientat in pozitia de stop.

Exemplu:
+X este setat pentru parametrul de setare al directiei deplasarii

109

(2) Comenzile I, J si K
Comenzile I, J si K sunt folosite cand axa ciclu nu este setat ca parametru.
Marimea deplasarii di directia sculei trebuie specificate folosind (I, J), (K,I) sau (J, k) in
functide de planul de pozitionare selectat. Directia deplasarii este definita in sistemul de
coordonate al masinii.
Exemplu:
Daca o valoare este specificata pentru oricare dintre perechile de comenzi I, J, K,
comanda numerica considera celalalta valoare a comenzii este 0.

3.6. Functia modului de revenire G01 la axa Z

In ciclul de prelucrare gauri adanci la viteza mare (G73) si ciclul de prelucrare gauri adanci
(G83), operatia de revenire a axelor in directia axei Z, poate fi executata fie in modul G00
sau G01, facand setarile potrivite ale parametrului.
(1) Schimbarea intre G00 si G01
Alegerea modului de revenire a axei Z intre G00 si G01 prin setarea parametrului Z-AXIS
RETURN OPERATION in G73, G83 a parametrului CN optional (ciclu fix)
(2) Avansul pentru modul G01 de revenire a axei Z
Determinarea avansului de revenire la axa Z in modul G01 prin setare la FEEDRATE
FOR Z-AXIS RETURN IN G01 a parametrului CN optional
Domeniu de setare
:1 la 20000
Valoarea initiala
: 20000 (1mm/min)
Unit
: mm/min
[Completare]
Valoarea maxima pentru avansul in modul G01 difera in concordanta cu specificatiile
masini. De aceea urmatoarea alarma poate aparea in functie de valoarea setata la
FEEDRATE FOR Z-AXIS RETURN IN G01 a parametrului CN optional. 4204 ALARM-D
Feedrate command limit over (replacing). Daca aceasta alarma apare, setati valoarea la
FEEDRATE FOR Z-AXIS RETURN IN G01 a parametrului CN optional din nou pentru a
se potrivi cu specificatiile masinii. Din moment ce controlul avansului este valind, alarma
de mai sus poate de asemenea sa apara depinzand da valoarea setata, daca aceasta se
intampla, valoarea trebuie redusa.

110

3.7. Relatii intre functiilde pentru ciclu fix si alte functii

(1) Modul de apelare al miscarilor de axe (MODIN, MODOUT)
Daca modul unui ciclu fix si modul de apelare al miscari axelor se suprapun, commanda
MODIN va apela miscari de axe dupa ce operarea de ciclu axe a fost completat
(2) Pozitionare unidirectionala
In modul de pozitionare unidirectionala (G60), axa ciclu opereaza dupa cum urmeaza.
x Pozitionarea in planul de pozitionare este executata in modul de pozitionare
unidirectionala.
x Pozitionarea axei ciclu este executata in modul de pozitionare bidirectionala. G60
poate fi specificata intr-un mod de ciclu fix. In contrast cu alte moduri de
interpolare modul de apelare specificat in modul de ciclu fix este anulat in acelasi
timp cand modul de ciclu fix este anulat de G80
(3) Marirea geometriei/Functia de reducere
Daca un mod de ciclu fix este specificat in modul de marire/reducere a geometriei,
urmatorii factori nu sunt supuse procesului de marire/reducere/
x Marimea intermitentelor (Q) si marimea retragerilor (d1 si d2) in modul G73 si G83
x Marirea deplasarii (Q, sau I, J si K) in modurile G76 si G87
(4) Urmatoarele puncte nu pot fi specificate intr-un mod de ciclu fix
x Selectia planului cu schimbarea planului de pozitionare
x Compensarea de raza (G41, G42)
x Corectia tridimensionala a sculei (G43)
x Schimbare scula (M06)
x Functia de prelucrare a ariei
x Comanda de pozitie a originii (G30)
(5) Functia de calculare a coordonatelor
Daca este specificata o comanda pentru functia de calculare a coordonatelor cu M52 intrun mod de ciclu fix, axa Z revine la nivelul limitei superioare la ultimul punct obtinut prin
calcularea coordonatelor.
Exemplu:
G81 X__Y__Z__R__F__
LAAX__Y__I__K__I__K__J__M52

111

3.8. Note pentru programarea unui ciclu fix

x Intr-un mod de ciclu fix (G74, G84, G86) in care rotirea arborelui este controlata,
daca un ciclu de prelucrare gaura este executat consecutiv pentru gauri aranjate
in intervale scurte cu distanta mica intre nivelul punctului specificat si nivelul
punctului R, arborele poate sa nu ajunga la viteza programata inaintea pornirii
ciclului de prelucrare. In acest caz este necesar sa se introduca o comanda de
Temporizare (G04) intre operatiile de prelucrare gauri
x Un mod de ciclu fix poate fi anulat prin specificarea G00 pana la G03 fara a folosi
G80. Daca oricare dintre G00 si G03 este specificat, modul de ciclu fix este anulat
in timpul in care codul G este citit. Oricum, daca aceste coduri G sunt specificate
cu comenzi de ciclu fix, modul de ciclu fix nu este anulat.
Exemplu:
G01 G73 X__Y__Z__R__P__Q__F__
(Ciclul fix specificat este executat)
x Modul de ciclu fix si datele de prelucrare gaura programata sunt toate sterse cand
CN este resetat
x Daca un ciclu fix este executat in modul bloc cu bloc, miscarea ciclului va fi oprita
la sfarsitul operatiilor 1 si 5 (M52, M53) sau la sfarsitul operatiei 6 (M54)

Este de asemenea posibil sa se opreasca ciclul dupa completarea operatiei 2 in imaginea

de mai sus, prin selectare se opreste la bloc cu bloc la nivelul punctului R a parametrului
optional (ciclu fix). Cand se selecteaza acest tip de operatii, urmatoarele puncte trebuie
luate in considerare.
a. Nivelul punctului R la care axa Z se opreste in modul de operare bloc cu bloc este
nivelul punctului R la ajuns ultimul dupa pornirea unei operatii de ciclu fix. Nu este nivelul
punctului R la care axa Z revine in fiecare operatie cu intermitente in modul G83, ciclul de
prelucrare gauri adanci, pana cand adancimea specificata este ajunsa.
b. In ciclul de alezare inversa G87, nivelul punctului R ajuns primul este folosit ca punct de
start pentru prelucrarea bazei gaurilor. Axa Z se opreste la acest punct daca ciclul este
executat in modul bloc cu bloc.
b. Daca nivelul punctuli R este pe planul de pozitionare, aceasta este, daca punctul de
pozitionare si nivelul punctului R sunt aceleasi puncte, axa Z se opreste la punctul de

112

pozitionare si nivelul punctului R. Aceasta inseamna ca axa Z se opreste de doua ori in

acelasi punct.
x Daca functia slide hold este pornita in timpul ciclului de filetare (G74,G84) miscarea
ciclului nu se opreste pana la completarea operatiei 5, chiar daca lampa luminoasa
de la slide hold se aprinde imediat dupa apasarea butonului SLIDE HOLD. Daca
este acesta este apasat in timpul operatiilor 1, 2, sau 6, oricum operarea ciclului se
opreste imediat.
x In timpul executarii ciclului de filetare G74 sau G84, avansul de prelucrare este
fixat la 100%. Controlul avansului rapid este valid. Pentru operarea arborelui,
valoarea de control este de asemenea fixata la 100%.
4. Specificatiile punctului nivelului de revenire
[Functie]
Comanda G71 specifica nivelul punctului de revenire care este folosit pentru
executarea unui ciclu fix in modul M53 (revenire la nivelul specificat)
[Formatul programului]
G71 Z__
Z: Indica axa ciclu
Valoarea coordonatelor trebuie sa fie specificata ca o valoare in sistemul de
coordonate local indiferent daca modul G90 sau G91 (absolut sau incremental) este
selectat.
[Completare]
1) Nivelul punctului de intoarcere trebuie specificat cu G71 inainte ca M53 sa fie
specificat
2) Cand CN este resetata, punctul de revenire este nedefinit
3) Valoarea nivelului punctului de revenire modala pentru fiecare axa, si neschimbata
pana cand alta valoare este setata.
4) Chiar daca sistemul de cordonate local si/sau de lucru este schimbat, valoare nivelului
punctului de revenire ramane neschimbata.

113

[Exemplu program]

114

5. Ciclul de prelucrare gauri adanci la viteza mare

[Formatul programului]

Secventa de prelucrare
(1) Pozitionare de-a lungul axelor X si Y la avans rapid
(2) Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid
(3) Gaurire cu marimea intermitentelor specificate cu Q la un avans de prelucrare si cu directia
de rotire a arborelui inainte.
(4) Retragerea sculei cu d
Setarea marimii retragerii in ciclul de retragere G73 sau G83 cu comanda I, J a parametrului
optional
(5) Gaurirea la nivelul punctului R prin repetarea punctelor (3) si (4)
(6) Intarzierea nivelului punctului Z pentru P secunde
(7) Revenirea la nivelul punctului de intoarcere in avans rapid

115

6. Ciclu de filetare inversa (G74)

[Formatul de programare]

Secventa de prelucrare
(1) Pozitionare de-a lungul axelor X si Y la avans rapid
(2) Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid
(3) Filetare la nivelul punctului Z la avansul de prelucrare specificat cu arborele rotandu-se
in directie contrara acelor de ceas CCW

(4) Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secunde, si apoi inversarea rotatiei arborelui in
directia acelor de ceas CW
(5) Revenirea la nivelul punctului R la avans de lucru.
(6) Intarziere la nivelul punctului R pentru P secunde, si apoi inversarea rotatiei arborelui in
directia contrara acelor de ceas CCW
(7) Revenirea la nivelul punctului de intoarcere la avans rapid
[Detalii]
x Intarzierea nu este executata daca valorile P si/sau Q nu este specificata.
Unitatile valorilor P si Q sunt la fel ca cele folosite pentru comanda modului de
intarziere G04
x Un control al avansului este ignorat in timpul operatiei de filetare inversa
x Daca butonul SLIDE HOLD este apasat in timpul intoarcerii de la nivelu punctului Z
pana la nivelul punctului R, ciclul se opreste dupa ce nivelul punctului R este atins.
x Daca pozitionarea la urmatorul punct de filetare este executata la nivelul punctului
R dupa pornirea rotatiei arborelui in sens contrar acelor de ceas dar inainte ca
scula de filetare este libera din piesa, introduceti o Temporizare la acest nivel
specificand Q.
x Atat controlul avansului de prelucrare si controlul valorii vitezei arborelui sunt fixate
la 100%. Un control al avansului rapid poate fi setat.

116

7. Alezare fina (G75)

Secventa de prelucrare
(1) Pozitionare de-a lungul axelor X si Y la avans rapid
(2) Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid
(3) Alezare pana la nivelul punctului Z la avansul de lucru specificat cu arborele rotindu-se
in directia inainte.
(4) Oprire la nivelul punctului Z pentru P secunde, retragere cu marimea setata la SHIFT
DIRECTION AND AXIS IN G76, G87 a parametrului CN optional (ciclu fix), apoi arborele
se opreste in directia orientata. Dupa asta, scula se deplaseaza cu marimea deplasarii, Q,
in directia in care scula se muta de pe suprafata prelucrata a piesei
(5) Revenirea la nivelul punctului de intoarcere la avans rapid
(6) Scula se deplaseaza inapoi in directia varfului cu marimea deplasarii, Q, dupa care
arborele incepe rotire in directia acelor de ceas.

117

[Detalii]
x

Marimea retragerii la nivelul punctului Z

Marimea cu care axa Z se retrage in sus de la nivelul punctului Z este setat la
SHIFT DIRECTION AND AXIS IN G76, G87 al parametrului CN, optional (ciclu fix)
Marimea deplasarii
a. Q este folosit pentru a specifica marimea deplasarii daca axa ciclu este stabilita
ca axa Z prin setarea la SHIFT DIRECTION AND AXIS IN G76, G87 la parametrul
CN optional (ciclu fix). Valoarea setata trebuie sa fie mereu pozitiva. Directia pentru
mutarea deplasarii, +X, -X, +Y, sau -Y, trebuie setata in prealabil folosind un
parametru anticipat. Tineti cont ca o valoare Q este data modala si adresa Q este
de asemenea folosita in ciclurile G83 si G73. O valoare Q este data cu prioritate
peste valorile I si J
b. I si J sunt folosite sa specifice marimea deplasarii cand planul este selectat
folosind G17, G18 sau G19. Relatiile intre planul selectat de codul G si adresele
care urmeaza sa fie folosite sunt aratate mai jos
G17 I, J
G18 K, I
G19 J, K
Pentru adresele I, J si K toate valorile sunt setate ca valori incrementale.
Directia de deplasare este intotdeauna definita in sistemul de coordonate ala
masinii.
c. Daca marimea deplasarii nu este specificata de Q, sau I si J, apare o alarma.

8. Anularea ciclului fix (G80)

[Functie]
G80 anuleaza un mod de ciclu fix (G73, G74, G76, G81 la G87 si G89). Cand G80 este
executat, toate comenzile de definire prelucrare gauri incluzand punctele R si Z sunt
anulate si modul de interpolare (G00 la G03, G60) valid inainte ca modul de ciclu fix sa fi
fost apelat este reintrodus. In acelasi timp modul M05 (comanda de oprire a arborelui) este
generata. Daca G00 sau G01 este specificat precedand blocul G80, oricum, M05 nu este
generat.
x Exemplu de program care nu genereaza M05
G 81 X__Y__Z__R__F__
G 00 X__Y__
G 80
x Exemplu de program care genereaza M05
G 81 X__Y__Z__R__F__
G 00
G 80 X__Y__
[Detalii]
x Moduri de ciclu fix sunt de asemenea anulate daca se apeleaza un mod de
interpolare care apeleaza un cod G (G00, G01, G02, G03), cu exceptia G60, este
specificat
x Daca comenzile de miscare a axelor sunt specificate cu G80 in acelasi bloc, modul
ciclului fix este anulat primul si comenzile de miscare a axelor sunt executate dupa
aceasta.

118

9. Ciclul de gaurire (G81, G82)

[Formatul programului]
G81 X__Y__Z__R__P__F
G81 X__Y__Z__R__P__F

G81 si G82 sunt folosite in aceeasi maniera

[Secventa de prelucrare]
(1) Pozitionarea in lungul axelor X si Y la avans rapid
(2) Pozitionarea la nivelul punctului R la avans rapid
(3) Gaurire la nivelul punctului Z la avansul de prelucrare specificat cu arborele rotinduse
in directia acelor de ceas.
(4) Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secunde
(5) Revenire la nivelul puctului de intoarcere la avans rapid.

119

10. Ciclul de prelucrare gauri adanci (G83)

[Formatul programului]
G83 X__Y__Z__R__Q__(I__J__) P__F__
x

Programare folosind Q

Programare folosind I si J

Daca o valoare Q este programata in acelasi block ca valorile I si J, valoarea lui Q va fi

data cu prioritate.

120

[Setarea valorilor]
Marimea retragerii d1:
Setata la RETRACTION POSITIONING FROM LEVEL R TO WORK IN G83 CYCLE
(DEEP HOLE) a parametrului CN optional (ciclu fix)
Marimea retragerii d2:
Setata la RETRACTION IN G73 CYCLE (HIGH-SPEED DEEP HOLE) OR G83 CYCLE
(DEEP HOLE) WITH I, J COMMAND a parametrului CN optional (ciclu fix)
Secventa de prelucrare
(1) Programare folosind Q
a. Pozitionare in lungul axelor X si Y la avans rapid
b. Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid
c. Garurire cu marimea intermitentelor specificate de Q la avansul de prelucrare
specificat, cu arborele rotindu-se in directia inainte.
d. Revenire la nivelul punctului R la avans rapid
e. In secunda urmatoare operarii avansului: Pozitionare la nivelul d1 dupa
adancimea prelucrata anterior la avans rapid si gaurire cu Q+d1
f. Revenire la nivelul punctului R la avans rapid
g. Gaurire la nivelul punctului Z prin reperarea pasilor e) si f)
(2) Programare folosind I si J
a. Pozitionare in lungula axelor X si Y la avans rapid
b. Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid
c. Gaurire cu intemitente si apoi retragere cu d2. Dupa aceea, gaurire cu I+d2.
Ciclul de avans si retragere este repetat pana la adancimea J (adancimea de
retragere scula).
d. Revenirea la nivelul punctului R la avans rapid
e. Pozitionarea la nivelul d1 deasupra adancimii prelucrate anterior la avans rapid
si gaurire cu I+d1. Apoi pasul c) este repetat pana la adancimea J.
f. Revenirea la nivelul punctuli R la avans rapid
g. Gaurirea la nivelul punctului Z prin repetarea pasilor e) si f)
h. Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secunde
i. Revenire la nivelul punctului de intoarcere la avans rapid
[Detalii]
x Fara indicare Q
J = 0 Ciclul G73 este executat, folosind marimea intermitentelor I.
I J Ciclul G83 este executat, folosind masimea intermitentelor J.
I < J Pasii de operare c) pana la i), explicati in 2) de mai sus, sunt executati
I = 0 Apare alarma. (Alarma Q)

121

x Q indicat in acelasi bloc cu I si J

Pasii de operare c) pana la g), explicati in 1) de mai sus, sunt executati fara sa se tina
cont de valorile I si J.
11. Ciclul de filetare (G84)
[Formatul programului]
G84 X__Y__Z__R__ (P__) (Q__) F__

Secventa de prelucrare
(1) Pozitionare in lungul axelor X si Y la avans rapid
(2) Pozitionare la nivelul puncului R la avans rapid
(3) Filetare la nivelul punctului Z la avansul de prelucrare specificat cu arborele rotinduse i
in directia acelor de ceas
(4) Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secunde, apoi inversarea rotatiei arborelui in
directie contrara acelor de ceas.
(5) Revenire la nivelul punctului R la avans de lucru
(6) Intarziere la nivelul punctului R pentru Q secunde, apoi inversarea directiei de rotire a
arborelui inapoi la directia acelor de ceas.
(7) Revenirea la nivelul punctului de intoarcere la avans rapid.
[Detalii]
x Intarzierea nu este executata daca o valoare P si/sau Q nu este specificata
Unitatile valorilor P si Q sunt aceleasi ca cele folosite pentru comanda modului de
intarziere G04 .
x Controlul avansului este ignorat in timpul operarii de filetare inversa.
x Daca este apasat butonul SLIDE HOLD in timpul intoarcerii de la nivelul punctului
Z pana la nivelul punctului R, ciclul se opreste dupa ce s-a ajuns la nivelul
punctului R
x Daca pozitionarea la urmatorul punct de filetare este executata la nivelul punctului
R dupa pornirea rotirii arborelui in directia contrara acelor de ceas, dar inainte ca
scula de filetare sa fie complet iesita din piesa, se introduce o intarziere la acest
nivel specificand Q.

122

Atat controlul avansului de lucru cat si controlul valorii vitezei arborelui sunt fixate
la 100%. Un control al avansului rapid poate fi setat.

12. Ciclul de alezare (G85, G89)

[Formatul programului]
G85 (G89) X__Y__Z__R__P__F__FA=__

Secventa de prelucrare
(1) Pozitionare in lungul axelor X si Y la avans rapid
(2) Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid
(3) Alezare pana la nivelul punctului Z la avansul de prelucrare specificat cu arborele
rotinduse in directia acelor de ceas
(4) Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secunde
(5) Revenire la nivelul punctului R la F
(6) Revenire la nivelul punctului de intoarcere la FA
x Daca FA nu este specificat, F este aplicat la operatia de revenire din nivelul
punctului R la nivelul punctului de intoarcere.

123

13. Ciclul de alezare (G86)

[Formatul programului]
G86 X__Y__Z__R__P__F__

Secventa de prelucrare
(1) Pozitionare in lungul axelor X si Y la avans rapid
(2) Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid
(3) Alezare la nivelul punctului Z la avansul de prelucrare specificat cu arborele rotinduse
in directia acelor de ceas
(4) Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secunde. Apoi, arborele opreste rotatia.
(5) Revenire la nivelul punctului de intoarcere la avans rapid
(6) Porneste rotatia arborelui in directia acelor de ceas
[Detalii]
Diferenta dintre ciclul de alexare G86 si ciclurile de gaurire G81/G82 este aceea ca
arborele se oprestea la nivelul bazei gaurii in ciclul G86.
x

Daca distanta de la nivelul punctului de intoarcere unde arborele reporneste rotatia

in directia acelor de ceas la nivelul punctului R a urmatoarei gauri este scurt,
arborele e posibil sa nu ajunga la viteza comandata. De aceea, este recomandat
sa se introduca o comanda de intarziere (G04) cu o durata potrivita inainte ca ciclul
de alezare pentru punctele urmatoare sa inceapa.

124

14. Ciclul de alezare inversa (G87)

Tineti cont ca acest ciclu difera putin fata de alte cicluri fixe.
[Formatul programului]
G87 X__Y__Z__R__Q__(I__J__)P__F__

[Setarea valorilor]
Marimea retrageri la nivelul punctului Z: Setati retragerea pentru G76/G87(alezare fina/
alezare inversa) inaintea orientarii parametrului optional (ciclu fix).
Nivelul punctului de revenire poate fi specificat din urmatoarele 3 nivele folosind un cod M
x
x
x

M52 Nivelul limitei superioare

M53 Nivelul punctului specificat (trebuie setat inainte cu G71)
M54 Nivelul punctului de start

Secventa de prelucrare
(1) Pozitionare in lungul axei X si Y la avans rapid. Apoi, arborele se opreste (orientatea
arborelui).
(2) Deplasare cu marimea Q in directia opusa a varfului sculei
(3) Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid
(4) La nivelul punctului R, scula se deplaseaza inapoi cu marimea declarata. Apoi,
arborele incepe sa se roteasca in directia acelor de ceas.
(5) Alezare pana la nivelul punctului Z in directia pozitiva
(6) Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secunde. Dupa aceea axa Z se deplaseaza
inapoi cu marimea setata pentru parametru si arborele se opreste(orientarea arborelui).
Scula se deplaseaza cu marimea Q in directia opusa directiei varfului sculei.
(7) Revenire la nivelul punctului de intoarcere la avans rapid.
(8) Deplasare inapoi cu marimea Q.

125

CAPITOLUL 8
(OPTIONAL)

FUNCTIA DE CALCULARE A COORDONATELOR (FUNCTIA SABLON)

Aceasta functie calculeaza valorile coordonatelor punctelor de pe o linie, matrice, sau cerc
utilizand o singura comanda.
Combinarea acestei functii cu functia ciclurilor fixe si functia de apelare a deplasarilor pe axe,
permit executarea unor prelucrari precum gaurirea in puncte ale unei linii, grid, sau o
circumferinta prin desemnarea unei singure comenzi.

1.

Lista Functiilor
Item
Omit
Restart
Linie la
unghi
Arc
Grid X
Grid Y
Grid dublu X
Grid dublu Y
Patrat X
Patrat Y
Puncte pe
circumferinta
Arc

2.

Cod M
OMIT

Detalierea functiei
Sterge calculul coordonatelor unui punct specificat
Incepe calculul coordonatelor dintr-un punct specificat al
RSTRT
unei linii, matrice sau sircumferinte.
Determina coordonate ale valorilor unui punct pe o linie
LAA
care este inclinata la un unghi .
ARC
Determina coordonate ale valorilor unui punct pe un arc.
GRDX
Determina valorile coordonatelor unui punct pe o matrice
(Secventa de calculare este distinctiva pe X si Y)
GRDY
DGRDX Determina valorile coordonatelor punctelor pe doua
matrici.
DGRDY
(Secventa de calculare este distinctiva pe X si Y)
SQRX
Determina valorile coordonatelor punctelor pe cele patru
laturi ale unui patrat ce inconjoara o matrice.
SQRY
(Secventa de calculare este distinctiva pe X si Y)
Determina valorile coordonatelor punctelor pe o
BHC
circumferinta.

ARC

Determina valorile coordonatelor punctelor pe un arc de

cec.

Reguli Generale pentru Calculul Coordonatelor

2-1.

Formatul de Programare pentru Calculul Coordonatelor

Formatul de programare este indicat in continuare.

( Cod Mnemonic ) Hp_Vp_I_J_K_P_Q_R_
Hp si Vp reprezinta valorile coordonatelor ale punctului de referinta pentru inceperea
calcularii coordonatelor.
I, J, K, P, Q si R sunt parametrii pentru calculul coordonatelor.

126

(1) Punctul de referinta pentru inceperea calcularii coordonatelor.

Punctul de referinta este precizat utilizand numele axelor care constituie planul selectat in
mod curent.Daca valoarea coordonatei a punctului de referinta nu este specificata, valoarea
pozitiei actuale este luata ca valoarea coordonatei punctului de referita,
Legatura dintre selectarea planului si Hp (axele orizontale ) si Vp (axele verticale) este
prezentata in continuare.

G17

Plan

G18

G19

X -Y X -V U -Y U - V Z - X Z - U W - X W - U Y - Z Y - W V - Z V - W

Axe
Hp(Axe orizontale)
Vp (Axe verticale)

Punctul de referinta este desemnat in un sistem de coordonate local. Metoda de desemnare

a valorii coordonatei , variaza intre modul absolute (G90) si modul incremental (G91).
Exemplu:
Mod dimensional absolut.
G90 LAA Xxa Yya
Mod dimensional incremental.
G91 LAA Xxb Yyb

127

(2) Parametrii utilizati pentru calcularea coordonatelor.

Parametrii utilizati in calcularea coordonatelor trebuie sa fie desemnate in acelasi bloc ca
si codurile mnemononice corespondente. Acesti parametrii sunt activi doar in blocul unde
au fost specificati si sunt stersi dupa efectuarea calcularii coordonatelor. Legatura dintre
functia de calculare a coordonatelor si parametrii este indicat in continuare.
Item

Cod
Mnemonic

Punct de
referinta

Hp

Vp

Parametru
I

OBS.
Q

Omit

OMIT

(B)

Restart

RSTRT

(B)

Linie la
unghi

LAA

(A)

(A)

(B) (B)

(A1)

Arc

ARC

(A)

(A)

(B) (B)

(A1)

(A)

(A)

(B) (B)

(B)

(B)

(A)

(A)

(B) (B)

(B)

(B)

(A)

(A)

(B) (B)

(B)

(B)

(A)

(A)

(B) (B) (B)

Matrice
Matrice
dubla
Patrat
Puncte pe
circumferinta

GRDX
GRDY
DGRDX
DGRDY
SQRX
SQRY
BHC

(B)

(A2)

Pate fi
specificat mai
mult de un
parametru
Poate fi
specificat doar
un parametru
I si K trebuie
specificate in
perechi.
Acesti
paramerii pot fi
omisi cand K =
1.
Q si K trebuie
sa fie
specificate in
perechi.
Acesti
parametrii pot
fi omisi cand
K=1

(A3)

(A) : Poate fi omis. Sunt presetate datele pozitiei actuale.

(B) : Nu poate fi omis. Daca este omis este declansata o alarma.
(C) : Poate fi omis.
Daca este omis, (A1) este considerat 1, (A2) este considerat , si (A3) este considerat J/2

128

Datele introduse in campurile goale vor fi ignorate.

2-2.

Planul pe Care este Facuta Calcularea Coordonatelor si Axele de Deplasare

Valorile coordonatelor sunt calculate pe planul care este selectat cand o comanda de
definire a unei traiectorii este desemnata si pozitionarea la fiecare punct calculat este
executata utilizand axele care sunt determinate in concordanta cu selectia planului.
Exemplu : Evolutia graficului pe planul WX

a) Cand functia de calculare a coordonatei este utilizata in combinatie cu o functie a unui

ciclu fix, valoarea coordonatei axei care este normala la plan la sfarsitul definirii
traiectoriei nu este intotdeauna identic cu valoarea coordonatei care a fost activa imediat
inaintea desemnarii traiestoriei.
b) Daca este specificata o intoarcere la nivelul limita superior (M52), axele vor reveni la
limita superioara doar dup ace ultimul punct al traiectoriei a fost prelucrat.
2-3.

Altele

(1) Procesarea pentru modul de operare cu un singur bloc.

Daca functia traiectoriei este executata in modul cu un singur bloc, operarea se opreste
dupa ce s-a realizat pozitionarea la punctul de traiectorie calculat.

(2) Printr-o singura comanda de calculare a traiectoriei pot fi calculate maximum 65535
puncte.
(3) O comanda de calculare a traiectoriei nu poate fi stabilita daca oricare din urmatoarele
modul este valid.
x
x
x
x

Modul de interpolare circulara (G02, G03)

Modul de compensare a razei la varf (G41, G42)
Modul 3D de setare a lungimii sculei.
In timpul calcularii coordonatelor.

129

Daca valorile coordonatelor ultimului punct sunt sterse folosind comanda OMIT, intoarcerea
la nivelul limita superior nu este executata.

3. Omit (OMIT)
[Functie]
Aceasta functie este in mod normal folosita in combinatie cu alte functii de calculare a
coordonatelor si sterge rezultatele valorilor coordonatelor care sunt calculate folosind functia de
calculare a coordonatei.
[Formatul Programului]
OMIT Rn1_Rn2_Rn3_...........Rnm_
R:
Coordonata punctului numarul (n) care va fi stearsa (m30)
(1)

Poate fi precizat un numar de maxim 30 de puncte de omitere pentru o

singura comanda de calculare a traiectoriei.
(2)
Numarul maxim utilizabil cu R este 65535.
Daca articolele 1 si 2 nu sunt indeplinite in traiectorie, aceasta traiectorie trebuie
impartita in doua sau mai multe traiectorii.
[Detalii]
x

Precizati OMIT inainte ca o comanda de calculare a traiectoriei sa fie

precizata. Se sterge dupa ce aceasta este executata in comanda de calculare
a traiectoriei care apare mai departe.
Definiti numarul de omiteri corespunzator ordinii punctelor la care valorile
coordonatelor sunt calculate. In blocul OMIT, aceste numere nu este necesar
sa fie precizate in ordine crescatoare. Daca numarul de omiteri precizat este
mai mare decat numarul maxim de puncte din punctele calculate folosind
comenzile de calcul a traiectoriei precizate ulterior, numarul de omiteri nu este
luat in considerare.

[Program exemplu]

130

In acest exemplu, un ciclu de gaurire chemat de G81 este executat in pozitia in

care cercul (BHC) isi ia (X0,Y0) ca punct de referinta. Ciclul de gaurire nu este
executat in punctele 3 si 7 datorita desemnarii R3 si R7.

4. Restart (RSTRT)
[Functie]
Aceasta functie reporneste prelucrarea de la punctul cerut dintre punctele pentru care
valorile coordonatelor sunt calculate folosind functia de calculare a coordonatelor.
In general, data restartata (comanda RSTRT si numarul punctului de restart) sunt introduse
in modul MDI.
[Formatul programului]
RSTRT Rn
R: Numarul punctului de coordonata (n) la care prelucrarea se restarteaza.
[Detalii]
x

Daca numarul precizat de omiteri este mai mare decat numarul maxim de puncte
din punctele calculate folosind comanda traiectoriei precizata mai departe,
urmatoarea comanda a traiectoriei este neglijata.
Daca este indicata mai mult de o comanda de restart, ultima comanda de restart,
sau, cu alte cuvinte, comanda restart indicata chiar inainte de comanda
traiectoriei precizata imediat urmator, devine valabila.

[Program exemplu]
N011 G81 G56 X0
Y0
R__Z__F__H
RSTRT R12 Introduce comanda in mod MDI
N012 GRDX I20
J10
K4
P3
x

In acest exemplu, un ciclu de gaurire apelat de G81 este condus pe pozitie aranjata dupa
o matrice a traiectoriei (GRIDX) luand (X0,Y0) ca punct de referinta. Indicarea RSTRT
R12 incepe gaurirea de la gaura Nr.12, in timp ce se sar gaurile Nr.1 la Nr.11.

131

5. Linie la Unghi (LAA)

[Functie]
Aceasta functie calculeaza valorile coordonatelor punctelor aranjate la intervalle
neregulate (d1, d2, si asa mai departe) pe o linie care formeaza un unghi la axa orizontala.
Acolo, pozitia actuala sau punctul definit de valorile coordonatelor precizate este luata ca punct
de referinta.
Atunci cand punctele sunt aranjate la intervale regulate, indicati numarul acestor puncte (n).
[Formatul programului]
LAA

Hp__Vp__Id1Kn1d2 km2..J

Hp:
Valoarea coordonatei punctului de referinta pe axa orizontala.
Vp:
Valoara coordonatei punctului de referinta pe axa verticala.
I:
Interval (d) Cand este precizata o valoare negativa, valoarea coordonatei este calculata
pe linia care se prelungeste in directie simetrica fata de punctul de start.
K:
Numarul de puncte (n) aranjate la intervale regulate (d). Numarul maxim este 65535.
J:
Unghiul liniei de referinta la axa orizontala ().
Unghiul este stabilit in unitat de 1 grad, 0,001 grade sau 0,0001 grade, in concordanta cu
sistemul de unitati ales. Unghiul este masurat in directie antiorara (CCW).

[Detalii]
x
x
x
x

Daca este omisa adresa K, atunci este vazuta ca si K

Pana la zece intervale pot fi desemnate intr-un bloc.
Atunci cand o pereche de I si K este desemnata cu J, comanda LAA poate fi folosita ca
si comanda pas-unitate linie la unghi.
Ordinul pentru desemnarea I, J si K trebuie sa fie ori J, I, K, I,Ksau I,K,I,KJ.

132

6. Matrice (GRDX, GRDY)

[Functie]
Aceasta functie calculeaza valoarile coordonatelor aranjate pe traiectoria matriciala,
compusa din puncte (nx) plasate la un interval de (dx) in paralel cu axa orizontala si la
punctele (ny) plasate la un interval de (dy) cu axa verticala. Acolo, pozitia actuala sau
punctul definit de valorile coordonatelor precizate este luata ca punct de referinta.
x

GRDX : Valorile coordonatelor sunt calculate de-a lungul axei orizontale incepand
de la punctul de referinta.
x GRDY : Valorile coordonatelor sunt calculate de-a lungul axei verticale incepand
de la punctul de referinta.
[Formatul programului]
GRDX (GRDY) Hp__Vp__Idx J dy Knx Pny
Hp :
Vp :
I:

Valoarea coordonatei punctului de referinta pe axa orizontala

Valoarea coordonatei punctului de referinta pe axa verticala
Interval in lungul axei orizontale (dx)
Atunci cand este precizata o valoare pozitiva pentru dx , calcularea coordonatei este
executata in directie pozitiva a axei orizontale.
Atunci cand este precizata o valoare negativa pentru dx , calcularea coordonatei este
executata in directie negativa a axei orizontale.
J:
Interval in lungul axei verticale (dy)
Atunci cand este precizata o valoare pozitiva pentru dy , calcularea coordonatei este
executata in directie pozitiva a axei verticale.
Atunci cand este precizata o valoare negativa pentru dy , calcularea coordonatei este
executata in directie negativa a axei verticale
K:
Numarul de puncte aranjate de-a lungul axei orizontale (nx) (Numar intreg pozitiv)
P:
Numarul de puncte aranjate de-a lungul axei verticale (ny) (Numar intreg pozitiv)

133

[Detalii]
x
x
x

Numarul maxim de puncte pe o matrice ((nx+1) X (ny+1)-1) este 65535.

Numarul ultimului punct este (nx+1) x (ny + 1) 1.
Valorile coordonatei punctului de referinta nu sunt produse.

7. Matrice Duble (DGRDX, DGRDY)

[Functie]
Aceasta functie calculeaza valorile coordonatei punctelor aranjate pe traiectoria matricei duble,
compuse din matricea de referinta si o alta matrice definita prin deplasarea matricei de referinta.
Traiectoria matricei de referinta este compusa din puncte (nx) plasate la intervale regulate (dx1)
in paralel cu axa orizontala si din puncte (ny) plasate la intervale regulate (dy), in paralel cu axa
verticala. A doua traiectoria de matrice este definita prin deplasarea matricei de referinta atat in
directiilor dupa axele X cat si Y cu dx2 si respectiv dy2 . Aici, pozitia actuala sau punctul
definit de valorile precizate ale coordonatelor sunt luate ca punct de referinta.
x
x

DGRDX:
Valorile coordonatei sunt calculate de-a lungul axei orizontale incepand de
la punctul de referinta.
DGRDY:
Valorile coordonatei sunt calculate de-a lungul axei verticale incepand de
la punctul de referinta.

[Formatul programului]

DGRDX
Hp__Vp__Idx Jdy1 Knx Pny Qdx2 Rdy2
DGRDY
Hp:
Vp:
I:

J:

K:
P:
Q:
R:

Valoarea coordonatei punctului de referinta dupa axa orizontala

Valoarea coordonatei punctului de referinta dupa axa verticala
Interval in lungul axei orizontale (dx1)
Atunci cand este precizata o valoare pozitiva pentru dx1 , calcularea
coordonatei este executata in directie pozitiva a axei orizontale.
Atunci cand este precizata o valoare negativa pentru dx1 , calcularea
coordonatei este executata in directie negativa a axei orizontale.
Interval in lungul axei verticale (dy1)
Atunci cand este precizata o valoare pozitiva pentru dy1 , calcularea
coordonatei este executata in directia pozitiva a axei verticale.
Atunci cand este precizata o valoare negativa pentru dy1 , calcularea
coordonatei este executata in directia negativa a axei verticale.
Numarul de puncte aranjate de-a lungul axei orizontale (nx) (numar intreg pozitiv)
Numarul de puncte aranjate de-a lungul axei verticale (ny) (numar intreg pozitiv)
Intervalul deplasarii in directia axei orizontale (dx2)
Semnul folosit pentru dx2 are acelasi inteles ca cel pentru dx1
Intervalul deplasarii in directia axei verticale (dy2)
Semnul folosit pentru dy2 are acelasi inteles ca cel pentru dy1

134

[Detalii]
x Atunci cand dx2 este egal cu dx1/2 , stabilirea lui Q poate fi omisa. Similar,
cand dy2 este egal cu dy1/2 , stabilirea lui R poate fi omisa.
x Numarul maxim de puncte dintr-o matrice duble (2(nx+1) (ny+1)-1) este 65535.
x Numarul de puncte de pe matricea deplasata este acelasi ca cel de pe matricea
de referinta (nx, ny).
x Valorile coordonatei punctului de referinta nu sunt produse.
[Exemplu de program]
Exemplul 1 :
Ordinea de calcul a valorii coordonatei pentru matrice dubla definita de DGRDX

Exemplul 2 :
Ordinea de calcul a valorii coordonatei pentru matrice dubla definita de DGRDY

135

8. Patrat (SQRX, SQRY)

[Functie]
Aceasta functie calculeaza valorile coordonatei punctelor aranjate pe traiectorie patrata,
compusa din puncte (nx) plasate la un interval de (dx) paralel la axa orizontala si din puncte
(ny) plasata la un interval de (dy) paralel la axa verticala. Aici, pozitia actuala sau punctul
definit de valoarea coordonatei precizate este luata ca punct de referinta.
x
x

SQRX :
Valorile coordonatei sunt calculate de-a lungul axei orizontale incepand de
la punctul de referinta.
SQRY :
Valorile coordonatei sunt calculate de-a lungul axei verticale incepand de
la punctul de referinta.

[Formatul programului]
SQRX
Hp__Vp__Idx Jdy1 Knx Pny
SQRY
Hp:
Vp:
I:

J:

K:
P:

Valoarea coordonatei punctului de referinta dupa axa orizontala

Valoarea coordonatei punctului de referinta dupa axa verticala
Interval in lungul axei orizontale (dx1)
Atunci cand este precizata o valoare pozitiva pentru dx1 , calcularea
coordonatei este executata in directie pozitiva a axei orizontale.
Atunci cand este precizata o valoare negativa pentru dx1 , calcularea
coordonatei este executata in directie negativa a axei orizontale.
Interval in lungul axei verticale (dy1)
Atunci cand este precizata o valoare pozitiva pentru dy1 , calcularea
coordonatei este executata in directia pozitiva a axei verticale.
Atunci cand este precizata o valoare negativa pentru dy1 , calcularea
coordonatei este executata in directia negativa a axei verticale.
Numarul de puncte aranjate de-a lungul axei orizontale (nx) (numar intreg pozitiv)
Numarul de puncte aranjate de-a lungul axei verticale (ny) (numar intreg pozitiv)

136

[Detalii]
x
x

Numarul maxim de puncte dintr-un patrat (2(nx+ny)-1) este 65535.

Valorile coordonatei punctului de referinta nu sunt produse.

9. Cerc pentru Gaura de Bolt (BHC)

[Functie]
Aceasta functie calculeaza valorile coordonatei punctelor aranjate pe circumferinta unui cerc
care are centrul in pozitia actuala, sau un punct definit de valorile coordonatelor precizate.
Raza cercului este r , iar punctele n sunt aranjate la intervalle regulate incepand de la
pozitia de la unghiul q la axa orizontala.
[Formatul programului]
BHC Hp__Vp__IrJ Kn
Hp :
Valoarea coordonatei centrului (axa orizontala)
Vp :
Valoarea coordonatei centrului (axa verticala)
I:
Raza cercului (r) (Valoare pozitiva)
J:
Unghiul de start ()
Unghiul este setat in unitat de 1 grad, 0,001 grade, sau 0,0001 grade, in
conformitate cu sistemul de unitati ales.
K:
Numarul de puncte (n)
Valorile coordonatelor sunt calculate in directie antiorara (CCW) atunci cand este
setata o valoare pozitiva pentru n .
Valorile coordonatelor sunt calculate in directie orara (CW) atunci cand este
setata o valoare negativa pentru n .
Numarul maxim de puncte este 65535.

137

10. Arc (ARC)

[Functie]
Aceasta functie calculeaza valorile coordonatei punctelor aranjate pe circumferinta unui cerc
care are centrul in pozitia actuala sau un punct definit de valorile coordonatelor precizate. Raza
cercului este r iar punctele sunt aranjate la intervale neregulate (1, 2,) incepand de la
pozitia la unghiul fata de axa orizontala.
Daca mai mult de doua puncte sunt aranjate la intervale regulate () consecutiv, numarul unor
asemenea puncte trebuie precizat.
[Formatul programului]
ARC

Hp__Vp__Ir__Q1 Kn1 Q2 Kn2

Hp :
Vp :
I:
Q:

Valoarea coordonatei centrului (axa orizontala)

Valoarea coordonatei centrului (axa verticala)
Raza cercului (r) (Valoare pozitiva)
Interval unghiular neregulat ()
Unghiul este setat in unitati de 1 grad, 0,001 grade, sau 0,0001 grade, in
conformitate cu sistemul de unitati ales. Unghiul este masurat in directie inversa
acelor de ceasornic (CCW).

K:

Numarul punctelor aranjate la un interval unghiular neregulat.

Numarul maxim de puncte este 65535.

J:

Unghiul de start ()
Unghiul este setat in unitati de 1 grad, 0,001 grade, sau 0,0001 grade, in
conformitate cu sistemul de unitati ales. Unghiul este masurat in directie antiorara
(CCW).

138

[Detalii]
x
x
x

Daca K este omisa, se va aplica k1

Pana la 10 comenzi Q, precizand un interval unghiular neregulat, pot fi precizate intr-un
bloc.
Atunci cand o pereche de Q si K sunt precizate cu I si J, comanda ARC poate fi folosita
ca si comanda arc pas-unitate.

139

CAPITOLUL 9

FUNCTIILE DE PRELUCRARE SUPRAFETE (OPTIONAL)

Functiile de prelucrare suprafete sunt folosite pentru prelucrarea suprafetelor superioare, de

periferie sau din interiorul unei arii rectangulare cu o singura comanda. Suprafata care trebuie
prelucrata este necesar sa fie formata din patru linii drepte care se intersecteaza in unghi drept.
Directia aschierii este directie longitudinala a suprafetei rectangulare.
Explicatiile de mai sus iau in calcul faptul ca planul X-Y este planul de prelucrare, iar axa Z este
axa de ciclu. Explicatia este similara pentru alte plane.
1.

Lista Functiilor de Prelucrare a Suprafetelor

Functie

Cod Mnemonic

Suprafata care
va fi Prelucrata

Directia de
Aschiere

FMILR
Face milling
(Frezare
frontala)
Pocket milling
(Frezare
cavitate)
Round milling
(Frezare
rotunda)
2.

FMILF

PMILR
RMILO
RMILI

Tool-ON
Tool-OFF

Fata superioara a
suprafetei

PMIL
Interior
Periferie externa

Observatii

Directie
longitudinala a
suprafetei
rectangulare

Zigzag
Spiral

Periferie interna

Operatiile de Prelucrare a Suprafetelor

2-1. Operatii Elementare

Prelucrarea suprafetelor consta din operatii elementare prezentate in cele ce urmeaza.

Operatia 1:
Pozitionarea in planul selectat in
prezent catre o pozitie in apropierea punctului de
referinta.
Operatia 2:
Pozitionarea axei de aschiere la
nivelul punctului R.
Operatia 3 :

Aschiere a axei de ciclu

Operatia 4 :

Suprafata de prelucrare

Operatia 5 :

Retragerea sculei de aschiere de pe suprafata prelucrata la nivelul punctului R.

141

x
x
x

Operatiile 3,4 si 5 sunt repetate dupa cum este necesar in functie de adaosul de prelucrare
care trebuie indepartat. Avansul pentru prelucrarea in urmatorul nivel este intotdeauna
executat in primul punct de pozitionare.
Prelucrarea suprafetelor este executata in planul selectat in mod curent, si axa verticala la
planul de prelucrare este selectata ca si axa de ciclu.
Daca M52 este precizata intr-un program in vreme ce suprafata de prelucrat este executata
cu axa Z ca axa de ciclu, axa Z va fi returnata catre nivelul limita superioara dupa
aschierea finala.
2-2.

Miscarile axelor

(1)

Face milling (FMILR) (Frezare frontala)

(2)

Face milling (FMILF) (Frezare frontala)

(3)

Round milling (RMILO) (Frezare rotunda)

142

(4)

Round milling (RMILI) (Frezare rotunda)

(5)

Pocket milling (PMIL) (Frezare cavitati)

(6)

Pocket milling (PMILR) (Frezare cavitati)

143

3.
x
x

Planul Suprafetei Prelucrate si Axa de Ciclu

Planul in care operatiile 1 si 4, definite in Operatii Elementare sunt executate, este
determinat prin desemnarea lui G17, G18 sau G19 pentru alegerea planului. Pe urma,
planul ales se cheama planul suprafetei prelucrate.
Axa de ciclu este una verticala la planul suprafetei prelucrate si este reprezentat de X,Y, Z
sau o axa paralela la acestea.

Codul de alegere a planului determina automat doua axe de ciclu ; adresa precizata in
secventa de comenzi a suprafetei prelucrate pentru definirea nivelului de finisare a
suprafetei determina axele de ciclu actuale.

4.

Reguli Generale

Urmatoarele explicatii pornesc de la ideea ca planul suprafetei prelucrate este planul XY si ca

axa de avans este axa Z. Explicatia este similare pentru celelalte plane.
4-1.

Format General de Comenzi

(Cod Mnemonic)
Xp__Yp__Zp__I__J__K__P__Q__R__D__F__FA=__FB=__
Cod mnemonic: Cod functie suprafata prelucrata.
Xp:
coordonata pe X a valorii punctului de referinta (valoarea coordonatei pe axa orizontala)
Yp:
coordonata pe Y a valorii punctului de referinta (valoarea coordonatei pe axa verticala)
Zp:
coordonata pe Z a valorii nivelului suprafetei finisate (valoarea coordonatei axei de
ciclu)
I:
Lungimea de la punctul de referinta in directia axei X (lungimea orizontala de la punctul
de referinta)
J:
Lungimea de la punctul de referinta in directia axei Y (lungimea verticala de la punctul de
referinta)
K:
Adaosul de finisare
P:
Procent al latimii de aschiere
Q:
Adancimea de taiere la fiecare ciclu
144

R:
D:

Pozitie de retragere rapida (pentru axa de ciclu)

Numarul de compensari la raza la varf a cutitului.

F, FA, FB :
[Detalii]
x
x
x
x
x

Avans

Xp, Yp si Zp reprezinta axa X sau axa U, axa Y sau axa V, si axa Z sau respectiv axa W.
FA si FB sunt folosite in frezarea rotunda si ciclurile de frezare cavitati.
Xp si Yp trebuie sa desemneze axele care definesc planul suprafetei prelucrate.
Zp trebuie sa desemneze axa de ciclu care este verticala la planul definit de Xp si Yp.
Valoarea K trebuie sa fie astfel incat adaosul de prelucrare sa fie pozitiv. Urmatoarele
cerinte trebuiesc indeplinite, altfel va fi declansata o alarma.

In modul G90 : /K/</Z/

In modul G91: /K/< /R-Z/
4-2.

Functiile Suprafetei Prelucrate si Comenzile care trebuiesc Folosite

[Explicatia tabelului de mai sus]

x

Adresele desemnate cu un cerc (A) pot fi omise. Daca sunt omise, este folosita valoarea
coordonatei pozitiei curente.
x Adresele desemnate cu cerc dublu (B) trebuiesc intotdeauna precizate. O alarma este
declansata daca oricare dintre aceste adrese nu este specificata. Oricum, F poate fi omisa
daca a fost precizata in secventa anterioara.
x Adresele desemnate cu un triunghi (C) pot fi omise. Daca oricare din aceste adrese nu este
precizata, valoarea indicata mai jos este privita.
Adresa
Descriere
Valoare implicita
Observatii
K
Adaos de finisare
0 : fara adaos de
__
finisare
P
Rata latimii aschierii
70 : 70%
__
(%)
Q
Adancimea aschierii
Nivelul suprafata
Atunci cand K este de
pe ciclu
finisata + adaosul de
asemenea omis,
finisare este atins
aschierea este
printr-o singura
executata pana la
aschiere
nivelul de finisare
FA
Avans
4xF
Se aplica numai la
145

FB

x
x
x

Avans

F/4

frezarea cavitatilor si
la frezarea rotunda
Se aplica doar la
frezarea cavitatilor

D, D00 sau un numar care apeleaza raza zero la varf nu trebuie sa fie precizat pentru
numarul de compensare a razei la varf a cutitului.
Gama de setari pentru latimea aschierii, P, este de la 1 la 100 . Orice valoare in
afara aceste game va rezulta in declansarea unei alarme.
Daca o valoare este precizata pentru adresa unei casete goale, ea este neglijata.

4-3.

Introducere Date in Mod Incremental/Absolut

Patru adrese pentru o functie de prelucrare suprafata trebuie sa fie precizate in functie de modul
de dimensionare ales, incremental sau absolut. Acestea sunt : valorile coordonatelor punctului de
referinta (Xp,Yp), nivelul suprafetei finisate (Zp), si nivelul de retragere rapida (R). In imaginile
de mai jos se prezinta modul cum aceste valori difera in functie de modul de dimensionare.

In modul incremental, directia avansului axei de ciclu este determinata de semnul precizat ce
urmeaza R si Z. Imaginile de mai sus arata operatia atunci cand se precizeaza o valoare negativa
atat pentru R cat si pentru Z (R<0, Z<0).

146

4-4.
x
x

Legaturile dintre Punctul Prezent, Nivelul Punctului R si Nivelul Suprafetei

Prelucrate
Legatura pozitionala dintre punctele actuale, nivelul punctului R si nivelul suprafetei
finisate, satisface unul dintre cele doua cazuri prezentate mai jos.
Nivelul suprafetei la care adaosul de finisare este lasat trebuie sa se intinda intre nivelul
punctului R si nivelul suprafetei finisate.

4-5.

Definitia Suprafetei Prelucrate (I,J)

Suprafata prelucrata este definita de valorile I si J, si de semnele valorilor I si V. Modul cum

suprafetele sunt definite in conformitate cu semnele precizate ce urmeaza valorile I si J , sunt
prezentate mai jos.
Suprafetele sunt definite independent cu directia avansului axei de ciclu descrise in subcapitolul
Legaturile dintre Punctul Prezent, Nivelul Punctului R si Nivelul Suprafetei Prelucrate.

147

4-6.
x

x
x

Note despre Suprafata Prelucrata

Primul punct de pozitionare va fi localizat in apropierea punctului de referinta precizat

(Xp, Yp). Pozitia variaza in functie de modul de precizare a suprafetei prelucrate. Vedeti
Functiile de Frezare Frontala , Frezarea Cavitatilor si Functiile de Frezare
Rotunda .
Adaosul de finisare trebuie sa fie identic atat pentru fete cat si pentru suprafata superioara.
Un ciclu de prelucrare de suprafete este intotdeauna executat cu universalul rotit in
directia inainte (M03). Daca universalul este oprit sau se roteste in sens invers, cand ciclul

de prelucrare a suprafetei este precizat, M03 este automat generata si executata pentru
rotirea universalului in directia inainte. Retineti ca, chiar si in acest caz, modul M03 ramane
valabil dupa incheierea ciclului.
x Diametrul de taiere e calculat astfel incat sa fie de doua ori valoarea razei de
compensare.Deoarece aceasta valoare este considerata ca fiind diametrul actual de taiere
atunci cand se face un ciclu de prelucrare a suprafetei, trebuie sa acordam o atentie
speciala daca valoare de compensatie salvata in Dnndifera de raza actuala de taiere.
x Restrictii
Functia de prelucrare a suprafetei nu poate fi precizata in urmatoarele moduri :
x Interpolare circulara, sau modul de aschiere elicoidal (G02, G03)
x Modul de compensare a razei la varf (G41, G42)
x Modul de compensare tri-dimensional al sculei (G44)
x Mod apelare deplasare pe axe (MODIN)
x Mod ciclu fix (G73-G89)

148

5.

Functiile de Frezare Frontala (FMILR, FMILF)

[Functie]

Functia de frezare frontala foloseste valorile coordonatelor precizate ca punct de referinta si

prelucreaza in mod ciclic suprafata piesei la o adancime oarecare (Q) peste gama precizata de
lungimile dupa axele X si Y (I si J) pana ce adancimea de finisare finala (K) ramane pe nivelul
suprafetei finisate (Z).
Astfel sunt doua tipuri de functii de frezare frontala, in functie de miscarea sculei :
x
x

FMILR, in care scula ramane pe semifabricat in timpul operarii.

FMILF, in care scula se indeparteaza de semifabricat pentru a se deplasa la urmatoarea
urma de aschiere.

[Formatul de programare]
FMILR
Xx Yy Zz Idx Jdy kfi P% Qdp Rrz Dnn F__
FMILF
X:
valoarea coordonatei (x) dupa X a punctului de referinta
Daca este omisa, valoarea coordonatei X a punctului actual este privita ca cea a punctului de
referinta.
Y:
valoarea coordonatei (y) dupa Y a punctului de referinta
Daca este omisa, valoarea coodonatei Y a punctului actual este privita ca si cea a punctului de
referinta.
Z:
pozitia suprafetei finisate (z)
In modul G90 : Inaltimea de la zero program la nivelul suprafetei finisate
In modul G91 : Distanta de la nivelul punctului R la nivelul suprafetei finisate
I:
Lungimea dreptei care trebuie aschiata in lungul axei X (dx)
Lungimea privita fata de punctul de referinta (x)
J:
Lungimea dreptei care trebuie aschiata in lungul axei Y (dy)
Lungimea privita fata de punctul de referinta (y)
K:
Adaosul de finisare (fl)
Daca este omis, se priveste ca f1=0
P:
Latimea de aschiere exprimata in procente
Rata, in termeni procentuali, vazuta ca latimea de aschiere la diametrul aschierii. Cu toate ca rata
este exprimata in procente, simbolul (%) nu trebuie precizat.
Daca este omisa, P70 (70%) se presupune ca este precizat.
Asa cum va fi explicat mai tarziu, valoarea comenzii este usor diferita de latimea de aschiere
actuala.
Q:
Adancimea de aschiere (dp)
Daca este omisa, aschierea atinge suprafata pozitia suprafetei finisate + adaosul de finisare
(K) intr-o singura aschiere.
Numarul de aschieri : Numarul de aschieri repetate pentru a ajunge la nivelul indicat anterior este
calculat asa cum se indica mai jos).
149

* : Fup indica procesele pentru rotunjirea

fractiilor zecimale.
R:Nivelul de retragere rapida (rz)

Valoarea setata la numarul de compensare a razei la varf

D: numarul de compensari a razei la varf (nn)

calculata
F :avansul

D este dublata atunci cand adancimea este

Tip Tool-ON (Scula ramane pe semifabricat) (FMILR)

FMILR X0 Y0
Miscarile sculei:

Z0

I500

J300

K0,2

P70

Q5

R12

D01

F400

Punctul de referinta este stabilit la (X0, Y0)

Suprafata de aschiere (rectangulara) este definita de I500 si J300
Scula are o raza precizata prin D01
Nivelul avansului rapid este stabilit prin R12
Cutitul este avansat cu valoarea Q=5 mm (0,20 in)
La acest nivel, suprafata prelucrata este finalizata cu o rata a latimii de aschiere de (J+5)/n
la un avans de F400
7. Dupa fiecare ciclu de prelucrare a suprafetei, cutitul este avansat cu valoarea Q=5mm
(0,20 in). Prelucrarea se repeta pana ce nivelul de detasare a adaosului de finisare, K=0,2
mm (0,008 in), este lasat la nivelul de finisare a suprafetei.
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Detalii referitoare la deplasarea axelor vor fi descrise mai tarziu.

150

* Adaosul (adaosul de finisare) = R-(Z+K)

Tip Tool-OFF (Scula iese de pe semifabricat) (FMILF)

FMILF
X0
Y0
Z
I0
J0
K
P
Q
R
D
F
In modul FMILF, desi axa Z se deplaseaza in aceeasi directie ca la modul FMILR, pe suprafata
de prelucrat, cutitul este avansat la un punct in care scula este desprinsa de semifabricat inainte de
a se pozitiona in urmatoarea pozitie a sculei.
Pozitionarea unui cutit
(1)
Prima pozitionare

In cea mai ingusta directie a unui semifabricat, cutitul este pozitionat astfel incat
latimea precizata de aschiere* este activata pe semifabricat.
Latimea de aschiere = (fata cea mai ingusta + 5mm/n)
x In directiea cea mai larga fata de semifabricat, cutitul este asezat astfel incat
periferia sa este la 5 mm (0,20 in) distanta fata de semifabricat.
(2)

Traseul de aschiere in directie longitudinala

x FMILR (tip Workpiece-ON)

Prelucrarea continua pana cand centrul cutitului se departeaza 5 mm de semifabricat.
x FMILF (tip Workpiece-OFF)
Prelucrarea continua pana ce diametrul exterior al cutitului se departeaza 5 mm de semifabricat.
x I=J
151

Atat pentru functiile FMILR si FMILF, aschierea este realizata in directie X cand I
egaleaza J.

(3)

Contur de aschiere de-a lungul celei mai scurte fete a semifabricatului (de la punctul
de referinta)

Fata cea mai scurta + 5 mm x i valoarea compensarii razei varfului cutitului

n
(i=1,2,3)
(n=numar de aschieri)
(4)

Conturul de aschiere final

Cutitul este pozitionat astfel incat extremitatea sa este proiectata la 5 mm de semifabricat.

Prelucrarea continua pana ce extremitatea cutitului este la 5 mm departare de semifabricat.

152

(5)

Adancimea de aschiere in directia axei Z

x
(6)

Incepand de la nivelul precizat al punctului R, operatia de frezare frontala continua

prin avansarea repetata (la adancimea precizata de aschiere (Q)) si ciclul de
frezare frontala la fiecare nivel pana se atinge nivelul nivelul suprafetei finisate
+ adaosul de finisare (K) .
Daca adancimea de aschiere (Q) este mai mare decat adaosul ce trebuie indepartat
(R-(Z+K)), aschierea este efectuata dintr-un singur avans.

Traseul sculei pentru semifabricatele cu latime mai mica decat latimea cutitului.

Punct de pozitionare
o De-a lungul fetei scurte a semifabricatului, pozitionarea este executata astfel incat
marginea cutitului se proiecteaza cu 5 mm spre semifabricat.
o De-a lungul fetei mai lungi a semifabricatului, pozitionarea este executata astfel
incat marginea cutitului este la 5 mm distanta de semifabricat.
x Punctul de sfarsit de prelucrare
Prelucrarea continua pana ce marginea cutitului ajunge la un punct aflat la 5 mm de semifabricat.
6.

Pocket Milling (PMIL, PMILR) [Frezare cavitati]

Functia de frezare cavitati este clasificata in doua tipuri: zigzag (PMIL) si spirala (PMILR).
Aceste doua tipuri de functii sunt descrise mai jos.

6-1.

Functia de Frezare Cavitati dupa Sablon Zigzag (PMIL)

[Functie]
Functia de frezare cavitati dupa sablon zigzag foloseste valorile coordonatei precizate ca punct de
referinta si prelucreaza in mod ciclic cavitatea rectangulara in gama precizata de lungimile dupa
axele X si Y (I si J) la o anumita adancime de aschiere (Q) pana ce adaosul final de finisare (K)

153

ramane la nivelul suprafetei finisate (Z). La operatia de frezare cavitate, adaosul de finisare (K)
este de asemenea lasat pe fata laterala a cavitatii in directia axelor X si Y.
o Operare

a. Cutitul este avansat cu adancimea precizata de aschiere, Q.

b. Cutitul se misca in interiorul gamei rectangulare a cavitatii pe un traseu in zigzag.
c. Pasii 1) si 2) sunt repetati pana ce ramane doar adaosul de finisare pe suprafata de
finisat in directie Z. Apoi, un dreptunghi cu 1 mm mai mare decat dreptunghiul
prelucrat in pasul 2) este prelucrat.
[Formatul programarii]
PMIL X__Y__Z__I__J__K__P__Q__R__D__F__FA=__FB=__
X:
Valoarea coordonatei X a punctului de start. Daca este omisa, valoarea coordonatei X a
punctului actual este privita ca si cea a punctului de start.
Y:
Valoarea coordonatei Y a punctului de start. Daca este omisa, valoarea coordonatei Y a
punctului actual este privita ca si cea a punctului de referinta.
Z:
Valoarea coordonatei Z a suprafetei finisate.
In modul G90: Inaltimea de la punctul de zero a sistemului de coordonate ales la nivelul
suprafetei finisate (fata inferioara a cavitatii)
In modul G91 : Distanta de la nivelul punctului R la nivelul suprafetei finisate (fata inferioara a
cavitatii)

I:
Lungimea cavitatii care trebuie prelucrata in lungul axei X. Lungime referitoare la punctul
de start.
J:
Lungimea cavitatii care trebuie prelucrata in lungul axei Y. Lungime referitoare la punctul
de start.
K:
Adaosul de finisare (valabil in toate directiile, X, Y si Z). Daca este omis, se considera
0 .
154

P:
Latimea de aschiere exprimata in procente (%). Rata, in termeni procentuali, de latimea
aschierii fata de diametrul aschierii. Cu toate ca rata este exprimata in procente, simbolul (%) nu
trebuie precizat. Daca este omis, se presupune aplicarea P70 (70%).
Q:
Adancimea de aschiere.
Daca este omisa, adancimea de aschiere este determinata astfel incat ciclul pe axe atinge nivelul
suprafetei finisate + adaosul de finisare (K) dintr-o singura aschiere.
R:
Valoarea coordonatei Z a nivelului la care se executa pozitionarea in avans rapid sau la
intoarcere rapida.
D:
Numarul de compensare a razei la varful sculei.
F:
Avansul de lucru.
Acest avans de lucru este folosit pentru prelucrarea dupa traseu in zigzag si prelucrare periferica
finala.
FA : Avans dupa nivelul punctului R
Dupa fiecare ciclu de prelucrare dupa traseu in zigzag, cutitul se intoarce odata la nivelul
punctului R si apoi se misca intr-un punct la 1 mm mai departe de nivelul prelucrat anterior.
Acest avans este folosit pentru ciclul de deplasare pe axe in acest punct de la nivelul punctului R.
Daca este omis, se presupune ca se va aplica FA=4xF .
FB : Avans pentru axa Z.
Daca este omis, se presupune ca se va aplica FB=F/4
Retineti ca atat FA cat si FB sunt valabile doar in secventa precizata.
Secventa Prelucrarii
Inainte de inceperea operatiei PMIL, functia verifica daca operarea programata este posibila pe
baza conturului cavitatii programata si diametrul cutitului precizat. O alarma este declansata daca
nu sunt indeplinite urmatoarele.
Fata mai scurta (1mm + adaosul de finisare + raza cutitului) X 2 > 5mm
(1)

In planul X-Y, cutitul este pozitionat in punctul de start.

Luand punctul de start precizat in program drept punct de referinta, sistemul pozitioneaza cutitul
in punctul de start pentru PMIL care este determinat la un punct de adaos de finisare (K) +
adaosul de finisare rezidual spre interiorul cavitatii atat dupa directia X cat si dupa directia axei
Y. Retineti ca adaosul de finisare rezidual este luat in considerare pentru a determina punctul de
start astfel incat portiunea reziduala sa poata fi indepartata. Aceasta valoarea este fixata la 1mm.
155

(2)

Axa de avans Z este pozitionata la nivelul punctului R la avans rapid.

(3)

Incepand de la nivelul punctului R, axa Z este deplasata cu adancimea de aschiere

precizata Z, la avansul precizat de FB.

(4)

Interiorul dreptunghiului este prelucrat in mod ciclic dupa un traseu in zigzag la

avansul precizat de F.
Retineti ca latimea de aschiere este diferita fata de valoarea precizata dupa cum se prezinta
mai jos :
Latimea actuala de aschiere=Fata mai scurta 2 (K + valoarea de compensare a razei la varful sculei + 1 mm)
n-1

n : Numarul de aschieri ; obtinut din rotunjirea fractiei zecimale a valorii calculate pe baza
formulei de mai jos :
n=

Fata mai scurta 2 (K + valoarea compensarii razei la varf + 1mm) + 1

Valoarea compensarii razei la varf x 2 x P + 1
100

(5)
Cutitul se intoarce in punctul din pozitia initiala (X,Y,R) cu avans rapid. El este apoi
Pozitionat de la nivelul punctului R la un punct cu 1 mm mai jos decat nivelul suprafetei
prelucrate in ciclul de prelucrare anterior. Apoi, cutitul este avansat cu valoarea Q+1m .
Urmatorul ciclu de prelucrare este executat dupa un traseu in forma de zigzag la un avans F.

156

(6)
Pasul (5) de mai sus este repetat pana ce adaosul de finisare ramane pe suprafata de
Finisat. In final, cutitul prelucreaza o cavitate dreptunghiulara cu 1 mm mai lata decat cavitatea
prelucrata. In ciclul final, avansul precizat de F este folosit.

(7)

6-2.

Dupa finalizarea ciclului, axele sunt pozitionate la un punct cu 5 mm deplasat fata de

semifabricat in directia fiecarei axe.
Functia de Frezare Cavitati dupa Sablon Spirala (PMILR)

[Functie]
Functia de frezare cavitati dupa sablon spirala foloseste valorile coordonatei precizate ca punct de
referinta si prelucreaza in mod ciclic cavitati dreptunghiulare in gama precizata de lungimile
axelor X si Y (I si J) la o adancime stabilita de aschiere (Q) pana ce ultimul adaos de finisare (K)
ramane la nivelul suprafetei finisate (Z). La operatia de frezare cavitati, un adaos de finisare (K)
este de asemenea lasat pe fata frontala a cavitatii in directia axelor X si Y.

157

o Mod de operare :
a)
Cutitul este avansat cu adancimea de aschiere precizata, Q.
b)
Cutitul se misca in interiorul cavitatii dreptunghiulare precizate dupa un traseu
in spirala
c)
Pasii 1 si 2 de mai sus sunt repetati pana ce ramane doar adaosul de finisare pe
suprafata de finisat in directia Z.
[Formatul programului]
PMILR X__Y__Z__I__J__K__P__Q__R__D__F__FA=__FB=__
X:
Valoarea coordonatei X a punctului de start. Daca este omisa, valoarea coordonatei X a
punctului actual este privita ca si cea a punctului de start.
Y:
Valoarea coordonatei Y a punctului de start. Daca este omisa, valoarea coordonatei Y a
punctului actual este privita ca si cea a punctului de referinta.
Z:
Valoarea coordonatei Z a suprafetei finisate.
In modul G90: Inaltimea de la punctul de zero a sistemului de coordonate ales la nivelul
suprafetei finisate (fata inferioara a cavitatii)
In modul G91 : Distanta de la nivelul punctului R la nivelul suprafetei finisate (fata inferioara a
cavitatii)
I:
Lungimea cavitatii care trebuie prelucrata in lungul axei X. Lungime referitoare la punctul
de start.
J:
Lungimea cavitatii care trebuie prelucrata in lungul axei Y. Lungime referitoare la punctul
de start.
K:
Adaosul de finisare (valabil in toate directiile, X, Y si Z). Daca este omis, se considera
0 .
P:
Latimea de aschiere exprimata in procente (%). Rata, in termeni procentuali, de latimea
aschierii fata de diametrul aschierii. Cu toate ca rata este exprimata in procente, simbolul (%) nu
trebuie precizat. Daca este omis, se presupune aplicarea P70 (70%).
Q:
Adancimea de aschiere.
Daca este omisa, adancimea de aschiere este determinata astfel incat ciclul pe axe atinge nivelul
suprafetei finisate + adaosul de finisare (K) dintr-o singura aschiere.
R:
Valoarea coordonatei Z a nivelului la care se executa pozitionarea in avans rapid sau la
intoarcere rapida.
D:
Numarul de compensare a razei la varful sculei.
F:
Avansul de lucru.
Acest avans de lucru este folosit pentru prelucrarea dupa traseu in zigzag si prelucrare periferica
finala.
FA : Avans dupa nivelul punctului R
Dupa fiecare ciclu de prelucrare dupa traseu in zigzag, cutitul se intoarce odata la nivelul
punctului R si apoi se misca intr-un punct la 1 mm mai departe de nivelul prelucrat anterior.
Acest avans este folosit pentru ciclul de deplasare pe axe in acest punct de la nivelul punctului R.
Daca este omis, se presupune ca se va aplica FA=4xF .
FB : Avans pentru axa Z.
Daca este omis, se presupune ca se va aplica FB=F/4
Retineti ca atat FA cat si FB sunt valabile doar in secventa precizata.
158

Secventa de Prelucrare
Inainte de inceperea operatiei PMILR, functia verifica daca operarea programata este posibila pe
baza conturului cavitatii programate si diametrul cutitului precizat. O alarma este declansata daca
nu sunt indeplinite urmatoarele.
Fata mai scurta (1mm + adaosul de finisare + raza cutitului) X 2 > 5mm
1)
In planul X-Y, cutitul este pozitionat in punctul de start.

Luand punctul de start precizat in program ca punct de referinta, sistemul determina un

dreptunghi de la lungimile precizate de I si J. In acest dreptunghi, sistemul defineste un alt
dreptunghi prin lasarea unui adaos de finisare K pe patru fete, apoi determina punctul de start pe
baza latimii cutitului. Cutitul este pozitionat in punctul de start.

2)

Axa de avans Z este pozitionata la nivelul punctului R cu avans rapid.

3)
Incepand de la nivelul punctului R, axa Z este avansata cu adancimea aschierii, Q, la
avansul precizat de FB.
4)
Interiorul dreptunghiului este prelucrat in mod ciclic pe un traseu in spirala la avansul
precizat de F.
159

Retineti ca latimea aschierii este diferita de valoarea precizata, dupa cum se indica mai jos :

Latimea actuala de aschiere=Fata mai scurta 2 (K + valoarea de compensare a razei la varful sculei )
n-1

n : Numarul de aschieri ; obtinut din rotunjirea fractiei zecimale a valorii calculate pe baza
formulei de mai jos :
n=

Fata mai scurta 2 (K + valoarea compensarii razei la varf) + 1

Valoarea compensarii razei la varf x 2 x P
100

Avansul de aschiere diagonal F catre colt poate fi incalcat prin setari suprapuse in OVERRIDE
IN PMLR CORNER CUTTING ai parametrilor optionali din comanda numerica (AREA
MACHINING).

5)
Cutitul se intoarce la punctul de pozitie initiala (X,Y,R) la avans rapid. Este apoi
pozitionat de la nivelul punctului R la un punct cu 1 mm peste nivelul suprafetei prelucrate in
ciclul de prelucrare anterior. Apoi, cutitul este avansat cu valoarea Q+1 mm . Urmatorul
ciclul de prelucrare este executat dupa un contur in spirala la un avans F.

6)
Pasul 5) de mai sus este repetat pana ce ramane adaosul final de finisare pe suprafata de
finisat.
7)
Dupa finalizarea ciclului, axele sunt pozitionate la un punct aflat la 5 mm mai departe de
semifabricat in directia fiecarei axe.

160

7.

Functia de Frezare Rotunda (RMILO, RMILI)

[Functie]
Functia de frezare rotunda foloseste valorile coordonatelor precizate ca punct de referinta si
prelucreaza ciclic dreptunghiul precizat de lungimile pe axele X si Y (l si J), care are adaosul Q
pentru detasat la nivelul adaosului de finisare (K) de sub nivelul suprafetei de finisat (Z).
Sunt doua tipuri de functii de frezare rotunda, asa cum se vede si mai jos :
x
x

RMILO in care este prelucrata fata exterioara a dreptunghiului definit.

RMILI in care este prelucrata fata interioara a dreptunghiului definit.

[Format Programare]
RMILO
Xx Yy Zz Idx Jdy_kfIa_P%_Qdp Rrz_Dnn F__ FA__
RMILI
X:

Y:

Z:

I:
J:
K:
P:

Q:

Valoarea X coordonatei (x) a punctului de referinta.

Daca este omisa, valoarea coordonatei X a punctului actual este privita ca cea a punctului
de referinta.
Valoarea Y a coordonatei (y) a punctului de referinta.
Daca este omisa, valoarea coordonatei Y a punctului actual este privita ca cea a punctului
de referinta.
Pozitia suprafetei finisate (z)
In modul G90: Inaltimea de la zero program la nivelul suprafetei finisate.
In modul G91 : Distanta de la punctul de nivel R la nivelul suprafetei finisate.
Lungimea dreptunghiului care trebuie taiat in lungul axei X (dx)
Lungimea referitoare la punctul de referinta (x)
Lungimea dreptunghiului care trebuie taiat in lungul axei Y (dy)
Lungimea referitoare la punctul de referinta (y)
Adaosul de finisare (fl)
Daca este omis, atunci adaosul este privit ca fiind fl=0
Latimea de aschiere exprimata in procente (%)
Rata, in termeni procentuali, a latimii de aschiere la diametrul cutitului. Cu toate ca rata
este exprimata ca procentaj, simbolul (%) nu trebuie sa fie precizat.
Daca este omis, se presupune aplicarea lui P70 (70%)
Asa cum va fi explicat mai tarziu, valoarea comenzii este usor diferita fata de actuala
latime de aschiere.
Adaosul care trebuie indepartat (dp)
Daca este omis, cutitul atinge suprafata pozitia suprafetei finisate + adaosul de finisare
(K) dintr-o singura taiere.
Numarul de treceri: Numarul de taieri repetate pentru a atinge nivelul indicat anterior
este calculat asa cum se arata mai jos.
161

* : FUP indica operatiile de rotunjire a

fractiilor zecimale.

R:
D:
F:

FA :

Nivelul retragerii rapide (rz)

Numarul de compensari a razei la varf a cutitului (nn)
Avansul
Avansul folosit pentru prelucrarea circumferintei externe sau interne a dreptunghiului
definit.
Avansul
Avansul folosit cand se inainteaza pe axa Z de la nivelul punctului R la suprafata finisata.
(+ adaos de finisare K)
Daca este omis, se presupune aplicarea FA=4 x F

RMILO Aschiere Exterioara

x

x
x

Primul punct de pozitionare (A) este punctul in care marginea sculei se afla la 5 mm
departare de directia longitudinala, iar in directie transversala, cutitul inainteaza cu
latimea de aschiere precizata de la muchia semifabricatului.
Inainte de inceperea operarii RMILO, functia verifica legatura dintre adaosul de finisare si
adaosul care trebuie indepartat. Se declanseaza o alarma, daca urmatoarea conditie nu este
indeplinita :
QK

RMILO X0
Y0 Z-50
I500 J300 K0.2 P70 Q40 R2 D01 F400 FA800
162

In continuare se descrie modul in care se executa operatia RMILO prin comenzile de mai sus.
(1)
(2)

Punctul de referinta este luat ca X0, Y0.

Prelucrarea este executata in exteriorul dreptunghiului definit de I500 si J300

(3)
(4)
(5)
(6)

Este folosit un cutit cu diametrul precizat D01

Nivelul de pozitionare rapida este R (2mm)
Adaosul de prelucrare este Q (40 mm)
Nivelul de prelucrare pe ciclu este nivelul de finisare (Z) + adaosul de finisare (K)
Pentru acest exemplu : -50 mm + 0,2 mm

(7)

Scula are avans de valoare

de la muchia semifabricatului iar ciclul de
prelucrare este executat la avansul de lucru F.
(8)
Ciclul de prelucrare este repetat pana ce pe suprafata ramane adaosul de finisare
precizat.
RMILI Aschiere Interioara
x Primul punct de pozitionare (A) este punctul in care periferia sculei se afla la 5 mm
departare de muchia semifabricatului.
x Inainte de inceperea operarii RMILI, functia verifica legatura dintre conturul definit si
valorile precizate. O alarma se va declansa daca nu sunt indeplinite conditiile urmatoare.
o (Valoarea compensarii razei la varf a sculei + Q + 5mm) x 2 < cea mai scurta fata.
o Q K
Alarma B 2319 Area machining : adaos prea mare de finisare, se declanseaza doar
daca aceasta inegalitate este realizata.

RMILI X0 Y0 Z0 J0 K0 PQ0 R0 D F FA
163

Pozitionarea intr-un Ciclu de Frezare Rotunda

(1)

Prima pozitionare
Pozitionarea este executata la urmatoarea pozitie.
x

Aschiere exterioara (RMILO)

De-a lungul directiei fetei mai scurte, scula actioneaza asupra semifabricatului cu latimea
sculei (diametrul sculei x P)
In lungul directiei fetei mai lungi, periferia sculei este localizata la 5 mm departare de
muchia semifabricatului.
Aschiere interioara (RMILI) :

Atat in directia axei X, cat si in directia axei Y, scula este pozitionata la un punct in care
periferia sculei se afla la 5 mm departare de semifabricat.
(2)

Pozitionare in directia axei Z.

164

Scula este deplasata de la nivelul punctului R la niv elul suprafetei finisate (Z) plus
adaosul de finisare (K) la avansul de lucru precizat de FA.
In directia axei Z, prelucrarea este la nivelul precizat (Z+K) este executat intr-o singura
operatie de avans.

(3)

Primul avans la suprafata frezata.

x Aschiere exterioara (RMILO)

De la pozitionarea sculei, in prima pozitionare, la un punct unde ia contact cu
semifabricatul prin latimea precizata a sculei, ciclul de frezare rotunda poate incepe de
la primul punct de pozitionare.
x Aschiere interioara (RMILI) :
Scula este deplasata catre punctul de referinta astfel incat marginea sa ia contact cu
semifabricatul (5 mm atat in directiile axei X cat si Y) de la primul punct de
pozitionare. Scula este apoi avansata prin latimea sa dupa directia celei mai scurte fete.
Ciclul de frezare rotunda incepe apoi din acel punct.
(4)

Al doilea si urmatoarele avansari la suprafata frezata

165

(5)

Ultimul avans
Numai in cazul functiei RMILI, ultimul avans este executat in maniera prezentata
mai jos.
x Prelucrarea cu mai mult de o trecere

Prelucrarea cu o singura trecere

Fara comanda Q (adaos)

166

(6)

Retragerea de pe semifabricat
In modul RMILI (aschiere interioara), scula se retrage dinspre semifabricat spre
interior deoarece se afla in contact cu semifabricatului la sfarsitul ciclului.
Valoarea retragerii este de 5 mm in lungul ambelor axe.
In modul RMILO (aschiere exterioara), scula nu este retrasa.

167

CAPITOLUL 10.
1.

FUNCTIILE SUBPROGRAM

Generalitati

Programarea foloseste uneori modele similare in mod repetat sau utilizeaza modele deja
programate pentru alte operatii. Functia subprogram permite asemenea modele care sunt folosite
in mod repetat pentru a fi stocate ca subprograme astfel incat ele sa poata fi apelate atunci cand
este nevoie. Asadar, functia subprogram nu doar simplifica programul, dar de asemenea permite
o programare rapida si precisa.
1-1.

Apelarea unui Subprogram

Un subprogram poate fi apelat nu doar din programul principal, dar de asemenea dintr-un
alt subprogram, pana la opt subprograme putand fi gazduite.
x Sunt disponibile trei moduri de apelare de subprograme, asa cum se poate vedea mai jos.
Retineti ca o comanda de apelare a unui subprogram trebuie sa fie precizata independent.
In concordanta, daca o comanda de apelare a unui subprogra este precizata cu comenzi de
deplasare pe axe in aceeasi secventa, comanda pentru apelarea subprogramului este omisa.
Pentru detalii vedeti urmatoarele subcapitole.
a. Apelare simpla (CALL)
b. Apelare dupa deplasarea axelor (MODIN, MODOUT)
c. Macro-uri coduri G/M
i. Apelari simple (G111-G120, M201-M210)
ii. Apelare dupa deplasarea pe axe (G100-G110)
iii. Macro apelari de la producator (doar pentru apelari simple)
x Subprogramele care trebuiesc apelate pot fi grupate in trei tipuri :
Subprogram

Dispozitiv fisier

Subprogram
MD1:
utilizator
(Subprogram sistem) MD1:
Subprogram de la
Memoria sistemului
producator
x

Extensie fisier
.SUB

Numele folosit
pentru subprogram
O***

.SSB
.MSB

Altceva decat O
OO***

Atunci cand este executata comanda de apelare a unui subprogram, acesta este cautat
dintre fisierul cu subprograme afisate ca efect la executarea tastei de comanda a
directorului in modul EDIT/AUX. Modul in care subprogramul precizat este cautat difera
in functie de tipul subprogramului ; daca este un subprogram de utilizator sau un
subprogram de la producator. Oricum, daca exista un subprogram imediat dupa programul
principal, atunci cautarea este facuta de la acel subprogram.
o Subprograme de la utilizator

168

Subprogramul precizat este mai intai cautat in fisierul unde este precizata comanda de
selectare a programului. Daca subprogramul nu este gasit in acest fisier, atunci este
cautat in toate fisiereler ale caror nume de dispozitiv este MD1 : cu extensia .SSB.
o Subprogram de la producator
Subprogramul precizat este cautat in toate fisierele din memoria sistemului : cu o
extensie de MSB.
Daca un document subprogram contine mai mult decat un subprogram pentru acelasi
nume, atunci doar cel gasit primul este cel valabil.

Exemplul 1 :
Comanda de alegere a programului este precizata fara numele fisierului subprogram.

Exemplul 2 :
Daca programul localizat are un nume de program in interior.

169

Daca este prezent un nume de program diferit fata de programul apelat, folositi
instructiunea GOTO pentru a sari peste el.

Daca acelasi nume de program este utilizat de mai multe ori, doar primul nume de
program este valabil.

Exemplul 3 :
Daca programul localizat are RTS in mai multe locuri.

aceasta secventa de program nu este incarcata

[Altele]
x Numarul maxim permis de subprograme care poate fi utilizat sau apelat pentru un un
program este 126.
x In secventa care contine o comanda de apelare subprograme, doar un nume de program,
``/`` (block skip) si/sau un nume de secventa, poate fi precizata inainte de comanda de
apelare a programului. Daca sunt scrise inaintea ei alte comenzi, atunci va fi afisata o
alarma.
Comenzile introduse dupa numele programului, insotesc comanda de apelare a
programului si pana la sfarsitul codului secventei din acea secventa, este neglijata.
Aceasta produce o alarma

Neglijata
x In metoda de operare A
Programul planificat, principalul program, subprogramul si programele biblioteca pot fi
operate pana ce capacitatea lor totala atinge capacitatea maxima tampon de operare.
170

x In metoda de operare B
Programul planificat, programul biblioteca si subprogramele pot fi operate pana ce
capacitatea lor totala atinge capacitatea maxima tampon de operare.
Atunci cand codul optiune S este precizat cu comanda PSELECT, o alarma va fi declansata
de editarea unei comenzi de apelare subprogram (CALL ; apelare dupa deplasarea axei ;
macro cod G).
Oricum, subprogramele inregistrate in biblioteca pot rula chiar si cand codul optiune S este
precizat.
x

O comanda de apelare a unui subprogram poate fi sau nu poate fi executata in modul MDI
in functie de tipul comenzii de apelare a subprogramului. O alarma este declansata daca o
apelare dupa comanda de deplasare pe axe (MODIN, MODOUT, G100 la G110) este
executata in modul MDI. O simpla comanda de apelare poate fi executata daca este
precizata cu numele subprogramului definit de comanda de alegere a programului sau cu
numele suprogramului inregistrat in biblioteca.

x
2.

Apelare Simpla (CALL)

[Functie]
Functia de apelare simpla executa subprogramul precizat atunci cand este specificata comanda
CALL.
[Formatul de programare]
CALL O__Q__ Setare variabila

(variabila=expresie, variabila=expresie,)

O : Numele programului care trebuie apelat

Q : Numarul de repetari (Max 999)
Daca Q nu este precizata, se presupune aplicarea 1
Definirea variabilei
x
x

Definirea datelor si variabilelor care trebuies trecute in subprogramul apelat.

Intr-o expresie pentru definirea variabilelor, introduceti o variabila folosita in
subprogramul apelat in partea stanga.
Variabila care trebuie introdusa poate fi una locala, comuna, de sistem, sau variabila
input/output.
In partea dreapta, introduceti variabila subprogramului apelat sau data.

171

[Program exemplu]
Exemplul 1:
In urmatorul caz, valorile numerice pentru LB, LC si LD sunt:
LB=10, LC=10, LD=20

O1
N1
N2
N3
M02
O2
N1
RTS
x

LA=20
CALL O2
LC=LA

LA=20 LB=LA

LD=LA

___ : Variabila locala a O1

: Variabila locala a O2
Atunci cand numarul repetarilor subprogramului, precizate de cuvantul Q, este doi sau
mai mult, argumentele actuale nu sunt resetate si sunt executate asa cum sunt.

Exemplul 2 :

Programul principal :
O1
N1
G90 G00 X20 Y20
N2
CALL OSUB Q3
LX=10 LI=25 LP=4
&
LY=15 LJ=25 LZ=50
M02

172

Subprogram (Pozitionarea):

OSUB
N11 LC=LP
N12 CALL OSQR LX=LX
N13 LC=LC-1
N14
N15
N16
N17
N18
RTS

LY=LY

LZ=LZ

IF
[LC LE
0]
N17
G91 G00 X=LIPozitionare in directia axei X
GOTO N12
G91 G00 Y=LJ..Pozitionare in directia axei Y
LI=-LIDirectie inversa dupa axa X

x Subprogram (Aschiere)
OSQR
N21
G91 G01 Z=-LZ
N22
X=LX
N23
Y=LY
N24
X=-LX
N25
Y=-LY
N26
G00 Z=LZ
RTS

Programatorii trebuie sa inregistreze urmatoarele :

x
x
x

Numele programului : OSUB

Numarul de repetari : Numarul de elemente in directia axei Y
Variabile care trebuiesc trecute :
LX : Distanta de aschiere a modelului (directia axei X)
LY : Distanta de aschiere a modelului (directia axei Y)
LZ : Adancimea de aschiere
LI :
Distanta la urmatorul sablon (pe directia axei X)
LJ : Distanta la urmatorul sablon (pe directia axei Y)
LP : Numarul de elemente in directia axei X.

173

3.

Apelare Subprogram dupa Deplasarea pe Axe (MODIN, MODOUT)

[Functie]
O apelare dupa comanda de deplasare pe axe stabileste apelarea dupa modul de deplasarea pe axe.
In acest mod, subprogramul precizat este executat la fiecare executie a unei comenzi de deplasare
pe axe.
Atunci cand apelarea dupa comanda de deplasare pe axe este precizata cu o comanda de
deplasare pe axe in aceeasi secventa, comanda de deplasare pe axe este neglijata cu toate ca
apelarea dupa modul de deplasare pe axe este precizat.
[Format de programare]
Apelarea dupa deplasarea pe axe :

O: nume Program
Q: Numar de repetari (Max. 9999)
Daca Q nu este precizat, atunci se va aplica 1
Definire variabile :
Pentru detalii, vedeti Apelare Simpla . Definirea variabilelor este executata de fiecare data
cand subprogramul precizat este apelat dupa executarea unei comenzi de deplasare dupa oa xa.
Oricum, daca subprogramul este executat in mod repetat conform cu setarile pentru Q, variabilele
nu sunt resetate in executiile urmatoare.
Anularea apelarii dupa modul de deplasare pe axe : MODOUT.
Comanda MODOUT anuleaza comanda MODIN precizata ultima, dar aceasta nu se aplica la
comenzile MODIN care au fost deja anulate.
O comanda MODOUT trebuie intotdeauna sa fie precizata in programul care contine comanda
corespunzatoare MODIN.
O alarma este declansata in urmatoarele situatii :

174

[Detalii]
Asezarea unei apelari de subprogram in o apelare dupa modul deplasarea axelor
Este posibila apelarea de subprograme in mai mult de opt niveluri fara anularea unui apel dupa
comanda de deplasare dupa axe. Aceasta se numeste nesting : modul prin care apelul dupa
comanda de deplasare pe axe este executata se explica in continuare.
(1)

Atunci cand este precizata comanda MODIN in subprogramul care este apelat de
executarea unei alte comenzi MODIN precizata in programul principal,
subprogramele sunt executate in maniera prezentata mai jos.

(2) Dupa precizarea comenzii MODIN, daca este precizata o alta comanda MODIN in acelasi
program, sau daca o alta comanda MODIN este specificata intr-un subprogram care este
apelat prin executarea unei comenzi de apelare a unui subprogram, alta decat prima comanda
MODIN, subprogramele sunt executata in maniera prezentata mai departe.
a. O comanda MODIN este urmata de o alta in acelasi program.

175

b. Dupa precizarea unei comenzi MODIN, o alta comanda MODIN este specificata in
subprogramul (O3) care este apelat de o comanda de apelare a unui subprogram, alta
decat prima comanda MODIN.
Subprogramul O3 este apelat de o comanda CALL.

Subprogramul O3 este apelat printr-o alta comanda MODIN.

In articolul 2) mentionat mai sus, relatia dintre O3 si O2 reprezinta cazul explicat in

articolul 1), iar cea dintre O1 si O2 este cazul explicat in articolul 2).

176

Exemplu :
Ordinea de executie pentru apelarea subprogramelor pe niveluri si valoarea nivelului.

Atunci cand definirea variabilelor care trebuiesc precizate urmeaza o comanda

MODIN, daca este folosita o variabila locala in partea dreapta a setarii, trebuiesc
luate in considerare urmatoarele puncte atunci cand subprogramul este apelat de

comenzi de miscare pe axe precizate intr-un program, altul decat cel care contine
comanda MODIN corespunzatoare.
O2 este apelata de executarea comenzii de deplasare pe axe in N3, apoi O1 este
apelata de executarea comenzii de deplasare pe axe in N10 a O2. Cu toate ca
variabilele sunt definite in timpul apelarii O1, o alarma se declanseaza devreme ce
LS nu este definita in O2.

177

Exemplu :

Diferenta dintre Apelarea Subprogramului dupa Functia de Deplasare pe Axe si

Ciclurile Fixate.
a) Atunci cand un ciclu de gaurire este executat folosind comanda MODIN, gaurirea
nu este dusa la bun sfarsit in punctele N2 si N3.

b) Atunci cand un ciclu de gaurire este executat folosind functia ciclu fixata, gaurirea
este dusa la bun sfarsit la punctele N2 si N3.

178

c) Este posibil sa se sara peste gaurirea la secventele N2 si N3 prin precizarea NCYL.

In exemplul de mai sus, subprogramele OCYC si OFXC sunt indicate mai jos :
OCYC
N10
N11
N12
RTS

G91 G00 X10

X-10 Y10
X-10 Y-10

OFXC
G81 Z__
G80

R__

F__

Este posibila programarea unui ciclu fix in interiorul unui subprogram apelat de
comanda MODIN.
Exemplu :
Main Program
.
.
.
MODIN OA

X__Y__
MODOUT
.
.
.

O comanda pentru ciclu fix

nu poate fi precizata
in interiorul acestor secvente

Subprogram
OA
.
.
G81
.
.
G80
.
.
RTS

Daca un ciclu fixat este precizat intr-un subprogram, codul G pentru anularea ciclului fix (G80)
trebuie sa fie precizat in acelasi subprogram inainte de precizarea comenzii RTS .

179

4.

Macro Functii Cod G si M

Macro Functii Cod G

[Functie]
Un subprogram poate fi apelat folosind cod G in loc de comanda CALL sau MODIN/MODOUT.
Trasatura caracteristica pentru apelarea unui subprogram folosind un cod G se numeste macro
functie cod G.
Cu o macro functie cod G, de vreme ce sunt folosite adrese de caractere pentru definirea
variabilelor, vor ajuta programatorii sa se familiarizeze cu programarea conventionala NC pentru
a folosi mai usor subprograme.
[Format programare]
G100
G101-G110
G111-G120

:
:
:

La fel ca MODOUT : definirea variabilelor nu este necesara

La fel ca MODIN O__
La fel ca CALL O__
Pot fi apelate doar subprograme in fisierul de subprograme

ale utilizatorului.
x
G300
G301-G349
G350-G399

Numele programelor care corespund pentru G101-G120 sunt definite folosind

parametri. Retineti ca numele programelor OO000-OO999 nu pot fi folosite.
:
:
:

La fel ca MODOUT; definirea variabilelor nu este necesara.

La fel ca MODIN O__
La fel ca CALL O__

Pentru G300-G399, subprogramele care trebuiesc apelate sunt determinate de

sistem, iar un utilizator nu poate atribui un nume de program pentru aceste coduri
G.
Definire-variabile : <Adresa><Expresie>, <Adresa><Expresie>
Aici pot fi utilizate caracterele adreselor excluzand G, M, N si O si
caracterele adreselor extinse.
Valoarea comenzii este verificata atunci cand o variabila este precizata.
Pentru recomandarea/actualizarea unei variabile, se foloseste un nume de
variabila locala (caracterul adresei este precedat de P ).
Daca o comanda nu este precizata, recomandarea acelei comenzi nu
produce o eroare nedefinita, dar comanda este identificata drept
EMPTY (nedefinit)

180

Macro Functii Cod M

[Functie]
Un subprogram poate fi apelat folosind un cod M in loc de o comanda CALL. Aceasta
caracteristica se cheama macro functie cod M.
Macro functia cod M nu defineste variabile. Functia trebuia sa fie precizata intr-o secventa fara
alte comenzi.
[Format programare]
M__
M201-M210:
La fel ca si CALL O__
Pot fi apelate doar subprograme din fisierul de subprogame ale utilizatorului.
x

Numele de programe ce corespund pentru M201-M210 sunt definite folosind

parametri. Retineti ca numele de programe OO000-OO999 nu pot fi utilizate.

Elemente Comune
x

O alarma va fi declansata daca setarea unui parametru nu include nume de

program care sa corespunda macro codurilor G sau M precizate, sau daca acel
nume nu este definit de sistem. De asemenea, o alarma se va declansa daca acel
program nu este inclus in fisierul subprogram. Oricum, daca programul precizat
nu este selectat prin comanda de selectare de programme, din cauza, de exemplu,
ca numele programului este modificat de definirea parametrului dupa executarea

comenzii de alegere a programului, atunci alarma se va declansa cand comanda

macro codurilor G sau M este executata.
x Pentru G si M folosite ca si comenzi macro coduri G sau M, valorile nu pot fi
trecute folosind o variabila.
x Pentru G si M, doar valori numerice sunt incarcate atunci cand comanda de
alegere a programului este executata si alte date, daca sunt precizate, vor rezulta
intr-o alarma.
Exemplu :
G=111
G=VC1

Acestea nu sunt incarcate, iar o alarma va fi declansata

(Eroare G code) cand sunt executate

G112

Un program numit G112 este incarcat

181

[Exemplu de program]
Linie la unghi
[Format programare]
G111
X,Y :
I:
J:
K:

X__Y__I__J__K__
Punct de referinta (Absolut)
Interval
Unghi
Numarul de puncte

Acest exemplu poate fi exprimat de urmatorul subprogram, care preia ca OLAA este definit
pentru G111 prin definirea parametrilor.
OLAA
N1
LEN=0
N2
PK=PK-I
N3
IF [PK LT 0] N7
N4
LEN = LEN + PI
N5
G90 G00 X=LEN * COS [PJ] + PX
&
Y=LEN * SIN [PJ] + PY
N6
GOTO N2
N7
RTS
Comanda G111X30Y20I10J30K5 da rezultatul prezentat mai jos:

182

5. Functia Apelare Program Folosind Variabile

5-1.
Generalitati
Aceasta functie consta din urmatoarele doua functii.
Elementele care nu sunt descrise aici sunt similare cu cele descrise in functia subprogram
conventional. Asadar, cititi acest manual inconjunctie cu Functia Sub-program din Manualul de
Programare.
x Functia apelare program prin variabile
Aceasta functie face posibila apelarea unui program prin indicarea unei expresii precum si a
unui numar program. Aceasta functie, oricum, nu poate fi utilizata pe deplin in metoda de
operare S, operarea cu memorie tampon izolata, sau operarea DNC-DT.
x Functia inregistrare program
Programele care vor fi folosite in programul principal sunt anterior scrise intr-o portiune de
program si inregistrate dupa o alegere a programului. Aceasta functie nu poate fi utilizata in
metoda de operare S, operarea cu memorie tampon izolata, sau operarea DNC-DT.
5-2.
Functia Apelare Program prin intermediul Variabilelor
Aceasta functie permite sa chemati un program prin indicarea unui numar de program folosind o
expresie.
5-2.1.

Gama de Aplicare

Sunt cinci comenzi de apelare programe, asa cum sunt date si mai jos:
a.
b.
c.
d.
e.

CALL
MOD IN
Macro coduri G (G101 la G120/G300 la G399)
Macro coduri M (M201 la M210)
Creare macro call (PCIR, TAPR, etc)

Aceasta functie devine efectiva prin indicarea urmatoarelor doua comenzi:

a. CALL
b. MOD IN
In acest manual, descrierea apelarii unui program se refera doar la programul apelat de cele
doua comenzi de mai sus.
Aceasta functie devine efectiva cu toate metodele de operare. In operarea S, operarea cu
memorie tampon izolata sau operarea DNC-DT, oricum, programele care trebuiesc apelate
trebuie sa fi fost anterior inregistrate in biblioteca, iar comanda PN nu are inteles de numar
de program.
Aceasta functie devine de asemenea efectiva chiar si in programul bibliotecii.

183

5-2.2.

Formatul Comenzii Program

CALL O= [Expresie] Q__ [Definire argument] (PN=___)

MODIN O= [Expresie] Q__ [Definire argument] (PN=___)
Desemnarea trebuie sa fie facuta in aceasta ordine, excluzand PN
PN poate fi desemnat in sau inaintea definirii argumentului.
O: Nume (numar) al programului care trebuie apelat
x = poate fi adaugat si considerat ca o expresie
O expresie este formata cu o urmat de = (un spatiu este permis intre o si = ). O
expresie este privita asa cum este chiar daca o valoare este indicata dupa = (Exemplu :
o=100).
x
x
x

Intr-o expresie, un nume de program nu poate fi desemnat. Doar un numar program este
permis.
Intr-o expresie, un numar de program este rotunjit la cel mai apropiat numar intreg (cu
fractii dupa punctele zecimale nerotunjite) si este tratat ca un numar cu patru cifre. 0
este considerat a fi 0000. Gama trebuie sa fie intre 0000 si 9999.
Intr-o expresie, un sub-program nu este automat inregistrat la selectarea unui program.
Asadar, desemnati numarul programului care sa fie utilizat cu comanda PN sau
comanda PREG (descrisa mai tarziu), sau numarul programului inregistrat anterior in

biblioteca. In acest caz, retineti ca comanda PN poate fi folosita doar cu metoda de

operare A sau B.
x In [Expresie], nu trebuie folosit nici un spatiu.
x Un spatiu este permis intre 0 si =, sau = si [Expresie]
Q : Numarul de repetari (in intervalul de timp 9999)
Atunci cand comanda Q este omisa, frecventa Q1 este stabilita automat.
Argument : variabila=expresie, variabila=expresie,
Data sau variabilele care trebuiesc transferate intre programe sunt stabilite. Aceste definiri pot fi
omise.
PN: Numarul de programe care vor fi folosite
x Comanda PN poate fi omisa.
Un spatiu este permis intre PN si =, sau = si [numar]
x
x

Comanda PN este folosita pentru desemnarea numarului de programe care trebuiesc

folosite, si nu pentru operare.
In programul apelat, se poate face referire la o valoare apelata de PN.
184

Comanda PN in secventa de comenzi CALL sau MODIN este inregistrata automat la

alegerea programului pentru metoda de operare A sau B. (Aceasta este de asemenea
realizata chiar cand numele programului nu este desemnat de o expresie.)
Exceptand comanda PN, acolo mai este o metoda mentionata mai tarziu pentru inregistrarea
programului.
x
x
x
x
x
5-3.

Doar valori (intregi fara semn) pot fi desemnate pentru comanda PN. Variabile sau
expresii aritmetice nu pot fi utilizate. O eroare este declansata atunci cand valoarea
unei comenzi se afla dincolo de gama dintre 0 si 9999.
Comanda PN este tratata ca un numar cu patru cifre. Daca PN = 1, inregistrati
o0001.
PN este o variabila locala. PN poate fi folosita in programul apelat.
Daca PN a fost deja folosita pentru alte scopuri, definiti 1 la parametrul optional
NC (bit) nr. 69, bit 4.
Aceasta functie referitoare la PN poate deveni invalida.
Aceasta functie poate deveni efectiva doar cu metoda de operare A sau B.
Functia Inregistrare Program

Subprogramele care trebuiesc folosite in programul principal sunt anterior scrise in portiuni
de program, si aceste subprograme sunt inregistrate la alegerea programului principal.
5-3-1.

Gama de Aplicare

Aceasta functie devine efectiva doar cu metoda de operare A sau B.

Devine efectiva in programul bibliotecii, de asemenea.
5-3-2.

Format Comanda Program

PREGo___,o___,
Virgula , poate fi inlocuita de spatiu sau /. Un nume de program si altele (exceptind sirul
ce incepe cu 0 sau :) sunt inregistrate. Nici o eroare sau alarma nu se declanseaza chiar daca
nici un nume de program nu a fost ales dupa PREG.
x
x
x
x
x
x

Un nume de program este considerat ca un sir de caractere. De aceea, o1 si o0001 sunt

programme diferite.
Atat numarul programului, cat si numele programului pot fi indicate.
O expresie nu poate fi folosita pentru un numar program.
PREG trebuie sa fie in capatul secventei (numele secventei poate fi omis)
G0, X sau Y nu sunt executate chiar daca una este indicata in secventa de comenzi
PREG.
Un program, apelat de programul indicat de PREG, este de asemenea inregistrat.

185

CAPITOLUL 11 INSTRUCTIUNI UTILIZATOR

1. Instructiuni utilizator 1
Instructiuni utilizator 1 a fost dezvoltat pentru ai permite utilizatorului sa foloseasca
functii de prelucrare de mare viteza singur
Instructiuni utilizator 1 consta in urmatoarele trei functii:
x Functie de ramificare
x Functie variabila
x Functie matematica
1-1. Functia de ramificatie
x Functia de ramificatie controleaza ordinea de executie o secventelor din program.
Poate avea instructiunea GOTO care determina un salt neconditionat si o
instructiune IF care determina un salt conditionat
x O alarma va apare daca destinatia saltului nu apartine programului a carui
ramura este specificata. Cand este mai mult de o singura segventa de destinatie
a saltului, saltul are loc la secventa cea mai apropiata de inceputul programului
x In metoda de operare A, o comanda de ramificare cauta destinatia saltului de la
inceputul programului. Cu cat destinatia saltului este mai aproape de sfarsitul
programului, cu atat va fi mai lung timpul de executare a ramificatiei de program.
In cazul in care se foloseste metoda de programare B, nu mai este nici o influenta
asupra timpului de executie a functiei de ramificatie.
x Un bloc care contine o comanda de ramificare nu poate avea nimic altceva decat
numele programului, / (sari peste bloc) si numele secventei

Comenzile programate dupa destinatia saltului pana la sfarsitul blocului nu sunt

luate in seama

x
x

O alarma va apare daca o comanda de ramificare este executata in modul MDI

Daca modul de operare A este selectat prin setarea parametrilor, ramificarea
poate fi facuta rapid prin desemnarea etichetei secventei ca destinatie a comenzii
de ramificare. Oricum, aceasta ramificare rapida este posibila pana la 30 de
etichete de secvente de la inceputul programului. Pentru secvente cu etichete
peste 30, destinatia comenzii de ramificatie este cautata de la inceputul
programului, asa cum este facuta in mod conventional.

186

: Eticheta secventei: o secventa care contine ca nume caractere alfabetice

x

Daca metoda de operare B este selectata prin setarea parametrilor, restrictiile

indicate mai jos se aplica programului principal.
a. Cand optiunea S este specificata in comanda de selectare, executarea
unei comenzi de ramificare genereaza o alarma
b. Numele secventei destinatiei unui salt trebuie sa fie o eticheta care este
formata din caractere alfabetice. Daca numarul unei secvente este de
format numeric, va apare o alarma nedefinita
c. Pana la 30 de etichete de secvente pot fi utilizate, incluzand si cele care
nu sunt specificate ca destinatie a unui salt. Daca numarul de etichete de
secvente folosit depaseste limita, o alarma apare in selectia programului.
Este recomandat sa folositi etichete de secvente doar pentru blocuri care
vor fi destinatii ale salturilor

(0) Comanda GOTO

[Functia]
Este o functie de ramificare care determina un salt neconditionat.
[Formatul de programare]

N: specifica un nume de secventa sau o eticheta a secventei de destinatie a sltului

O instructiune GOTO si un nume de secventa (eticheta de secventa) trebuie
separate printr-un spatu

187

(1) Comanda IF
[Functia]
Aceasta este o functie de ramificatie care determina un salt conditionat. Daca
conditia este indeplinita, saltul are loc la destinatia specificata. Daca conditia nu este
satisfacuta, se executa secventa urmatoare.
[Formatul de programare]

Sunt sasetipuri de calificari dupa cum sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Operator
Semnificatie
Exemplu
Continut
Regula
LT

Mai mic ca, <

IF [VC1 LT 5] N100

LE

Mai mic sau egal cu,

IF [VC1 LE 5] N100

EQ

Egal cu. =

IF [VC1 EQ 5] N100

NE

Diferit ,

IF [VC1 NE 5] N100

GT

Mai mare ca, >

IF [VC1 GT 5] N100

GE

Mai mare sau egal cu,

IF [VC1 GE 5] N100

Salt la N100 cand

VC1 este mai mic
decat 5
Salt la N100 cand
VC1 este mai mic
sau egal cu 5
Salt la N100 cand
VC1 este egal cu 5
Salt la N100 cand
VC1 este diferit de 5
Salt la N100 cand
VC1 este mai mare
decat 5
Salt la N100 cand
VC1 este mai mare
sau egal cu 5

Introduceti un
spaiu de o parte
si de alta a
operatorului

188

1-2. Functia variabila

[Functia]
Functia variabila permite sa folositi o variabila ca in expresia X=VC1 in loc sa specificati
direct valoarea numerica cum ar fi X100. acest lucru da porgramelor mai multa
flexibilitate si versatilitate, doar introducand valori numerice pentru variabile putand
utiliza acelasi program pentru mai multe piese asemanatoare.
[Exemplu]
Folosirea programului urmator va facilita prelucrarea geometriei
aratate mai jos:

Inainte de inceperea operatiei setati variabilele

folosind parametrii ca mi jos

VC1=60 raza primului cerc care va fi prelucrat

VC2=-5 valoarea incremntala cu care se reduce raza
VC3=10 numarul de cercur ce vor fi prelucrate
[Detalii]
x

Variabilele pot fi desemnate ca adrese (cu exceptia O si N) si adrese extinse.un

simbol =, spatiu sau HT va fi folosit ca delimitator intre adresa si variabila
Cand desemnezi o variabila cu codul G sau o adresa extinsa, totdeuna foloseste
simbolul egal =
Exemplu: G = VC1 (daca VC1=1, G = VC1 este interpretat ca G1)

Daca o valoare in afara intervalului permis pentru o adresa individuala este

desemnata, apare o alarma. Pentru adrese care necesita sa folosesti un intreg,
valoarea fractionala zecimala este rotunjita daca este folosit un numar real.

189

EMPTY
Valoarea unei variabile nedefinite este reprezentata de EMPTY. In particular,
variabilele locale care incep cu P sunt desemnate EMPTY. Alte variabile locale
care nu incep cu P nu sunt desemnate variabile initiale chiar daca nu sunt
definite.

Cum este interpretat EMPTY

a. Cand o variabila este desemnata unei adrese
Desemnarea unei variabile nedefinita este echivalent cu omiterea adresei.
Folosirea unei variabile nedefinite in membrul drept determina o alarma:
VC1 = EMPTY
G90 X100 Y = VC1

G90 X100

VC1 = 0
G90 X100 Y = VC1

G90 X100 Y0

b. Cand o variabila nedefinita este folosita intr-o expresie operationala

EMPTY este interpretata ca 0 cu exceptia cazului cand nu sunt folosite
simboluri operationale.
VC1 = EMPTY
VC2 = VC1

VC2 = EMPTY
VC2 = +VC1

VC2 = 0
VC2 = VC1*VC1

VC2 = 0

VC1 = 0
VC2 = VC1

VC2 = 0
VC2 = +VC1

VC2 = 0
VC2 = VC1*VC1

VC2 = 0

c. Cand o variabila nedefinita este folosita pentru calificare, EMPTY este

diferita de 0 doar cand EQ sau NE este folosit
VC1 = EMPTY
N1 IF [VC1 EQ EMPTY] N10
N2

Ramificare la N10
N1 IF [VC1 NE 0] N10
N2

Ramificare la N10
N1 IF [VC1 GE EMPTY] N10
N2

VC1 = 0
N1 IF [VC1 EQ EMPTY] N10
N2

La urmatorul N2
N1 IF [VC1 NE 0] N10
N2

La urmatorul N2
N1 IF [VC1 GE EMPTY] N10
N2

190

Ramificare la N10
Ramificare la N10
N1 IF [VC1 GE 0] N10
N1 IF [VC1 GE 0] N10
N2

N2

La urmatorul N2
La urmatorul N2
Variabile Array (matrice)
Un Array este un set de date avand aceleas elemente. Numele array trebuie urmat
imediat de o valoare inscrisa intre paranteze [ ] pentru a reprezenta elementul
specific.
Variabilele permit utilizarea unui array
Un array nu poate fi folosit pentru variabile locale
a. Variabile comune VC[n]
b. Cateva variabile de sistem. Exemplu: VZOFX[n] (instructiuni utilizator 2)
c. Variabile intrare/iesire (I/O) VDIN[n], VDOUT[n] (instructiuni utilizator 2)
*: n este valoarea alocata
Aceasta valoare este o valoare aritmetica. Valoarea folosita in expreiile
aritmetice se numeste valoare alocata. Daca o variabila array este folosita intr-o
expresie, apare o alarma.

1-2-1. Variabile comune

Variabilele care sunt folosite in comun pentru programe de planificare, programe
principale si subprograme fac referire la variabilele comune si ele pot fi referite sau
modificate in oricare din aceste programe.

[Format de programare]
Tip 1:
V

Numeric
Numeric: 1 la 200 standard
1 la 1000 optional

Tip 2:
V
C

Expresie

Expresie: 1 la 200 standard

1 la 1000 optional

191

[Detalii]
x
x

In specificatiile standard sunt 200 de variabile comune de la VC1 la VC200,

optional acest numar de variabile poate fi crescut la 1000, de la VC1 la VC1000.
VC001 sau VC01 sunt interpretate ca VC1
Variabilele comune pot fi setate folosind parametrii. Setarea variabilelor in
intervalul VC1 la VC200 in specificatiile standard si intervalul VC1 la VC400 in
specificatiile optionale nu sunt afectate de resetarea echipamentului sau oprirea
masinii. Variabilele din intervalul VC401 la VC1000 in specificatiile optionale sunt
sterse la EMPTY cand masina este pornita.
Cu Tipul 1 se specifica direct numarul variabilelei comune . Cu Tipul 2 variabilele
comune sunt definite cu o expresie in concordanta cu formatul array.

Exemplu de definire cu Tipul 2

VC[1] interpretat ca VC1
VC[VC1 +1] interpretat ca VC11 cand VC1=10
x Daca rezultatul expresiei este in afara domeniului 1 la 200 in specificatii standard
sau 1 la 1000 in specificatii optionale, apare o alarma.

1-2-2. Variabile locale

Variabilele locale pot fi folosite in programele principale sau subprograme. Sunt
validate doar pentru un program particular si pot fi setate, se poate face referire la
ele sau modifica doar in acel program. Nu este permis sa utilizati variabile locale
definite intr-un porgram oarecare intr-un alt program
Cand variabila este setata de un argument ce cheama un subprogram, partea din
stanga a variabilei locale, care este o variabila a subprogramului chemat, poate fi
setata, referita sau modificata de subprogramul chemat. Aceste variabile pot fi
folosite ca sa treceti argumente.

192

[Format]
Tip 1:
Litera Litera

Alfanumeric (1 sau 2 caractere)

O, N, V si P nu pot fi utilizate

Tip 2:
P Litera

Alfanumeric (1 sau 2 caractere)

[Detalii]
x O variabila locala poate fi setata prin definirea a cel mult 5 caractere exceptand
cele pentru cuvintele rezervate in partea stanga a simbolului =. Variabilele
locale ale subrutinei sunt sterse dupa ce subprogramul a fost executat de atatea
ori cat era specificat. Un total de 255 variabile locale poate fi setat in modul 1 sau
2. toate variabilele locale sunt sterse prin resetarea masini, oprirea si repornirea
tensiunii, NC reset etc.
x

Variabilele locale sunt setate sau actualizate in acelasi mod, indiferent de tipul 1
sau tipul 2 al variabilei locale. Cand referim (definita in partea din dreapta
simbolului =), oricum, procesarea difera intre cele doua tipuri de variabile locale,
daca variabila la care se face referire nu a fost setata. Desi o alarma apare cu
tipul 1 de variabila locala, o variabila locala este setata cu EMPTY definita ca
valoare cand tipul 2 de variabila este folosit.
x Adresele specificate pentru a desemna argumentul codului G al
macroinstructiunilor sunt setate folosind o variabila numita cu P la inceput si
sunt in referinta cu tipul 2 de variabile locale
Exemplu:
Specificand G111 X100 Y200 P5
Se seteaza variabilele ca PX = 100, PY = 200 si PP = 5. daca un proces special este
necesar pentru adresele omise, programul cere procesarea in subprogram apelat cu
codul G macro

193

1-3. Functii matematice

Pentru a specifica valori numerice pentru variabile si caractere de adrese (X, Y, Z, I,

K,...) expresii aritmetice pot fi specificate direct daca calcule algebrice sunt cerute pentru
obtinerea valorilor numerice.
[Format de programare]
Caracter de adresa sau variabila = Expresie
Expresie
Operator
+
+
*
/

Denumire matematica
Semn pozitiv
Semn negativ
Adunare
Scadere
Inmultire
Impartire

Exemplu
Programare conventionala

Exemplu
+1234
-1234
X=12.3+VC1
X=12.3-VC1
X=VC1*10
X=VC1/10

X135

Programare folosind functii matematice X=100+XP2

XP2=35

1-4. Variabile de sistem

Variabilele care sunt determinate de sistem sunt denumite ca variabile de sistem si se
poate face referire sau actualiza In programe de planificare, programe principale sau
subprograme. La o variabila de sistem se poate face referire sau se poate actualiza
dupa executarea secventei imediat urmatoare celei in care se face referire sau se
actualizeaza.

194

[Formatul de programare]
Tip 1:
V Litera

Maxim 6 caractere alfanumerice

Tip 2:
V Litera

Maxim 6 caractere alfanumerice

Expresie

V Toate variabilele de sistem au inainte V nu trebuie sa fie C

[Detalii]
x
x
x

Tipul fiecarei variabile de sistem este determinat si daca tipul folosit pentru a
specifica un parametru specific difera fata de tipul predefinit, o alarma apare
Unele variabile de sistem pot fi setate la setarea de zero datele de scule sau/si
modul parametri
Variabilele dsistem sunt clasificate in urmatoarele trei tipuri:
a. Variabile de sistem de citire si scriere
b. Variabile de sistem de citire si scriere care necesita atentie in scriere
c. Variabile de sistemdoar de citire

Detalii despre aceste variabile sunt prezentate mai jos.

1-4-1. Variabile de sistem citre/scriere
(1) Zero offset
VZOF*[Expresie]
*: Numele axelor X-Z, U-W,A-C
Expresie: Numarul sistemului de coordonate de lucru
Domeniu de valori: 1 la numarul seturilor de sisteme de coordonate de lucru
Valorile de zero offset pentru sistemul de coordonate de lucru indicate de expresie
pot fi citite si scrise. Pentru aceste operatii, sistemul de unitati este cel setat din
parametri optionali NC (IMPUT UNIT SYSTEM). Axele sunt determinate de numele
axelor destinate.
x

Exemplul 1
Scrierea valorii zero offset a axei X la No.10
VZOFX[10]=20
x Sistem de unitati m
Valoarea zero offset la No.10 este 20 m
x Sistem de unitati mm
Valoarea zero offset la No.10 este 20 mm
195

x Exemplul 2
Citirea valorii de zero offset a axei X la No.10
VC1=VZOFX[10] (valoarea offsetului la No.10 este 20mm)
x Sistem de unitati m
VC1= 20000
x Sistem de unitati mm
VC1= 20
(2) Valoarea de offset a lungimii sculei
VTOFH[expresie]
[expresie]: numarul offsetului lungimii de scula
Domeniu de valori: 1 la numarul seturilor de date de scula
Valorile de offset pentru lungimea sculei indicate de expresie pot fi scrise sau
citite. Pentru aceasta operatie trebuie setat cu ajutorul parametrilor optionali IMPUT
UNIT SYSTEM.
x Exemplul 1
Scrierea valorii de offset a lungimii sculei la No.10
VTOFH[10]=20
x

Sistem de unitati m

Valoarea offsetului lungimii sculei la No.10 este 20 m

x Sistem de unitati mm
Valoarea offsetului lungimii sculei la No.10 este 20 mm
x Exemplul 2
Citirea valorii de offset a lungimii sculei la No.10
VC1=VTOFH[10] (valoarea offsetului lungimii sculei la No.10 este 20mm)
x Sistem de unitati m
VC1= 20000
x Sistem de unitati mm
VC1= 20
(3) Valorile de compensare a razei sculei
VTOFD[Expresie]

196

Expresia: numarul compensarii razei sculei

Valorile de compensare a arezei sculei pentru numarul indicat de expresie pot fi
scrise si citite. Pentru aceasta operatie trebuie setat cu ajutorul parametrilor optionali
IMPUT UNIT SYSTEM.
x Exemplul 1
Scrierea valorii de compensare a razei sculei la No.10
VTOFD[10]=20
x Sistem de unitati m
Valoarea de compensare a razei sculei la No.10 este 20 m
x Sistem de unitati mm
Valoarea de compensare a razei sculei la No.10 este 20 mm
x Exemplul 2
Citirea valorii de compensare arazei sculei la No.10
VC1=VTOFD[10] (valoarea de compensare a razei sculei la No.10 este
20mm)
x Sistem de unitati m
VC1= 20000
x Sistem de unitati mm
VC1= 20
(4) Limita de cursa programabila pozitiva
VPPL *
*: Numele axei X la Z, U la W, A la C
Limita de cursa programabila in directie pozitiva pentru axa indicata de numele axei
poate fi scrisa si citita. Aceste setari sunt accesibile in modul de setare parametri la
parametrii utilizator P PROG LIMIT WRK. Pentru aceasta operatie trebuie setat cu
ajutorul parametrilor optionali IMPUT UNIT SYSTEM. Valoarea care trebuie setata
este determinata in sistemul de coordonate de lucru selectat.
[Suplimentar]
Nu este permis sa setati limita de cursa programabila pozitiva sub valoarea de pozitie
setata ca limita de sfarsit de cursa in directie pozitiva.
x Exemplul 1
Scrierea limitei programabile de cursa (+) a axei X
VPPLX=500
x Sistem de unitati m
Limita programabila de cursa (+) este = 500 m
197

x Sistem de unitati mm
Limita programabila de cursa (+) este = 500 mm
x Exemplul 2
Citirea limitei programabile de cursa (+) a axei X
VC1=VPPLX (valoarea limitei programabile de cursa (+) este 500 mm)
x Sistem de unitati m
VC1= 500000
x Sistem de unitati mm
VC1= 500
[Suplimentar]
Desi limita programabila de cursa (+) este setata in sistemul de coordonate de lucru,
limita de sfarsit de cursa (+) este setata in sistemul de coordonate masina.
(5) Limita de cursa programabila negativa
VNPL *
*: Numele axei X la Z, U la W, A la C
Limita de cursa programabila in directie negativa pentru axa indicata de numele axei
poate fi scrisa si citita. Aceste setari sunt accesibile in modul de setare parametri la
parametrii utilizator P PROG LIMIT WRK. Pentru aceasta operatie trebuie setat cu
ajutorul parametrilor optionali IMPUT UNIT SYSTEM. Valoarea care trebuie setata
este determinata in sistemul de coordonate de lucru selectat.
[Suplimentar]
Nu este permis sa setati limita de cursa programabila negativa sub valoarea de pozitie
setata ca limita de sfarsit de cursa in directie negativa.
x Exemplul 1
Scrierea limitei programabile de cursa (-) a axei X
VNPLX=500
x Sistem de unitati m
Limita programabila de cursa (-) este = 500 m
x Sistem de unitati mm
Limita programabila de cursa (-) este = 500 mm
x Exemplul 2
Citirea limitei programabile de cursa (-) a axei X
VC1=VNPLX (valoarea limitei programabile de cursa (-) este 500 mm)

198

x Sistem de unitati m
VC1= 500000
x Sistem de unitati mm
VC1= 500
[Suplimentar]
Desi limita programabila de cursa (-) este setata in sistemul de coordonate de lucru,
limita de sfarsit de cursa (-) este setata in sistemul de coordonate masina.
(6) Controlul imprimantei
VPCNT
Intervalul de setare: binar 8 biti (1 bait); 0 255
Este folosit cu o imprimanta
Pentru a schimba o pagina de exemplu, setati codul schimbare pagina si trasmitetil imprimantei
Daca aceasta variabila de sistem este tiparita utilizand o imprimanta, valoarea setata
pentru VPCNT este iesire. Nimic nu este tiparit cand RS 232C nu este selectata de
variabila de control a imprimantei VPRT.
Cand parametrul optional (bit) No.8, bit 0 (8-biti JIS) este OFF, data de la 0 la 127
($00 - $7F) este scoasa cu un bit de paritate (bit 7)
Cand comanda PRINT VPCNT este executata, comanda de scriere este efectuata
dupa verificarea codului de control a imprimantei. De aceea pentru a executa doar
controlul codului de imprimanta, executati comanda SPRINT VPCNT
x Exemplu:
Pentru a scoate doar cod 31 (in hexazecimal 1F) catre imprimanta fara
control asa cum am prezentat mai sus.
VPCNT=31
SPRINT VPCNT

(7) Specificatii automate analiza rezultat 1

VOK1
Intervalul de setare: binar 8 biti (1 bait); 0 -6, 10 16
Este folosit impreuna cu imprimanta
Este convenabil sa folositi aceasta variabila de sistem pentru a tipari rezultatele
calibrarii.
Legatura dintre setarea valorii pentru VOK1 si imprimanta este aratata mai jos. In
orice caz, iesirea comprima caracterele.

199

PRINT VOK1
Valoare setata

Continutul tiparirii&afisaj

VOK1

=0 sau 10
[ ] (trei spatii)
=1 sau 11
[OK]
=2 sau 12
[+OK]
=3 sau 13
[+NG]
=4 sau 14
[-NG]
=5 sau 15
[NG]
=6 sau 16
[ ] (trei spatii)
= EMPTY
[ ] (trei spatii)
Cu setarea *10 la *16, la iesire se obtin caractere marite
Pe afisaj, rezultatul este afisat cu caractere de aceeasi marime indiferent daca se
seteaza 0 6 sau 10 16
Cand setarea este facuta pentru caractere mari, este afisat urmatorul lucru
Specificatii Epson
$0E
Specificatii Okuma PP-5000 $1F
In alte specificatii
fara un rezultat special
(8) Specificatii automate analiza rezultat 1
VOK2
Intervalul de setare: binar 8 biti (1 bait); 0 - 255
Este folosit impreuna cu imprimanta
Este convenabil sa folositi aceasta variabila de sistem pentru a tipari rezultatele
calibrarii.
Legatura dintre setarea valorii pentru VOK2 si imprimanta este aratata mai jos. In
orice caz, iesirea consta in opt caractere.
PRINT VOK2
Valoare setata
VOK2

Continutul tiparirii&afisaj
=1
=2

[TOTAL OK]
[TOTAL NG]

[Suplimentar]
Intervalul de setare este 0 255 daca setarea este facuta doar pentru VOK2. pentru
utilizare in combinatie cu PRINT, setarea trebuie sa fie 1 sau 2 ; setarea unei alte
valori determina o alarma.

200

(9) Numarul calibrarii

VNUM
Interval de setare: 0 9999
Este utilizata impreuna cu imprimanta
Este convenabil sa folositi aceasta variabila de sistem pentru a tipari rezultatele
calibrarii.
Legatura dintre setarea valorii pentru VNUM si imprimanta este aratata mai jos. In
orice caz, iesirea consta in sapte caractere.
PRINT VNUM
Valoare setata

VNUM

Continutul tiparirii&afisaj
=0
=1
=10
=100
=1000
= EMPTY

[NO.
0]
[NO.
1]
[NO.
10]
[NO. 100]
[NO. 1000]
[NO.
0]

(10)
Controlul imprimantei
VINTG
Domeniu de setare: 0 - 99999.999
Toate datele trimise la imprimanta sunt tratate ca variabile cu virgula mobila; in
sistemul de masura in mm, data este afisata cu pana la trei zecimale iar in sistemul
de masura in inci, data este afisata cu pana la trei zecimale. Aceasta variabila de
sistem pote fi folosita convenabil pentru a afisa datele in forma intreaga
Legatura dintre valoarea setata pentruVINTG si imprimanta este aratata mai jos. In
orice caz, iesirea consta in 12 caractere.

PRINT VINTG
Valoare setata

VINTG

XX

Continutul tiparirii&afisaj
=-99999999
=0
=99999999
=0

[-99999999]
[0]
[99999999]
[0]

Cand PRINT XX este executata, valorea afisata va fi [0.000] in sistemul de masura in

mm
(11) Controlul imprimantei
VPRT

201

Intervalul de setare: binar 8 biti (1 bait); 0 - 255

Specifica destinatia iesirii si unitatea iesirii pentru caracterele insirate la imprimanta.
Unitatea variabilei
Destinatia iesirii
Sistemul minim de
Sistemul standard de
unitati
unitati
Fara iesire
VPRT=0
VPRT=4
Numai RS232C
VPRT=1
VPRT=5
Afisare doar pe ecran
VPRT=2
VPRT=6
RS232C si ecran
VPRT=3
VPRT=7
Ecranul de afisaj indica ecranul personal in modul de operare.
Iesirea catre RS232C este valida doar cand setarea parametrului optional (bit) No.2,
bit 4 este ON.
Setarea este facuta 0 cand se reporneste tensiunea de alimentare. Resetarea
masinii nu influenteaza aceasta setare.
Avand in vedere sistemul minim de unitati si sistemul standard de unitati pentru
iesire, sistemul selectat este valid doar pentru variabile cu virgula mobila, si acelesi
date sunt scose afara in diferite formate, in concordanta cu sistemul de unitati
selectat. Numarul de caractere este 12 in ambele cazuri. Unele date care pot fi
afisate cu sistemul minim de unitati nu pot fi in sistemul standard de unitati pana ce
numarul de idgiti depaseste opt. In acest caz este afisat +OVERFLOW sau OVERFLOW.
x Exemplu:
VC1 = 12.34
PRINT VC1
Valoare setata
VPRT

=0 - 3
=
=4 - 7
sistem de unitati inci

Afisaj
sistem de unitati mm
sistem de unitati inci
sistem de unitati mm

[0.012]
[0.0012]
[12.340]

[12.3400]

(12) Steag de comutare offset lungime scula/detectare rupere scula

VFST
Intervalul de setare: binar 8 biti (1 bait); 0 - 255
Modul de operare pentru masurarea automata a lungimii sculei si a detectarii
automate a ruperii sculei poate fi desemnat.

202

Legatura intre fiecare bit si modul de operare este aratat in tabelul de mai jos.
No. Bit

Bit 7

Bit 6
Bit 5
Bit 4
Bit 3
Bit 2
Bit 1
Bit 0

Modul de operare
1: lungimea sculei relativ la nasul brosei este folosita ca valoare de offset
de lungime de scula
0: lungimea individuala a sculelor relativ la scula standard folosita pentru
setarea sistemului de coordonate de lucru este folosita ca valoare de
offset de lungime de scula
Sa fie 0
Sa fie 0
Sa fie 0
1: Axa X nu se pozitioneaza pentru atingerea senzorului. Setati 1 cand
senzorul de atingere este setat independent de axa X
1: Este executat automat offsetul de lungime de scula/ detectarea ruperii
sculei consecutiv in directia axei Z si apoi in directia axei Y
1: Este executat automat offsetul de lungime de scula/ detectarea ruperii
sculei in directia axei Y
1: Este executat automat offsetul de lungime de scula
0: Este executat automat detectarea ruperii sculei

(13) Specificatiile culorilor grafice

VGCLR
Culorile afisajului grafic color pot fi desemnate.
Desemnarea culorilor:
VGCLR = n
N: un numar intreg (0 la 9)
Aceasta variabila de sistem este folosita pentru desemnarea culorii traseului afisat al
sculei.
n = 0: paraseste desemnarea culorilor
n = 1: albastru
n = 2: verde
n = 3: albastru deschis
n = 4: rosu
n = 5: mov
n = 6: galben
n = 7: alb
n = 8: negru
n = 9: nu este afisat
(14) Numar parametru monitorizare cuplu tarodare sincronizata
VTMNO
Domeniu de setare: 1 la 5

203

Numarul parametrului de monitorizare a cuplului de tarodare in timpul tarodarii

sincronizate poate fi citit/scris. Pana cand VTMNO este inlocuita, valoarea folosite
anterior ramane valabila daca o noua valoare nu este specificata.
x Exemplu 1:
Scrierea parametrului de monitorizare a cuplului de tarodare sincronizata
numarul 3
VTMNO = 3
x Exemplu 2:
Citirea parametrului de monitorizare a cuplului de tarodare sincronizata
numarul 3
VC1 = VTMNO
(15) Numarul parametrului de monitorizare a supraincarcarii brosei
VSLNO
Domeniu de setare: 1 la 5
Pentru functia de monitorizare supraincarcare brosa, numarul parametrului de
monitorizare supraincarcare brosapoate fi citit/scris prin indicarea numarului
parametrului. Pana cand VSLNO este inlocuita, valoarea folosite anterior ramane
valabila daca o noua valoare nu este specificata.
x Exemplu 1:
Scrierea parametrului de monitorizare a supraincarcarii brosei numarul 3
VSLNO = 3
x Exemplu 2:
Citirea parametrului de monitorizare a supraincarcarii brosei numarul 3
VC1 = VSLNO
(16) Parametrul digital de avans de lucru F1
VPF1F[expresie]
Expresie: numarul specificat pentru parametrul digital F1 de avans de lucru
Valori permise: 1 la 9
Avansul de lucru specificat F1specificat ca numar parametru poate fi citit/scris.
x Exemplu 1:
Scrierea avansului de lucru pentru parametrul digital F1 numarul 3
VPF1F[3] = 20
x in sistem de unitati m
Avansul de lucru de 20 m este setat pentru parametrul 3
x in sistem de unitati mm
Avansul de lucru de 20 mm este setat pentru parametrul 3

204

Exemplu 2:

Ctirea avansului de lucru pentru parametrul digital F1 numarul 3

Valoarea asumata pentru avansul de lucru pentru parametrul digital numarul 3
este 20 mm
VC1 = VPF1F[3]
x in sistem de unitati m
VC1 = 20000
x in sistem de unitati mm
VC1 = 20
(17) Parametrul digital F1 Valoare Maxima
VPF1M[expresie]
Expresie: numarul specificat pentru parametrul digital F1 de avans de lucru
Valori permise: 1 la 9
Valoarea maxima a avansului de lucru specificat F1 specificat ca numar parametru
poate fi citit/scris.
x Exemplu 1:
Scrierea avansului de lucru maxim pentru parametrul digital F1 numarul 3
VPF1M[3] = 20
x in sistem de unitati m
Avansul de lucru maxim de 20 m este setat pentru parametrul 3
x in sistem de unitati mm
Avansul de lucru maxim de 20 mm este setat pentru parametrul 3
x Exemplu 2:
Ctirea avansului maxim de lucru pentru parametrul digital F1 numarul 3
Valoarea asumata maxima pentru avansul de lucru pentru parametrul digital
numarul 3 este 20 mm
VC1 = VPF1M[3]
x in sistem de unitati m
VC1 = 20000
x in sistem de unitati mm
VC1 = 20
(18) parametrul digital F1 acceleratie/deceleratie
VPF1C
Domeniu de setare: 0 la 4000000
Data parametrului digital F1 de acceleratie/deceleratie poate fi citit/scris
Acest parametru este in mod uzual setat cu ajutorul parametrilor optionali NC (cuvant
lung) No.22.
205

Data este citita sau scrisa in sistemul minim de unitati.

x Exemplu 1:
Scrierea datelor de accelerare/decelerare
VPF1C = 20
x Exemplu 2:
Citirea datelor de accelerare/decelerare
Valoarea asumata pentru acest parametru accelerare/decelerare este 20 m
VC1 = VPF1C
VC1 = 20
(19) Datele de management al sculelor
VTLD* [expresie]
*: 1 la 8
Expresie: numarul offsetului de scula
Domeniu permis: 1 la numarul setarilor de scula
Citirea/scrierea datelor de management a sculelor pot fi indicate cu expresia.
Obiectivul de a fi citit sau scris este desemnat cu *.
Explicatiile de mai jos arata cum datele sunt gestionate.
a. VTLD1 : numarul grupului de scule
b. VTLD2: modul de management al vietii sculelor
Mod

Criterii de judecare pentru viata sculei

1
2

Viata sculei este judecata avand ca baza de

calcul timpul de aschiere acumulat in care
scula cand se deplaseaza cu avansul de lucru

4
5

Viata sculei este judecata avand ca baza de

calcul date precum numarul total de gauri
prelucrate

6
0

Viata sculei nu este efectuata

Inlocuirea cu scula de schimb cand

viata sculei a expirat
Cand comanda de scula T apeleaza viata
sculei, scula uzata este specificata ca
urmatoarea
Nefolosita
Scula nu este inlocuita cu scula de
schimb si scula uzata este folosita in
continuare
Cand comanda de scula T apeleaza viata
sculei, scula uzata este specificata ca
urmatoarea
Nefolosita
Scula nu este inlocuita cu scula de
schimb si scula uzata este folosita in
continuare
-

c. VTLD3 : steagul OK/NG

Bit
0 la 4 : folosit pentru ale functii (nu modificati niciodata)
5 : NG1
6 : NG2
7 : NG3

206

d. VTLD4 ; steagul vietii sculei

Bit
0 : viata sculei
1 : uzura sculei
2 : supraincarcare
3 : cuplu
4:
5 : rupere
6:
7 : utilizator
e. VTLD5 : al doilea numar al offsetului de scula
f. VTDL6 : al treilea numar al offsetului de scula
g. VTLD7 : valorile de setare pentru managementul vietii sculei
h1 : 2 biti de date
x

Cand viata sculei este judecata avand ca baza de calcul timpul de

aschiere acumulat in care scula cand se deplaseaza cu avansul de lucru
(mod 1 la 3)
0 h1 32 767 (unitati: minute)
x Cand viata sculei este judecata avand ca baza de calcul date (cum ar fi
numarul total de gauri prelucrate) (mod 4 la 6)
0 h1 32 767 (unitati: minute)
x Cand managementul vietii sculei nu este executat (mod 0)
Fara restritii
h. VTLD8 : valoarea ramasa a vietii sculei
3 3iti de date
2 biti la stanga
1 bit la dreapta
x

Cand viata sculei este judecata avand ca baza de calcul timpul de

aschiere acumulat in care scula cand se deplaseaza cu avansul de lucru
(mod 1 la 3)
- 32768 h3 32767 (unitati: minute)
0 h3 59 (unitati: secunde)
Exemple:
Citirea timpului de viata ramas pentru scula al carui numar de management
este 10
1) Citirea in unitati de minute
VC1 = VTLD8[10]/256 [Eliminarea bitului nesemnificativ]
VC1 = FIX[VC1]
2) Citirea in unitati de secunde

207

VC1 = VTLD8[10]
VC1 = VC1 AND 255 [Mascarea bitului nesemnificativ]
x Cand viata sculei este judecata avand ca baza de calcul date (mod 4 la 6);
0 h2 65535
Totdeauna h3 = 0
x Cand managementul vietii sculei nu este executat (mod 0)
Fara restrictii
(20) MOP numarul sculei
VMPT
Intervalul de setare: 0 9 intreg
Aceasta variabila de sistem seteaza numarul de clasificare al datei de scula MOPTOOL.
Cand se foloseste aceeasi scula pentru degrosare si finitie, selectarea datei de scula
MOP-TOOL poate fi schimbata prin setarea numerelor diferite pentru VMPT.
x Exemplu:
Introdu VMPT = 0 in programu NC pentru prelucrarea de degrosare si VMPT
= 1 pentru finitie cu urmatoarele setari pentru numarul sculei pentru datele de
scula MOP-TOOL:
Numarul sculei in datele MOP-TOOL = 50-0 date de scula de degrosare
Numarul sculei in datele MOP-TOOL = 50-0 date de scula de finitie
(21) MOP Control 1
VMPC1
Extensie: numarul offsetului de scula
Valori permise: 1 la numarul seturilor de date de scula
Este posibil sa desemnati exemple de date neincarcate (pentru metoda de date
colective)
Exemplul de date neincarcate este valid dar cand VMPC2 = 1 si modul de operare
MOP-TOOL este monitorizare
x Bit 7
1: Exemplul de date neincarcate ON
0: Exemplul de date neincarcate OFF
x Bit 0 la Bit 3
Desemneaza numarul de date de incarcare pentru
neincarcate trebuie executat
x Exemplu:
VMPC1 = #80H.....exemplul de date sub conditiile
datele incarcate No.1
VMPC1 = #81H.....exemplul de date sub conditiile
datele incarcate No.2
VMPC1 = #82H.....exemplul de date sub conditiile
datele incarcate No.3

care exemplu de date

de neincarcare pentru
de neincarcare pentru
de neincarcare pentru

208

.
.
VMPC1 = #8FH.....exemplul de date sub conditiile de neincarcare pentru
datele incarcate No.16
VMPC1 = #00H.....exemplul de de neincarcare OFF
(22) MOP Control 2
VMPC2
Desemneaza starea de ON/OFF pentru MOP-TOOL
0: MOP OFF
1: MOP ON
(23) MOP Control 3
VMPC3
Monitorizarea supraincarcarii poate fi comutata ON/OFF
x Bit 7
1: datele de incarcare No.1 monitorizarea supraincarcarii ON
0: datele de incarcare No.1 monitorizarea supraincarcarii OFF
x Bit 6
1: datele de incarcare No.2 monitorizarea supraincarcarii ON
0: datele de incarcare No.2 monitorizarea supraincarcarii OFF
x Bit 5
1: datele de incarcare No.3 monitorizarea supraincarcarii ON
0: datele de incarcare No.3 monitorizarea supraincarcarii OFF
x Bit 4
1: datele de incarcare No.4 monitorizarea supraincarcarii ON
0: datele de incarcare No.4 monitorizarea supraincarcarii OFF
x Bit 3
1: datele de incarcare No.5 monitorizarea supraincarcarii ON
0: datele de incarcare No.5 monitorizarea supraincarcarii OFF
x Bit 2
1: datele de incarcare No.6 monitorizarea supraincarcarii ON
0: datele de incarcare No.6 monitorizarea supraincarcarii OFF
x Bit 1
1: datele de incarcare No.7 monitorizarea supraincarcarii ON
0: datele de incarcare No.7 monitorizarea supraincarcarii OFF
x Bit 0
1: datele de incarcare No.8 monitorizarea supraincarcarii ON
0: datele de incarcare No.8 monitorizarea supraincarcarii OFF
(24) MOP Control 4
VMPC4
Functia de reducere a aerului la aschiere poate fi comutata ON/OFF
x Bit 7
209

1: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.1 ON

0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.1 OFF
x Bit 6
1: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.2 ON
0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.2 OFF
x Bit 5
1: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.3 ON
0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.3 OFF
x Bit 4
1: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.4 ON
0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.4 OFF
x Bit 3
1: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.5 ON
0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.5 OFF
x Bit 2
1: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.6 ON
0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.6 OFF
x Bit 1
1: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.7 ON
0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.7 OFF
x Bit 0
1: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.8 ON
0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.8 OFF
(25) MOP Control 5
VMPC5
Folosita pentru comutarea functiei de control adaptiv ON/OFF
x Bit 7
1: control adaptiv pentru datele No. 1 ON
0: control adaptiv pentru datele No. 1 OFF
x Bit 6
1: control adaptiv pentru datele No. 2 ON
0: control adaptiv pentru datele No. 2 OFF
x Bit 5
1: control adaptiv pentru datele No. 3 ON
0: control adaptiv pentru datele No. 3 OFF
x Bit 4
1: control adaptiv pentru datele No. 4 ON
0: control adaptiv pentru datele No. 4 OFF
x Bit 3
1: control adaptiv pentru datele No. 5 ON
0: control adaptiv pentru datele No. 5 OFF
x Bit 2
210

1: control adaptiv pentru datele No. 6 ON

0: control adaptiv pentru datele No. 6 OFF

x Bit 1
1: control adaptiv pentru datele No. 7 ON
0: control adaptiv pentru datele No. 7 OFF
x Bit 0
1: control adaptiv pentru datele No. 8 ON
0: control adaptiv pentru datele No. 8 OFF

1-4-2. Variabilele de sistem citire/scriere cer atentie speciala la scriere

Variabilele de sistem ((1) la (9)) exprimate mai sus au influente critice asupra operarii
masinii. Dupa ce au fost scrise, suprafetele prelucrate se vor deteriora sau vor rezulta
interferente neasteptate daca valorile scrise sunt resetate la valorile originale. De aceea
nu scrieti aceste valori decat daca este absolut necesar.
(1) Valoarea de limita de sfarsit cursa pozitiva
VPSL*
*: numele axei; X la Z, U la W, A la C
Limita de cursa in directie pozitiva pentru axa indicata de numele axei poate fi
citita/scrisa, setarea datelor pentru parametrii utilizator P PROG LIMIT MC este
posibila in modul de setare a parametrilor. Pentru aceasta operatie, setarea se face
in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC. Valoarea ce trebuie setata este
determinata in sistemul de coordonate al masinii.
[Suplimentar]
Valoarea de limita de cursa (+) este setata ca o valoare in sistemul de coordonate al
masinii, dar daca acest sistem de variabile este rescris, valoarea, convertita la valoarea
sistemului de coordonate de lucru este setata simultan ca limita finala de cursa
programabila (+)
x Exemplu:
Citirea limitei de cursa (+) pe axa X
Considerati ca:
Limita de cursa (+) este 500mm in sistemul de coordonate de lucru si zeroul
de lucru al sistemului curent de coordonate de lucru No.2 este X = 150mm
VC1 = VPSLX ...........citirea limitei de cursa (+) in sistemul de coordonate masina
VC2 = VACOD ..........citirea numarului sistemului de coordonate curent
VC3 = VC1 VZOFX[VC2]....conversia valorii citite de limita de cursa (+) intr-o valoare
in sistemul de coordonate de lucru

211

x Sistemul de unitati m
VC1 = 650000 VC2 = 2 VC3 = 500000
x Sistemul de unitati mm
VC1 = 650 VC2 = 2 VC3 = 500

(2) Valoarea de limita de cursa negativa

VNSL*
*: numele axei; X la Z, U la W, A la C
Limita de cursa in directie negativa pentru axa indicata de numele axei poate fi
citita/scrisa. Setarea datelor pentru parametrii utilizator N PROG LIMIT MC este
posibila in modul de setare a parametrilor. Pentru aceasta operatie, setarea se face
in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC. Valoarea ce trebuie setata este
determinata in sistemul de coordonate al masinii.
[Suplimentar]
Valoarea de limita de cursa (-) este setata ca o valoare in sistemul de coordonate al
masinii, dar daca acest sistem de variabile este rescris, valoare, convertita la valoarea
sistemului de coordonate de lucru este setata simultan ca limita de cursa programabila
(-)
x Exemplu:
Citirea limitei de cursa (-) pe axa X
Considerati ca:
Limita de cursa (-) este -500mm in sistemul de coordonate de lucru si zeroul
de lucru al sistemului curent de coordonate de lucru No.2 este X = 150mm
VC1 = VNSLX ...........citirea limitei de cursa (-) in sistemul de coordonate masina
VC2 = VACOD ..........citirea numarului sistemului de coordonate curent
VC3 = VC1 VZOFX[VC2]....conversia valorii citite de limita de sfarsit de cursa (-) intro valoare in sistemul de coordonate de lucru
x

Sistemul de unitati m

VC1 = -650000 VC2 = 2 VC3 = -500000

x Sistemul de unitati mm
VC1 = -650 VC2 = 2 VC3 = -500

(3) Valoarea de compensare a jocului de intoarcere

VBLC*
*: numele axei; X la Z, U la W, A la C
Valoarea de compensare a jocului de intoarcere pentru axa indicata de numele axei
poate fi citita/scrisa, setarea datelor pentru parametrii utilizator BACKLASH este
posibila in modul de setare a parametrilor. Pentru aceasta operatie, setarea se face
in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC(INPUT UNIT SYSTEM).
x Exemplu:
Citirea valorii de compensare a jocului de intoarcere pentru axa X
Considerati ca valoarea de compensare a jocului pentru axa X este 0.005mm
212

VC1 = VBLCX
x In sistemul de masura in m
VC1 = 50
x In sistemul de masura in mm
VC1 = 0.05
(4) Latimea semnalului in pozitie
VINP*
*: numele axei; X la Z, U la W, A la C
Valoarea semnalului in pozitie pentru axa indicata de numele axei poate fi
citita/scrisa, setarea datelor pentru parametrii utilizator IN POSITION este posibila
in modul de setare a parametrilor. Pentru aceasta operatie, setarea se face in
sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC(INPUT UNIT SYSTEM).
Exemplu:
Citirea valorii semnalului in pozitie pentru axa X
Considerati ca valoarea semnalului in pozitie pentru axa X este 0.003mm
VC1 = VINPX
x In sistemul de masura in m
VC1 = 3
x In sistemul de masura in mm
VC1 = 0.003
(5) Largimea semnalului in pozitie pentru pozitia acasa
VHPI*
*: numele axei; X la Z, U la W, A la C
Valoarea semnalului in pozitie pentru pozitia acasa pentru axa indicata de numele
axei poate fi citita/scrisa, setarea datelor pentru parametrii utilizator IN POSITION
(H) este posibila in modul de setare a parametrilor. Pentru aceasta operatie, setarea
se face in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC(INPUT UNIT SYSTEM).
x Exemplu:
Citirea valorii semnalului in pozitie pentru pozitia acasa pentru axa X
Considerati ca valoarea semnalului in pozitie pentru pozitia acasa pentru
axa X este 0.020mm
VC1 = VHPIX
x In sistemul de masura in m
VC1 = 20
x In sistemul de masura in mm
VC1 = 0.02
(6) Originea sistemului de coordonate masina
VMOF*
*: numele axei; X la Z, U la W, A la C
213

Valoarea semnalului de zero al sistemului de coordonate masina pentru axa indicata

de numele axei poate fi citita/scrisa, setarea datelor pentru parametrii utilizator
ZERO OFFSET (MACHINE) este posibila in modul de setare a parametrilor. Pentru
aceasta operatie, setarea se face in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC
(INPUT UNIT SYSTEM).
x Exemplu:
Citirea valorii de origine in sistemul de coordonate masina pentru axa X
Considerati ca valoarea pozitiei de zero in sistemul de coordonate masina
pentru axa X este 2675.632mm
VC1 = VMOFX
x In sistemul de masura in m
VC1 = 2675632
x In sistemul de masura in mm
VC1 = 2675.632
(7) Locatia de pozitie acasa
VHPP*[expresie]
*: numele axei; X la Z, U la W, A la C
[expresie]: numarul pozitiei acasa
Valori permise: 1 la 32
Locatia de pozitie acasa poate fi citita/scrisa prin indicarea numarului din expresie
si de asemenea prin indicarea numelui axei. Pozitia acasa este referentiata la
pozitia de zero a masinii. Setarea datelor pentru parametrii de sistem HOME
POSITION 1-32 este posibila in modul de setare a parametrilor. Pentru aceasta
operatie, setarea se face in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC.
x Exemplu:
Citirea valorii No.3 pentru pozitia acasa pentru axa X
Considerati ca pozitia acasa No.3 pentru axa X este la 457.987mm
VC1 = VHPPX[3]
x In sistemul de masura in m
VC1 = 457987
x In sistemul de masura in mm
VC1 = 457.987
(8) Valoarea senzorului contact
VSAP*
*: numele axei; X la Z, U la W, A la C
Punctul de contact al senzolrului sau punctul de atingere dupa executia unui
subprogram (MSB) pentru ciclu automat de calibrarepoate fi citit sau scris. Valoarea in
sistemul de coordonate pentru pozitia de contact a axei desemnate prin numele
acesteia este scrisa sau citita. Pentru aceasta operatie, setarea se face in sistemul de

214

unitati ai parametrilor optionali ai NC. Valoarea se refera fata de punctul de zero al

pozitiei encoderului.
x Exemplul 1:
Citirea valorii senzorului de contact pentru axa X
Considerati ca:
x Valoarea punctului senzorului de contact fata de pozitia de zero a
encoderului: 3500mm
x Originea sitemului de coordonate al masinii: 2000mm
x Sistemul de coordonate de lucru selectat: No.2
x Punctul de zero (X) in sistemul de coordonate de lucru: 700mm
VC1 = VSAPX..........citirea punctului de contact al senzorului, referentiat fata de
punctul de zero al pozitiei encoderului

VC2 = VC1 VMOFX.....valoarea citita este convertita intr-o valoare in sistemul de

coordonate masina

VC3 = VACOD...............citirea numarului presetat pentru sistemul de coordonate de

lucru

VC4 = VC2 VZOFX[VC3]............valoare convertita intr-o valoare in sistemul de

coordonate de lucru

x In sistemul de masura in m
VC1 = 3500000 VC2 = 1500000 VC3 = 2 VC4 = 800000
x In sistemul de masura in mm
VC1 = 3500 VC2 = 1500 VC3 = 2 VC4 = 800
(9) Numarul sculei active
VTLCN
Numarul sculei prezenta in brosa poate fi citit si scris
x Exemplu:
Citirea numarului sculei active
VC1 = VTLCN
[Suplimentar]
Doar citire pentru masinile cu magazie de scule
(10) Numarul sculei urmatoare
VTLNN
Numarul sculei urmatoare poate fi citit si scris
x Exemplu:
Citirea numarului sculei active
VC1 = VTLNN
[Suplimentar]
Doar citire pentru masinile cu magazie de scule

215

1-4-3. Citirea doar a variabilelor de sistem

(1) Valori calculate
VRCO*
*: numele axei; X la Z, U la W, A la C
Valoarea calculata (CON) pentru axa desemnata de numele axei poate fi citita. Pentru
aceasta operatie, setarea se face in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC.
Valoarea se refera fata de punctul de zero al pozitiei encoderului.
x Exemplul 1:
Citirea valorii calculate pentru axa X
Considerati ca:
x Valoarea calculata: 3750mm
x Originea sitemului de coordonate al masinii: 2500mm
x Sistemul de coordonate de lucru selectat: No.2
x Punctul de zero (X) : 800mm
VC1 = VRCOX..........citirea valorii calculate (referentiata fata de punctul de zero al
pozitiei encoderului)

VC2 = VC1 VMOFX.....valoarea citita este convertita intr-o valoare in sistemul de

coordonate masina

VC3 = VACOD...............citirea numarului presetat pentru sistemul de coordonate de

lucru

VC4 = VC2 VZOFX[VC3]............valoare convertita intr-o valoare in sistemul de

coordonate de lucru

x In sistemul de masura in m
VC1 = 3750000 VC2 = 1250000 VC3 = 2 VC4 = 450000
x In sistemul de masura in mm
VC1 = 3750 VC2 = 1250 VC3 = 2 VC4 = 450
(2) Data de pozitie actuala
VAPA*
*: numele axei; X la Z, U la W, A la C

Valoarea actuala (APA) pentru axa desemnata de numele axei poate fi citita. Pentru
aceasta operatie, setarea se face in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai
NC(INPUT UNIT SYSTEM). Valoarea se refera fata de punctul de zero al pozitiei
encoderului.
x Exemplul 1:
Citirea valorii actuale pentru axa X
Considerati ca:
x Valoarea actuala: 3750mm
x Originea sitemului de coordonate al masinii: 2500mm
x Sistemul de coordonate de lucru selectat: No.2
x Punctul de zero (X) : 800mm

216

VC1 = VAPAI..........citirea valorii actuale a masinii (referentiata fata de punctul de zero

al pozitiei encoderului)

VC2 = VC1 VMOFX.....valoarea citita este convertita intr-o valoare in sistemul de

coordonate masina

VC3 = VACOD...............citirea numarului presetat pentru sistemul de coordonate de

lucru

VC4 = VC2 VZOFX[VC3]............valoare convertita intr-o valoare in sistemul de

coordonate de lucru

x In sistemul de masura in m
VC1 = 3750000 VC2 = 1250000 VC3 = 2 VC4 = 450000
x In sistemul de masura in mm
VC1 = 3750 VC2 = 1250 VC3 = 2 VC4 = 450
(3) Numarul sistemului de coordonate de lucru activ
VACOD
Numarul sistemului de coordonate de lucru al sistemului de coordonate de lucru
selectat in prezent poate fi citit
x Exemplul 1:
Numarul sistemului de coordonate de lucru prezent No.2
VC1 = VRCOX
VC2 = VC1 VMOFX
VC3 = VACOD
VC4 = VC2 VZOFX[VC3]
VC3 = 2
(4) Numarul sculei active
VATOL
Numarul de management a sculei (tipul scueli + numarul scueli) al sculei prezenta in
brosa poate fi citit. Data este de format doi baiti: primii sase biti cei mai semnificativi
arata tipul sculei iar urmatorii zece biti mai putin semnificativi reprezinta numarul
sculei.
Tipul sculei (cateva tipuri de scule nu pot fi setate, depinzand de specificatiile
masinii)

bit 15
0: scula normala
1: scula cu diametru mare (L)
bit 14 la bit 11
0: scula normala
1: scula grea (M)
2: scula plana (P)
3: scula plana grea (PM)

4: scula atasata (A)

5: scula atasata grea (AM)
6: scula pentru axa U (U)

217

Numarul sculei

x Exemplul 1:
Citirea numarului de management al sculei active (scula normala cu numarul
sculei 10)
VC1 = VATOL
VC1 = 10 (#0000000000001010)
x Exemplul 2:
Citirea numarului de management al sculei active (scula de diametru mare cu
numarul sculei 10)
VC1 = VATOL
VC1 = 32778 (#1000000000001010)
x Exemplul 3:
Citirea numarului sculei active (scula grea cu numarul sculei 1)
VC1 = VATOL
VC2 = VATOL AND #03FFH
VC1 = 2049 (#0000100000000001)
VC2 = 1 (#0000000000000001)
(5) Numarul sculei urmatoare
VNTOL
Numarul de management (tipul sculei + numarul sculei) al sculei urmatoarece ce va
fi folosita poate fi citit. Data este de format doi baiti: primii sase biti cei mai
semnificativi arata tipul sculei iar urmatorii zece biti mai putin semnificativi reprezinta
numarul sculei.

Tipul sculei (cateva tipuri de scule nu pot fi setate, depinzand de specificatiile

masinii)

bit 15
0: scula normala
1: scula cu diametru mare (L)

218

bit 14 la bit 11
0: scula normala
1: scula grea (M)
2: scula plana (P)
3: scula plana grea (PM)

4: scula atasata (A)

5: scula atasata grea (AM)
6: scula pentru axa U (U)

Numarul sculei

x Exemplul 1:
Citirea numarului de management al sculei urmatoare (scula normala cu
numarul sculei 10)
VC1 = VNTOL
VC1 = 10
x

Exemplul 2:

Citirea numarului de management al sculei urmatoare (scula de diametru

mare cu numarul sculei 10)
VC1 = VNTOL
VC1 = 32778
x Exemplul 3:
Citirea numarului sculei urmatoare (scula grea cu numarul sculei 1)
VC1 = VNTOL
VC2 = VNTOL AND #03FFH
VC1 = 2049
VC2 = 1
(6) Numarul sistemului de coordonate si seturile de date de scule (codul de
specificatii NC No. 2)
VSPCO
Codul de specificatii de un bait care indica numarul sistemului de coordonate si
seturile datelor de scule poate fi citit. Legatura dintre bitul de date si specificatii este
prezentat in tabelul de mai jos:
No. bit
Specificatie
Bit 7
100 seturi de date de scula
Bit 6
300 seturi de date de scula
Bit 5
200 seturi de date de scula
Bit 4
50 seturi de sisteme de coordonate
Bit 3
20 seturi de sisteme de coordonate

219

Bit 2
Bit 1
Bit 0

Volum mare pentru functia de stocare program

(7) Cod de specificatii pentru generatorul de subprograme (cod de specificatii NC

No. 24)
VSPSB
Codul de specificatii de un bait care indica specificatiile generatorului de
subprograme poate fi citit. Legatura dintre bitul de date si specificatii este prezentat
in tabelul de mai jos:
No. bit
Specificatie
Bit 7
Generator subprogram creare subprograme, scula standard 150mm
Bit 6
Subprogram pentru masurarea piesei
Bit 5
Subprogram pentru zero offset automat
Bit 4
Subprogram pentru verificarea dimensiunilor
Bit 3
Subprogram pentru dispozitiv optic de masurare piesa
Bit 2
Subprogram pentru detectare automata rupere scula
Bit 1
Subprogram pentru compensare automata raza scula
Bit 0
Subprogram pentru determinarea automata a offsetului de lungime scula
(8) Blocare masina
VMLOK
Este posibil sa citesti daca sau nu starea NC in starea masina blocata
x Exemplul 1
Cand NC este in starea de masina blocata
VC1 = VMLOK
VC1 = 128
x Exemplul 2
Cand NC nu este in starea de masina blocata
VC1 = VMLOK
VC1 = 0
(9) Unghiul de vizualizare grafica 3D (orizontal)
VGRH
Unghiul de vizualizare din planul orizontal in afisajul grafic 3D poate fi citit. Valoarea
unitatilor citite este in grade (0)
x Exemplu:
Citirea unghiului de vizualizare grafica 3D in plan orizontal H
VC1 = VGRH
(10) Unghiul de vizualizare grafica 3D (vertical)
VGRV
Unghiul de vizualizare din planul vertical in afisajul grafic 3D poate fi citit. Valoarea
unitatilor citite este in grade (0)
220

x Exemplu:
Citirea unghiului de vizualizare grafica 3D in plan vertical V
VC1 = VGRV
(11) Valoarea avansului de fixare
VFMDX
Valoarea avansului de fixare (data setata pentru parametrul optional (cuvant lung)
NC No. 10) poate fi citita.
x Exemplu:
Citirea valorii avansului de fixare:
VC1 = VFMDX
(12) Sistemul de unitati al programului
VINCH
Sistemul de unitati (setat pentru NC de parametrul optional (IMPUT UNIT SYSTEM)
sau parametrul optional NC (bit) No.3, bit 0 la bit 7 si No.4 bit 0) folosit pentru
programul carea este executat poate fi citit.
x

Exemplul 1:

Daca setarea pentru SISTEMUL DE UNITATI DE LUNGIME al parametrului optional

NC No.3 este inc si respectiv 1
VC1 = VINCH
VC1 = 3
Mai jos este aratat ecranul de setare al parametrilor optionali NC si unitatile de setare ai
parametrilor optionali (bit)

221

x
Numar
parametru

Ecranul de setare al parametrilor optionali NC

Parametrul optional NC (bit) No.3, bit 0 la bit7 si No.4 bit0

Numar
bit

Fara nota
verificare

Unitatea pentru distanta este ori mm

ori inci

inci

mm

Unitatile sunt 1 mm, 1 inci, 1 grad

ori 1 sec

La fel ca indicatia
din stanga

Conform cu
setarea bit 1 la 5
si bit 7 la No.3 si
bit 0 la No.4

0.01mm

0.001mm

0.1 mm/min, 0.01

in/min

1 mm/min, 0.1
in/min

0.001mm/rot,
0.0001 in/rot

0.01 mm/rot,
0.001 in/rot

0.01 sec

0.1 sec

La fel ca indicatia
din stanga

Conform cu
setarea bit 1 la 5
si bit 7

0.001 sec

0.1 sec

0.0001 grade

0.001 grade

3
4

5
6
7
4

Nota
verificare

Continut

Unitatea de distanta este 0.01mm ori

0.001mm
Unitatea pentru avans de lucru este
0.1mm/min, 0.01in/min sau 1 mm/min,
0.1 in/min
Unitatea pentru avans de lucru este
0.001mm/min, 0.0001in/min sau 0.01
mm/min, 0.001 in/min

Unitatea de timp este 0.01 sec sau

0.1 sec
Pentru datele cu punc zecimal, punctul
zecimal indica 1mm, 1 inch, 1 grad sau
1 sec
Unitatea pentru timp este 0.001 sec sau
0.1 sec (*1)
Unitatea pentru unghi este 0.001 grade
sau 0.0001 grade (*2)

222

(*1)

Daca setarea pentru bitul 5 este 1, unitatea pentru timp este totdeauna 0.01 sec

(*2)

Setarea pentru bitul 0 este valida doar cand specificatia comutabila inci/mm este
selectata.
*
aria permisa pentru operatiile de citire si scriere sunt stabilite de parametrul
optional (bit) No.34 bit4

(13) Steagul secventei de repornire

VRSTT
Steagul se face On cand comanda de restart (RS) este executata in modul
automat si se face OFF dupa ce secventa desemnata poate fi citita.
Domeniul de setare: binar 8 biti
x Exemplul 1
In timpul secventei de restart
VC1 = VRSTT
VC1 = 128
x Exemplul 2
Nu in timpul secventei de restart
VC1 = VRSTT
VC1 = 0

(14) Contorul de timp de operare

VDTIM[,]
= 1: timp cat alimentarea a fost ON
4: timp aschiere

2: timp operare NC 3: timp rotatie brosa

5: timp introducere date externe

= 1: valoare numarata

2: valoare setata

Timpul numarat de numaratoare si valorile lor setate sunt citite.

x Exemplu:
Secventa sare la N010 cand contorul de timp atinge 10 ore

(15) Numarator de lucru

VWRKC[,]

223

 = 1: numarator de lucru A
3: numarator de lucru C

2: numarator de lucru B
5: numarator de lucru D

= 1: valoare numarata

2: valoare setata

Timpul numarat de numaratoare si valorile lor setate sunt citite.

x Exemplu:
Secventa sare la N010 cand valoarea numarata de contorul A ajunge la 5

(16) Codurile G
VGCOD[expresie]
Expresie: un grup de numere al codului G
Domeniu permis: 1 la 96
Modul prezentelor grupuri G cod pot fi citite
Valoarea citita este o valoare numerica a codului G. Totusi 254 este citit ca G00
Grup
Cod G
Grup
Cod G
G0 G1 G2 G3 G60
G90 G91
1
12
G4
G94 G95
2
13
G10 G11
G61 G64
3
14
G15 G16
G20 G21
4
15
G17 G18 G19
G30
5
16
G22 G23
G31
6
17
G40 G41 G42
G09
7
18
G43 G44
G62
8
19
G50 G51
G92
9
20
G71
21
G53 G54 G55 G56 G57 G58 G59
10
G101 G120
32
G73 G74 G76 G80 G81 G82 G83
G186 G187
66
G84 G85 G86 G87 G89 G274
11
G174 G175
78
G284
x Exemplul 1:
In modul G00
VC1 = VGCOD[1]
VC1 = 254

224

x Exemplul 2:
In modul G1 in mod incremental
VC1 = VGCOD[1]
VC2 = VGCOD[12]
VC1 = 1, VC2 = 91
(17) Codul S
VSCOD
Valoarea comandata pentru viteza de rotatie a brosei poate fi citita ca programata.
Setarea vitezei brosei din comutatorul de pe panou este ignorata si valoarea
programata este citita in program.
x Exemplu:
S1200
VC1 = VSCOD
VC1 = 1200
(18) Codul F
VFCOD
Valoarea de comanda pentru avansul de lucru (F) pote fi citita.
Setarea avansului de lucru din comuatorul de pe panou este ignorata si unitatea
datelor care sunt citite este 0.1 mm/min (pentru modul avans per minut) sau 1 m/rot
(pentru modul avans per rotatie).
Tineti cont de faptul ca conversia pentru sistemul de masura Englez (inci) nu este
transferata.
x Exemplul 1:
Citirea avansului in unitati inci/rev la variabila VFCOD/10 cand sistemul de
unitati programat este mm si modul G94 este activ.
VC1 = VFCOD/10
x Exemplul 2:
Citirea avansului in unitati inci/rev la variabila VC1 cand sistemul de unitati
programat este inci si modul G95 este activ.
VC1 = VFCOD/[1000x25.4]
Tineti cont ca VFCOD citeste doar comenzi F de 4 digiti si nu vor fi schimbate in
comenzi F de un digit.
(19) Codul D
VDCOD
Numarul actual al numarului de compensare a razei sculei poate fi citit.
x Exemplu:
Considerti ca numarul actual de compensare a razei sculei este 5
VC1 = VDCOD
VC1 = 5
(20) Codul H
VHCOD

225

Numarul actual al numarului de compensare a offsetului lungimii sculei poate fi citit.

x Exemplu:
Considerti ca numarul actual de compensare a offsetului lungimii sculei este 5
VC1 = VHCOD
VC1 = 5
(21) Imagine in oglinda
VMRI
Starea actuala a functiei de imagine in oglinda poate fi citita.. datele au lungime de
un bait (8 biti) si fiecarei axe ii corespunde un bit.
Imagine in oglinda ON: 1
Imagine in oglinda OFF: 0

x Exemplu:
Procedura pentru verificarea daca functia de imagine in oglinda este activa sau
nu pentru axele X si Z
VC1 = 1 + 4 masca axei X (2) + masca axei Z (2)
VC2 = VMRI AND VC1
IF [VC2 EQ 0] N1
(22) Ceasul intern
VPMNT: un numarator de minute care este sters din ora in ora poat fi citit
Domeniu permis: 0 59 (unitati: minute)
VRMNT: un numarator de minute liber pe 4 baiti poate fi citit
VPHUR: un numarator de ore care este sters zilnic poat fi citit
Domeniu permis: 0 23 (unitati: ore)
VRHUR: un numarator de ore liber pe 4 baiti poate fi citit
VQDAT: un numarator de zile liber pe 2 baiti poate fi citit
Numaratorul de zile este resetat prin pornirea/oprirea alimentarii NC
x Exemplu:
Pornirea ceasului de 60 minute
Exemplul de mai jos considera ca durata dupa pornirea tensiunii NC este mult
mai mica de doua minute.
VC1 = VRMNT
NA1 VC2 = VRMNT VC1
IF [VC2 GE 60] NA2

226

GOTO NA1
(23) Interventia manuala la schimbarea ponderii
VMSF*
*: numele axei X la Z, U la W, A la C
Interventia manuala la schimbarea ponderii pentru xa indicata de numele axei poate
fi citita. Pentru aceasta operatie, sistemul de unitati este cel setat cu parametri
optionali ai NC.
x Exemplu:
Citirea interventiei manuale la schimbarea ponderii
Considerati ca interventia manuala la schimbarea ponderii (X) este 150mm
VC1 = VMSFX
x Unitati m
VC1 = 150000
x Unitati mm
VC1 = 150
(24) Monitorizarea cuplului in timpul tarodarii sincronizate
VTMDT[expresie]
Expresie: numarul parametrului de monitorizare a cuplului la tarodarea sincronizata
Domeniu de setare: 1 la 5
Valoarea setata pentru numarul parametrului de monitorizare a cuplului la tarodarea
sincronizata desemnat de expresie poate fi citit.
x Exemplu:
Citirea valorii parametrului de monitorizare a cuplului la tarodarea sincronizata
numarul No. 3
(Considerati ca valoarea setata pentru acet parametru este 100 Kgf*m)
VC1 = VTMDT[3]
VC1 = 100
(25) Parametru de supraincarcare brosa
VSLDT[a,b]
a: numarul parametrului de monitorizare supraincarcare brosa
domeniu de setare: pana la 5
b: tipul parametrului monitorizare supraincarcare brosa
domeniu de setare: pana la 3
1.....valoarea maxima de incarcare (%) pentru parametrul de supraincarcare brosa
2.....timpul de suprasarcina continua (sec.) pentru parametrul de supraincarcare
brosa
3.....modul de monitorizare (nivelul de alarma) pentru parametrul de supraincarcare
brosa
Este posibil sa cititi valoarea setata a parametrului pentru monitorizarea
supraincarcarii brosei (monitorizare incarcare simpla) desemnat de a

227

x Exemplu
Citirea valorii pentru timpul de supraincarcare continua a parametrului de
supraincarcare a brosei No. 3
(Considerati ca valoarea timpului de supraincarcare continua a parametrului No.
3 este 10 sec.)
VC1 = VSLDT[3,2]
VC1 este 10 sec
(26) Numarulde scule pentru magazia automata de scule (ATC)
VSPTN
Numarul locasurilor din magazia de scule poate fi citit
x Exemplu
Citirea numarului de locasuri din magazia de scule (ATC)
(Considerati ca numarul de scule din magazie este 50)
VC1 = VSPTN
VC1 = 50
(27) Numarul paletului (PPC) (pentru specificatiile PPC)
VPLNO
Numarul paletului care se afla montat pe masa masinii poate fi citit.
Cand prelucrarea pieselor identice foloseste cativa paleti, variabila de sistem VPLNO
este folosita pentru desemnarea diferitelor sisteme de coordonate de lucru pentru
paletii individuali, daca valorile de offset zero difera dea lungul fiecarui palet folosit.

228

x Exemplu
Considerati ca #1000 piese sunt setate pe paletul No. 1 si No. 2 si sistemele de
coordonate de lucru folosite pentru acesti paleti sunt prezentate mai jos:
Sistemul de coordonate de lucru No.11 pentru paletul No.1
Sistemul de coordonate de lucru No.12 pentru paletul No. 2
Q1000
N001 IF[VPLNO EQ 1] N010.........................N010 la N010 pentru paletul No. 1
IF[VPLNO EQ 2] M020........................ N020 la N020 pentru paletul No. 2
MSG(PALLET NO NG)
GOTO NEND.........................................Afiseaza mesajul PALLET NO NG,

N010
N020
N100
.
.
.
NEND

Nu executa ciclul de aschiere pentru

`acest palet si proceseaza urmatorul
palet.
G15 H11 GOTO N100..........................selecteaza sistemul de coordonate pentru
paletul No.1
G15 H12 GOTO N100..........................selecteaza sistemul de coordonate pentru
paletul No.2
T1....................................................................partea programului pentru piesa #1000

M02

(28) Parametrii PPC (pentru specificatiile PPC)

VPPCP
PPC parametul (cuvant)
VPLDT[expresie]
PPC parametrul (bit)
Cand un numar multiplu de piese este seat pe paletul care are setat PPC ON, acest
sistem de variabile este folosit pentru a indica pozitia unde piesele sunt setate.
Parametrul trebuie setat din panoul PPC
VPPCP este folosit pentru citirea parametrilor intelesi
VPLDT este folosit sa citeasca datele de pozitie indicate de bitul desemnat.
Pana la 12 pozitii (12 biti) pot fi folsiti pentru desemnareapozitiei de montare a
pieselor (parametrul PPC) pe un singur palet.

229

Exemplu:

Considerati ca piesele sunt montate pe paleti asacum este aratat mai sus.
Variabilele de sistem VPLDT[1] pana la VPLDT[12] sunt setate ca in tabelul de
mai jos cand programele individuale sunt executate. Setarile pot fi referentiate din
parti de program.

Exemplu de program

230

(29) Codul M de incrucisare automata a pozitionarii

VECWM
Numarul codului M corespunzator prezentei pozitii incrucisate unde incrucisarea a
fost pozitionata folosind un cod M de pozitionare poate fi citita
Sunt 5 nivele de pozitionare incrucisata specificate 81 85
Sunt 10 nivele de pozitionare incrucisata specificate 190 199
x Exemplu:
Pentru a verifica pozitia de incrucisare folosind comenzile si capul programului.
O100
IF [VECWM NE 85]..................verificarea pozitiei de incrucisare
.
prelucrarea cu pozitionarea incrucisata
.

la nivelul M85

GOTO NEND
NALM VDOUT[992]= 10............procesarea alarmei
(nivelul este altul decat M85)

NEND M02
(30) Numarului atasamentului activ
VATNT
Numarul prezentului atasament montat poate fi citit.
Numarul citit este inlocuit cu numarul atasamentului.
x Exemplu:
Cand numarul atasamentului activ este 301

VC1 = VATNT
VC1 = 1
1-4-4. Reguli generale pentru conversia automata intre inci si milimetri
Conversia automata urmareste setarile parametrilor optionali ai NC.
(1) parametrul optional NC (INPUT UNIT SYSTEM), parte a programului sistem de
unitati LENGTH UNIT SYSTEM.
x Exemplu:
VC1 = VTOFH[1] (LENGTH UNIT SYSTEM = inci)
Valoarea de offset lungime scula numarul 1 este setata la VC1 in inci
(2) parametrul optional NC (INPUT UNIT SYSTEM), parte a programului de sistem
de unitati LENGTH.
x Daca setarea LENGTH UNIT SYSTEM este mm si lungimea este 1mm,
unitatea de lungime este mm
x Exemplul 1:
VC1 = VTOFH[1] (LENGTH = 1 (mm))
VC1 = 2.5 cand VTOFH[1] este 2.5 mm

231

x Exemplul 2:
VTOFH[1] = VC1 (LENGTH = 1 (mm))
VTOFH[1] = 5.5 cand VC1 este 2.5 mm
x Daca setarea la LENGHT este 0.01(mm) , unitatea de lungime este 0.01
mm (1/100 mm)
x Exemplul 1:
VTOFH[1] = 100 (LENGTH = 0.01 (mm))
Apoi VTOFH[1] = 1.0 mm
x Exemplul 2:
VTOFH[1] = 100 (LENGTH = 0.01 (mm))
VC1 = 520 cand VTOFH[1] este 5.2 mm
(3) Parametrul optional NC (INPUT UNIT SYSTEM), parte a programului sistem de
unitati REAL NUMBER
Daca este setat YES la REAL NUMBER, valorile variabilelor de sistem sunt
totdeauna tratate in milimetri sau inci indiferent daca punctul zecimal este folosit sau
nu.
Daca este setat NO la REAL NUMBER, valorile sunt convertite automat la setarea
LENGTH
x Exemplul 1:
VTOFH[1] = 4 (REAL NUMBER = YES)
Apoi VTOFH[1] = 4 mm
x Exemplul 2:
VTOFH[1] = 4.0 (REAL NUMBER = YES)
Apoi VTOFH[1] = 4 mm
x Exemplul 3:
VC1 = VTOFH[1] (REAL NUMBER = YES)
VC1 = 5.2 cand VTOFH[1] = 5.2 mm
(4) Cum sunt interpretate valorile numerice in concordanta cu setarea parametrului
optional este arata in tabelul de mai jos.
Variabilele (variabilele locale, variabilele comune, variabilele de sistem) din membrul
drept al expresiei sunt interpretate in acelasi mod ca si datele cu punct zecimal.

232

233

1-4-5. Suplimentar
x Specificarea unor variabile de sistem doar de citire in partea stanga va
genera o alarma
x Setarea EMPTY pentru variabilele de sistem va cauza valoarea 0 setata
x Variabilele de sistem pot fi citite si scrise chiar n modul de masina blocata
x Nu folositi variabile de sistem in modul de compensare a razei sculei
Compensarea razei sculei este executata bazandu-se pe trei puncte pozitia actuala,
punctul tinta programat si urmatorul punct tinta programat. De aceea, urmatorul bloc
dupa cel ce urmeaza a fi executat este citit in avans. Functia variabila este executata
cand blocul de comenzi este citit, inainte de pozitionarea la punctul tinta programat.
Oricum,acest lucru nu este totdeauna aplicabil deoarece bufferul de citire poate fi
parasit datorita setarilor parametrilor.
2. Instructiuni utilizator 2 (optional)
Instructiuni utilizator permit sa folositi variabile de sistem, variabile logice si functii de
operatii in legatura cu functiunile disponibile date de instructiunile utilizator 1. selectarea
de functii de variabile I/O este de asemena posibila.
2-1. Variabile I/O
Variabilele I/O pot referentia si modifica un semnal de I/O exterior sistemului, in timp ce
variabilele de sistem sunt folosite ca date interne.
x Variabilele I/O sunt de asemenea determinate de sistem si pot fi referentiate
(variabile de intrare) sau modificate (variabile de iesire) intr-un program de
planificare, program principal sau subprogram
x Utilizarea unui program de control facut prin utilizarea variabilelor de IO si a
operatiilor functionale si logice face posibil controlul unor dispozitive exterioare.

[Forma]
Variabile de intrare: VDIN [expresie]
Numarul variabilei de intrare

234

Variabile de iesire: VDOUT [expresie]

Numarul variabilei de iesire
[Detalii]
x Functiile variabilelor de sistem (ceasuri de control, generatoare de alarme
utilizator) care sunt efective pentru utilizarea variablelor I/O sunt de asemenea
adaugate
x Variabilele I/O sunt referentiate si modificate dupa ce secventa anterioara a fost
executata
x Modificarea (definite in stanga semnului =) variabilelor de intrare sau
referentierea (definite in dreapta semnului =) a varia bilelor de iesire va
determina o alarma.
2-1-1. Variabile de intrare (VDIN)

*: datele de la 1000 la 1004 sunt sterse la zero (0) cand alimentarea este pornita; nu
sunt sterse cand NC este resetat.

235

2-1-2. Variabile de iesire (VDOUT)

2-1-3. Mesaje de alarma

Submesajele desemnate pentru utilizator pentru a defini alarme pot fi afisate pe ecran.
Desemnarea submesajelor poate fi setata cu variabila de sistem VUACM
VUACM
[Format]
VUACM[n]
n: expresia subscrisa in domeniul 1 la 16
VUACM[1] = sir de caractere (pana la 16 caractere). Descrierea sirului de caractere
se face intre apostrofi.
[Detalii]
x Odata ce un submesaj este setat la VUACM, este afisat pe linia afsajului de
alarma cand apare o alarma desemnata de utilizator.

236

VUACM este sters cand se face resetul NC. Daca o data caracter este setata la
VUACM desemneaza o jumatate de numar subscris in timp ce VUACM este
sters, nici un ecran corespunzator nu va fi disponibil. Doar dupa resetarea NC.

VUACM [3] = ABC...............subscrierea trebuie sa inceapa cu 1.

Domeniul permis pentru subscriere este de la 1 la 16 si o alarma apare daca se
subscrie in afara domeniului specificat.
x Caracterele depasind 16 caractere sunt ignorate
x Data la sfarsit: ultima data seteaza semnalele la sfarsitul tuturor datelor.
VUACM[1] = ABCDEFG
VUACM[3] = 123
Cu setarea indicata mai sus, afisajul va fi AB123
x VUACM[1] = sir de caractere
Simbolul ^ la inceputul sirului de caractere intre apostrofe converteste caracterele
mari in caractere mici.
x

Pentru a introduce un apostrof in sirul de caractere, plasati doua apostrofuri

succesiv

Simbolul ^ si unul din doua apostrofe plasate succesiv nu sunt numarate ca si

caractere

2-1-4. Suplimentar
x Variabilele VDIN pot fi desemnate doar in partea dreapta a unei comenzi
de operare. Daca sunt specificate in stanga apare o alarma
x Variabilele VDOUT pot fi desemnate doar in partea stanga a unei comenzi
de operare. Daca sunt specificate in partea dreapta apare o alarma.
De aceea, daca se face referire la o conditie anterioara de iesire, iesirea
foloseste un alt tip de variabila, cum ar fi variabile locale sau variabile
comune, apoi accesati aceste variabile.
Valorile numerice care apar in dreapta punctului ce desparte zecimalele vor fi
rotunjite.
x Daca o valoare mai mare decat dimensiunea permisa pentru o variabila
individuala este folosita la o variabila de iesire, va apare o alarma.
Bit 0 sau 1
Bait: 0 la 255
Cuvant: 0 la 65535
x EMPTY este privit ca zero (0)

237

Operatiile intrare /iesire (I/O) sunt executate cu variabile I/O chiar si in

modul de masina blocata
x Starea intrare sau iesirenu este influentata de operatia de reset a NC.
Semnalele de iesire sunt sterse la oprirea alimentarii si repornirea
acesteia.
x Variabilele de iesire sunt transmise la interfata exterioara in 25.6 msec
dupa executia comenzii.
Asta inseamna ca doua semnale de iesire pot iesi simultan daca sunt
desemnate consecutiv.
VDOUT[1] = 1
VDOUT[2] = 1
x Nu folositi variabile de sistem in timpul modului de compensare a razei
sculei
Compensarea razei sculei este executata bazanduse pe datele a trei puncte
pozitia actuala, punctul tinta programat si urmatorul punct tinta programat. De
aceea, blocul urmator celui care se executa este citit in avans. Funtia variabila
este executata cand blocul de comanda este citit, inainte de executia
pozitionarii in punctul tinta programat. Oricum, nu este totdeauna aplicabil
deoarece bufferul de citire poate fi parasit dataorita setarilor parametrilor.
2-1-5. Exemple de aplicatii pentru variabile I/O
Considerati ca informatiile privitoare la tipul de date este scos din CNC la un dispozitiv si
datele corespunzatoare de un bait sunt introduse in CNC de la un dispozitiv exterior.
Procesul de intrare/iesire va cere procedura de mai jos:

Procedura de mai sus poate fi executata prin scrierea subprogramelor.

Tipul datelor
VDOUT[17]
Secventa de citire a datelor
VDOUT[1]
(De la CNC la dispozitivul exterior)

238

Date de un bait de la dispozitivul exterior

Secventa de citire a datelor
(De la dispozitivul exterior la CNC)

VDIN[17]
VDIN[1]

(*): acest blloc de comenzi genereaza o alarma daca secventa de citire a datelor de la
dispozitivul exterior nu este facuta ON in cel mult 5 secunde.

2-2. Functiile matematice

O diversitate de operatii este posibila folosind variabilele. Aceste functii pot fi

programate in acelasi mod ca si calculele generale.
[Formatul de programare]
Caracterul adesei, variabilele = expresie
Functia matematica pentru instructiunile utilizator 2 si operatiile functionale si logice in
legatura cu functiile matematice in instructiunile utilizator 1.
Pentru functiile matematice ale instructiunilor utilizator 1, vedeti Functii matematice
2-2-1. Operatii logice

* 1: exemplele de mai sus sunt pentru variabile intrare /iesire

2: palsati un spatiu inainte si dupa un simbol de operatie logica
3: valorile in coloana VDOUT arata acele VDOUT[17] pentru VDIN[17] = 01101010 si
VDIN[18] = 00011100

239

2-2-2. Functiile

(*1) Variabilele si numerele dupa simbolul functiei de operare trebuie sa fie inchise
intre [ si ]. Sunt de asemenea folosite pentru a stabili prioritatea ordinii de executie.

(*2) Cand doua elemente sunt specificate intre paranteze, trebuie separate prin
virgula
(*3) Coloana VC1 arata valorile obtinute din operatie din stanga, cand VC2 este egal
cu 60

240

(*4)

Arc tangent (1) (ATAN)

ATAN[b/a]
Arc tangent (2) (ATAN2)
= ATAN2[b/a]

(*5) valoarea pentru ATAN2[b/a] reprezinta unghiul punctului definit de valorile

coordonatelor (a,b). Este un unghi in domeniul -1800 la 1800
Exemplu:
VC2 = ATAN2[1,[-START[3]]]

(*6)
(*7)
(*8)

Valoarea lui VDIN[17] este 01011001 (BCD), rezultatul operatiei este VC1 = 59
Daca valoarea lui VC1 este 59, rezultatul este VDOUT[17] = 01011001
In exemplu unitatile sunt mm
Daca se selecteaza inci, valorile vor fi trunchiate, rotunjite in sus pana la al
patrulea loc dupa punctul zecimal

241

CAPITOLUL 12 PROGRAME DE PLANIFICARE

1. Sumar
Programele de planificare permit prelucrarea continua a diferitelor piese fara interventia
operatorului, utilizand un schimbator de paleti, incarcator sau alt echipament automat de
incarcare-descarcare.
x Cateva programe principale pot fi selectate si executate in ordinea specificata de un
program de planificare
x Un program de planificare este stabilit de urmatoarele cinci blocuri. Daca alte blocuri
sunt specificate, se declanseaza alarma. Programul trebuie terminat cu blocul END.
a. Blocul PSELECT
Selecteaza si executa programele principale
b. Blocul GOTO
Se ramifica neconditionat
c. Blocul IF
Se ramifica conditionat
d. Blocul VSET
Seteaza variabilele.
e. Blocul END
Incheie programele de planificare
x Aceste comenzi trebuie specificate la inceput sau imediat dupa numele secventei.
x Desi comentariile date intre (si) si liniile continue identificate de $ sunt valabile,
omitere bloc (/) nu este valabila.
x Marimea programelor folosite pentru programul de planificare este limitata in
concordanta cu metoda de operare.
a. Pentru metoda A, lungimea totala pentru programul principal,
subprograme si programele biblioteca este pana la maximul capacitatii
memoriei tampon care este selectata cu ajutorul specificatiilor.
b. Pentru metoda B, lungimea maxima pentru programul de planificare
trebuie sa fie pana la 5 metri.
Pentru operatii cu programe de planificare, cum ar fi selectia programului, analizati
Capitolul 5 din manualul de operare.
Blocurile specificate intr-un program de planificare sunt specificate mai jos.
2. Blocul PSELECT
[Functia]
Blocul PSELECT selecteaza si executa programele principale ale unei piese de
prelucrat.
x Aceasta functie cauta un fisier program principal pentru ca acesta sa fie selectat ca
program de prelucrare. Functia cauta de asemenea un fisier subprogram, sau fisier

241

subprogram de sistem si fisierul subprogram al producatorului pentru subprogramele

cerute, pe care le selecteaza automat.
x Dupa completarea selectiei, executarea programului porneste daca
functie bloc
singur este off sau executarea programuluinu porneste imediat dar este suspendata
pana ce semnalul de start ciclu este dat daca functia bloc singur este on. Programele
specificate sunt executate repetitiv conform specificatiilor
x Daca sistemul nu este in modul automat, selectarea si executarea unui program
principal este intarziata pana ce sistemul este trecut n modul automatic.

[Formatul de programare]
Comenzile trebuie specificate in urmatoarea ordine:
[PSELECT] [fm], [pm], [fs], [;OP ], [n] (CR) sau (LF)
Comenzile incluse in [ ] pot fi omise. Virgula , poate fi de asemenea omisa daca ceea
ce urmeaza este omis.
(1) fm: numele fisierului programului principal

x
x

Daca este omis un nume de unitate (device), fisier, si/sau o extensie, intrarile de
MD1, A si MIN, sunt active. Daca toate intrarile pentru fm sunt omise,
este activ.
Daca sau ? este utilizat in numele fisierului programului principal, se
declanseaza o alarma
Daca fisierul specificat nu exista, se declanseaza alarma.
(2) pm: numele programului principal

x
x

Daca intrarea fm este omisa, este folosit numele primului program din fisierul
specificat cu programe principale.
Se declanseaza o alarma, daca programul specificat nu exista in fisierul de
programe principale selectate, fm.

242

Daca M02 sau M30 care indica sfarsitul programului nu este specificat in programul
principal, se declanseaza alarma.

(3) fs: Numele fisierului subprogramului

x
x
x
x
x

Inserarea lui fs poate fi omisa cand:

a. nici o comanda de apelare a subprogramului nu este specificata intr-un
program principal
b. subprogramul apelat dintr-un program principal sau dintr-un subprogram
exista in MD1:*.SSB (subprogram de sistem) sau in MD1:*.MSB
(subprogram al producatorului masinii)
c. celelalte subprograme necesare, altele decat SSB si MSB se gasesc in
fisierul de programe principale. Daca fs este specificat, numele
echipamentului si extensia pot fi omise. Setarile curente pentru numele
echipamentului si extensie sunt MD1 respectiv SUB. De aceea, daca tot
este omis, se considera ca nici un fisier nu a fost specificat.
Daca numarul total de subprograme utilizate depaseste 126, se declanseaza alarma.
Daca RTS, care inseamna sfarsitul unui subprogram, nu este specificat, se
declanseaza alarma.
Daca numele subprogramului cerut din domeniul OO000 la OO999 nu exista in
fisierul subprogramului de prelucrare se declanseaza alarma.
Daca numele subprogramului cerut este in afara domeniului OO000 la OO999 si nu
exista in fisierul fs specificat sau in fisierul subprogramului de sistem se
declanseaza alarma
Daca fisierul specificat de fs nu exista, se declanseaza alarma.
(4) n: numarator repetitie

Q: numar de repetitii (specificat de adresa)

Intervalul de setare este de la 1 la 9999 iar 1 se utilizeaza daca inserarea n lipseste.
Daca un numar in afara intervalului 1 pana la 9999 este specificat, se declanseaza o
alarma. Un spatiu ( ) poate fi utilizat in loc de =. = poate fi omis daca este urmat
direct de o valoare numerica.

243

(5) OP : specficatii optionale

a. Specificatii pentru optiunea S

Aceasta nu este o comanda de cautare subprograme

Optiunea S reduce semnificativ timpul necesar de executie a comenzii
PSELECT. Aceasta optiune este efectiva doar pentru programele principale
iar daca o functie de subprogram sau de ramificare este folosita apare o
alarma.
Optiunea S este valida doar pentru metoda de operare B si invalida pentru
metoda A
Pentru a vedea diferenta dintre banda normala (metoda A) si cea de mare
capacitate (metoda B), cu sau fara specificatiile optiunii S, verificati tabelul de
mai jos
b. Specificatii pentru optiunea A

Specificatia pentru optiunea A totdeana selecteaza metoda de rulare A a

programelor independent de metoda de rulare selectata in ecranul MAIN
PROGRAM SELECT (MEMORY MODE)
c. Specificatii pentru optiunea B
Specificatia pentru optiunea B totdeauna selecteaza metoda B de rulare a
programului independent de metoda de rulare selectata in ecranul MAIN
PROGRAM SELECT (MEMORY MODE)
x Cerintele de program in fiecare din metodele de rulare a programului
Articol
Metoda de rulare a programului
Program principal
Subprogram
Limita de
Program biblioteca
dimensiune
program
Program de
planificare

Program de
dimensiune
normala
Metoda A
Dimensiunea
totala a
programului este
2 MB

Program mare
Metoda B
2 GB
Dimensiunea
totala a
programului este
in jur de 1,8 MB

Functie subprogram

Folosibil

Folosibil

Functie de ramificare

Folosibil

Folosibil

Eticheta secventei
sau numarul
secventei

Eticheta secventei
sau numarul
secventei

Destinatia unui salt

specificata in
comanda de
ramificatie

Program principal
Subprogram
Program biblioteca
Program de
planificare

Metoda S
Dimensiunea
totala a
programului este in
jur de 1,8 MB
Nefolosibil
(alarma)
Nefolosibil
(alarma)

244

Limita etichetei de secventa program

principal

Nelimitat

Nelimitat

Nelimitat

*1

*1

Completat
intermediar

Timpul de selectie program

3. Blocul de ramificatie
Functia de ramificatie a programului de planificare, care este identica cu CAPITOLUL 11
punctul Functiile de ramificare (1-1.), este posibila datorita blocurilor GOTO si IF, care
ofera ramificatie neconfitionata, respectiv conditionata.
(1) Blocul GOTO
[Functia]
Blocul GOTO schimba secventele programului neconditionat. Secventa la care se sare
este specificata utilizand un nume de secventa imediat dupa comanda GOTO.
[Format de programare]
Comenzile trebuie specificate in ordinea urmatoare:

(2) Blocul IF
[Functia]
Blocul IF schimba secventele programului conditionat. Daca conditia este adevarat,
secventa sare la alta secventa. Daca este fals, continua pana la urmatoarea oprire.
[Format]
Comenzile trebuie specificate in urmatoarea ordine:

Operatorii de comparatie includ

CAPITOLUL 11 - Functia de ramificatie .

. Pentru detalii, vezi

245

4. Blocul de setare a variabilelor

[Functia]
VSFT trebuie specificat pentru setarea variabilelor utilizand programul de planificare.
[Format]
Comenzile trebuie setate in urmatoarea ordine:

Variabila din stanga: Specificati o variabila comuna, de sistem sau de iesire.

Daca se specifica alta variabila, se declanseaza alarma.
In partea dreapta:
Daca se specifica o variabila de iesire, se declanseaza alarma.
5. Blocul de sfarsit program de planificare
[Functia]
La sfarsitul unui program de planificare, un bloc END trebuie intotdeauna specificat.
Toate blocurile specificate dupa END nu sunt valabile.
[Format]
END

246

CAPITOLUL 13.

ALTE FUNCTII

1.

Caracteristici Masa Indexabila

Pentru specificatii suplimentare axe indexare, sunt disponibile caracteristici indexare 5 grade
si caracteristici indexare 1 grad.
1-1. Comenzi Indexare 5 Grade
[Format Programare]
B sau B.
: Comenzile pot fi precizate in unitati de 5 grade (fractiile zecimale sunt rotunjite) iar gama
programabila este de la 0 la 360 grade.
Retineti ca sistemul de unitati pentru aceasta comanda nu urmareste sistemul de unitati ales
pentru programare.
[Suplimentar]
x
x

Comenzile sunt executata ca valori absolute chiar si in modul incremental.

Directia de rotatie a mesei rotative este precizata prin M15 si M16.
M15 : Rotatie de inaintare (rotatie in sens orar---CW)
M16 : Rotatie inversa (rotatie in sens antiorar---CCW)

Exemplu :
In ilustratia de mai jos, indexarea la fata (b) si apoi indexarea din nou la fata (a) este precizata de seriile
de comenzi indicate mai jos.
M15
B90
M16
B0
x In modul G01, o comanda B trebuie sa fie programata intr-o secventa care sa nu contina alte
comenzi de deplasare pe axe. In acest caz, comanda B este executata la avans rapid (mod G00).
In modul G00, ea poate fi programata cu alte comenzi de deplasare pe axe in aceeasi secventa.

247

1-2.

Comenzi Indexare 1-Grad

[Format de Programare]
B sau B.
: Comenzile pot fi precizate in unitati de 1 grad (fractiile zecimale sunt rotunjite) si gama
programabila este de la 0 la 360 de grade.
Retineti ca sistemul de unitati pentru aceasta comanda nu urmareste sistemul de unitati ales
pentru programare.
[Detalii]
x Comenzile sunt executata ca valori absolute chiar si in modul incremental.
x Directia de rotatie a mesei rotative este precizata prin M15 si M16.
M15 : Rotatie de inaintare (rotatie in sens orar---CW)
M16 : Rotatie inversa (rotatie in sens antiorar---CCW)
Exemplu :
In ilustratia urmatoare, indexarea fetei (b) si apoi indexarea din nou la fata (a) este precizata de
seriile de comenzi indicate mai jos.
M15
B90
M16
B0
x

In modul G01, o comanda B trebuie sa fie programata intr-o secventa care sa nu contina alte
comenzi de deplasare pe axe. In acest caz, comanda B este executata la avans rapid (mod G00).
In modul G00, ea poate fi programata cu alte comenzi de deplasare pe axe in aceeasi secventa.

248

1-3.

Comenzi 0,001 Grade (Optional)

Cu caracteristicile comenzii 0,001o , alegerea este posibila indiferent daca axa este considerata drept axa
de rotatie care permite desemnarea pentru operare in gama pana la 360 de grade, sau tratata similar cu o
axa liniara pentru care gama de operare nu este limitata.
1-3-1. Comenzi Axe de Rotatie
[Format Programare]
B. sau B
Unitati 0,001o (0,0001o) : -360.000B360.000 (-360.0000B360.0000)
Sistemul de unitati se conformeaza la setarile de LUNGIME si UNGHI ale parametrilor NC optionali
(INPUT UNIT SYSTEM).
Programarea este posibila in unitati de 0,001o , 0,0001o , sau 1o.
[Detalii]
x Directia de rotatie a mesei este precizata prin M15 si M16.
M15 : Rotatie de inaintare (rotatie CW-adica rotatie in sensul acelor de ceasornic)
M16 : Rotatie inversa (rotatie CCW-adica rotatie inversa rotatiei acelor de ceasornic)
In modul incremental, directia mesei rotative este determinata asa cum se prezinta mai jos.
Valoare pozitiva a comenzii : Rotatie de inaintare (rotatie CW)
Valoare negativa a comenzii : Rotatie inversa (rotatie CCW)
x

Ca si la axele liniare (X,Y si Z), este posibil avansul de lucru in modul G01, precum si indicarea
prin interpolare liniara cu combinarea axelor liniare.
In acest mod de operare, oricum, pentru determinarea avansului trebuiesc luate in considerare
urmatoarele.
Intr-o secventa in care doar comanda axei B este precizata, F100 inseamna 100 grade/min.
Oricum, daca o comanda de axa B este precizata cu alta comanda de axa in aceeasi secventa,
F100 este interpretata ca 100 mm/min sau 100 inch/min
o Exemplul 1 :
Presupunand ca r in figura din stanga ca ar fi 100 mm, axa B se
roteste cu o valoare de 100 grade/min cand G91 G01 B100 F100
sunt programate.

Viteza actuala de aschiere (viteza pe suprafata piesei in punctul de aschiere) este :

249

100 x 2 x 3,14 x (100/360) = 174 mm/min

o Exemplul 2 :
Daca sunt precizate G91 G01 B360 Z-50 F100.
Distanta de deplasare pe axa este calculata ca:
(360)2 + (-50)2 = 363,456 mm
Avansul este 100 mm/min
Timpul necesar pentru ca axa sa se deplaseze la distanta programata este :
363,456/100 = 3,6 min

1-3-2. Multi-turn Command

[Format de Programare]
B. sau B
Unitate 0,001o (0,0001o) : -0000.999B9999.999 (-9999.9999B9999.9999)
Sistemul de unitati se conformeaza setarilor la LUNGIME si UNGHI ale parametrului NC optional
(INPUT UNIT SYSTEM).
Programarea este posibila in unitati de 0,001o, 0,0001o, sau 1o.
[Detalii]
x

Directia de rotatie este determinata in conformitate la pozitia relativa a punctului tinta cu

respectarea pozitiei curente indiferent de modul de dimensionare (absolut sau incremental).
Atunci cand punctul tinta este localizat in directia in care valorile coordonatelor cresc cu
respectarea pozitiei curente, axa se roteste in directie de inaintare. Daca ea este in directia in care
valorile coordonatelor scad, axa se roteste in directie inversa.
Indicarea lui M15/M16 este ignorata.

Cursele limita (P/N) sunt fixate.

Cursa limita (P) : 9720.000 (9720.0000)
Cursa limita (N) : -9720.000 (-9720.0000)

Daca valoarea coordonatei pozitiei curente este actualizata la o valoare in gama de la 0 la

359,999 grade cand se reseteaza NC este determinat conform cu setarea ROUNDING
PROCESSING IS CARRIED OUT WHEN CONTROL IS SET a parametrului axei de rotatie.

250

2.

COMENZI UNGHIULARE

[Functie]
O comanda unghiulara permite unui punct tinta sa fie definit de valoarea coordonatei unei axe intr-un
plan precizat si unghiul unei linii facut cu axa orizontala.
[Format Programare]
AG =
: Unghi (unitate : grad)
Unitatea unei comenzi de unghi poate fi schimbata prin setarea pe LUNGIME si UNGHI a
parametrului optional NC (INPUT UNIT SYSTEM).
Este posibila precizarea unei valori negative.
x
N1
N2

In planul XY
G00
G01

X100 Y100
X200 AG=30

Acesta este echivalentul comenzii

N2 G01 X200 Y157.735

[Suplimentar]
Daca o comanda unghiulara este folosita pentru a defini un punct, nu precizati amandoua axele
planului precizat. Precizati doar o singura axa.

251

3.

COMANDA PENTRU ANULAREA MANUALA A VALORII DEPLASARII

[Functie]
Comanda pentru anularea manuala a valorii deplasarii anuleaza distanta totala miscata prin
interventie manuala in timpul operarii automate printr-o comanda din program fara a folosi
comutatoare de pe panoul de operare.
Functia pentru anularea manuala a valorii deplasarii actualizeaza valorile coordonatei fara a misca in
mod curent axele.
[Format Programare]
MITCAN
Se urmeaza doua sabloane de programare. Retineti ca poate fi precizata o comanda de salt peste o
secventa.
x Fara un numar secventa (eticheta)
MITCAN
x Cu un numar secventa (eticheta)
N***MITCAN
Operare
(1) Atunci cand este executata comanda pentru anularea manuala a valorii deplasarii, valoarea
deplasarii manuale este anulata, iar datele pentru pozitia curenta a masinii sunt luate ca valoare
calculata. In aceasta operatie, nu are loc in mod curent o miscare de axa.
Exemplu:
x

Inainte de anularea valorii deplasarii manuale

100
+
500.0
(Valoarea deplasarii manuale)
(Valoare calculata)
Dupa anularea valorii deplasarii manuale
0.0
+
(Valoarea deplasarii manuale)

=
600.0
(Date despre pozitia curenta)

600.0
=
600.0
(Valoarea calculata) (Date despre pozitia curenta)

(2) Daca este precizata o comanda de deplasare axe in mod incremental (G91) imediat dupa anularea
valorii deplasarii manuale, ea este executata ca o valoare incrementala cu respectarea comenzii
precizate anterior.
x
Exemplul 1:
N100
N101
N102

Presupunand ca valoarea deplasarii manuale este X=5-, Y=5- si Z=0

G90 G0
X400 Y300 Z0
MITCAN
G91 X20

252

N103
Y10
x Deplasarile pe axe
N100/N101 (X,Y,Z)=(450,350,0)
N102
(X,Y,Z)=(420,350,0)
N103

(X,Y,Z)=(420,310,0)

x Operare
N100 Pozitionarea este executata la (X,Y,Z)=(450,350,0) in sistemul de coordonate de
lucru.
Valoarea comenzii si valoarea calculata sunt amandoua (X,Y,Z)=(400,300,0)
N101 Valoarea calculata este actualizata la (X,Y,Z)=(450,350,0)
N102 Pozitionarea este executata la (X,Y,Z)=(420,350,0) in sistemul de coordonate de
lucru.
Valoarea comenzii este (X,Y,Z)=(420,300,0)
Valoarea calculata este (X,Y,Z)=(420,350,0)
N103 Pozitionarea este executata la (X,Y,Z)=(420,310,0) in sistemul de coordonate de
lucru.
Valoarea comenzii este (X,Y,Z)=(420,310,0)
Valoarea calculata este (X,Y,Z)=(420,310,0)
Pozitionarea este executata la pozitia in care valoarea deplasarii manuale este adaugata la
valoarea calculata. Asta inseamna ca axele se deplaseaza de la pozitia calculata anterior in
conformitate cu comanda precizata cu valoarea deplasarii manuale adaugata la valoarea
comenzii.
x Exemplul 2 : Presupunand ca
Valoarea deplasarii manuale este X=50, Y=50 si Z=0
Pozitia de schimbare a sculei este X=700, Y=0, Z=0
N100
N101
N102
N103
x

G90 G0
M06
MITCAN
G91 X20

Y10

Deplasarile pe axe

N100
N101/N102
N103
x

X400 Y300 Z0

(X,Y,Z)=(450,350,0)
(X,Y,Z)=(700,0,0)
(X,Y,Z)=(420,310,0)

Operare

253

N100 Pozitionarea este executata la (X,Y,Z)=(450,350,0) in sistemul de coordonate de

lucru.
Valoarea comenzii si valoarea calculata sunt amandoua (X,Y,Z)=(400,300,0)
N101 Pozitionarea este executata la pozitia de schimbare a sculei (X,Y,Z)=(700,0,0)
Valoarea comenzii este (X,Y,Z)=(400,300,0)
Valoarea calculata este (X,Y,Z)=(650,-50,0)
N102 Valoarea calculata este actualizata la (X,Y,Z)=(700,0,0)

N103 Pozitionarea este executata la (X,Y,Z)=(420,310,0) in sistemul de coordonate de

lucru.
Valoarea comenzii este (X,Y,Z)=(420,310,0)
Valoarea calculata este (X,Y,Z)=(420,310,0)
[Detalii]
x

O alarma se declanseaza in cazul in care comanda de anulare a deplasarii manuale

(MICAN) este executata in mod de compensare a razei la varful sculei sau in modul
de reglare 3D.
x Inainte de executarea secventei re-start, valoarea deplasarii manuale trebuie anulata.
Retineti ca valoarea deplasarii manuale nu poate fi anulata daca comanda MITCAN
este precizata in blocul in operare secventa re-start sau blocul pentru secventa se
restarteaza.
x Numai numarul secventei (eticheta secventei) si comanda de sarire peste o secventa
pot fi precizate inainte de comanda MITCAN.
x Comanda MITCAN trebuie sa fie precizata fara alte comenzi in aceeasi secventa.
Exemplu :
N100 MITCAN

X100 Y0
Aceste comenzi sunt neglijate

254

CAPITOLUL 14.
1.

MANAGEMENTUL DOCUMENTELOR

Documente

(1) Programele sunt executate dupa ce au fost inmagazinate in memoria CN.

(2) Memoria are un spatiu de inmagazinare de 2 GB si poate stoca un numar de programe in acelasi
timp.
(3) Pentru usurarea lucrului cu programele inmagazinate, fiecare este stocat in fisierele respective cu
nume diferite. Acest lucru este similar cu pastrarea documentelor in dosare, dulapioare sau
cabinete.
Urmatoarea figura arata imaginea sistemului de management al documentelor.

(4) Sistemul de management al documentelor este compus din urmatoarele trei tipuri :
x Memorie (banca de date)
Aceasta corespunde unui dulapior sau cabinete unde datele sunt inmagazinate in unitati de
documente.

255

x
x

2.

Diverse fisiere
Fiecare dosar consta din mai multe fise sau caiete de bilant.
Numele sau numarul programului
Numarul programului sau numele corespund pentru documente individuale. (lista de operatii)
Diverse Documente

Documentele pot fi echivalente cu paginile unui document sau cu caietele de bilant, si fiecare
document pentru acelasi tip de semifabricat are desemnat un nume (file name), care consta din
numele documentului principal si o extensie.
Un nume de document trebuie sa contina pana la 16 caractere alfanumerice incluzand un cod minus
si incepand cu o litera din alfabet. O extensie trebuie sa contina 3 caractere ce incep cu o litera,
sparat de numele documentului printr-un punct (.) intre ele.
Tipuri de documente :
x
x
x
x
x
x

Document principal de program : [numele documentului]. MIN

Document subprogram : [numele documentului].SUB
Document subprogram de sistem : [numele documentului]. SSB
Document subprogram de producator : [numele documentului].MSB
Document program din biblioteca : [numele documentului].LIB
Document program planificat : [numele documentului].SDF

(1) Document principal de program

Acesta este un document care cuprinde programele principale
Documentul principal de program poate fi utilizat pentru inregistrarea subprogramelor care sunt
apelate din campul de programe principale din el.
Exemplu :
(2) Document subprogram
Acesta este un document cu subprograme
Atunci cand ciclul de prelucrare este urmarit cu programele din acest document, este necesara
precizarea numelui subprogram din programele alese.
(3) Document subprogram de sistem
Subprogramele, cand sunt apelate si folosite, trebuie intotdeauna sa fie precizate prin alegerea
programului. Atunci cand se foloseste un subprogram din subprogramele de sistem, nu este necesar
sa precizati subprogramul prin alegerea programului.
(4) Document subprogram de producator
Acest document este tratat in aceeasi maniera ca un document subprogram de sistem. In acest
document sunt introduse subprogramele realizate de constructorul de masini unelte pentru astfel de
automatizare.

256

(5) Document program din biblioteca

In general, pentru folosirea unui subprogram in modul de operare MDI se introduce numarul de
subprogram dorit cum ar fi CALL O100, programul principal care a apelat acest subprogram trebuie
sa fie selectat in avans.
Prin introducerea subprogramelor care sunt deseori apelate in modul de operare MDI in documentul
program din biblioteca, ele pot fi apelate foarte usor.
(6) Document program planificat
Programul planificat executa in mod automat prelucrari pentru diferite tipuri de semifabricate
utilizand succesiv mesele paletabile sau alte dispozitive de automatizare fara ajutorul modificarii
setarilor de catre operator. In acest program planificat, puteti preciza ordinea de executare pentru
cateva programe principale.

257

CAPITOLUL 15 ANEXE
Anexa 1. Tabel cu coduri G
CODUL G

G00 ***
G01 ***
G02
G03

G04 **
G05
G06
G07
G08
G09 **
G10 *
G11
G12
G13
G14
G15
G16 **
G17 ***
G18 ***
G19 ***
G20 **
G21 **
G22 ***
G23 ***
G24
G25
G26
G27
G28
G29
G30 **
G31
G32
G33
G34
G35
G36
G37
G38
G39

GRUPUL G

18
3

4
5
15
6

16
17

CONTINUT

Deplasare cu avans rapid

Interpolare liniara cu avans de lucru
Interpolare circulara in sensul acelor de ceasornic cu avans de lucru
(CW) (prelucrare elicoidala)
Interpolare circulara in sensul invers acelor de ceasornic cu avans de
lucru (CCW) (prelucrare elicoidala)
Temporizare

Oprire exacta
Anulare G11
Deplasare paralela si rotire a sistemului de coordonate

Selectarea sistemului de coordonate de lucru (modal)

Selectarea sistemului de coordonate de lucru (secvential)
Selectare planul X-Y
Selectare planul Z-X
Selectare planul Y-Z
Confirmare introducere date in inch
Confirmare introducere date in metric
Limita de cursa programabila activata
Limita de cursa programabila dezactivata

Pozitionare in origine
Functie salt

258

G40 *
G41
G42
G43 *
G44
G45
G46
G47
G48
G49
G50 *
G51
G52
G53 ***
G54
G55
G56 ***
G57
G58
G59
G60
G61
G62
G63
G64 *
G65
G66
G67
G68
G69
G70
G71
G72
G73
G74
G75
G76
G77
G78
G79
G80*
G81
G82
G83
G84
G85
G86
G87

7
8

Anularea compensarii de raza

Compensare raza la varf: stanga
Compensare raza la varf: dreapta
Compensare 3D anulata
Compensare 3D activata

Anulare maririi si micsorarii geometriei

Activarea maririi si micsorarii geometriei

1
14
19

Anularea compensarii de lungime de scula

Compensare de lungime de scula axa X
Compensare de lungime de scula axa Y
Compensare de lungime de scula axa Z
Compensare de lungime de scula axa 4
Compensare de lungime de scula axa 5
Compensare de lungime de scula axa 6
Pozitionare unidirectionala
Modul de oprire exacta
Oglindire programabila

14

Modul de prelucrare (Anulare G61)

21

Destinatia nivelului de intoarcere M53

11

Ciclu fix de prelucrare gauri adanci la viteza mare

Ciclu fix de filetare inversa

11

Ciclu fix de alezare fina

11

Ciclu fix modal

Ciclu fix de gaurire
Ciclu fix de gaurire
Ciclu fix de prelucrare gauri adanci
Ciclu fix de filetare
Ciclu fix de alezare
Ciclu fix de alezare
Ciclu fix de alezare inversa

10

259

G88
G89
G90 ***
G91 ***
G92
G93
G94 ***
G95 ***
G96
G97
G98
G99
G101
G102
G103
G104
G105
G106
G107
G108
G109
G110
G111
G112
G113
G114
G115
G116
G117
G118
G119
G120

11
12
20

Ciclu fix de alezare

Programare dimensionala absoluta
Programare dimensionala incrementala
Setarea sistemului de coordonate de lucru
Programare avans pe minut mm/min
Programare avans pe rotatie mm/rot.
Programare cu viteza de aschiere constanta
Anulare programare cu viteza de aschiere constanta

Comanda macro pentru codul G

32

G174
G175

78

Anulare prelucrare cilindrica laterala

Activare prelucrare cilindrica laterala

G186
G187

66

Anularea controlului tolerantei

Activarea controlului tolerantei

G274
G284

11
11

Filetare sincronizata, ciclu de filetare inversa

Filetare sincronizata, ciclu de filetare

*
**
***

:A fost deja setat la pornirea masinii

:Valid numai in secventa specificata
:Poate fi setat de un parametru pentru conditii initiale

260

Anexa 2. Tabel cu coduri mnemonice

Cod mnemonic
NOEX
CALL
RTS
MODIN
MODOUT
GOTO
IF
RTMCR
RTMDI
OMIT
RSTRT
LAA
ARC
GRDX
GRDY
DGRDX
DGRDY
SQRX
SQRY
BHC
FMILR
FMILF
PMIL
PMILR
RMILO
RMILI
MSG
NMSG
NCYL
COPY
COPYE

CHFC
CHFR

Grup
34
27

28

29

30

31

35
36
39

Specificatii
Specifica secventa care este numai citita nu si executata
Subprogram, apelare simpla
Subprogram, cod de sfarsit
Subprogram, apelare dupa modul de pozitionare pornit
Subprogram, apelare dupa modul de pozitionare oprit
Comanda de ramificatie, salt neconditionat
Comanda de ramificatie, salt conditionat (6 tipuri)
Procesare macro de sfarsit (folosit numai in sistem)
Procesare MDI de sfarsit (folosit numai in sistem)
Functie de calculare a coordonatelor, Omit
Functie de calculare a coordonatelor, Restart
Functie de calculare a coordonatelor, linie la unghi
Functie de calculare a coordonatelor, arc
Functie de calculare a coordonatelor, grila X
Functie de calculare a coordonatelor, grila Y
Functie de calculare a coordonatelor, grila dubla X
Functie de calculare a coordonatelor, grila dubla Y
Functie de calculare a coordonatelor, patrat X
Functie de calculare a coordonatelor, patrat Y
Functie de calculare a coordonatelor, gaura circulara pentru bulon
Aria prelucrarii, frezare frontala (ebos)
Aria prelucrarii, frezare frontala (finitie)
Aria prelucrarii, frezare cavitati (zigzag)
Aria prelucrarii, frezare cavitati (spiral)
Aria prelucrarii, frezare circulara (exterior)
Aria prelucrarii, frezare circulara (interior)
Afisare mesaj
Revenire la ecranul original
Ciclu fix, fara ciclu de miscare pe axe
Copiaza, valoarea initiala a deplasarii paralele sau rotirii sistemului
de coordonate
Copiaza, valoare incrementabila a deplasarii paralele sau rotirii
sistemului de coordonate
Unghiul arbitrar de tesire
Unghiul arbitrar de tesire (racodare)

261

Anexa 3. Tabel cu coduri auxiliare M

CODUL
M

Grup

Oprire program

M00
1
M01
M02

18

M03

M04

CONTINUT

Oprire optionala
Sfarsitul programului
Pornirea arboreului principal
(sensul acelor de ceas)

Pornirea arboreului principal

(sensul invers acelor de ceas

Temporizare de
executie (miscarea
axelor)

Dupa
Dupa

Modal/
secvential

Secventa
Secventa

Dupa

Secventa

In acelasi timp

Modal

In acelasi timp

Modal

Dupa

Modal

Dupa
In acelasi timp
In acelasi timp

Secventa
Modal
Modal

Dupa

Modal

Dupa

Modal

In acelasi timp

Modal

In acelasi timp

Modal

In acelasi timp

Secventa

Dupa

Modal

Dupa

Modal

Dupa

Modal

Dupa

Modal

Dupa

Modal

Dupa

Secveta

In acelasi timp

Modal

Oprire arbore principal

M05
M06
M07
M08

3
8
10

M09

24

M10
M11
M12
M15
M16

30
22
5

M17

M19

M20
M21
M22
M23
M24
M25
M26
M27
M30
M32

31
32
33
35
18
38

Schimbarea sculei
Amestec ulei-aer PORNIT
Lichid de racire PORNIT
Lichid de racire OPRIT
(M07,08,12,50,51,59 OPRIT)
Blocare axa A
Deblocare axa A
Suflare cu aer span PORNIT
Indexare axa 4-a CW
Indexare axa 4-a CCW
Indexare cap brosa CCW

Orientare arbore principal

(Inainte)
Blocare axa B
Deblocare axa B
Blocare axa Y
Deblocare axa Y
Blocare axa Z
Deblocare axa Z
Blocare axa C
Deblocare axa C
Sfarsitul programului
Usa antiimproscare inchisa
Usa antiimproscare deschisa

Observatii

Oprire rotatie
si emulsie
(setare
parametru)
Resetare CN
Roteste
arborele in
sens invers
orar cand e
vazut dinspre
piesa
Roteste
arborele in
sens orar
cand e vazut
dinspre piesa

Comanda
numai pentru
M73-M76

262

M33
M40
M41
11

Nivel mare/mediumare/mediu-mic/mic
Nivel mare/mediumare/mediu-mic

M42

Nivel mare/mediu-mare

M43
M44

Nivel mare
AAC(F) Urmatoarea
conectare anulata
AAC(F) Pregatire pentru
schimbare de conectare
AAC(F) Fara conectare
ulterioara
AAC(F) Fara conectare
ulterioara
AAC(T) Urmatoarea
conectare anulata
AAC(F) Pregatire pentru
schimbare de conectare
Emulsie prin scula, presiune
scazuta PORNIT
Emulsie prin scula, presiune
ridicata PORNIT

M45
M46
M47
M48
M49

38

M50

M51

M52

23

12

M53
M54

M57
M58
M59
M60

13

34
25
4

M62
M63
M64
M65

21

Nivel de intoarcere in ciclu

fix, limita superioara
Nivel de intoarcere in ciclu
fix, nivel specificat
Nivel de intoarcere in ciclu
fix, nivel de punct R
Blocare axa W
Deblocare axa W
Suflare aer PORNIT
Commanda de schimbate
palet
Pregatire de schimbare scula
la arbore vertical
Nici o scula urmatoare
pentru ATC
Ciclu de intoarcere scula
urmatoare
Pregatire ATC

In acelasi timp

Secventa

Gama de
viteze a
arborelui
principal

F: Tip podea
T: Tip masa
In acelasi timp

Secventa

In acelasi timp

Modal

In acelasi timp

Modal

Secventa

In acelasi timp

Modal

Dupa

Modal

In acelasi timp

Modal

Dupa

Secventa

Dupa

Modal

In acelasi timp

Secventa

263

M66

M67

14

M68
M69
M70
M71

M72
M73
M74
M75

15

M76
M77

M78
M79
M81
M82
M83
M84
M85
M87
M88
M89
M90
M91

27

Schimbari continuui de scule

intre arborii vertical si
orizontal (aceeasi scule)
Schimbari continuui de scule
intre arborii vertical si
orizontal (scule diferite)

Blocare scula la arborele

vertical
Deblocare scula la arborele
vertical
Schimbare manuala a sculei
Schimbare de scula
conectare manuala
Pregatire schimbare scula
arbore orizontal
Cap revolver, pozitia din fata
Cap revolver, pozitia din
stanga
Cap revolver, pozitia din
spate
Cap revolver, pozitia din
dreapta
Schimbare de scula arbore
orizontal
Blocare scula arbore
orizontal
Deblocare scula arbore
orizontal
Pozitionare automata 1 axa
W
Pozitionare automata 2 axa
W
Pozitionare automata 3 axa
W
Pozitionare automata 4 axa
W
Pozitionare automata 5 axa
W
Amestec ulei-aer/ suflare aer
PORNIT
Colector praf PORNIT
Colector praf OPRIT
Amestec ulei-aer la arbore
vertical pornit
Suflare aer la gaura de
filetare

Dupa

Secventa

Dupa

Modal

Dupa
Dupa

Secventa
Secventa

Dupa

Modal

Dupa

Secventa

Dupa

Secventa

Dupa

Modal

Dupa

Secventa

Dupa

Secventa

In acelasi timp

Modal

In acelasi timp

Modal

In acelasi timp

Modal

Valid pentru
M90, 91 si 98

Inchis de
M90

264

M98
M115
M116
M118

M119
M120
M130

9
M131

M132
M133
M134
M135

37

16

M136
M137

17

M140
M141

39

Conditii orientare arbore

avans de prelucrare
INACTIV

Un singur bloc invalid

Un singur bloc valid
Corectia vitezei arborelui
invalida
Corectia vitezei arborelui
valida
Corectia avansului invalida
Corectia avansului valida

Oprirea deplasarilor invalid

Oprirea deplasarilor valid

Detectare supraincarcare
arbore invalid
Detectare supraincarcare
arbore valid

M142

M143

M144
M145

Amestec ulei-aer la arbore

orizontal pornit
Masa rotativa axa 5-a CW
Masa rotativa axa 5-a CCW
Orientare arbore (inapoi)
Orientare arbore (inainte /
inapoi)
Dus de lucru pornit
Conditii orientare arbore
avans de prelucrare ACTIV

19

Avans senzor de masurare

scula
Retragere senzor de
masurare scula

In acelasi timp

Modal

In acelasi timp

Modal

In acelasi timp

Modal

In acelasi timp

Modal

In acelasi timp

Modal

In acelasi timp

Modal

In acelasi timp

Modal

In acelasi timp

Modal

In acelasi timp

Modal

In acelasi timp

Modal

Dupa

Modal

Avansul de
lucru (G01,
G02, G03)
este activ
daca arborele
se roteste
Avansul de
lucru (G01,
G02, G03)
este inactiv
daca arborele
nu se roteste

265

Specificatii grup emulsie

Arbore vertical
Specificatii grup emulsie
Arbore orizontal
Specificatii grup emulsie,
grup 3
Specificatii grup emulsie,
grup 4

M150

M151

M152

In acelasi timp

Modal

M153
M154
M155

20

M157
M158
M159
M160
M161
M163

M165

M166
M170
M171
M172

M173
M176
M177

M178
M179
M181
M182
M183
M184
M186

38

Suflare cu aer INACTIV (la

masurare)
Suflare cu aer ACTIV (la
masurare)
AAC Nici o scula urmatoare
AAC Scula urmatoare
stearsa
AAC Pregatire scula
urmatoare
PPC Incarcare palet
PPC Descarcare palet
Scula lunga, fara scula
urmatoare
Scula lunga, pregatire pentru
schimb de scula
ATC Specificatiile modului de
intoarcere scula activa in
magazie
AAC (F) Schimbarea
conectarii
AAC (F) Schimbarea
conectarii
Scula lunga, comanda
schimbare scula
AAC (2 st) Schimbarea
conectarii
Mod colectare praf, suflare
aer
Conectare unghiulara,
schimbare scula
Mod colectare praf, pornit
Mod colectare praf, oprit

Comanda M externa
Comanda M externa
Comanda M externa
Comanda M externa
Comanda M externa

Dupa
In acelasi timp

Modal

Dupa

Secventa

Dupa

Secventa

In acelasi timp

Secventa

In acelasi timp

Secventa

Specificatiile
de pe
capacul de
siguranta.

F: Tip podea
T: Tip masa
Dupa

Secventa

Tip coloana
In acelasi timp

Secventa

In acelasi timp

Secventa

In acelasi timp

Modal

In acelasi timp

Secventa

ATC

Cand este
setat 1 pentru
parametrul
utilizatorului,
este furnizat

266

M187
M188

Comanda M externa
Comanda M externa

M190

Pozitionare automata 1 axa

W
Pozitionare automata 2 axa
W
Pozitionare automata 3 axa
W
Pozitionare automata 4 axa
W
Pozitionare automata 5 axa
W
Pozitionare automata 6 axa
W
Pozitionare automata 7 axa
W
Pozitionare automata 8 axa
W
Pozitionare automata 9 axa
W
Pozitionare automata 10 axa
W

M191
M192
M193
M194
M195
M196
M197
M198
M199

un semnal
extern M
dupa miscare
axelor
Pentru
specificatiile
pozitionarii
axei W pe 10
nivele

Dupa

Secventa

267

Starea commandata a urmatoarelor coduri M poate fi afisata in campul pentru coduri M

(bloc)
M03, 04, 05, 19
M06, 77
M07
M10, 11
M15, 16
M17
M20, 21
M22, 23
M24, 25
M40 - 43
M53, 54
M57, 58
M63, 64, 65
M73 - 76
M81 - 85
M60, 160, 161
M115, 116
M130, 131
M132, 133
M134, 135
M136, 137
M138, 139
M140, 141
M150 -153

M08
M12
M13, 14, 18, 32 - 37, 48, 49, 181 -185
M26, 27
M30
M50, 51
M52
M59
M66, 67
M144, 145
M154, 155
M201 - 210
M254

Nota:In coloana codului M este afisata starea modala a pana la 26 coduri M

268

Anexa 4. Tabel cu variabilele locale rezervate

ABS

DGRDX

GRDY

NOT

RTMDI

AND

DGRDY

GRER

OR

RTI

AG

DIN

GROF

PCIR

RTS

ARC

DRAW

GRON

PMIL

SAVE

ATAN

DROUND

GRSK

PMILR

SIN

ATAN2

EIN

GRST

PRINT

SPRINT

BCD

EMPTY

GT

RCIRI

SQRT

BHC

EQ

HA

RCIRO

SQRX

BIN

EOR

HB

RMILI

SQRY

CALL

FA

HC

RMILO

TAN

CLEAR

FB

IF

RH

TLCO

COPY

FC

LAA

ROUND

TLFR

COPYE

FIX

LE

RP

TLFOFF

COS

FMILF

LPRINT

RQNFL

TLFON

DA

FMILR

LT

RS

TLOK

DB

FUP

MITCAN

RSQCO

TN

DC

GE

MOD

RSQRI

DEF

GOTO

MODIN

RSQRO

DELETE

GRCI

MODOUT

RSTRT

DFIX

GRCV

MSG

RT

DFUP

GRDX

NE

RTMCR

Anexa 5. Tabel cu variabilele de sistem

VARIABILE de sistem
Punct de zero

corectie scula lungime

corectie scula diametru

Valaloare sfarsit de cursa

(directie pozitiva )
(parametrul utililzator)
Valaloare sfarsit de cursa
(directie NEGATIVA )

Format

INTERVALUL
DE SETARE

VZOF*
[expresie]

099999.999

VTOFH
[expresie]

0 999.999

VTOFD
[expresie]

0 999.999

Simbol
Nr sistemului
de coordonate
de lucru
Numarul
corectie
lungime scula
Numarul
corectie raza
scula

Citit/Scris
R/W

Conversie
inch/mm

R/W

Convertit
automat

R/W

Convertit
automat

R/W

Convertit
automat

VPSL*

099999.999

R/W

Convertit
automat

VNSL*

099999.999

R/W

Convertit
automat

269

(parametrul utililzator
Data de compesare mers
in gol
In pozitie pe latime
In pozitie pe latime pentru
origine
Punctul de zero in
sistemul de coordonate al
masinii
Sfarsit de cursa
programabil (directie
pozitiva)(parametru
utilizator)
Sfarsit de cursa
programabil (directie
negativa) (parametru
utilizator)
Pozitia originii
Datele punctului de
contact senzor
Pentru comunicatii cu
echipament automat
Valoare calculata
Date pozitie actuala
Numar sistem coordonate
activ
Numat scula activa
Numar scula urmatoare
Numar sisteme de
coordonate, setarea
datelor sculelor
Specificatiile codului
pentru subprograme
Blocare masina
Unghi de vedere 3D, H
Unghi de vedere 3D, V
Control imprimanta
Specificatii rezultate
deciziei automate 1
Specificatii rezultate
deciziei automate 2
Numar masurare
Control imprimanta

Convertit
automat
Convertit
automat
Convertit
automat

VBLC*

0-1.000

R/W

VINP*

0-1.000

R/W

VHPI*

0-1.000

R/W

VMOF*

099999.999

R/W

Convertit
automat

VPPL*

099999.999

R/W

Convertit
automat

VNPL*

099999.999

R/W

Convertit
automat

VHPP*
[expresie]

099999.999

VSAP*

099999.999

VNCOM
[expresie]

Binar 8biti
(1 byte)

1-32

R/W
R/W

1-4

R/W

Convertit
automat
Convertit
automat
Convertit
automat
Convertit
automat
Convertit
automat

VRCO*

Citit

VAPA*

Citit

VACOD

Citit

Neschimbat

VATOL
VNTOL

Citit
Citit

Neschimbat
Neschimbat

VSPCO

Citit

Neschimbat

VSPSB

Citit

Neschimbat

VMLOK
VGRH
VGRv

Citit
Citit
Citit

Neschimbat
Neschimbat
Neschimbat

R/W

Neschimbat

R/W

Neschimbat

R/W

Neschimbat

R/W
R/W

Neschimbat
Neschimbat

VPCNT
VOK1
VOK2
VNUM
VINTG

Binar 8biti
(1 byte)
Binar 8biti
(1 byte)
Binar 8biti
(1 byte)
0-9999
099999.999

270

Control imprimanta
Numat scula activa
Numar scula urmatoare
Lungime scula / indicator
detectare spargere scula
Valoare conectare in
functie de avans
(parametrul CN optional)
Desemnarea culori grafic
Unitati program sistem
Indicator de secventa de
intoarcere
Contor ore
Contor lucru
Numarul parametrului de
monitorizare al cuplului
filetarii sincronizate
Parametrului de
monitorizare al filetarii
sincronizate
Numarul parametrului de
monitorizare al
suprasarcinii arborelui
Parametrul de
monitorizare al controlului
arborelui
Parametrul de setare al
avansului
Valoarea de setare a
parametrului maxim
Parametrul datelor de
accelerare/decelerare
Executa cod G

Binar 8biti
(1 byte)
0-65535
0-65535
Binar 8biti
(1 byte)

R/W

Neschimbat

R/W
R/W

Neschimbat
Neschimbat

R/W

Neschimbat

VFDMX

0-2000

Citit

Neschimbat

VGCLR

0-9
Binar 8biti
(1 byte)
Binar 8biti
(1 byte)

R/W

Neschimbat

R/W

Neschimbat

R/W

Neschimbat

R/W

Neschimbat

R/W

Neschimbat

R/W

Neschimbat

Citit

Neschimbat

R/W

Neschimbat

VPRT
VTLCN
VTLNN
VFST

VINCH
VRSTT

a: 1-5
b: 1-2
a: 1-5
b: 1-2

VDTIM
[a,b]
VWRK
[a,b]
VTMNO

1-5
1-5

VTMDT
[expresie]
VSLNO

1-5
a:1-5

VSLDT
[a,b]
VPF1F
[expresie]
VPF1M
[expresie]
VPF1C

b:1-3
0-4000.000
0-4000.000

1-9
1-9

0-4000.000

R/W
R/W

Neschimbat
207
Convertit
automat
Convertit
automat

R/W

Neschimbat

Citit

Neschimbat

Citit

Neschimbat

Citit

Neschimbat

Citit

Neschimbat

Executa cod S

VGCOD
[expresie]
VMCOD
[expresie]
VSCOD

Executa cod F

VFCOD

Citit

Neschimbat

Executa cod D

VDCOD

Citit

Neschimbat

Executa cod H

VHCOD

Citit

Neschimbat

Starea imaginii oglinda

VMRI

Citit

Neschimbat

Executa cod M

1-96

Citit

1-64

271

Contor minute pentru ore

VPMNT

Citit

Neschimbat

Contor minute

VRMNT

Citit

Neschimbat

Contor ore pentru date

VPHUR

Citit

Neschimbat

Contor ore

VRHUR

Citit

Neschimbat

Contor zile

VQDAT

Citit

Neschimbat

VMSF*

Citit

Neschimbat

Marime deplasare
manuala
Numar scule din magazie

VSPTN

Citit

Neschimbat

Parametru PPC

VPPCP

Citit

Neschimbat

Numar palet PPC

VPLNO
VPLDT
[expresie]

Citit

Neschimbat

Citit

Neschimbat

Citit

Neschimbat

Citit

Neschimbat

R/W

Neschimbat

R/W

Neschimbat

R/W

Neschimbat

R/W

Neschimbat

R/W

Neschimbat

R/W

Neschimbat

R/W

Neschimbat

R/W

Neschimbat

R/W

Neschimbat

R/W

Neschimbat

R/W

Neschimbat

Bitul datelor parametrului

PPC
Cod M de pozitionare
automata pe grila
Numar atasament activ
Date exploatere scule
Numar grup scule
Date exploatere scule
Mod monitorizare durata
de viata a sculelor
Date exploatere scule
Indicator OK/NG
Date exploatere scule
Indicator durata de viata
Date exploatere scule
Al doilea numar de
corectie scula
Date exploatere scule
Al treilea numar de
corectie scula
Date exploatere scule
Setarea datelor de durata
de viata scula
Date exploatere scule
Contor date durata de
viata scula
Numar scula MOP (proces
de monitorizare a
operatiei)
Control MOP 1
Control MOP 2

1-12

VECWM
VATNT
VTLD1
[expresie]

0-255

VTLD2
[expresie]

0-9

VTLD3
[expresie]

0-255

VTLD4
[expresie]

0-255

VTLD5
[expresie]

0-320

VTLD6
[expresie]

0-320

VTLD7
[expresie]

0-32767

VTLD8
[expresie]

-32768-32767

VMPT

0-9

VMPC1
VMPC2

Binar 8biti
(1 byte)
Binar 8biti

Numar
exploatare
scule
Numar
exploatare
scule
Numar
exploatare
scule
Numar
exploatare
scule
Numar
exploatare
scule
Numar
exploatare
scule
Numar
exploatare
scule
Numar
exploatare
scule

272

(1 byte)
Control MOP 3
Control MOP 4
Control MOP 5
Date intrare/iesire (I/O
intrare)
Date intrare/iesire (I/O
iesire)

VMPC3
VMPC4
VMPC5

Binar 8biti
(1 byte)
Binar 8biti
(1 byte)
Binar 8biti
(1 byte)

VIRD
[expresie]
VORD
[expresie]

Indentificator
Indentificator

R/W

Neschimbat

R/W

Neschimbat

R/W

Neschimbat

Citit

Neschimbat

Citit

Neschimbat

*:Reprezinta numele axelor cum ar fi X,Y si Z

273

LIST OF PUBLICATIONS

Publication No.
5228-E

Date
April 2005

Edition
1st

This manual may be at variance with the actual product due to specification or
design changes.
Please also note that specifications are subject to change without notice.
If you require clarification or further explanation of any point in this manual, please
contact your OKUMA representative.