Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Enciclopedia Lumii Vii 807pg
Enciclopedia Lumii Vii 807pg
()VI
www.dacoromanica.ro
TUDOR OPRIS
www.dacoromanica.ro
Coperta:
MARCEL DANESCU
Copyright, 2006:
EDITURA GARAMOND
ISBN: 973-9140-71-8
www.dacoromanica.ro
TUDOR OPRIS
ENCICLOPEDIA
LUMII VII
EDITURA GARAMOND
BUCURESTI, STRADA MITROPOLIT ANDREI SAGUNA, NR. 71
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
IN CHIP DE PREFATA
Prin 1941, la varsta de 14 ani, Tudor Opri era un copil minune" al botanicii romaneti. Episo-
dul intalnirii noastre 1-am evocat in prefata pe care am scris-o cartii sale Mari le prietenii din
nature ", aparuta in 1982. M-au uimit atunci vastitatea cunotintelor sale, uurinta i exactitatea cu
care determina plantele, maturitatea i originalitatea gandirii sale tiintifice.
Un joc al destinului a facut ca acest preadolescent, nascut pentru a fi tin mare naturalist, sa-i
schimbe brusc optitmea la sfaritul liceului. La momentul alegerii carierei, vocatia literara s-a
dovedit a fi mai putemica, pasiunea sa din copilarie trecand pe plan secundar i devenind un hobby.
Din fericire tradarea" nu a fost totals i ireductibila, intrucat, dei doctor in filologie, distins profesor, poet, istoric literar, animator inegalabil al tinerelor talente scriitoriceti, Tudor Opri nu i-a
parasit niciodata pasiunea biologics. Dupe 1949, a fost unul din primii custozi onorifici ai monumentelor naturii din Romania, mai tarziu, in 1972, participant la Congresul mondial din Stockholm,
al apararii mediului ambiant, secretar general at Societatii pentru raspandirea tiintei i culturii,
lasand in urma lui, pana in prezent, mai bine de 30 de titluri de beletristica tiintifica, adevarate bijuterii ale genului, unele din ele premiate, traduse i bine primite in tail i peste hotare, sute i sute
emisiuni radio-TV i de pasionante articole inchinate naturii, ca i filme tiintifice de scurt metraj,
initiind nenumarate intalniri cu cititorii sai de pe tot cuprinsul tarii.
Epuizand in lucrarile i articolele sale aproape toate domeniile clasice i modeme ale biologiei,
Tudor Opri si -a propus sa umple un mare gol in literatura romaneasca de informare tiintifica
adresate in general iubitorilor naturii i in special milioanelor de copii i adolescenti avizi de
cunoatere. Acest lucru s-ar fi putut realiza doar printr-o lucrare de sinteza menita sa insumeze acele
cunotinte despre viata i lumea vie, absolut necesare culturii unui om modern, sa le grupeze intr-un
anumit sistem i sa le confere o anumita viziune, prezentandu-le intr-o forma nu numai perfect accesibila, dar i cat mai atragatoare din punct de vedere literar. Aceasta carte gandita intai in patru volume, apoi in 10 volume era destinata sa devind un fel de 1000 de carti intr-o singura carte" cum
spunea in 1988 un savant belgian de origine romans, un fel de vade mecum" a naturalistului amator, aa cum o doreau anticii, enciclopeditii, Buffon, Brehm, iar la noi, profesorul Ion Simionescu,
un opus magnus", o opera globald gandita de un singur cap i scrisa de o singura mans, pentru a i
se asigura unitatea de conceptie i de stil. Umanist i enciclopedist intarziat intr-o perioada a colectivelor" de creatie, a computerizarii, a microspecializarilor i a exacerbarii spiritului analitic, Tudor
Opri a reuit aceasta extraordinary performantd, care ar putea fi comparata doar cu cea realizata de
Jean Rostand, laureat al premiului Nobel i autorul vestitei sinteze La vie".
Tentativa sa care a cerut o imensa munca de infonnare in peste 40 de ramuri directe i complementare ale biologiei, o competenta multilaterala i nu in ultimul rand, maiestrie literara a fost
incununata de succes. Enciclopedia lumii vii", unica in felul ei, reprezinta cea mai importanta
lucrare romaneasca de popularizare ale biologiei, competitive cu cele mai profunde i originale
lucrari de acest gen din lume.
5
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
NOTA AUTORULUI
Enciclopedia de fata, organizata intr-un unic i masiv volum, a fost preluata spre publicare de
prestigioasa editura Garamond" care, dupa 1990, a adus inestimabile servicii colii romaneti i
culturii generale. Este o enciclopedie cu larga adresabilitate a marilor probleme i taine ale biologiei. Multi dintre cititorii i comentatorii enciclopediei mele BIOS, considerate la vremea aparitiei
ei drept cea mai importanta i complexa carte romaneasca de popularizare din domeniul tiintelor
naturii, si -au exprimat uimirea ca se afla in fata unei vaste lucrari care, prin traditie, ar fl trebuit sa
fie intesata de imagini i, totodata surpriza ca absenta totals a iconografiei nu i-a micorat cu nimic
prestigiul i marele ei succes de public i presa, atat in tara, cat i peste hotare. Ma vad acum nevoit
dupd aproape doua decenii, cand incerc sa repet experimentul deziconificarii , sa motivez aceasta
initiative care vine sa contrazica o mare parte din cartile de astazi, majoritatea traduse, ce pune
accentul exclusiv pe factorul comercial, pe atotputernicia aspectului formal, care vinde" cartea.
O tara saraca, precum Romania de azi, nuli permite luxul sa tipareasca in stadiul economic in
care ne gasim o carte autohtona cu ilustratii mirobolante a carei cumparare ar face o brqa importanta in bugetul familiei. Dar, pentru a putea demonstra lumii ca, in pofida modestiei financiare a
editurilor i lipsei de interes a sponsorilor pentru astfel de intreprinderi nerentabile" are autori cu
nimic mai prejos decat cei din Occident, stramuta editorial accentul de pe o forma stralucitoare
care incanta doar privirea i gadila orgoliile bibliofile pe un continut infinit mai pretios tiintific
i mai util sub raport instructiv-educativ, asigurand totodatd un acces mai uor la informare i cultura.
Lipsa imaginii obliga insa pe autor sa sporeasca forta de atractie tiintifica i valoarea expunerii literare a continutului, iar pe cititor '11 invite la un efort de imaginatie, gandire i participare active
i creative la un text valoros, ceea ce, in mod cert i cu mult mai mica cheltuiala, it va ajuta sali
implineasca orizontul cunoaterii.
www.dacoromanica.ro
VIATA
DEFINITIE, INSUSIRI, IERARHIZARE
ORIGINEA VIETII (teorii, ipoteze)
EVOLUTIA ISTORICA A FORMELOR VII PE TERRA
DIVERSITATEA ACTUALEI FLORE SI FAUNE
SUPRAVIETUITORII VREMURILOR APUSE
www.dacoromanica.ro
ARGUMENT
Biologul american Harry Y. Mc. Swen Jr. in apreciata sa lucrare Partitura pentru Terra",
aparuta in 1997 la New York, scria: Dintre toate minunatiile sale, cea mai deosebitii caracteristica
a Peimeintului este cu siguranta viata. Dar ce inseamna sa fii viu? Fiecare dintre noi are probabil o
idee destul de clara a distinctiei dintre viata yi moarte, dar conceptul ytiintific ar rameine una dintre
intrebarile fundamentale al caror raspuns este mult mai neclar deceit s-ar crede [...] Poate ca vom
reuyi sa raspundem mai bine la intrebarea ce este viata dacii definim caracteristicile materiei vii."
Enuntand ci eu, cu cateva decenii inainte, acest punct de vedere, am considerat ca pentru clarificarea notiunii de vials va trebui initial sa facem disjunctia dintre conceptul vitalist-spiritualist
ci cel ytiintific-materialist care s-au ciocnit in permanenta din Antichitate pans in prezent (yi probabil vor face obiect de disputa ci in viitor) pi apoi adoptand criteriul ytiintific sa ne referim la
compozitia materiei vii yi la reliefarea insuyirilor acesteia.
Trebuie sa precizam in acord cu Loren Eiseley ca, deci materialismul reprezinta baza definitiei
ytiintifice a vietii, nimic din ceea ce un observator avizat ar declara viu nu e Inca produs in laborator pornind de la zero. Amesteccind ingredientele viefii: carbon, azot, hidrogen, oxigen obtii aceleayi
totuci, in 1993, la Institutul de cercetare Scripps din La Jolla, California, Gesubstante moarte.
rald Joyce a creat o molecula similara cu cea real a. Era un fragment de ARN sintetizat in eprubeta.
La un ceas dupe crearea ei, molecula a inceput sa adune materie in jurul ei si sa se multiplice. Molecula multiplicatoare nu era vie, deoarece nu se putea reproduce, dar acest model artificial, care reitereaz a in functiile sale vitale molecula celulara vie, vine sa intiireasca ideea ca suntem pe un drum
bun in definirea vietii yi ca ea confirms unele puncte de vedere plauzibile pe care, de altfel, ne-am
construct ci noi punctul personal de vedere in aceasta extrem de delicate yi controversata problems.
se afla sub inraurirea platonismului. El considera ca fiintele vii, ca i celelalte lucruri concrete (esente"), se formeaza prin combinarea
unui principiu pasiv materia" i un principiu activ forma". Pentru fiintele vii, forma"
o constituie sufletul. Aceasta da infatipre corpului i it mica. Prin urmare, materia nu are
11
www.dacoromanica.ro
materiei vii, necelulare, de a se organiza in formatii celulare, reactualizau intr-o forma sau alts
conceptia vitaliste.
De o anumita yoga se bucura Ii azi teoria
Paracelsus, si mai apoi Van Belmont considerau ca in corpul plantelor, animalelor ai omului
predomind o forts vitals active arheul diri-
Timp de trei sferturi de secol, conceptiile stiintifice ale biologilor aflati in acea parte a lumii
descoperiri in domeniul fizicii si chimiei. Doctrina evolutionists a lui Ch. Darwin barase drumul vitalismului, pregatind astfel lovitura decisiva pe care avea s-o dea Pasteur.
www.dacoromanica.ro
acestui element este acela de acumulator principal si distribuitor universal de energie in materie
vie datorita acidului adenozintrifosforic (ATP),
ale carui legaturi macroenergice pun in libertate
o mare cantitate de energie in procesul
hidrolizei.
Gruparile hidrogenului cu oxigenul sau cu
carbonul si transformarea unora in altele au un
rol energic. Transformarea gruparii C-H in O-H
feluri de materie. Deosebirea de proportii a elementelor chimice in alcatuirea materiei vii este
conditionata de rolul for biologic.
Elementele chimice fundamentale sunt carbonul, azotul, fosforul, hidrogenul si oxigenul.
Carbonul este elementul omniprezent, atomii sai constituind scheletul tuturor moleculelor
sau polizaharide (amidonul, glicogenul, celuloza). Zaharurile servesc in special drept cornbustibil. Amidonul si omologul sau animal,
glicogenul, formeaza rezerve de glucide ener-
www.dacoromanica.ro
al celulei-ou.
structuri specializate.
baza acestor procese sta metabolismul. Metabolismul este o insuire esentiala a fiintei vii, dar
nu un scop in sine, ci un mijloc pentru realizarea
speciei respective. Functia ARN-ului este transcrierea i transportul informatiei genetice din
nucleu in citoplasma i transferul ei in procesul
de sinteza a substantei proteice.
tata prin descompunerea glucidelor i grasimilor este folosita in reactiile anabolice menite
sa reface substantele cheltuite i, invers, substantele sintetizate in anabolism cunt degradate
in cursul reactiilor catabolice. Aa cum spunea
1956),
www.dacoromanica.ro
Vigier in
umana.
In 1963 biologul american P. Weisz, in The
Bucuresti, 1965).
La ora actuala, schema elaborate de savantul
www.dacoromanica.ro
lationale.
precizeaza
N. Botnariuc este un proces caracteristic populatiilor i speciilor. Cu alte cuvinte, nu indivizii izolati, ci populatiile i speciile reprezinta
obiectul si purtatorul material al evolutiei. De
aceea, legile evolutiei sunt legi caracteristice
sistemele componente ale indivizilor din ierarhia morfofiziologica (celula, tesut, organ,
complex de organe) nu pot fi considerate ca
reprezentand niveluri de organizare, ci doar
importanta dintre aceste legi este selectia naturaid. Ea este factorul care, in succesiunea generatiilor, transforms fenomenul individual al
variabilitatii in proces istoric al evolutiei."
Dar speciile nu traiesc izolate, deoarece procesele vitale se realizeaza doar in cadrul actiunilor interspecifice. Plante le verzi, deci plantele
autotrofe, pot epuiza rapid resursele de hrana
lor, aceste flinte constituie baza existentei pentru insectele rapitoare, animalele insectivore si
cele carnivore, care traiesc pe seama consumatorilor fitofagi. Din aceasta cauzA, in decursul
evolutiei, diferite specii s-au grupat in anumite
regiuni, alcatuind formatii complexe, cu propriile for legi, numite biocenoze. Procesul fundamental caracteristic acestui nivel it constituie
Nivelul biosferei
Inca putin studiat
cuprinde, dupa Zawadski i Botnariuc, totaliPamant, i functioneaza ca un sistem biologic
pe scars planetard.
16
www.dacoromanica.ro
jumatate de veac au o relativ buns motivatie logics (desi sunt contestate vehement de adeptii
creationismului Viinfific precum Harry M. Morris, Richard Bube, Bernard Ramm, E. H.
Andrews, Harold W. Clark 0 multi alti) iar cdteva din ele, precum biogeneza si varianta ei,
biostructuralista, pot ft sustinute prin probe de laborator menite sa reconstituie experimental in
prezent ceea ce s-ar fi putut petrece in trecut. Realizarea acestor modele" ne sugereazei, cu ajutorul calculului probabilitatilor, caile prin care au putut lua nactere primele formatiuni organizate
de viafei. Din clipa cand au fost descoperite cele mai vechi dovezi ale viefii, urme ale structurii si
activitatii organismelor, ipotezele au putut sa se prefacci in realitate, iar tabloul evolutiei vietii sa
se inchegecoerent
Raspunsul la intrebarea privind modul si momentul aparitiei vielii pe Pameint are de luptat cu
foarte multe necunoscute si dileme, doar in parte rezolvate.
Traim intr-un univers de energie, conditionatei, dupa ecuatia lui Einstein, de relatia cu masa,
cu materia deci. Viata nu a apcirut dec.& data cu structurile capabile sa intretina un permanent
schimb de energie cu mediul ambiant. Se ctie azi ca, pentru acest motiv, in structura materiei infra
ca elemente fundamentale carbonul, oxigenul, azotul, fosforul ,ci sulful care, prin proprietatile lor,
reispund la modul optim conditiilor de vial a de pe Terra. Elementul central in jurul caruia se organizeaza viata pe planeta noastra este carbonul. Dispunand de patru posibilitati de afiliere la alte
elemente prin tetravalenta sa
realizeazci o serie de combinatii organice, dintre care unele au
capacitatea de a inmagazina o mare cantitate de energie ce o furnizeaza organismul prin procesele de metabolism. Aceste depozite de energie" sunt constituite din hidrati de carbon (glucide sau
zaharuri). 0 alto categorie de substante necesare vietii, cu rol energetic ci structural, sunt lipidele.
In compozitia lor, carbonul apare alaturi de hidrogen, oxigen, azot si fosfor.
Substantele fundamentale pentru existenta viefii sent protidele, in structura ceirora, in afara de
carbon, Intel' lnim oxigen, hidrogen, azot, ca elemente principale, ci in mai mica masura sulful ,cifosforul. Protidele, constituite, la randul lor, din 24 aminoacizi, formeaza fundamentul structural si
functional al materiei vii.
Explicarea modului cum s-au format aceste molecule organice purtlitoare ci transmifcitoare de
vials a dat nastere unui mare numar de ipoteze. Cea mai veche este aceea a generatiei spontanee
sau autogenezei, care a dominat Limp de milenii glindirea omeneascci, cu dublul ei substrat materialist ci religios. Aceasta ipoteza naiva, dar care ci -a geisit adepti ci in secolul nostru, merits sit fie
citata ca exemplificare istorica a unui mod de gcindire.
Teoriile stiintifice moderne pledeazci cu dovezi comune si cu forts egala de convingere pentru
aparitia vietii fie exclusiv pe planeta noastra (biogeneza), fie pe alte planete (panspermia). Nu
absenteazei nici ipotezele dupa care viata de pe Terra ar fi insamcinfatci de fiinte extraterestre, venite de pe planete cu civilizatii avansate (exogeneza). Teoriilor fundamentale, ca ,ci unor variante
de interes stiintific, aparute in ultima jumatate de secol, be vom acorda spatiul cuvenit, evidentiindu-le argumentele,ci dovezile plauzibile, dar ,ci punctele vulnerabile.
17
www.dacoromanica.ro
intestinali s-ar forma din cadavrele in descompunere $i din excremente. Insectele, cum ar fi
lantarii, mustele, moliile, efemerele, gandacii de
balegar, cantaridele, puricii, plosnitele, pdduchii, ar lua nastere din humusul ogoarelor, din
mucegai, baligar, lemne si fructe putrede, din
namolul raurilor si al marilor, din sedimentul
otetului precum si din land veche. Broastele si
salamandrele ar aparea din noroi inchegat, iar
soarecii s-ar forma din pamant umed. In acelasi
mod s-ar fi nascut si fiintele superioare, aparand
initial sub forma de viermi.
$i
exprimata in doctrina lui Democrit. Dupd acesta, viata este rezultatul actiunii fortelor
mecanice ale naturii. Aparitia initials a fiintelor
vii sau nasterea for spontand din apd $i namol
s-ar datora unei combinatii intampldtoare, dar
precis determinate a atomilor in calrul miscdrii
for mecanice, mai precis, este rezultatul intalnirii si unirii celor mai mici particule de pdmant
umed cu atomii focului.
rerum natura", sustine ca, datorita ploii si caldurii umede a soarelui, din pamant sau balegar
apar viermi si multe alte animale.
Insusi cel mai mare naturalist at Antichitatii,
Aristotel, considera ca viermii obisnuiti, larvele
albinelor si viespilor, cdpusele, licuricii $i felu-
www.dacoromanica.ro
sangvine,
lipsita de viata, cand pamantul umed sty in bataia soarelui sau daca are loc un proces de putrefactie.
A$a s-a intamplat $i cu teoria generatiei spontanee care $i-a gasit adepti pans $i in miezul veacului trecut.
Kelvin).
Sfaramarea teoriei generatiei spontanee rasa
insa cale libera speculatiilor idealiste ai
creationismului. Nu e de mirare, deci, ca adeptii
darwinismului vor apara teoria generatiei spon-
tanee ca forma de explicare materialists a na$terii vietii. E. Haeckel, in Histoire de la creation des titres organises" (1877), spunea ca daca
se respinge ipoteza generatiei spontanee trebuie
sa recurgem la miracolul creatiei supranaturale.
La not in tars, filozofii materiali$ti ai adeptii lui
Darwin an aparat punctul de vedere sustinut de
4, 1903).
www.dacoromanica.ro
consemna in
Vegetatia pamantului
scria in
tus).
Panspermia
ani.
20
www.dacoromanica.ro
cazut in sud-estul Australiei, prezenta aminoacizilor terestri dar si a doi compusi: 2 metilalanina si sarcosina, ce nu intra in componenta
tru.
menii au fost transportati cu ajutorul meteoritilor (ipoteza cosmozoilor sau a litopanspermiei); cealalta afirma ca transportul germenilor
s-a facut cu ajutorul pulberii cosmice, sub actiunea presiunii luminii (ipoteza radiopanspermiei). intrucat despre litopanspermie am mai
discutat, ne vom opri putin asupra radiopanspermiei.
Inca din secolul trecut, R. Pichet $i P. Becquerel au tinut, timp de treizeci de zile, spori in
aer lichid. Toti au limas in viata si, dupa un an
si jumatate de conservare, au germinat.
Cercetari mai not au demonstrat ca forme de
21
www.dacoromanica.ro
lar.
aproximativ de 100 de milioane de ani. 0 conversie biologica rapids s-ar produce in zonele
1980. Cei doi savanti sunt de parere ca moleculele organice din cosmos (in ultimii 12 ani au
fost identificate circa 60) sunt susceptibile, in
conditii favorabile, sa se alipeasca prafurilor de
grafit o forma de carbon
pentru a forma
aminoacizi, materiale de baza ale vietii. Transportati de comete, care le ofera un mediu corespunzator, acesti aminoacizi pot forma molecule mai complexe si chiar microorganisme,
gata sa insamanteze orice planeta ce le-ar putea
viata.
oferita la sfarsitul secolului al XX-lea de Francis Crick, unul din descoperitorii structurilor
www.dacoromanica.ro
3) Pentru a se sintetiza fdra Intrerupere moleculele vii, baza materiei organice, este necesara o anumita cantitate de energie. Or, izvorul
universal, de energie folosit de viata (ATP) este
un produs al fiintelor vii, fabricarea lui in interiorul celulei presupunand un mecanism chimic
complicat.
4) Reactiile vitale, chiar la organismele cele
mai simple, sunt catalizate de catre enzime. Ele
Biogeneza
plasma vie, reusind sa realizeze structuri analoage pe cale artificiala prin amestecarea si precipitarea unor substante, sa obtind la microscop
imagini izbitor de asemanatoare cu structurile
ce se observa pe preparatele fixate si colorate
ale diferitelor tesuturi vegetale si animale.
M. Traube, in 1867, a obtinut o pungulita
dintr-o pelicula foarte find de fericianura de
cupru, care, sub actiunea presiunii osmotice, se
dilata gi reproducea fenomenul de crestere a
23
www.dacoromanica.ro
elementare.
al
amesteca o solutie de sulfocianati cu una de formol i obtinea astfel substante azotoase macromoleculare care dadeau solutii coloidale. Prin
fixarea for cu formol sau alcool, rezultau precipitate cu structuri unele dintre ele semanand in
mod izbitor cu cele obtinute prin fixarea celulelor. Interesul acestor experience se rezuma la
amestec de substante coloidale daca sunt prelucrate intr-un anumit fel. in cunoscuta sa lucrare
O noun teorie despre geneza qi natura vietii",
aparuta in 1942, Herrera considera drept plasmogenie" experientele pentru obtinerea structurilor tiocianice. Desigur, asemenea structuri
coacervatelor complexe din amestecarea solutiilor a doi sau mai multi coloizi purtand sarcini
de semn contrar, cum ar fi o solutie de gelatina
cu o solutie de guma arabica.
Coacervatul din gelatind i guma arabica a
Oparin, dar este indoielnic ca vreun biolog contemporan sA le considere Inzestrate cu atributele
vietii. Ele nu poseda nici metabolism organizat,
nici capacitate de autoreproducere."
www.dacoromanica.ro
$i
Proprietatile fizico-chimice ale coacervatelor complexe i ale celor cu structure interns complexa sunt interesante din punct de vedere biologic, deoarece se aseamana in unele privinte cu proprietatile corespunzatoare ale protoplasmei. De aceea de Jong, ca si alti citologi au
fost de parere ca celula vie nu este in fond decat
un coacervat multiplu, extrem de complicat.
Modelul coacervatelor va sluji adeptilor biogenezei sa demonstreze cu probe de laborator
modul cum a putut lua natere viata in oceanele
stravechi, formarea coacervatelor constituind o
etapa foarte importanta in evolutia substantelor
organice primare. Prin formarea coacervatelor
presupunea de pilda Oparin moleculele de
si
Haldane
7.000C) a
fost identificat metanul (CH4) si este probabila
www.dacoromanica.ro
Prezenta for a fost evidentiata atat prin analiza spectrala, cat si prin studierea compozitiei
numerosilor meteoriti.
Pe Terra, compusii de carbon din ce in ce
mai activi si mai complecsi au devenit, dupd
in sistemul biologic.
In acest fel, s-a putut demonstra experimental ca pe suprafata Pamantului se putea acumu-
H20.
moderne in 1953 de Stanley Miller, fostul student al profesorului american H. Urey, adept al
www.dacoromanica.ro
ordine a monomerilor.
In 1965, S.W. Fox atrage atentia ea procesele biogenezei n-au putut avea loc decat in apele
care si unii care nu intrau in compunerea fiintelor vii. In 1981, vulcanologii rusi au identificat, in conditii ce excludeau orice contaminare
nice polimoleculare.
Trei decenii mai tarziu, S. W. Fox, experi-
dus la sinteza uscata" a unor acizi nucleici, utilizand argile bogate in zinc.
Pentru a raspunde la a doua intrebare trebuie
sa se admits existenta unei protoselectii, a unei
selectii prebiologice care sa favorizeze aparitia
si persistenta macromoleculelor cu functii ce
deschideau perspective ulterioare de evolutie a
materialului organic.
Ca urmare a acestei protoselectii, ar fi putut
lua initial nastere niste macromolecule capabile
www.dacoromanica.ro
hidici ai lui Decker i0 propuneau sa demonstreze, ca modele ale unor sisteme deschise
atari conditii se satisfac cerintele termodinamice. La adapostul temperaturilor scazute, produ0i primari se concentreaza i permit sinteza
protobiopolimerilor.
Mai intai se sintetizeaza polimerii de toate
speciile i apoi apar monomerii, ca produ0 de
degradare a polimerilor.
De asemenea, teoria Oparin-Haldane, ca 0
sprijina ipoteza nu explica fonnarea protobiopolimerilor. Se Stie ca, din punct de vedere
termodinamic, mediul apos constituie o bariera
in calea desf4urarii acestei reactii. De asemenea, la temperaturi de 150-200C, caracteristice tineretii planetei noastre, formarea i stabilizarea unor atari macromolecule, ca i integritatea for sub bombardamentul radiatiilor ultraviolete nu sunt cu putinta.
De aceea, Inca din 1973, S. Miller i L. E.
Orgel ( The origins of life on earth") au emis
ideea Ca mai degraba temperatura scazuta constituie o conditie necesara fazelor initiate ale
factorilor defavorabili.
www.dacoromanica.ro
spirit evolutionist:
1. Constituirea primelor polinucleotide.
2. Selectia acelora care si-au creat un mecanism de pastrare si transmitere lard erori a
zestrei informationale.
5. Stabilirea si consolidarea functiei de
autoreproducere a moleculei.
www.dacoromanica.ro
cariote consta in descoperirea DNA-ului circular de tip bacterian, sub forma de nucleoid, in
mitocondrii i cloroplaste. Cantitativ, DNA-ul
acesta se aseamand cu cel din bacterii. Al doilea
avand ca punct de pornire ipoteza Oparin-Haldane, a fost formulate recent de biologul ameri-
simbionte.
altele.
www.dacoromanica.ro
Una din cele mai interesante zone de cercetare a formelor primitive de viata de pe Terra
este platoul muntos Neblina din Venezuela, luat
gaze.
deceniul urmator (1970-1980), descoperiri similare s-au fa:cut in S.U.A., Rusia, Marea Britanie,
www.dacoromanica.ro
fiziologie in 1962.
Pentru a-si justifica teza, Crick se intoarce la
big-bang-ul initial. De-a lungul miliardelor de
ani care s-au scurs de la Inceputul expansiunii,
stelele cele mai masive, cand si-au epuizat rezervele de combustibil nuclear, s-au prabusit in
forma planeta noastra. Aceste ipotetice civilizatii, considers Crick, s-au gandit sa raspandeasca
viata pe planete, trimitandu-le cu nave spatiale
cu microorganisme. Actiunea in sine presupune
ritatile viului".
Procedand astfel prin eliminare, singura categorie de fiinte unicelulare care ar putea sta la
hi
Parriantul, au fost vizitate" in urma cu 4 miliarde de ani, viata a putut, pe unele din ele, sa
se dezvolte ca pe Pamant. Dar evolutia stelelor
www.dacoromanica.ro
toare a unor macromolecule proteice compatibile cu viata este atat de mica incat ar fi fost
molecule compatibile cu viata. Asemenea sisteme nu pot fi decat rezultatul unor indelungate
evolutii a formelor de organizare in care necesitatea, manifests sub forma legilor unei protoselectii, canalizeaza permanent hazardul pe linia
solutiilor optime."
Dar si intr-o alta directie teoria hazardului
nu se motiveaza. Ce e drept, intr-o prima etapa
prebiotica, hazardul si-a avut rolul lui de necontestat. Dar in momentul in care informatia unei
www.dacoromanica.ro
profunda a materiei inca de la originea universului. Toate capacitatile metabolice ale mole-
Relight
se
pe baza unor stricte date fizice, chimice, termodinamice, genetice este necesard
spune
Portelli, dar nu este suficienta. Spre deosebire
de teoriile materialiste de tip darwinist si neodarwinist, dialectica si metafizica informatio-
34
www.dacoromanica.ro
lina.
autoreproducerea, autoreglarea
desenele intuitive ale acad. E. Macovschi. Totodata, ipoteza savantului roman a subliniat rolul
apei in aparitia vietii i a scos in evidenta ca una
din fractiunile apei, cea biologics (aa-zisa ape
35
www.dacoromanica.ro
ARGUMENT
Desigto; tabloid vietii de-a lungul erelor geologice, indiferent de micile retucuri sau completeiri
evolutia biologicd.
de 0.5-0.8 mm
se
www.dacoromanica.ro
filei.
5i
povesti.
Cultul oaselor fosile ale unor mari mamifere, privite drept resturi ale unei rase de oameni
uriasi ce au trait odinioara sau ca moastele unor
sfinti, it intalnim larg raspandit in Evul Mediu si
in Renastere in tarile din vestul Europei, asemenea relieve find pastrate la loc de cinste in biserici si manastiri.
inaltimi de peste 5.000 m. Acestea sunt singurele organisme vii care au rezistat si exploziei
bombelor atomice $i cu hidrogen, supravietuind
si in interiorul reactoarelor atomice, si in peretii
pesterilor intunecate din Nevada unde s-au efectuat explozii nucleare subterane.
Algele verzi-albastre, dupa cercetarile pro-
www.dacoromanica.ro
de specii fosile, dar numdrul lor, dupd presupunerile paleontologului american C. Teicher,
ar depasi 10 milioane. Dar nu toate fosilele au o
importanta deosebita in stabilirea varstei
Pdmantului, sau mai precis a stratelor din care e
formats litosfera, nascute in anumite momente
gi
fosilelor".
www.dacoromanica.ro
alunecand pe apa timpului cu zeci $i sute de milioane de ani in urma, pentru a face cunostinta
cu cele mai vestite animale disparute ce au jucat
un rol de seams in istoria atat de zbuciumata a
planetei noastre.
Paleontologia
evolutionists
pregateste
conceptia
www.dacoromanica.ro
diavolului) in limba maiasa. Unne ale impactului (perle de rocs topita) au fost gasite in Haiti
i vestul Statelor Unite. Verificarile ipotezei
continua si azi, ea propunandu-si nu s conteste
teoria evolutionista in genere care pare a fi, cu
toate carentele i subrezeniile ei provocate de
si
Originea speciilor, aparuta in 1859, a revolutionat stiinta istoriei vietii, oferindu-i, sintetic, patru principii fundamentale: a) speciile
www.dacoromanica.ro
lizarii unei conceptii evolutioniste care sa inlatitre integral obiectiile aduce dam inismului clasic $i chiar teoriei sintetice a evolt ponismului a
ceptiei sale evolutioniste se datoresc imperfectiunilor cronicii geologice, si in primul rand lipsei verigilor de legatura.
fapte concrete ale evolutiei, declansat de publicarea Originii speciilor", conduce la cornpletarea treptata a golurilor din senile evolutive.
Studiate in mod sistematic, intr-o perspective
unor legi interne ale dezvoltarii vietii (embriologia, genetica, biochimia, ecologia).
In prezent, teoria evolutionista cu cea mai
fenomenul de poliploidie (multiplicarea gamiturilor cromozomice), mutatiile care pot fi favorabile sau nefavorabile, fenomenul teratologic,
adica al aparitiei monstrilor vegetali si animali
demonstreaza clay existenta unei selectii multi-
www.dacoromanica.ro
'
lutiei.
si
ani-
malelor.
Apartenenta si adaptarea la acelasi mediu (aerian sau acvatic) au condus la aparitia unor caractere comune, convergente, chiar dace animalele apartin unor grupe zoologice deosebite.
inotatorii din trecut si din prezent, deli neinruditi intre ei, cum ar fi rechinii, pestii-spade,
liliecilor).
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
In ultima instanta, aceste cai sunt dependente de dezvoltarea sistemului nervos. Cu cat
sistemul nervos este mai complex, cu atat integrarea organismului la mediu este mai bund,
adus-o A. N. Severtov, in lucrarea sa Principalele direct ii ale procesului evolutiv. El a elaborat si introdus in biologie notiunea de proces
ficari radicale care dau nastere la not grupe sistematice); idioadaptari (modificari
ce
700.000.000 ani se facea trecerea de la criptozoic la fanerozoic. Depozitele din dreptul colinelor de la Ediacra, situate la aproape 500 km
nord de portul Adelaida i explorate in 1947 de
geologul australian R.C. Sprigg, ne releveaza
stadiul in care se gaseau nevertebratele, surprinzator de bine reprezentate, alaturi de algele
primitive, in etajul superior al precambrianului.
In ultimele cloud decenii, o fauna de tip ediacrian" a fost descoperita de paleontologi si in precambrianul superior din Canada, Scandinavia,
Africa de Sud.
Mate fosilele colectate la Ediacra aveau cor
pul moale, lipsit de scuturi sau cochilii, singurele structuri scheletice find spiculii cal-
www.dacoromanica.ro
carei parte anterioara corespunzatoare cefalonului a fost numita glabelii, i doua laterale: obrajii, in dreptul glabelei, i pleurele, care inconjurau ca niste foite zdrentuite toracele i pigidiul.
S-au pastrat fosilele a circa 1.200 de genuri.
Singurii lor dusmani erau nautiloidele, din
hiolitii (Hiolithes)
cornulariile (Cornularia),
fiinte necunoscute marilor de azi. In schimb,
lanuri delicate de eocrinoi=i, stramosi ai crinilor
de mare, iii ondulau piciorusele si cele 5 brace
intortocheate. Umbrelele gelatinoase ale
meduzelor se strecurau Para numar printre va-
de
moluste.
sfarsitul
devonianului,
1-au
www.dacoromanica.ro
semicirculare de pe partile laterale ale hilobitilor. Si poate cel mai ciudat dintre toate,
expresiv botezat Hallucigenia, prezinta un
aspect exterior care ne impiedica sa distingem
care este capul si pe ce parte se afla.
Toate aceste minuni bizare consemneaza
sa-i
s le studieze in amanunt structura
includa in randul s tonzocordwelor, animate care
anatomice." Teza darwinista a supravietuirii caracterelor utile care asigura evolutia pare aici
contrazisa. Oamenii de stiinta n-au reusit sa sta-
aceasta perioada, plasata acum circa 570 milioane de ani, au aparut ca din neant o multime
de specii fara predecesori dar fara unnasi.
Murchinson putea demonstra cu usurinta ca
nicaieri nu sunt mai bine pastrate cleat in marnele Burgess din British Columbia, Canada.
acest inedit bestiar" face parte Mare lla, crabul dantela", un artropod rapid cu multi tepi, cu
un corp segmentat Ai branhii delicate. Wiwaxia,
o
vorba?
46
www.dacoromanica.ro
zoologiei.
Amfioxus?
adica dinspre partea posterioard spre cea anterioara pe partea dorsals si invers, pe cea yentrala a corpului.
primele vertebrate pectii agnati erau inzestrati cu piaci si scuturi de protectie asemanatoare artropodelor oceanelor paleozoice (trilobiti, gigantostracee), au tras concluzia pripita a
derivarii pestilor din acestea. Similitudirule erau
cu totul superficiale, simple convergence evolu-
apropiat de al viennilor si insectelor. De vertebrate, si mai ales de pesti, 11 leaga felul sau de
inmultire si mai ales coada zgarcioasa de pe
www.dacoromanica.ro
Ritchie a descoperit in roci apartinand ordocianului inferior din centrul Australiei cel mai
vechi vertebrat: un agnat pe care 1-a numit
Arandaspis.
Imperfectiunile de Inceput in cadrul mecanismelor fiziologice de sintetizare a sarurilor de
de sustinere a muschilor.
Un progres s-a petrecut la sfarsitul silurianului si inceputul devonianului, cand apar pestii
agnate (a
falca). Agnatele au
prada marunta.
Viata acestor pesti a fost destul de lungs. Au
fara; gnathos
www.dacoromanica.ro
caledonian, care reuneste marile scuturi continentale ale emisferei nordice intr-un continent
numit Continentul Nord-Atlantic sau Continentul Vechii gresii rocii, datorita culorii rosii a gre-
Zarindu-si prada, cu o miscare brusca se rasturnau pe spate, cascau gura gigantica inarmata cu
dinti triunghiulari i tasneau ca sageata, sfasiind
animalele mai marl sau inghitind lacom pe cele
mici. 0 scurta rasucire, si uriasul fus albastrui
se departa treptat, lasand in urma cortina pur-
organele vegetale.
Pionierii" plantelor terestre au fost probabil
tre.
Spre deosebire de undele calde ale Panthalassei stramosul" oceanului Pacific de azi
care colcaiau de animale, intinderile de uscat ale
supercontinentului unic Pangeaea, din care se
vor rupe la sfarsitul paleozoicului cloud continente (Laurasia i Gondwana), infatisau ochiului, acum 400-500 milioane de ani, un peisaj
valuri i vanturi, cratere de vulcani ce-si revarsau din cand in cand lava fierbinte prin conurile
abia iesite din apa.
Numai la sfarsitul silurianului are loc prima
www.dacoromanica.ro
atraga i animalele in cautare de hrana. Cei dintai dintre curajoi sunt insectele i miriapozii,
care n-al fi exclus s se traga dintr-un stramo
comun, cu infatiarea unui artropod sau vienne
inelat. Acest stramo marin, poposind pe uscat,
a trebuit sa faca fats unor not conditii de viata:
sa se deplaseze pe pamant, sa pipaie hrana, sa se
catere pe tulpina vegetalelor. Si iata-1, incetul cu
incetul, transformat intr-o fiinta terestra.
Prime le inele i se unesc formand capul cu
antene, ochi i gura. Urmatoarele se contopesc
Cordaitele on
fi
Cicadeele
care se mai conserva in cateva
colturi ale Asiei i Australiei.
Aceste adanci schimbari au fost fatale pen-
doua.
www.dacoromanica.ro
vechi erau pestii, atat de bine adaptati prin alcatuirea corpului *i prin felul de respiratte la viata
ani, cand insectele foiau printre ferigile arborescente, in sanul apelor apar doua grupe originale
de pesti: dipnoii i crossopterigienil.
*i
descifra in ele mumiile unor musculite, paianjeni on fluturasi minunat de bine pastrati in sarcofagul transparent.
Folosit acum 2 500 de ani de filozoful grec
Thales din Milet pentru obtinerea electricitatii
prin frecare (cuvantul grecesc elektron insemnand chiar chihlimbar), cules mai apoi ca piatra
colturi ale globului si ne pot alunga neincrederea. Astfel de fosile vii sunt Lepidosiren, din
fluviul Amazon, Neoceratodus, din raurile australiene, on Protopterus, din apele Africii occi-
noastre.
si
git,
vertebrate.
Doug conditii se cereau insa pentru infaptuirea acestui salt: animalul sa poata respira oxigenul din aer sr sa fie inzestrat cu organe speciale pentru a se misca pe uscat.
www.dacoromanica.ro
ploile vor umple din nou albiile secate ale mlastinilor, Ingaduindu -i sa-si reia viata normala.
Epoca de our a amfibienilor, tetrapode capabile sa traiasca si in mediul acvatic si in cel terestru, a inceput cu 350 de milioane de ani in
de-a lungul a doua linii distincte: cea a celacantdor, care s-a perpetuat pans astazi, si cea a
rhipidistdor, infloritoare in timpul devonianului
si carboniferului, dar stinsa cu desavarsire la
sfOrsitul paleozoicului.
Nu celacantii vor da nastere tetrapodelor terestre. Cautand mediile stabile, ei se vor conser-
va pans azi ca niste fosile vii, in timp ce rhipidistii, mai mobili Ai nestatornici", in cautarea
unor biotopuri noi, si-au valorificat mai bine
acele trasaturi pre-adaptative" vietii terestre,
realizand in mod cert marea aventura a cuceririi
uscatului. Evenimentul se pare ca s-a petrecut
spre sfarsitul devonianului. In 1931, o expeditie
daneza condusa de Koch Lange a descoperit pe
Muntele Celsius, din Groenlanda, sapte cranii
ale unor pesti crossopterigieni, ce e adaugau
altor resturi scheletice (vertebre, centuri, membre). Pe bazele acestora, paleontologii suedezi
insa pe picioare asetnenea celor ale vertebratelor terestre. Pentru ca aceste tetrapode
aveau cranii de peste au fost numite Ichthyostega. Ulterior, au mai fost descoperite cloud genuri
de amfibieni arhaici: Ichthyostegopsis i Acan-
www.dacoromanica.ro
Asemenea terenuri imbricate intr-o vegetatie deasa devine un adevarat rai pentru reptile,
a caror dezvoltare nu era conditionata de existenta apei, si care s-au raspandit in zonele desertice, semidesertice si de stepe, capatand cu timpul, din cauza belsugului de hrana, forme gigan-
tice.
Prime le reptile apartinand ordinului Cotylosauria, din care se vor desprinde toate celelalte grupe de reptile, apar catre mijlocul carb niferului $i erau relativ mici, lungimea for
variind intre 0,30 si 1,50 m, din care cea mai
mare parte revenea cozii. Printre perfectionarile
www.dacoromanica.ro
fel structurata incat sa preia o parte din greutatea corpului. Alaturi de sauropode s-au dezvoltat i teropodele, aa-numitii carnosauri,
sa inspire, cu
fant (6 t), cifre confirmate prin studiile ulterioare. Alte 7 genuri de oparle uriw" au fost
descrise pans Ia 1842, ceea ce a indreptatit, in
54
www.dacoromanica.ro
tetrapodelor.
In adancurile oceanelor mezozoice, la fel de
calde ca si ale marilor tropicale de azi ai bogate
in resturi organice, vietuitoarele marine gaseau
uriase?
de scheletele unor fapturi microscopice, globigerinele, asemanatoare unor minuscule discuri sau formate din niste globulete,
acopprindu-se in parte unele pe allele. Atat de
55
www.dacoromanica.ro
s-a dat
numele de cretacic.
In aceasta imparatie a oceanului mezozoic,
uluitor de bogata in forme vii, patrund treptat $i
animal.
suplu atinge 12 m lungime. Labe le i s-au prefacut in lopeti pentru inotat. Pe spate se profileaza
ai
vazduhul
catararea.
Principalul sau concurent a fost Plesiosaurus, ceva mai mare dar cu mult deosebit
la infatisare. Aproape jumatate din lungimea
reptilei o reprezinta un gat lung si flexibil, in
varful caruia se agita un cap mic. De altfel, gatul
www.dacoromanica.ro
tora cateva dintre subtilitatile arhitecturii zborului. Pneumatizarea oaselor, usurarea scheletului
actual.
De ce au disparut dinozaurienii?
www.dacoromanica.ro
geografic
in atmosfera si
provocand intensificarea radioactivitatii telurice
(care ar fi influentat fondul genetic al dinozaurilor, amorsand mai intai gigantismul aberant si
solutie nu putea sta la indemana dinozaurienilor, animale uriase, se pare cu sange cald si
sistem termoregulator, dupe descoperirile 5i
cercetarile din ultimul deceniu. Metabolismul
www.dacoromanica.ro
carele litografice
www.dacoromanica.ro
stre in pasari.
Cea mai imbelsugata hrana o gaseau reptilele in copaci. Probabil ea unele din ele capatasera obiceiul sa se catere pans in varful ferigilor arborescente si cycadeelor pentru a prinde
insecte.
Unhand o lunga perioada de inundatii, reptilele s-au vazut nevoite sa ramana izolate printre crengi si sa-si duca viata in mediul arboricol.
khthyornis
www.dacoromanica.ro
si
a fost luat la
www.dacoromanica.ro
voltarea sistemului nervos, in special a creierului mare (telencefal), prin cresterea volumului si
circumvolutionarea (cutarea) suprafetei scoartei
cerebrale, ducand la sporirea materiei cenusii
materia gandirii". In sistemul osos apar o serie
de inovatii", cum ar fi de pilda articularea craniului la coloana vertebrala prin intermediul a
doi condili occipitali sau diferentierea morfologica a vertebrelor de-a lungul coloanei vertebrate, fuzionarea oaselor centurii pelviene intr-o
piesa unica bazinul. Craniul mamiferelor se
Sud.
mezozoicului.
62
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
originare din America de Nord, al caror stramos, Protylophus, cam cat o vulpe, cu membre
restre.
Stramosul proboscidienilor este Moeritheri-
vorelor.
Cluj-Napoca.
Mammuthus,
primul, locuitorul padurilor calde, celalalt, uriasul tundrelor inghetate din perioada glaciatiunilor, disparut cu 15.000 de ani in urma.
Deinoterii (Deinotherium), i ei disparuti in
pleistocen, se deosebeau mult de restul elefantilor prin fildesi doar pe falca inferioara $i
putemic indoiti in jos si spre interior.
Erau cei mai mari si mai florosi dintre elefanti, dovada find impozantul schelet al unui
www.dacoromanica.ro
Numarul impresionant de fosile ne indreptateste sa apreciem ca mai toti stramosii mamiferelor actuale aparusera Inca de acum 40-50
de milioane de ani.
Se ivisera stramosii cartitei i ariciului,
descoperiti la noi langa baile 1 Mai Oradea si
la Beresti
Galati. Neamuri stravechi de-ale
cunoastem resturile unui leu stravechi. Stramosii hienelor patate, care astazi vietuiesc in
nordul Africii, I i faceau veacul pe la noi, cam
prin jurul Bucurestiului, unde se hraneau cu
Panonicd. Chiar i simpaticele maimute, stramosii macacului, ne inveseleau padurile cu fdptura for caraghioasa i vioaie.
Cum se face ca aceste animale care traiesc in
tarile calde erau odinioara raspandite si in tam
noastra?
In perioadele de incalzire a climei, stramosii
for inaintau curajos spre nordul Europei, po-
era expus sa moara de foame sau sa cads, la randul sau, victims altor carnivori.
www.dacoromanica.ro
elefant stravechi au aruncat o lumina hotaratoare si deplina asupra adevaratului grup zoologic de care apartine, insemnand o frumoasa
izbanda stiintifica a scolii paleontologice
romanesti.
podoaba unei perechi de fildesi lungi si indreptati inainte. Maselele for asa-numitele masele
de uriasi grele de 2-3 kg, prezentau o fata
acoperita cu trei randun de conulete.
Uriasul-uriasilor acestei ere este insa ruda sa
reusi
stravechi.
Cel mai adesea figurat pe pereti era mamutul (Mammuthus). Ca imaginea acestuia era cat
se poate de asemanatoare cu realitatea a dove-
Bar lad
www.dacoromanica.ro
unditelor.
rezerve alimentare si absents la celelalte neamuri de elefanti din clima calda, a atras atentia
primitivi.
Principalul dusman al stramosilor nostri era
vanii, iar ceilalti aprindeau un foc la gura pesterii. Ametite de fum i speriati de strigatele
oamenilor, animalele ieseau din adapost. Atunci
cei de sus pravaleau blocuri de piatra asupra lor,
iar cei de jos desavarseau efectele bombardamentului aerian.
$i acest urs a disparut, ca i mamutul si cer-
sale.
agricultura.
Desigur ca identificarea unor animale disparute, nu dupd oase, ci dupa insasi imaginea
for reala, n-ar fi fort cu putinta daca omul primi67
www.dacoromanica.ro
In sfarsit, omul...
ce mai aspre.
umanizarii
arboricole a deschis o serie de perspective evolutive cu totul noi: posibilitatea statiunii bipede,
cu eliberarea mainilor de functia locomotoare;
opozabilitatea degetului mare, cu posibilitatea
apucarii, tinerii, manipularii diferitelor obiecte,
www.dacoromanica.ro
intrebuintare variata, erau buni vanatori, iii confectionau din piei si vegetale imbracaminte si
aficanus.
glaciatiunilor.
www.dacoromanica.ro
limbaj articulat.
Nu lipsesc nici teorii stiintifice argumentate
care contests provenienta omului dintr-un stra-
moduri diferite.
Dupa iesirea din apa, una din problemele cu
care au fost confruntati stramosii omului a fost
adaptarea pe uscat, incetul cu incetul, de-a lun-
gul unei perioade de timp extrem de indelungate, aripioarele au devenit brate, apoi ante-
urmat."
Potrivit teoriei savantului austriac, au existat
85 de astfel de perioade de la inceputul si pana
70
www.dacoromanica.ro
marin, i-au modificat partea posterioard a corpului i i-au pierdut membrana interdigitala,
devenind fapturi terestre.
Pans nu demult sirenele erau socotite fiinte
fantastice, jumatate femei, jumatate peti, po-
gura deosebire find ca Darwin a luat tramvaiul" de la statia maimutei", iar Haas de la
aceea a petelui".
Cine tie ce surprize ne vor rezerva
cercetarile viitorului...
0 tulburatoare descoperire fa'cuta recent in
www.dacoromanica.ro
pulatiilor i omogenizarea for i chiar cu metisarea acestora (factorul Rhesus). Altii definesc
nea, se pare a ciuma afecta mai frecvent indivizii cu grupa 0 care se gasete rar in regiunile
mai ales asiatice, cunoscute pentru epidemiile
care i astazi se mai declaneaza, find, in
schimb, mult mai frecvent intalniti in Europa
nordic-centrals i prin partite centrale i septentrionale ale Americti. Alti factori sangvini sunt
noi. Unii au luat natere odata cu contactul po-
72
www.dacoromanica.ro
ARGUMEIT
Terra e o planets cu un spectru larg de conditii pedoclimatice, ceea ce explica marea varietate
de forme vegetate ci animate de-a lungul zonelor climatice $i ecotopurilor specializate. Zestrea ei
biologics este impresionanta: aproximativ 500.000 de specii de plante yi circa 1.500.000 de specii
de animate. .51 suntem Inca departe de a avea un inventar complet al formelor vii, vizibile invizibile, ce populeaza pamantul, apa si vazduhul.
Pentru ilustrarea uimitoarei varielcifi a lumii vii, am socotit utit sa prezentam, in primul rand,
ccitiva din cei mai curioci reprezentanti ai florei si faunei terestre din trecut si din prezent, situati la
antipozii marimilor, ei materializcind efortul naturii in dubla directie a macrodimensioncirii organismelor $i a miniaturizcirii acestora. In continuare, am incercat sa exemplificam ideea de diversitate a
naturii prin acele forme vegetate .yi animate care se deta.yeaza de tiparele obisnuite fie prin trciscituri
anatomice ce creeaza ambiguitate sau starnesc surpriza, fie prin manifestciri fiziologice sau acte de
comportament ignorate sau imbricate secole intregi in vesmcintul unor explicatii fantastice.
terestre, crocodilii si varanii gigantii $oparlelor. Umezeala intensa, solul bogat, lupta pentru a birui desi$ul vegetal alcatuiesc un mediu
prielnic pentru uria$i ai copacilor ca baobabul si
eucaliptul, pentru nesfar$itele liane tropicale,
pentru dezvoltarea gigantica a frunzelor, florilor
$i fructelor.
www.dacoromanica.ro
vanau hrana.
Amonitii erau nu numai foarte numerosi, dar
forme de melci
si
Pamantului.
cretacicul superior din Westfalia (R.F. Germania). Doua mulaje interne, depuse la muzeele
din Munster $i Frankfurt pe Main, se impun prin
marimea lor, primul avand un diametru de 2 m
$i o greutate de 3.000 kg, iar cel de al doilea
(Muzeul Senckenberg), o inaltime de 1,80 m $i
3 500 kg in greutate. Din pacate camerele in
care traiau nu s-au pastrat, dar au ramas cele cu
aer, in diametru de 0,50 0,75 m. Ambele
exemplare de amoniti, reconstituite, depa$eau in
circumferinta 6,60 m.
Catre sfar$itul perioadei cretacice, amonitii
dispar cu desavar$ire. S-au emis zeci de ipoteze
voltare
www.dacoromanica.ro
Pestii stravechi
Paduri
of
care atingea 8
din parterul padurilor de munte. Tulpinile fragile, acoperite cu mici solzi, in varful carora se
leagana spicusorul cu sporangi, abia se
detaseaza din frunzarul uscat. Stramosii lui din
paleozoic erau insa adevarati giganti. Lepido-
oceanelor paleozoice.
40 m
inaltime.
75
www.dacoromanica.ro
moa nu ocupau numai un loc special in ritualurile tribale, dar i in hrana b4tingilor. Haituiala la care erau supuse cardurile de pasari
si
www.dacoromanica.ro
tarziu, s-a stabilit caracterul de mamifer al acestui colos al marilor paleogene, care depasea 20 m
Dintre mamiferele disparute, care au dominat fauna terestra a neozoicului, se remarca stramosii uriasi ai elefantilor, rinocerilor Si felidelor
actuale.
Victoria absoluta a mamiferelor se datoreste
sangelui cald, inzestrarii cu un sistem
caninii for uriasi. In clipa cand au inceput sa dispara monstrii facuti pe dimensiunile inspaimantatoarelor pumnale, ei au inceput sa atace prada
www.dacoromanica.ro
gi 1-a transplantat in Tara piticilor... $i, totui nu-i nici o poveste la mijloc.
Un astfel de copac create in realitate, mai
ales in sud-estul Asiei. E cunoscut sub numele
de banian sau smochinul-pagodelor (Ficus bengalensis) qi e socotit arborele slant al buditilor.
Antene vegetate
grosimi.
gi
rezistent Ia
camere.
www.dacoromanica.ro
6.000 de ani.
In Senegal
5i
90
ferinta de 50 m
suprafata de 6.000
5i
poate fi cuprins de 30 de
25 cm in
regulate prin savand. Elcfantul este si cl un du*man at baobabului, mai ales in sezonul secetos,
cand nu gasqte apa u$or. Atunci nipe scoarta 5i
ramurile, uneori distrugandu-1 complet, pentru a
bea lichidul adunat in puturile" trunchiului.
5i
aclimatizat in
diferite tan. La not cel mai impresionant exemplar de Sequoia a fost sadit acum un veac in par-
Liane nesfarite
Ap este numit de triburile africane baobabul (Adansonia digitata) dqi, in realitate, acest
79
www.dacoromanica.ro
culegerea luminii prin micile sparturi ale cortului vegetal, trunchiul for se preface in coarde.
Planta-carpe
straveche superstitie.
Exists oare o urma de adevar in aceasta legenda? Fara indoiala ca. da. E mai putin probabil ca in oceane sa supravietuiasca reptile uriase
metru, dau iluzia unor umbrele adevarate, capabile sa protejeze pentru cateva minute capul si
www.dacoromanica.ro
vate in gradini, originare din pustiurile mexicane, sunt un adevarat model in aceasta pri-
vinta.
Ai groasa. In
schimb, frunzele se dezvolta enorm, atingand
lungimi de 1-2 m. Ele devin rezervoare de apa,
bine ceruite pe dinafara, si cantaresc, din cauza
acumularilor de lichid, cate 10 20 kg fiecare.
cifer.
atinge o lungime de 20 m.
201 de
Birdie Amazonului
bared...
Burdufuri de apa
Seceta pustiurilor obliga plantele sa se apere
in felurite chipuri impotriva pierderilor de apa
81
www.dacoromanica.ro
Aceste frunze-barci apartin lotusului amazonic (Victoria amazonica), ale carui milioane
de flori alb-trandafirii insteleazd lenesele unde
dinspre vdrsare ale colosului de apd din America de Sud. Frunze le, de forma circulars, colorate in verde aprins pe fats si bdtand in vio-
culegere intr-o mazgd informs, nu putea fi conservata i nici transportati Noroc ca raportul a
starnit curiozitatea catorva colegi care, urmandu-i itinerarul, au confinnat la inapoiere existenta acestei flori uriase cu un diametru maxim
de 1,5 m si o greutate de 10 12 kg. In cinstea
n* o mai numeste
Rafflesia arnoldi.
Inflorescente uimitoare
90 kg.
incarcaturd de 60
1819,
cu
copacului unde o descoperise. Ea nu avea clorofild i nici frunze, iar radacinile erau Inlocuite
vegetald.
82
www.dacoromanica.ro
Fructe gigantice
6 cm.
une.
croscopului.
83
www.dacoromanica.ro
lobii acesteia, de forma frunzelor, se inaltd vertical, iar un fel de radacioare incolore (rizoizi)
organe de fixare se ingroapa in mal, cu toate
cavitate comund.
fa
Goliatii umani
ma i chiar sportia (a practicat in scop publicitar" boxul). Numele lui a intrat in legendd
datorita expresiei populare: e un gogeamitu",
care se aplica oamenilor cu statura impozantd.
Insule plutitoare
www.dacoromanica.ro
li
xi
masoara la nastere 6
fost vanati fara crutare. Daca odinioard stramosii for strabateau si Europa, azi ei sunt pe
cale de disparitie, intalnindu-se din ce in ce mai
rar in Africa si India. Din aceasta cauza, au fost
pusi sub protectie.
Din cele mai vechi timpuri elefantul a fost
imblanzit. Ba chiar mai mull, istoria relateaza
Pfidurea se cutremura?
2.000 kg.
85
www.dacoromanica.ro
si-1 disputa'
durul.
Sugrumatorul junglei
www.dacoromanica.ro
Tancul viu
Galapagos numara sute de mii de astfel de itriasi. Odata cu sosirea navigatorilor spanioli pe
insula, animalele au fost vanate Para cru;are.
pielii impermeabile.
In realitate, varanul din Komodo (Varanus
multa grija.
In legatura cu longevitatea testoaselor uriase
$i
azi, la mai
www.dacoromanica.ro
dimensiunilor, Conrana goliath nu are alti dusmani in afara crocodililor si a localnicilor din
tribul fang, pentru care camea broastelor-gigant
este o delicatesa. Conrana este de o rara agilitate
si poseda la perfectie arta de a se camufla. De
aceea, prinderea unui asemenea exemplar cere
din partea vanatorilor multa experienta, iar uneori o rabdare de fier. Tribul fang, care traieste in
preajma locurilor de basting ale batracianului, a
invatat sa prinda broastele intr-un fel de navod
www.dacoromanica.ro
Paianjeni
5i
Spaima oceanelor
Alaturi de caracatitele uriase, personajele"
care au inspirat cele mai dramatice pagini de
proza marina sunt rechinii.
Acesti pradatori temuti se remarca prin gura
lor transversals, prin silueta eleganta a corpului, ca un fus, croit parca sa invinga rezistenta
apei. Miscarile lor neasteptate si suple, cornparate cu zvacnirile unor pumnale, produc panica in randul cardurilor de pesti si emotii
inotatorilor, scafandrilor si cercetatorilor subacvatici.
Printre numeroasele neamuri de rechini, se
remarca doi uriasi ce se pot lua la intrecere cu
balenele.
Astfel, Rhinodon tipicus, un rechin caracteristic marilor calde, a oferit amatorilor de recorduri un exemplar lung de 18,21 metri, cu o circumferinta de 9,5 metri si o greutate de 15.000
kg; singura inima cantarea peste 30 kg, iar ficatul, 900 kg.
Alaturi de acesta se situeaza rechinul urias
(Selache maxima), care atinge in mod obisnuit
10 12 m lungime si 8.000 kg greutate. Nu este
atat de feroce ca si ceilalti semeni ai sal, multu-
Supusa unor probe de laborator, ragaceaHercule a dovedit ca-si merits numele. Astfel,
un exemplar de 220 g a reusit sa umeasca din
loc o greutate de 187 kg, deci de 850 de on mai
mare decat greutatea corpului; inseamna,
asadar, ca un om de 70 kg, pentru a reahza performanta insectei, ar trebui sa clinteasca din loc
un pietroi de aproape 60 t!
www.dacoromanica.ro
parte din familia fasmidelor, insecte caracterizate prin forma de ramurica uscata a corpului,
maltimi.
noastra.
colectionari.
gani.
El traiete in apele adanci din largul coastelor de sud-est ale Japoniei. Carapacea exem90
www.dacoromanica.ro
Rime uriw
Uriasul ramelor este Microchaetus rappi din
Africa de Sud. In 1937, a fost gasit in Transvaal
un exemplar record, cu o lungime de 6,7 m
$i un
diametru de 2 cm.
Are insa un concurent redutabil.
Scoici-lighean
lui propriu-zis.
spre a-1 studia. In sfarsit, unele pasari australiene reusesc sa-1 captureze chiar din locuinta
spalat copiii.
www.dacoromanica.ro
de 20
Madreporarii
Coralii, cel mai important grup de celenterate, sunt harnici constructori de paduri subacvatice. Madreporarii formeaza nu numai cel mai
Laguna.
www.dacoromanica.ro
piticilor animali
Cele mai mari protozoare actuale se intalnese printre rizopodele marine cu cochilie. A*a
este, de pilda, batisifonul (Bathysyphon), care
are 5 cm lungime.
Numulitii, rizopozi fosili, asemanatori unor
Arbori miniaturali
www.dacoromanica.ro
flori de pe glob.
Putem face cunotinta cu ea in timpul unei
plimbari prin balta. Suprafata apelor statatoare
este acoperita cu o panza verzuie de lintita. De
altminteri, in covorul micator se intalnesc cinci
soiuri din aceasta plants destul de pagubitoare.
inaltime!
copacilor falnici.
Molizii, zadele, zambrii abia cuteaza singu-
vijeliilor.
www.dacoromanica.ro
cumva ii neglijeaza, soata are grija sa-i reaminteasca obligatiile intr-un fel categoric: it
umana cunoscuta, a carei stature a fost determinate exact, este olandeza Pauline Musters, nascuta in 1876. La varsta de 19 ani, cand a murit,
masura doar 59 cm, deci cu cativa centimetri
mai mult decat un copil nou nascut. De altfel i
greutatea ei era aceea a unui prunc: 4,1 kg.
turi i gauri.
Vioi $i simpatic, acest chitcan cu infatipre
padurii, pigmeii sunt vanatori nomazi si culegatori de fructe salbatice, inteligenti, ireti, ingenioi, inzestrati cu exceptionale calitati de agilitate, vaz, auz i miros.
Vampirul-colibri
mijlocul junglei.
longya. Micul vampir, numit si vampirul-colibri, masoard cu aripile intinse 12 cm i cantarete 1,6g.
Maimutele miniaturale
Cele mai mici maimute din lume fac parte
din specia Cebuella pygmaea. Ace0 simieni,
foarte putini la numar, traiesc in padurile tropicale din sudul Columbiei, rasaritul Ecuadorului
i apusul Braziliei.
Corpul maimutelor-miniature, cu exceptia
laturilor abdominale, este acoperit cu par des.
www.dacoromanica.ro
PWele-bob-de-linte
Mu Ita lume crede ca pe*ti*orii din acvarii,
2 g.
Trochilii sunt singurele pasari care se hranese cu nectarul florilor, la fel ca mu*tele, bondarii ai fluturii. Din aceasta cauza, ele si -au
schimbat intr-un fel caracteristic infati*area ai
modul de viata. De exemplu: pentru a se putea
trompa fluturelui, iar limba, *i ea lungs, are varfiil spintecat, formand in ambele parti cate un
tub. Prin aceste tuburi fine aspira nectarul, care
e apoi golit, prin presiune, in cioc.
Aplecand uneori in pozitie orizontala florile,
colibrii primesc pe cap *i pe spate o pulbere de
plantelor ar fi cu neputinta.
96
www.dacoromanica.ro
pri e.
Prin dimensiunile i caracteristicile for originale, liliputane, prin miraculosul for colorit,
prin atatea apropieri de viata insectelor, colibrii
stamesc nu numai admiratie calatorilor, dar i
curiozitatea fireasca a oamenilor de tiinta.
Napikstocii gandacilor
Dintre melci, amintim pe Horatia, un gasteropod pitic care traiete in petera Rion, de
langa Kutaisi (Caucaz), i al carui diametru abia
atinge 1 mm.
Piticul crustaceelor este Bosmina corregoni,
o micuta dafnie ce nu depaete 0,5 mm.
Dintre paianjenii mici merits sa fie amintiti
paianjenii-ratacitori, Epiblemum scenicum, de 4
6 mm lungime, care pandesc prada i ii sar in
indata.
tate.,,
www.dacoromanica.ro
inauntrul coipului.
Li s-a dat numele de microorganisme. Unele
din ele, numite microbi, se masoara cu
micronul, care reprezinta a mia parte dintr-un
ai
ascomicetele, din randul carora fac parte speciile de Penicillium, importanta sursa de antibiotice.
bici, numit flagel. Printre acestea sunt tripanosomele, al caror flagel este unit pe toata
intinderea capului de o pelicula ondulata ca o
pelerina (una din ele da boala somnului), Giar-
www.dacoromanica.ro
Tri-
medieval.
Bacteriile, mai mici decat algele microscopice, se caracterizeaza prin aceea ca n-au un
metabolismul celular in sensul dorit de el; celula va produce acid nucleic virotic, care, apoi, va
fi imbracat tot de celula cu proteinele, lipidele si
www.dacoromanica.ro
muraturilor, fonnata din filamentele ciupercii (hife), care, laolalta, alcatuiesc miceliul. In cazul ascomicetelor, sporii se
fonneaza la capatul unor filamente speciale
branzeturilor
numarul
geografic la altul, de la un tip de sol la altul. Astfel, s-a constatat ca Intr -un gram de pamant de
Alteori, sporii se dispun ca o coroand, sugerand forma unei stropitori. Ciuperca respec-
partam de suprafata, numarul for scade vertiginos. Astfel, la doi metri, s-au mai intalnit doar
5.000 6.000 de bacterii, la patru metri 30 40,
iar intre 6
www.dacoromanica.ro
bacterii, in timp ce japonezul K. Sibuia a determinat 21.000 in aerul pe care it respird locuitorii
orasului Tokyo.
La orate, printre mediile cele mai poluate cu
microorganisme se numara aerul din mijloacele
de transport in comun (2 milioane de germeni
pe metru cub), dintr-o sala de dans (1.700.000)
i
0 scurta specificatie
nate curiozitatilor.
Despre exceptii am scris si in cateva carti ale
mele bogate in portrete" botanice i zoologice.
www.dacoromanica.ro
Marea ciudatenie a acestei plante o constituie modul ei de hranire, cand animal, cand vege-
tal.
hranire.
In ce regn putem incadra aceasta fiinta uimitoare? Daca pentru stabilirea filiatiei ei va
trebui sa-i urmarim rudele apropiate, ne vom
Exists si unele grupuri de plante care se hranesc, ca ti animalele, exclusiv sau partial, cu
substante organice, cum ar fi plantele saprofite,
parazite 1i cele carnivore, insa tipice pentru
lumea vegetala raman plantele verzi, cu hranire
autotrofa.
Animale-plante
nesigur.
Undeva ti prin ceva, aceste cloud lumi, nascute impreuna ti desfacute apoi ca doua brace in
www.dacoromanica.ro
Plante-animale
5i
aveau o
Am amintit de unele animale foarte apropiate ca infatisare generala de plante. Dar si unele
plante prezinta asemandri izbitoare cu animalele
sau cu anumite parti ale animalelor.
In padurile tropicale, cu greu deosebim un
sarpe de o liana. Unele cactee (Echinocactus.)
nastere animalele.
Zoofitele si-au gasit cu precizie locul in regnul animal in prima decade a secolului al XIXlea, incepand cu clasificarile marelui naturalist
francez J. B. Lamarck. Microscoapele mai perfectionate 5i cunostintele mai ample si mai precise au permis limpezirea acestei confuzii ce a
www.dacoromanica.ro
unor teologi naturaliti ca Thomas de Cantimpre, Michael Scott, Albert de Bollstadt, Vincent de Beauvais, Basiliscus si chiar ale unor
naturaliti laici ca Van Helmont on Aldrovandi, care reiau opera lui Aristotel, imbogatind-o
cu poveti antice in Physiologus" i cu propri-
pus mai activ la contributie spiritul de observatie i fantezia cand a fost vorba sa denu-
i cu dezvaluirea proceselor intime ale reproducerii, teoria generatiei spontanee" i-a pierdut treptat creditul, find definitiv zdrobita de
stralucitele experiente ale savantului francez
L. Pasteur.
Totui comparatismul anatomic", bazat pe
analogiile fizionomice dintre plante i animale,
s-a mentinut Inca multa vreme. Botanistul Ita-
Mancatoarele de insecte
Dioxidul de carbon i energia soled' sunt elemente oarecum constante. Compozitia solului,
multor genuri i specii vegetale numiri zoologice in limba greaca sau latina. Datorita lui i
succesorilor care i-au continuat in acelai spirit
opera de inventariere a naturii, nomenclatura
(floare-de-colt,
albumita),
Leonurus (talpa-gatii), Leontodon (capulcalugarului); cu cainele: Cynoglossum (limbacainelui); cu magarul: Ononis (osul-magarului),
Onobrychis (sparceta), Onopordon (scai-
stante azotoase.
Atunci, o serie de plante, printr-un uimitor
www.dacoromanica.ro
rotundifolia).
a determinat aceasta planta sa devin.a insectivore. Punand pe frunza bucati extrem de mici
de carne sau de albus de ou, care contin substante azotoase, el a obtinut aceleasi reactii ca
mai sus. Inlocuindu-le insa cu un bob de nisip,
cu o picatura de grasime, cu un cristal de zahar
www.dacoromanica.ro
brusc in galbui i capata o reactie acids in contact cu trupul micului animal. Celulele din fundul cofitei absorb apoi, incetul cu incetul, substantele digerate.
www.dacoromanica.ro
107
www.dacoromanica.ro
poporul nostru. Din partea de jos a cozii, ascunsa in pamant, apar numeroase ramificatii inzestrate cu ventuze ce patrund in rauletul de seva al
pentru a atrage insectele; altele, din familia Citinaceelor, se strecoara sub scoarta copacului i
scot afara doar florile, despre care poti jura ca
puncte purpurii. Cat privete pe cuibuor (Neottia nidus avis), iti lass impresia ca to gaseti in
fata unui cuib de pasare, cu fire lungi i incalcite, din mijlocul caruia se inalta o tulpina pu-
impartita in doua.
108
www.dacoromanica.ro
cresc ierburi.
Deosebit de decorativ e clocoticiul (Rhmanthus). Creste inaltut si drept. Are in varf cateva
gorie de plante, numite mixotrofe sau semiparazite. Acestea au clorofila si, aparent, nu se
deosebesc cu nimic de infatisarea generala a
par).
Aceste luminite misterioase stameau odiin legatura cu unele comori ascunse in paduri.
$i nu rareori, la radacinile copacilor, se intalneau zeci de gropi, rodul stradaniilor zadamice
ale superstitiosilor domici de imbogatire.
Focurile de comori" tasnite din copaci nu
sunt altceva decat radiatiile luminoase emanate
de niste ciuperci, rude cu ghebele sau iasca. Cea
mai cunoscuta, intalnita si in tam noastra, este
109
www.dacoromanica.ro
amintite.
Plante-aragaz
www.dacoromanica.ro
Busole vegetale
deosebit la aceste frunze. Ele au o pozitie naturaid. In orele and soarele le izbeste insa direct,
prin actiunea auxinelor, iau o pozitie neobisnu-
pul zilei.
www.dacoromanica.ro
Plante le lunatice"
Plante-barometru
In lipsa unui barometru, plantele sunt capabile sa ne serveasca la fel de exact apropierea
unei ploi sau furtuni prin unele semne olfactive
i vizuale, pe care oamenii legati de nature le
cunosc foarte bine.
Astfel, aromele i parfumurile raspandite in
Influenta Lunii asupra fenomenelor biologice era cunoscuta Inca din Antichitate. Plutarh
$i
rodnica" a
influenta Lunii asupra plantelor (ca si a animalelor) sunt adevarate in esenta lor. In 1961,
112
www.dacoromanica.ro
Plante electrice
In padurile tropicale din Nicaragua crete o
planta denumita Phytologica electrica, ale carei
planete.
Cercetari recente au pus in evidenta influenta exploziilor stelare asupra circulatiei sevei
din plante, deci in modificarea ritrnului de dezvoltare al plantelor. Astfel, trunchiul sectionat al
unui arbore din podiul Pamir, batran de peste
www.dacoromanica.ro
frunze.
Intrucat planta este
partea de jos, unde se afla varful sagetii, prezintd un colt ascutit din care vor aparea in cateva
supuse activitatii acestor mici fotodinami electrici i sa capete proprietati magnetice la fel cu
electromagnetii i un camp magnetic extins pe
o raid de 2 3 m in jurul axului plantei. Activitatea for slabete spre sears, cand i activitatea
solard descrete.
www.dacoromanica.ro
Plante-cosmonaut
Astazi, in epoca zborurilor cosmice, cand
omul a pus piciorul pe Luna si se pregateste sa
debarce pe Marte $i, Intr -un viitor mai departat,
sa exploreze planeta Venus, cea mai grea problems este aceea a asigurarii unui regim normal
de hrand a cosmonautilor in timpul unui zbor de
lungs durata. In atari conditii, s-a calculat ca
unui cosmonaut ii sunt strict necesare zilnic:
$i
sistemul solar un an sau poate mai mult, asigurand cosmonautilor conditii cat mai apropiate
de cele de pe Terra, adica o presiune atmosferica
viata omului, ca
$i
toate vitaminele.
www.dacoromanica.ro
$i
unde se prinde de substratul de piatra, ea prezinta cateva ture regulate de spire, ceea ce ne
confinna ca avem de-a face cu un melc i nu cu
un vienne.
www.dacoromanica.ro
(Echinoidea) exists, ce e drept, numai ca ei traiesc numai pe fundul marii (in mal sau in peretii
stancilor), unde, de altfel, vaneaza.
Ariciul care pluteste ca un balon pe valuri nu
are nimic din infAtisarea si comportamentul
rol de propulsor".
117
www.dacoromanica.ro
savantii considers ca zborul este o adaptare specials pentru a scapa de unii peti rapitori cum ar
fi bonita, dorada, tonul, care sunt foarte voraci.
Ieirea i apoi scufundarea la zeci i sute de
metri distanta ascunde petele de ochiul dumanului, mai ales ea in apa vizibilitatea este
pasari ichtifage, care ii pot prinde din zbor (fregate, petreli, albatroi). Riscul din aer este insa
www.dacoromanica.ro
spinarea se imbraca in
si
coada, ce se
ale pielii, ce apar prin frecarea corpului de aceste materiale, sau cu un produs special al rinichiului, secretat sub actiunea hormonilor sexuali.
Secretiile organice ale pestelui ajung in apa
sub forma unor fire foarte subtiri, ce se alaturd
unele de altele si se intaresc, formand adevarate
cabluri plurifile, cu ajutorul carora se fixeaza si
si
e leganat de valuri.
www.dacoromanica.ro
lui.
10
de tinut in captivitate, s-a putut observa, in terariu, comportarea sa fats de prada: indata ce-i
apuca victima, se-nvartqte cu ea in jurul sau cu
o iuteala de necrezut, incat animalul ostenit nu
mai este capabil sa fuga. Atunci it strivqte i ii
inghite cu greutate.
Naparca mica sau arpele-de-sticla (Anguis
animale. La prima vedere, acestea seamana perfect cu n4te erpi, numai ca sunt mai greoaie i
mai neindemanatice. Ca nu sunt erpi, oamenii
din popor trio bine; de aceea le-au dat numele
de naparci-cu-platoa, la cele mai mari, i de
erpi-de-sticla, la cele mai mici.
In realitate, aceste fiinte sunt oparle
apartinand familiei Anguidae. Spre deosebire de
www.dacoromanica.ro
bild chiar i la veninuri. Ada se explicd longevitatea ei (In captivitate poate trai 40 50 de ani).
primejdii.
timp ce la femele sacul gular este albastruazuriu, iar aripioarele galben-verzui. In rest,
oarecum cu vidra sau castorul, trdiete pe marginea raurilor din Australia de est, sapandu-i
adaposturi pe malul apei cu ajutorul ghearelor
ascutite, o galerie de circa 6 m, cu multe coturi,
121
www.dacoromanica.ro
astfel incat vizuina sa nu fie inundata. Din pmdenta, animalul mai saps o ieire de rezerva.
Aici ii duc viata perechile de omitorinci. Animalele au un corp turtit de circa 45 50 cm
hranete.
ratute.
priu.
ucis un animal de o forma foarte ciudata. Acesta avea o lungime de aproape 17 toli i aproape
122
www.dacoromanica.ro
de munte plutesc milioane de cadavre de efemeride care cheama pastravii $i uneori pasarile
bogatul nostru folclor, ciudatele insecte efemeride, fiintele cu cea mai scurta viata de pe
Pamant, ar fi baietii $i fetele care au murit
inainte de a-$i fi Indeplinit menirea de soli ai
www.dacoromanica.ro
incercari si suferinta.
Legenda in sine contine cateva date
pretioase de observatie privind comportamentul
acestor chelonieni uriai, lungi de 1 1,20 m yi
tarm exists o regiune numita mlastina Tortuguero, dealuri Tortuguero, o stanca Tor-
www.dacoromanica.ro
intrate in apa, a
groaza.
animalelor.
Desmodontidele au un stomac adaptat acestui gen de hrand 5i o dentitie caracteristica. Incisivii externi superiori si caninii permit animalului sa face o gaura mica, rotunda, prin care suge
www.dacoromanica.ro
stitioase se feresc de aceste duhuri" prevestitoare de rele, ii mute coliba cand ai-ai-ii se
pripaesc prin imprejurimi sau ii extermind fad
mils. Pentru a fi ferit de disparitia totals, exemplare de Daubentonia au fost transportate pe
Insula Nossi Mangabe, situate la circa 6 km in
largul coastei Maroantsetra. Insula, cu o
suprafata de numai 560 hectare i nelocuita de
oameni din cauza desiului ecuatorial, ofera
protectie i un bun mediu de dezvoltare pentru
ale tinutului.
In 1780, cercetatorul francez Jean Sonnerat,
cutreierand padurile Madagascarului, insotit de
Nevinovatele primate
groaza
care starnesc
erau declanate de malgai la vederea unui animal care ii privea curios din tufiuri. Sonnerat a
prins i studiat acest animal straniu, de culoare
neagra-cafenie, lung de aproape 1 m, din care
coada masura mai putin de jumatate. Trei particularitati anatomice atrag atentia: ochii extrem
de vii i stralucitori, dentitia asemanatoare cu a
rozatoarelor semn de primitivitate , in sfarit,
degetele excesiv de lungi i inzestrate cu gheare
prelungite, din care cel mijlociu pare uscativ i
www.dacoromanica.ro
127
www.dacoromanica.ro
ARGUMENT
Spre deosebite de fosilele propriu-zise, resturi moarte ale unor vechi $i stravechi forme de viafa,
imensa majoritate total disparute, care constitute prefioase dovezi ale bioevolufiei planetare, exists
qi fosile-vii, indivizi supraviefuitori ai unor specii de mult apuse, in medii de vial-a care le-a asigurat conservarea. Ada ugii m $i relictele, aya-zi$ii uitafii Domnului" in unele enclave ascunse sau
microzone izolate unde s-au menfinut de milenii vechile condifii de viagi, de la cele edafice pcinci la
cele climatice.
Fosilele-vii seamand ca cloud picizturi de apci cu fotografia" for de pe carbunii sau argilele
stravechi, dacci sunt plante, $i cu scheletele sau alte produse testate cu carbon radioactiv avcind o
vechime de milioane de ani, dacci sunt animale din categoria arhaismelor zoologice, iar relictele
aduc cu surate actuale situate la sute $i chiar mii de kilometri distangi de arealele clasice.
Descoperirea, inventarierea $i studierea for au o imensa importanfci Viinfifica oferindu-ne dovezi
vii, credibile, asupra evolufiei viefii $i a marilor modificari climatice produse de-a lungul erelor
geologice ca ci a situaliilor cu totul speciale in care familii, genuri, specii au dat dovadei de o extraordinary putere conservative, motivate de o pluralitate de factori care au intarziat $i chiar au abolit
evolufia istoricii a viefii, blocand disparifia unor organisme sau ajutandu-le sii-qi prelungeasca
existenfa in anumite insule" cu totul izolate de supraviefuire.
Unele relicte, mai ales vegetale, adaptcindu-se condifillor speciale ale enclavelor unde au
0 expresie contradictorie
sprij in.
poposeasca.
www.dacoromanica.ro
tan ale animalelor pastrate in starea for originard fard a fi pietrificate (adica fosilizate), in
alte cazuri, mult mai rare, de partile moi ale
unor animale disparute, cum e cazul mamutilor
Canard.
40 milioane ani.
Mezozoicul este evul mediu al istoriei vietii
pe Pamant, find impartit in 3 perioade: triasicul, jurasicul i cretacicul. Prima a durat circa
25 40 milioane de ani, cea de-a doua circa 20
129
www.dacoromanica.ro
La animale, in prim] rand sunt mediile conservante, situate la adapostul marilor turbulente
unde viata se deruleaza cu incetinitorul, cum ar
la randul sau in cateva epoci: eocenul, oligocenul, miocenul si pliocenul, in timp ce cuaternarului ii este atasata o singura epoca, pleistocenul. Perioada actuala, adica cea de la sfrsitul
cuaternarului pana in zilele noastre, dureaza
fi
vii.
De multa vreme s-a simtit nevoia reprezentarn grafice, sugestive si sinoptice a procesului
genealogiile exacte.
aborigene, care de milioane sau zeci de milioane de ani se gasesc in acelasi mediu de viata.
ta de salturi
www.dacoromanica.ro
fund. Lingula bate cloud recorduri in Guinessalbum al fosilelor-vii: rezista cel mai bine in
tere.
www.dacoromanica.ro
r-
vasul
www.dacoromanica.ro
Plimbaretii miriapozi
In 1825, un naturalist englez descopera, pe
sub putregaiurile de lemn din padurea virgins a
insulei Saint Vincent din Anti le, un animal ciudat, un soi de melc card casa, dar prevazut cu
picioare pe care il numeste Peripatits julifortnis
(adica plimbaretul in forma de Julus un miriapod colnun $i la noi). Anterior au fost
descoperite in diverse colturi ale lumii specii
www.dacoromanica.ro
Ruda cu sepia si caracatita, nautilul sugereaza mai degraba un melc. Cochilia are o
culoare crem, brazdat cu dungi late brun-roscate. In epoca Renasterii, aceste cochilii consti-
134
www.dacoromanica.ro
Misteriosul Jamoytius
In anul 1946 savantul englez White a facut
o descoperire senzationala. Dintr-un strat cu o
vechime de peste 400 milioane de ani din silurianul mediu al Scotiei a recoltat o fosila pe care
a numit-o Jamoytius. Desi in stare proasta,
amprenta gasita pe piatra lass sa se ghiceasca
forma si alcatuirea unui animal straniu.
Se parea ea Jamoytius era una din acele rare
si pretioase verigi de legatura intre nevertebrate
si vertebrate, piesa fundamentals in sustinerea
conceptiei evolutioniste.
I s-a cautat o echivalenta cu o forma actuala
oamenii
de stiinta si-au amintit ca in 1774
si
zoologul rus P. S. Pallas descoperise un animal
6 cm
www.dacoromanica.ro
nul inferior al Nilului, a doua in lacurile i mlatinile Africii orientale, iar a treia mai raspandita
in toata Africa Occidentals, Zambia, Guineea i
dus la concluzia ca Jamoytius nu ar fi un cefalocordat ci un pete primitiv din genul anaspidelor, mai precis al acelei ramuri care se pare ca ar
fi condus, spre ciclostomii actuali.
Jamoytius ramane inca un mister!
Pe$61... uscatului
www.dacoromanica.ro
120 cm
tradandu-se singuri. Pentru indigeni, cambona" (cum spun ei protopterului) nu-i un peste
obisnuit: nu el urmarete apa, ci apa vine spre
el.
ocrotite.
mai buns adaptare, unele specii au facut trecerea catre amfibieni, dand nastere unor forme
intermediare, care au cucerit incetul cu incetul
Senzationala Latimera
La 22 decembrie
uscatul.
Descoperirea Latimerei este considerate ca
una din cele mai mari victorii ale biologiei din
prima jumatate a veacului trecut.
1938, preparatoarea
sprijin, deoarece erau alcatuite dintr-o axe principals cu radii dispuse lateral. Acest caracter it
apropia foarte mult de celacanti, pesti primitivi
din grupa crosopterigienilor disparuta acum 60
www.dacoromanica.ro
orice intrus.
Aceasta prietenie stransa constituie i secre-
vizuinii."
Cate 1867, circula tirea ca ele ar fi disparut
oparlei; in
numai protectie, dar i un microclimat favorabil i constant, la adapostul cataclismelor geologice i climatice care au nimicit uriaele ei
rubedenii.
strictete de lege.
www.dacoromanica.ro
10 m
Cei mai vechi stramosi ai crocodililor (Protosuchus) sunt cunoscuti de la sfarsitul triasicului si
apa ca broastele
liitele.
eusuchieni, conturate inca din Cretacic i pas$i azi, pledeaza destul de convingator pen-
trate
www.dacoromanica.ro
ghearele
140
www.dacoromanica.ro
Australiei de Sud" pozitia tiintifica a ornitorincului: mamifer care depune oud, nenascand pui
vii".
limpede provoaca coagularea sangelui animalului care a fost intepat i care moare la scurt
turn.
Hrana lui consta
la fel ca la furnicar
mai
Aricii furnicari
Australia, pitria marsupialelor mamifere
primitive
adaposte*te i un mamifer
intr-o excursie arata acele insemnari locotenentul Gutry a ucis un animal de o forma foarte
141
www.dacoromanica.ro
Bucuresti.
B) AIIMALE RELICTE
gatul, pieptul 5i spatele colorate in cafeniu-ro-cat, picioarele in partea de sus erau vargate cu
negru, de la genunchi in jos smantanii, iar
copitele de un negru stralucitor. Coada avea la
capat o tufa de peri lungi ca la girafa, iar gatul
era impodobit cu coama. Coarnele se asemanau
Martin din Pirinei, pestera al carei sistem vertical atinge profunzimea de 1 328 m.
In tara noastra au fost descoperite pana in
www.dacoromanica.ro
excitantului luminos.
stants de lumina a troglobiilor. Pie lea vertebratelor are o culoare permanents roza (din
cauza circulatiei sangvine) sau cenusie. Unele
artropode sunt in intregime transparente, altele
albe si opace, deoarece tegumentul for este
Saracia hranei din subteran produce incetinirea ciclului vital si a activitatii for de reproducere. Toglobiontele au o faza embrionard, mai
lunga cu 4 5 ani decat a insectelor. Aceasta
viata derulata cu incetinitorul este caracteristica
mediului cavemicol.
Biospeologul francez A. Bandei in cunoscuta sa lucrare La biologie des animaux caverni-
www.dacoromanica.ro
limas prizoniere.
specie relicva a marilor stravechi. Fiecare individ 4i fabrics un mic tub de calciu pe care it fi-
col.
el
144
www.dacoromanica.ro
insectele peterilor.
la man adancimi, apa se infiltreaza, aerul circurd, fiintele cavemicole se pot mica dintr-un
loc in altul, calcarul find o rocs permisibild.
Nimic din acestea in petera Movile! Dei aflata
la o adancime doar de 25 metri, ea se prezinta ca
un mediu etan. E suficienta o izolare a ei cu o
diafragma, pentru ca numai in cateva ore aerul
sa devind irespirabil. Explicatia acestei izolari o
meosintezei.
hei
abisala (3.000
145
www.dacoromanica.ro
Emil Racovita a fost numit Scardinius racovitzai. Este atat de bine adaptat temperaturii
inalte a biotopului, incat moare atunci cand ternperatura apei scade sub 20C. Nu incape nici o
vietuieste.
Este vorba de asprete (Romanichtys valsani-
lizarea apelor Argesului $i a bazinului sau hidrografic, aceasta rara si interesanta specie de peste
romanesc iii va reface treptat efectivele.
www.dacoromanica.ro
care se varsa in aceste man. Aici pe fundul argilos, nisipos sau de prundi al fluviilor ii depune
pretioasele icre negre. Inrudit cu morunul nostru
siv aici. Printre altele mentionam peti binecunoscuti la not precum nisetrul, pastruga i
cega, pe langa unele mai rare, deci mai putin
cunoscute, ca viza i ipul. Ca i morunul,
nisetrul patrunde in Dunare dupd. primul care
e cel mai precoce i inainte de pastruga, care e
cea mai lenea. Nu atinge proportiile impresionante i varsta matusalemica a morunului, insa
poate cantari 80
100 kg in greutate i
147
www.dacoromanica.ro
20 de
Regiunile semideertice ale Australiei adapostesc o alts ratita, emul (Dromiceius novaehollandiae) caracterizat printr-un cap mic cu
cioc turtit, gatul lung i robust amintind gatul
www.dacoromanica.ro
intr-un varf (pigostil"), pene cu evidenta structura primitive (mai ales la emu si kivi).
conservativ.
www.dacoromanica.ro
Coniferele stravechi
1i
astazi
Uimitorul Toumbo
Prin tinutul Damara din sud-vestul Africii,
in pustiul Namib 9i pe platoul Kao-Ko
supravietuieste Welwitschia mirabilis, un
reprezentant al ordinului Gnetale, care face trecerea intre gymnosperme 5i angiosperme. In
2 500 de
150
www.dacoromanica.ro
matele se inchid ennetic. Cercetarile microscopice ale cuticulei (strat subtire si rezistent
supraincalzirea plantei.
si
D) ENDEMISME VEGETALE
fruct).
geografica care le-a dat o personalitate taxonomica aparte, deosebindu-le, uneori sensibil,
de rudele for foarte apropiate (garofite,
gentiane, violete, vulturici, muri, stanjenei,
macqi, campanule etc.). Noi avem campanule,
vulturici, garofite carpatice, clopotei, caldarue
pontic, mediteranean, panonic, rutenic, balcanic. Intr-o carte a mea Aceste uimitoare
plante" am reuOt i cu ajutorul acestor specii
endemice 4i relictare sa reconstituiesc istoria
pamantului romanesc, etapele de evolutie ale
151
www.dacoromanica.ro
inclusa de diveri savanti in patru genuri inrudite: Lychnis, Viscaria, Silene, Melandrium,
fiecare aducand argumente destul de convingatoare pentru optiunea incadrarii taxonomice.
www.dacoromanica.ro
gasesc intrunite caracterele a cloud grupe sistematice ale genului: alpini si glauci. Nici pans
azi originea sa n-a fost lamurita, dar, datorita
marelui numar de caractere proprii i pregnante,
nimeni n-a cutezat sa-i gaseasca o sinonimie,
numele ei scapand nevatamat de furcile caudine
E) RELICTE VEGETALE
Ramasite din diverse epoci
Spre deosebire de relictele" zoologice care
sunt prea numeroase ca sa be putem infatisa din
cauza mobilitatii animalelor care se pot deplasa
153
www.dacoromanica.ro
stare fosila in Germania, fapt care confinna puternica migrare spre vest a speciilor central-asiatice spre sfarsitul tertiarului.
Muntii Barsei, Fagarasului ai Tarcu-
ilor.
ai
perioada glaciatiunilor.
sutelor de mii
ai
Pe varfurile muntilor
ai
www.dacoromanica.ro
urma cu 20.000 de ani, a urmat o perioada postglaciara mai calduroasa si mai umeda, borealul.
Aceasta revolutie" climatica a avut repercusiuni importante asupra vegetatiei.
alpine.
$i
frunze ca niste
$i
incalzirea
www.dacoromanica.ro
altele.
Sa vedem cum se explica faptul ca mlastinile au reusit sa conserve de zeci de mii de ani
speciile care au disparut dupe retragerea gheta-
www.dacoromanica.ro
prielnice de viata.
De pilda, acum 400.000 de ani domnea peste
Europa continentals, deci i in tam noastra, o
clima calda i umeda. Aceasta clima n-a durat
decat 170.000 de ani, dupa care clima s-a racit
brusc i a inceput coborarea ghetarilor spre sud.
Vechea fauna i flora au disparut.
nune, s-a pastrat in insulita de faget de la Zimbru, rezistand conditiilor neprielnice prin modi-
infatiare pipemicita.
Relictele vegetale, ram4ite" ale florei disparute din unele zone geografice, sunt dovezi
pretioase; ele ne ajuta sa reconstruim toanele"
Sepalele (adica fiecare din frunzele care alcatuiesc caliciul unei flori) au dosul verde, cu 7-9
nervuri roii-violete. Vechimea considerabila a
speciei e tradata de caracterul de primitivitate al
www.dacoromanica.ro
158
www.dacoromanica.ro
II
MANIFESTARI FUNDAMENTALE
ALE VIETII
LIMITELE EXTREME ALE VIETII
RELATII POSIBILE INTRE VIETUITOARE
DEPLASAREA INDIVIDUALA $1 COLECTIVA
FORME DE APARARE IN LUMEA VIE
CUM COMUNICA PLANTELE $1 ANIMALELE?
www.dacoromanica.ro
ARGUMENT GENERAL
Viata, sub forma ei incorporatii yi organizata, de la virusuri pifiinte unicelulare pcina la om, este
determinate ci dinamizata de doi factori: unul intern, metabolismul care asigura schimburile cu
mediul 4i supravietuirea fiziologica in habitat .yi altul extern, al efectuarii obligatorii ci chiar ritualice a unor acte fundamental-existentiale de adaptare, individuate, in grup restrans sau in vaste
mase biologice, cum ar fi acomodiirile cu limitele extreme ale vietii, deplascirile in spatiu pentru
cucerirea de noi areale (migratiile), stabilirea tipului cel mai potrivit de relatii cohabitale in
perimetrul comun de existents (autonomie, indiferentism, parazitism, simbioza, predatorism),
insuyirea yi aplicarea unei extraordinar de variate game de mijloace de apcirare (transformate uneori in cai pi mijloace de atac) in vederea supravietuirii speciei, in sfaryit, comunicarea prin cele mai
variate tipuri de limbaj (de la cel sonor yi chimic, pang la cel ritualic pi imitativ) care asigurci armonia, ordinea, existenta pi coexistenta colectivitatilor animate yi vegetale in interiorul biotopurilor fi
biocenozelor.
Enorma cantitate de cercetari ci observatii efectuate in toatci lumea asupra unor mart grupuri de
fiinte vii (insecte, crocodili, pasari, prpi, mamifere etc.) yi chiar specii izolate, uriacul material filmat
yi difuzat pe tale audiovizualci, insa dispersat pi fare nici o coeziune intra- yi interdisciplinara m-au
incurajat set' dau, Inca de acum 40 de ani, o prima sinteza mondiala a tipologiei of limbajelor vegetale
yi animate, care, u,sor retuyata yi cotnpletata, ramane valabila 4i perfect acceptata yi azi, consolickind
cloud noi discipline la granita dintre filologie pi biologie ci anume fitosemantica zoosemantica.
161
www.dacoromanica.ro
A) IN ADANCURILE PAMANTULUI
pamantului o reprezinta Gouffre Pierre SaintMartin din Pirinei, pestera al carei sistem vertical atinge profunzimea de 1.328 m. Alte doua
pesteri din Franca depasesc profunzimea de
1.000 m.
www.dacoromanica.ro
galia, descoperitd in 1986 si cercetata in continuare de geologii romani Cristian Lascu, $erban Sarbu, Radu Popa si Luminita
Vlasceanu; Unica in lume prin conditiile ostile
la mari adancimi, apa se infiltreaza, aerul circula, fiintele cavemicole se pot misca dintr-un
loc in altul, calcarul find o rocs permeabila.
www.dacoromanica.ro
intific, Proteus anguinus. Era primul reprezentant al faunei cavemicole intrat in atentia
naturalistilor.
mediu - limits al litosferei: pesteri, fante, microcaverne, cavitati artificiale, endogen (locul de
(cresterea, constant& cu adancimea, de 1C pentru 33 m). Afars de retelele subterane de tip termic normal, exists si pesteri in avene,
165
www.dacoromanica.ro
tt
apartinand tipului termic invers. E vorba de peterile descendente, sau avenele inchise la baza ti
cu deschideri largi, unde, depunandu-se zapada
sau de infiltrare;
d) asocialia solurilor substalagmitice, care
nu patrunde in interiorul pqterilor;
care formeaza un biotop special, compus dintr-un numar de specii, dar cu indivizi foarte
numeroi, ce ii duc viata in stratul de 3 6 cm
de la suprafata acestui sol organic.
La randul lor, animalele care traiesc in peteri se impart in ase categorii (dupa V. Decu):
in pqteri;
166
www.dacoromanica.ro
Particularitatile troglobiontelor
suprafata. Pans
nutritia troglobiontelor
i sol
amestecat cu tot felul de materii organice micro-
animale), in
pomind de la o anumita valoare a metabolismului, adica deasupra unui anumit prag fiziologic.
In cazul animalelor cavernicole, metabolismul
scazut nu permite formarea pigmentilor melanici i corpul for ramane pal.
0 alias caracteristica a ciudatelor fiinte sub-
malelor troglobii, acvatice sau terestre, sunt lipsite de ochi. Regresiunea anatomica a organului
vizual afecteaza i centrii nervoi ai vederii, ast-
hrand. SA nu uitam limonul argilos, care constituie pentru aceste fiinte un pretios aliment. Nu
numai Proteus-ul, dar i nenumarate copepode,
167
www.dacoromanica.ro
a) Speofauna acvatica
liber, minuscul (0,5 1 mm), cu un corp vermiform format din cateva inele (metamere) inzestrate cu cheti. Un caracter tipic cavemicol este
neotenia lor, adica acea capacitate de a se repro-
www.dacoromanica.ro
scria K. Absolon
se
Si cativa pe$ti...
www.dacoromanica.ro
un amfibian din subclasa Urodele, ruda cu salamandrele $i tritonii. Urodelele reprezinta cele
Paianjenii pesterilor
La origine, paianjenii troglobionti par a se
trage din acele specii de arahnei neadaptate la
biotopi obscuri si umezi (muschi, hepatice,
detritusuri vegetale), un fel de avanposturi" ale
mediului cavemicol. In pesteri, paianjenii intra
in compozitia asociatiei parietale. Cu cat sunt
la specia umand.
Rude ale lui Proteus, din familia Plethodon-
si primitiva, traiesc in
statele Tennessee, Texas si Florida din S.U.A.
Gyrinophilus i Eurycea se intalnesc numai in
pesteri, in timp ce Typhomolge i Haideotriton
traiesc atat in pesteri, cat si in panzele freatice.
b) Speofauna terestra
ortoptere.
bogat.
www.dacoromanica.ro
Aselii subpannanteni
Cine nu cunoaste micutul rac de pivnita sau
de piatra, cu corpul cenusiu, latit, ale carui segmente abdominale sunt transformate in paiete
duble, asemanatoare unor placi de armura bine
articulate? E de ajuns sa-1 atingem si se face
ghem. El e numit in stiinta Oniscus i face parte
din ordinul Isopoda sau al racilor-aseli, ordin
uscat, ci din cele de apa. De aceea, deli considerate ca animale de uscat, izopodele de pestera
pot duce si o viata amfibie. La trei specii de
oniscoide, acest gen de comportament e bine
precizat: Typhlotricholigioides aquaticus i
Maxiconiscus levis, intalnite in Mexic, Si
Cantabroniscus primitivus, descoperit in Spania. In stadiul tanar, Maxiconiscus, de pilda,
traieste pe argila umeda, iar ca adult patrunde in
apa, pe care n-o mai paraseste decat arareori.
Acest comportament se justified prin aceea ca
racusorul gaseste mai multa hrand in apa decat
pe uscat. Fiind totusi o specie terestra, el s-a
adaptat morfologic vietii amfibii. Apendicii respiratori (pleopodele) i s-au dezvoltat puternic,
ca o compensatie a faptului ca in apa cantitatea
de oxigen este mai redusa decat in aer.
au nimic comun, deoarece la minnecofile si termitofile dilatarea abdomenului se datoreste acumularii masive de grasime de rezerva, in timp
pidae. In cazul speciilor din Carpatii Romanesti, din cele 84 de specii 5i subspecii cunoscute pans in prezent, 63 au Post gasite numai in
cate un loc, arealul for de raspandire fiind redus
la reteaua de galerii a unei singure pesteri. Se
presupune ea actualele areale de raspandire ale
batisciinelor corespund locului for de formare.
Gandaci original
chidele numara (dupa catagrafiile biospeologului francez R. Laneyrie) circa 700 specii caver-
Catopidae i Trechidae.
Nota caracteristica a coleopterelor caverni-
www.dacoromanica.ro
apropierea sexelor.
In unele colturi ale lumii, peterile aproape
ca nu au nevoie de un sistem de iluminare artificial din cauza emisiunilor luminoase ale unor
Pasarile cavernicole
caripensis, numita de localnici guacharo, murraca, oil bird, diablotin, este mentionata inca de
acum 300 400 de ani in rapoartele misionarilor spanioli trimii sa cretineze populatiile de
amerindieni din diferite tinuturi ale Americii de
Parnantului.
Sud.
atinge 1,20 m. Are ciocul lung i acvilin, inconjurat la baza cu o multime de pene mici i frumoase. Ochii sunt bruni, iar picioarele seamand
cu ale turturelelor. A fost descoperita cam in 15
peteri din America ecuatoriala, situate Intre
700 i 1.300 m altitudine. Cel mai important
172
www.dacoromanica.ro
ocrotirea legii.
te momente, pasarile batrane dau tarcoale cuiburilor, scotand tipete Ingrozitoare, in speranta
Liliecii de stance
toama in vase de tut. Aceasta grasime semilichida, deschisa la culoare i fara miros, este
devenind troglofile. Ele cauta peteri ascendente, terminate in fund de sac", cu atmosfera
173
www.dacoromanica.ro
intalnim concentrdri de 20
50 milioane de
anul 1961 se admitea ipoteza emisa de Hartridge, in 1945, conform careia respectivul sistern de ecolocatie ar fi asemandtor unui radar,
astfel ca liliecii ar localiza pozitia unui obstacol
sau a unei insecte apreciind intervalul de timp
care separd emiterea unui ultrasunet de
receptionarea ecoului acestuia. Insd fiziologul
englez n-a tinut seama de doi factori. Mai intai,
a neglijat bruiajul pe care-I produc zgomotele
de la exterior sau panza de ultrasunete emise de
alti lilieci. In al doilea rand, a orris sa is in considerare ca localizarea unui obiect minuscul,
plasat la mica distanta (o gaze, un fluturas), cere
multd precizie, adica este nevoie ca liliacul sd
emits un numar din ce in ce mai mare de ultraqinete, pe mdsurd ce se apropie de obiect, ceea
174
www.dacoromanica.ro
fluturi, retine atentia troglofilul Monopis crocicapitella, specie guanofila din pqterile dobrogene. Coleoptere de mare interes sunt: Duvalius
redtenbacheri, din pqterile bihorene, Duvalius
budai, Tismanella chappuisi, Closania wintleri,
din pqterile mehedintene, Trachus dumitrescui
i Queadius fidgidius, din pqterile dobrogene.
De altfel, genurile Duvalius, Banaticola, Tismanella, Drimeotus, Protoplholeuon etc. sunt
bogate in endemisme.
Dintre Colembole, endemice pentru pqterile noastre din Muntii Olteniei sunt Onychiurus
closanicus i 0. romanicus.
Miriapodele sunt reprezentate mai ales prin
diplopode care, alaturi de coleoptere, dau cel
mai mare numar de endemisme, specii indica-
cus inferus.
Unicul melc troglobiont european, Deroceras absolorii, se gasete doar intr-o petera
din Iugoslavia gi una din Romania (Petera
Zaton-Ponoare). Dintre viermi, se detaeala
troglobiontele: Mylonchulus cavensis, din
Petera Vantului, i Troglochaetus barenecki,
www.dacoromanica.ro
Dei apare ca putin favorabil vietii, domeniul subteran nu reprezinta totui un prag critic,
ca varful muntilor sau inima marilor deerturi.
Viata se gasete aici la limitele posibilului
intr-un alt sens. Petera este un mediu al minimei rezistente biologice, find populate in spe-
anvergura. Nava germane Gazelle a facut incon1876, iar nava ruseasca Viieaz intre anii 1856 1889. Expeditiile
calm.
evolutiei.
B) IMPARATIA TAINUITA
A LUI POSEIDON
la Polul Nord. Aceasta nava de lemn a fost construita in mod special pentru rezistenta
gheturilor arctice, trecerea in derive peste Polul
sedimentele de fund. Au
organismele marine
si
176
www.dacoromanica.ro
scoasa cu sonda de la 7.850 m, iar cel mai profund dragaj, la 8.000 m langa Insula
Fecioarelor, situate la est de Puerto Rico.
Intre 1950 1955, vasul danez Galathea a
facut o cdlatorie in jurul globului, cu sarcina de
a explora marile gropi oceanice, dragand si pescuind la o adancime de peste 10.000 in.
Au fost construite numeroase nave modeme
de cercetari oceanografice de la suprafata (nava
americana Chain sau cea sovietica Viteaz), ca i
submersibile de mare performanta, capabile sa
permits observatii directe in zona abisala, cum
ar fi batiscafele americane Albin ti Aluminaut,
sau franceze Arhimede si S.P.-3.000. Acestora li
se adauga navele de foraj, capabile sa culeaga
probe extrase de la 300 400 m adancime din
fundurile oceanice situate la 3.000 6.000 in ca
si platforme fixe si plutitoare, cum ar fi platforma americana Flip, cu care se lucreaza in pozitie verticals, tumuni si balize oceanografice.
Deoarece scafandrii autonomi deocamdata
nu pot cobori decat pans la 672 m (rerPdial in 1981) $i nu pot efectua lucran.
3 ore, decat papa Ia 100 120 m adancime,
ce in ce mai folosite sunt laboratoarele sub!,
rifle inzestrate cu instalatii speciale care r
lucrul i asigura odihna unei echipe angaja
177
www.dacoromanica.ro
numai ca urine ": siliciul, fosforul si majoritatea metalelor grele. Cea mai caracteristica
insusire a apei marine este salinitatea. Principalul component al salinitatii este clorura de
www.dacoromanica.ro
zoo-planctonul
constituie o impozanta masa nutritive, in sistemul afital, care include etajele: batial, abisal
i hadal, toate cufundate in intuneric si fa'ra
organisme vegetale clorofiliene, circuitul hranei
este mai dificil si mai complex.
bacterii. Detritusul e o ploaie" organics formats din resturi pelegice care cad lent, de sus,
din cauza presiunii crescute. Densitatea popu-
(cetacee, rechini) care ajung in gropile" profunde. O balena, de pada, poate constitui vreme
www.dacoromanica.ro
CO2, acest corespondent fundamental al scheletului se gaseste mai mult sub forma bicarbona-
Unii pesti (Gigantura, Winteria) au ochi telescopici indreptati inainte, ca niste faruri de
automobil; la altii (Argyropelecus), ochii
privesc in sus. La alte specii, ochii au regresat
pans aproape de disparitie, dezvoltandu-se prin
compensatie organele liniei laterale, un adevarat
sistem radar de orientare.
Pentru marirea campului perceptiilor senzoriale, un rol de seams joaca apendicii cu rol tactil. Alungirea apendicilor tactili este o forma de
adaptare larg raspandita la cefalopode, echinide,
isopode i pesti. Luminiscenta biologica, activitatea sonora mult mai intense ca in etajul fital,
emisiunile radar ale delfinilor ca i electrolo-
tismului.
aceeasi masura se poate inlocui apa din interiorul animalului cu apa de presiune hidrostatica
180
www.dacoromanica.ro
Desigur, imparatia marilor adancuri oceanice, care a inflacarat din cele mai vechi timpuri
codul genetic al organismului abisal. Bine adaptat conditiilor de hidro-presiune, sistemul celular al acestor fiinte din adancuri sufera alterari
structurale cand e ridicat in straturile superioare
ale apei. Putem spune deci ca animalele abisale
sunt stenobathe, adica traiesc la o anumita pre-
de cadavre. Aceste aglomerari creeaza biocenoze caracteristice, Inca destul de putin studiate. Datorita acestui regim mister" de hrana, la
majoritatea speciilor abisale ouale se dezvolta
hranei.
La 3.000 m adancime, apele Mediteranei sau
181
www.dacoromanica.ro
Gigantii adancurilor
masoara 25
182
www.dacoromanica.ro
cele brune (Lessonia), din familia Laminariaceae detin recorduri. Uriasul acestora este
Macrocystis pyrifera, intalnit cu precadere in
15 on
Azilul fosilelor-vii
4.000
8.060 m
colectie oceanologica.
www.dacoromanica.ro
pe care 1-a incadrat, de asemenea, in clasa viermilor. Vreme indelungata, oamenii de tiinta
n-au reuit sa gaseasca acestor bizare fapturi un
ai acestei
increngaturi din cambrianul inferior, iar doi ani
mai tarziu cercetatorul polonez R. Kozlowski a
gasit cloud not forme de pogonofore, denumite
de el Ivanovites fundibulatus si Sokolovitus
pogonophoroides, apreciind ca acestea au trait
in zona neritica, deci la mica adancime. Cu timpul, ca si alte fiinte relicte, ele s-au retras spre
marile adancuri, spre zonele abisale.
Ca infatisare, pogonoforele seamana, ce-i
drept, cu viermii. Ele sunt lungi, n-au membre,
ci doar o barbs" deasA formats din tentacule.
Ele nu-i parasesc niciodata casutele cu
infatiare de tuburi de 4 36 cm, alcatuite din
chitina un polizaharid apropiat de celuloza $i
amidon. Tuburile sunt Infipte cu partea posterioafa in mal; la partea anterioara, 200 250 de
tentacule se rasucesc i se unesc, formAnd un fel
de cupd de brace si de cili minusculi ce unduiesc
www.dacoromanica.ro
1940, B. I.
185
www.dacoromanica.ro
bucura apele calde ale paraului Petea si ale lacului Ochiul tiganului, de langa Oradea, cu tern35C, unde, in
peraturi constante de 25C
afara nufarului endemic, Nymphaea lotus var
thermalis, relict tertiar, cunoscut sub numele de
drete", isi duce viata o interesanta fauna termofila relicts. Amintim gasteropodul melanopsid Melanopsis pareyssi, de-o varsta cu dretele,
la, lungi de 2 m, iar regiunile putemic impregnate de sulfuri sunt acoperite ca de niste
lespezi de cochiliile unei scoici cat o farfurie
30 cm in diametru), semanand cu pectenul
si scoicile margaritifere (Calyptogena magnifica).
Tot aici au fost descoperiti niste viermi onginali, semnalati in 1977 de o expeditie ameri(25
lungime. Gigantismul for se explica prin temperatura relativ ridicata a apei, de 12 15C,
www.dacoromanica.ro
Lampadeforii abisurilor
Se tie ca imparatia tacerii ii are gigantica
uzina de lumina ce improvizeaza in misteriosul
intuneric al adancurilor decoruri de basm.
Stiinta a marcat o mare victorie atunci cand
toare.
diverselor animate oceanice. La prima intrebare, un raspuns afirmativ integral este contrazis de faptul ca bioluminescenta. apare i la
animalele terestre i ca ea este intalnita i la animale de suprafatd, cum ar fi protozoarele (noc-
www.dacoromanica.ro
Melanostomidae
seamana in mod izbitor cu pacheboturile luminate. La Bathyspaera intacta, pe linia de plu-
victimele.
Iluzia unei ispititoare pqteri luminoase o da
acestei splendori ucigatoare astfel ca vicleanului pescar nu-i ramane decat sa-i inchida din
timp in timp falcile.
0 creveta luminoase din familia Acanthephyrae, cand e atacata, elibereaza din sacul cu
noase. Asemenea unui val de reclame luminoase, noaptea, intr-un mare ora, stralucitoarele desene verzui-galbui ale crevetei
C) VIATA SI COMPOZITIA
CHIMICA A MEDIULUI
Praguri chimice
www.dacoromanica.ro
reactia, troficitatea
8i
regimul de saruri.
hidric al organismului la o valoare relativ constants si, totodata, mentinerea echilibrului ionic
din umorile organismului. Astfel de ape au o
presiune osmotica foarte ridicata si un indice de
antagonism ionic crescut. Echilibrul ionic, deci
valoarea raportului dintre ioni cu actiune fiziologica antagonista (de pilda Na", care sporeste
8i
corpului (pereti, membrane celulare) substantele patrund in organism sau ies din organism, tinzand catre echilibrarea concentratiei in
ambele medii. In mod activ, ea se produce prin
schimbul neintrerupt al sarurilor, in urma dezvoltarii unor organe, unor celule speciale, capabile sa elimine sau sa absoarba anumite saruri,
chiar contrar fortelor difuziunii. Pe ambele cai,
organismele se apart impotriva dereglarii parametrilor fizico-chimici caracteristici ai mediului
intern.
www.dacoromanica.ro
tatiei frunzele. Cele care cresc pe soluri salinizate uscate, suferind din cauza insuficientei
apei (xero-halofite), au rddacini adanci, tulpini
uneori lemnoase i atunci and sunt suculente,
ca loboda-de-mare (A triplex confertifolia) sau
bobul-de-mare (Zygophyllum fabago), ii pierd
foliolele in perioadele de secetd.
Un mod original al halofitelor de a se apara
muria, Limonium, sau lemnoase, cum ar fi catina roie (Tamara.) poarta pe ramuri i frunze
mici depozite de saruri produse prin eliminare.
Sub raportul repartitiei sdrurilor, solurile se
soloneturi.
Solonceacurile soluri salinizate umede
se formeazd atunci cand exists panze freatice de
suprafatd. Apa freatica se ridica prin capilaritate
pand la nivelul solului i se evapora. De aceea,
deasupra orizontului gleic se gasete un orizont
cu ace de gips, i mai sus, orizonturi de humus,
cu o pojghita de sare la suprafald. Pe timp uscat,
ciale.
www.dacoromanica.ro
aza i saricica (Salsola soda), ceva mai viguroasa, mai inalta i ramificata, cu frunze sub-
sau sica (Statice), plante xerofile, invoite, ra,nificate, cu delicate i numeroase flori albastruviolacee, dispuse in raceme unilaterale. In saraturile marine nisipoase intalnim Statice caspia,
tulelor.
noteaza
o for-
www.dacoromanica.ro
grame la 100 grame, este o specie halofila capabila sa reziste concentratiei saline a solului cu
mult superioard indicelui critic de 6.000
mg/ss%. E vorba de un copacel de felul acelora
pe o aka' planets sau poate pe un platou cinematografic unde s-au construit decoruri de carton pentru un film stiintifico-fantastic. Imaginati-vd o ciudata insula pustie de 1.000/600 m,
acoperita cu o crusts argiloasa galbui-violaceucenusie de 15 25 m grosime, crapata prin uscare in forme poligonale si semanata cu zeci si
Vulcanii noroiosi
atentie aceste specii oligotrofe pe care le considerd specii indicatoare ale troficitatii solului.
Ele indica gradul de productivitate a padurilor,
uscata.
www.dacoromanica.ro
Atunci cand in culturile agricole si in parloagele din jurul for intalnim uscativul siminoc
(Gnaphalium luteo-album), invelit intr-un
vesmant argintiu de peri ce ne duce cu gandul la
floarea-de-colt, hrana-vacii-cu-flori-albe (Spergula arvensis) sau cu flori violete (Spergularia
rubra), ambele cu tulpini subtiri $i frunze mici,
la prima stranse in verticil, la secunda, opuse,
cretisoara (Alchemilla arvensis), lingurica
ingrasate.
In pajisti, de deal si munte, la fel de semnificativa pentru existenta unui sol cu troficitate
scazuta
foarte scazuta este prezenta unor
plante bine cunoscute, cum ar fi gramineele:
$i
Prea-ghiftuitele
Asa cum solurile extrem oligotrofe reprezin-
chimica a solului
(humus, nitrati, carbonat de calciu, sulfat de calciu, oxid de siliciu etc.), la care nu fac fats decat
anumite specii ce $i ele au devenit, la randul Tor,
cu anumite substante
www.dacoromanica.ro
Butoaiele cu saramura
O apa marina on lacustra care contine un
bonus-henricus).
Perimetrul sulfatului de calciu in exces, deci
inaltime, stufos, cu ramuri spinoase, frunze subtirele argintii i fructe portocalii cat un bob de
mazare care, spre sfarsitul verii, iau locul florilor marunte si galbui. Carina alba face parte
194
www.dacoromanica.ro
monografie.
Doar animalele inferioare (protozoare, crus-
1.160), se con-
est,
tatea for alcatuiesc o substanta organics coloidala ce se depune la fund, alcatuind malul de
tam. Antrenat de curentii de convectie, acest
mal este carat incetul cu incetul spre adancul
lacului, unde, sub actiunea bacteriilor, este prefacut intr-un mal cu granulatie fink numit mal
terapeutic. Acesta cuprinde, la un litru, circa
100 g saruri (doming carbonatul de calciu si
bioxidul de siliciu), 7 g coloizi si 60 70 g substante organice diferite (enzime, honnoni, pig-
195
www.dacoromanica.ro
Americii de Nord. Aceste pamanturi se descopera in timpul verii ti contin numeroase plante,
seminte, insecte, ce fumizeaza hrana abundenta
puilor de pasari care ies aici, cat si adultilor care
migreaza din toate partile sudice, multe si din
tam noastra, cum ar fi: pescarusii, gastele,
ratele, lebedele etc. Zona arctica este destul de
bine reprezentata si de mamifere caracteristice,
fie terestre: ursul alb, boul moscat, vulpile albe
si argintii, iepurii albi, renii de tundra, nevastu-
nicii.
gheturi si zapezi.
www.dacoromanica.ro
corolelor
voltarii algelor nivale, biologii au ajuns la concluzia ca acestea 1i creeaza o ambianta proprie,
favorabila. Ele traiesc in colonii care pe timp
insorit se incalzesc, iar zapada din jurul for se
tope$te, astfel ca fiecare colonie va fi amplasata
intr-un fel de gropita. Adesea apa de la suprafata
coloniei ingheata $i cuva cu alge apare acoperita
cu o pojghita subtire de gheata, ce constituie un
veritabil adapost. In mica sera astfel formats,
temperatura se poate mentine multa vreme in
jurul lui zero grade. Aceste colonii de alge, cand
sunt alaturate, formeaza sub zapada un adevarat
sistem de rasadnite naturale", find populate de
foarte multi paianjeni de zapada care, data cu
sfar$itul verii polare, intra in hibernare.
Pentru a-i asigura caldura necesara procesului de fecundare, unele specii ii au corolele
rilor", pe care 1-am realizat, in 1974, cu regizoarea Li liana Petringenaru de la studioul Al.
Sahia" $i care s-a bucurat de un frumos palmares national $i international, a ilustrat
convingator aceasta ipoteza.
Frigul este suportat cu wrinta de sport $i de
animalele inferioare, cum ar fi rotiferele $i tari-
denie de insecte, oud sau pupe de insecte, animale superior organizate, pot suporta cu u$u-
www.dacoromanica.ro
si
40 km pe ore) produce
o intense degajare de caldura, incat la fiecare
mamiferele in ape (30
mai multe legaturi duble intre atomii de carbon), ceea ce sporeste fluiditatea for si le scade
punctul de congelare. Numeroasele copepode
planctonice ce se hranesc cu aceste alge sintetizeaza diferite feluri de ceara (lipide reprezentand esteri ai acizilor grasi, cu alcooli cu lanturi
de carbon), in care intra acizi grasi cu un mare
polari de pilda, iii construiesc locuinte bine izolate. Doar cloud specii de rozatoare, lemingii pi
catelul-pamantului, raman in tundra. Lemingii,
ca si catelul-pamantului, nu hibemeaza si nici
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
in imensitatea tundrelor nordice. lama se hranesc cu ierburi, lichenii si muschii scosi de sub
zapada.
200
www.dacoromanica.ro
la munca.
i iepuri-polari.
Vulpea-polara (Alepex lagopus) locuiete iar
pierderea caldurii, formeaza un important caracter adaptativ. Biologul englez Allen a dovedit ca lungimea urechilor crete pe masura ce
vulpile traiesc mai spre sud. Astfel, fenecul
(Vulpes zerda), vulpea-deFrturilor, are urechi
201
www.dacoromanica.ro
grohotisuri.
si
(-Ara
indoiala, pinguinii. Mare le biolog Emil Racovita a fost primul roman care a vazut si a descris
pinguinii intalniti cu ocazia expeditiei Belgica
la Polul Sud. El ne spune ca numele le vine de
la pinguinos (Pingiiie = grasime), deci pasari cu
multa grasime, nume dat de navigatorii spanioli
in secolul al XVII-lea. Au devenit clasice prin
precizia observatiei si valoarea literary paginile
202
www.dacoromanica.ro
tonul. Cel vechi, care a suferit toate vicisitudinile intemperiilor unui an intreg, nu-I mai
pinguini.
funda pand la 17
18 m adancime, ca sa
sa
mendiculus) i pinguinului african (S. demersus), intalnit pe coasta de vest a Africii pand in
incapd 1
Angola.
13
203
www.dacoromanica.ro
mananca. In
si
term inotand. Activitatea for in colonie culmineaza and incep sa iasa puii, care trebuie
stau de paza, iar ceilalti merg sa prinda crustacee, cu care hranesc progenitura comunitatii.
datorita resExcrementele for
sasaie.
ridicata, metabolismul for find adaptat la o productie mare de caldura si la o micsorare puter-
nica a acestei pierderi printr-o serie de mecanisme fizice si chimice. Pinguinariile", spre
deosebire de delfinarii", n-au dat rezultat, asa
ca numai o calatorie la Polul Sud ne-ar prilejui
bucuria de a le cunoaste uimitoarea for exis-
204
tents.
www.dacoromanica.ro
prezinta Australia, unde, din cauza dimensiunilor reduse ale continentului, ploile de iarna se
interfereaza cu cele de yard, inregistrandu-se
astfel foarte slabe precipitatii in orice anotimp.
Uneori, ploaia e inlocuita cu ceata, ca in desertul peruan-chilian sau la extremitatea vestica a
pustiului Namibiei. Ceata care persists 100
200 zile pe an nu poate fi folosita de plante,
ceea ce explica de ce Sahara Centrals, unde nu
exists practic un regim de ploi, impreund cu
pustiurile de mai sus sunt considerate cele mai
sarace in precipitatii.
Exists locuri pe pamant unde timp de 91 de
ani n-a cazut un strop de apa, asa cum s-a intam-
dos). In Sudan, in desertul Nubiei, la VadiHalfa, s-a calculat ca anual cad 0,3 mm' de apa
pe metru patrat, deci ploua cam de 700 de on
caracteristice:
205
www.dacoromanica.ro
aluviunile argiloase
nisip;
depune prundis
www.dacoromanica.ro
muntilor tabulari;
3) deyertul cu halofite, situat in depresiuni
numite sori, in jurul lacurilor sarate, se caracterizeaza printr-o flora higrohalofila tipica (Salicornia, Halicnemum, Seidlitzia etc.);
b) Domeniul paleotropic
Cuprinde Sahara de Sud cu Sahel-ul, desertul Namibiei, de pe coasta de sud-vest a Africii,
desertul Karroo, desertul Africii de Est (Etiopia,
Somalia).
1) deyerturile Sahara i Sahel-ul sunt popu-
207
www.dacoromanica.ro
apar de obicei pe filoane de cuart (in special crasulacee si mesembrianteme, deosebit de decorative). 0 note specified o dau si arbustii pitici din
familie Compositae;
copac caracteristic din familia Apocyneae, Adenum sokotranum, cu tulpini suculente, diforme
imbraca tulpina
conditii baobabul (Asansonia digitata), remarcabil prin particularitatile tulpinii sale, un adevarat rezervor de apa, evaluat la exemplaiele
batrane intre 100.000 120.000 litri.
c) Domeniul neotropic
mophila.
208
www.dacoromanica.ro
siva a temperaturii corpului. Totodata, stomatele prin care se face cea mai mare parte a
eliminarii apei in procesul transpiratiei trebuie
sa fie deschise, pentru a permite accesul in frunza a dioxidului de carbon necesar fotosintezei si
a oxigenului necesar respiratiei. Aceasta contradictie este rezolvata pe diferite cai caracteristicela diferite specii." (Biologie generalci).
In primul rand se constata o adaptare a sis-
and apa de infiltratie nu ramane in stranic pe verticals. Tipic este cazul Spinului de
desert Alhagi camelorum la care lungimea
radacinilor atinge 25 30 m.
In al doilea rand, trebuie amintite adaptarile
sistemului foliar la regimul de seceta, in vederea
reducerii pierderilor de apa, care pot fl realizate
in mai multe chipuri:
prin micsorarea limbului foliar;
prin rasucirea limbului astfel incat stomatele sa se afle intr-un spatiu mai inchis, reducandu-se astfel transpiratia;
ptin scaderea nufnarului frunzelor sau disparitia for permanents on temporara;
prin scleroficarea tesutului mecanic al lim-
209
www.dacoromanica.ro
sub elitre, permitand o mai buns izolare termica; alungirea picioarelor, permitand dis-
rozatoare si antilope.
aethiopicus, in timpul cat traieste in apa, elimina urina cu saruri amoniacale, iar in perioada
de seceta, cand sta adapostit intr-un cocon de
namol, elimina ureea.
Apa de metabolism este folosita si de unele
mamifere adaptate la viata de desert, cum este
dromaderul. Vara, in timp de seceta,
hranindu-se doar cu plante uscate, dromaderul
multumindu-se cu apa continuta in hrana vegetala. Antilopele africane din genul Addax, Taurotragus, Gaze la, Pryx pot trai fard sa bea apa.
Variate scrie N. Botnariuc sunt si adaptarile comportamentale. Un mijloc frecvent de
protectie impotriva supraincalzirii este ingroparea in nisip. Din 125 de insectepsamicole (de
nisip) din Sahara, numai 3 specii (o furnica si
cloud coleoptere) raman la suprafata cand temperatura nisipului depaseste 50C. In deserturile
210
www.dacoromanica.ro
Cativa din cei mai caracteristici reprezentanti ai plantelor si animalelor din deserturi
a) 0 strabunica uimitoare
Prin tinutul Damara, situat in desertul Nami-
se asterne seara, ii vezi iesind de prin ascunzisuri in cautarea de hrana. Ca prin minune,
pustiul se invioreaza. Cantecul pasarilor se
b) 0 familie ciudata
Pe solul uscat, de natura vulcanica, acoperit
cu bolovani, din Arizona si nordul Mexicului se
intind pajisti si padurici alcatuite din felurite
soiuri de plante, cu forme care de care mai originale. Indiferent de varietatea infatisarii, ele au
trei trasaturi comune: un trunchi verde, carnos,
imbibat cu apa, o haina de tepi deli si flori mari
ca niste palnii sau ca niste stelute simple sau
batute, viu colorate (exceptand culoarea albastra), si cu un numar mare de stamine. Aceste
trasaturi comune le reunesc intr-o familie mare,
Cactaceae, care numara pana in prezent circa
2.500 de specii, grupate in circa 130 de genuri
si trei subfamilii: Peireskioideae, Opuntioideae
i Cereoideae. Unele din cactacee sunt pitice,
cum ar fi Frailea pumila, ce nu depaseste 1 3
cm; altele gigantice, precum Carnegia gigantea, ating 15 20 m inaltime.
nisip.
tepoase.
211
www.dacoromanica.ro
mameloane
10
212
www.dacoromanica.ro
pere de culoare galben-verzui, inarmata cu cateva ace impratiate la suprafata. Carnea fructului, comestibil, are culoarea cireii coapte i este
intesata cu mici seminte negre. Fructele de pita-
prezinta unele particularitati deosebit de interesante. Masculul are un puternic simt al apararii
Prin pustiurile din Turkestan, Iran i tarmurile Marii Caspice traiesc oparlele cap de
broasca" (Phrynocephalus), minunat adaptate
vietii de deerturi nisipoase.
Organelor lor de simt sunt bine aparate: timpanul este ascuns, narile i pleoapele se inchid
213
www.dacoromanica.ro
care iii sapa, la adapostul pietrelor, gauri adanci, cu ajutorul ghearelor putemic indoite.
Se deosebesc de alte soparle prin coada relativ scurta, ghintuita cu mai multe randuri de
solzi, transformati in tepi. Cand sunt in primejdie, se apara dand lovituri putemice si
cedeul este mai rapid, in piele inmagazinandu-se o mai mare cantitate de apa decat ar putea
www.dacoromanica.ro
salturi in zig-zag.
Asa arata djerboa (Jaculus), care traieste in
deserturile Saharei si Arabiei.
Ziva sta ascunsa in vizuina, sapand galerii
intortocheate. E un animal grijuliu fats de puii
si
Intalnind aceleasi conditii de viata, animalele diferite pot avea aceeasi infatisare. De
stabilite de om.
215
www.dacoromanica.ro
oarecii-saritori.
e) Corabiile" deerturilor
Trecand cu avionul peste pustiul Saharei, de
pilda, ochiul va fi ostenit de monotonia intinderii valurate de nisip galbui, rareori inveselita
de maruntele pete verzui ale oazelor.
Iata insa ca in spatele unor dune, care de la
216
www.dacoromanica.ro
217
www.dacoromanica.ro
mai add
mi
Adesea, de cad prada rapitoarelor sau carnivorelor pustiului. Chiar localnicii be vaneaza
pentru carnea lor gustoasa.
218
www.dacoromanica.ro
Rasul este principalul si poate unicul sau dusman, in afara de om. Fiind si unul si altul carnivori si vanatori noctumi, ei nu pot duce trai
bun impreund. Insa in ce priveste ferocitatea si
iscusinta, pisica de barcand nu se afla mai prejos de dusmanul sau. Se deosebeste de pisica
pardul-de-vanatoare.
219
www.dacoromanica.ro
pans unde coboara zapezile vesnice, de asemenea foarte variabild. Etajul alpin al regiunilor
nuanta roz.
noteaza H. Walther
220
www.dacoromanica.ro
Compozitia chimica a rocilor, care determina reactia solului, joaca un rol important in
construirea covorului vegetal. Acesta difera
functie de unii factori edafici: solurile calcarcase retin mai multi caldura, exists nice
calde, dar ai zacatori cu zapada permanents, sau
timp ce pe muntii siliciosi, cu soluri acide humico-silicatice podzolice, intalnim frecvent ochiipasaruicii. (Saxifraga cymosa), piciorul-cocosu-
12 atm.).
au sistem radicular extins sau radacini pivotante, ce patrund adanc in fisurile umede ale
stancilor. In acelasi timp, pentru a impiedica
evaporarea intense, unele plante alpine prezinta
frunze cerate: Loiseleuria, Rhododendron, sunt
imbricate intr-un invelia lams: floarea-de-colt
(Leon topodium), parpianul (Antennaria),
siminocul african (Helichrysum), Espeletia din
Anzi, sau devin suculente: verzisoara (Sempervivum), iarba-grasa (Sedum), grasAtoarea (Crassula).
221
www.dacoromanica.ro
Insectele sunt sau melanice sau intens colorate (au culori de avertizare); in general, sunt
lui.
i violaceu de
clopotei-alpini (Campanula alpina), ochiul-
i altele.
222
www.dacoromanica.ro
0i
S. retusa), a treia
gi
perozitatea for
223
www.dacoromanica.ro
3.000
popular de fluturas-de-stance.
Pe cele mai inaccesibile stanci din piscurile
europene, si deci din tam noastra, cuibdreste acvila-de-munte (Aquila chrysaetos). Ea consume
hoituri, dar si prada vie (soareci de munte, veverite, potamichi etc.). In Carpati, a fost intalnita
stricAtoare,
4.000 m
224
www.dacoromanica.ro
In Altai traiesc rude ale iepurelui propriuzis, numite iepuriluieratori (Ochotona alpina).
Prin marimea (25 cm) si conformatia corpului,
alungit i mai ingust, iar botul mai putin bont.
www.dacoromanica.ro
de ei, precum si in scorburile naturale ale stancilor. Pe timp senin, stau ascunsi aici pang la
apusul soarelui, iar cand cerul e Innorat sunt in
permanenta activitate. Ei nu infra in hibernare,
dar, cand stratul de zapada este gros, traiesc de
obicei subteran. Pregatirile de iarna incep de
timpuriu, cand aduna cu hamicie capite de fan,
pe care se pricep sa le apere si contra ploii. De
Cei mai celebri rozatori alpini sunt insa marmotele alpine (Marmota marmota), locuitori ai
muntilor Alpi, Pirinei si Tatra. Sunt animale de
dimensiuni mici, cam cat un iepure, $i au urechi
scurte. Adaposturile de lama sunt situate la altitudini mai mici decat cele de vara. Ca si majoritatea animalelor hibernante, la sfarsitul verii i
preajma coloniilor de marmote a avut de asemenea un efect negativ nu numai prin concurenta
Rodna, Fagaras
226
www.dacoromanica.ro
mediu.
dusrnanul sa se apropie foarte mutt, isi indreapfa apoi urechile inapoi si it scuipa brusc in fats
cu saliva sa si cu hrana vegetala pe care o tine in
gura sau pe care o regurgiteaza. Vicuna (Lama
vicugna) traieste in Anzii Ecuadorului, in Peru
de bastinasi.
lungime.
frunze tari.
prezent.
Lame le
227
www.dacoromanica.ro
mice.
genetice.
Indiferent de provenienta gi natura lor, radiatiile au o influents puternica asupra organismelor vegetale si animale, care pot fi yatamate
gray, compromise ereditar sau distruse atunci
cand ele depasesc o limits de toleranta ce variaza de la grup la grup gi uneori de la specie la
specie.
Pentru masurarea gradului de periculozitate
a radiatiilor ionizante gi aprecierea efectelor lor,
www.dacoromanica.ro
repetatelor experiente franceze cu bombe atomice. In cadrul mutatiei, particularitatile biochimice ale hemoglobinei se modifica, astfel incat
eritrocitele in mediu fara oxigen capata forma
de secera, ceea ce le reduce la minimum functiile de agenti transportori ai oxigenului.
Frecventa mutatiei a crescut de ordinul 1,10 2,
adica la fiecare 100 de gameti unul este deteriorat. Totodata a crescut frecventa mutatiilor la
(1,10 3).
deci ei pot supravietui la peste 120.000 rantgeni. Se pare ca sporii bacterieni au cea mai
inalta radiorezistenta (vezi: F. Grimy, J. Perrin: Elements de biophysique, Paris, 1971; G.
si numai
o par-
ajunsese, cu 10 ani mai inainte (1967), la concluzii extrem de interesante in urma studierii
unui numar de 700 de plante apartinand unor
diverse grupe sistematice. Folosind doze
diferite de radiatii de cobalt 60, ea a stabilit o
serie de dependence privind interactiunile filo-
netipice sub forma de punti sau cruci cromozomiale. In majoritatea cazurilor, formele cu
www.dacoromanica.ro
1.500 m altitudine.
In total, iradierea naturals medie a oamenilor se aprecia a fi, in 1972, 110 mrem/an, iar
in 1996, 336 mrem/an, datorita sporirii in spe-
230
www.dacoromanica.ro
a rezistat la cateva mii de razi. Semintele iradiate ale spalacioasei i-au pastrat
puterea germinative, dovedindu-se cei mai
rezistenti germeni de plante superioare. insa
(Senecio),
sensibil la once schimbari ale mediului i ea percepe, in primul rand, modificarile ce se petrec in
traiesc in medii cu radioactivitate sporita prezinta unele din caracterele semnalate mai sus.
Aceasta pasionanta preocupare
legate mai
mult de studiul protectiei impotriva radiatiilor a
personalului sanitar sau tehnic din uzinele sau
centrele de cercetare atomics incepe sa fie
extinsa i asupra naturii vii. Cercetarile sunt in
curs.
si
faunei planetei?
231
www.dacoromanica.ro
Actiunea nociva a iradierii poate sa se acumuleze i sa provoace urmari foarte grave pentru
organism. In timpul orogenezei, cantitati,
i consecvent tuturor marilor evenimente planetare. Atat migrarea elementelor radioactivizate spre suprafata, cat $i mecanismul
radioactiv on creterea activitatii radiatiilor cosmice acopera doar o parte a cauzalitatii generale
a disparitiei unor specii $i nWerii altora. Aceste cauze, spune savantul rus Leo Davitasvili,
trebuie corelate cu un intreg sistem de factori
(cosmici, geologici, climatici, biologici etc.),
pentru a putea elabora o explicatie cu adevarat
evolutionists, coerenta si bine fundamentata a
istoriei vietii pe Terra.
pe care be declaneaza.
232
www.dacoromanica.ro
litate de 80%, distrugerea tesuturilor, regresiunea glandelor genitale, care sunt transformate intr-un parenchim nediferentiat). Pe insula
Bikini, in urma experientelor nucleare efectu-
viafa.
233
www.dacoromanica.ro
ARGUMENT
Inca din Antichitate, oamenii, preocupati de economia naturalci, au sesizat diferitele legaturi in
care se geisesc fiintele .yi populatiile in cadrul biocenozelor, ceea ce face ca lumea vie set se mentinci
intr-o stare de echilibru ci, in masura in care nu intervine o catastrofa ecologica, sa se perpetueze
veacuri .ci milenii.
Agricultorii, vanatorii, pastorii i,,i dadeau seama de existenta a ceea ce numim astazi lanturi
trofice. Plantele sugeau pamantul, Icicustele ii iepurii rodeau iarba, peiscirile consumau lacustele,
vulpile meincatt iepurii, oamenii vanau pasarile ,ci vulpile. Nu numai relatille de competitie erau
bine cunoscute, dar ci cele de parazitism. Agricultorul cunoctea rugina grdului, cornul secarei,
putregaiul fructelor, necazurile aduse de torte! sau lupoaie. Peistorul luase cunostintii de ciipusele,
galbeaza, rola, morva care spoliau animalele domestice. Vdnatorii, din cele mai vechi timpuri,
observasera parazitismul cucului, care ici depunea oua in cuiburi straine, moravurile acestei pasciri
intrdnd in folclor. Vracii ci doftoroaiele stiau set combater' cu fierturi viermii intestinali, cu buruieni
insectifuge ectoparazitii ca puricii si paduchii sau cu unsori vegetale (dohot de mesteaccin, la not
in tarp), rdia.
Oamenii de pinta ai Antichita tii, atenti la fenomenele naturale, au semnalat ,si unele cazuri de
simbioza, tip de relatie mai greu de observat ci explicat. In wind cu mai bine de 2.500 de ani,
marele istoric Herodot, in relatarea unei caleitorii pe care o facuse in Egipt, unde vizitase ci temphtl crocodililor de la Ombos, amintecte cu tlimire de prietenia dintre pasarile de Nil ,ci crocodili.
Timp de sute de ani s-au acumulat date importante asupra variatelor relatii care se stabilesc
hare fiintele vii din naturd.
O sistematizare si o explicatie a acestora o va face inset marele savant englez Ch. Darwin in
cunoscuta sa carte Originea speciilor", aparutii in 1859. Ceva mai mult, Darwin a considerat
relatiile dintre specii ca principand factor dinamic in desfasurarea selecliei ci evolutiei. Datorita
diversiteitii practic nelinzitate ci mobilitcitii acestor relatii, Darwin, spre deosebire de Lamarck,
le-a acordat un rol mai important deceit factorilor abiotici, ci le-a cuprins in notiunea de lupta
pentru existenter, al ccirei rezultat este selectia ci supravietuirea indivizilor mai puternici ci mai
bine dotati, meniti set conserve ,ci set perpetueze specia. Improprietatea notiunii sau, mai degraba,
exclusivismul ei (termenul ne duce cu gcindul doar la un tip de relatii posibile, acelea de competitie,
de concurenla vitals) a dat loc acelor excese maltusiene, bine cunoscute si condamnate. De altfel,
in legatura cu aceste termen mult discutat, Darwin spunea in Originea speciilor": Pornesc de la
premisa ca voi folosi aceste termen intr-un sens lag metaforic, cuprinzdnd dependenta uneifiinle
de alta ci cuprinzcind (ceea ce este mai important) nu numai viata individului dar ci reusita in a lasa
111711a#".
Pentru a se evita confitziile, biologii darwinisti prefers sa cuprindei ideea de dependenja directs sau inchrecta dintre specii sub ternzenul generic de relatii.
Criteriile pe baza ceirora pot fl sistematizate aceste relatii, de o uriafci diversitate si complexitate, s-au dovedit panel in prezent imperfecte si neinccipeitoare.
Vom incerca totuci set adopiam, cu o serie de modificari, criteriile propuse de unul din cei mai
de seama ecologi ai vrenzurilor noastre, E. P. Odum, in cunoscuta sa lucrare Fundamentals of
Ecology", editia din 1971.
234
www.dacoromanica.ro
235
www.dacoromanica.ro
SIMBIOZA
(Cooperarea in lumea vie)
0 precizare
rioare.
Nu trebuie uitat faptul ca supravietuirea de-a
impreuna si bios
si
si, deci,
nedorit de pradatori, un adapost sigur, temporar
si
Simbioza
o treapta" a evolutiei?
Dupd 1960, s-a manifestat in biologia mondiala tendinta de a face din simbioza forma fundamentals a existentei organismelor vii. Dupd
unii biologi, celula ar cuprinde microorganisme
simbiontice Inzestrate cu capacitate metabolica
esentiala.
Ideea nu era, in fond, noud. Miceliile" lui
Naegeli, pangenele" lui De Vries, bioforii lui
Weismann, genele lui Johannsen, granulele lui
Atman erau, dupe conceptia autorilor, mai mult
sau mai putin independente in celule. Organite
si
in relatiile de simbioza
scrie Valeria
ciproca, convietuirea in comun find obligatorie, deoarece nici unul din parteneri nu poate
trai independent."
236
www.dacoromanica.ro
mila deck prin intermediul bacteriilor simbionte. Bacteria simbionta pe care histologii o
desemneaza sub numele de mitocondrie scrie
Portier vine din mediul exterior; ea poate, in
anumite cazuri s se reintoarca sisa duca o viata
independents."
Se impunea ca o astfel de teorie, limpede gi
seducatoare, capabila sa produca o adevArata
revolutie in biologia clasica, sa fie verificata
prin fapte. Dar experientele lui Portier, constand
in extragerea mitocondriilor si cultivarea lor,
n-au putut convinge pe citologi, care au considerat ca Portier n-a cultivat mitocondriile, ci
mai degraba bacili introdusi in timpul manipulatiilor sau chiar saprofite banale care ar fi putut
fele, adica vegetalele verzi unicelulare, singurele capabile sa faca fats atmosferei terestre
de atunci, incarcate cu vapori de apa, dioxid de
carbon, amoniac, hidrocarburi, hidrogen. Doar
Chicago, de Yu, Lukkins gi Linnane, de la Iaboratorul australian din Victoria, si de multi altii
Pamantul s-a imbogatit progresiv cu acest element al vietii, sat:kind corespunzAtor in dioxid
de carbon. Atmosfera, cu constitutia ei actuala,
s-a format in mod treptat, asigurand aparitia si
dezvoltarea fiintelor heterotrofe. Primele heterotrofe par a fi fost, conform acestei ipoteze,
ciupercile ascomicete, ca urmare a unor mutatii
produse in unele alge rosii (Rhodophyceae).
Noile vegetale, lipsite de clorofila, incapabile
deci sa realizeze sinteza glucidelor gi proteidelor, au trebuit sa traiasca pe socoteala autotrofelor. Atunci a intervenit, se pare, simbioza, care
n-a operat doar cantitativ, prin aditiune, ci si calitativ, prin aparitia in grupele asociate a unor
calitati not producatoare de salturi evolutive.
Progresele microscopiei electronice, descoperirea unor organisme cu urine de primitivitate, au oferit, dupd 1970, o bald faptica mult
237
www.dacoromanica.ro
nucleoid fare membrana si cu multe alte caractere de primitivitate), la celulele eucariote (cu
nucleu prevazut cu membrana).
E un lucru bine stabilit ca primele organisme
aparute pe Terra au fost alcatuite din celule de
tip procariot i ca din acestea acum 1,8 2 mi-
vietuitoare.
Margulius a formulat teoria simbiotica dupd
albastre (in special Nostoc) cu miceliul unei ciuperci din clasele Ascomycetes, mai rar
Basidiomycetes.
Plante extrem de rezistente la frig i uscaciu-
238
www.dacoromanica.ro
traiul separat.
Dace miceliul este scos din asociatie ti cultivat pe un mediu glucozat, ciuperca nu fructified. Invers, la alga izolata de miceliu $i trans-
Patronii acestor fabrici de azot sunt in special leguminoasele. Ele pun la dispozitia bacteriilor radacinile pe care acestea construiesc"
laboratoarele de fixare ti transformare a azotului. Vorodin daduse nitrobacteriilor numele
generic de Bacterium radicicola. Ulterior, s-a
descoperit Ca fiecare gen de leguminoase iii are
bacteria ei. Astfel, mazarea $i mazarichea contin
Rhizobium leguminosarum, fasolea R. phaseoli, trifoiul R. trifolii, lucema R. meliloti, iar
soia R. japonicum. Si nodozitatile formeaza
0,3 microni, patrund mai departe prin membrana celulelor tinere in parul radical, formand
un firicel, incep mai intai sa se divide ti apoi
gi
239
www.dacoromanica.ro
myces alni.
dupa reactia:
N2 + 3H22NH3 + 21,9 Kcal.
Micorizele
gi
avantajele for
Micorizele
simbiozele intre radacina
plantelor superioare gi hifele unor ciuperci se
240
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
foarte mici
si
foarte numeroase, au
enzime cu ajutorul &kora sa descompund lemnul si aceasta hrand n-ar putea fi asimilata fare
ajutorul flagelatelor simbionte care descompun
substantele complexe din lemn in produsi mai
simpli pe care termitele ii folosesc in nutritia
lor. Flagelatele din intestinul termitelor, la randul lor, au hrand si adapost in corpul termitelor,
astfel a se realizeaza o asociatie foarte stransa,
ambii parteneri neputand trai independent.
Procesul de descompunere a celulozei este
destul de lent. In mod normal, hrana inghitita de
larva de arabus de mai (Melolontha vulgaris)
este retinuta cam 3 luni in bazinul de fermentatie, timp necesar ca bacteriile sa transforme
glandelor endocrine.
La unele neamuri americane de gandaci de
bucatarie (Periplaneta americana i Percoblata
virginica), studiate de profesorul F. Glaser de la
Universitatea din Harvard, bacteriile simbionte
sunt incluse in celulele corpurilor adipoase si de
insectei.
www.dacoromanica.ro
4i
Si la vertebrate, ca i la om, prezenta bacteriilor simbionte in tubul digestiv este necesara. Ea devine obligatorie la erbivorele
precise, ca-
albus, R. flavelaciens, Butyrivibrio fibriosolyens etc.) care gasesc aici un ideal mediu de
viata i o bogata sursa de hrana. Rumenul erbivorelor este o adevarata camera de cultura pentru bacterii, care ating densitatea enorma de
10'-10" microorganisme/ml. Pe de o parte,
o margica bacte-
al unor animale de
insecta se dezvolta.
Dupa G Schneider i H.T. Muller, bacteriile simbiontice ale plopitelor furnizeaza gazdelor vitamine i hormoni de crqtere.
care ii
sunt vital indispensabile patrund in sangele i in
tesuturile lui.
Chiar i in intestinul gros al omului exists o
mare cantitate de bacterii care imbogatesc in
albumins i in vitamine hrana pe care o consumam. Vitaminele sunt produse in intestinul
i
243
www.dacoromanica.ro
clorofilei, oferind o parte din ele si primitoarelor gazde. Acest mod original de Intrajutorare a primit numele de endosimbioza.
care,
Tipul caracteristic de zoochlorele it reprezinta vestita alga Chlorella, socotita azi alimentul ideal pentru viitoarele zboruri interplanetare,
www.dacoromanica.ro
usneoides
radacinile lipsesc complet, iar
tulpina, redusa, e asemanatoare cu lichenul
radacinilor aeriene adventive, au capatat adaptari speciale pentru procurarea i pastrarea aces-
pe alte plante, au primit numele de epifite. Printre plantele epifite se afla majoritatea speciilor
paienjeni, broscute.
nerale necesare i le obtin prin cumularea prafului atmosferic i prin descompunerea de catre
cum ar fi Tillandsia
245
www.dacoromanica.ro
teristied, ce ar demonstra existenta unei simbioze trofice, sau numai specii intampratoare
care, in cazul protozoarelor carnivore, gasesc in
acest mediu un izvor de hrand, comportandu-se
proteolitice. In mod normal, intre planta carnivore i animalculul capturat nu poate exista
terii
in aceastd privintd. Dace negam functia proteoliticd a lichidului din cupele de Sarracenia i
Nepenthes, considerandu-1 doar un mediu arti-
246
www.dacoromanica.ro
Lampasii adancurilor
Din cele mai vechi timpuri, pescarii de pe
coasta vestica a Europei folosesc drept momeala pentru scrumbii acea came de fuego",
problema.
ca in el plutesc un fel de bastonase microscopice Si a tras concluzia ca sunt bacterii luminiscente, sugerand astfel existenta simbiozei dintre
torale, el a remarcat cloud' discuri ovale transparente luminatoarele prin care radiatiile emise
de vezicula se propaga in afara. Punand o picatura de lichid vezical sub microscop, el a vazut
Anomalops i Photoblepharon
deosebiti
numiti de pescarii localnici: incan-leveri-lant i
247
www.dacoromanica.ro
paravan negru, este Intors spre exterior. Lumina felinarelor bacteriene este atat de stralucitoare
scrie Igor Akimu*in
Inc& poti
descifra ora pe cadranul ceasornicului la o distanta de 2 metri!" Frecand fasiile de rechin pe
burta pestelui Malacocephalus (pentru a face
momeli din came de fuego") pescarii nu lids-
248
www.dacoromanica.ro
randul ei, din cloud feluri de celule: celule pigmentare intunecate, opace, in fata cdrora sunt
asezate in siruri celule argintii ce reflects lumina.
Asadar, becul" cefalopodului este constituit din straturi deosebite. Lumina este produsa de
intrucat micelomul (sacul cu bacterii) comunica direct cu apa marina prin intermediul unor
mici canale, este evident ea atat caracatita cat si
rudele sale iii procurd direct din mare rezervele
de generatori de lumina. necesari felinarului".
Pe drept cuvant, se spune ca lanternele caracatitei sunt cele mai economicoase din lume.
Combustibilul" generator de lumina se inmul-
pentru ardere. Totodata, acest organ luminiscent, generator de energie luminoasd, ar putea
starni invidia oricarui electronist prin ingenio-
cateva zeci sau sute de mii de indivizi. Ingenioasele fumici si-au asigurat o sursd constants
de hrana proaspata din simbioza for cu paduchii
de frunze, homeoptere din subordinul Aphidina.
Afidele, cum mai sunt numiti, au o capacitate
fantastica de inmultire. Urmasii unui singur afid
ar putea, inmultindu-se, sa acopere intr-un an
intreaga suprafata a Pamantului cu o pelicula de
paduchi de plante. Noroc ca aceste insecte au
nenumarati dusmani, care actioneaza ca un regulator biologic. Naturalistul german Fr. Huber,
care le-a studiat prin 1861 1865, afirma insa
ca, la nivelul in care sunt consumati de dusmani, paduchii de plante ar fi trebuit sa dispard
249
www.dacoromanica.ro
Orezul furnicilor
Prin preriile americane traiete vestita furnica-agricultor .,(Pogomyrex), ruda cu furnicile
noastre negre. In jurul fumicarului, asemanator
unei cupole, se intinde o tarla pe care create o
viata pastoresc". Aproape un sfert din populatia oricarui furnicar se ocupa de zootehnie".
Exists furnici - pastori, care pazesc gi mulg
schimbul de gaze.
(Pogomyrex).
In raza micului ogor nu mai crete nici o alts
ai
250
www.dacoromanica.ro
nice poarta in mandibulele tinute in sus o taietura de frunza, asemenea unei umbrele.
privirea oamenilor.
Si
3 copaci.
nicilor sauba". Aici transports aratorii incarcatura de frunze ai o predau altor fumici cele
mai mici din comunitate numite tocatoare".
Acestea maruntesc rapid frunzele si be astern pe
fundul subteranei, dupa care fiecare varsa pica turi de excremente peste acest pat de verdeata.
Dupe ingrasarea" solului, care tine ateva zile,
furnicile gradinari alearga dupa rasaduri de ciuperci, aflate in alte incaperi, si le insamanteaza
pe compostul gata pregatit. Curand dupa aceea,
masa de frunzis ingrasat se acopera cu hife, fire
alburii ai brune de ciuperci. Acum gradinarii au
o alts grija: cu ajutorul foarfecelor ascutite ale
insecte
Acum aproape 100 ani, doi cercetatori sudamericani, J. Belt si F. Muller, s-au preocupat
mai atent de o specie de fumici roan, foarte
251
www.dacoromanica.ro
Viata lor colonials spre deosebire de a furnicilor e mai putin cunoscuta. Tennitele sunt,
slab productive, de cultura de calitate superioara, trebuie sortate hifele epuizate, de cele cu
rod bogat. Fragmentele de cultura rebutate sunt
Din timp in timp, cand pamantul din ciupercarii s-a epuizat, fumicile mute gradinile in
locuri noi, in pamant nedestelenit in cealalta
cum se anticipa in
1936.
252
www.dacoromanica.ro
Daca larva moare sau, terminandu-si metamorfoza, zboara afard din gala, ciuperca incepe sa
la pseudo-
253
www.dacoromanica.ro
S-a dovedit ca nici una din aceste presupuneri nu se apropie de adevar. In cazul fe-
getala.
254
www.dacoromanica.ro
Tratat de zoologie" din 1809, le-a wzat acolo unde trebuie, adica in clasa Hydrozoarelor,
alaturi de hidra de balta, meduze i corali.
dintre racul
255
www.dacoromanica.ro
mentele" calduroase, spatioase si perfect adaptate traiului social al furnicilor, din interiorul
organismului lor.
Printre cei mai vestiti simbionti vegetali ai
furnicilor se numara salcamul cornut (Acacia
de minune si actiniei.
lor.
Copacii-furnicari
plantele, sa se foloseasca din plin de avantajele" unor spatii locative confortabile, inzestrate
cu rezervoare de dulciuri dar, intr-un anumit fel,
256
www.dacoromanica.ro
Cei mai bine studiati dintre arborii mirmecofili sunt Cecropia i Myrmecodia.
Cecropia arbore drept i zvelt, cu frunze
ta lujerii lungi de Peperonia, care asigura balansul i buna adeziune de copaci a acestei
minuni" gradinareti.
Furnicile amenajeaza aceste uluitoare gradini cu un deosebit talent horticol. La inceput,
257
www.dacoromanica.ro
mdsurd ce plantele cresc, fumicile aduc not cantitati de humus, aa ca in jurul radacinilor acestora se formeazd curand maxi bulgdri de tarand.
gazdele.
Se cunoate sigur astazi ca greierul, hulit in
Amphisbaena care trdiesc permanent in imensele metropole ale furnicilor sauba, furnicile td-
prefacandu-i in cuiburi.
galerii, camere,
Plante le,
Formica. 0 viata dubld duce, de asemenea, gandacul american Xenoudusa: gandacii adulti sunt
Wassmann a imp:di-tit oaspetii in trei categorii: cei nesuferiti i alungati; cei suportati; cei
indragiti i inconjurati cu atentii.
larvele acestui gandac sunt crescute tot de fumicile din genul Formica. Aceti doi gandaci vor
sa profite, ca mieii blanzi, de cloud' randuri de
gazde, ospatandu-se la uncle, lasandu-i pruncii
in creterea altora.
In cuiburile de furnici-roii-de-padure
(Formica sanguinea) ii fac v'eacul nite gandaci mici, brun-rocati, cu elite scurte, stralucitoare, numiti Lomechusa. Ei sunt oaspeti ai furnicarelor. Se plimbd slobozi, cu abdomenul in
sus, atingand fiecare furnicA intalnitd in drum,
258
www.dacoromanica.ro
al
259
www.dacoromanica.ro
contrastante 1-ar
modeste
proaspata.
3 m de
40 m lungime. Meduzele Mani Negre protejeaza, de obicei, puii de stavrizi, care se invart
in jurul for ca fluturii de noapte in jurul lampi-
reclarna. Pestii rapitori se arunca asupra reclamelor" pestrite i nimeresc drept in bratele
actiniei.
lor,
260
www.dacoromanica.ro
30 cm,
polipi.
Hidropolipii iau din ouale de meduze. La in-
lenesa. Remora prefers sa calatoreasca fraudulos, prinzandu-se de toate obiectele mai marl,
vii sau neinsufletite (de pilda, corabii, vapoare),
care se deplaseaza. Rechinul cars cu sine uneori
si cate o jumatate de duzind de astfel de trantori.
*
*
unele
se destrama. Holoturia I,si arunca afard comensalul, care, de obicei, cade rapid prada pestilor
rapitori. Desi nu s-a putut constata 'Inca foloasele pe care castravetele-de-mare le-ar trage
prezenta lui in cavitatea digestiva are un oarecare rol mecanic si igienic; miscarile pestelui
www.dacoromanica.ro
atentie in cochilie sa nu-1 striveasca. Cand se ospateaza, it lass sa-i terpeleasca firimiturile cele
mai gustoase. Ce foloase trage Prido de pe urma
acestui locatar? Tinand seama de faptul ca acest
vierme ii petrece tot timpul existenta in casuta
racului, oamenii de tiinta au presupus ca Nereis
organice necorespunzatoare.
*
au acces la
resturile epidermice ale gazdei, pastrandu-i astfel in buns stare de curatenie podoaba capilara.
Ele s-au adaptat perfect cu mamiferul respectiv
i nu-1 parasesc decat dupa moarte.
un adapost.
www.dacoromanica.ro
cercetatorul a constatat cloud fenomene interesante. In primul rand, imputinarea considerabild a pestilor din respectivul perimetru. N-au
mai ramas decat cativa din vechii localnici. In al
doilea rand, conservatorii" care nu au pardsit
recifurile pustii au inceput sa sufere de diferite
boli de piele. Solzii ii s-au acoperit cu inflamatii
si
lumea tacerii".
Doftoroaie Inaripate
Daca in man ii oceane unii pestii joaca rolul
unor priceputi sanitari, pe uscat acest rol este
Chiar si aricii de mare (Echidna), atat de precauti si uraciosi, iii desfac tepii, lasand maruntii
(Pluvianus aegyptius)
crocodili. Toate
vatice de alge.
Clientii
263
www.dacoromanica.ro
locuinta cu incalzire:
molotrusii scormonesc" in blana for deasa culcusuri unde se incAlzesc, aparandu-se de gerul
iemii si de viscol. Tot aici, in jungla" deasa a
noapte.
Colocatarii ideali
Pe insulele stancoase i pustii de pe *muffle Noii Zeelande traieste un animal ciudat:
264
www.dacoromanica.ro
pentru faptul ca nu-i place lumina (lucru neobisnuit pentru reptile), cat mai ales pentru prietenia
ei multimilenard cu o pasare marina, din neamul
furtunarilor (Puffinus).
Albatrosii-furtunari i i fac cuib sub pamant.
Cuibul lor, pe masura acestor uriasi ai pasarilor,
a devenit, cu milioane de ani in urma, i locul de
Pentru reusita integrala a infdptuirii polenizarii incrucisate, toata imaginatia inginereasca este aruncata in lupta: parghii, sisteme
hidraulice, trape, capcane, mecanisme progra-
vizuind scrie Igor Akimuskin in fundul culcuului, pe un asternut pregatit din frunze uscate
traiesc doua familii familia hatteriei i cea a
albatrosului. Tuatara isi paraseste rareori
locuinta subpamanteana in timpul zilei. Uneori,
urmasilor.
Un alt moment de seams din viata plantelor,
realizat in unele cazuri tot prin simbioza cu ani-
intrus.
Aceasta prietenie stransa constitute i secre-
prin
intens co-
plantele fac dovada inteligentei" de care vorbea Maeterlinck, uimitoarei capacitati de modelare a vietii lor dupa comportamentul animal si
de exploatare a unora din particularitatile aces-
0 precizare
metri.
265
www.dacoromanica.ro
266
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
misca.
sil.
$i,
prin ea,
inmultirea plantei.
Drobita (Cytisus), un copacel nicla cu sale&
mul, foloseste o alts variants de parghii, iar sta-
Parghii cu surprize
in jos sub greutatea albinei, dezgolind staminele, care se arcuiesc improscand-o cu polen.
Capcanele florale
268
www.dacoromanica.ro
polenul adus de pe o alts floare. Fecundarea, dealtminteri rapids, are ca urmare inmuierea perilor si deci slabirea barajului format de acestea.
Insectele iii recastiga libertatea, nu Para a trece
Prinsa, insecta se zbate in interiorul florii, descarca pe stigmate polenul cu care a intrat, producand polenizarea. Putin timp dupa ce are loc
fecundatia, perii care impiedicau iesirea insectei
din corold se inmoaie, se ofilesc si calea ramane
libera pentru insecta. Aceasta I i va lua zborul
spre alts floare, incarcata cu polenul de la staminele care, intre timp, ajunse la maturitate, isi
deschid anterele.
Pe acelasi principiu functioneaza si capcana
florii de rodul-pamantului (Arum maculatum),
Prieteniile inseparabile
In polenizarea incrucisata, plantele cu petale
colorate, cu parfumuri si nectar nu-si
269
www.dacoromanica.ro
organ
lung, subtire, gol la mijloc ca un ac de seringa
ele inteapa stigmatul scurt al florilor femele din
fundul cupei si introduc oua in ovarul acestora.
Larvele care ies din aceste oua se hranesc cu
substanta ovarului 5i, dupe catva timp, din unele
flori atacate ies masculi nearipati de Blastophaga. Masculii se ascund in interiorul paharelelor
si asteapta...
din cupa. Dupa cum in jurul deschiderii se gasesc flori masculine, viespile be ating si le scutura pulberea fecundate, care li se lipeste de
corp. In felul acesta, incarcate de polen, ele se
indreapta spre alti smochini din apropiere. In
cupele de smochin cultivat insa, florile
femeiesti find lungi, viespile nu pot ajunge cu
ovipozitivul pans la ovar si ouale raman suspendate de stigmat. Larvele vor pieri,
nemaiputand consuma, ca la smochinele salbatice, tesuturile ovarului, in schimb, polenul adus
de viespi va fecunda florile femele. Formarea
semintelor duce, firesc, la dezvoltarea viguroasa a cupei din care iau nastere delicioasele smochine, atat de pretuite pentru aroma si valoarea
for nutritive.
noptii (Mirabilis jalapa), dintre plantele cultivate, lipicioasa (Silene nutans) sau laurul
porcesc (Datura stramonium), dintre plantele
spontane, s-au adaptat obiceiurile acestui flu-
270
www.dacoromanica.ro
Tava cu bunatati
Cand prin padurile africane a fost descoperit,
271
www.dacoromanica.ro
primi cat mai bine oaspetele, isi asazd inflorescentele la inaltimea cea mai potrivita pentru
uscat al padurii.
Dace vom aseza sub lupa astfel de seminte,
Intr-adevdr, atrasi de mirosul nectarului, cangurii se apropie, isi yarn' botul in caucul solzos
dau in vent prietenele lui La Fontaine. Producatoarele unor astfel de seminte, cum ar fi
272
www.dacoromanica.ro
complexa relatie parazit-gazda Inca nu e cornplet limpezita. Nu mai putin interesanta este
calea prin care acesta se raspandeste.
Vascul infloreste toamna tarziu $i rodeste in
miezul iernii, cand hrana pasarelelor este rare si
saraca. Fructele sale sunt niste boabe alb-galbui,
asemanatoare unor perle, asezate cate trei la
locul de insertie al frunzelor.
dezvoltare.
Semintele plantelor acvatice se lipesc dese-
cul nu poate trai dace nu gaseste o ramuragazda de care sa se prinda. $i totusi el puiaza pe
ramurile alaturate ti pe copacii vecini. Care este
$i
Franta.
273
www.dacoromanica.ro
a baobabului (Adansonia) se datoreaza mamiferelor (lei, maimute, rinoceri, antilope, elefanti) care le consume cu multa placere camea
zemoasa, diseminandu-le la mari distante
semintele.
Dundrii.
iesit din icre, el nu-si paraseste definitiv leaganul de sidef, revenind in acest adapost Inca o
lung, pans cand capata foga si indemanarea sa
se apere singur de dusmani.
Dar si anodonta-gazda trage un profit de pe
urma puilor de boarta. In timp ce icrele pestelui
se dezvolta in camera branchiala a molustei, si
larvele scoicii, numite glochidii, ies afara de sub
mantaua materna. Fiecare glochida e inzestrata
ces.
www.dacoromanica.ro
Simbioza planetary
Pans acum am prezentat cateva din cele mai
expresive i celebre" cazuri de simbioza de pe
fata globului realizate intre cloud plante, intre
doua animale sau un animal i o plants, deci
ducatori, in procesul de respiratie, atat animalele terestre, cat i cele acvatice satureaza
aerul i apa cu dioxid de carbon, gaz atat de
n-ar fi cu putintd fare simbioza atotcuprinzatoare, fara aceasta legatura necesara intre toate
fiintele Terrei indiferent de dimensiuni i de
275
www.dacoromanica.ro
PARAZITISMUL
(Spolierea in lumea vie)
al), a dezvaluit lumea pasionanta a ultravirusurilor, situate la limita intre viu 5i neviu i
0 precizare
In lumea vie exists un mare numar de fiinte
care folosesc ca adapost i ca izvor de hrand alte
276
www.dacoromanica.ro
ilor dintre parazit si gazda se disting trei categorii de parazitism: permanent (forma cea mai
inalta, care presupune legatura neintrerupta cu o
gazda sau mai multe); periodic (parazitul este
legat de gazda doar in anumite perioade); ternporar (contacte scurte si repetate cu o gazda sau
mai multe).
si
277
www.dacoromanica.ro
278
www.dacoromanica.ro
unea spoliatoare prin descompunerea substantelor din organismul gazda pans la compusi
279
www.dacoromanica.ro
mea are o lipsa: n-am vorbit nimic despre caracterele microbului turbarii. Va marturisesc cal, in
ciuda eforturilor (acute, nu 1-am vazut niciodata. El insa exists. Exists probabil i altii care
scapa deocamdata cercetarilor. Viitorul ne-o va
dovedi!"
Opt ani mai tarziu, tanarul botanist rus
de profesorul sau, A. N. Beketov, de la Statiunea bacteriologica de la Odessa, pentru a studia o boala care distrugea culturile de tutun i
scop.
descopera
virusul
paraliziei
infantile
(poliomielita), reuind sa transmits boala
280
www.dacoromanica.ro
ar fi
infecteaza, se reproduc"
spuneau acestia
ultravirusurile nu au metabolism propriu; acidul
for nucleic vinovat de infectiozitate nu e altceva
decat o simpla substanta chimica.
Pentru a fi considerate vii, corpurile chimice
trebuie sa ilustreze ceea ce biologul american
L. von Bertalanffy avea sa numeasca in 1960,
in Problems of Life", principiul integralitatii.
Conform acestui principiu, cel mai simplu dintre organismele vii nu reprezinta numai simpla
sums a partilor ce it compun, ci integrarea acestora it face sa aiba unele calitati noi. La cele mai
simple forme de viata, alaturi de legile fizice,
chimice si biologice ce guvemeaza fiecare com-
denta si o afinitate chimica cu constituentii particulei virale. Virusul este introdus in interiorul
citoplasmei, celula comportandu-se fata de particula virala ca si cum ar fi o particula utila, pro-
281
www.dacoromanica.ro
Viroze devastatoare
Dintre bolile provocate de virusuri, cinci au
inspaimantat secole de-a randul omenirea. Trei,
prin proportiile continentale ale epidemiilor ce
le produceau Ii prin numarul de victime care
intrecea pe acelea ale unor razboaie nimicitoare:
variola, gripa si frigurile galbene. A patra, prin
www.dacoromanica.ro
ei erau tintuiti la pat. Cei mai multi se zvarcoleau si aiurau sau zaceau Para simtire, apoi
mureau. Incepura atunci sa se retraga in grabs,
dar in retragerea lor, soldatii raspandira cumplita molima de-a lungul intregului drum strabatut
pana la Roma. Boa la nu-1 cruta nici pe Marc
Aureliu".
Caracterul de contagiozitate al bolii era bine
cunoscut in antichitate: marele strateg Alexandru Macedon a initiat primul razboi virusologic
cunoscut in istorie. El s-a prefacut ca uita pe
campul de lupta haine si alte obiecte de valoare
ale unor ostasi de-ai sai morti de variold. Im-
si
le-au insusit,
(Anglia), Edward Jenner, a constatat ca in satul sau existau cativa fermieri care, suferind de
buba-vacii", deoarece mulsesera vaci ce aveau
pe uger eruptii de cow-pox" (vaccina), o forma
ward de varsat, au scapat nevatamati de epi-
demia de variold din 1769 si chiar s-au oferit sanitari voluntari. Activ si inteligent, Edward Jenner a inoculat buba-vacii" unui copilas din sat,
micutul Jammes Phipps, prin zgarierea bratului.
Baietelul, ca si alti oameni care ulterior au fost
www.dacoromanica.ro
1802, usuca limfa cu cow-pox" pe fire de bumbac i le trimite in America in sticlute puse pe
gheata. Acesta a fost modul prin care medicii
din Lumea Noua au putut obtine vaccina" lui
Jenner.
Dupa aproape cloud secole de lupte nu numai
cu boala, dar i cu unele prejudecati, omenirea a
Inregistrat o victorie deplina asupra variolei: in
1979, Organizatia Mondiala a Sanatatii
(O.M.S.) a anuntat eradicarea variolei de pe planeta noastra.
Sfaritul secolului trecut a fost martorul unei
putemice incletari intre oameni de tiinta i
se oprea brusc; oricate treceri se faceau in continuare, paralizia aparea mereu la 7 zile. Sub
acest interval de timp nu s-a mai putut cobori. $i
pentru ca Pasteur i colaboratorii sai numeau pe
atunci aproape toti microbii virus, n-au intarziat
sa numeasca acest agent patogen care ii fixase
patogenitatea la 7 zile de incubatie virus fix."
Experientele ce au urmat au produs o adanca
uimire. Toti se ateptau ca virusul fix sa produca
turbarea la cainele sanatos inoculat. Spre sur-
Cateva luni mai tarziu, evenimente neateptate vor forta mana savantului. In seara zilei de
4 iulie, o mama disperata, ducand de Irani un
copil de 8 ani, Joseph Meister, muscat gray de
un came turbat, implora ajutorul maestrului. 0
zi intreaga batuse la uile celor mai de seams
risc, Pasteur cere ajutorul Facultatii de medicina. La miezul noptii consiliul i-a dat incuviintarea, iar doctoral Grancher, delegat al facultatii, a inoculat apoi copilului vaccinul ce
continea virusul fix".
Au trait cu totii relateaza N. Cajal i R.
lftimovici i in primul rand Pasteur zile de
adanca incordare, iar in 20 iulie copilul era
284
www.dacoromanica.ro
nasiere turbate din toate colturile lumii au pornit spre Paris, intr-un lung pelerinaj."
Printre cei mai fideli discipoli ai lui Pasteur,
care au dus mai departe lupta impotriva acestui
Bagel, a fost ai tanarul savant roman Victor
Babes. In 1886, studiind leziunile microscopice
O echipa de medici militari americani, formats din maiorul Walter Reed, elev al lui Pasteur, James Caroll ai Jesse Lazear, la care s-a
atasat medicul cubanez Aristide Agramonte, a
sosit la Havana pentru a cerceta cauzele bolii ai
285
www.dacoromanica.ro
286
www.dacoromanica.ro
4 ori.
287
www.dacoromanica.ro
teur din Paris, care 1-au denumit LAV (lymphoadenopathy asociated virus), i apoi de un
colectiv de microbiologi americani care 1-a denumit aquired imune deficiency syndrome"
Sindrom imuno-deficitar dobandit" sau SIDA,
nume sub care este universal cunoscut. Virusul
se transmite in special prin contacte sexuale sau
prin transfuzii sangvine.
Virusul SIDA apartine retrovirusurilor,
adica virusurilor cu genom ARN ce se replica
afectati intr-o masura mai mare de aceasta maladie, s-a identificat prezenta infectiei virale in
sange, saliva $i sperm&
Medicamentatia folosita pana in prezent nu
este nici specified, nici eficienta. Particularitatile virusului si, in special, marea varietate a
genomului ingreuneaza considerabil procesul
de obtinere a unui vaccin. Totusi, in anul 1987 o
minuscule proteins T" care impiedica propagarea virusului in globulele albe a fost identificata ai sintetizata in S.U.A. de catre o echipa
condusd de dr. Condace Post. 0 alta echipa de
cute.
(panzootii).
La 60
Poate cea mai veche viroza animals semlamo Francastoro, in 1546, in cartea De contagione et contagiosis morbis et eorum curatione". Boa la a patruns pe meleagurile Europei
288
www.dacoromanica.ro
animale i de transhumanta.
Virusul aftos este dermatrop, localizandu-se
in celulele mucoasei gurii i limbii sau in cele
ale pielii dintre unghii si producand o
degenerescenta balonizata" formats din
sacrificat.
de bovine.
1913), s-au
lard.
grajd de porci.
www.dacoromanica.ro
marl distante.
In ultima vreme, s-a demonstrat clar ca psitacoza i ornitoza reprezinta una i aceeai
board' produsa de un inframicrob cu dimensiuni
de 200 300 milimicroni i ca ea poate fi cornbatuta cu antibiotice din grupa tetraciclinelor,
ceea ce a determinat scaderea considerabila a
cazurilor mortale.
290
www.dacoromanica.ro
virusurile helper"
In anul 1982, conform statisticilor
UNESCO, cancerul ocupa locul al doilea in lume in ce priveste cauzele deceselor, dupd bolile
de inima. Se stia cu precizie, datorita
cercetarilor lui M.V. Burnet si W. Stanley ca
celula canceroasa este o celula care a scapat de
ceroase, nu numai la animale, ci si la om. Astfel, la om, virusul herpetic de tip 2 (genital) este
implicat in aparitia cancerului de col uterin $i a
celui nasofaringian, iar tipurile 5 $i 9 de adenovirus, care dau stari asemanatoare gripei, joaca un rol de seams in aparitia cancerelor pul-
monare.
In cazul infectiei virotice cronice, se stabileste un oarecare echilibru intre virus si ce291
www.dacoromanica.ro
grave de deteriorare a sistemului nervos, conducand in faza finals la o comportare tipica: oile se
scarping indelung de garduri si copaci, pierd
smocuri de land si ajung la o stare de paralizie
generala. $i in acest caz s-a constatat ca boala
vatra ei ecologica, a avut posibilitatea sa-i constate infectiozitatea. Revenind apoi asupra bolii
scrape a remarcat cateva similitudini
tulburatoare. Astfel, modificarile celulelor din
Virusurile lente
Virusurile lente au particularitati senzationale". Ele nu-si pierd viabilitatea la ternperatura etuvelor sub presiune (+120 C) i nu
dispar" dupa ce au fost tratate cu enzime care
descompun proteinele. Bombardate 45 de minute cu raze Rontgen si ultraviolete, care ucid
orice fiinte vii dupa. maximum 2 minute,
virusurile scrape si -au pastrat toate proprietatile
patogene. Misteriosul asasin a limas in viata $i
dupd ce a petrecut 28 de luni intr-o solutie de
fonnalina de 12%, deli o concentratie de numai
0,30 distruge toate celelalte virusuri. S-au emis
o serie de ipoteze aproape fantastice in legatura
292
www.dacoromanica.ro
Lancet".
Misterul avea sa fie dezlegat trei ani mai
derick William Twort a constatat c in culturile microbiene de stafilococi si bacili dizenterici, unele colonii prezentau zone transparente
(spatii vitroase) sau gauri (spatii lizate). Nici
Twort n-a reusit sa -$i explice misterioasa topire
a coloniilor de stafilococi care, filtrate si introduse in alte culturi, produceau acelqi fenomen.
293
www.dacoromanica.ro
C) BACTERII PATOGENE
plante.
ARN i cu
Babes (1954
1926), intitulat Bacteriile si
rolul for in etiologia, anatomia si histologia patologicci a bolilor infectioase", publicat, impreuna cu V. Cornil, in 1885.
Dupa forma exterioara, ele se incadreaza in
trei categorii:
1) Coci
bacterii sferice asezate fie in
perechi (diplococi), fie cate patru (tetracoci ca
GaJkia), fie in gramezi cubice de cate 8 celule
294
www.dacoromanica.ro
scarlatina.
(micrococi).
2) Bacili
Prime le observatii privind capacitatea bacteriilor de a produce imbolnaviri dateaza dinaintea lucrarilor lui Pasteur: in 1839, Schlinlein a
descris agentul favusului si, in 1850, Roy le si
Davaine, bacilul ce produce dalacul sau carbu-
295
www.dacoromanica.ro
A venit randul celei mai cumplite boli epidemice pe care a cunoscut-o istoria: ciuma, care
boald bacteriand la plante arsura merilor i perilor a fost descrisd in 1881 de caltre C. Burill,
care a si stabilit natura agentului patogen. Apoi
mentald, care a pus bazele fitopatologiei, stabilind fdra putinta de dubiu rolul bacteriilor in
producerea unor boli la plante. In acest domeniu, tam noastrd ocupa un loc frunta in lume,
datorita mai ales cercetarilor si lucrdrilor marelui savant roman Traian Savulescu.
si ei pe
urmele agentului care provoacd sifilisul, pierd
intrecerea, deoarece coala francezd nu-si
insuise Inca metoda colorarii bacteriilor, i nu
lucrare funda-
si perilor, cancerul
pomilor fructiferi, ciuruirea bacteriand a frunzelor de sdmburoase, putregaiul bacterian al
verzei, bacterioza fasolei, putregaiul umed al
morcovului i al cartofului, gomoza bacilard a
40% din
recoltd, iar arsura tutunului, pricinuita de Pseudomonas tahaci, poate duce la compromiterea
totald a recoltei.
www.dacoromanica.ro
sacrificii
fi
este acelasi cu malaria tifica a Muntilor Stancosi. Abia in 1910 ei au putut sa aduca probe ca
este vorba de o boala diferita de tifosul exantematic, boala pe care au numit-o Febra patata
a Muntilor Stancosi".
Agentul vector al tifosului exantematic insa
nu fusese descoperit.
1500 de ori.
Unele mici imbunatatiri (inlocuirea picaturii
de ulei de cedru din lentila de imersie printr-una
In
de corp.
Dar Nicole nu putuse raspunde la intrebarea
cum se face aceasta transmitere. Aceasta sarcina
(0,25
1909,
laureat al Premiului Nobel, aratase clay ca agentul patogen care da tifosul trece de la omul bol-
1915,
14 zile, paduche-
www.dacoromanica.ro
pi bagajele for sunt supuse examenului discret, dar necrutator al bacteriilordetectiv, care transmit fotocelulei informatii
exacte asupra persoanelor suspecte. Nu incape
www.dacoromanica.ro
D) CIUPERCI MICROSCOPICE
Calamitati
izvor de suferinta
etatea bacteriilor de a separa izotopii radioactivi. Se tie ca acest proces da multa bataie de
cap chimitilor, implicand aparatura si
tehnologii complicate $i costisitoare. Un exemplu graitor in aceasta privinta Il constituie sepa-
299
www.dacoromanica.ro
Cartoful e infectat de vestita mar& (Phytophthora in festans); floarea soarelui este ata-
300
www.dacoromanica.ro
PasArile si mamiferele domestice ai salbatice, sunt infectate de ciuperci, devenind rezervoare de germeni care pot ajunge gi la om.
Aspergiloza este frecventa la pasari, iar coccidoidomicoza la rozatoare (iepuri, soareci,
sobolani).
www.dacoromanica.ro
fost explicat de oamenii de stiinta prin imunitatea sau rezistenta aratata de aceste specii fats
de ciuperca Ichthyophonus.
Antofitozele
rasucit, de unde
Heringii in pericol
In anii 1954
Sindermann a descris, in 1970, aceasta epidemie care a mobilizat numerosi oameni de stiinta. El precizeaza ca moartea in masa a
heringilor a fost provocata de ciuperca micro-
302
www.dacoromanica.ro
lor atacate. Pe tulpina sau radacina plantelorgazda apar numeroase flori, cu totul diferite
Parterul padurilor de foioase ascunde exemplare ciudate de muma-padurii (Lathraea squamaria), planta parazita ce a incitat fantezia popular). E usor de recunoscut dupe partea sa aeriana formats dintr-o tulpina groscioara cu frunze
solzoase, de culoare violacee, terminate cu un
manunchi de flori de aceeasi nuanta. In sol are
un rizom gros, acoperit cu solzi (sevame). Din
rizom pleaca radacini ramificate ce incolacesc
Kostacev, aceste plante ar fi numai hidroparazite, deci, ar lua de la plantele-gazda numai ape
N. Salageanu au aratat ins) ca ele iau prin haustori $i o parte din substantele organice necesare
vietii lor. Experience simple confirms aceasta
ipoteza. Plante de Rhinanthus cultivate intr-un
ghiveci se paraziteaza unele pe altele. Cu timpul, o planta creste mai robust) si ajunge la
inflorire si fructificare, iar celelalte raman
pipernicite. Daca se seaman) o singura samanta
intr-un ghiveci, in lipsa plantelor gazda, creste o
planta plapanda care rareori ajunge sa fructifice.
Dintre antofitele parazite pe copaci, de un
interes stiintific-deosebit se bucura vascul ( Vis-
www.dacoromanica.ro
Flagelatele dau un numar mare de protozoare, dintre care unele ale tubului digestiv sau
F) PROTOZOARE PARAZITE
Cateva generalitati
304
www.dacoromanica.ro
grave.
Louis Pasteur.
dez Apo lo Kagawa , el organizeaza o campanie dureroasa" pentru eliminarea bolii somnului: exterminarea antilopelor din zona in care
se gasea musca tete. Dureroasa, dar necesara
(era singur mijloc de a salva viata a numerosi
oameni) si eficace, dupe cum a demonstrat-o
scaderea brusca a numarului de imbolnaviri.
Malaria, boala universals
ai
inceputul seco-
305
www.dacoromanica.ro
306
www.dacoromanica.ro
G) VIERMII PARAZITI
in cloud man categorii: viermi lati (Plathelalcatuiti in genere din trei parti: scolexul, sau
capul viennelui, inzestrat cu organe de fixare, o
zona de cretere, gatul", i, apoi, strobilul, format dintr-un lant de segmente ce poarta numele
de proglote.
Scolexul e prevazut cu ventuze
organe de
307
www.dacoromanica.ro
gazdelor intermediare.
Viermii lati ai omului sunt panglica solitary
(Taenia solum), care are drept gazda intermediary porcul, tenia mica (Taenia saginata),
gi
unde sunt ingerati dupd caz, de porc sau de vaet, ce devin gazde intermediare. Coaja embrioforului se digera, iar embrionii hexiacanti eliberati, ajutandu-se de cele case stilete, iii fac loc
308
www.dacoromanica.ro
deosebit al oxiurului
11 constituie faptul ca
femela nu depune ouale unul cate unul, pe
309
www.dacoromanica.ro
Inca foarte putine lucruri despre pierderile economice ce le produc, despre rolul for ca vectori
sau gazde intermediare.
Din randul tantarilor marl din familia Cu li-
numele bolii.
Larvele filariilor sunt transmise prin intermediul insectelor nocturne (in special tantari).
Ciclul for vital este perfect sincronizat cu cel ai
vectorilor care le raspandesc. Astfel, in timpul
tantarul egiptean
de la om la om.
Un tantar foarte mic si paros din grupa flebotonilor (Psichodidae) este tantarul-de-papataci (Phebotomus papataci), raspandit in tarile
din bazinul mediteranean pand la limita Europei
P4c4 i fug
Parazitii temporari hematofagi ai oamenilor
si animalelor, deci insectele sugatoare de sange,
care isi spoliaza din cand in cand victimele, sunt
zibile.
310
www.dacoromanica.ro
baca.
(Simulium
colum-
Puricii (cu cele trei genuri: Pulex, Ceratophyllus si Tenocephalus) paraziteaza paskile $i
311
www.dacoromanica.ro
dresati".
In afard de faptul ca puricii sunt gazde intermediate pentru unele cestode, ei pot transmite si
peste umane. Astfel, Carotophyllus fasciatus
puricele sobolanului este principalul vector si
rezervor al ciumei. Pasarile de curte sunt atacate
de Caratophyllus gallinae, mai ales atunci cand
stau nemiscate in cuibare pentru ponta sau clocit.
Parazitul care provoaca raia la om (Sarcoptes scabiei) a fost descoperit abia in secolul
al XIX-lea, deli existenta lui era afirmata Inca
din secolul al XII-lea de medicul arab Averzoar.
Acesta scria ca raia se datoreste unui animal are
traieste in pielea omului. Nereusind sa
descopere misteriosul agent al raiei, sute de ani
medicii i-au negat existenta, considerandu-1 o
nascocire a naturalistilor. Aceasta credinta s-a
mentinut pans in 1834, cand studentul corsican
P. Renucci a facut dovada existentei lui pe baza
unui procedeu folosit in mod curent de corsicani, adica scotandu-1 cu acul din pielea unui
om raios. Sarcoptii raiei sunt niste paienjenasi
(acarieni) de dimensiuni mici 0,15 0,80 mm,
corpul globulos sau oval, avand patru perechi de
picioare si striatii transversale sau circulate pe
cuticula moale.
In general, parazitii ce aduc raia, indiferent
312
www.dacoromanica.ro
Masculul remorcat
cente se pot regasi mai upr. In schimb, animalele lipsite de fosforescenta pot orbecai inutil
oceanice. Singura ansa de supravietuire a speciei este ca masculul i femela sa se gaseasca cat
tului".
Racusorul travestit
313
www.dacoromanica.ro
emite anumiti hormoni sexuali capabili sa onenteze i definitiveze sexul crabului tartar.
Parazitismul acestui mic cipriped prezinta
Montrii" vegetali
314
www.dacoromanica.ro
i se mentin 10
acestuia, sunt galele paduchelui molidului (Sacchipantes viridis), o insects mica, cu aripioare
transparente, ruda buns cu Filoxerele. Daca am
larva.
Altele, care nu sunt inzestrate cu instinctul constructiv, ii introduc pur i simplu male intr-o
conserva vie", unde larva ii va duce viata ca
intr-o adevarata pensiune.
Sa urmarim activitatea viespilor din prima
categorie. Eumena pomiforma, de pilda, construiete cuiburi de pamant de forma unor mere
pitice i aduna aici larve, in mare parte imobilizate prin lovituri de lanteta in centrii nervoi.
guroase ar putea vatarna cu micarile for sacadate micutul i delicatul ou, daca viespea 1-ar
dovada de o uimitoare prudenta i ingeniozitate
pentru a nu pune in primejdie viata progeniturii.
315
www.dacoromanica.ro
al
fluturi.
cile:
www.dacoromanica.ro
anatomie.
317
www.dacoromanica.ro
PREDATORISMUL
(Violenta in lumea vie)
0 precizare
Predatorismul este o relatie trofica, deci de
hranire, care se instaleaza intre un individ care
consuma organisme vii (pradatorul) si victimele
sale (prada). In nature, predatorismul devine o
relatie obligatorie si necesara, constituind o cale
de cea mai mare insemnatate pentru realizarea
selectiei naturale si, in acelasi timp, pentru asigurarea echilibrului populational. Se stie ca victimele pradatorilor sunt, in primul rand, indivizi
slabiti, bolnaviciosi sau batrani. Prin imputinarea sau inlaturarea acestora creste vitalitatea
tate crescuta, nascand Cate zece pui. Dimpotriva, in anii obisnuiti, numarul puilor de
vulpe se reduce la jumatate. De asemenea,
multe fapte arata ca distrugerea pradatorilor nu
duce la cresterea si prosperitatea prazii ci, din
contra, determine o scadere a populatiei, dupa
care cu greu se reface. Este cazul eliminarii pestilor pradatori, ce face sa scads productivitatea
pestilor ierbivori.
Fenomenele generale ale relatiilor reciproce
dintre prada si pradatori au fost exprimate de
apropiate. Rareori pradatorii sunt strict specializati pentru o singura specie; mai frecvent,
un predator poate ataca $i consuma mai multe
specii. Lupii pot ataca cerbii, tapii de padure si
de stance, dar si iepurii, oile, viteii. Acvilele, in
general, prada marmote, soareci de camp, dar si
318
www.dacoromanica.ro
prazii de la 2 3 km.
Dentitia carnivorelor este, in multe cazuri,
adaptata la sfdsierea i mestecarea organismelor
rapuse. Caninii, in special, sunt puternici si uneori curbati (ca la feline), incisivii lungi i puternici, ca la un neam de otarie (Arctocephalus),
iar maselele carnasiere sunt mari, putemice, cu
un relief bine pronuntat. Acolo unde nu exists
dinti, apar placi care sfdrama prada, ca la ornitorinc, on se dezvolta un cioc putemic, de obicei curbat (vulturi, bufnite). La animalele insectivore, limba poate fi cilindrica i cleioasa (furnicar, pangolin, echidna, ciocanitoare) sau protractile (prinsa la varful ei i aruncata inainte),
ca la cameleon sau broasca.
Pradatorii care nu sfasie i mesteca prada, o
inghit intreaga dupe ce au capturat-o,
incolacind-o si sufocand-o prin compresiune.
Asa procedeaza serpii uriasi (boa, pitonul, anaconda), ce sunt inzestrati cu un os patrat care, la
deschiderea gurii, atinge pozitia verticals, astfel
319
www.dacoromanica.ro
originali vanAtori.
Pentru prinderea prazii, unele animale actioneaza solidar. Este cazul rasului, vulpii, jderului
de copac, acvilei. Altele (mai ales mamiferele)
vaneaza in perechi, de obicei atunci cand au pui
mici pe care trebuie sa-i hraneasca. Cand
conditiile sunt nefavorabile sau prada este mai
greu de obtinut i e mai putemica, vanatoarea se
la
trasaturi comune.
In primul rand, ciliatele, fiinte microscopice,
pulsatile.
320
www.dacoromanica.ro
ajunge pentru capturarea unor pesti mai puternici. Din randul celenteratelor, animale inferioare marine, se recruteaza vanatori redutabili,
inzestrati cu teribile arme chimice.
Unul dintre acestia este Physalia, cunoscuta
pestii. Un pestisor intrat in panza de fire urticante este injectat cu venin si paralizat. Brace le
atentia biologilor.
321
www.dacoromanica.ro
predator.
victimei
Fabricantii de capcane
bratelor
Alti nevertebrati capabili sa consume animale vertebrate (serpi, broaste, pasari) sunt
paianjenii uriasi din grupa Mygalomorfelor,
frecventi in regiunile tropicale. Mari cat podul
palmei (5-8 cm), negri, parosi, inaintand cu pasi
saltati, ei inspire repulsie pi groaza. Atat veninul, fie neurotrop, fie necropsic, injectat cu ajutorul chelicerelor, cat i firele de par ce se pot
infige in piele cand 11 strangem intre degete producefecte foarte neplacute.
In America de Sud traiesc vanatorii de mici
mamifere. Unii din ei (specia de Selenocosmia)
322
www.dacoromanica.ro
intareste.
La cea mai inalta perfectiune ajung formati-
clopote pentru imersiune in ape sau mici aerostate" pentru lungi deplasari in vazduh. In
paianjenii cu retea in forma de roata (Argiopidae), al caror reprezentant este paianjenul-cucruce (Aranea diademata).
Desi pare confectionata cu eleganta usurinta
si rapiditate, capcana paianjenului este o opera
323
www.dacoromanica.ro
si
vibratii (mai ales la acelea provocate experimental de nota la" scoasa de un diapazon). Cu
scaparea.
voluminoase, gradul for de sensibilitate descreste, in schimb, paianjenii mici, care captureaza insecte marunte si delicate (unii tantari
bat de 700 de on pe secunda dill aripi), sunt sensibili la frecvente inalte. Cercetanle efectuate in
1983 de H. Deek au demonstrat ca paianjenii
pradatoare.
Sa ne deplasam acum in zona dunelor maritime risipite din loc in loc si pe litoralul romanese al Marii Negre. Atentia ne va fi atrasa de
un fenomen curios; pe intinderea neteda a nisipului rasar din loc in loc mici gropi asezate prin
tufe sau sub frunzele alburii si camoase ale
scaiului-de-mare (Eryngium maritimum).
Aceste palnioare nu-s altceva decat capcanele larvei unei insecte numita pompos leulfurnicilor (Myrmeleon formicarius). Intre
parinti si copii e o mare deosebire atat la
infatisare, cat si la naravuri.
324
www.dacoromanica.ro
din apele de munte. Populatiile acestora diminueaza odata cu disparitia treptata a chiscarilor, ceea ce impune, in unele cazuri, popularea
cu cyclostomi a apelor de munte.
Unditele cu momeli
Viata in abisurile marilor si oceanelor este
deosebit de grea. Fiintele abisale au luptat nu
numai cu presiunile fantastice, dar ar cu raritatea
hranei, conditie nefavorabila de viata, agravata
de intunecimea absoluta ce domneste in acest
mediu critic de viata pe care 1-am prezentat
amplu in primul volum al Bios-ului.
Pestii abisali rapitori ar fi nevoiti sa
patruleze in tinuturile intinse de apa si sa cheltuiasca enorme resurse de energie pentru a gasi
un mic glob
325
www.dacoromanica.ro
vate.
Ikan summpit, petele scuipator cum e numit
rama din marile orate ale zonei, cum ar fi Singapore. In tiinta e numit Taxotes jaculator, deci
se spune
ajutorul acestei mici rangi, ea saps i scormonete in scoarta copacului, pana dezgolete
bine ascunziul prazii. Dupe B. Haller (1982),
folosirea unui astfel de instrument de lucru s-ar
datora friabilitatii ciocului sau slabei muscula-
326
www.dacoromanica.ro
Nu-i greu de presupus ca din randul mamiferelor marine se recruteaza cei mai impozanti
pradatori din fauna Terrei. Ei apartin cetaceelor
odontocete, adica balenelor care au 1 65 dinti
pe fiecare falca. Ele consuma in special peti i
cefalopode care abunda in adancurile oceanului.
Foarte cruda i rapace este balena-ucigaa
(Orcinus orca), lunga de 5 9 m, buns inotatoare i care, in afara de peti, mananca morse i
foci. In cete mici, ea ataca i balenele, rupandu-le bucati de came din corp, pana ce animalul
moare datorita pierderii de sange. Orca traiete
atat in marile nordului, cat i in cele ale sudului,
fund pretutindeni spaima mamiferelor marine i
plin.
de 100.000
22 m i o greutate
327
www.dacoromanica.ro
moarte.
328
www.dacoromanica.ro
329
www.dacoromanica.ro
ARGUMENT
Datorita unor factori cum ar fi cliina, chimismul solultri, radioactivitatea naturals, structura
organics, codul genetic, a ceiror ierarhie nu e prea bine precizata si a caror legitate reimane inca
sub regimul ipotezelor, fata Pcimeintului a cunoscut, mai ales in ultimele 300 de milioane de ani,
grandioase perindari ale florei $i faunei. Grupuri si clase care pcireau a fi litat pentru eternitate in
stapeinire planeta au disperrut mai mult sau mai Min brusc, ingliduind astfel ca terenurile
defrisate" natural sa fie repopulate de un nou val al faunei si florei, care si el va cunoa$te, dupa
un anuniit soroc, un reflux nu mai Min spectaculos. Aceste marl mi$cari ale biosferei pot fi bine
trrmarite 'Jana la sfarsitzd perioadei de glaciatiuni a cuaternarului, dupli care s-a instalat o relative stabilitate la nivel planetar.
Indiferent de caracterul for (intamplator sau periodic), de cauzele care le produc (hreinire,
innuiltire), de factorii mediului extern (lumina, temperature, chimism) sau intern (ceasornicul biologic), care he imprima anumite particularitati, aceste calatorii reprezinta un fenomen impresionant.
Uriasele rnase biologice prise in miscare in timpul inigratiei Icicustelor, pestilor, pasarilor,
lemingilor, renilor se inscriu printre fenomenele grandioase ale naturii, care au inspciimantat secole de-a reindul omenirea neviutoare.
Prin periodicitatea for matematica, unele migratii animale tin locul unor adevarate calendare
naturale.
Pentru vcineitori si pescari, ca si pentru economia unor tari, migratiile reprezinta principalul
mijloc de trai si chiar o sursii de veldt national (vcinatoarea focilor si balenelor, pescuitul pestilor).
Un rol deosebit in deplascirile lumii vii si modi /Icarea continua a arealelor unor specii vegetale
si animale I-a jucat din cele mai vechi tinipuri si omul. El a transportat in mod voit plantele si animalele in tot cuprinsul luniii, fie pentru a-si satisface un deziderat cu caracter afectiv, contend in
reconstituirea unui cadru natural care sa-i aminteascci de patria lui indepartatci din care a emigrat,
fie pentru a spori productivitatea regiunilor in care s-a stabilit.
A$a cum voni vedea, in cciteva cazuri fericite aclimatizcirile masive au avut un rol pozitiv, repopuland vaste teritorii pustii sau pustiite, revitalizcind firava flora sau fauna aborigend si oferind astfel colonistilor o baza nutritive satisfaccitoare. Insa in cele mai multe cazuri, succesul exploziv al
unor specii transplantate voit si al altor specii nedorite, sosite clandestin o data cu cele utile, s-a
transformat intr-o adeverrata catastrofa pentru habitatele naturale, pentru animalele si plantele
autohtone si adesea chiar pentru economia omeneascii, accentuand dezechilibrul rezultat de pe
urma altor factori, provoceind distrugerea unor valoroase comunitati naturale si saracirea unor
intinse regiuni de pe glob.
330
www.dacoromanica.ro
male.
plantele. Se pare
dupa ipoteza lui E. E.
Fritsch ca primele plante terestre psilofitalele se trag din anumite tipuri de alge verzi,
heterotrofe ipotetice. Spre sfarsitul Devonianu-
vechi erau pestii, atat de bine adaptati prin alcatuirea corpului si prin felul de respiratie la viata
vegetalelor. $i iata-1, incetul cu incetul, transformandu-se intr-o fiinta terestra. Prime le inele i se
insulele Comore a stamit o uriasa valva stiintifica, pastreaza aidoma stramosilor sai alcatuirea curioasa a aripioarelor.
E cu putinta ca din randul crossopterigienilor, care si-au folosit plamanul pentru a respira oxigenul din aer si aripioarele-labute pentru a
331
www.dacoromanica.ro
332
www.dacoromanica.ro
totusi uriase spatii goale care, napadite de ierburi si copacei, se prefac cu timpul in stepe nes-
diferite scopuri.
Deplasandu-se spre sud dinozaurii au populat teritoriile Indochinei si Australiei; prin
sau frunza.
www.dacoromanica.ro
fi
mezozoicului.
Astfel,
M.
N.
tonice au redus suprafata mlatinilor i a stepelor inierbate. Clima mai aspra i uscata a
334
www.dacoromanica.ro
vazduhului.
$i .pasarile iii facusera aparitia in mezozoic
ai
Victoria mamiferelor
ai
a pasarilor
pasdrilor.
Mamiferele aparusera prin mijlocul mezozoicului dintr-un stramo$ ipotetic, cu unele caractere de reptile. Marunte 5i neinsemnate, ele
335
www.dacoromanica.ro
Refugii $i inchisori
Elevii de azi invata ca leii, girafele, zebrele,
hipopotamii, hienele sunt animale africane.
gasesc in pesteri
intrarea victorioasa speciile nordice, aclimatizate cu asprimea climei glaciare. Ele cuceresc
pas cu pas teritoriile parasite. Dar si ele, la randul lor, cand s-a instalat o clima mai blandA cu
nuante atlantice, au trebuit sa cedeze o parte din
teritoriile cucerite, sa se retraga spre nordul de
unde pornisera sau sa se reftigieze in enclave, in
insulite izolate de obicei in regiunile muntoase,
care mai pastrau conditiile aspre de china din
timpul glaciatiunilor.
www.dacoromanica.ro
sesc aici.
337
www.dacoromanica.ro
si o noua specie, selectionata de om: dromaderul, camila cu o singura cocoas ./, spre
deosebire de strAvechea camila bacteriana, cu
cloud cocoase. Dromaderul avea cateva caracteristici remarcabile: alerga foarte repede, putand
sa acopere distanta de la Mecca la Medina (380
km) in 24 ore, avea o extraordinary rezistenta la
sete si se multumea cu vegetatia foarte saraca a
pustiului, pe care n-o atingea nici un animal. Pe
De ce calatoresc plantele?
Imobilizate prin radacini sau rizoizi, cormofitele sunt fiinte prin excelenta statice, care
depind in tot cursul ciclului vital de locul unde
iii duc viata. Faptul ca ele se dezvolta si fructifica pe locul unde au germinat e un semn al perfectei adaptari a respectivului organism vegetal
la particularitatile factorilor de mediu.
338
www.dacoromanica.ro
riei vietii de pe Terra. E vorba de acele rasturnari" climatice care au schimbat, on de cate
on au intervenit, infatisarea invelisului vegetal
al planetei. 0 clima mai rece sau mai calda, mai
du-se.
De ce calatoresc animalele?
plante in plina
expansiune
roirea albinelor, peregrinarile bizonilor, deplasarile in masa ale elanilor, coborarea, odata
cu venirea iemii, a marmotelor, caprelor negre,
339
www.dacoromanica.ro
340
www.dacoromanica.ro
aceste fiinte marunte sunt inzestrate cu substante gelatinoase (galena) sau cu substante ule-
voia tor, pe parti exterioare ale corpului (epizoohore) sau inauntrul organismului (endozoohore). Cu cateva carlige infipte in lana oilor,
fructul sau samanta pornesc pe calea transhumantelor pastoreti. Alteori, ispita dulce i colorata a unui inveli camos, inghitit odata cu
341
www.dacoromanica.ro
infranare brusca. Totusi, unii pesti inoata cu ajutorul aripioarelor de la piept sau al acelora de pe
burta. Pisica-de-mare, vulpea-de-mare si alti
vertebratele acvatice. Broastele testoase combing taratul pe uscat cu vaslitul pe care it realizeaza cu picioarele din fata. Pasarile de apa au
de obicei o pielita interdigitala care be transfor-
342
www.dacoromanica.ro
deci
sunt
omoloage.
Aripile
capabile sa se opreasca in aer pe loc, ca unii fluturi, pentru a suge din zbor, cu ciocul for lung si
343
www.dacoromanica.ro
s-o poarte dupa vointA, in sus, inainte sau in cercuri. Se intalnete aici o combinare a micarii de
plutire cu aceea a corabiei cu panze, impinsa de
vent.
Cu cat pasarile sunt mai mari, cu atat bataile
aripilor for sunt mai rare. Aa, de pilda, vulturul
perechi ale unor peti primitivi (crossopterigieni) i ca mersul a aparut in evolutia vertebratelor mult mai tarziu decat inotul.
Mersul biped al unor animale (pasari, specii
de maimute, omul) este bine cunoscut. La executia pasului se mica nu numai picioarele ci i
trunchiul, care se inclind cand spre stanga (cand
se paete cu membrul drept), cand spre dreapta (cand se paete cu membrul stang), pentru a
se putea mentine echilibrul corpului.
La animalele cu patru picioare, combinatiile
micarii acestora sunt variate, dar ele tintesc sa
nu se lase niciodata corpul fare sprijin.
cauza oaselor nu-i poate ingroa sau subtia corpul, arpele inainteaza prin Indoiri ale acestuia,
executand ceea ce se cheama micare erpuita.
www.dacoromanica.ro
salturi de 12
sigurd a unui grup sau a unei populatii Intre anumite puncte ale globului.
13 m, care il ajuta sa se
saltul, realizat
de picioarele din spate foarte dezvoltate, este
combinat cu zborul, ele putand strabate astfel
sute de kilometri cu viteze de 40 50 km pe ord.
Fuga este o imbinare a mersului cu sdriturd,
compunandu-se dintr-un sir de salturi intrerupte
insecte migratoare
lacustele
Din cele mai vechi timpuri spune cunoscutul om de stiintA rus Igor Akimuskin omul a
deplasare.
345
www.dacoromanica.ro
aspre, au silit pasarile sa se deplaseze din regiunile for de clocit, pentru a iema spre sud, unde
346
www.dacoromanica.ro
face sa devieze orice corp in miscare spre dreapta in emisfera nordicd si spre stanga in emisfera
347
www.dacoromanica.ro
si
mlastinilor. El
fost reluata, find dovedita prezenta magnetismului in capul pasarii gi orientarea for certa
dupa polii magnetici si nu dupa repere astronomice (pozitia astrelor pe boltd) on geografice
(particularitati de relief), asa cum sugerau alte
ipoteze.
348
www.dacoromanica.ro
xicana, sau fragmente de alge din Marea Sargaselor. Recent s-a descoperit pe tarmul Ocean-
Submarine le vegetale
Plante le de apa cu flori au trebuit sa rezolve
in anumite perioade ale vietii. Astfel, polenizarea nu poate avea loc decat la suprafata
apei, iar fructul trebuie sa-si petreaca perioada
de repaus pe fundul mlastinii.
Scufundarea si ridicarea la suprafata apei
este realizata de animale cu ajutorul miscarilor
unor organe speciale sau a membrelor. Plante le
n-au astfel de organe. Ele trebuie sa procedeze
asemenea unui mecanism omenesc respectiv
ca un submarin folosind insa energia si reactia
mlastinii.
une.
349
www.dacoromanica.ro
it
Scoicile plimbarete
Multi oameni i-au facut parerea greita ca
scoicile ar fi printre cele mai sedentare animale
pasiva, precum i din cauza faptului ca pe fundul bazinului acvatic variatiile de temperature
sunt foarte mici, pana acum circa 20 de ani s-a
www.dacoromanica.ro
oceanului a unor coloane de sute de mii de languste care, la adapostul intunericului, inaintau
des avarita.
aceasta perioada are loc fecundatia. Dace indivizii s-ar gasi raspanditi pe distante mari, fecun-
Armatele intunericului
inconjurata de mister.
cateva pelicule senzationale uimitoarea cruciada" a langustelor care, dupe ce i-au efectuat
ciclul de reproducere, se strang la un semnal i
pornesc in mars nuptial spre locurile calde unde
femelele vor depune ouale. Mare le oceanolog
francez a studiat o specie de langusta (Palinurus
argus) care anual strabate un impresionant drum
submarin prin canalul Yucatan. Aparatele de filmare au surprins ceea ce nimeni nu putea vedea
Oamenii de
351
www.dacoromanica.ro
ispravile for si care, intr-un anumit fel, ilustreaza principalele tipuri de migratie,
ta, dureaza cinci ani. Abia and ating maturitatea sexuala heringii ajung la locul de reproducere, care este locul unde s-au nascut. Dupa
depunerea icrelor, heringii maturi pomesc din
nou disperati, in calatorie de hrana: o parte spre
coastele Scotiei, Angliei, Danemarcei si Germaniei, iar alts parte spre coastele Islandei si ale
Insulelor Feroe. In primavara anului urmator,
heringii se aduna si se reintorc in aceleasi locuri
de reproducere. Aceste cloud cicluri de migrati-
352
www.dacoromanica.ro
mare.
cicluri de migrare.
descoperire
la vremea ei
353
www.dacoromanica.ro
Asa cum am vazut, puii de anghila, in stadiul de civele, de la varsarea raurilor in mare,
patrund in apele dulci, unde ii traiesc viata de
la stadiul de tineret pana la forma adults, cand
imbraca haina nuptials $i sunt gata de a pleca in
lunga for calatorie de 7.000 8.000 km, cea mai
In aceasta lucrare, Wegener isi expune celebra sa ipoteza relativa la migratia continentelor, care mai tarziu va purta numele de teoria
deplasarii, miscarii sau derivei continentelor,
teorie care astazi, completata si modernizata, a
servit la elaborarea unor importante teorii geo-
o viteza de circa 15
6 luni, cu
50 km pe zi. Femelele
depun 2 4 milioane de oud, din care ies leptocefalii, larvele in forma de frunza, care isi Incep
calatoria in sens invers, spre rasarit, catre locurile de unde au venit parintii lor. In primul an
tectonice.
354
www.dacoromanica.ro
nerale si circa 17% din apa cuprinsa in tesuturile corpului. Totodata, in infatisarea lui se
produc schimbari extraordinare prin actiunea
card la vale
si,
ii
hraneste, el pierde pe drum circa 97% din grasimi, 57% din proteine, 47% din substantele mi-
Sunt un \lariat pretuit de populatiile de eschimosi, mai ales pentru grasimi si bland.
cusuri", pe insulele Komandore $i pe insula Tiulene, langa Saha lin. Aici traiesc din mai pana in
august, perioada in care se inmultesc si napar-
pesti.
migratii in emisfera nordica. El patrunde in curentii reci si ajunge pana in California, de unde
primavara se reintoarce in tinuturile de basting,
355
www.dacoromanica.ro
ale cdror migratii au fost atent studiate de zoologi gi sunt bine cunoscute in tarile unde multi
eke un mascul. Puii nou ndscuti au adesea gesturi aproape omenqti: stau pe spate, cased, 4i
yard in gurd o labd si o sug.
Masculii, care doming cu statura for uriad
uluitoare.
356
www.dacoromanica.ro
du-se de codita, micul pepene improwa semintele cu o forts neateptata prin orificiul
deschis, impreund cu zeama cleioasa, aflata sub
fantastica presiune osmoticd de 27 atmosfere.
357
www.dacoromanica.ro
i-i
aparut planta-mama.
www.dacoromanica.ro
papadia, laptuca, susaiul, barba-caprei, palamida i altele. Sa ne oprim la papadie, ale carei
raurilor.
In tendinta lor de simplificare, alte plante au
multe firioare.
359
www.dacoromanica.ro
ii
Petalele hoinare
spaimante de o asemenea invazie, iar in 1248 japonezilor. Lui Cristofor Columb, descoperitorul
Americii, ii datoram prima relatare a unei
genul Phoebis zboara in masa, depaind coastele braziliene, $i se ineaca cu miile in apele
oceanului. Nu rareori alpinistii descopera
ghetari intregi semanati cu cadavre de fluturi
www.dacoromanica.ro
sedentar migratoare.
secte, deci folositoare (cucul, pitigoiul, sticletele, randunelele) sau pasarile de delta (pelicanul, barza, egreta, lopatarul, starcul cenusiu
etc.).
S-au scris numeroase carti despre uimitoarele calatorii ale pasarilor. Perioada de
migratie, particularitatile de zbor, sistemele de
361
www.dacoromanica.ro
atragator, samanta pare sortita unui exec biologic. $i totusi, lipsita de toate aceste accesorii
utile, semintele catorva plante pornesc in calatorii de zeci de kilometri. Ca si la roti si mingi,
duri de 3000 4000 de berze. Dupa antrenament, incepe zborul de migratie peste Mediterana in Africa.
12 000 km)
362
www.dacoromanica.ro
are o forma rotunda, intregul corp al plantei participa la fonnarea acestei sfere calatoare.
vehiculelor sferice.
2.400 m, poate fi
redevine uscata.
Purtata de vant, roza Ierichonului ajunge la
martori muti.
tarmurile Mediteranei. Proprietatea higroscopica o ajuta sa-i deschicla fructele atunci cand
intalnete un loc umed.
Pe spinarea ghetarilor
Muntele cuprinde o serie de trepte vegetale.
Cu un ochi atent i cu un altimetru putem stabili
363
www.dacoromanica.ro
antenelor,
imprastiate ca un marcaj pe sol, difuzand mirosul caracteristic speciei, dupa care tot lantul de
migratori se conduce fara gre.
Un caracter de seams al acestor fumici carnivore este predatorismul lor. In timpul
sau be lasa prada intamplarii? Numeroasele drumuri urmate de lemingi fie spre Marea Nordu-
lui,
364
www.dacoromanica.ro
de bici, mugete
si
Renii se hranesc cu ierburile aspre ale tundrei. Numai a in timpul verii tundra capata o
polare.
365
www.dacoromanica.ro
F) PE SPEZELE ALTORA
Deplasarea se face Intr -un ritm uniform si linistit, mai ales Intre orele 10 15, strabatan-
mai impozanti.
Turmele migratoare trec prin paduri tropicale, strabat rauri si lacuri, escaladeaza cu usurinta $i inaltimile muntoase, trasand in urma for
poteci inguste, adevarate drumuri de jungle si
imense goluri in vegetatie.
Cu toata aparenta lui greoaie, elefantul este
terenurile accidentale. Cu o surprinzatoare usurinta, el escaladeaza pantele muntilor si se strecoara prin tufisuri gra a face zgomot. Nimeni
nu-1 intrece pe terenurile mlastinoase, datorita
fonnei speciale a piciorului. Cand pune piciorul
pe pamant, acesta se umfla si creste in volum,
iar cand it ridica, se contracts $i iese usor din
solul buretos. Astfel, in terenurile mlastinoase,
elefantul poate sa-si infunde labele pana la un
metru adancime, fare riscul de a se impotmoli.
Taina vascului
www.dacoromanica.ro
la distance apre-
(Physalis), rodul-pamantului (Arum), margaritarelul (Convallaria), lacramica (Majanthemum), poama-vulpii (Paris), iarba-de-orbalt
(Actaea). Pe treapta mijlocie ii etaleaza
margelele copaceii: maceul (Rosa), darmozul
(Viburnum lantana) i calina (Viburnum opulus),
cornul (Cornus),
lemnul-cainesc
(Ligustrum), tulichinul (Daphne mezereum),
murul i smeurul (Rubus), porumbarul
(Prunus). De ultima i cea mai inalta treapta ii
anina
podoabele
copacii:
paducelul
(Crataegus), cireul-pasaresc (Cerasus), scoruul (Sorbus), malinul (Padus). Exceptand mu-
copacilor.
Fructele, divers i viu colorate, solitare cand
www.dacoromanica.ro
speciei. $i aceasta samanta trebuie s fie transportata cat mai departe de parinti, pentru a se
evita concurenta vitals. Acest oficiu i-1 asuma
stepe adica tocmai in locurile pe unde se perinda turmele sau cirezile de ierbivore.
www.dacoromanica.ro
hrana. Biologul german E. Haupt, intr-o cercetare subacvatica efectuata in 1965, a constatat
ca un exemplar de Pagurus arossor, caruia i s-a
aplicat microtransmitator, si -a transportat intr-o
lung comensalul pe o distanta de aproape o suta
de metri.
tal
Inca din secolul al XVI-lea, ()data cu marile
calatorii geografice i apoi cu expeditiile tiinti-
scoicii. Alevinele se dezvolta fara grija la addpostul acestei paveze naturale. Atunci insa cand
puiorii de pete sunt capabili sa se descurce
singuri, scoica iii deschide valvele nu fara insa
369
www.dacoromanica.ro
Plante plimbarete
dezii, francezii, englezii, germanii care au traversat Atlanticul in cautarea unui destin mai
ingaduitor. In pragul celui de-al doilea razboi
mondial, specialistii Institutului Smithson estimau ca numarul speciilor de plante importate
din Europa in America depaseste cifra de 1000.
n-a incetat nici azi. Sub ochii nostri se desfasoara expansiunea geografica a unor specii
adventive al caror itinerar poate fi urmarit pas
cu pas si aproape an cu an. In randul acestora
370
www.dacoromanica.ro
Sighet si Iasi. Drumul lui spre nord si est continua si in prezent, in ultimii ani a fost mentionat
Berlin. Dupa 37 de ani ne trece hotarele, statornicindu-se la Oravita, unde 11 citeaza Borbas.
umbra.
Anumite plante importate in regiunile tropi-
introdusa la
originard din America tropicala
inceputul colonizarii ca planta omamentala in
mai toate tarile calde, in vederea formarii unor
bariere, ramurile sale lungi si spinoase consti-
www.dacoromanica.ro
iuteala pamanturile fertile. Incercarile de a starpi rezistenta plantei s-au dovedit zadarnice pand
cios, starnind pofta de mancare. Unele sunt produse de plante care cresc si in Cara noastra:
maraml, patrunjelul, leuteanul, tarhonul, ana-
Malabar. De aici a trecut in Persia, apoi in Grecia antics. Indienii Il numeau pippali", persanii
sonul, chimionul sau secarica, coriandrul, enibaharul, cimbrul plante ale caror virtuti aromatice se datoresc unor uleiuri eterice.
Cele mai apreciate se aduc insa din Wile
calde. Bunicii si strabunicii notri le cumparau
cu multi ani in urma din magazinele coloniale"
adica din magazine care vindeau marfuri sosite
din coloniile diferitelor puteri europene. Azi,
numele de coloniale" este invechit din motive
372
www.dacoromanica.ro
de batoane".
si
cautata este
ostenii lui Alexandru Macedon, care se intorceau din campania din India.
Aristotel, marele naturalist al Antichitatii
grecesti, scria in Istoria naturala": Orezul se
cultiva in India, in brazde inundate cu apa. In
inaltime, aceasta planta atinge 4 coti". Totusi
grecii, ca si egiptenii si romanii, nu au contribuit deloc la cultura orezului. Aparitia acestei
cereale in Europa, la fel ca si in Africa de Nord,
este legata de cuceririle arabilor. Preluand cultura orezului direct din India, arabii au adus-o
pe malurile Nilului in anul 639, iar in 711, cand
au venit in Spania, cultura orezului a inceput sa
se extinda si in Peninsula lberica.
Spaniolii mereu in cautare de not pamanturi
au purtat stafeta orezului" mai departe, peste
Oceanul Atlantic. In anul 1674, orezul iii face
aparitia in America de Nord, apoi in Insulele
Sandwich sau Hawaii, iar de acolo nu mai era
decat un pas pans la completarea intregului ocol
al Pamantului. Ulterior, orezul a inceput sa se
raspandeasca intens si in America de Sud. Din
1925
www.dacoromanica.ro
prepara.
www.dacoromanica.ro
datilor sai cartoful inabqind rascoalele provocate in sate de bigoti care il declarau poama a
diavolului" (se produsesera intoxicatii,
a putut fi introdus dupa 1770, datorita propagandei pe care i-a facut-o chimistul $i farmacis-
www.dacoromanica.ro
curgea cu repeziciune tinut dupa tinut. In Romania, ea a aparut, se pare, in 1887, Intr -o vie de pe
Nu numai filoxera, dar si doua boli criptogamice aduse din America erau pe punctul sa
distruga vita-de-vie europeana. In 1845, horticultorul englez Tucker descopera in via sa o
fn.inza cu aspect anonnal. Era primul atac de
nune atacului Plasmosporei. Ajutat de profesorul de chimie I. Gyon, el face o serie de experience, iar in 1883 publica rezultatul cercetarilor
376
www.dacoromanica.ro
Ceylonul.
marca, Germania de Nord, Franta centrals si estica. Un an mai tarziu, cuprinsese Spania, vestul
Frantei si Germaniei, Ungaria, nordul si centrul
Italiei, in 1961 a luat in stapanire Peninsula Bal-
S-a calculat ca in Louisiana zece plantemame pot da 655.360 de noi plante in timpul
Flagelul verde
preconizat felurite mijloace de lupta. Distrugerea mecanica, cu ajutorul unor benzi transportoare care antreneaza plantele si le arunca pe
maluri sau le conduc spre tocatoare a produs deceptie scria De Kimpe (1957). S-a trecut apoi
la combaterea chimica prin pulverizare cu ierbi-
cide, in special 2,4 D (acid 2,4 diclorfenoxiacetic). Dupa 1960, s-au obtinut unele rezultate
pozitive, cu pretul unor uriase cheltuieli, ceea ce
a detenninat pe economisti sa supranumeasca
377
www.dacoromanica.ro
Ctenoforul ucigas
La inceput anilor 1980, biologii ucraineni au
descoperit o creatura necunoscuta, ca o gelatind
remarca nu numai prin dimensiunile lui impresionante (20 25 cm lungime), dar i prin performantele sale turistice". Plecat in 1847 din
Africa orientala, in o suta de ani a inconjurat pamantul pe jumatate", stria biologul R. Tucker
Abbot in 1949.
Nimeni nu tie cum au ajuns aceste molute
in Madagascar. Se tie Boar ca in 1803 ele traiau
in insulele Mascarens, la apte sute de mile de
gura-casca in gradinile de la San Pedro din California. Ajuni pe uscat, dupd ce strabatusera
un nou ocean, lipiti de vehicule militare amencane ce se intorceau din insulele Pacificului, ei
i-au inceput irezistibilul mars pe continentul
american.
In fata gravei amenintari pe care o reprezentau aceti melci, au fost preconizate mai multe
378
www.dacoromanica.ro
In 1912, rezervoarele cu balast ale unui cargou german incarcat la Shanghai au transportat
clandestin un exemplar femel de crab chinezesc
Eriocheir sinensis, care a patruns intr-un afluent
cel putin un co de crabi de fiecare caic. Aparitia in masa a acestui crab in complexul lagunelor Raze 1m se datorete conditiilor optime de
dezvoltare i mai ales unei hrane imbelugate.
La fel se explica i aparitia pe litoralul nostru, in
un
nu a dat
379
www.dacoromanica.ro
sortite pieirii. Cu toate acestea, ele au supravietuit si Inca atat de bine, incat in 1889,
adica doudzeci de ani mai tarziu, oraselul in
care au evadat fluturii a trait ca in filmele lui
Hitchkock momentele de groaza ale unei invazii
ciudate. Dupa ce au devastat padurile din imprejurimi, nesfarsitele hoarde de omizi se napustisera in parcurile si gradinile publice, devorand
Din nenorocire, la sfarsitul secolului al XIXlea, sericicultura a primit o grea lovitura. Viermii de matase au fost atinsi de o boala cumplita:
pebrina. Pagubele s-au ridicat la mai bine de un
miliard de franci, sums fantastica pentru acea
vreme. In timp ce marele savant francez Louis
Pasteur cauta mijloace chimice de combatere a
flagelului, alti cercetatori incercau sa-1
stavileasca prin selectionarea unor varietati de
viermi rezistenti la pebrina.
380
www.dacoromanica.ro
buburuza, cu elitre galbene sau portocalii zugravite in lung cu zece linii negre, iii ducea o
viatd linigtita i papica pe versantii rasariteni ai
Muntilor Stancoi din apusul Statelor Unite,
mestecand nepasator frunze de zambra
(Solarium rostratum), o solanacee ruda cu carto-
381
www.dacoromanica.ro
g5sea in neputinta sa le opreasca marsul irezistibil. Atacul for era asteptat pe un front de 40
km in Belgia, de 60 km in Elvetia si 200 km in
Germania! Vamesii controlau atent convoaiele
aplicau severe masuri de carantina. Dar gandacii au ales un mijloc de transport care scapa
$i
mai mare perseverenta asaltul asupra campurilor. Annata a intervenit Inca o data, obtinand pentru cativa ani o iluzorie izbanda. In
1914, gandacii si-au reinceput ofensiva. Dar
primul razboi mondial care pusese fata in fata
cele doua marl puteri, Germania si Franta, singurele care se opusesera invaziei leptinotarsei, a
382
www.dacoromanica.ro
sa -si coordoneze eforturile. Masurile de combatere (chimice, ulterior biologice) s-au dovedit
atat de eficace, incat dupd 1960 gandacul de Colorado a incetat sa mai fie o primej die pentru
Invazia filoxerei
renume.
383
www.dacoromanica.ro
Rezultatele au fost bune i ele au confinnat eficienta unei noi metode tiintifice de combatere a
daunatorilor in agricultura, metoda biologica,
care si -a semnat cu acest prilej actul de natere.
Tot Ch. Riley a stabilit ca soiurile americane
de vita-de-vie erau mai rezistente la atacurile
Celebes unde, in 1939, a fost descoperit un silurid Clarias batrachus, intalnit Ora atunci la
rasarit de Djawa *i de Kalimantan. Ancheta a
aratat ca o anumita persoana adusese cateva
exemplare din Djawa i le pusese in libertate in
apele Sulawesi, din motive sentimentale (aceti
peti ii aminteau de copilaria sa). In realitate era
Pestii nedoriti
Lag ler, intr-o instructive lucrare, PeVi continentali", aparuta la Paris in 1961, precizau Ca,
ramana o amenintare.
$i la noi in Ora extensia exagerata luata de
doua specii aclimatizate in ultimii 30-35 de ani
probleme alimentare, punand la dispozitia populatiilor resurse apreciabile de proteine animale, dar au avut i o serie de eecuri care au
condus la o modificare profunda a echilibrelor
biologice in detrimentul unor specii autohtone,
mai valoroase din punct de vedere economic.
Referindu-se la Franta, ei amintesc de cloud
specii a caror aclimatizare a avut efecte defavorabile. E cazul pwelui-pisica (Ameiurus nebulosus), introdus in 1870. Desi renumit pentru
gustul placut al camii sale, prepararea acestui
pete la masa este dificila din cauza inotatoarelor sale tepoase; el tinde spun Vibert si
Lag ler sa se substituie unor peti mai utili.
Ace lai lucru se poate spune i despre bibanul-
384
www.dacoromanica.ro
Iata insa ca, in 1929, Canada si S.U.A. convenind sa amenajeze canalul Welland pentru a
permite navigatiei sa ocoleasca cascadele, chiscarii au profitat de aceasta imprejurare pentru a
patrunde clandestin in Lacul Eyre. De aici, au
si
suporte vecinatatea.
Inceput sa product ravagii in aceste man interioare. Pestii afectati in special au fost pastravii
cenusii (Sovelinus namaycush) i coregonii
(Coregonus clupaeformis). Peste 95% din efectivul lor a fost ucis
mutilat prin muscaturi
on pe an), ci
385
www.dacoromanica.ro
a fost evaluata la circa 50 de milioane de indivizi, adica circa 1% din populatiile de pasdri
care cuibaresc in State le Unite, toate provenind
dintr-un lot initial de 100 de indivizi."
Dar emigratia graurului nu s-a marginit la
America. In Africa de Sud, scria Jean Dorst,
graurul a fost introdus de Rhodes in persoana, in
s-a
faspandit cu
locuite, exceptand, se pare, partea de vest a continentului. In Noua Zeelanda, primii 17 indivizi
au fost introdu0 in preajma anului 1962, pentru
ordin ecologic. Ecosistemele insulare sunt relanumarului de specii, deci i a lanturilor trofice,
simplificate in mod artificial sa permits speciilor nou introduce sa prolifereze dincolo de once margini si sa devina un flagel.
Pentru tarile dezvoltate, cu peisaj profund
386
www.dacoromanica.ro
talia iepurelui, din familia Microtidae, este originar din America de Nord, amintind intrucatva
malurilor. and insa efectivele de nutrii depaesc o anumita limits, acestea pot concura cu
bizamii in distrugerile pe care le pot produce
habitatelor."
Veverita cenuie (Sciurus caroliensis), introdusa in Anglia prin 1876 la Cheshire, apoi intre
anii 1890 5i 1929 in regiuni din sudul tarii, s-a
intrecuta doar de obolan sub aspectul nocivitatii. Fara indoiala, toate veveritele sunt
intru catva daunatoare padurilor, deoarece decojesc i ranesc arborii deschizand astfel drum
ciupercilor patogene. In afara de acest prejudiciu, veveritele produc stricaciuni in pepiniere Si
plantatii tinere. Cu totul altfel stau lucrurile in
cazul veveritei cenuii care manifests o
deosebita predilectie pentru atacarea arborilor;
caracterul daunator al acestei veverite este mult
mai accentuat de densitatea mare a populatiilor
sale, comparativ cu a veveritei europene.
In insulele mai mici sau mai mari, cu intinderi de continent (Australia), putinatatea 5i une-
387
www.dacoromanica.ro
caprele.
Exceptand obolanii i oarecii comensalii
omului iepurele (Oryctogalus cuniculus) este
fi
388
www.dacoromanica.ro
Napoleon 1.
intrand din anul 1952 in atentia Uniunii Internationale pentru protectia naturii, ca specie periculoasa, a carei inmultire trebuie considerabil
limitata.
Capra nu se multumeste sa roads partea aeri-
provocand o ofensiva a desertului, care inainteaza acum spre inima Africii cu o viteza de un
389
www.dacoromanica.ro
ARGUMENT GENERAL
Apararea - evidentiata la animale ca o forma extrem de diversificata de manifestare a insanetultti de conservare, iar la plante ca un complex sistem adaptativ de contracarare a agresiunii consumatorilor anitnali sau de invingere a conditiilor vitrege ale unui mediu cciruia lumea vegetald ii
este prizonierd prin imobilitate reprezinta un act vital de o importanta hotdrcitoare.
In aceasta directie, natura a facut o uriasd risipd de inventivitate $'i imaginafie, varietatea
formelor $i modalitatilor de aparare intr-un regn sau altul, demonstriind nu numai originalitatea ci
plasticitatea organismelor vii, dar $i o forma ciudatii ,ci specified de inteligentd", o aproape
miraculoasez capacitate de aplicare diferentiata - in raport atilt cu habitatul cat ,ci cu structurile
organice ale speciilor mai frecvent ,ci mai primejdios expuse agresiunilor a celei mai adecvate yi
eficiente forme de aparare.
In materie de aparare desi exista surprinzatoare echivalente ce dovedesc faptul ca natura
creeazd tipare patente cu caracter adesea universal - exista o deosebire claret intre plante $i animale. Animalele pot fi foarte adesea mobile; plantele sunt de obicei sechestrate $i imobilizate de
mediu. Mobilitatea permite animalului set foloseascd arma de apdrare $i ca arma de atac, ceea ce
nu se intdmplei la plante, nici macar la cele parazite, la care agresiunea cotropirii unei gazde este
o forma de aparare pentru evitarea extinctiei.
Nu rareori bogiitia mijloacelor de aparare in lumea vie ne seduc $i ne acapareazii prin subtilitatea $i eficienta tor, descrierea for putiind fi cel putin la fel de palpitanta ca $i paginile unui roman
de aventuri.
ARGUMENT
rilor sau ale propriei forte mecanice, macrofitele plante vizibile cu ochiul liber par niste
victime sigure ale numerosilor consumatori, de
la microorganismele parazite piind la mamife-
rele fitofage.
Deplasarea rapidd, fuga, este mijlocul clasic de aparare a animalelor atacate. Asa scapei
fluturii de urmeirirea zburatoarelor insectivore,
pcisdrelele de clontul uliului, iepurii ci
caprioarele de collii lupului, antilopele,
gazelele $i girafele de ghearele sfeirtecdtoare
ale felinelor, viinatul de urmarirea omului.
Plantele inset primesc neclintite atacul ci, la fel
390
www.dacoromanica.ro
impotriva sarjelor de cavalerie facand un adevarat zid viu de suliti, securi si coase.
Sulitele, spangile ai securile luptatorilor din
Si,
sumatori.
ce
1. APARAREA ANATOMICO-MECANICA
Aricii vegetali
391
www.dacoromanica.ro
aezate cruci una sub alta i in mod descrescator de la baza tulpinii, spre varf.
tulpinii.
marck unul din vestitele argumente ale principiului functia creeaza organul", i anume acela
referitor la corelatia dintre lungimea apreciabila
mite suprafete cultivate de stricaciunile animalelor, dar a sugerat unul din cele mai economicoase i rapide mijloace de ingradire i protectie: sarma ghimpata.
Armaturile de plated
Betonul armat a constituit una din marile
392
www.dacoromanica.ro
Lacurile ucigase
In povestile copilariei, prinderea lui Fat-Frumos si a Cosanzenei de catre Muma zmeilor era
Bariere neasteptate
www.dacoromanica.ro
datorita superbului spic de flori portocalii, polenizate de obicei de diptere. Frunze le ei, modificate, formeaza mici bazine de apa, refugiu
pentru broaste, salamandre sau chiar serpi, ani-
&este L
cautare de hrand.
Stropi de otrava
394
www.dacoromanica.ro
formeazd atropina, cucuta (Conium maculatum), care contine coniinci, conhidrina, metilconhidrinei i coniceina, omagul (Aconitum
napellus), bogat in alcaloizi dominati de aconitinci i aconinci, macul rou (Papaver rhoeas),
toxice.
Tioglicozidele, inrudite biosintetic cu glicozidele cianogenice se gasesc in special la neamurile de mutar, rapita i varza. Rapita i mutarul, consumate in cantitati marl, produc iritatii
putemice datorita tioglicozidelor sinigrina hi
sinalbina, descompuse de enzima mirozinaza in
izotiocianat de alit (esenta de mutar). Excesul
de varza produce in special la oi, cand stint furajate cu aceasta crucifers, anemii grave, prin distrugerea hemoglobinei.
Alcaloizii reprezinta cea mai importanta i
numeroasa class de otravuri vegetale. Se cunosc
expuse otravurilor.
Cei mai toxici compui flavonoidici,
frecventi de altfel in nature, stint cumarina, care
395
www.dacoromanica.ro
pentru un mare numar de insecte. Dintre chinone merits sa ne atraga atentia hipericina, din
tulpinile si florile de sunatoare, xi psoralena,
fabricate de unele umbelifere. Aceste substante
au proprietatea sa-si amplifice toxicitatea in
corpul animalului pradator sub actiunea razelor
solare (sunt substante fotosensibilizatoare). La
acestea se adauga piretrinele, intalnite la unele
neamuri de margarete si romanite, si
rotenoidele, frecvente in radacinile leguminoaselor.
396
www.dacoromanica.ro
Folosirea otravurilor de catre plante a sugerat omului calea cea mai practice de combatere
infranta iar
pagubele for considerabile limitate de glico-
lobelina, efedrina, anabasina, salsolina, emetina, hermina etc. Colchicina, otrava brandusei
www.dacoromanica.ro
sumat de animale,
raspandirea plantelor.
asigurandu-se astfel
paduchi.
Acreala salvatoare
Din cand in cand, pentru stimularea poftei
de mancare, adaugam la alimentatia noastra cite
ceva acru (otet, sare sau zeama de larnaie, muraturi). Copiii, in special, devoreaza verziturile i
punga.
verzi.
flori alb-galbui, on lipicioase (Viscaria viscosa), cu corole purpurii, secrets mai cu seams
in partea superioara a tulpinii substante vascoase, numite gome. Lipiciurile impiedica furnicile i alte insecte in cautare de nectar i polen
s se catere pe tulpina pans la flori. Indraznetii
se infunda cu fiecare micare tot mai mult in
aceasta mazga i raman Intepeniti, pierind prin
infometare. Tulpinile acestor plante sunt pline
de resturi chitinoase de insecte.
In tarile calde, unii copaci fabrics gome in
mari cantitati. Cine nu cunoate guma arabica,
398
www.dacoromanica.ro
medicamente apreciate.
toarea furnicilor".
La copaci, latexurile apara scoarta de atacul
rozatoarelor si formeaza prin intarire peliculele
Cand latexul, dupa intarire, capata proprietatea de a fi elastic, el poate servi ca materie
prima pentru fabricarea cauciucului. Numeroase neamuri de copaci tropicali, $i in special
Hevea brasiliensis, se exploateaza in vederea
obtinerii acestui produs de mare importanta
industrials.
Cand latexul este fluid, se oxideaza mai greu
www.dacoromanica.ro
urma.
In ultimii zece ani s-a stabilit ca fitoestrogenii, dei produi de plante, au activitate hor-
tivul turmelor.
In India, de asemenea, unde atacul lacustelor
Pamantul neprimitor"
Pentru botanitii veacului al XIX-lea,
care traiesc in asociatie cu vegetalele, stimulandu-le numarul, atunci cand masa vegetala este
superabundenta (deci sporete primejdios concurenta" intraspecifica) sau blocandu-le inmul-
400
www.dacoromanica.ro
vetrei.
In padurile noastre de foioase, margaritarelul (Convallaria majalis) inhibd vegetatia ierboasa din jur cu ajutorul convallarenului. A$a
se explica de ce in palcurile de lacramioare nu
torul substantei toxice 3 acetil 6 metoxibenzaldehida. In acela$i desert s-au gasit arbu$ti ca
Franseria dumosa i Thamnosma montana care
dispun de furancumarine.
Aceste interactiuni au primit in 1937, prin ves-
ajunsd
cartofii in preajma nucilor. In formatiile vegetale arbustive de tip semiarid in Europa, Ameri-
1955
minarea i cre$terea altor plante $i chiar ale propriului puiet. Si unele plante ierbacee din fanete
reactioneazd similar. A$a se Intampld cu vulturica (Hieracium pilosella), bine cunoscuta la noi.
401
www.dacoromanica.ro
animalelor.
Antibioticele sunt produi ai metabolismului
3. APARAREA BIO-ECOLOGICA
antibioticului respectiv.
Antibioza redescoperita de Fleming in 1929
otravurile vegetale.
antagoniste in sol, metoda prin care s-a cornbatut de pilda Pythium debaryanum, ciuperca
nisme. Acest lucru nu-1 pot simti" excursionitii. El a fost verificat la inceputul secolului al XX-lea de un savant francez care, conti-
402
www.dacoromanica.ro
de ceapa
descarcari electrice.
Meterezele celulare
fungice.
Inhibitorii exists initial in plante i ei se acumuleaza in apropierea zonei de infectie pentru a
',Ele au inceput sa fie folosite la profilaxia semintelor. Semintele tratate cu zeama proaspata
www.dacoromanica.ro
moare dupa un timp. Cand insa lupta este nedecisa, ambii combatanti find de forte egale, intre
organismul parazitului si al plantei se stabileste
un echilibru biologic care aduce unele modificari in functiunile plantei si anume ridicarea
temperaturii, activarea arderilor, cresterea aciditatii sucului celular si acumularea, sporita de
laza, care oxideaza fenolii, producand chinonele, substante si mai toxice ce determine
proteine. $i cu insectele fitofage ce trec de bariera mecanica si chimica plantele duc un subtil
sufocarea parazitului.
male etc.).
be
404
www.dacoromanica.ro
afla un factor antivirotic cu proprietati asemanatoare cu interferonul din imunitatea antivirala de la om i animale, care inhiba procesul de
405
www.dacoromanica.ro
simbionte specifice este destul de mica. Germenii plantelor inferioare autotrofe (ferigi),
saprofite (macromycete) sau parazite (uredi-
importanti in directia obtinerii unor soiuri rezistente la infectii. In 1956, geneticianul american
intermedium), care it fac imun la atacurile ruginii brune si galbene (Puccina striifbrmis).
60 de miliarde.
Apararea in comun
406
www.dacoromanica.ro
algelor unicelulare.
407
www.dacoromanica.ro
dupd cum
doar animalelor.
si
tesut al pulvinulei se strange cu putere, impingand rapid o bund parte a apei, in jos, prin
vasele tulpinei. Umflatura se inmoaie, iar frunzulitele, lipsite de suportul ce le tinea intinse ca
gi din cauza propriei greutati, cad i se strang
dintr-odata, acoperindu-se cu fetele. Excitatia
+45).
408
www.dacoromanica.ro
nerea echilibrului ionic din umorile organismului. Astfel de ape au o presiune osmotica foarte
ridicata ii un indice de antagonism crescut.
Echilibrul ionic, deci valoarea raportului dintre
ioni cu actiune fiziologica antagonists (de pilda
intensa, unele. plante alpine prezinta frunze cerate (Rhododendron, Leiseleuria), sunt imbricate intr-o pasla argintie: floarea reginii
(Leontopodium), paraipanul (Antennaria),
siminocul african (Helichrysum), Espeletrisia
acestor organisme se datoreste punctului de topire crescut al principalelor for lipide, superior
fats de al altor genuri sau specii.
Deosebit de interesante sunt si bacteriile cu
rafide de siliciu descoperite in apele fierbinti ale
gheizerelor, ale caror proprietati au fost studiate
de savantul rus Prohorov. Incastrarea organismului intr-o crusts de siliciu apara aceste plante
microscopice de aburii fierbinti ai gheizerelor,
care ating uneori +150 C. Aceste formatii silicioase care, aglomerate, dau nastere mineralului
numit fianit, reprezinta forma cea mai pura a
siliciului. Fibre le optice de fianit au intrat de
toarea (Crassula).
0 caracteristica a speciilor alpine este modul
tehnicii telecomunicatiilor.
Pe uscat, mediile cele mai ostile vietii sunt:
tundra alpina, zona ghetarilor polari Ai deserturile.
Regimul climatic al zonei alpine se caracterizeaza prin vanturi putemice, precipitatii frecvente si abundente, temperaturi constante ( 20 C
si, respectiv, +50 C), variatii termice si chimice
in functie de unii factori edafici, cum ar fi natura substratului.
aerului.
409
www.dacoromanica.ro
diului inconjurator.
pustiitoare.
Plante le deserturilor, la fel de curajoase ca gi
S.
rogozuri.
La antipodul zonelor inghetate se afla deserturile tropicale, caracterizate prin contraste mari
prezinta o serie de
adaptari adecvate.
In primul rand, se constata o adaptare a sistemului radicular la conditii de uscaciune. Aici
410
www.dacoromanica.ro
- prin rasucirea limbului, astfel incat stomatele sa se afle intr-un spatiu mai inchis,
reducandu-se astfel transpiratia. Un exemplu
complex it ofera iarba argintie (Anhistinia) din
desertul australian ale carei tulpini si frunze se
xaul (Haloxylon);
- prin sclerificarea tesutului mecanic al limbului foliar si acoperirea frunzelor ca si a
tulpinilor cu pasla de peri.
Adaptarea morfologica este insotita si de cea
fiziologica. In solurile deserturilor, solutia este
sudul Africii.
matele extrem de numeroase si adaptate corespunzator (stau tot timpul deschise) absorb
slaba umezeala atmosferica din ceata sau din
sute de ani. Este cazul micutei Eurotia ceratoides de pe podisul inalt $i inospitalier al
Pamirului, care atinge o varsta de 300
350 de
ani.
411
www.dacoromanica.ro
Atat in regiunea alpina, cat si in zona arctica, unele plante cu ciclu mai lung de viata
recurg, in situatii critice, la inmultirea prin pui
vii, forma de reproducere specified lumii animale. Pentru aceasta o parte din flori se transforma in muguri foliari gi germineaza direct pe
planta-mamd, cum se intampla cu firuta alpina,
dispersarii prea maxi in spatiu, ca insectele polenizatoare sa nu-si faca aparitia. In momentul
reflux.
412
www.dacoromanica.ro
vara, constru-
ni
ARGUMENT
bivalenta lui.
Incertitudinea condigilor de existenta, ca ,ci
numarul impresionant de dusmani care pandesc
perfectioneze neincetat
potrivit structurii
413
www.dacoromanica.ro
1. APARAREA CU MIJLOACE
ANATOMICE
414
www.dacoromanica.ro
lung de 2,5
2 cm.
3 m, acoperit cu o piele
zgrunturoasa in loc de solzi. Principala sa particularitate o constituie maxilarul superior alungit in forma de sabie, lipsit de dinti 11 cu marginile foarte taioase, o excelenta amid de aparare
contra atacatorilor.
In privinta coltilor, detinatorii tuturor recordurilor raman elefantii africani cu urechi ascutite
(Loxodonta africana). Cei mai lungi colti au fost
inregistrati in 1903 pe teritoriul actualului stat
Zair: unul avea 3,49 m, celalalt 3,35 m, iar greutatea fiecan.tia oscila in jurul a 100 kg.
it pazesc si nu fara succes de pasarile insectivore si de alti dusmani. In familia racilor, foarfece impozante, lungi de 8 9 cm, poseda crab-
Carcase invulnerabile
In muzeele de istorie sau in vechile castele
feudale, odata cu panopliile de arme atentia ne
este atrasa de armuri, acele schelete de otel care
aparau luptatorul pedestru sau calare de lovi-
415
www.dacoromanica.ro
416
www.dacoromanica.ro
Platose spinoase
ascutite ca nite varfuri de ac, am vorbit in capitolul precedent, socotindu-le, datorita complexitatii alcAtuirii i frumusetii lor, adevarate
armuri artistice.
Cochilia reprezinta prin ea insai un inveli
de insecte.
417
www.dacoromanica.ro
Arsenalul substantelor
defensive
marimi diferite.
numele de autohemoree.
Reprezentantul cel mai tipic al acestui grup
www.dacoromanica.ro
forma de fel-ash-du cu care taie tesuturile vegetale pentru a-si depune ouale. Larva improasca
dusmanii cu picaturi din sangele ei extrem de iritaut, pe care it expulzeazd prin porii de pe corp.
Un mijloc special de aparare pe care it folosesc de obicei plantele viscide sau cele inarmate
cu gome, rasini si latexuri, it intalnim in lumea
instantanee.
dezordonate. Seamdna de depute cu reprezentarea unui cap de meduza din mitologia greaca.
Biciul urzicator
SO zabovim cateva clipe pe fundul marilor,
419
www.dacoromanica.ro
corrugata, lungi de 5 cm, cu capul cafeniu stropit cu galben, uneori cu roz, raspandite in frunzisul putred din paduri sau sub pietre. Apheloria
e inarmata cu numeroase glande secretoare de
cianura de potasiu, cite una deasupra fiecarui
picior. Insecta este insa precauta: nu-si iroseste
otrava. Cantitatea de substanta secretata e proportionala cu dimensiunile inamicului. Cand e
Denumita Repalochlaema maculosa, caracatita cu inele albastre este temuta de toti cei
care se scalds in lagunele si apele de coasts din
Australia, Noua Guinee, Indonezia, Filipine si
dureroasa, poate produce inflamatii locale, paralizii, febra, ameteli, vomitari si chiar moartea.
In cantitate de 1 mg omoara un caine de 15 20
kg.
420
www.dacoromanica.ro
In schimb, mai exists, alaturi de vaduvaneagra, cloud specii de paianjeni a caror mucatura reprezinta un pericol nu numai pentru ani-
cauza spasmelor, dansul tarantela". In regiunile tropicale ale Americii i Indiei se intalnete
uriaul paianjenilor, paianjenul-pasarar (Avicu-
9 cm, a carui
1i
rozatoarele
mici.
Cat priveve acul otravitor al Hymenopterelor (albina i unele specii de bondar i viespi),
421
www.dacoromanica.ro
gresiv venin, au fabricat anticorpi. La ora actuala exists si un ser polivalent, folosit impotriva
ambelor tipuri de venin.
Veninul ucigas a devenit astazi un medica-
santuri. Otrava e suficienta pentru a omori animale mai mici in cateva minute, iar la animale
mai mari Si la om provoaca paralizii, crampe si
tulburari in starea generals.
0 sesime din totalul serpilor, deci aproape
400 de specii, sunt veninosi. Dintre acestia, cei
mai multi traiesc in America si Australia. In tara
noastra nu se intalnesc decat trei specii de serpi
otravitori: vipera-cu-cruce (Vipera berus),
vipera-cu-corn (V ammodytes) i vipera mediteraneana (V ursinii).
Serpii veninosi au o pereche de dinti veninosi caniculati. Prin compresarea glandei veninoase, veninul este impins in canalul dintelui,
ca intr-o seringa. Veninul este un lichid limpede,
vascos, galbui on verzui si fara miros. Tratat cu
Mirosurile respingatoare
422
www.dacoromanica.ro
col.
sau soparlele.
Chipuri inspaimantatoare
423
www.dacoromanica.ro
tor.
o salba de pietre extensibila, stralucitor colorata. Cand sunt atacate, iau o pozitie tipica de
aparare: dau de mai multe on din cap i umfla
Simularea mortii
malelor", ne prezinta cateva neamuri de oparle care folosesc originate m4ti de intimidare.
In sud-estul Asiei, in Turkestan i Iranul de
rasarit, traiete oparla denumita cap-debroasca-cu-barba (Phlynocephalus mystaceus).
lui nervos. Cand emotia" este de slabs intensitate, insecta se contracts pentru cateva clipe,
timp suficient pentru a pacali pe urmaritori, apoi
424
www.dacoromanica.ro
du-se pe spate intr-o pozitie de totals imobilitate. Dupa un minut-doua, ii destind picioruele i cu graba mare, se urca in varful unui
deget, de unde se lanseaza in vazduh. La fel pro-
Unele insecte pradatoare pandesc intr-o atitudine rigida care pacalete adesea victimele.
flori diabolice" este calugarita (Mantis religiosa), numita aa din cauza atitudinii smerite
pe care o is in pozitia de panda, cu picioarele
anterioare zvelte, dar puternice, ridicate spre cer
ca pentru rugaciune. Cand o insecta neatenta
425
www.dacoromanica.ro
80 de
atingere ware ocuri electrice oricarui mamifer i s ameteasca petii sau racii. Dupe
unele date, localnicii se servesc de aceti peti
banc de peti sau card de broate, el ii fulgera" prada cu o descarcare electrica. Deoarece
numarul victimelor depaete cu mult nevoile
sale de hrana, tiparul-electric e socotit un animal daunator, vinovat de scaderea rezervelor de
peti din unele ape.
toare este foarte cautata de gurmanzi, se realizeaza printr-un procedeu ingenios. Pentru a-i
obliga sa-i cheltuiasca rapid rezerva acumulatoarelor electrice, sunt manate in ape turme de
vite. Slabiti de acest atac neateptat care-i
Sacrificiul voluntar
Ca i in societatea omeneasca, in lumea animaid intalnim din loc in loc indivizi invalizi, cu
parti din corp amputate. Dar dac5 omul nu-i
amputeaza singur organul lezat i nu este Inzes-
426
www.dacoromanica.ro
sub actiunea curentului electric sau a oxigenului, au scos in relief anumite particularitati ale
regenerarii hidrei. Daca se supune un fragment
de hidra actiunii unui curent electric, regenerarea bratelor se face in sensul curentului (de la
la +), fie in extremitatea apicala, fie in cea
bazala, dupa pozitia fragmentului fata de electrozi. Corpul hidrei prezinta astfel o polaritate
electrica ce poate fi rasturnata prin schimbarea
electrozilor. Dac5 se pune o hidra Intr -un mediu
lipsit de oxigen, ea pierde polul apical; dim-
Imobilizarea in piatra
unui inoportun este zidirea lui cu ajutorul produselor secretate de organismul gazdelor.
Astfel, albinele, dupd cum se tie, ii apara
cu stranicie stupul impotriva aceluia care atenteaza la delicioasa miere. Acul for veninos este
un argument destul de serios impotriva celor
care ar jindui s5 le calce camarile de bunatati. Si
tot.
Daca se taie in mai multe buati, fiecare segment va reconstitui un alt individ; un fragment
mai lung va regenera la o extremitate gura, pre-
427
www.dacoromanica.ro
raspandita in oceanele Pacific i Indian, golfurile Persic si Mexic, Marea Rosie, precum si pe
tarmul californian. Toata lumea cunoate ca la
obarsia mult laudatei perle sta un corp strain, un
graunte de nisip on un viermusor strecurat din
intamplare intre corpul scoicii si manta, atunci
cand valvele se deschid pentru a ingadui curentului proaspat de ape sa aduca hrand animalului.
stiintifica.
didae i fchneomonidae).
428
www.dacoromanica.ro
Apartamentele subacvatice
depunand cloud cud in camera branchiala. Masculul ii revarsa aproape simultan sperma peste
grec.
imbracaminte originals
aceste insecte seaman in stadiul adult cu fluturii i efemeridele i zboara stangaci in jurul i
deasupra apelor de batina. Larvele lor, care iii
duc existenta in apa, realizeaza constructii uimitoare, de o mare varietate, folosind materialele existente pe fundul raului sau mlatinii,
cimentate" cu ajutorul unei secretii eliminate
printr-un orificiu al buzei inferioare.
Printre sutele de tipuri de constructii de o
mare finete $i ingeniozitate (plase-capcane,
sau Unio.
429
www.dacoromanica.ro
vat pe lespedea umezita de apa unei mici cascade, pentru prima oars, cochilii in miscare. Dar
locatarul nu scotea coarne, ca un melc obisnuit,
ci trei perechi de picioare, prin apertura casutei.
Era vorba de un trichopter, care a primit numele
generic de Helicopsyche.
si in acelasi timp un splendid exemplu de convergenta intre clase complet diferite ale regnului animal, cum sunt molustele si insectele.
430
www.dacoromanica.ro
In apa
de hrand.
431
www.dacoromanica.ro
goand.
4 cm i lung de 4
intr-o cochilie de melt pe masura sa, acoperindu-i intrarea cu cletele unui brat (stangul sau
Pe uscat
celalalt. Dar in mare exists animale de pradacare nu se tern de cletii racilor. Cu ajutorul ten-
taculelor, caracatitele (Octopus) sau petiipapagal sfarama cu uurinta cletele care tine
loc de ua i scot afard sihastrul marii din chilia
432
www.dacoromanica.ro
matice).
Unul din cele mai expresive exemple it constituie fluturele monarh (Danaus plexippus), ale
carui omizi traiesc pe planta lacticifera otravitoare Asclepias curassavica, adaptandu-se glicozidelor cardiotonice cu care se apara impotriva insectelor si altor animale daunatoare. Omida
acumuleaza i depoziteaza in corpul sau mari
lacom mancator de lepidoptere, incearca sa consume si fluturele monarh. Cand simte insa gustul amar al calotropinei (glicozina cardiotonica
din planta Asclepias) vomits hrana ingerata i,
daca va mai intalni un alt fluture, it va ocoli cu
scria Rothschild , un
433
www.dacoromanica.ro
$i
Alungarea parazitilor
Cateva mil de specii de animale de pe toate
434
www.dacoromanica.ro
Inca din Antichitate, se stia ca o serie de animale folosesc unele plante fie pentru lecuirea de
79
matte, guama, cola, kassine si ceai, de asemenea, arbori, arbusti sau liane care cuprind substance stimulatoare ale sistemului nervos
(cofeina, teobromina). Inainte ca ele sa fie consumate de localnici (cafeaua, ceaiul de China,
ceaiul matte, guarana, nucile de cola), aceste
plante au fost folosite de animale. Astfel, in
regiunea muntoasa Koffe din Abisinia, oile se
inviorau brusc dupa ce consumau frunzele unui
arbust, ceea ce a atras atentia pastorilor, care
i-au descoperit astfel proprietatile. In amintirea
tinutului de origine a primit numele tiintific de
Coffea.
(folosit la bomboanele de eucalipt) si acid prusic (cianhidric). Cand insa este bolnav, ursuletul
consuma cu prudenta si cate o frunza tanara,
435
www.dacoromanica.ro
putea sta
instinctul de aparare
conservare a speciei.
8.000 intr-un
Fagocitoza
imunizarea
700
de eritrocite. Exists mai multe categorii de leucocite: agranulocite (cu un singur nucleu), din
care fac parte limfocitele i monocitele, i granulocitele (cu nucleu fragmentat), care pot fi
savantului francez Louis Pasteur ne-a dezvaluit principalii dumani indivizibili, vinovati de
cele mai cumplite boli i epidemii.
Mare le merit de a descoperi pe aparatorii
organismului i a dezvalui strategia for de lupta
ii revine savantului rus Ilia Mecinikov, laureat
al Premiului Nobel.
ingera diferite particule organice, in special bacterii, pe care citoplasma for be digera. Acest proi
de aceea leu-
436
www.dacoromanica.ro
forrneaza puroiul.
Anticorpii, aliacii leucocitelor, sunt substante proteice care apar in plasma numai in
prezenta unui antigen, adica a unui microb cu o
anumita actiune patogena. Anticorpii sunt specializati fie pentru impiedicarea raspandirii in
tot corpul a microorganismelor (aglutinine), fie
pentru distrugerea microorganismelor (lizine),
La ce folosqte mobilitatea?
Spre deosebire de macrofite plante vizibile
cu ochiul liber care nu-si pot parasi locul find
fixate in pamant prin rizoizi sau radacini, animalele, exceptand doar cativa reprezentanti ai
find
faunei marine
asa-numitele zoofite
437
www.dacoromanica.ro
pernita elasticd, ce impiedica infundarea piciorului in nisip. Pasul masoard in plind fuga 4 m,
iar viteza sa ajunge uor la 45 km/ord, supe-
Dintre zburdtoare, cele mai agere sunt randunelele, lastunii i porumbeii, care pot atinge
viteza de 80-100 km/ ord. Rezistenta i viteza de
zbor a porumbeilor caldtori (Columba livida)
sunt folosite adesea pentru transmiterea unor
firi cu ajutorul exemplarelor dresate. Insd campionul absolut al vazduhului ramane oimulcalator (Falco peregrinus), a cdrui viteza in atac
depdete 120 km/ord. De aceea, din cele mai
vechi timpuri, omul a folosit oimii, mai ales
speciile mari, la vanatoare. In Evul Mediu, dresajul oimilor era tinut la mare cinste, iar vandtoarea cu oimi, o delectare a regilor" Un loc
aparte printre animalele care folosesc mobilitatea drept mijloc de aparare it ocupd saritoarele. Fuga prin salturi face ca urmarirea
prazii sa devina anevoioasd, iar prinderea ei din
zbor sa nu stea la indemana oricdrui animal car-
438
www.dacoromanica.ro
demonstratii to poate intoarce cu zeci de milioane de ani in urma, cand, probabil, dintr-una
dinainte spre inapoi, deoarece, din cauza membrelor posterioare deosebit de viguroase, partea
cea mai dezvoltata o formeazd regiunea lom-
turi. In clipe de mare primejdie, cangurii, sprijinindu-se puternic In coada ca Intr -o prajina,
pot sari 10
12 m lungime, planand la o
inaltime de aproape 2 m de la suprafata Omantului. Nu poate fi tablou mai inedit si pitoresc
decat goana prin scrubul australian a unei cete
de canguri inspaimantati.
Indonezia, calatorul neavizat va ramane surprins de elegantele planari intre copaci ale unor
fiinte multicolore care, de departe, seamana ba
cu pasarile, ba cu fluturii, ba cu libelulele. De
aproape insa, nu va fi greu de descoperit in acest
gratios acrobat o soparla numita, din cauza aptitudinii ei de a survola, dragonul-zburator
(Draco volans). Acest guster nu ne impresioneaza prin dimensiuni: abia intrece cu coada
si
439
www.dacoromanica.ro
PRA.- DATORILOR
Camuflajul
Sa facem un scurt popas in adancurile submarine. Printre numeroasele animale ce-si duc
timpuri fantezia oamenilor de stiinta si a literatilor. Naturalistul roman Pliniu cel Batran
vorbeste despre un cefalopod al carui cap avea
marimea unui butoi de 15 amfore (500 1), iar
cronicile norvegiene din secolul al XVII-lea
citeaza o sepie care, ratacindu-se pe tarm, in
apropierea localitatii Alsahong, a trebuit sa
440
www.dacoromanica.ro
umbre de sepii un soi de fantome" ale acestora care se clatind incet in apa, inelandu-1 pe
urmaritor exact in clipa necesard ca s se indeparteze de locul primejdios. Tr. Lare, in The
441
www.dacoromanica.ro
du-se incet de pe o creanga pe alta $i parcurgand, atarnat in jos, distante foarte mici. Din
cauza vietii sedentare si a umiditatii ridicate a
Coada salvatoare
rotunjita si terminata cu un scut larg, turtit vertical sau orizontal, de unde se trage si numele
grecesc al familiei (cura coada sipelte scut).
face".
www.dacoromanica.ro
Coloratia de dezagregare
Numeroasele pasari (sitarul, liitele, prepelitele, dropiile, presurele, sturzii) sunt inzes-
iscoditori ai pradatorului.
Pe bancurile de nisip i grohoti ale tuturor
raurilor din tam noastra traiesc cloud neamuri de
prundara asemanatoare intre ele: prundaraul-
443
www.dacoromanica.ro
pasarii cu substratul, fie atunci cand sta nemiscata pe prundis, fie cand se asaza in cuibul construit printre pietricelele din albia raului.
In zona tropicala, la adapostul culorilor de
dezagregare, mamiferele se apara precum zebra,
1i chiar ataca, asa cum fac felidele. In zona ternperata, animalele puternice, mistretii ai cerbii,
n-au nevoie de astfel de mijloace. Progeniturile
lor, expuse insa la tot pasul atacului rapitoarelor
ai-co
1i
le pune la
Culori de avertizare
potrivit cu vesmantul sau de camuflaj sau culorile sale de dezagregare si adopta o atitudine cat
mai avantajoasa, deci cat mai putin sesizabila
pentru dusman.
Uneori comportamentul criptic se manifests
Daca multe animale se imbraca in culori discrete, se camufleaza in tonuri ai nuance cat mai
intentionat sfideaza" pe dusmani printr-un colorit tipator ai vizibil de la mare distanta. Aceste culori violente au un anumit rost in aparare.
444
www.dacoromanica.ro
nic iritanta. Printre mamifere, cele mai frumoase contraste negru-galben, negru-portocaliu
printre care cel mai tipic ramane Zygaena filipendula, la care aripile din fata, negre, patate
cu rosu, $i cele din spate, de un rosu- carmin
avertizeaza pasarile asupra mirosului $i secretiilor lui neplacute. Cercoma schaefferi, gandacul
care cu Mylabris imparte leaganul inflorescentelor de morcov salbatic, realizeaza pe smaltul
antenele si picioarele
445
www.dacoromanica.ro
mu$ca" asemenea unui dine mops, neputandu-si desface dintii veninqi din rand timp de un
sfert de ord. Poate cel mai frumos $arpe veninos
de aparare, care imitand desenul, comportamentul, culoarea animalelor bine protej ate, sunt
confundate cu acestea de pradatori, $i deci ocolite. In astfel de cazuri, avem de-a face cu o coloratie aposematica (allos.= altul; semanticos =
semn), considerate, ca 5i coloratia aposematica,
drept o arms de apArare.
Copierea celor puternici, ap-numitul
mimetism, a atras atentia naturalivilor Inca de la
inceputul secolului al XIX-lea. Astfel, in 1817,
446
www.dacoromanica.ro
de mijloace de aparare.
Leptalis theone seamana leit cu Ithomia ilerdina, un heliconid frumos colorat i foarte
comun, dar ocolit de toti consumatorii de fluturi, deoarece umorile lui au un miros i un gust
patrunzator care gonesc toate animalele.
Nu-i greu de presupus, deci, ca i Leptalis,
fluture comestibil, este ocolit din cauza
asemanarii sale cu modelul. Faptul ca mimantul
tati de specii comestibile. De pilda, Pseudoacreea boisduvalii imita perfect specia Acraea
agina, prin desenele i campurile negre de pe
fondul rosu-caramiziu al aripilor.
ii
lui:
447
www.dacoromanica.ro
lis i Eryholampus elapsoides, care imita splendizii $erpi-corali de care am mai vorbit, inarmati
nu numai cu venin ucigator, dar $i cu o coloratie
albina datorita uimitoarei ei asemandri cu neobositul carau$ de polen $i nectar? Doar trupul
mai gros $i butucanos, de o culoare mai inchisa
$i mai uniforms, ca $i lipsa acului le deosebesc
galbene pe
Shnophis rhinostana).
www.dacoromanica.ro
folium)
castigat faima deosebita printre
entomologi.
Fiecare aripa seamana perfect cu o frunza,
nervurile sunt orientate aidoma cu ale frunzelor
model, corpul e turtit, iar picioarele latite par
niste mici apendiculi foliari. Lacustele din genul
Phyllium seamana cu o frunza verde, in schimb
cele din genul Pterochrosa i Acridoxena sugereaza perfect frunzele uscate ce spanzura pe
Fitomimarea
Vietuind la adapostul plantelor, animalele
ierbivore imprumuta de la acestea culoarea,
Cope spectaculoase
dicelor gi trunchiului, astfel incat linia de contur, culoarea gi nervatiunea sa reproduca cat mai
fidel imaginea frunzelor pe care se odihnesc sau
soparla de 20 25 cm, avand coada asemanatoare cu frunzele copacilor unde iii duce viata.
Coada o poate rasuci folosind-o ca organ prehensil, iar cand doarme se lipeste de trunchiul
copacului, cu capul in jos, lasand impresia unei
crengute ce are la un capat o frunza.
Nu mai putin uimitoare sunt insectele care
care prezinta
fenomene de fitomimare sunt rudele lacustei,
apartinand de obicei familiei Phasmida
(lacustele-de-noapte). Pe drept cuvant, lacustamigratoare-in-forma-de-frunza (Phyllium sicci-
449
www.dacoromanica.ro
fi
450
www.dacoromanica.ro
451
www.dacoromanica.ro
al
Homocromia ocazionala
St. Boldor). Alaturi de homocromia permanenta, unele animale care trdiesc in zona temperatd,
unde succesiunea anotimpurilor atrage o schimbare cel putin bianuald a fondului cromatic al
mediului, manifests aa-zisa homocromie
452
www.dacoromanica.ro
tul german Wormius, adept al filozofiei senzualiste, atribuia variatiile de culoare suferintelor sau emotiilor pe care le incearca animalul, iar contemporanul sau, savantul si filozo-
factorilor extemi (variatii de lumina sau ternperatura) si ceva mai lent in urma tulburarilor
nervoase ale marelui simpatic, provocate de
foame, sete, nevoie de repaus, fried, manic.
Culorile cameleonului nu imbraca o mie si
unul de chipuri, cum isi inchipuie naivii, dar
nici nu se limiteaza la dominantele cromatice
ale celor trei straturi. Exists o gams destul de
larga de variatii, cuprinsa intre portocaliu si
verde-galbui sau alburiu, cu toate nuantele de
trecere intre aceste culori, trecand prin cenusiu,
cenusiu-albastrui, cenusiu-verzui, cenusiu-brun
pana la negru sau brun-argintiu." (C. Bogoescu,
St. Boldor).
Cameleonul" padurilor noastre este
brotacelul (Hy la arborea), animal marunt si
453
www.dacoromanica.ro
0 paging antologica despre talentul" caracatitei de a-si schimba culoarea ne-o ofera Darwin in pasionantele sale insemnari (acute in cursul calatoriei intreprinse in jurul lumii pe bordul
9. APARAREA COLECTIVA
crede ca sunt produsi de expansiunea si contractia altemativa a unei vezicule care contine
celenterate pans la mamifere, vom intalni exemple deosebit de instructive privind organizarea
securitatii coloniei, mergand pana la specializari
ale unor indivizi inzestrati cu atributii de plantoane, paznici sau luptatori.
Sa ne oprim cateva momente la hidrozoare.
www.dacoromanica.ro
semnalizare, deci intra in categoria comportamentului, in care receptori, efectori, sistem nervos si, desigur, $i alti factori biologici, ca
secretiile interne, hormonii, sunt pusi in miscare. Deosebirea dintre acest fel de semnalizare
si cele obisnuite este ca semnalul dat de unul
sau mai multi indivizi declanseaza reactia celorlalti, iar, de regula, atat semnalul declansator,
cat si comportarea declansata sunt stabilite
ereditar si slujesc speciei. In cadrul acestui sistem de cooperare, caruia von Uexkiill, Lorenz
i Tinbergen, iar la not M. Beniuc, le-au consacrat cateva studii clasice, exists $i un I imbaj"
sau ciuperca.
In partea superioara opus gurii tija poarta
un pneumatofor compartimentat si Inzestrat cu o
glands gazogend. Urmeaza in ordine indivizi care
totdeauna de paza, cand ceilalti dorm sau se odihnesc. La fel si la suricalele din pustiul Kalahari. Astfel teritoriul si colonia sunt asigurate.
Solidaritatea" de specie pare a fi extrem de
dezvoltata la randunele. Cand apare la orizont
nuantate si miscari ale cozii, transmise din individ in individ. In cateva clipe, colonia ramane
unei santinele.
455
www.dacoromanica.ro
nizat" de aparare. La celenterate, animale inferioare fixate, apar indivizi specializati pentru
aparare. La animalele coloniale mobile, cu o
viata socials minutios i exemplar oranduita,
apararea in fata dumanului devine o operatie
456
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
mul sunt, apdar, tot atatea solutii biologice pentru conservarea speciei prin modificarea cailor
de reproducere.
ei
Cel mai tipic exemplu i1 reprezinta neamurile de melci (Helix), in al caror corp se intalnesc atat spennatozoizi cat $i oua. Ei poseda un
organ corespunzator care produce celule sexu-
intestinul subtire al gazdei. $i in acest caz hermafroditismul extrem de productiv este solutia
optima care compenseaza nu numai starea de
totals izolare $i imobilitate a viermelui, dar $i
posibilitatile lui minime de a asigura $ansa de
supravietuire urmgilor, $tiut find ca in intesti-
www.dacoromanica.ro
5i
oceanelor.
malele
tor mii
si
omului.
Clasa Cestodelor cuprinde viermii lati, asanumitele panglici sau tenii, care paraziteaza ani459
www.dacoromanica.ro
a-si
asigura supravietuirea.
mute.
A doua generatie: 100.000 x 20.000 =
2.000.000.000 muste.
A treia generatie: 2.000.000.000 x 20.000 =
40.000.000.000.000 muste.
Deci, in cuprinsul unei veri, din cinci muste
Infrangerea arsitei
1 km. Noroc ca aceasta superproductie biologica este riguros controlata $i franata de legile
intime ale vietii si ca sansa oualor de a se trans-
masuri de autoconservare.
Extrem de putine specii sunt perfect adaptate caldurii excesive si uscaciunii atmosferice.
4 x 20.000 =
80.000:10.000 = 8 muste.
Avand in vedere densitatea organismelor vii
minute. Soarecele-saritor nu suporta temperaturi mai mari de 30 C, iar soparla din Karakum
nu rezista pe nisipul incins de 60 C mai mult de
5 minute.
In deserturile fierbinti, apararea animalelor
Seara, insa, ca prin minune, pustiul se invioreaza. Cantu' pasarilor se imbina cu fosnetul
reptilelor, cu tropaitul Infundat al cirezilor de
antilope, cu strigatul ascutit al sacalului.
fi
www.dacoromanica.ro
pentru cele mai felurite fapturi, adesea antagonice. $oarecii-saritori, erpii Si soparlele se
ascund in vizuini sau in straturile mai racoroase
de nisip. $oparlele-de-desert (Eremias) urca in
varful unei dune i, ridicandu-se pe toate patru
picioare, stau nemicate in bataia unei adieri
salvatoare. Oi le Karakul, adaptate de minune la
considers ca aternutul verde din cuib este necesar, in primul rand, pentru mentinerea umiditatii
i scaderea temperaturii.
Vulturii i berzele ii protejeaza progeniturile mai sensibile la arita la umbra aripilor intinse ca nite umbrele, schimbandu-le po-
461
www.dacoromanica.ro
-5 C,
Chiar la temperaturi de -4
ca hipotalamusul anterior din creierul animalelor contine o structure sensibila la temperaturi, care exercita functia unui termostat interior. Probabil ca animalele hibemante poseda in
plus i capacitatea de a -si regla termostatul pen-
www.dacoromanica.ro
Dintre toate vertebratele, cele mai conservatoare fats de mediul for ambiant sunt pestii. $i
atunci, in cazuri extreme, chiar si aceste fiinte
perfect adaptate existentei acvatice se zbat... pe
uscat. Aceste situatii exceptionale sunt generate
fie de seceta care seaca albia raurilor, obligand
pestii sa ramana catva timp prizonierii uscatului, fie de surprizele refluxului, care uneori se
desfasoara atat de rapid, incat pestii raman in
mal si sunt nevoiti sa se hraneasca in astfel de
conditii.
umiditate convenabile, substrat edafic corespunzator. Alteori se intampla ca, fie din cauza
unor evenimente geologice $i meteorologice
exceptionale (cutremure, modificari de clime)
sau periodice (ciclu sezonier, flux si reflux),
mediul respectiv sa nu mai ofere pentru un timp
pasarilor,
463
www.dacoromanica.ro
te cavitati produc anumite sunete unor reperabile. Astfel, atunci cand e capturat, protopterul
uierd ca un arpe, in timp ce sunetele scoase de
Lepidosiren sunt mai degraba asemanatoare cu
mieunatul unei pisici.
otice, a capatat in ultima vreme forme rezistente, prin asociere cu ultravirui, redeschizand
problema acestui flagel.
Dintre vertebrate, cele mai lesne adaptabile
la revolutia tehnica sunt pasarile, care devin din
ce in ce mai numeroase in mediul urban, preferand tovar4ia omului. Se pare ca noile conditii
plastice se apara" impotriva exploziei industriale printr-o scric de adaptari la biotopii alterati,
considerati odinioara nu numai ostile vietii, dar
i
incompatibili cu ea, reu*ind sa
supravietuiasca! Ele 4i modified comportamentul, iii insuesc o ecologie noua, in multe cazuri
total artificiala.
pitigoii au invatat sa strapunga capsulele sticlelor cu lapte, iar vrabiile se pricep sa desfaca
pentru a se putea obtine rezultate oarecum similare, dar cu riscul intoxicarii medicamentoase a
dispozitie. E cazul oarecilor, de pilda, care gasesc in abatoare rezerve de hrana uor accesi-
464
www.dacoromanica.ro
S.U.A., sau a dihorilor, care profits de generozitatea" umana, scotocind lazile cu resturi
menajere sau recurgand chiar la furtiaguri.
Mu lta vreme a limas un mister extraordinara aglomerare cu pasari in timpul iernii a unui
refugii.
pot oferi adapost. A produs mult haz intamplarea relatata de ziarul Scanteia", la inceputul
anului 1974. Intr -o canalizare parasita, nite
vanatori au obtinut pe tava" o pereche de vulpi,
doi iepuri, i patru prepelite, care ii f5cusera
aici cuibul i iernau intr-o deplina... armonie.
Mediul industrial ofera pasarilor pans i mate-
Iata, deci, ca, sub impulsul atestei expansiuni industriale, animalele sunt puse in fata a
doua alternative: ori, ramanand pasive, sa dispara (daca nu sunt ocrotite intentionat de om i
supuse unor masuri severe de protectie), ori sa
www.dacoromanica.ro
ARGUMENT
Acura o sutci de ani, stiinta parea multumitei cu ce se stia in legliturci cu graiul" lumii vii. Omul,
singura fiintci rationalci, dispune de cea mai perfectionatii forma de comunicare, aceea a limbajului articulat pe care Pavlov it va numi cel de al doilea sistem de semnalizare sau semnalul semnalelor". Lumea animalelor, strict instinctuaki, dispune doar de prinud sistem de semnalizare,
bazat pe emiterea stimulilor senzoriali intr-o manierci caracteristicii unor grupe sau specii zoologice. Cat priveste lumea plantelor, absenta sistemului nervos o face inaptii pentru transmiterea de
informatii spuneau botanistii intreaga ei activitate comunicationalci fiind redusci la tropisme",
sau eventual la semnale pasive (culori, miresme sau surse de hrana), adaptiiri adecvate atragerii
insectelor in vederea implinirii procesului de polenizare.
Progresele spectaculoase ale fizicii ci chimiei, remarcabilele descoperiri in domeniul fiziologiei
plantelor ,ci animalelor ci ale comportamentuhd" acestora in cadrul relatiilor intra- ci interspecifice au inlidurat in parte prejudecedile, schematismul ci absolutizcirile.
intr-adeveir, in jurul anului 1910 a luat nactere o nouci stiinta ca urmare a descoperirii ci interpreta rii formelor de comunicare intre animale, botezatei de 0. Heinroth etologie (de la ethos, care
in greceste inseamnd fire, caracter). Noua stiintei iyi propunea sa cerceteze comportamentul animalelor in stransa legaturci cu progresele psihologiei, sociologiei si semioticii (stiin(a semnelor). In
ultimii cincizeci de ani, etologia a ccistigat tot mai mult teren indeosebi prin cercetarile ample ale
lui K. Lorenz, N. Tinbergen, J. von UexkiilL
Cercetarea mijloacelor de comunicare dintre animale prin intermediul diferitelor tipuri de semnalizare s-a constituit intr-un domeniu Viinfific autonom, numit mai mull sau mai pufin propriu
zoosemiotica, al ceirui obiect este aplicarea semioticii (studiul semnelor) la etologie (studiul de
ansamblu al comportamentului animal). Zoosemiotica are trei ramuri: zoopragmatica (evolutia ,ci
utilizarea semnelor, codificarea in mesaj la emitiitor, transmiterea prin intermediul canalului si
decodificarea la destinatar), zoosemantica (semnifica(ia semnelor) si zoosintaxa (combinatiile si
dispozdia semnelor, tars referiri la semnifica(ia acestora).
Mult mai lente au fost progresele in directia jdosemioticii ci fitosemanticii, chiar si in domeni-
ul de mult abordat al tropismelor ci nastiilor, unde ,ci in prezent au rcimas serioase goluri de
cunoaytere. Inhibarea cerceteirilor in acest domeniu a fost provocata de faptul ca plantele sunt lipsite de sistem nervos, iar interpretarea sensibilitatii !or a fost puss sub semnul celui mai strict
mecanicism, incapabil de a da o explicatie biologics" reactivitidii plantelor la agen(ii externi si
a capacitatii !or de a comunica prin coduri spec ce. Subordonat 'Inca de la sfcirsitul secolului al
XIX-lea concep(iei lamarckiste a adapted-II la mediu ci a celei darwiniste a evolutiei prin selectie
Semnificative pentru demonstrarea unei sensibilitati specifice a plantelor ,ci a unui mod perso-
www.dacoromanica.ro
des plantes ca si cercetarile mult timp uitate ale savantului Indian J. Ch. Bose, privind sensibilitatea specials a plantelor fata de muzica. In 1937, cerceta rile fiziologului german H. Molisch, con-
tinuate de acelea ale lui E. L. Rice in 1974, ne-au demonstrat prin fenomenul de alelopatie ca
plantele comunica chimic" stabilind, prin coduri secretive", in cadrul asociatiei vegetale in care
traiesc raporturi de simpatie (colaborare) sau de antipatie (eliminarea speciilor neconvenabile cu
ajutorul unor substage inhibatoare sau toxice, colinele).
0 forma specifica de sensibilitate a plantelor, receptarea unor biounde negative care pun in
alerts tesuturile vegetale, reactie inregistrabila cu ajutorul clasicului detector de minciuni" folosit
de politie, a fost puss in evidenta de Cleve Backster cu ajutorul plantelor Dracaena ,nessagiana
5.i Philodendron cordatuns, find reconfirmata in numeroase tari.
Dupa 1960 in special, implicarea ciberneticii, informaticii, electronicii in biologie a insemnat
un I1011 pas in descifrarea modalitcitilor de comunicare in lumea vie. Electronografia, bazatci pe
efectul Killian a obiectivizat modifica rile de aura" ale plantelor, semn al unei activitcifi specifice
de comunicare.
Savantul maghiar Szent Gyorgyi laureat al Premiului Nobel, a acreditat ideea confirmatci in
parte in ultimii 25 de ani ca intreaga biosferci I,ci desfasoarci activitatea intr-un imens camp
vie.
A) COMUNICAREA PLANTELOR
Scurta initiere
In domeniul plantelor, pe baza cercetarilor
efectuate in intreaga lume am diferentiat patru
tipuri de limbaj: cromatic, chimic, luminos i al
467
www.dacoromanica.ro
florile transmit informatii insectelor i ca acestea, atrase prin viclenia" plantelor, contribuie
fard voia for la polenizare.
In 1793, Sprengel publics primul volum din
necesare
descoperise ca insectele
deplasarii maselor polinice".
erau
C. K. Sprengel
in care, cu ajutorul a
nenumarate observatii, el dovedqte in mod clar
www.dacoromanica.ro
A. LIMBAJUL FLORILOR
1. LIMBAJUL CROMATIC
cate.
lii. Pena
albastru-verzui
Seria
cianica
verde
galben-verde
albastrui
galben
albastru-violet
galben-portocaliu
violet
portocaliu
violet-rosu
Seria
flavonica
rosu-portocaliu
rosu
hrisca) etc.
Antocianidinele sunt pigmenti care dau toate
nuantele de rosu, albastru si violet din flori. Ei
se gasesc sub forma de glicozizi numiti antociani. Antocianii formeaza saruri stabile cu
acizii, intens colorate in rosu. Dace se neutralizeaza sarea, culoarea trece in purpuriu, iar in
mediul bazic culoarea devine albastra. Aceasta
proprietate explica de ce acelasi compus poate
produce in corole coloratii diferite. De exemplu,
trandafirul top si albastrita din grau (Centaurea
469
www.dacoromanica.ro
Culoarea florii
Pigmentul implicat
Exemple
Verde
Alb, ivoriu
Galben
Clorofile
Flavone (luteoline) si
flavonoli (quercitine)
a) Carotinide pure
b) Flavonoli galbeni purl
c) Aurone 5i calcone
d) Carotenide si flavonide
galbene
Portocaliu
a) Carotinide pure
b) Pelargonidina si aurone
Brun (maro)
Purpuriu, carmin
Cianidina pe fond de
carotenoide
a) Cianidina+copigment
(metal)
b) Delfidina+copigment
(metal)
Cianidina pura
Roz
Peonidina pura
Stacojiu
a) Pelargonidina pura
b) Cianidina si carotenoide
Delfinidind in concentratie
mare
Albastru
Negru (negrupurpuriu)
Centurea
Gen tiann
Specii de Rosa
Bujor
Specii de Salvia Tulipa
Laleaua neagra, panseluta, muscata
neagra
(Dictamnus).
Receptarea culorilor
Pand in 1963, nici un savant nu putea preciza care este tehnica" folosita de ochi i creier
470
www.dacoromanica.ro
universale in natura.
Albinele prefera specii din familia Leguminoase, Scrofulariacee, Labiate, Composee, unde
471
www.dacoromanica.ro
Organisms
animale
Observatii
Albine
Fluturi
Molii
Muste
Pasari
Viespi
Gandaci
Alaturi de petele indicatoare de nectar vizibile ochiului omenesc mai exists si pete invizibile perceperii noastre, pose in evidenta in
1972 de echipa cercetatorului V.R. Thompson
la o varietate a unei specii de marita-ma -mama
(Rubdeckia hirta). Ulterior ele au fost gasite si
472
www.dacoromanica.ro
2. LIMBAJUL ANALOGIILOR
Atractia asernanarii
Orhideele cele mai inteligente" plante cu
flori, cum le numea Maurice Maeterlinck au
descoperit ceea ce poate impropriu am putea
numi limbajul analogiilor, profitand nu numai
chimica a parfumului, care contine sesquiterpene biciclice din seria cadienelor, este foarte
apropiata de atractantul sexual aromat emis de
femela himenopterului Gwytes mystaceus, ceea
ce explica atractia irezistibila a insectei pentru
orhidee.
473
www.dacoromanica.ro
In general, uleiurile eterice produse de corole atrag insectele polenizatoare din vazduh
(albine, bondari, fluturi, multe). 0 exceptie o
face pochivnicul-iepuresc (Asarum europeum)
ale carui flori solitare, ascunse intre foile mari,
reniforme, la suprafata pamantului, sunt polenizate de mici acarieni $i insecte de padure,
atrase de puternicul miros de piper al uleiului
3. LIMBAJUL CHIMIC
satura comund: volatilizarea. Compusii dominanti sunt cei monoterpenici (cu 10 atomi de
carbon in formula) si cei sescviterpenici (cu 15
atomi de carbon in formula), la care se adauga
derivatii for oxigenati (alcooli, aldehide, cetone,
acizi). Dupd natura structurii de baza, monoterpenii pot fi aciclici (alifatici) si ciclici. La randul for cei ciclici pot fi hidroaromatici (monosau biciclici) si respectiv aromatici (benzenici
sau nebenzenici).
Terpenele alifatice mai comune sunt:
mircenul, geraniolul, linalolul, citralul, intal-
Momeala dulce
Florile plantelor entomofile au, in multe cazuri, insusirea de a secreta o substanta organics,
numita in 1543 de J. Rue lius nectar i adoptata
474
www.dacoromanica.ro
Campanulaceae,
Labiatae,
Cruciferae etc.);
volatile. In schimb reactioneaza prompt la mirosurile vegetale respingatoare care imita perfect
emanatiile cadavrelor animale.
f)
Coduri specializate
475
www.dacoromanica.ro
mina lunard.
Sunt i cazuri cand adaptarea reciproca a
insectei i plantei ajunge la un asemenea grad
de perfectiune, inc.& acestea nu pot trai una fard
cealaltd. Este vorba de uimitoarele relatii dintre
conditii de sol
aciditate.
volum.
micuta viespe
de plante care in spatiul pe care it ocupd este relativ omogend ca aspect, compozitie floristica,
structure i conditii ecologice; ea se caracterizeazd printr-un sistem relativ omogen de relatii
intre speciile care o compun, cat si intre specii
realizand diferite relatii de convietuire, denumite raporturi fitochinetice. Unele pot fi generale, universale, de contact indirect prin
mijlocirea mediului. Altele, speciale, particulare, de contact direct, nemijlocit, cum ar fi
relatii parazitare, simbiotice, biochimice, me-
pipernicit si se usucd.
In formatiile vegetale arbustive de tip semi-
substantele cu efect
476
www.dacoromanica.ro
21), ca un sistem de comunicare prin care ciuperca ajunsa la stadiul de maturatie atrage un
numar mare de insecte. Acestea venind sa-i de-
4. LIMBAJUL LUMINOS
B) COMUNICAREA
ANIMALELOR
Scurta initiere
477
www.dacoromanica.ro
scobesc galerii care nu se intretaie, iar ciocanitorile bat toaca") sau piatra, unde scoicile perforante 4i adancesc culcqurile.
Cei mai importanti emitatori de sunete sunt
insectele i pasarile. Lor li se adauga broatele,
pqtii al carol- limbaj ciudat a fost inregistrat i
interpretat doar in ultimii 50 de ani i, bineinteles, mamiferele.
infractorilor, acolo unde lipsesc probele materiale ale prezentei for sau descoperirea transporturilor clandestine de droguri. Animalele secrets
anumite substante de comunicare chimica numite feromoni, care se deosebesc de hormoni
prin aceea a sunt eliminati in mediul exterior i
specii.
Indiferent de codul for particular, semnalele
478
www.dacoromanica.ro
micari, care au o semnificatie socials in interiorul speciei la fel ca dansurile rituale ale unor
populatii primitive i chiar valoare de limbaj
universal, atunci cand e vorba de avertizarea sau
intimidarea indivizilor apartinand altor specii.
Parade le amoroase, curtarea, expresiile caracteristice care insotesc actiunile de aparare a
teritoriului sau de reglementare a ierarhiei so-
prin reproducerea de catre unele specii a semnalelor produse de alte specii sau prin deprinderea unor pasari sau mamifere de a mima vocea
sau gesturile omului.
Motivatia comunicarii
8.000 km).
supunerii);
ing).
479
www.dacoromanica.ro
izgoniti".
Tinbergen vorbea de acele comunicari sociale cu caracter informativ mutual atat de specifice animalelor care se deplaseaza in grup. 0
cioard, cand vrea sa Indemne stolul la zbor,
Biologul american C.R. Carpenter considers ca teritorialitatea joaca, din mai multe
motive, un rol de seams in viata animalelor.
Astfel ea disperseaza sau spatiaza populatia
incepe sa is o atitudine adecvata, micand aripile i intinzand capul Inainte. Gatele procedeaza
b) Carduirea si dispersarea
Numeroase animale traiesc in grupe familiale, bancuri, stoluri sau turme. In sanul acestor
colectivitati animale se instaleaza un anumit sistern de relatii, cu grade variabile de complexitate, bazate adesea pe o ierarhie socials respectata cu strictete. Bunele relatii dintre indivizi se
realizeaza printr-o serie de mijloace de comunicare.
c) Curtarea si familia
Consideram ca principala sursa a limbajului
animal o reprezinta curtarea i familia, expresii
ale instinctului de reproducere deci de conservare a speciei care genereaza o buns parte din
comportamentul complex, ciudat i fascinant al
lumii animale. Curtarea, acuplarea i ingrijirea
puilor sunt prilejuri de cooperare intre animale
i, deci, de comunicare. In astfel de situatii, ani-
480
www.dacoromanica.ro
duce la asigurarea unei progenituri mai viguroase, $i, deci, la perpetuarea si, eventual,
evolutia speciei.
Bfizaitul tantarilor
1. LIMBAJUL SONOR
mational.
La tantari, bazaitul aripilor este semnalul de
adunare: nori de tantari masculi se indreapta in
directia de unde se aude semnalul sonor scos de
femele ale caror aripioare bat cam de 500 de on
pe secunda. Pentru a capta semnalele cu aceasta
www.dacoromanica.ro
Ecolocatia in functiune
vaneaza pe oglinda apei producand mici vanejuri. Multa vreme, lumea stiintifica se intreba
cum pot intra in contact astfel de insecte lipsite
de .mijloace sonore si chimice de comunicare,
care se deplaseaza sute de metri, vanand individual pe arii destul de intinse. In 1959, Donald
Griffin a descifrat taina fugailor. Ei folosesc, la
fel cu delfinii, ecolocatia. Emisiunile de ultrasunete provocate prin frecarea rapids a perisorilor pe suprafata apei le servesc la identificarea
spatiala a prazii si dusmanilor, cat i la comunicarea intra - specifics.
at
ortop-
terele)
482
www.dacoromanica.ro
Cicada, un neam de plosnita de copac adesea confundata cu greierul cand e vorba de celebra fabula a lui La Fontaine Greierul si furnica (cigale in limba franceza insemnand cicada
si nu greier, cum gresit sta scris in dictionarele
www.dacoromanica.ro
petilor,
cunde.
baj social". Traind in bancuri marl, ei comunica intre ei printr-un fel de cod telegrafic, prin
Cori0ii" baltilor
Ceea ce caracterizeazd emisiunile sonore ale
broatelor este in cele mai multe cazuri monotonia. Astfel, la Alytes, acestea amintesc bataia
unui clopot, la Pelodytes, scartaitul unui pantof,
la Leptodactylus, uieratul strident al unui
fluier, la brotacelul-fierar, lovitura unui ciocan
pe nicovala. La multe broate raioase, cantecele
se reduc la o nota.
Indiferent de particularitatile tor, sunetele
sunt produse de aparatul laringian prevazut cu o
pereche de coarde vocale. Cei doi plamani comunica cu laringele. Fenomenul sonor este provocat de vibratia coardelor vocale ca urmare a
trecerii aerului evacuat din plamani spre cavitatea bucalA, care std inchisa in timpul emisiunii.
La unele specii, masculii prezinta nWe
evaginari saciforme ale cavitatii bucale situate
484
www.dacoromanica.ro
mijlocii, un rol de seams jucandu-1 osul columela, situat in cavitatea timpanica, i papila
bazilara, din care, prin evolutie, se diferentiaza
organul lui Corti.
La broate s-au determinat apte feluri de
semnale.
Cel mai spectaculos este semnalul de che-
Semnalele crocodililor
Limbajul sonor al crocodililor a fost pus in
violoncel i unui corn francez, care imitau perfect intensitatea, timbrul i modulatia ragetului
de crocodil. La auzul acestor sunete considerate semnale de lupta crocodilii reactioneaza
prompt. Trag aer in piept, ii inalta capetele, ii
sug abdomenul i, scotand din gatlej un raget
putemic, se arunca unii asupra altora.
alternante de emisiuni i pauze colective. Aceste vocalizari complexe apar ca un rezultat al sincronizarii momentelor de activitate acustica a
masculilor i au ca scop sa atraga atat masculii,
cat i femelele spre locul de ponta. Caracteris-
Concertele inaripatelor
La brotacel (Hyla arborea), zoologul german D. Schneider a distins trei tipuri de emisiuni: apelul sexual, format din 15 30 grope de
9 impulsuri care cresc i descresc progresiv fats
de punct culminant; strigatul teritorial, format
din impulsuri scurte cu succesiuni neregulate,
emis atunci cand un nou venit nu respects distanta de 30 cm intre indivizi; striga tul de alarma, scos de obicei de animalele captive, care in
acest fel avertizeaza semenii asupra pericolului.
In general, semnalele de apel i de rivalitate
sunt cele mai intense Si ele pot fi auzite pand la
distante apreciabile.
485
www.dacoromanica.ro
StrigAtele, semnale cu structure simple, emise izolat sau in serii acute, nu depasesc in medie
numarul de 10. Ele intervin in relatiile sonore cu
ceilalti reprezentanti ai speciei. Cantecele, semnale complexe, sunt alcdtuite din note sau sila-
painant), piuitul, apelul sexual etc. Prin uimitoarea for linie melodicd, dar si prin comportamentele tipice pe care be genereald, cantecele se
inscriu in randul celor mai originale si expresive
comunicari sonore din lumea animal&
cerii.
Un cantec simplu, alcdtuit numai din cloud motive, a fost semnalat la ticlean (Sitta europaea).
In schimb, la sturzul-cantator (Turdus philomelos) au fost inregistrate 170 de motive.
486
www.dacoromanica.ro
deschis.
altei specii) inregistrata pe bands- de magnetofon, pentru a le studia reactiile. In acest fel s-au
cuprinsul emisiunii.
chile noastre.
Liliecii au fost primele animale care au atras
ai
pasarile au fost
emite decat 8
487
www.dacoromanica.ro
deschiderea mai mare de 90. Liliacul se orienteaza prin compararea semnalelor receptionate
de urechile lui, care raman ridicate in tot timpul
zborului, ca antene de receptie.
Cercetatorii au remarcat ca liliecii din subordinul Microchiroptera sunt inzestrati cu radare
ultrasonice diverse ce pot fi incadrate in trei categorii: munnuratoare, scadante i stridulante
sau cu modulatie de frecventa.
pentru intercomunicarea (delimitarea terenurilor de vanatoare, apel sexual). La liliecii frugivori (consumatori de fructe), polinivori
(consumatori de polen) on hematofagi (sugatori
de sfinge), ca vampirii (Desmodus rotundus),
www.dacoromanica.ro
in cursul noptii, la ore fixe, din teritoriile corespunzatoare, de mamiferele carnivore, indeosebi de vulpi ai sacali, sau de pasarile de
prada, mai ales de bufnite ai cucuvele. Aceste
semnale multiple si variate, izvorate din ambianta sonora nocturna, faciliteaza o comuni-
petrec in marea majoritate a timpului in interiorul adapostului, vorbesc" mai mult. Adultii
sunt, de regula, tacuti", cu atat mai tacuti cu cat
inainteaza in varsta.
aproape mut" cunoaste perfect si stie sa foloseasca de minune codurile sonore ale altor vie-
ai
ai
sunete avand semnificatii fundamentale in convorbirile uzuale ale unor specii, sunt codificate
de Meriones crassus ca repere spatiale. Desigur,
face lungi plimbari nocturne fail* sa se rataceasca, gasindu-si gaura chiar daca face in-
489
www.dacoromanica.ro
sonora.
Delfinii comunica prin sunete si ultrasunete.
Sunetele predominante emise de delfini sunt
fluieraturi mai prelungi, care intervin in
mentinerea coeziunii grupului si impulsuri
scurte, asociate cu suieraturi, ce constituie semnale de alarms si apeluri sexuale.
Delfinii dispun de un foarte bun ecolocator,
490
www.dacoromanica.ro
Convorbirile primatelor
Desi se gasesc pe cale filogenetica in apropierea omului, totusi primatele se servesc mult
Balenele, casalotii, narvalii, delfinii mamifere acvatice Inrudite au fost studiate cu atentie Inca in Antichitate, dar abia in ultimii 30 40
dus cu gandul pe cercetatori la cantecul pasarilor caracterizat tot prin repetarea acelorasi
modele de cantece.
Analizele spectrografice si acustice ale can-
jul sonor al maimutelor se deosebeste de limbajul celorlalte mamifere prin trei trasaturi caracteristice:
1) caracterul multimodal complex: vorbirea
for e insotita de semnale gestuale si posturale, si
nu rareori de emisiuni de feromoni;
patrunzator;
tuieste o tenth', iar o succesiune de teme distincte compun un ccintec. 0 serie de cantece
formeaza o .e.clinia de cantece. Astfel de sedinte
pot tine mai multe ore, in timp ce un singur cantec dureaza cateva minute. Variatiile individuale
sunt considerabile.
www.dacoromanica.ro
Fara indoiald a exists si semnale sonore care nu sunt emise doar sub imperiul emoCiilor".
2. LIMBAJUL CHIMIC
citronal etc., iar la mamifere: lactona acidului 4cis-hidroxidodeca-6 enoic, acizi alifatici cu lant
scull etc.
capital al duratei. Mesagerii chimici ai animalelor pot sa-si exercite actiunea timp indelun-
gat chiar si in absenta emitatorului. Aceste caracteristici au sugerat lui T. Sebeock, in vestita
lucrare Comunicarea la animale (1967), o anumita analogie cu persistenta prin scris a infor-
maliei la om. Exists si dezavantaje care ingreuiaza munca celor ce intocmesc dictionare"
ale limbajului olfactiv. De pilda, nu exists un
Norii de tantari
si
lipsite
de
vant,
IfinCarasii
si
Uimitorul bombycol
profesorul Peter Karlson din Marburg feromoni, termen care s-a incetatenit dupd 1959.
Feromonii se deosebesc de hormoni prin aceea
ca sunt eliminati in mediul exterior si nu slujesc
corelarii hormonale in interiorul organismului,
ci actioneaza ca mesageri chimici intre indivizi.
492
www.dacoromanica.ro
lard'
o pista, nu poate
un organ olfactiv mult mai complex, nu are capacitatea de a recepta selectiv, el primind de-a
valma toti stimulii olfactivi din afara.
Aceasta ciudata proprietate a fluturelui se
Si totusi fluturii se simt" la aceasta distanta. Descifrarea misterului le-a adus lui
Adolph Butenandt si colegilor sai, Erich
Hecker, R. Beckman si Danewart Stamm,
Beltville
romonii sexuali (a caror sinteza nu este perfectd) s-a dovedit a fi folosirea unor substante toxice care seamana perfect la miros cu atractantii
sexuali. In acest chip, Martin Jacobson a identificat o serie de substante care au dus la starpirea totals a mustei de fructe din zona medite
raneana si a mustei de fructe orientala in plantatiile din insulele Mariane.
Acest lichid nu serveste carabidei doar pentru aparare, ci si ca un pretios mesager chimic
pentru asigurarea vietii gregare. Intr-adevar,
acesti gandaci formeaza populatii atat de dese,
493
www.dacoromanica.ro
apartenenta de mfr.
substanta pe care o regurgiteaza in gura primitorului, tinand seama de varsta, rang social si
www.dacoromanica.ro
tiunea astfel incat dara trasata poate sa-si pastreze catva timp eficacitatea.
petilor sunt foarte lacome, producand un adevarat prapad printre oua i rezervele de ali-
mente.
Dupa cum se
cantitati mari de glandele Dufour ale invadatorilor, actioneaza ca un gaz de lupta" cu actiune
neuroleptica, dezorganizand comportamentul
de aparare al insectei atacate *i slabindu-i considerabil rezistenta. In 1968, G. Brown a propus
ca acest feromon cu actiune avantajoasa pentru
agresori sa poarte numele de alomon.
Pomind de la studierea a doua specii de fur-
numitele glande de imblanzire (Besanftigungsdrusen) a caror secretie diminueaza cornportarea agresiva a fumicilor din cauza eterilor
495
www.dacoromanica.ro
Proprietatile de aria
nilor (Siluridae), a constatat ca intercomunicarea pe cale chimica reprezinta unul din princi-
colectiva a pestilor.
Dupd cum se stie, pestii ierbivori au nume-
rosi dusmani, mai ales in randul pestilor rapitori. Prevenirea cardului asupra prezentei unui
dusman se face cel mai sigur cu ajutorul feromonilor de alarms. Tegumentul ranit al individului atacat elaboreaza astfel de mesageri
chimici care difuzeaza rapid in apa, producand
reactii cu caracter defensiv, denumite de K. von
Frisch reactii de spaima.
Uneori chiar pradatorul iii tradeaza chimic
prezenta. Astfel, apa in care a stationat o stiuca
provoaca reactii motoare puternice la pestisorii
care constituie hrana obisnuita a pradatorului.
Cantitatea extrasa dintr-o sutime de milimetru
timpul migratiilor.
0 relatie ciudata
Este bine cunoscuta oamenilor de stiinta pri-
496
www.dacoromanica.ro
Rozatoarele
Aruncatorul de gaze
497
www.dacoromanica.ro
Alaturi de ratide i arvide, maetri incontestabili ai limbajului chimic, mai putem cita i
alte mamifere la care oamenii de tiinta au identificat prezenta acestui mod de comunicare.
copaci de pe strada, cautand astfel sa-i delimiteze teritoriul. Vulpile folosesc de asemenea
descris glande tarsiene i interdigitale, care servesc la marcarea teritoriului, datorita unei substante mirositoare, cuprinzand printre alte corn-
498
www.dacoromanica.ro
lupte inspaimantAtoare.
In colectivitatile unde era instituita o ierarhie sociald", dupa imbdtranirea sau moartea
masculilor de rang superior" se ridica not conducatori din randul celor de rang inferior, care
ii iau in primire indatoririle, inspectand imprejurimile i marcand din nou teritoriul.
muchii
forma.
Cromatoforii
caracatitei
a) LIMBAJUL CROMATIC
citii sunt inzestrati cu iruri de oglinzi, un adevdrat sistem de prisme i reflectoare care reflects i refracts lumina, descompunand-o in culo-
inhibare, semnalele de prevenire a unei primejdii, vestimentatia nuptiald. Coloratia aposematied purtatd in permanents de respectivul animal
reprezinta un mesaj cromatic expresiv al purtdtorului cite un eventual urmatoritor care, tradus
in cuvinte omeneti, ar suna aa: Ferete-te de
sunt bine inarmat i vei avea nepldceri". Avertismentul e pe deplin justificat, in culori aposematice find imbricate totdeauna animale inzestrate
Arlechinii marilor
Octopodele sunt inzestrate cu celule specu dimensiuni
499
www.dacoromanica.ro
Culori cu talc
Anumite animale folosesc un limbaj al culorilor. E vorba de culori vii, tipatoare, vizibile de
la mare distanta.
Unele din ele sunt purtate in permanents de
respectivul animal, ca un semn de avertizare in
500
www.dacoromanica.ro
felul emblemei cu cap de mort aezat obligatoriu pe sticlele cu otrava sau pe stalpii de inalta
ment. Purtand aceste culori codificate" posesorii for sunt scutiti sa foloseasca alte
mijloace eficace dar nu suficient de convingatoare pentru un agresor hartuit de foame.
Dumanii cei mai importanti ai insectelor, ai
unor batracieni, reptile i chiar mamifere sunt
pasarile insectivore i rapitoare. Experienta a
aratat victimelor ca la pasari principalul stimul
este cel vizual i ca un semnal cromatic de prevenire obliga pe pradator care i el a acumulat
o invatatura" a speciei sa ocoleasca prazile
necomestibile datorita glandelor toxice sau urat
mirositoare, celule urzicatoare sau ace veninoase.
Aceste animale au imbracat veminte apose-
501
www.dacoromanica.ro
munte.
Mugurarii au la baza cozii o pata alba. Ea se
vede de departe. Cand pasarea sta linitita, pata
este acoperita de aripi. Dintr-odata pasarelele iii
B) LIMBAJUL GESTUAL
502
www.dacoromanica.ro
MAO inspaimantatoare
Lacuste de carnaval
Masculul lacustei perimediteraneene
Calliptamus in preajma unui duman (oparla,
arpe, chitoran, pasare) sau a unui alt mascul
din aceeai specie ii inalta aripile in forma de
evantai, punand in evidenta doua cercuri groase
Micii monOri
tile, victime la randul for ale pasarilor pradatoare. Desenul de pe aripile insectelor sim-
503
www.dacoromanica.ro
numit si sarpele-cu-ochelari (Naja). Cand e iritat, isi ridica vertical o treime a corpului cu ajutorul coastelor anterioare. Capul famane in pozitie orizontala. Se formeaza astfel o placa" ce
a fost asemanata cu o palarie. Pe aceasta placa
c) Duelul
spectacol amoros
Din limbajul gestual mai ales al vertebratelor (pesti si pasari) fac parte si duelurile".
marita si animalul capata infatisarea unui monstru cu aspect de balaur. In acelasi timp capatul
cozii subtire si negru este desfAsurat in sus.
Destul de frecvent intalnim la serpi mastile
de intimidare. Astfel, printre serpii cilindrici din
Indonezia, traieste si Cylindrophis opisthorho-
Insecte judocane
Un comportament teritorial incheiat
printr-un duel acceptat reciproc pe o arena neutra" it intalnim la uriasul coleopterelor din tara
se apropie un rival, radasca isi inalta cefalotoracele si isi agitA coarnele". La semnul de
amenintare, intrusul poate sa: paraseasca locul
sau poate sa accepte lupta, raspunzand in acelasi
fel cand se &este la 10 15 cm de adversar.
Urmeaza apoi tranta. Insectele, exact ca cerbii, isi incruciseaza coamele si incep sa se impinge cu putere catre marginea ciotului. Dupe
www.dacoromanica.ro
clipe, apoi tT anta e reluata, pans cand exemplarul cel mai putemic it impinge peste marginile arenei" pe cel mai slab. Uneori, radatelor
li se incurca coamele la fel ca i cerbilor. Mi-a
fost dat sa vad, odata, cum un mascul, ajuns in
aceasta situatie la extremitatea ringului,
printr-un efort suprem a inaltat in coame adversarul i 1-a aruncat peste cap ca intr-o figura de
PeOele artagos
Crabii luptatori
Pe litoralul statului Panama traiesc cateva
specii de crabi din genul Uca, numiti de localnici crabi violoniti", pe care i-a studiat timp
de cateva ani cercetatoarea americana Jocelyn
Crane.
Masculul are un clete uria, de o structure
tipica pentru fiecare specie. In ape scazute, la
lumina zilei, aceste animale ies din gaurile for
facute in nisip pentru a se }Irani. Masculii se
505
www.dacoromanica.ro
stearsa,
Spadasinii pisarqti
Uneori, paradele amoroase iau forma
bataioasa a duelurilor. Infruntarile cocosilor
sunt bine cunoscute. Asa ca ne vom opri la o
pasare vestita pentru ritualul ei combativ.
E vorba de fluier gulerat, poreclit de popor
cunoscut al Deltei.
Masculii poseda, in perioada rutului, in jurul
0 logodna" agitate
imperecherea, in lumea animal's, presupune contact nemijlocit corporal. Iar pentru
aceasta este nevoie mai mult decat simple ma-
506
www.dacoromanica.ro
(Emberiza citrinella), a scos in relief cateva particularitati ale unui cod de intercomunicare gesWald prin parada amoroasa.
$i
un fel de Paul si Virginia din lumea ornitologica, isi cladesc chioscuri, in jurul carora amenajeaza parcuri in miniature, unde vor avea loc
dansurile nuptiale. Perioada de activitate horticola" coincide cu perioada de maturatie sexuala
4. Dansuri ritualice
www.dacoromanica.ro
Poate nici o alta cercetare privind viata insectelor n-a stamit de la Fabre incoace atata
valva ca studiul limbajului gestual la albine,
strangerea hranei
o informatie
prezinta partenerei for cele mai incredibile figuri de gimnastica de inviorare. Micutul Attu/us
prefera figurile de balet clasic. Sprijinindu-se pe
trei perechi de picioare posterioare, el iii ridica
spre cer pe cele anterioare i, leganandu-le
gratios dintr-o parte in alta, face sarituri laterale
la dreapta. Apoi inmarmure5te pentru o clipa,
indoind un picior intr-o parte, 5i sare la stanga,
avand grija sa-i fluture tot timpul mainile" in
fats cu cochetarie.
tei invartite" ametitoare este urmata de celelalte albine, ca o coada de comets, timp de 5
50 de secunde, pand cand initiatoarea dansului
se opre5te brusc. Dupa captarea infomiatiei",
albinele o pomesc spre sursa indicata. Ajunse in
www.dacoromanica.ro
minut.
b) durata emisiunii sonore pe timpul parcmgerii traseului in linie dreapta intre cele
cloud semicercuri, timp in care abdomenul
vibreaza. Durata emisiunii, ca i numarul de
oscilatii pe unitatea de timp sunt direct pro-
fecti un i i.
509
www.dacoromanica.ro
In perioada rutului, partea dorsals a masculului este marmorata in culori inchise, iar pielea
partii ventrale capata o frapanta culoare galbena
cu pete negre, declanator sexual dar i desen de
avertizare pentru dumani, animalul find mai
expus la atacuri in acea perioada. Si femelele au
Mexicanii iubesc aceste spectacole razboinice i chiar organizeaza intreceri Intre crotali, aa cum sud-americanii regizeaza faimoasele lupte de cocoi.
Nu mai putin violente, starnind uriae v'artejuri de apa, sunt i luptele ritualice dintre crocodilii masculi.
vitate de comunicare, dei viata for se desfaoara izolat, fara prea multa zarva, principalele manifestari notorii semnalizandu-se in
Cocorii balerini
dansatori".
Poate cel mai expresiv dans ritualizat din lumea pasarilor 11 executa cocorul-cu-gat-negru
(Grus nigricollis), care cuibarete in campiile
mlatinoase din insulele japoneze, iar in Rusia
in tinuturile ussuriene i in unele locuri de-a
lungul fluviului Amur. E o pasare rara, decretata
monument al naturii. In Japonia s-au mai pas-
cum
intr-o oglinda.
510
www.dacoromanica.ro
i gatul cocorilor se
leagana usor sus-jos, sus-jos. Dupa aceea,
Graiul ofrandelor
Ornitologii i etologii semnaleaza cateva
specii pasaresti, unde barbatusii obisnuiesc sa
ofere partenerelor for mici ofrande" cu care
deschid paradele nuptiale.
Astfel, la cormorani masculul ofera femelei
un fir de iarba sau o pietricica colorata, simbolizand materialul de constructie al viitorului cuib.
Cucul din California (Genococcyx californi-
b) dansatorul sare cu spatele intors catre partener, desfacandu-si aripile cat mai larg. Asa devine foarte vizibila bordura neagra de pe aripi
care formeaza un splendid contrast cu penajul
alb al pasarii;
www.dacoromanica.ro
muste".
Familia cerbului
Cerbul (Cervus elaphus) prezinta o ierarhi-
maraind amenintator. Lupul mai slab se ghemuieste facut, cu coada si cu urechile lasate.
www.dacoromanica.ro
Este expresivul titlul al unei lucrari de popularizare inchinata vietii furnicilor, scrisa in 1958
romoni. Ele au la indemana un cod complex format din semnale vizuale (micarea de tipul sem-
contact direct.
Limbajul antenelor s-a dezvoltat in mod spe-
care la randul ei, are la baza experienta infrangerii Intr -un conflict oarecare."
4. LIMBAJUL TACTIL
negustoreasca".
Migratia Ificustelor
Studiul lacustelor migratoare a dus la descoperirea fenomenului de grup, unul din cele mai
www.dacoromanica.ro
toare.
cleioasa a rinichiului, petele, frumos impodobit, ateapta partenera, pandind-o sa intre intre
hotarele vetrei sale.
Comportarea lui e aparent agresiva fats de
femela. Doar cea deplin maturata sexual il urmeaza in zig-zag pans la cuib, fund imboldita
Gasterosteus este unul din petii la care masculii ii crest i Ingrijesc puii, iar femelele, lip-
Un mascul dur"
Limbajul partenerului de gen feminin, care
insotete ritualul de nunta, ar putea fi judecat la
prima vedere ca manifestare de violenta. Nimic
mai fals. Sa lasam mai bine faptele sa vorbeas-
ca.
514
www.dacoromanica.ro
5. LIMBAJUL LUMINOS
Creveta luminoasa
de baza ale formarii bioluminiscentei sunt simple. lncarcata cu molecule de energie A.T.P.,
luciferaza este in masura, in calitate de cataliLator, sa smulga moleculei de luciferind doi atomi
de hidrogen sit sa-i inlocuiasca printr-un atom de
oxigen. In timpul acestei reactii se produce emi-
nuntii.
mod reflex acesta primeste o anumita informatie din mediul inconjurator. Biochimistii
www.dacoromanica.ro
neajutorata, cu atat mai puternic lumineaza felinarul ei. Aprinderea lantemelor se face dupa un
2,1
Un tantar ingenios
Coborand prin labirintul intortocheat, daltuit de apele scurse pe sub muntele de calcar i
2 km) la sar-
516
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
5 puncte
6. LIMBAJUL ELECTRIC
Centrala biolectrica
Codul electropcurilor
www.dacoromanica.ro
matii foarte exacte, este cea mai tipica manifestare de comportament. Profesorul Franz
Peter Miihres de la Universitatea din Tubingen,
semnala trei tipuri de comunicare prin impulsuri
electrice:
a) Informare colectivci. Frecventa la pestii
care traiesc in bancuri, ea consta in impulsuri
electrice menite sa coordoneze manevrele grupului. Zeci gi sute de pesti simultan, ca la o
7. LIMBAJUL IMITATIV
Viclenie sau placere?
Imitarea vocii unui animal de catre alt animal poate fi un act spontan, un simplu joc sonor
vocea".
Naturalistul olandez Gould, care colinda
acum aproape doua veacuri padurile din sudestul continentului australian era intrigat de un
mister greu de explicat. Pe oriunde mergea auzea in jurul lui voci uimitor de diverse: uneori
rasuna un ras omenesc, apoi se inalta strigatul
unei buthite, urmat de caraitul papagalului si de
gunguritul porumbelului. Autorul acestor
performance sonore nu se arata cu nici un pret.
Dar intr-o zi rabdarea lui a fost rasplatita. Langa
519
www.dacoromanica.ro
520
www.dacoromanica.ro
cuvinte.
30 de
cuvinte.
Pentru ca delfinul sa retina mai uor cuvan-
tul, dresorul ii arata obiectul in timpul cat pronunta cuvantul. Astfel, la pronuntarea cuvantu-
Miami, primele studii tiintifice asupra vorbirii" delfinilor. Aceste studii au atras atentia
unor oameni de tiinta i astfel a inceput, mai
ales dupd 1950, organizarea de delfinarii in
numeroase gradini zoologice i statiuni experimentale din lume.
Ceva mai tarziu, in 1961, lucrarea cercetatorului american G. Lilly, Onw/ ci delfinul, pre-
conditionate, delfinul a facut asociatie intre cuvantul cerc" i inelul de lemn sau de metal ce i
se arata. La fel, delfinul a invatat i numele altor
corpuri sau obiecte cu care venea in contact. S-a
constatat, cu ajutorul unor aparate speciale, ca
deosebirea sunetelor produse de delfin si cele
ale omului consta in aceea ca delfinul le pronunta cu o frecventa mai inalta cam de cloud on
avea o redare cat mai apropiata de vocea dresorului s-a dat drumul la bands cu o viteza de
cale sonora.
doua on
si jumatate
Maimutele dezamagesc
521
www.dacoromanica.ro
primate, la om laringele are o pozitie mai profund& ceea ce face ca baza limbii sa poata efectua o anumita miscare de basculare in cavitatea
panzei". Concluziile autorului confirms existenta unui sistem lingvistic, care implied actiuni
de transfer si simbolizare. Perfonnantele realizate de Sarah, pensionara lui preferatd, indrep-
fice, ci interspecifice".
dar mai tarziu cimpanzeul a reusit sa potriveascd cuvintele" intre ele pentru a compune
fraze. Dupd patru ani el dobandise uzajul pro-
522
www.dacoromanica.ro
tonali-
20
auzului ani-
Unele din ele au rol sa indeparteze animalele. Sunt asa-numitii repelenti, semnale de
avertizare $i alarma care resping i disperseaza
523
www.dacoromanica.ro
tru a le alunga, pasarile n-au parasit aerodroamele i pistele de aterizare decat dupa
aplicarea mijloacelor bioacustice (emiterea unor
repelenti meniti sa le alunge sau sa le carduiasca
524
www.dacoromanica.ro
III
OMUL SI LUMEA VIE
CATIVA VESTITI PRODUCATORI AI NATURII
www.dacoromanica.ro
ARGUMENT
Natura este plina de producatori plante si animale care intr-un scop sau altul (hranire,
aparare, raspandirea urmacilor) zamislesc o serie de substante utile pentru viata planetei ,si adesea indispensabile omului", scria reputatul botanist roman I. Tarnayschi in prefata lucrarii mele
Uimitorii producatori ai naturii".
Numarul for este imens ci omul a retinut de-a lungul veacurilor doar cciteva din produsele for
indispensabile pentru hrana, imbraciiminte, adapost, diferite forme de industrii, de la cele arhaice
la cele moderne, pentru vindecarea de boli ,si chiar pentru podoabe.
Plantele au fost o principal(' sursa de trai, de la aproape invizibilele bacterii care it ajuta la fabricarea atator produse alimentare (paine, yin, otet, here, murcituri, brcinz('), la gramineele ce-i dau
hrana de toate zilele, pans la copacii al ciiror lemn be este indispensabil ci plantele ce-i oferci
leacuri, uleiuri, tesaturi, cauciuc, vopsele. Fara trunchiurile fosilizate ale copacilor stravechi,
oamenii n-ar fi avut ccildura , iar trenurile si uzinele, combustibil.
Nici animalele n-au lipsit din existenta umana. Sa amintim sideful cochiliilor, perlelor, coltilor
de elefant, purpura melcului Murex, veninurile vindecatoare, mierea albinelor, borangicul, ouale,
carnea, blana atator specii zoologice.
Cciteva din stravechile ci vestitele plante ii animale intrate in patrimoniul utilitar al umanitatii
merit(' sa fie pomenite,ci chiar imortalizate in enciclopedie nu numai pentru marea for valoare economic( dar ,ii pentru ca multe din ele au semnat pasionante pagini de istorie in toate colturile lumii,
legend viata naturii de evolutia yi tribulatiile civilizatiei umane,ii chiar influentand-o adesea.
A) PLANTELE
obtine o fain(' bogata de amidon, gluten si vitamine, din care se coc turte i paine.
raneana.
www.dacoromanica.ro
rarea graului.
Datorita progresului geneticii, amelioratorii
au obtinut soiuri productive, rezistente la boli,
seceta sau la frig, ceea ce a indepartat spectrul
foamei in multe tari. Este cazul Indiei, unde s-a
realizat un grau pitic, on Canadei i altor tari cu
Nung (2737
528
www.dacoromanica.ro
lumi.
Vestitul Mondamin
regiunilor foarte calde si foarte umede ale globului, prin raspandirea sa geografica, porumbul
(Zea mays) poate fi socotit intermediarul intre
zona graului si a orezului.
529
www.dacoromanica.ro
Tuberculii miraculosi
530
www.dacoromanica.ro
tuberculul.
ai
vita-
mine.
531
www.dacoromanica.ro
cana Dioscorea
luan", mancare find, rezervata odinioara aristocratiei si multe altele. Chiar si ciupercile sunt
conservate cu ajutorul algelor. In butoaie se
asaza un strat de ciuperci, apoi un strat de alge
plantele terestre beneficiaza de valoarea nutritive a algelor. Tomatele, ardeii si pepenii fructifica mai repede si mai bine dace ii pulverizam
cu Mina de alge brune, iar vacile $i gainile devin
explica remarcabila productie de legume obtinuta secole de-a randul, ceea ce i-a adus acestei
regiuni renumele de ceinture d'or" (centura de
aur).
532
www.dacoromanica.ro
plantei
sunt
numai oparite, capata un delicios gust de ciupercd. Frunze le si tulpinile reprezinta un excelent
nutret, iar tuberculii, bogati in amidon,
echivaleaza valoarea nutritive a cartofului.
In tara noastra, creste topinamburul
N-ar fi exclus
Americii Latine se numaral printre Wile subnutrite si slab dezvoltate. Dar de mii de ani populatiile amerindiene foloseau pentru a substitui
cerealele in zonele Inalte sau cu soluri sarace si
o rude a
533
www.dacoromanica.ro
mans, furnici care, din acest motiv, sunt consumate cu mare placere de triburile de indigeni;
mamiferele care ofera puiului viu pe care it nasc
laptele atat de hranitor, care contine un zahar
numit galactoza.
Toate glucidele amintite pand aici se consume de obicei in stare naturals (miere pe paine,
lapte neindulcit, fructe crude etc.). insa dulciul
cel mai raspandit, preparat pe cale industrials i
nelipsit de pe lista alimentelor de toate zilele,
datorita nu numai calitatilor sale, dar i starii
pure in care se conserve foarte bine i poate fi
folosit in orice combinatii (ceaiuri, limonade,
prajituri, compoturi, dulceturi etc.) este zaharoza sau zaharul, cum it numim de obicei.
2. NELIPSITELE DULCIURI
Natura ne indulce0e
www.dacoromanica.ro
Orleans si Rouen.
Tevile cu sirop
In Bengal si Asam (India) populatia are obiceiul, cand este insetata, sa taie cateva tevi" de
trestie si sa le suga lichidul dulce. Aceasta calitate a trestiei indiene a atras pe chinezi si apoi
tul german A.S. Marggraf a prezentat Academiei din Berlin un raport unde demonstra posibilitatea extragerii zaharului dintr-o planta euro-
raspandit rapid. Prezenta ei in Persia se datoreaza regelui Chosroes, caruia spune legenda o
nail
Odata cu cercetarile lui Marggraf sfecla pen-
535
www.dacoromanica.ro
Mai usoare decat apa, ele au o culoare galbuie, mai rar verde din cauza clorofilei (uleiul
de dafin si de canepd) si cu un foarte usor miros
caracteristic.
clei era de 3
zandr la hectar dublu fatd de sfecla, iar consumul de combustibil pentru fabricarea zandru-
3. GRASIMILE VEGETALE
0 larga varietate
climei noastre.
p5durile tropicale
536
www.dacoromanica.ro
ale Americii.
Pentru
flied' de 23
toate partile.
cacao.
Untul de cacao este o substanta solidi, de un
tinctorus).
537
www.dacoromanica.ro
a fost considerate in Europa ca o planta ornamentals (era numita "crizantema din Peru") i
melifera, iar uleiul ei a avut doar o destinatie
industrials (fabricarea vopselelor pentru picture
i prelucrarea pieilor). Abia in 1830 s-a facut
piei-roii. Astfel indienii hopi" din estul Arizonei, ii impodobeau capetele cu inflorescente
de floarea-soarelui in timpul dansurilor rituale
sau le aterneau de-a lungul drumului procesiunii. Petalele uscate i macinate erau folosite la
abia la inceputul secolului incepe cultura sistematica a florii-soarelui. Prima uleinita (press
de ulei) este amintita pe langa Vaslui.
In junil anului 1870, suprafata de cultura a
acestei plante se extinde de la 672 ha in 1910, la
560.000 ha in 1985, facand din Romania o tara
exportatoare de ulei.
Prin ameliorari succesive s-au ajuns, in ultima vreme, sa se realizeze varietati cu seminte
capabile sa produce peste 500 ulei, cum este
hibridul romanesc Sorem 80", care da 3.500
4.000 kg seminte la hectar, din care se extrag
1.500
2.000 kg ulei. In cadrul Institutului
Unional de Fitotehnie, de langa Sankt Petersburg, a fost obtinut un soi special de floarea-
rescenta (catalidiu) mare, cu flori ligulate galbene, conturate in negru, i cu flori tubulare
www.dacoromanica.ro
arabii si alte popoare it foloseau numai la iluminat si in medicina ca purgativ, iar in Evul Mediu
a Inceput sa fie folosit pentru fabricarea cernelii
in industria pielariei, a colotipografice
este simpla. In fibra de celuloza macromoleculele reprezinta un amestec intim intre un component cristalin $i unul amorf; el ingaduie apei
sa se strecoare intre moleculele de celuloza. Din
aceasta cauza celuloza uscata se manifests ca o
etate.
loza, produsul este separat pe trei compartimente, in functie de viitoarea lui folosinta ca
materie prima: celuloza alfa, beta si gama,
fiecare cu proprietatile ei.
Surprizele celulozei
PRODUSE UNIVERSALE
Putini stiu ca celuloza sta la baza unor pro-
539
www.dacoromanica.ro
acoperirea borcanelor.
matasii artificiale, a maselor plastice spongioase, a foliilor. Dace viscoza este turnata in
foi i apoi precipitate in baia de acid sulfuric, se
obtine celofanul, folie transparenta i incolora.
Datorita acestei game variate de produse, industria celulozei a cunoscut in tara noastra o continua dezvoltare, productia de celuloza i semi-
celuloza cu o solutie de camfor se obtine celuloidul, una dintre primele mase plastice fabricate industrial. Celuloidul este inflamabil ai solubil in diferiti solventi organici, mai ales in
acetone. Din el se fabrics clieele fotografice gi
pelicula cinematografica.
a vinaritului i a laptelui), multe din mecanismele de vanat, cat i arme, catapulte, sulite,
arcuri cu sageti, ghioage, puti (tunuri),
mijloacele de transport pe uscat i ape (poduri,
sanii, toboganuri, carute, schiuri, plute, barci,
corabii). Pena i artele, in special sculptura in
lemn i muzica instrumental's, au fost, din cele
mai vechi timpuri, datoare uimitorului produs al
padurilor.
Despre lumea minunata a lemnului, inginera
540
www.dacoromanica.ro
viata.
antene.
541
www.dacoromanica.ro
exploateze carbunii de pamant de pe tot cuprinsul tarn, intrucat prin ei se face economie lemnelor si pastrarea padurilor din care acuma se
arde napristan si lemne, si carbuni".
www.dacoromanica.ro
prin distilarea uscata a lemnului. Tot un procedeu chimic modern it reprezinta hidroliza
lemnului, obtinuta prin trei metode: prin fermentatie, prin tratarea cu acizi minerali concentrati (clorhidric si sulfuric) sau cu acizi minerali
5. SECRETUL MANCARURILOR
GUSTOASE
preajma anului 1950 lemnul a fost combustibilul de baza al omenirii, dupd aceasta data
el a Incetat sa devind o principals materie prima
industrials. Care e viitorul lemnului in aceasta
cu multi ani in urma, din magazinele coloniale", adica din magazine care vindeau marfuri
543
www.dacoromanica.ro
batoane".
Nu mai putin celebra si cautata, datorita
cinamolului, este scortisoara, scoarta aromata,
roscat-cenusie, rasa de pe ramurile mai multor
arbori si arbusti din genul Cinnamonium. Patria
scortisoarei este Sri Lanka, Ceylonul de odinioara.
544
www.dacoromanica.ro
de placuta.
Ghimbirul (Zingiber ojficinale) este o plan-
i piperul i
cuiwarele.
Asmatuiul (Anthriscus cerefolium), rucla cu
patrunjelul, a fost adus din nordul Asiei. Frunzele sale cu o aroma penetrants i racoritoare
Universalitatea bumbacului
545
www.dacoromanica.ro
al
doilea se situeaza
de Sud.
Se pare ca bumbacul are trei centre de origine: India, Egiptul, America Centrals si de
Sud. Prioritatea o are India, in sprijinul acestei
pareri yin tesaturile de bumbac cu o vechime de
5.000 de ani, descoperite pe malul Indusului de
Mohenjo-Darro i Harrapa. Se ajunsese la o
finete atat de mare a tesaturii, incat o muselina
lungs de 16 m, necesara confectionarii unui turban cantarea doar 120 g, iar panzeturile numite
vant tesut" erau atat de subtiri, incat cu greu se
deosebeau de iarba plind de roua pe care erau
Intinse pentru albit. Din India, bumbacul a ajuns
in Turkestan, Transcaucazia, Asia Mica. Ceva
mai tarziu (secolul al V-lea al erei noastre) intra
in competitie i China; frumoasa haind de bumbac primita de imparatul Wuti find citata de o
cronica din secolul al V-lea.
Introducerea bumbacului in sudul Europei
se datoreaza arabilor, care il cultivau, in secolul
al IX-lea, in Sicilia, iar in secolul al X-lea in
Spania. La greci cultura lui incepe dupa campania lui Alexandru Macedon in India.
La descoperirea Americii, spaniolii au avut
Bengal, care
si
Se gaseVe in India
546
www.dacoromanica.ro
Vechilor greci, care au imprumutat cultura inului de la egipteni, le placeau mult hainele albe
haldani".
La putin timp dupa polenizare, canepa de
da".
si
imbraca
www.dacoromanica.ro
7. VOPSELE VEGETALE
padurile carpatice sa nu fim fermecati de simfonia cromatica a frunzelor care, pierzand treptat
acel verde intens cu care ne-am obinuit primavara i vara, se imbraca in straie de o diversitate ametitoare. Vqmantul vegetal al
copacilor trece de la cele mai suave nuante de
Pa leta florilor
Cine admird campul smaltat cu flori al unei
fanete de munte pe la sfaritul lunii iunie ar avea
548
www.dacoromanica.ro
frasinel (Dictamnus).
Din gama culorilor florale lipseste albul pur
si negrul pur. Albul pur nu exists, find o culoare
hrisca) etc.
pur, absorbind toate radiatiile, e la fel de primejdios pentru viata plantei. Ceea ce not percepem
ca o culoare apropiata de negru este un purpuriu
intens, batand in bran, deci o culoare data de un
acizii, intens colorate in rosu. Dace se neutralizeaza sarea, culoarea trece in purpuriu, iar in
mediul bazic culoarea devine albastra. Aceasta
proprietate explica de ce acelasi compus poate
produce in corole coloranti diferiti. De exem-
Coloranti vegetali
549
www.dacoromanica.ro
vopsirea in galben quercitronul, scoarta stejarului negru (Quercus tinctoria nigra), care contine
fi
contin doi coloranti: morina i maclurina, cornbinati cu tanin. Lemnul galben dd vopsiri slabe,
in nuante de galben-cafeniu la land.
550
www.dacoromanica.ro
sau verdele de China, care se extrage din raddcina unei specii de crusan (Rhamnus
chlorophoros) care creste numai in China. Pig-
go.
www.dacoromanica.ro
In fosta U.R.S.S. plantele care contin cauciuc sunt mici, ierboase, cu radacini mari, din
familia Composee. Ele se numesc cocsagaz i
tausagaz. Cocsagazul (Taraxacum koksaghyz) e
o papadie cu radacini doldora de cauciuc, iar
tausagazul (Chondrilla gommifera) constituie
desiuri in pustiurile nisipoase ale Asiei Centrale, care consolideaza dunele de nisip micatoare. Cauciucul formeaza depozite mari pe
radacini, dar inconvenientul it constituie greu-
aramiu. Mordansate cu aluminiu, atat shikonina, cat i alcanina dadeau pe bumbac i matase
frumoase nuance de violet. In Evul Mediu s-a
aplicat procedeul galilor de a obtine violetul
prin amestecarea in aceeai baie a pastelului cu
garanta.
Negrul vegetal folosit la matasuri se obtinea
prin adaosul de tanin i oxizi de fier la colorantii
i ciuperci.
Pentru tonurile maronii se foloseau cojile de
stejar ai anin sau cojile nucilor verzi, care
8. LATEXURI SI RMINI
Cauciucul
Putine produse vegetale au cunoscut o istorie atat de agitata ca mult disputatul cauciuc,
produs in diferite colturi ale lumii de un numar
www.dacoromanica.ro
deni.
seringueiros" i peoni.
Lacomia de c'atig a exploatatorilor locali,
mare folds in padurile for mlatinoase, apoi clistire un fel de pere goale induntru, inzestrate cu
devenind lipicioase
mirositoare. Aceste
defecte au fost inlaturate, in 1840, cand americanul Charles Goodyear a descoperit tot printr-o
intamplare procedeul vulcanizarii, metoda care
transforma cauciucul in guma elastics i rezistenta. incercand actiunea sulfului asupra
cauciucului, pasta rezultata din acest amestec a
553
www.dacoromanica.ro
Gutaperca
Rini
Stranse in pungi sau in canale numite
rezinifere, r5sinile servesc pentru cicatrizarea
ranilor din care se scurg, aparand planta ca un
plasture impotriva uscaciunii si a patrunderii
microorganismelor.
Unele rasini se usuca repede pe arbori; altele
se pastreaza timp indelungat lichide sau semilichide. Acestea poarta numele de balsamuri sau
gume.
Palaquium guta i Payenna guta cei mai cdutati arbori de gutaperca se intalneau frecvent
554
www.dacoromanica.ro
(B. papirifera). Din raind se obtine un suc laptos, care in contact cu aerul se solidified in mase
granuloase, de culoare galbuie. Prin ardere se
produce un fum gros cu miros placut i aromat.
9. FARMAC1A SI PARFUMERIA
VEGETALA
ca Centrals, in San Salvador. Din 1861 se cultiva i pe insula Ceylon (Sri Lanka). Balsamul e
un lichid dens, de culoare brun-inchis, cu un
tant i totodata un leac eficace impotriva scabiei. Industria parfumurilor it folosete pe scars
curent.
large.
moare.
555
www.dacoromanica.ro
300 de
Mexic si Texas (S.U.A.), era folosit de curanderos", vrajitorii triburilor de indieni, in ciudate
ritualuri tribale, pentru a da credinciosilor stari
de euforie si viziuni colorate, care ii transportau
in lumea fericirii, a zeilor lor. Tot indienii consumau, in acelasi scop, si ciuperca halucinogena
nenacatl (Psilocyba), care a fost si zeificata,
imaginea ej in plata sau in fresca find intalnita
adesea in arta populara mexicana.
Populatiile africane de vanatori foloseau o
otrava redutabila, curara, scoasa de vrajitori
initiati dintr-o specie de Strychnos, nu numai la
vanatoare, dar si in ceremonialuri religioase, iar
populatiile oceanice consumau Kawa-Kawa,
extrasa dintr-un neam de piper (Piper methysticum), care produce betii colective si o scufun-
E foarte adevarat ca, datorita unor proprietati speciale, acelea de a da veselie, tristete,
halucinatii, diverse forme de nebunie, o seams
de specii vegetale au intrat in arsenalul vrajitorilor si samanilor, al oracolelor grecesti sau
www.dacoromanica.ro
plants medicinala
www.dacoromanica.ro
spitalelor.
558
www.dacoromanica.ro
directie. Se pare a parfumurile joach un oarecare rol in apararea plantelor 1i, in cazul speciilor entomofile, contribuie la atragerea
insectelor, care le ajuta la polenizare. Exists
malahit.
unturd
1i
pletat prin folosirea unor cazi de baie confectionate din aur, argint, lapislazuli sau
Daca Renasterea a adus cu sine stralucirea
mentele.
www.dacoromanica.ro
activitate.
Originea carbunilor
In Uzina Flora aratam ca planta verde este
nu numai o sursa imediata de brand, dar $i un
depozit energetic, un acumulator viu, adevarata
conserva de raze solare". Copacii, in special,
santal, paciuli, jacaranda, bergamot si ylangylang. Dintre esentele europene amintim pe cele
paciuli (Pogostemon
patchouli), specie mult raspandita in Asia de
sud-est, erau din vechime folosite pentru proprietatile sale odorante, dezinfectante, aromatizante si insectifuge. Abia mai tarziu, in Europa,
de
www.dacoromanica.ro
65% Carbon);
autoaprinderea.
561
www.dacoromanica.ro
sunt amestecate. Cele mai bune sunt cele oligotrofe, formate din resturi de muchi
(Sphagnum), de bumbacarita (Eriophorum) sau
Scheuchzeria.
562
www.dacoromanica.ro
mice.
cum a luat nastere combustibilul nr. 1 al planetei. Cu mii de milenii in urrna , spune acesta in Istoria petroluhti, o carte tradusa si la not
, scoarta Pamantului era Inca in formare. Pe
fundul marilor se amesteca si putrezesc organisme animale si ramasite vegetale, in a caror
nismelor vii, intrand in componenta substantelor proteice, in sol, sub forma de sulfati
(de pilda, gipsul, sulfatul de calciu) on de sulfuri (cum ar fi pirita sau sulfura de fier), in apele
marii $i in unele ape minerale, sub forma de sul-
depozite numite sapropel (amestec de hidrocarburi solide, lichide, gazoase) sub actiunea unor
bacterii ca Bacterium ahphaticum si
Methanomonas methanica. Hidrocarburile
solide sau vascoase (bitumen, asfalt) s-au format din petrol, care si-a pierdut hidrocarburile
563
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
B) ANIMALELE
lucratoare.
La Inceput se formeaza peretele de sustinere
a fagurelui ai scheletului sau, albinele depunand
aceasta problema a fost abordata de matematicianul grec Pappus din Alexandria, in lucrarea
565
www.dacoromanica.ro
lalte.
Legatura cea mai buns o dau casutele prismatice, cu bazele triunghiuri echilibrate, patrate
sau hexagoane regulate. Fete le for se suprapun
perfect, nelasand nici un spatiu gol. Toate fac
economie de spatiu, deoarece peretii unei celule
spatiul celulei. lata cum albinele, dupa indelungate incercari, au ales forma care prezinta cele
mai mart avantaje.
De ce oare albinele nu construiesc celule cu
Konig. Numai ca rezultatele erau diferite. Analizandu-se mai indeaproape Intreaga situatie, s-a
stabilit ca erorile lui Konig se datorau greselilor
cuprinse in tabelele de logaritmi pe care le folosise. Iata deci ca albinele, acum mai bine de 250
566
www.dacoromanica.ro
stralucitor.
pretuit in Antichitate, poate nu atat pentru Calitatile sale tinctoriale, cat mai ales pentru faima
si pretul sau de cost foarte ridicat, este vestita
purpura tireniand, numita si purpura imperials,
567
www.dacoromanica.ro
si
din Evul
unor coloranti sintetici cu formula asemanatoare i mult mai ieftini, cum ar fi albastru de
rioare.
Ambra cenuie e o substanta ceroasa, aroMulti oameni cred ca parfumurile sunt produse doar de plantele aromatice. Putini insa tiu
ca unul din cele mai scumpe parfumuri pe care
Ie-a cunoscut omenirea, folosit Inca din Antichitate, atat in lumea Orientului plin de mistere, cat
i a marilor civilizatii din jurul Mediteranei, a
fost parfumul cu miros de mosc, extrem de puternic si de o rare persistenta. El era produs de
doua animale deosebite atat prin repartitia geografica, cat i prin pozitia for pe scara zoologica. Am putea adauga aici si deosebirea profunda dintre organele anatomice ale celor cloud
animale care it fabrics.
In Siberia orientala, in muntii Altai, ca i in
recunogtere
si
comunicare in perioada de
la mari distante unele de altele. Aceasta concretiune, ambra cenu4ie, dupa ce a plutit multi
vreme pe valuri, formeaza nite bulgari cenuii,
poroi, alcatuiti din cristale subtiri impletite.
Populatiile amerindiene foloseau alt parfum,
castoreum, extras din glandele perechi ale castorului (Castor biber), animal rozator din America de Nord, celebru prin colibele, digurile i
obolanii
568
www.dacoromanica.ro
ARGUMENT
In veacul trecut, edificiul biologiei, 011110 pe atunci descriptive'', parea aproape incheiat. intr-un
grandios inventor al naturii fusesera enumerate, fixate, catalogate aproape toate plantele inferioare $i superioare, precum ci puzderia de anintale ce inoata, zboara, sar, se tcirasc, aleargei,
intr-un cuveint, exists pe globul nostru.
.57
la inceputul secolului al XX-lea au inceput set fie dezlegate marile probleme ale geneticii, ale
fiziologiei creierului, ale vietii psihice, ale sistemelor de comunicare in lumea vie, ale ecologiei,
unde datele se acumuleazei lent si concluziile se formeazei cu prude*".
Succesele - unele din ele spectaculoase privind cunoasterea, conservarea si ameliorarea
naturii nu indrepteiteau lozinca plina de suficienta care seflutura pe la mijlocul secolului al XX-lea:
omul este stapcinul naturii". Uhimele decenii, cu toate progresele stiintifice si tehnice infaptuite,
ne-au dovedit cat de vulnerabili si adesea neputinciosi suntem in fata seismelor, secetei, taifunului,
distrugerii naturii prin proasta gospodarire a cadrului ecologic, cat de putin stapeinim mecanismele
unor boli moderne", cat de inapoiati am ramas in cunoasterea sufletului si valorificarea energiilor laterite ale creierului, cat de sarac si unilateral comunicam cu restul naturii vii, cat de fragile
si caduce sunt ipotezele noastre.
La inceputul secolului al XX-lea, lordul Kelvin, laureat a! Premiului Nobel, declara riws: Edificiul fizicii a fost construit; urmasii nostri nu vor avea deceit set acopere unele lacune si se intreprindei mici lucrari de finisare". Ccitiva ani duper' aceasta declaratie triumfala, panteonul fizicii clasice se clatina, observandu-se ca de fapt el nu reprezenta deceit una din aripile ttria.yului edificiu
contemporan al stiintei, departe de a fi terminat.
Si in domeniul tehnologic intervenise o criza spre 1950. Inginerii au inceput set constate ca
aparatele care funcfionau pe pantiint, in aet; sub ape nu mai rcispundeau necesitatilor, instrumentele folosite in medicine si geologie, in aeronautics ci navigatie, in chimie si astronautics au
lost acuzate de toate defectele. S-a vorbit de fiabilttate redusci, de complexitate excesiva, de volum
exagerat 0 de insuficienta eficacitate.
Se simtea nevoia unor innoiri revolutionare care set facet fata extraordinarului Min de dezvoltare
al societatii $i cerintelor din ce in ce mai inalte ale omului contemporan, in plina explozie demografica.
Progresele cercetarilor biologice scosesera in evidenta perfectiunea unor modele din naturii,
mai simple si eficiente deceit analoagele for realizate de tehnicei.
Primele sugestii
Inca dupd primul razboi mondial, biologul
francez R.H. France lansase cloud carti de mare
569
www.dacoromanica.ro
intr-un sistem.
Enciclopedia ciberneticii, aparuta la Kiev in
Fara sa
fi
organismelor biologice:
570
www.dacoromanica.ro
i medicinii. Dupd prof. Eugeniu NiculescuMizil (1982), ar fi, in expresie sintetica, tiinta
conceptiei i a constructiei vietii". Ea include
ingineria genetics, care pleaca de la interventiile pe gene, purtatoarele informatiei genetice,
urmarind modificarea caracterelor ereditare i
ca obiect considers savantul rus A.A. Liapunov transferul in tehnica a unor modele
animale i vegetale, deci studiul structurilor i
constructiei sistemelor fizice prin analogie cu
cele naturale.
aici, el a imbogatit performantele pielii artificiale. Mii de avioane cu aripi fixe strabat aerul,
in timp ce taina zborului ramat ramane necunoscut. Totui, studierea de catre zoofiziologi a
zborului insectelor a sugerat construirea
avioanelor cu geometrie variabila. Matematicienii au invatat marina sa distinga literele i
pielea delfinului functioneaza dupa acelai principiu, i Inca mult mai bine. Ulterior, plecand de
571
www.dacoromanica.ro
2) DOMENII DE APLICARE
din tainele fiintelor vii, i sa gaseasca idei, sugestii, modele care pot fi transpuse in mod original i fertil in tehnica. Aceasta nu inseamna
nici imitarea servild a naturii, dar nici dezinteresul fata de structuri i fimctii organice perfectionate pe parcursul indelungatelor ere geo-
572
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Calmarul
sl
574
www.dacoromanica.ro
B. AERONAVIGATIA INVATA DE LA
NATURA
Planorismul, parasutismul
at
plantele
anemochore
avioanele cu reactie.
Bionistii englezi, americani si germani au
tatea semintelor, tine directia, in timp ce aripioarele izbite de vant se rotesc cu iuteala in
samanta sa pluteasca in aer conform principiului lui Arhimede. In n acelasi timp, ele opun
rezistenta vantului, la fel ca o panza de corabie,
reusind astfel sa fie impinse odata cu samanta,
cu atat mai departe, cu cat rafala este mai puter-
nica.
plantelor a impins atat de departe, incat aripioara semintelor nu e altceva decat bracteea
anii nostri, au luat nastere planoarele triunghiulare, cunoscute sub numele de deltaplanoare".
Alte plante folosesc, pentru lunga calatorie a
urmasilor, parasute in locul aripioarelor. Exists
chiar si o familie care s-a specializat in aceasta
directie, aceea a compozitelor, din care fac parte
papadia, laptuca, susaiul, barba-caprei, palamida si altele.
Umbrelutele compozitelor au inspirat construirea parasutelor. Acestea s-au nascut ca un
mijloc de salvare. Proiectul for se afla, cu patru
575
www.dacoromanica.ro
Fara indoiala, cele mai desavarite zburatoare sunt insectele. Ele au, in general, doua
randu-le in eventualitatea unei amerizari, posibilitatea de a pluti, !Ana la sosirea unor ajutoare.
ca locomotiei aeriene.
Spre deosebire de oceanul acvatic, unde plu-
chiar de un randament economic" al combustibilului. De pilda, o albina care aduna nectar la o distanta de 3 km de stup cheltuiete cel
576
www.dacoromanica.ro
sa inlat-ure efectele acestor vibratii primejdioase. Fiecare aripa de libelula are o mica
umflatura chitinoasa de culoare intunecata pe
marginea anterioara a varfului ei, numita
pterostignici. Rolul mecanic pe care it joaca
acest dispozitiv in reglarea vibratiflor aripii a
fost verificat experimental. Dace insemnatatea
pterostigmei ar fi fost remarcata mai devreme,
s-ar fi evitat multe qecuri. In prezent, aripile
viteza cand aterizeaza, sunt inspirati de aripioarele abdominale ale petilor, menite, prin
micari fine, sa sustina in interiorul lichidului i,
www.dacoromanica.ro
minutioase in multe tan ale lumii. Suntem convinsi ca numeroase constructii ale viitorului vor
folosi cate ceva din uimitoarea geometrie a radiolarilor cu care ne incanta gi azi plansele cuprinse
in magistrala monografie pe care Haeckel le-a
inchinat-o, la sfarsitul veacului al XIX-lea. De
C. ARHITECTII $I CONSTRUCTOR!!
IAU PILDA DE LA VIETUITOARE
Structurile ultrarezistente
ale microorganismelor
www.dacoromanica.ro
oamenii de stiinta erau intrigati de mica diferenta de doua minute de arc dintre calculele lui
Maraldi si cele ale lui Konig. Din doua, una: on
masuratorile lui Maraldi nu erau exacte, on
rezultatele lui Konig era gresite. In fond, diferenta nu era prea mare, dar pentru rigurozitatea
inceput, se formeaza peretele de sustinere a fagurelui si scheletul sau, albinele depunand ceara
rand pe rand. Abia dupa ce stalpisorii peretilor
sunt incleiati, Incepe modelarea fagurelui, actiune intr-adevar colectiva, la care albinele folosesc ca instrumente" buza inferioara, falcile si
cuprinse in tabelele de logaritmi pe care le folosise. Iata deci ca albinele, acum 270 de ani, au
contribuit indirect la corectarea tabelelor de logaritmi ale matematicienilor.
Pentru albine s-a pus problema urmatoare:
fi
579
www.dacoromanica.ro
indelungate incercari, au ales forma care reprezinta cele mai mari avantaje.
0 serie de cercetari au demonstrat, pe baza
de calcule, ca hexagonul este figura ideals cand
suprafata plans. Exists un mare numar de constructii facute din elemente hexagonale. Aceste
elemente alveolare se dovedesc foarte avantajoase pentru constructiile demontabile: sunt
ware i rezistente. In ce privete trainicia, constructorii, arhitectii i matematicienii sunt unanim de acord ca figura hexagonala se identifica
cu functia de rezistenta.
www.dacoromanica.ro
si
si
directie.
581
www.dacoromanica.ro
inutile ".
pentru vizitatori, dar i pentru localnici, milioane de miniaturi ale turnului in lemn, argint
sau mase plastice.
Intrand in peisajul contemporan al capitalei
lumii", tumul care i-a serbat centenarul, a ofe-
descoperise prin calcule riguroase, natura a realizat prin indelungate adaptari i selectii. Tibia
lui. Aprofundarea studiului diferitelor modificari ale tesutului osos la cele mai variate solicitari deschide bionicii cai not pentru imbogatirea gamei de constructii din fier sau beton osteoforme, deci care imitd forma i structura intima
a oaselor.
582
www.dacoromanica.ro
1926) si
inginerul rus, pasionat de biologie, Vladimir
Razdovski au incercat sd revolutioneze arhitectura, pomind de la plante.
Dupd Gaudi, arhitectura trebuie s se ridice
tenta la flexiune si la torsiune, le-a testat tulpinile gi frunzele, construind dispozitive ingenioase pentru a supune plantele la felurite eforturi. In lucrarea sa Arhitectura plantelor, el face
o parale15 intre principiile botanicii gi cele ale
rezistentei materialelor, unindu-le intr-un studiu
general despre mecanica biologics.
$i unul,
gi
antagonice: zveltetea verticals, silueta sprintend, dar gi marea rezistenta. Zgarie-norii modemi, imensele tumuri de televiziune, giganticele coruri antipoluante ale fabricilor trebuiau
gt
trunchiul
sine. $i unul,
si
aceeasi problems: s se mentind pe verticals, rogozul pentru captarea luminii soarelui, iar cosul
www.dacoromanica.ro
40 de minute.
584
www.dacoromanica.ro
brane de acetat de celuloza din poliamide aromatice, care functioneaza ca nite site moleculare. Apa de mare este presata in nite tuburi
microscopici ai acesteia nu pot trece decat moleculele de apa, astfel ca prin aceasta hiperfiltratie osmotica se elimina toate sarurile din apa
marina. Instalatiile de desalinizare introduse in
tatea nazala, eliminand un lichid cu o concentratie de sodiu de cinci on mai mare decat a
sangelui i de 2 3 on mai mare decat a apei
oceanice. Acest lichid se scurge prin orificiile
nazale i atarna de varful ciocului, sub forma
unor picaturi marl, transparente, pe care pasarea
le scutura din timp in timp. Cand o pasare ma-
Comorile oceanului
Se stie ca unele zacaminte geologice
exploatabile formate din saruri de fosfor, fier,
marina, celulele glandei salifere fixeaza instantaneu toate sarurile, astfel ca pasarea consuma o
apa cu desavarire potabild. intrucat criza de
apa dulce pe care o resimt multe state cu clima
deertica ar putea fi in mare masura inlaturata
prin folosirea apei marine, s-a incercat conversiunea ei chimica in apa potabild. Metodele clasice de desalinizare prin evaporare s-au dovedit
a fi neeconomice. De aceea, in ultimii ani, s-au
Nicolae N. Mihail si Rodica A. Giurgea. Aceste proprietati, i mai ales mecanismele de acumulare sunt foarte interesante, deoarece s-a calculat ca apa oceanelor i marilor contine rezerve
14x1016 tone plumb, 5 x 109 tone cupru, 3 x 109
www.dacoromanica.ro
de galopantul ritm de
www.dacoromanica.ro
Ultrasunetele isi gasesc azi o larga intrebuintare industrials. Cu ajutorul for detectam
cele mai mici fisuri sau goluri in structura pieselor turnate in metal. Ele se folosesc in locul bis-
miimi de secunda, de obicei. Scurtimea semnalului constituie tin factor fizic foarte important: doar el poate asigura o inalta precizie
depaseste 0,1 secunde, ecoul reflectat de obstacole situate la mai putin de 17 m este receptat de
urechea animalului in acelasi timp cu sunetul ce
i-a dat nastere. Or, dupd intervalul de timp ce
zoanelor calatori epuizati pentru a le suge sangele. Liliecii care scandeaza (emit scandat) stint
www.dacoromanica.ro
prinde prada. In timpul vanatorii, liliecii-potcoava emit sunete monotone cu durata foarte
nalului schimbandu-se constant, inaltimea sunetului reflectat se modified similar. Oricine Iii da
seama ca un astfel de dispozitiv uureaza mult
reperarea prin ecou.
Comportarea in zbor a liliecilor din ultimele
doua grupe este deosebita. Liliecii comuni tin
urechile imobile, drepte, pe cand liliecii cu nas
de potcoava fac Incontinuu mieari cu capul, iar
urechile vibreaza.
Recordul, in materie de reperaj, it detin insa
liliecii specializati in pescuit, intalniti in America tropicala. Liliacul-pescar zboara aproape de
588
www.dacoromanica.ro
iesind din conul de reperare a radarului. indarj it, chiropterul reia vanatoarea. El nu mai zboara
de data aceasta in linie dreapta, ci se clatina, de
formate dintr-o placa de chitina flexibila si striata, ce acopera o cutie de rezonanta, se gasesc
de o parte si de alta a corpului, in jurul celei de
a treia perechi de picioare. Cand insecta isi contracts si destinde cu iuteala muschii picioarelor,
scapa prada.
589
www.dacoromanica.ro
fundul abisului strigate putemice care se succedau la intervale de o secunda jumatate. S-a
calculat ca fiinte necunoscute emiteau de la
adancimea de circa 3000 m. Dat find ca balenele nu coboara la o asemenea adancime, ca
crabii i crevetii nu pot scoate sunete atat de
putemice, biologii au stabilit ca e vorba de neamuri de peti ce scoteau sunete pentru a sonda
profunzimea- oceanului i a-i detecta relieful.
590
www.dacoromanica.ro
Scorpionul de mare bazaie ca un generator electric. 0 specie de peti de pe coasta chiliana scot
harfA.
mai departate a dus la cresterea in volum a sondelor. Acestea au devenit un fel de pere uriase,
atamate sub carcasele vapoarelor si sub-
exploreaza orizontul.
Cert este insa ca aparatul de hidrolocatie al
componenta de Invatare" prin experienta individuals. Bule le timpanice hipertrofiate ale acestui sobolan permit receptarea de la marl distante
$i adesea simultana a unor stimuli sonori si au o
structura Inca putin studiata care permite
transformarea unor ultrasunete in sunete si separarea semnalelor semnificative de zgomotele
i ultrasunetele parazite.
Recent, bionitii au luat in studiu acest sistem de orientare spatiala cu ajutorul reperelor
omul la ora actuala? Este vorba de sonda acustica, a carei idee a incoltit in mintea fizicienilor
Konstantin Kilovski i Paul Langevin in timpul primului razboi mondial, cand submarinele
germane amenintau vasele aliatilor i coastele
Marii Britanii si Frantei. Sonda acustica emite
un singur sunet de frecvente i energie determinate, al carui ecou Ingaduie sa se aprecieze distanta i directia obstacolului. Sunetul este pro-
591
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
prezerva fauna de dezastrele ecologice ale exterminarilor nerationale si constituie una din
cele mai eficiente cai de a restabili echilibrul
ecologic al populatiilor animale.
Oglinzi reflectorizante
www.dacoromanica.ro
mitere la aceste celule i de prelucrare a informatiilor vizuale. Unii specialiti sunt de parere
tehnicii fotografice
i,
in general, pentru
intra in cam-
vorabile ar fi ele. Acest lucru a permis asigurarea unor transporturi aeriene normale, chiar
cand plafonul norilor impiedica orientarea cu
mijloace clasice.
a lor.
594
www.dacoromanica.ro
F. CASTIGURILE MECANICII
Maini de sapat
sa-si sape o galerie, lima (Lumbricus) ii contracts la maximum musculatura inelard a primului segment cefalic, transformandu-I intr-o surd
ascutita cu care cautd cea mai mica fisurd in
structura solului. Daca acest lucru nu-i reusete,
rdma incepe sa infiga in sol extremitatea anterioard, lovind din interior cu faringele, ce este
actionat prin intermediul unui dispozitiv hidrodinamic. Cresterea presiunii de la 2 la 14 mm
coloand de apA permite aplicarea unei lovituri
cu o fond de 8,5 g. Reusind sa fad o bred in
sol, rdma isi mareste presiunea la extremitatea
anterioard a corpului, care se largeste, concomitent cu orificiul practicat. Repetand de
nenumarate on miscarile descrise, lima dispare
sub ochii nostri.
In fundul marii traiesc insd niste organisme
595
www.dacoromanica.ro
reia cu regularitate metronomica, pans and animalul ajunge la tinta propusa. $i acest dispozitiv
ambulacral ar putea constitui un model pentru
tehnicA.
pina de papadie salts o piatra de cateva kilograme) sau cu care fragedul mugur de ghiocel
impinge primavara opreNtea de frunze uscate
i de gheata gternuta in calea ascensiunii sale
spre lumina. Aceasta forta este provocata de
turgescenta, adica de intarirea celulelor, prin
XIX-lea, se proiectau maini care si imite mersul animalelor i chiar al oamenilor. Cea dintai
se realizeaza in acelai fel cum, in rotile automobilului, camera interioara umpluta cu aer
apasa asupra anvelopei exterioare. Structurile
a sugerat constructiile aerostatice, unde volumul se constituie gratie unei creteri a presiunii
interne, superioari celei din atmosfera exterioard. Intre o jucarie de cauciuc care se umple
cu aer i o plants exists o asernanare izbitoare:
turgescenta asigurd, la tesuturile vegetale, presiunea i rigiditatea, aa cum i aerul asigura
jucariei forma i volumul. and apa lipsqte din
tesuturi, turgescenta atinge un nivel minim i
596
www.dacoromanica.ro
Constructiile aerostatice ii gasesc intrebuintare la teatrele de vara, circuri, silozuri, corturi, garaje, antene. Totui ele se gasesc departe
fantastica for agilitate, cat mai ales de capacitatea de a se plimba pe tavane extrem de netede,
sfidand parca legile atractiei. De aceea, Gecko a
fost poreclita oparla antigravitationala. Sis-
agricole pastreaza in mapele for un proiect, deocamdata nerealizabil, dar care, pus in practice,
ar putea accelera considerabil lucrarile pamantului. Este vorba de un imens asiu in forma de
arc, Intins de la un capat la altul al ogorului. La
zece ani. Unul din cercetatorii care a dat explicatia acestui fenomen aparent neobinuit a fost
savantul roman acad. Eugen Pora. in lucrarea
Am Intdinit animate cu obiceiuri curioase ni se
dezleaga taina acestei uimitoare aderente: Pe
talpa picioarelor for exists un fel de pasla dispusa in dungi ca in frunzele de brad, alcatuita
din 18 25 randuri cu cate circa 2 000 de bas-
sine.
Placi de ventuze
In tarile calde traiete o oparla care s-a aciuat prin casele oamenilor. Mare consumator de
insecte, micul guter culege orice gaze, de la
vabi pans la tantari i mute care se strecoara in
camerele de dormit. De aceea, cu toata repulsia
pe care o produc neamurile ei, aceasta oparla
este primita cu multa simpatie i chiar ocrotita.
Datorita strigatului ei caracteristic de gecgec"
repetat de 3 4 ori, a primit numele tiintific de
Gecko gecko.
oparla gecko.
597
www.dacoromanica.ro
Concluziile acestor studii incep s fie valorificate la proiectarea cAstilor pentru echipamentul de protectia muncii ca si a celor destinate automobilistilor Si motociclistilor.
Nu mai putin surprinzAtoare a fost constatarea ca modelul bionic al corpului ciocanitoarei, adaptat socurilor, este asemAnAtor
uniformelor militare de pe vremuri, cu gulerele
for inalte Si rigide, ca Si armurilor cavalerilor
medievali, cu gatierA si coif de forma specials.
www.dacoromanica.ro
nate. Ele au fost Inlocuite cu ventuzele scarificate. Un mic aparat este aplicat pe piele si, la o
apasare, cateva cutitase fac cite o incizie pe piele, in locul scarificat se alpha o ventuza obisnuita, din sticla, care scoate singe cat se considers
necesar. Incontestabil, modelul" este superior
scarificatorului facut de om. Maxilele lipitorii
nu numai Ca taie mai putin dureros pielea, dar
()data ce animalul s-a saturat si se desprinde,
sangele continua sa siroiasca datorita faptului ca
avantajul urzicii.
MaOnile de calcul
fn ultimii treizeci de ani, masinile electronice au devenit un instrument nelipsit in toate
activitatile omenesti, care, datorita exploziei
informationale de cunostinte si date cer ope-
in generate aparute din vase in case ani, fiecare generatie prezentand in medic o crestere a
vitezei de 10 ori, a memoriei de 20 de on fats de
599
www.dacoromanica.ro
operatii matematice cu un volum si o gams uriask dar si operatii logice, cum ar fi dezlegarea
problemelor de rah, fixarea diagnosticului me-
Sa ne reamintim cateva cunostinte elementare de anatomie. Neuronul celula nervoasa este alcatuit dintr-un corp celular si mai
multe ramificatii, numite dendrite; acestea din
urma servesc ca intrari prin care patrund in corpul celulei impulsurile de excitatie. Ca iesire,
15 miliarde de neutroni.
in transmiterea excitatiei prin fibrele nervoase un rol de seams it joaca sinapsele, adica
locurile de trecere a excitatiei de la o celula la
alta. Sinapsele transmit excitatia de la terminatia axonului unui neuron spre dendritele si
corpul celular al unui alt neuron. Un neuron
www.dacoromanica.ro
declansarea neuronului sub actiunea impulsurilor primite de la alte intrari. Aceste mecanisme, prin finetea si precizia lor, reduc la zero
posibilitatea de eroare (performanta prevazuta
in anul 2050 pentru calculatoarele electronice).
Desigur, studierea procesului de transmitere a
creierul uman, unele concluzii au fost transferate si masinilor electronice, menite sa stocheze
si sa valorifice anumite informatii.
Informatiile care se memoreaza pe tambur,
bands magnetics sau disc magnetic se
deplaseaza continuu printr-un circuit inchis.
Trecerea numerelor este fixata de un contor de
exceptionala, care ar duce aproape de perfectiune masinile electronice" scria, in 1968, bionistul maghiar R. Tarjan.
Noile masini electronice, incepand cu cele
din generatia a treia, folosesc asa-numita memorie analogica a creierului. Omul alege din
601
www.dacoromanica.ro
rizare. Au aparut ma$ini inteligente" perceptfonul, astronul, neuristorul care nu se multumesc sd memoreze programele, ci i sa
invete", fard ajutorul omului, sa inteleaga anumite circumstante neobipuite in care sunt puse
i sd actioneze adecvat, adica corespunzator
acelei situatii, alegand solutia cea mai potrivitd.
Operatorul invata initial ma$ina sa ajunga
singurA la concluziile necesare. La aceasta contribuie existenta legaturii inverse. De la dispozitivele de reactie, semnele legAturii inverse sunt
mdrii se datoresc
i faptului ca barometrele
noastre cu arc sau mercur ne previn asupra furtunii doar cu 10 15 minute inainte, in clipa
cand incepe brusca seal:fere de presiune atmos-
feria.
Barometrul cu anticipatie
Pe uscat, declanprea negteptata a unei furtuni nu ne primejduieVe neaparat viata. Dacd
Oscilatiile valurilor apasd pietricelele, ce transmit impulsul respectiv nervilor. Cand oscilatiile
au depd$it un anumit prag critic, aga-numitul
prag al furtunii (frecventa de 12 Hz), meduza iii
is masuri de aparare, departandu-se de tarm
unde ar putea fi aruncata $i strivita de valuri
scufundandu-se la adancimile care nu cunosc
agitatia de la suprafata marii sau oceanului.
602
www.dacoromanica.ro
fotografii, fume stau mArturie acestei preocupari. S-au pus la punct aparate din ce in ce
calnici.
Chiar i eruptiile vulcanice pot fi prevestite
de animale. Studiind zonele seismice ale lumii,
naturalitii au constatat ca paunii, fazanii i erpii sunt cei mai sensibili in aceasta privinta. Cu
aproape doua saptamini inainte de eruptia vulcanului din Martinica, erpii au inceput sa paraseasca povamiurile vulcanului.
De asemenea, exists insecte apreciate de
localnici ca remarcabile seismografe. Printre
acestea se numara lacustele. Sistemul nervos al
acestora reprezinta un prodigios aparat de inregistrare a vibratiilor, care reactioneaza la infime
variatii de amplitudine, de ordinul unui atom de
hidrogen. La cele mai mici micari ale scoartei,
ele dau semne de nelinite. Plinius povestete a
singurele oracole care au vestit sfaritul oraului
Pompei au fost lacustele, care cu mai multe zile
603
www.dacoromanica.ro
sensomotori.
In 1978, s-a emis o noua teorie, care a fost in
linii largi verificata si prin datele culese inaintea
1977. In atmosferA apar aerosoli incarcati pozitiv, care sunt rAspunzatori de comportamentul
Descoperitorii apci
604
www.dacoromanica.ro
H. BIOENERGETICA iN ATENTIA
BIONICII
noastrA.
produce integrarea CO2 absorbit din aer in substance deja existente in cloroplaste si sinteza
noilor compui organici (glucide, lipide, proteine).
Bioluminiscenta si perspectivele ei
a fost deschisa in 1961 de biochimistii americani William D. Mc. Elory si dr. Howard H.
Seliger, de la Universitatea J. Hopking din Baltimore. Ei au descopent compozitia chimica a
luciferinei i au reusit s-o reproduce sintetic.
Analiza luciferazei a prezentat mult mai
mari dificultati. Ea este o enzima, deci o macro-
605
www.dacoromanica.ro
sangelui se modifica dupa subiecti, sub influenta unor factori diferiti si in special a urfor maladii tipice.
www.dacoromanica.ro
divinizat de egipteni, i pe drept cuvant. Se orienteaza cu atata precizie in mal incat, practic, nu
poate fi prins in plasa. in plus, el captureaza, cu
o rare maiestrie, larvele ascunse in namol.
Primul savant care a incercat de propria lui
comunicarea" electrice, purtatoare de informatii foarte exacte, este cea mai tipica manifestare de comportament. Profesorul Franz
micarii.
607
www.dacoromanica.ro
Observatii recente au scos in evidenta cateva lucruri senzationale in legatura cu pestii elec-
pectarea mineralelor, verificarea pieselor turnate, studierea functionarii cuptoarelor de topitorie. Alaturi de aparatele cu raze X sau ultrasunete, ce permit sondaje fara efractiune" (deci
fara sa stricam structura obiectelor studiate),
aparatele bazate pe defectiunea electromagnetica vor putea Inscrie o paging noun in istoria
tehnicii.
www.dacoromanica.ro
incubatoare.
Masculii sunt neintrecuti caloriferisti", preocupati zi de zi de mentinerea unei temperaturi
constante in termostat. In sezonul umed, pentru
aburilor de apA evaporati prin faguri sa li se condenseze pe aripi in mici picaturi de apd. Intoarse
in stup, ele incep sa bate repede din aripi aseme-
cu temperatura variabild, dar a datorita activitatii in comun, perfect organizatd, aceste mici
homeoterm.
www.dacoromanica.ro
exact informati meseriaii" cuibului de climatul termic care domnete in aceasta parte a constructiei, pentru a ti dace trebuie sa reduce sau
sa intensifice ventilatia? Distantele ce separa pe
instalatori" de camera reginei sunt enorme. Nu
exists lanturi de mesageri care sa transmits tirile. Zoologii n-au descoperit Inca o proprietate
a sistemului nervos al termitelor care sa justifice
existenta unui suprasimt". S-au emis o serie de
ipoteze, deocamdata fare acoperire. Unii
cercetatori presupun ca instalatorii ar fi Inzestrati cu un sistem de previziune a temperaturii
incorporate. Altii cred ca regina ar emite feromoni ce indica temperatura. Dei dispunem azi
de instalatii de climatizare perfectionate, Inzestrate cu termostate automate i cu o aparatura
sensibila de control a compozitiei aerului, totui
Pentru incalzirea corpului sunt indispensabili trei factori: combustibilul, efectorii i termostatul. In privinta determinarii combustibilului i efectorilor, biologia nu a avut probleme
deosebite. Procesul arderii organice era bine lamurit Inca de la inceputul secolului al XX-lea.
Cele mai grele probleme le ridica biotennostat-
610
www.dacoromanica.ro
expulzeze plusul de caldura fie prin vasodilatatia pielii, fie activand glandele sudoripare.
Daca temperatura sangelui este usor sub nor-
611
www.dacoromanica.ro
Descoperirea are o deosebita importanta practice. In anul 1982, acest principiu a fost folosit
pentru imbunatatirea convertizoarelor termice
solare, in felul acesta, lumina captata se transforma in caldura, chiar si atunci cand temperatura exterioara este scazuta.
Naturalistii au fost totdeauna izbiti de acui-
(placa fotografica pentru razele ultraviolete, termometre ultrasensibile pentru razele infrarosii).
S-a stabilit ca once corp cald sau incalzit emite
astfel de raze invizibile. Asadar, soarecele sau
pasarea emit raze infrarosii si rapitorul, inarmat
612
www.dacoromanica.ro
I. ROBOTICA
Cateva generalitati
Primul care avea sa foloseasca cuvantul de
robot" in, sensul de copie mecanica a omului,
actionand automat dupd un program impus de
creatorul lui, va fi cunoscutul scriitor ceh Karel
Capek, in drama sa fantastica, de faima mondiala, R.U.R., jucata pentru prima owl pe scenele
teatrelor in anul 1921.
Dupe 1930, scrie B. Fontaine, se construiesc primii roboti, extrem de rudimentari, ca
urmare a aplicarii unor capitole clasice de fizica, mai ales de mecanica i electricitate. Odata
cu aparitia ciberneticii, masinile robot clasice
au cunoscut o maturizare
electromecanice
spectaculoasa. Au aparut progresiv roboti de
generatie zero, capabili sa realizeze un program
fix, perforat pe band's de hartie sau Inregistrat pe
bands magnetics, de generatia I, care prezinta in
613
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Robotii simtitori"
legume $i fructe.
Telecomunicatiile si transporturile poseda la
invatare a lor.
eroina uneia din piesele lui Capek, fiind IntrebatA de ce robotii au fost inzestrati cu senzatia
de emotii. Fiecare joc de cifre comunicat ordinatorului trezeste in sufletul electronic al lui
Oldos" sentimente diverse: bucurie, manie sau
fried. Cele trei feluri de reactii sunt gradate dupd
un sistem zecimal. Cele mai neplacute situatii
(simulare printr-un joc de cifre) ii creeaza lui
Oldos" o mare fried, exteriorizata prin fuga. In
alte cazuri, robotul se arunca cu manie la atac
sau jubileazd de placere. Totul este comunicat
operatorului printr-un raspuns cifrat. Ridicand
615
www.dacoromanica.ro
vidual.
Robotii mirositori"
Teoria mirosului nu este nici pand azi eluci-
www.dacoromanica.ro
617
www.dacoromanica.ro
scria Igor
aruncat in acele rezervatii" din fundul oceanelor, si-ar deregla printr-o intamplare, datorita
presiunii apei, mecanismul de etanseizare, si ca
in sfarsit, avioanele incarcate cu bombe atomice
J. FIABILITATEA, PROBLEMA
NUMARUL UNU A TEHNICII
MODERNE $1 SOLUTIA BIOLOGICA
A CRESTERII EI
concediate.
Teoria probabilitatilor ne obligA sa fim insa
definitd".
3 decenii, o
www.dacoromanica.ro
siunea unui fir de praf poate devia cea mai perfectionata racheta balistica cu 3 4 km de la
traiectoria stabilita. In astfel de cazuri, spunea
un mare fizician englez, constructorul ar trebui
lant.
Interventia bionicii
care, in momentul preluarii ordinelor, fantasticul sistem de comanda al unei intregi ierarhii de
centri nervosi. Creierul comandantul suprem
coordoneaza Intreg sistemul. Problemele
www.dacoromanica.ro
mani ca in legenda lui Hialmar erau indemnati sa consume inima dumanilor viteji, pentru
a-i spori barbatia.
Astfel de practici terapeutice, larg folosite in
Antichitate, se intalnesc frecvent i azi la popu-
3) MINUNILE FRIGULUI
SI BIOTRANSFERULUI
Biotransferul
Biotransferul, de la mit la tiinta inca din
vechime, omul nutrea credinta ca ar putea fi
calitati apartinand altei fiinte vii, fie prin simplul contact cu aceasta, fie prin mijlocirea tesuturilor, umorilor, respiratiei sau excretiilor.
620
www.dacoromanica.ro
stante androgene sau ginogene se exercita precoce, se poate modifica insqi tipul glandei genitale, realizandu-se astfel o completa inversiune
a sexului, aa cum au obtinut-o Wolf la pasari,
Gallieh la broate, Humphrey la salamandre.
621
www.dacoromanica.ro
in masura in care se va confirma la animalele superioare posibilitatea transferului proprietatilor ereditare pe care Griffith i Avery
Maretia frigului"
Asa se intituleaza volumul de versuri in care
valorosul nostru poet Nichita Stanescu aduce un
elogiu frigului", fauritor de minuni" si datator
www.dacoromanica.ro
aminte*te de scrisoarea din 8 aprilie 1626, expediata prietenului sau, contele de Arundel, cu o zi
and dorim, dintr-un motiv sau altul, sa incetinim evolutia unui organism sau proliferarea
unei culturi microbiene. De asemenea, frigul
vietii?
A fost
623
www.dacoromanica.ro
peratura de
ceea ce am putea numi pulberea vietii". Sperma praf a fost folositd cu succes la insdmantari
artificiale; la fel i praful de sange redevine
sange viu i transfuzabil dupd adaugarea de ser
fiziologic. Acest succes constituie un moment
capital in pasionanta istorie a conservarii vietii.
La ora actuald, liofilizarea, tehnica uscarii la
624
www.dacoromanica.ro
indivizi normali.
ca o candidata la
maternitatea virgins sa fie puss in stare de
625
www.dacoromanica.ro
este la fel de prezenta atat in literatura de fictiune, cat si in preocuparile savantilor din secolul
cate incat nimic n-ar fi mai dificil decat suspendarea actiunii atator organe, fad a sfarama
unul esential."
Luminilor, in secolul dominat de filozofi si incitat de povesti filozofice ale lui Voltaire, uneori
adevarate science-fiction avant la lettre", ca si
626
www.dacoromanica.ro
ca reptilele, incapabile, in formele for gigantice, mai ales, sa face Ltd racirii planetare a
climei.
DacA s-ar fi mentinut o china blandA, nu e
sigur ca mamiferele ar fi ajuns Sa doinine reptilele.
Noi nu suntem doar fii ai soarelui, dar i ai
frigului noteaza cu justete J. Rostand. Noi
pe termen limitat, inima unui oarece, a constatat o considerabila sporire a vigorii i rezistentei acesteia, in comparatie cu inima altui
www.dacoromanica.ro
tuirea, intr-un loc din State le Unite, bine protejat contra radiatiilor, a unor stocuri de
niveluri impresionante, iar accidentele cote dramatice, de asa-numitele banci" de tesuturi vii:
628
www.dacoromanica.ro
629
www.dacoromanica.ro
Singura specie care scapa regulilor biologice este specia noastra. 0 spune cunoscutul
cercetator roman C. Maximilian in pasionanta
sa carte Un genetician priveve lumea. Si de ce
acest lucru? Pentru ca not avem cea mai intins variabilitate genetics. Putem rezista unei
lungi suite de dezastre ecologice. Putem strabate imense spatii inospitaliere pentru a coloniza regiuni mai ospitaliere i putem invinge
adversitatile." Tot C. Maximilian precizeaza:
Am reuit sa ocupam tot Pamantul pentru ca
am dezvoltat o tehnologie mereu mai sofisticata
i mereu mai eficienta. Datorita culturii ne-am
adaptat celor mai variate conditii mezologice
i frigului arctic i caldurii tropicelor. Se poate
spune astfel ca specia Homo Sapiens este mezo-
Admitand
www.dacoromanica.ro
Antoine de Reaumur.
descoperi atatea fapte iesite din comun. VA marturisesc ca niciodata n-as fi indraznit sa introduc
www.dacoromanica.ro
realizat".
vor impinge mai departe, pe o treapta superioard, arta de a crea himere viabile i utile, valorificand din plin catigurile tiintifice ale dar-
winismului
Cert este ca efervescentei creatoare, setei
www.dacoromanica.ro
Emil Zola si-a extras toatd documentatia necesara ca sa scrie, ciclul sau Rougon-Macquart",
unde, dupd cum se stie, ereditatea umana ocupa
un loc atat de important.
Cincisprezece ani dupa aparitia Tratatului
de ereditate naturalii, in modesta grading a unei
1865,
i a
determine aparitia unei mutatii. Reconul reprezinta un segment intragenic format din una sau
633
www.dacoromanica.ro
fiinteze orice granite intre specii care se opun schimbului liber de material genetic."
(L. Gavrila, op. cit.)
Acest domeniu mirabil a fost numit ingine-
leculare.
rie geneticii.
Ingenium geneticum
dictionarului genetic.
Gavrila
in anul 1927 de geneticianul rus I. Karpetcenko care a incrucipt varza (Brassica oleracea, 2n = 18) cu ridichea Raphanus sativus 2n
= 18) i a obtinut un hibrid steril cu 2n = 18, la
634
Ulterior s-a trecut la manipularea cromozomilor, adica la aditia sau substitutia de cro-
www.dacoromanica.ro
obtinut geneticianul japonez Y. Tazima la viermii de matase, obtinand mutante naturale, mai
Dar remarca pe bund dreptate Teofil Cradun in Genetica ,si societatea liniile extrase
din combinatii hibride supraspecifice, dupd pre-
tehnologiilor obisnuite de culture. Visul fabricarii unor specii hibride $i transferul contro-
635
www.dacoromanica.ro
la primitor.
reglarea tensiunii arteriale i a contractiei musculaturii netede). in prezent, in diferite laboratoare din lume se lucreaza la sinteza altor gene.
Anul 1981 a adus o adevarata revolutie in
biologie: darea in folosinta a primelor maini de
calculat structura genelor, ceea ce va permite o
dezvoltare rapids a ingineriei genetice, capabila
sa contribuie la transformarea radicals a vietii
omului. Astfel, intr-o prima etapa opineaza
Eugeniu Niculescu-Mizil se intrevede posi-
virusului respectiv.
Universitatea din Massachusetts SUA, a realizat pentru prima oars sinteza artificiala a unei
gene de drojdie de bere. Ulterior, progresele in
www.dacoromanica.ro
Nobecourt, in Franca.
extra5i 5i inlocuiti cu nucleul unei celule embrionare, recoltata in faza de blastocist; ovulul de
637
www.dacoromanica.ro
sunt frunzele de la care se is epiderma inferioara, prin jupuire sau prin tratament enzimatic
petrochimice (1988
(1985
2010), izolarea
agent inductor.
S-au incercat, prin diferite metode si procedee, hibridari celulare indepartate, intre orez
social sunt multiple: biologia, medicina, agricultura, botanica, zoologia, zootehnia, farmacologia. Ne vom stradui sa prezentam cateva
din cele mai originate si stralucite realizdri ale
638
www.dacoromanica.ro
goethiand a ucenicului-vrajitor.
Visul de our al oricarui agronom este sa produca, prin interactiune, genotipurile plantelor ce
numit Arabidobrassica.
genuri, familii, ordine, increngaturi, specii hibride cu forme i insuiri ieite din comun, adevarate plante ale viitorului. Au trebuit sa treaca
sute de ani pans cand omul a reuit sa infranga
scepticismul popular, exprimat cu umor in atat
de cunoscuta sintagma a neputintei de a realiza
imposibilul: Cand o face plopul mere i rachita micsunele". $i totui, imposibilul a fost realizat. Miciurin, vrajitorul din Kozlov", ne-a dat
marl eficienta metodelor de obtinere a protoplaVilor, de regenerare a lor, de hibridare celulara i de selectie a hibrizilor somatici."
639
www.dacoromanica.ro
himerele animale, intamplatoare i fare descendents, la obtinerea unor specii hibride stabile,
cu calitati superioare.
ie realizarea unui hibrid, care, prin transplantarea bagajului genetic al oii la porc sa
Medicamentul viitorului
Dace pentru combaterea microbilor bacterieni dispunem la ora actuala de arme bine puse
la punct i eficace, in schimb, ne gasim aproape
neputincioi in fata virusurilor.
celulele canceroase.
640
www.dacoromanica.ro
de domesticire", in vederea ameliorarii randamentului si a mecanismelor de reglare a sintezei, toate controlate genetic. Ameliorarea se
realizeaza prin inducerea mutatiilor genice sau
prin transferul, cu ajutorul manipulatiilor genetice, a unor gene straine, corespunzatoare obiec-
a genei care dicteaza fabricarea" interferonului, de catre un colectiv al laboratoarelor farmaceutice din International Chemical Industries"
(Marea Britanie). Gena respective este alcatuita
tivelor.
anul 2001.
toare, din ce in ce mai specializate $i mai productive. Mentionam, printre altele, sinteza bacteriand a unor hormoni fundamentali ca insulina
(hormon al pancreasului), somatostatina (hor-
micron
641
www.dacoromanica.ro
ale carei plasmide reunesc DNA-ul a patru bacterii capabile sa digere diferite tipuri de hidrocarburi (camfor, naftalina, salicilat, octan). Bacteria inventata" se reproduce normal. Introdusa
intr-un mediu cu petrol, ea consuma cu viteza i
lacomie hidrocarburile, reproducandu-se intens.
camdata, aceste gene Nif nu au putut fi transferate direct in celulele plantelor neleguminoase
cultivate: cereale, sfecla, floarea-soarelui, care
sunt total lipsite de nodozitaCi. OperaCiile sunt
extrem de delicate i de complexe, necesitand
inca 2 3 decenii pentru perfecta for punere la
punct. Cand plantele cerealiere vor fi Inzestrate
cu capacitatea fixarii azotului serie un cunoscut genetician geneticii i se vor putea dedica
odele cele mai inspirate i inchina monumentele
cele mai avantate pentru naterea sperantei ca
omenirea va fi scutitd treptat de povara unor
642
www.dacoromanica.ro
de 6
Abia peste douazeci de ani, in 1956, experientele au fost reluate de cercetatorii americani
nitatii.
metode
cat mai potrivite de conservare a for un timp cat
mai indelungat. Dace la infaptuirea primei cerinte n-au fost intampinate greutati, in schimb
gasirea unor tehnici cat mai potrivite de conservare prin frig a dat destula bataie de cap oamenilor de tiinta. Cautarile si cercetarile efectuate
au condus, in final, la perfectionari care au per-
Exists si margini...
643
www.dacoromanica.ro
varat genocid.
In anul 1971, un genetician american a creat
un hibrid intre doua virusuri, un adenovirus ce
provoaca o forma de gripa si virusul SV40, de la
www.dacoromanica.ro
ARGUMENT
Nu fare dreptate, Jean Dorst, in celebra sa
dezordine".
Factorul antropic 5i-a manifestat, din cele
mai vechi timpuri, actiunea asupra echilibrelor
urmeze (s.n.)."
Intelegerea si acceptarea inteleapta a acestui
determinism pe care it evidentia Dorst trebuie
sa stea la temelia atitudinii rationale a omului
fata de lumea vie, de natura in general. Analizand cauzele si masurand proportiile dezastrelor ecologice, trecand la actiuni hotarate pentru limitarea si chiar inlaturarea for definitive,
omul apara nu numai viata planetei, dar si existenta speciei umane, a carei civilizatie tehnica
nu poate constitui un scut invulnerabil in fata
unui cataclism planetar si nici o sursa de consolare a singularizarii si insingurarii ei cosmice.
si
645
www.dacoromanica.ro
L'homme ou la nature: Foarte mult timp omului nici nu-i putea trece prin minte ca ar trebui
A) CONTINUA $1 ACCEI,ERATA
AGRESIUNE A OMULUI
animalelor etc.).
graiului articulat si a autonomiei mainii, capabila sa fabrice, la comenzile unui creier din ce in
ce mai excitat si activ, unelte prelungitoare ale
simturilor si sporitoare ale slabei sale forte fi-
intre mediu $i vietuitoare. Atunci cand un ierbivor se inmulteste peste capacitatea limits a
habitatului sau si it pustieste prin pasunat excesiv scrie J. Dorst populatia respectiva scade
cu repeziciune, ceea ce determine scaderea imediata a presiunii exercitata de ea asupra habita-
aprindeau man focuri in brusa, modificand profund asociatiile vegetale, iar indienii din Ame-
646
www.dacoromanica.ro
de 20
climei.
excesiva a favorizat disparitia unor specii animale cum ar fi ursul pesterilor, leul pesterilor si
leul european, uriasa pasare moa si drontul din
Madagascar, castorii din cursul celor mai multe
rauri europene, camila uriasa a preriilor ame-
ricane.
Evul Mediu
647
www.dacoromanica.ro
unei tot mai numeroase clase asuprite, Oranimea, Inflorirea industriei manufacturiere si a
comertului cereau o exploatare tot mai intensa a
habitatelor naturale.
Fenomenul cel mai caracteristic al acestei
perioade istorice sunt despaduririle executate
Intr -un ritm extrem de rapid pentru a face loc
agriculturii, cresterii animalelor si a satisface
multiplele cerinte ale atelierelor si ale
santierelor navale, deosebit de Infloritoare, pe
vremea cand Bizantul, Genova, Venetia si celelalte orase italiene atinsesera apogeul. Prima
regiune expusa a fost sudul Europei, padurea
mediteraneand facand loc, pe mari suprafete,
garigai (vegetatie de stejar pitic, rozmarin, levantica, euforbii, aparuta in locul stejarilor cu
frunze persistente Quercus ilex) si maquisului, tufisuri de nepatruns formate mai ales din
leguminoase arbustive (Cistus, Ulex), care au
extins in est.
Nu numai agricultura si comertul impuneau
despaduririle, dar ti dezvoltarea micii industrii.
Fabricile de sticla, mineritul, topirea
648
www.dacoromanica.ro
la starpirea totals a brebului, castorului european (Castor fiber) din fauna tariff noastre in
prima jumatate a secolului al XIX-lea, animal
supravietuit spontan, 'Ana in 1620, aceastd specie. Daca ultimul bour a pierit ceva mai tarziu,
aripile deschise, 3 m)
suveranilor polonezi.
Colonialismul modern
649
www.dacoromanica.ro
lizatiei in ce privete folosirea padurilor, paunilor, faunei, florei i apelor. Rapiditatea cu care
s-au desfaurat evenimentele nu are precedent.
din care se mai pastreaza doar circa 30 de exemplare in refugiul de la Arkansas i condorul din
California (Gymnogyps californianus), redus la
pans in 1830. Concomitent, a inceput colonizarea marilor campii din centrul Statelor
Unite, acoperite de savane ierboase (preria),
care au fost destinate culturilor extensive de
grau i porumb, iar bogatele pamanturi ale
www.dacoromanica.ro
un adevarat laborator
natural, unde flora si fauna au evoluat atat de
caracteristic i unde Charles Darwin a conceput
o parte din genialele sale teorii asupra evolutiei,
Insulele Galapagos
1996. $i
lamele (Lama vicunga) huanacul (Lama huanacus), vanate activ pentru a nu face concurentd
vitelor introduse pe platourile Inalte, otariile lui
651
www.dacoromanica.ro
doar 25
(Bibos sauveli), elefantului asiatic i orangutanului. Pasdrile cele mai amenintatoare par a fi
ibisul japonez (Nippona nippon), dropia indiand
(Choriotis nigriceps), vulturul maimutelor din
Filipine (Pithecophaga jefferyi).
Dace in taigaua Asiei de nord, cu exceptia
Insule (T6rishima)
japonez Yamashina
in Bonin. Biologul
(intre 1890 1920), producand uciderea a milioane de exemplare de pasdri i chiar farirea
primejdioasd a unor specii (pdsdrile paradisului
i egretele).
Pierderile marl ale Australiei, i ale tiiritei
in genere, se referd mai ales la marsupiale, ani-
652
www.dacoromanica.ro
curenta cu placentarele, fie carnivore, fie ierbivore, aduse de europeni. Este cazul unor marsupiale carnivore in plin regres, ca diavolul tasmanian (Sarcophilus harrisi) sau lupul marsupial (Thylacinus cynocephalus), sau al unor marsupiale ierbivore, ca sobolanii-canguri
(Bettongia), vanati pentru blana, ca $i cangurii
sau ursuletul Koala.
Dintre pasari (ceva mai putin periclitate),
disparitia cea mai spectaculoasa este a pasarii
lungs de aproape 8 m, descoperita de naturalistul danez Vitus Bering si care, la 27 de ani dupa
descoperire, fusese exterminate de care marinarii si vanatorii rusi, au platit cel mai greu tribut. Lor li se adauga si lutra-de-mare (Enhydra
lutris), ca i ursul alb (Thalassarctos maritimus), amenintati intr-o perioada cu exterminarea totals si salvati ca prin minune prin
masurile de ocrotire din ultima jumatate de
veac.
653
www.dacoromanica.ro
actuale
654
www.dacoromanica.ro
Un fenomen similar s-a petrecut $i in nordestul Chinei, pe vaste terenuri despadurite, care
au dus la erodarea a milioane de mc de pamant.
PanAntul erodat este transportat de Fluviul Galben spre marea Campie de Nord. Aici it depune
de-a lungul cursului sau, formand un rambleu
de peste 150.000 kin'.
Trecand in America de Sud, o situatie similard o prezinta fluviul brazilian Sao Francisco,
lung de 2.880 km. Defrisarea salbatica a padurilor din partea superioara a cursului sau a produs reducerea catastrofala a precipitatiilor. Din
cauza secetei persistente, maretul fluviu a capatat proportiile unui parau. Acest Mississippi al
Brazilei constituie o artera vitals pentru o zone
locuita de 35 de milioane de oameni din statele
federate Minas, Gerais, Pernambuco, Alagoas si
Sergipe. Saracirea apelor a avut ca urmare corn-
stant.
Trecand in Europa, putem aminti de inundatiile din 1955 provocate de Sena, care transporta zilnic, pe sub podurile Parisului, 40 de
hectare de teren arabil din valea superioara a
raului, exploatata fara masura intre anii 1940
1949. In noiembrie 1966, timp de trei zile, o
perturbatie atmosferica neobisnuita a provocat
inundatii catastrofale pe o treime din teritoriul
Italiei, devastand Florenta, cu tezaurele ei de
culture si arta. Fenomenul nu era singular. in
prima jumatate a secolului trecut, peste 130 de
inundatii au devastat numeroase regiuni ale Italiei, deoarece procesul de despadurite a penin-
655
www.dacoromanica.ro
5 ani de
www.dacoromanica.ro
intelepciunea populara, mai degraba decat birocratismul cancelariilor, a gasit remediul potrivit:
inaltarea cowrilor la case".
Insa poluarea, cu aspectele ei dramatice, este
in timpul diferitelor procese industriale sau acumulate sub forma de deeuri (gunoaie, reziduuri, dejectii) ale acestora.
Dei notiunea de poluare este legata strict de
epoca moderns, totui simptome de otravire" a
Ghetarul groenlandez
Ghinea in Apararea naturii
scrie Lucian
aceasta
nepretuita arhiva a omenirii a pastrat, incastrata
(1978)
are. La aceste cauze se adauga, desigur, condamnabila lipsa de grija a marilor proprietari
industriali in goana dupd profituri maxime, imediate, ca i politica de economii a statelor unde
se tinde la rentabilizarea industriei etatizate prin
657
www.dacoromanica.ro
robs nu are efect biodegradant, sporirea intreprinderilor situate in jurul apelor i a numarului
navelor uriae transportoare de petrol, adesea
expuse quarii, in sfarit, sporirea ingrijoratoare
a deeurilor radioactive eliminate in apA, sau
oceanice
du-le i chiar anulandu-le capacitatea de a addposti viata, fie datorita otravirii, fie din cauza
lipsirii for de oxigen. Canalizarea urbana, ce
servete in ultimii 50 de ani atatea orae a caror
sita de oxigen i impregnata cu hidrogen sulfurat. Marea Neagra find o mare adanca, circa
in ultimii 30
658
www.dacoromanica.ro
le imparte in poluari minerale sau in esenta minerale, i poluari organice. Cele minerale sunt
etc.
duzele.
In ultimii 15
pollution", aparuta in 1962, incearca sa sistematizeze principalele tipuri de poluare industrials (fare a include insa poluarea radioactive). El
mor asfixiati.
din hrana omenirii i ceva mai mult din jumatatea oxigenului pe care it respiram. Dintotdeauna, ele au fost rezervorul de depozitare pe scars
large a produselor industriale care se adauga
659
www.dacoromanica.ro
aminti.
pestilor.
devreme sau mai tarziu. Sute de mii si chiar milioane de pasari de apa (garii, petreli, albatrosi,
cand, mari suprafete fund supuse unor tratamente cu lindan pentru combaterea mustei
simulide, vectorul oncocercozei, ce produce
plante.
Pulverizarile cu D.D.T. din avion au provocat in vestul Statelor Unite si al Canadei, in anii
1954 1956, moartea a sute de mii de pastravi
si somni, pesti cu mare valoare economics. Un
lucru similar s-a petrecut in Volta Superioara,
orbirea unui mare numar de localnici, au provocat mai putine pierderi larvelor de multe si mai
multe pestilor, care au pierit in masa, diminuand
660
www.dacoromanica.ro
661
www.dacoromanica.ro
Azotatii din hrana i nitratii din apele potabile suprasaturate cu substante azotoase prove-
fixatoare de azot din sol sau inhibarea simtitoare a activitatii acestora. Regenerarea pe cale
naturals a fertilitatii solului pe care se aplica ingraaminte cu azot in doze mari este astfel anulata, iar productivitatea lui devine,..prin aceasta,
complet dependents de chimizare. In multe state
plantelor i este direct ingerata de animale. Astfel, vacile pascand ierburi contaminate cu substante radioactive, laptele for va prezenta o mare
concentrare a izotopilor radioactivi, in special a
strontiului 90.
Nici aerul n-a scapat de actiunea impurificatoare a omului. Industriile elimina in atmosfera
aer impr4tie plumbul relativ omogen in biosfera i acesta se depune in sol. Ecobiologul
american J.V. Lagerweff, intr-un interesant
gazos), aerul stagneaza deasupra oraelor, permitand formarea unui amestec de ceata cu particule solide aflate in suspensie, cunoscut sub
numele de smog. Inspaimantatorul balaur galben-cenuiu al smogului, pacla sufocanta care
662
www.dacoromanica.ro
geologic lent si previzibil, cat sporirea corelativ5 a cantitalii de oxid de carbon (CO)
rezultat din arderile incomplete, ce constituie o
adevarata otravd pentru animale si oameni. Vehiculele care circula la Paris consemneaza
Lucien Barnier raspandesc 50 de milioane
metri cubi de CO. 0 mie de automobile produc
zilnic 3,2 t de CO si de la 400 800 de livre
vapori de hidrocarburi arse incomplet, precum
$i
notroderivati.
Para lel cu eliberarea de CO, molohul industrial este un mare mancator de oxigen. Un singur automobil consume, la fiecare mie de kilometri parcursi, intreaga cantitate de oxigen care
i-ar fi necesara unui om pentru a teal un an. La
si
15 ore
deasupra pamantului, sub forma unei paturi de 5
de corosiv.
Nu e de mirare ca in Wile unde masinismul
a atins cote inalte, sambata $i duminica marile
www.dacoromanica.ro
20
1939
1940.
Dupd aproape 60 de ani de la aceasta excursie, ceea ce consideram doar un simptom incipient de schimbare a climei si peisajului a
devenit o cumplita realitate: se declansase din
plin procesul de desertificare a sudului tarii sub
efectele tot mai galopante ale poluarii, generata
saharica, seceta incepand sa faca ravagii. Centrul acestui desert este comuna Dabuleni care
are in administrare 3500 de hectare cu nisip fin
ca la tarmul marii.
Dupa prognozele specialistilor, intr-un viitor
nu prea indepartat o bund parte din teritoriul
Romaniei s-ar putea transforma in zone desertice, iar tara noastra ar deveni prima tail europeana situata la nord de paralela 44 care se con-
mic desert".
Dupd 1990, frumoasele intentii si masuri
ecologiste au inceput sa paleasca in fata asaltului globalismului, doctrina agresiva si expan-
664
www.dacoromanica.ro
mediul natural nu are granite i opreliti, nebunia industrials, dementiala cretere mondiala
a productiei spray-urilor cu freon, care, eliberat
in atmosfera, a subtiat sub cota de avarie stratul
protector de ozon, asociate cu atatea alte forme
de degradare a mediului ambiant, au declanpt o
ingrijoratoare cretere a efectului de sera, cu
urgente masuri pentru franarea poluarii ai salvgardarea celor mai expuse specii vegetale Si animale.
Cel mai recent strigat de alarms 1-a dat in
anul 2005 profesorul Tim Dyson de la London
School of Economic" (L. S. E.). El afirma ca
665
www.dacoromanica.ro
pot fi oricand inculcate, a*a cum o demonstreaza dureros politica nesabuita dusa de
guvernele de dupa 1990 in tam noastra, ci de
generalizarea *i intensificarea educatiei ecologice, din ce in ce mai estompata in programele
de invatamant, in propaganda turistica *i in planurile de exploatare economics a inveli*ului
verde *i a subsolului.
polare care a *i Inceput de 10 20 de ani. Consecintele acestui fenomen sunt greu de evaluat.
Speciali*tii sunt siguri ca topirea ghetarilor arctici vor provoca o cre*tere dramatics a nivelului
marilor. Raportul secret al Pentagonului avertizeaza ca o buns parte a Europei va fi inghitita
666
www.dacoromanica.ro
de mit al Bibliei
B) IMPERIOASA NECESITATE A
APARARII LUMII VII
tarie de lege protectiei naturii au fost cele orientale, unde principiile filozofice gi cele religioase
667
www.dacoromanica.ro
0 influents hotaratoare asupra opiniei publice a avut-o lucrarea Man and Nature, publicata in 1864 la Londra de George P. Marsh si
tradusa in toata lumea, lucrare de pionierat care
forestier.
moderns.
Ca un reflex al opiniei publice i al principiilor acestei carti, tot in ace10 an, din initiativa
lui John Muir, is natere in S.U.A. prima rezervatie nationals. Congresul american a cedat
statului California valea raului Yosemite i
Mariposa Grove pentru a infiinta acolo o rezervatie naturals care sa aiba menirea de a proteja pe uria0i lumii vegetale, arborii Sequoia.
668
www.dacoromanica.ro
unor astfel de zone nu exclude anumite amenajari destinate sa le sporeasca puterea de atractie
tiintifica i turistica;
b) rezervatiile naturale integrale sunt teritorii ocrotite absolut, in care omul nu intervine
cu nimic in vederea modificarii echilibrului for
ecologic. Aici este permis doar accesul cercetatorilor;
c) rezervaiiile partiale au ca scop nu protectia ansamblului mediului natural i a componentelor sale, ci a unei categorii bine definite de
plante i animale, uneori i de minerale i soluri.
animatori pe geograful Mihai Haret, ornitologul Licherdopol i silvicultorul P. Antonescu. Abia in 1928 s-a facut pasul decisiv in
speologice, paleontologice;
a obiectivelor
respective, i dusa o munca de educare i popularizare in spiritul ocrotirii naturii.
1995.
lucrarile de sinteza Les derniers refuges (Bruxelles, Elservier, 1956), i, mai ales, The List of
National Parks and Equivalent Reserves, publi-
669
www.dacoromanica.ro
cu
activitatile
conservarea in cele mai bune conditii a habitatelor naturale precum i a faunei i florei
respective.
gics internationala
Fundatia Charles Darwin"
colaborand cu guvernul inclusa in
regimul legislativ national i international.
Asia este destul de bogata in rezervatii i
670
www.dacoromanica.ro
tibetane, of argai, iacul $i asinul salbatic, leopardul zapezii, vulturul auriu, cocosul cu gat negru,
gasca cu cap cafeniu, zvarluga alpina etc.
In rezervatia Changbai-stan (215.110 ha), de
industrializarii extreme.
In fruntea statelor europene se situa pans in
1980 fosta Uniune Sovietica, pe teritoriul careia
se organizasera, pand in acel an, 93 de parcuri
nationale intinse pe o suprafata de peste 6 mili-
671
www.dacoromanica.ro
0 realizare pentru care Italia simte o legitima mandrie este Parcul national al Marelui
Paradis din Alpii Piemontului, care a ingaduit
nate, fauna Inca neistovita. Grecia, vestita pentru flora ei autohtona i pentru unele endemisme
faunistice, a reu0 sa realizeze un frumos parc
national pe muntele Parnas i cateva valoroase
rezervatii in insula Creta i Arhipelagul egeic.
Cooperarea internationals
Desigur, eforturile nationale pentru ocrotirea naturii nu pot fi eficiente fare o larga cooperare intemationala, deoarece exists probleme
ce nu pot fi solutionate in limitele unei tari, cum
ar fi aceea a ocrotirii pasarilor migratoare, ale
caror deplasari anuale nu au frontiere.
cace. In Olanda, de pilda, nu depute de Amsterdam, se afla rezervatiile Frisice i Naadermeer, pe care plantele rare i numeroasele pasari
acvatice le fac celebre.
In Spania exists mai multe parcuri nationale
care ocrotesc florile i animalele rare (in special
caprele ibex spaniole). Nu de mult, a luat fiinta
o vasta i valoroasa rezervatie in marismasurile
Camarga.
sa reglementeze vanatoarea,
www.dacoromanica.ro
B, cuprinzand
ritie a marcat un proces evident, inlaturand pentru moment un pericol planetar, in ultimii 15
20 de ani la orizontul omenirii s-a ivit un nor i
nirii devastarilor din ultimele veacuri i conservarii zestrei biologice a planetei. De ase-
ficata de catre statii automate de control, inaugurate in 1968. Ca urmare, aka cum arata lordul
poluarii mediului ambiant, care devenise ingrijoratoare, initiind o serie de masuri eficiente,
673
www.dacoromanica.ro
90%.
Dezbaterile ample in cadrul acestei Conferinte s-au concretizat intr-o declaratie i intr-o
serie de principii si recomandari adresate tuturor tarilor membre ale Organizatiei Natiunilor
palele industrii poluante, carora li se cer despagubiri. In fata amplorii acestei schimbari de
atitudine, guvernul e silit sa creeze cartierul
general impotriva poluarii" i sa includa, Intre
Unite.
Omul
coordoneze toate actiunile pe plan national pentru salvarea aerului, apei 4i solului japonez. A1A-
aza un sfert de milion de sesizari anual. Deciziile luate sunt obligatorii i foarte ferme: spre
exemplu, agentia a oprit constructia supragene-
674
www.dacoromanica.ro
CONCLUZII
Ce ar trebui sa face omul modern pentru a nu -ci aduce un cal troian in cetate, tincind seama ca
o aceeayi suprafata planetary trebuie sa hriineasca sute de miliarde de oameni (rod al exploziei
demografice, care numai in zece ani ai secolului trecut a dublat aproape populatia globului),
aceeasi apd limpede trebuie NI potoleasth setea furnicarelor umane, acela,s1 aer curat trebuie saasigure oxigenul necesar proceselor metabolice? Fara incloiald ca urialul $i inimaginabilul progres tehnic al secolelor si mileniilor urmatoare va aduce unele solutii pentru salvarea speciei
umane. fwa cel putin la fel de importanta ca yi perfectionarea tehnia a omenirii este $i perfectionarea ei moralci, asupra di reia astazi se zaboveste atilt de putin.
$i in perfectionarea ei morala (la care participd cu catimi egale cultura, arta, teoria valorilor, rea.yezarea la locul potrivit a sentimentelor superioare, dominate $i subordonate in prezent
stringentelor practic-rationale) un rol de seams il va juca si realizarea acelui Homo oecologicus,
acelui om care, renuntand la nemdsuratu-i orgoliu de fiintd superioard, se integreazd cu intelepciune existentei planetare, is parte active si inteligento la procesul de aparare yi reconstruire a
mediului natural, salveazd existenta speciei umane $i a speciilor coexistente cu aceasta, conservand cadrul natural, faro de care antroposfera ar fi o simple iluzie. Supravietuirea noastra ca
specie, cel putin in urmcitoarele secole, va depinde in cea mai mare mdsurd de faptul cum vom
gospoddri planeta, de felul cum vom sti sa apartim, sa respectam ,ci sa ocrotim viata ci natura",
scriam in 1996.
Umanistul francez Albert Schweitzer, laureat al Premiului Nobel pentru pace, precizase, Inca
din 1958, in autobiografia sa, aparutli la Londra, di un om este moral numai atunci cand vial('
este Vaned pentru el, fie ca este a plantelor si a animalelor, fie di este a tovardsilor lui ci cad el
insusi dtiruieste ajutor oricarei vieti care necesita sprijin. Ratiunea se poate Intemeia numai pe
acea etica universald ce cultivd simtul responsabilia tii fats de o sfera mai largo, pentru tot ceea
ce trciieste".
de poluare a planetei este superindustrializarea haoticd, necontrolatii, cu tehnologiile ei consumatoare de energie in proportii nemaiintanite ;lna acum in istoria Plimantului. Exists o limits optima pentru industrializare si depasirea acesteia conduce la retroactiuni ecologice negative sau ecofeedback-uri negative, cu grave repercusiuni asupra calittitii yield umane si a starii
mediului." Romania este una din primele ffiri care au aderat la Conferinta de la Stockholm, promotoarea unei generoase si active politici de pace si colaborare in directia vat-aril cadrului ecologic. Totodatli, ea posedd cea mai complexci si temeinica legislatie a protectiei mediului ambiant. Cadrul legislativ creat in Romcinia scrie N. N. Constantinescu se caracterizeazd prin
faptul ca, independent de prevederile existente in legi speciale privind organizarea industriei,
organizarea ci conducerea agriculturii etc. sau in legile privind apele, padurile, sistematizarea
localitatilor $.a.m.d., a lost elaborate detaliat ,yi adoptatd in anul 1973 o lege complexa consacratcl protectiei mediului inconjurator (Legea nr. 9 din 1973), care reglementeazd unitar si sistemic intreaga activitate pe acest tcirilm. Potrivit articolului 1 al acestei legi, in Romania protectia mediului Inconjurator constituie o problems de interes national. Protectia mediului incon675
www.dacoromanica.ro
jurator este parte integranta, de importantri deosebitii a activitatii generale de dezvoltare economico-sociala a (aril.
0 nouti lege, elaborate in 1995, mentine in linii largi prevederile din 1973, adaugandu-le
masurile impuse de degradarea continua a mediului ambiant ci de ineficientele unor masuri.
676
www.dacoromanica.ro
IV
www.dacoromanica.ro
giei au elucidat o parte din taine, au largit orizontul cunoasterii, au permis elaborarea unor
indreiznete teorii, scenarii si doctrine filosofico-stiintifice si bioetice care au ajutat pe cercetatori si
practicieni sa faca importanti pasi inainte, dar au lasat in urma unele goluri pe care viitoarele generatii de naturalisti au datoria set le umple.
lata de ce ultimul capitol al enciclopediei a fost consacrat ca un indemn pentru cei ce ne vor
continua catorva probleme de granita dificile si pasionante uncle beljbciim Inca" si de a caror
rezolvare va atiirna o nouei si mult mai edificatoare viziune asupra vietii si lumii vii, o reconsiderare a rolului cosmic al unui Om al viitorului.
o eterna disputa
procesului evolutiv sau este el o creatie specials, inzestrata de Creator sa exercite stapanire
asupra intregii creatii. Modelul evolutionist it
www.dacoromanica.ro
toate pot fi
articulata i abstracts.
putea fi considerat drept o limba umana potentials, conditii ce nu sunt adevArate pentru
versals", care este un studiu al naturii capacitatilor intelectuale umane. El incearca sa formuleze conditiile necesare i suficiente pe care
trebuie sa le indeplineasca un sistem pentru a
funda decat cele particulare, care permite elaborarea unei lingvistice matematice care supune
unui studiu abstract clasa sistemelor generative
care indeplinesc conditiile stabilite de gramatica universals. Acest stadiu vizeaza sa elaboreze
proprietatile formale ale oricarei limbi umane
posibile".
680
www.dacoromanica.ro
sanctioneze ambitiile
yt
noilor medii selective, interne si externe, generate de folosirea limbajului, mai ales in perioa-
litatilor genetice.
Parafrazand pe Denis Buican care afirma ca
oricarui limbaj iesit din gandirea simbolica, limbajul, asigurand o presiune a selectiei multipo-
lare care pune si mai mult in valoare comprehensiunea gi inteligenta nu putea sa nu aduca o
contributie esentiala la emergenta speciei
umane. Este vorba, asadar, de o coevolutie si de
noile metode
selective, devenite posibile prin limbaj. Trebuie
de a confrunta ci valida concepfiile despre originea viefii au deplasat atenlia biologilor catre
studierea unor forme de vialit posibilci in sistemul solar 1 chiar in.spagile metagalactice.
681
www.dacoromanica.ro
Ideea temerarci a existentei unei multitudini de lumi populate cu fiinte vii a fost enuntatii pentru
prima oars de Giordano Bruno in lucrarea sa Despre infinitatea Universului 1i despre lumi",
Ideea lui Bruno a fost nu numai condamnatei de biserica si Inchizilie dar yi =lira vreme ignoratei, gleoarece in calea ei se ridica vechea dar foarte durabila teorie antropocentrica, conform
reia Pamemtul este unica plan eta (spuneau astronomic) si planete{ aleasii de Dumnezeu (spuneau
teologii) aptei sa adaposteasca viata si fiinta superioara, aidoma lui Dumnezeu si create de El,
omul, surghiunit pe Terra dupe gonirea lui din Paradis. , G,
Abia in 1938, astronomul suedez E. Holmberg, analizand cu minutiozitate seriile metsuratorilor
ascensiunilor directe ale unor stele ale caror paralaxe au fost determinate cu o deosebita precizie,
a stabilit prezenta unor oscilatii mici Flar certe, cu perioade de 2,5 papa la 3 ani. Aceste oscilatii
pot fi explicate numai prin influenta perturbatoare a unor sateliti cu masa relativ mica. jAcest lucru
presupune ca multe stele sunt inconjurate, asemenea Soarelui nostru, de planete ce se rotesc in jurul
(or: Cercetarile hit Holmberg au dus la constatarea ca. 25% din cele 240 de stele studiate de ,ef au
sateli(i inyizibili din cauza dimensiunilor mici. intre timp s-a descoperit ca si multe alte stele, de
pilda steaua 70 din constelalia Ofiucus ci steaua 61 din constelatia Lebedei au sateliti obscuri, cu
o masa apropiatei de aceea a planetei noastre.
Asadar sistemul nostru solar nu este unit in felul lui. E neindoielnic ca in jurul unor stele se
rotesc planete, multe din ele foarte asemancitoare Pamcintului. H. Spencer-Jones in Viata in alte
lumi" .,vi A. Oparin 41V. Fesenkov, in Viata in Univers" au studiat un vast material faptic referitor la aceastei problems si au ajuns la concluzia ca via /a este reispandita in intregui Univers si ca
numarul total al lumilor in care viala este posibilci este destul de ridicat.
Ca urmare a ini(ierii ci realizeirii primelor zboruri cosmice, a luat nastere in deceniul al case lea a! secolului XX o noua ramura a biologiei, exobiologia sau cosmobiologia,' inenitei sa dea o
c plicatie tulimratoarei tame a prezentei vietii in univers.
.}
Doi din tre reprezentantii ei de mama sunt profesorul rus A. Tihov (intemeietorul astrobotanicu
sau cosmobotanicii) ci cercetatorul american Carl Sagan, creatorul astrofizicii.
influenta strains, deoarece au perioade fixe Ii
imuabile de dezintegrare.
Acesta corespunde momentului in care s-a
constituit globul nostru sub forma unei conden-
de Ch. Darwin
Lazuti pe Pamant dec:it prin schitarea unui scenariu modern al aparitiei vietii pe Terra.
PAmantul s-a format in urmd cu
4.555 000.000 de ani, cifra stability prin
inasuratori cu o precizie de o miime, realizate
prin evaluarea radioactivitAtii celor mai vechi
buclee de atomi pe care acesta le tontine si care
sunt precis cunoscute Ii insensibile la nici o
682
www.dacoromanica.ro
fier
E posibil ca mai tarziu, in prima suta de milioane de ani care au urmat, o a doua atmosfera
primitive compusa in special din vapori de apa
destul de dense pentru a-1 proteja de frigul interplanetar. Drept urmare, Parnantul a putut sa se
lanseze in aventura vietii, deoarece temperatura
lui s-a mentinut intre 0 gi 100 C, conditia de
existents a apei lichide la o presiune normala.
Daca astrofizicienii i astrochimitii au sta-
Apoi globul a inceput s se raceasca. Silicatii au migrat din nou spre suprafata magmei i
au inceput sa se solidifice. Cele mai vechi placi
al
paleontolo-
683
www.dacoromanica.ro
atomilor cuprini Intr -un om de 70 kg, constatand ca, intre cei 10" atomi care il compun,
intalnim 38 de elemente, din care 27 esentiale
(oxigen, carbon, hidrogen, azot, fosfor si potasiu cu prioritate). Dupe opinia acestora 10% din
atomii de hidrogen provin din galaxiile inveci-
Ia
684
www.dacoromanica.ro
ultimele cercetari ale lui Andre Brack dinaintea mileniului treica. aparitia vietii a trecut prin
patru etape succesive:
chimia prebiotica;
2. maina de copiat primitive, cu erorile ei,
care i-a permis sa evolueze prin mutatii, devine
stabile, ajutata de argile sau de foliile proteice.
Este lumea pre-ARN-ului;
3. un acid ribonucleic simplu care este propria sa enzima, ribozima", is natere impreuna
cu functiile sale de informare i de cataliza i ii
inaltimi de peste 5.000 m. Acestea sunt singurele organisme vii care au rezistat i exploziei
bombelor atomice i cu hidrogen, supravietuind
i in interiorul reactoarelor atomice, i in peretii
peterilor intunecate din Nevada unde s-au efectuat explozii nucleare subterane.
Algele verzi-albastre, dupa cercetarile pro-
nostru stramo progenotul", ale carui diversificari au dat natere cam acum 2,3 miliarde de
ani celor trei regnuri de baza: arheobacteriile,
eubacteriile i eucariojii. Mult mai tarziu doua
ramuri ale eubacteriilor, mitocondriile i cloroplastele, traiesc in simbioza cu eucariotele ca sa
conduce, acum 0,7 miliarde de ani, la aparitia
plantelor i animalelor care vor sta la baza lumii
actuale.
Care este momentul decisiv al naterii
www.dacoromanica.ro
Despre acest calendar" original, care condenseaza. existenta Universului, Sagan scrie:
Este deprimant sa constati ca intr-un astfel de
an cosmic, Pamantul nu se condenseaza din
materia interstelara inainte de inceputul lunii
septembrie; dinozaurii apar in ajunul Craciunului; florile pe 28 decembrie, iar femeile i
Cosmos
mici.
In al treilea rand, masa planetei trebuie sa nu
686
www.dacoromanica.ro
hidrogenul trebuie sa se afle in cantitate suficienta pentru a permite acumularea unor mase
mari de ape necesare circulatiei intense, care
putinta.
Este concluzia conferintei de la Green Bank
faimoasa formula: N R fp ne fi fi fc
Dintre aceste stele, circa 80% apartin sistemelor duble sau multiple, iar din restul de
20% stele simple, peste 15% sunt stele masive,
actinice, si prin urmare stele relativ tinere; doar
5% sunt stele suficient de vechi si stabile sub
raportul masei $i a constantei de iluminatie pentru a favoriza aparitia vietii.
Mergand mai departe pe calea deductiilor,
T, ce confine factorii de care depinde posibilitatea stabilirii unor contacte cu alte civilizatii.
N = numarul de civilizatii din Galaxie, contemporane cu a noastra si care ar fi capable sa
stabileasca un contact cu noi;
R = viteza de formare a stelelor din Galaxie, in timpul in care s-a format $i Soarele;
fp = fractiunea din numarul total al stelelor
care au planete;
la nivelul celei mai modeme tehnici informationale, fell suficiente motive de optimism,
sustinute si de o serie de probe. Oare ce dovezi
ne stau la indemana pentru demonstrarea vietii
in Univers?
687
www.dacoromanica.ro
B. MESAJELE AMBASADORILOR
COSMICI
Cometele
XX-lea.
Cea mai accesibile cometa era cometa Halley care a provocat, cu ocazia penultimei sale
apropieri de Terra din 1909, o panics planetara,
dar a carei ultima evolutie spre noi a stimulat
enorm interesul oamenilor de tiinta pregatiti in
mod special s-o intampine.
in.-
688
www.dacoromanica.ro
Ideea ca unele fragmente de stele sunt populate de germeni de viata a fost enuntata pentru prima oars de E. de Montlivault in cartea sa
Conjuncture sur la reunion de la Lune a la
Terre, aparuta in 1821 la Paris. Ulterior, ea a
fost dezvoltata in 1865 de H. Richter si apoi de
M. Wagner, care scrie ca atmosfera corpurilor
ceresti, precum si a diferitelor nebuloase cosmice in rotatie pot fi considerate drept pasta"toare seculare ale formelor de viata, drept plantatii eteme de germeni organici". De aici viata
se faspandeste in intregul Univers sub forma
siderale
Din nefericire, din cauza conditiilor economice si politice tot mai defavorabile dupd
1990 si a slabirii colaborarii intemationale, mai
a meteoritilor.
Meteoritii
Meteoritii, excursionistii lumilor extraterestre, sunt probe geologice care pot fi supuse
unui examen direct pentru descoperirea urmelor
689
www.dacoromanica.ro
acum au vechime de 4,6 miliarde de ani, se presupune ca ei s-au format data cu sistemul nostru planetar i ca, prin urmare, in familia Scarelui exists posibilitati pentru aparitia vietii.
www.dacoromanica.ro
culoarea sangelui a impus astronomilor Antichitatii si Evului Mediu sa-i consacre numele de
Marte, in cinstea zeului razboiului. El a intrat in
Marea atractie pentru planeta Marte si pentru posibila populare cu fiinte s-a intarit enorm
pe parcursul secolului al XIX-lea prin intrarea
in functiune a marilor lunete, cum a fost cea de
la Meudon, cu puternicul sau obiectiv (83 cm),
considerat si azi, dupe un secol si mai bine de la
intrarea in functiune, ca al patrulea in lume ca
marime. De astfel, in octombrie 1986 directorul
Jules Janssen a atras atentia asupra existentei
vietii extraterestre, motivate atat de observatiile
telescopice cat si de progresele importante pe
care le facuse analiza spectrala.
Suprafata lui Marte, spre deosebire de cea
lui Venus, este mult mai accesibile observatiilor
astronomice mai ales in timpul celor mai favorabile opozitii ce au avut loc la fiecare 15 ani,
cand se apropie pans la 34-45 milioane de km
de Pamant Cu ajutorul unor telescoape puternice, ea poate fi apropiata pans la 170.000 km.
Marte se infa'tiseaza ca un glob de doua ori mai
691
www.dacoromanica.ro
absoarbe cu energie;
dace ar exista un ocean clorofilian, acesta
www.dacoromanica.ro
toare acelora din zonele subarctice ale Pamantului sau de pe muntii inalti.
viata extraterestra?
punde reliefului dat de aglomerarile de vegetatie, se explica simplu prin aceea ca vegetatia
este rare, iar partile vegetative ale plantelor
foarte reduse.
Fenologia, ramura a meteorologiei, care se
ocupd cu fenomenele vietii in legatura cu influentele climatice, a venit de asemenea in sprijinul ipotezei lui Tihov. S. N. Stredinski, pomind
de la observatia ca marile de pe emisfera sudica
693
www.dacoromanica.ro
oxigen. Solul martian are urmatoarea compozitie: 20,8% siliciu; 5% aluminiu; 3,8% calciu;
13,5% fier. Deosebirea mai mare fats de solul
terestru consta in proportia diferita a unor elemente. Astfel pe Pamant, aluminiul i siliciul se
scazut. Pe Marte fierul este combinat cu oxi0 noud i superioard etapa in cunoaterea
Viking
laboratoare.
Exploatarea biologica a lui Marte se baza pe
694
www.dacoromanica.ro
vietii.
Dintre vaile fluviale cea mai interesanta este
imaginatiei scriitoricesti.
Peisajul care inconjura landerii sondei Viking" cea mai activa si utila care a explorat in
doi ani martieni de observatii zilnice (patru ani
terestri), suprafata din jur a planetei au relevat
695
www.dacoromanica.ro
periglaciale uscate.
Cat priveste grosimea stratului, el se poate
aprecia in functie de gradientul geotermic care
Uluitor este cazul bacteriilor care se dezvolta la 1500 m sub pamant in bazalturi ac-
696
www.dacoromanica.ro
$i
presa stiintifica. 0
Esecuri si invataminte
astrului explorat.
Camerele stereo, montate pe bratul robot al
inclusiv instrumentarul stiintific. Se vor desfasura panourile solare pentru a capta energia
solard si a actiona bateriile modulului, pe punc-
697
www.dacoromanica.ro
centru de pe Pamant.
Apollo.
Primele prezumtii
Spre deosebire de Marte planeta rece, itsfatata de cercetarile cosmobiologice , Venus,
698
www.dacoromanica.ro
fac aproape imposibil contactul direct cu planeta inchinata zeitei iubirii, cea mult indragita de
astrologi. Planeta furtunilor" da mult de furca
astronomilor, deoarece este invaluita de un strat
dens i opac de nori galbui. Iata de ce atentia
cercetatorilor s-a oprit la studierea atmosferei
de deasupra plafonului de nori.
0 alts ipoteza interesanta pornqte de la faptul ca atmosfera lui Venus confine mult CO2,
azot, vapori de apa i putin oxigen.
Aceasta compozitie chimica a atmosferei a
aceasta, a aratat ca liniile spectrale neidentificate apartin oxigenului neutru i ionizat, concluzie intarita de descoperirile ulterioare, ale
cercetatorilor rui V. K. Prokofiev si N. Petrova.
Astfel s-a putut stabili in 1962 scrie I. M.
apa. N-ar fi exclus ca, alaturi de vegetatia marina, sa existe i o vegetatie terestra asemanatoare oarecum dace tinem seama de conditiile
de sera" ale planetei urigelor criptograme ce
ca
699
www.dacoromanica.ro
deci ca avem de-a face cu o atmosfera irespirabila pentru fapturile terestre si care este in
Cateva generalitati
Jupiter este cel mai mare reprezentat al familiei noastre planetare, cantarind de cloud on
mai mult decat toate celelalte planete la un loc,
inconjurat de formidabile centuri de radiatie,
vesnic acoperit de un strat de nori agitati de furtuni cumplite, centrul unei imitatii de sistem
1951.
www.dacoromanica.ro
hidrogen presat.
Anul 1979 a fost numit pe drept cuvant de
astronomi si de cosmobiologi anul jupiterian,
deoarece minuscula nava automata Voyager 1"
a trecut la o distanta de 300.000 km de planeta
satelitii acesteia.
Fotografiile trimise de Voyager 1", fard a
elucida problemele, au adus date senzationale in
legatura cu aceasta planeta.
In spatele atmosferei gazoase s-au descoperit forme de relief de tipul muntilor, vulcanilor
(grosimea maxima 30 km), compus din fragmente de marimea unui bolovan, provenite fie
direct de pe suprafata planetei, fie din dezintegrarea unui astru natural.
cutremure.
www.dacoromanica.ro
forme de viata.
La fel se petrece si pe satelitul Europa care,
fotografiat de sonda spatiala Galileo" a relevat
&este un ocean. Desi exobiologii nu s-au pronuntat Inca asupra posibilitatii biogenezei jupi-
ideii ca pe Titan ar putea exista conditii favorabile existentei unor forme primitive de viata.
Aceste pretioase si Incurajatoare date trans-
5. TITAN, UN EXCEPTIONAL
LABORATOR PREBIOTIC
incercari de penetrare
diametrul sau de 5140 km atinge aproape jumatate din diametrul Terrei, are o atmosfera cu pre-
viata.
Pioneer
702
www.dacoromanica.ro
mediu de amoniac, care sa conduce la o pseudobiochimie in care s-ar forma totusi purinele, pirimidinele si eventual pseudo-polipeptidele?"
dispozitiv special numit Cassini, se va da drumul sondei spre Titan, pentru a obtine informatiile in care oamenii de stiinta i i pun marl
sperante.
Large Array (VLA) din Noul Mexic, bioastronomul D.O. Muehiman a observat reflexivitati deosebite care ar putea corespunde unor
zone oceanice sau continentale.
In urma experientelor recente de simulare a
atmosferei de pe Titan, savantul Carl Sagan,
director al Laboratorului de studii planetare al
Universitatii Cornell (S.U.A.) a identificat in
produsele gazoase 59 de componenti dintre care
27 de nitrili, apoi poliene, hidrocarburi aroma-
703
www.dacoromanica.ro
Planeta 2003
D. PREVIZIUNI
Ipoteze privind zone locuibile in Univers
www.dacoromanica.ro
stele, iar in universul observabil, pans la orizontul cosmologic aflat la cincisprezece miliarde de
ani-lumina, exists o suta de miliarde de galaxii.
Din cele 1021 de stele pe care acestea le contin,
10% sunt asemanatoare cu Soarele. Mai mult de
atat, Pamantul nu exists decat de patru miliarde
i jumatate de ani, in timp ce Universul a debutat cu Big Bang acum cincisprezece miliarde de
ani. Nu este exclus ca pe multe din ele viata sa
se gaseasca la un stadiu mult mai avansat fate de
planeta noastra cu forme inteligente si cu un
stadiu de civilizatie cu mult mai avansat decat
cel existent in prezent pe Terra.
Cum am putea descoperi aceste civilizatii $i
sa comunicam intersideral cu ele?
Aceste ganduri ii framantau pe foarte tanarul
savant american Frank Drake, caruia ii
deceniului apte al veacului trecut ca ar fi posibil sa se comunice de-a lungul spatiilor interste-
705
www.dacoromanica.ro
epocala intamplare. Revelatia adevartilui, dezamagitoare pentru el, a avut loc o lung mai tarziu:
semnalul provenea de la avioanele stratosferice,
Mijesc sperante!
avansate;
www.dacoromanica.ro
momentul fazei finale a bombardamentului primordial? Vom reui sa giram oare in mod con-
toare.
Orice organism viu sufera o dubla determinare: aceea a conditiei sale terestre (factorii proximi
ai mediului fzzic 1 biologic in care 1,ci desfa,coara existenta) ,si aceea a conditiei sale cosmice (fac-
torii indepartati, care it influenteaza de la distantel, sau factorii apropiati, propriile emanatii
noesice care intr-un fel on altul it ajuta sa devina o prezenta" universalii capabila sa comunice
cu diverse forme de energie $i sa primeascii de la acestea informa(ii incorporabile in metabolism
,ci in codul genetic).
.Stim ca activitatile vietii sunt guvernate de cea de a doua lege a termodinamiciL Ea stipuleazci
mice obipuite.
Acesta este secretul vietii. Astfel, putem afirma ca exists o comunicare continua nu numai intre
creaturile vii fi mediul for inconjurator, dar intre toate fiintele care traiesc impreuna. 0 complexci
retea de interreacfii leaga intreaga viata intr-un singur sistem independent. Fiecare parte se gaseve
legato de toate celelalte ci toll impreuna ne impliccim in ansamblu, ca parte constitutive a Cosmosului. Cosmosul este un adevarat infern de zgomote confuze. Acolo, totul e supus unui bombardament constant de unde electromagnetice fi sonore discordante. Impotriva acestui tumult, viata se
aparii folosind organe senzoriale comparabile unor fante strcimte, care nu lass sa patrunda deceit
un evantai foarte limitat de frecvente. Ccind acestea sunt prea puternice, intro in functiune barierele
suplimentare ale unui sistem nervos care filtreath energia absorbita ,O o separei in informatie
utilii", ,Fi in zgomote fed interes".
Fiintele poseda aptitudinea de a se concentra asupra unor stimuli, neglijand pe ceilalti, tricind,
deci, in mod automat, reflex, haosul inconjura tor .i alegcind acele elemente regulate, ascunse in
dezordinea predominanta. Selectioniind informatiile, organismele vii le supun unui program special
707
www.dacoromanica.ro
menit sa le asigure cele mai bune ,canse de supraviefuire ci le ordoneaza astfel Inc& sa devina, la
randul tor, o sursli de materie prima .yi de informatie pentru o alto creature vie in ecosistem. Organismele actioneaza la fel ca un ordinator lata de ce nu trebuie sa pars surprinzator ea dezvoltarea
influenta nemijlocita asupra desfaprarii tuturor proceselor care au loc in sistemele vii de pe
Piimant.
de dou5 mari adevaruri: mai intai ca cea mai mare putere a noastra rezia in unitatea cu
Supranatura care ne inconjoara ,vi apoi ca aceastii unitate ar putea sa ne dea elanul de care avem
nevoie sa transcendem sistemul".
708
www.dacoromanica.ro
grec
Aristotel care semnala ca ovarele aricilor-demare sunt mai man pe lurid plink on de filozoful roman Cicero care constata ca stridiile i
molutele cresc i descresc in raport cu fazele
Lunii. Istoricul grec Plutarh relata ca trandafi-
peratura e constants i mareele prezente, efemera Povilla adusta apare doar in perioada de
lumina (trecerea de la zi la cea de noapte) produsa intr-o anumita perioada a anului (rusaliile)
luna plina.
709
www.dacoromanica.ro
India, nivelul lacului Victoria, grosimea cercurilor de crestere a copacilor, cantitatea iceber-
www.dacoromanica.ro
tru.
Hemoptiziile tuberculoilor sunt mai puternice in perioadele de maximum solar, iar incidenta cazurilor de tromboze, infarcte miocardice i alte accidente circulatorii sporete i ea
considerabil.
Sistemul nervos, alaturi de cel circulator,
apogeelor petelor solare, in timp ce conservatorii nu au fost alei decat in anii mai linititi.
Oameni de tiinta din diferite colturi ale lumii
pun in legatura aparitia i evolutia exploziva a
SIDA ca i uluitoarele evenimente politice care
zguduie de cativa ani Europa, dar i alte colturi
ale lumii, cu putemica activitate solara, avand
un punct culminant in anii 1988 1990, i care
du-
711
www.dacoromanica.ro
ipoteza ca spectrul solar prin cele sapte componente ale sale se coreleaza cu cele sapte
foga vitals. Cam tot in acest timp filozofia orientala si practica yoghina puneau in relatie principiile contrare yang i yin cu cele doua culori
opuse ale spectrului, rosul care stimuleaza energia vitals, deci corespunde principiului yang, si
violetul care calmeaza bioenergia, corespun-
para. la 400 m.
In ultimii treizeci de ani s-au facut pasi maxi
evlavie, violetul uniform al vesmantului cardinalilor sporea maretia rece a acestora. Pena si
vestitul albastru de Voronet (obtinut probabil,
calmant psihic.
712
www.dacoromanica.ro
matie care se adreseaza pe o cale ce scapa perceptiei contiente sistemului energetic subtil,
acesta valorificand informatiile in complicatul
proces de dirijare i coordonare a functiondrii
diferitelor organe i ansamblului organismului.
Mentionam aici lucrarile de un interes tiintific special efectuate de dr. John Ott, direc-
de o li-
depresor cardiac
monald. Experientele lui Ott demonstreaza, astfel, Ca intregul mediu ambiant (culorile, lumina
naturals i artificiala) afecteaza viul, afecteaza
comportamentul i sanatatea fizica i mentala a
oamenilor. incurajati de aceste experiente, am
putea nu peste multa vreme sa primim raspuns
clar la unele probleme inca nelamurite cum ar fi
efectele biologice ale luminii fluorescente, consecintele organice ale zabovirii tot mai indelun-
simpatic, albastrul un
diaforetic, un tonic general, un antalgic i antiiritant, galbenul un stimulator motor, un stimulator al asimilatiei, al digestiei i al tonusului
nervos .a.m.d. Cromoterapeutica, la ora actuala, capata o tot mai mare extindere, testul cro-
treptat.
www.dacoromanica.ro
Patti.
(numerotate de la I-XII)
numarul
sunt de marimi
inegale.
asupra lui, amprenta care, la fel codului genetic, il insotete toata viata i contine incifrat
destinul sau.
Dacd planetele sunt intr-o vizibila i continua miFare in raport cu Pamantul, in schimb
pozitia planetelor pe acel cerc i casele astrologice, constituie astrograma, numita i harts de
natere sau tema natala.
www.dacoromanica.ro
amprenta digitala.
dominante;
etape:
715
www.dacoromanica.ro
scrie
Colin Wilson (Misteries, London, 1978) ener-
a prezice talentele
capacitatile omului,
716
www.dacoromanica.ro
Paris.
ai
nordica, luna cu cea mai mare pondere a navterilor este iunie ai ca zilele sunt mai lungi in iulie
ca in oricare alts luna. Se vtie, de asemenea, ca
astrale.
www.dacoromanica.ro
departamente
ale Parisului,
reunind infor-
lame de ras uzate, dupa un timp ele se ascut singure, putand fi folosite cu succes. Spre bucuria
curioilor, faptul mentionat mai sus, fail a ruina
4. REZONANTA COSMICA
SI CONSECINTELE EI TERESTRE
www.dacoromanica.ro
un fel de coif de Care cei care practice meditatia, intrucat aceasta forma favorizeaza asigurarea pe creier a unui camp bioelectric dominat
de undele alfa, deci genereaza o stare alfa, necesara linistirii interioare si introspectiei. In unele
719
www.dacoromanica.ro
blocului motor.
Cimatica si semnificatiile ei
www.dacoromanica.ro
festare.
motive recognoscibile. Suprapuse haosului cosmic scrie L. Watson exists ritmuri si armonii
comandand cele mai neinsemnate aspecte ale
vietii pe Pamant cu ajutorul unei comunicari de
energie, realizata prin forma obiectelor terestre
si rezonanta for in acord cu temele cosmice."
tura in spatiu,
ci
5. MECANICA CEREASCA
SI RITMURILE VITALE
clurilor existentelor.
721
www.dacoromanica.ro
putem da unor indeletniciri milenare de procurare naturals a hranei (pescuitul, vanatul) i efi-
ilor.
722
www.dacoromanica.ro
acelea privind dereglarile bioritmului in schimburile de noapte sau atunci cand, calatorind",
schimbam fusul orar si rasturnam raportul activitate-somn. Societatea de biologie din Mont-
Bioritmul
raspuns at vietii
persists si dupe disparitia cauzei care le-a generat. Un exemplu de proces ritmic ieste migratia
pasarilor determinate de modificarile de clime;
723
www.dacoromanica.ro
de miscarea de rotatie
Pamantului.
respectiv de revolutie a
faunei terestre.
Un ritm circadian spectaculos it vom intalni
In linii largi, se intelege prin bioritm desfasurarea in timp a unui proces sau fenomen
biologic care se repeta in insusirile sale cantitative si calitative, la intervale de timp aproximativ egale.
Definite astfel, bioritmurile se impart dupa
criteriul duratei in:
a) bioritmuri cu microintervale cum ar fi, de
exemplu, ritmul cardiac, ritmul respirator etc.;
ca astrelor sunt cele circadiene. Dace bioritmurile lunare sunt influentate de Luna, cele
anuale si mai ales cele zilnice sunt conditionate
and scadea lumina exterioard din laborator. Aceasta experienta a biologului german R. Pohl,
efectuata in 1948, a fost edificatoare, dovedind
ca Euglena, deli fiinta unicelulard, urmeaza un
ritm circadian precis.
Ritmurile circadiene exists la cele mai simple organisme unicelulare fare hormoni si fare
724
www.dacoromanica.ro
sistem nervos specializat. La formele pluricelulare mai complexe, ele asculta de scheme mai
teme de o mare sensibilitate care permit organismului sa raspunda celor mai fine variatii
ale mediului inconjurator.
6. UNITATEA COSMICA
SI MODELE EXISTENTE
Legi i numere misterioase ale campurilor de sinteza
In anul 1596, astronomul german Johannes
Kepler (1571 1630) si -a publicat lucrarea inti-
www.dacoromanica.ro
numerale, care afirma ca. prin numere se carmuiete lumea" punea pret pe cifra 7 i chiar
inventase un instrument muzical cu 7 corzi,
pentru a fi de acord cu armoniile din natura,
datorita acestui numar mistic.
respective".
726
www.dacoromanica.ro
forma i energie in cadrul unor modele" informationale, care, indiferent de locul i timpul
atinge stadiul superior cand, actionand prin corpul fizic $i folosind liberul-arbitru opteaza pentru Adevar, Bine i Frumos. Misiunea cosmica a
cuprinde apte planuri: fizic, eteric, astral, mental intelectiv, mental superior, cauzal i absolutul situat deasupra fiintei umane.
constitutive:
1) Corpul fizic (materia) caracterizand renul
mineral; 2) corpul energetic (viata), caracterizand viul (plants, animal, om); 3) corpul astral
(sufletul) sinonim senzatiei; 4) eul (individualitatea) sinonim cu spiritul i caracterizand omul;
spirit.
Varianta cretind cuprinde cloud lumi: lumea
Existenta a trei inveliuri numite in terminologia yoghind corp fizic, corp eteric, corp
astral" este afirmata in Noul Testament. Omul a
fost creat dupd chipul i asernanarea lui Dumnezeu". Dacd ne gandim la infatiprea lui Dumnezeu in unitatea treimei celei de-o fiintd" vom
regasi acest plan unic de organizare i in structura omului in duh, suflet si trup".
Printre modelele stiintifice, destul de apropiate de viziunea yoghiand, amintim pe acela al
si
727
www.dacoromanica.ro
ultimo realitate sau numai la realitatea inconjuratoare". El a conceput un nou model ontologic inelul lumii materiale", care-i propune sa
fundamenteze, prin cunoatere tiintifica, conceptul de Unitate cosmica ce fusese obtinut de
antici pe cale intuitive. Mijlocul de integrare in
aceasta unitate cosmica este ortoexistenfa, existenta profunda in raport cu care un univers, cum
este i universul nostru, are doua legaturi: una
de plecare din ortoexistenta, alta de intoarcere,
de unde denumirea de inel intre realitatea profunda i realitatea inconjuratoare, in ortoexistenta trebuie sa admitem procese fizice cu totul
deosebite fats de lumea fizica cuantica qi fata de
Progresele destul de lente Acute in anumite domenii paraViinfifice, metaviintifice si interviinfifice se datoreaza incapacitafii noastre de a obiectiviza yi materializa fenomenul intuit, in primul
rand, din cauza lipsei unui echipament yllinfific ci unei aparaturi tehnice adecvate. Noi yi astazi
folosim, de pilda, o aparaturci mai degrabil capabila sa ne ofere date asupra unor fenomene strict
fizice, pentru determinarea yi masurarea unor fenomene biologice, care au un malt grad de complexitate. De aid aspectul contestabil al unor rezultate, ironlile on strigatele de indignare ale unor
savanfi strict pozitiviVi. Progresul aparaturii tehnice mai ales al celei electronice de mare finefe
va antrena un progres echivalent in decelarea si explicarea manifestarilor Inca misterioase ale
vigil.
Gunther Emde in lucrarea Fenomenele paranormale: fundamentele unei teorii deschise transcendentei (1986) sustine, la rcindul sau, ca nereproductivitatea experientelor parapsihologice nu
poate fi luata ca un argument care ar combate existenfa fenomenelor psi. Faptul ca nu sunt sufficient de bine cunoscute cauzele declan.yatoare ale acestor fenomene nici mecanismele for in time
de producere nu inseamna implicit ca acestea nu ar exista. Natura cu totul diferita calitativ a
fenomenelor parapsihologice face ca metodele uzuale ale fizicii clasice sa fie inoperabile sau sa
ofere in unele cazuri doar echivalenfe sau analogii".
Inca de acum 25 de ani, J. B. Rhine contura o viziune optimists privitor la avantul ytiinfelor
legate de paranaturci pe care le numeyte exoterice", invocand urmatoarele argumente:
1) interesul enorm yi real al unui public din ce in ce mat numeros;
2) creyterea treptata a numarului de specialiyti intr-o serie de fari ale lumii (fenomen semnalat
ceva mai tarziu fi de Mc. Connel), ceea ce impune infiintarea unei universitati internationale (ea
a fost, de altfel, proiectata in 1974, la Manternach-Luxemburg);
728
www.dacoromanica.ro
3) deyi cercetarea demareath greu $i progreseaza foarte lent, datele experimentale Incep sa aiba
sens.
www.dacoromanica.ro
conytientul speciei prin mijlocirea proceselor de tip telepatic, ar putea regla posibilitatea de
supravietuire a indivizilor in raport cu constitutia ereditara $i planul subconvient" (blueprint) al
speciei. Dupil Stanfortfenomenele psi ne-ar ajuta nu numai sa scrutcim mai rapid $i eficient me-
diul ambiant, dar chiar sci influenfam colectivitatea in care traim, deoarece, telepatia nu se
mcirgineve la o privire exploratoare, ci $i la influentarea comportamentului unui individ sau chiar
al unei mase percipiente". Ehrenwald vorbeyte, de asemenea, de o comutare existentialli" (existential shift), deci de o trecere de la nivelul de adaptare propriu stilrii normale de veghe la un alt
nivel, propriu somnului, viselor, meditatiilor initiatice $i starilor psi, declanyate, uneori, de o situatie de crizii. Comutarea reorganizeazci, profund sau globe, adaptarile psihologice yi fiziologice,
ceea ce explicci de ce fenomenele psi considerate drept paranormale se intrilnesc exceptional.
J. Beloff crede a sacrificiul potentialitatilor paranormale (mult mai importante dealt s-ar
crede) a fost pretul pia tit de inteligenta pentru a se uni cu natura fizicci. Exprimarea paranormalului ar fl, ca atare, expresia unui dezechilibru momentan al fortelor care regleaza viata normala
obi$nuitli."
Scciderea frecventei fenomenelor psi este in functie de sporirea gradului de civilizatie ,yi cultura
al omenirii, ceea ce explica scaderea proportional(' la omul evoluat al starilor de criza, de spaima,
de incertitudine, atcit de frecvente ins(' la animale, la uncle specii de plante (al caror sistem comunicational e Inca practic necunoscut) $i la populatiile actuale prelogice, (primitive) ca yi in stadiile initiate din istoria omenirii ea nd omul lipsit de scutul protector al culturii yi civilizatiei era
cu mult mai expus agresiunilor naturale $i mult mai apt de a cornunica cu fortele oculte"ale
Universului.
gerea din ce in ce mai insistent(' (cu preccidere de catre naturile sensibile $i labile) la practici
menite sci ne punci in legaturci cu Supranatura.
730
www.dacoromanica.ro
carciri luminoase. Studiind aceastA stranie proprietate a chihlimbarului numit de greci elekton" Thales din Milet o explica prin existenta
unui foc eteric" eliberat de energia soarelui, pe
care it numeste electricitate.
731
www.dacoromanica.ro
be
form teoriei marelui biolog maghiar SzentGyorgyi, laureat al Premiului Nobel, frunza
poate fi
gi
732
www.dacoromanica.ro
Prezenta canalelor de ionizare exprima existenta unor zone de minima rezistenta electrica
metodei.
Procedeul Kirlian, electronografia sau efectul Korona, cum mai e numita fotografia, inventatorului rus, deschide porti not de cunoatere in
universul biocomunicarii.
Cercetarile de bioelectricitate
fenomene de aura".
Despre aura" se amintea i in Antichitate!
Nimbul auriu ce inconjoara capetele sfintilor, a
profetilor, a conducatorilor de religii, amintit in
scrieri i reprezentat in icoane on statui, n-ar fi
altceva decat stralucirea celei mai inalte spiritualitati. Folclorul popoarelor amintete de
ionizare in spatiul dielectric in care se afla senzorul de lumina la limita de separatie a mediului electric biologic cu mediul electric extem.
733
www.dacoromanica.ro
la" si reprezinta planeta Venus. Violetul corespunde cu nota si" si e pus sub protectia Lunii.
Se poate mentiona si Incercarea de explicare
www.dacoromanica.ro
impedanta electricd foarte mici emit predominant in rosu, in timp ce descarcarea prin
impedante cu valori ridicate emite in tonalitati
de albastru.
Emisiunea de lumina depinde de partea ani-
intens.
735
www.dacoromanica.ro
tru organism, cunoscutul biolog rus M. Gurvici, ca si alti cercetatori din scoala sa, le subliniaza rolul de a asigura stabilitatea structurii
Inteligenta materiel).
Gaikin si Kirlian au construit un aparat electronic pentru detectarea acestor puncte, numit
tobiscop i prezentat la Expo '67, din Montreal.
Acest aparat este folosit azi de serviciile spitalicesti de acupuncture din multe tari.
Toate aceste succese au determinat pe unii
scrie
2. UNDELE CEREBRALE NE
INTEGREAZA IN COSMOS?
ciclii pe
736
www.dacoromanica.ro
22 cicluri pe
sa descifreze unele aspecte speciale i definitorii ale anumitor ritmuri cerebrale care pare-se
ca joaca un rol extraordinar in sistemul nostru
relational, ele punandu-ne in legatura cu fortele
cosmice i in functie de sincronizarile sau
probleme legate de ritmologia activitate cerebrale, un rol de seams 1-au jucat cercetarile
savantului rus L. L. Vasiliev bazate pe explorari
EEG i pleismografice (Inregistrarea circulatiei
periferice i variatiilor pulsului). Masuratorile
efectuate cu un aparat de calcul imprumutat
dupa sugestia fiziologului G A. Sergheev din
i
analizei
teoria proceselor aleatorii
functionale au aratat ca densitatea informatiflor
mult mai activ, fapt demonstrat prin zgomotele" electrice percepute de detectori in nodul
Electrobiounde cosmice
737
www.dacoromanica.ro
emitatoare de astfel de muzica. Acelegi simptome le acuza in prezent sute de mii de oameni
care abuzeaza de telefoanele mobile, pentru
care s-au creat in State le Unite clinici speciale,
ca i pentru copiii si elevii prea indragostiti de
televizor.
De ritmuri asemanatoare cu cele cerebrale se
738
www.dacoromanica.ro
ai
si
anxietate pe care multi oameni le traiesc in anumite locuri de pe suprafata Pamantului. Astfel,
braid.
dureri intense sunt vremelnic blocate, permitand infigerea unor cuie in maini si in
picioare, a unor ace in obraz si in limbs, fare
www.dacoromanica.ro
740
www.dacoromanica.ro
justified. Cu atat mai remarcabila este performanta unui organism, capabil sa urce temperatura intr-atat, incat sa incilzeasca aerul din jur
i sa produca topirea zapezii si a ghetii, eliminand prin piele o mare cantitate de caldura. La
expunandu-1 la arsuri.
Cazurile amintite vin in sprijinul ipotezei ca
poate fi cauza unor evenimente petrecute la distanta i intra in dinamica multor fenomene paranormale".
www.dacoromanica.ro
742
www.dacoromanica.ro
William Tiller, profesor de fizica la Universitatea Stanford, preluand experientele lui Burr,
considers ca biocampul ar putea fi un camp
pentru organizarea materiei vii. Urmarind in
vivo (deci pe viu) rasadurile cu grau, Williams
Emboden, profesor de biologie la Universitatea
au tendinta s
1974,
rienta simply i spectaculoasa pentru a demonstra ca unele animale pot genera un curent i un
camp electronic la fel ca un dinam. A introdus o
salamandra Intr -un lichid electrolitic, obtinand
vii.
vanometru dovada indiscutabila ca leneul animal produce propriul sau curent electric. Incura-
1-a
743
www.dacoromanica.ro
al sistemelor biologice de la
cele simple 'Ana la cele mai complexe. Viata
reprezinta o ordine intr-un univers entropic.
sa-i spunem aka
nosticul de certitudine
$i
Limbajul bioenergetic
In BIOS (vol. II) precizam ca in nature se
prefigureaza doua mari tipuri de limbaj: a) un
prelimbaj sau limbaj universal care se transmite
nemediat prin intermediul biocampurilor gene-
744
www.dacoromanica.ro
receptioneaza emisiunile sonore ce li se administreaza (vezi experientele din India ale cer-
sunetele melodioase prin accelerarea metabolismului i creterea mult mai rapids, iar la muzica zgomotoasa de tip rock prin inhibare i chiar
ofilire. Se citeaza numeroase cazuri de
allelopatie manifestata prin compatibilitate sau
incompatibilitate de convietuire intre plante in
gia solara i puse in evidenta atat la organismele vegetale, cat i la cele animale de
colaborarii dintre lumea vegetala i cea animals, cu tot cortegiul de adaptari i acomodari
prin intermediul capacitatii de comunicare intre
sistemele specifice de informare ale celor cloud
745
www.dacoromanica.ro
medicale
ral. Materialele organice cu proprietati izolatoare absorb radiatia organics, in timp ce me-
obiectul fizic
746
www.dacoromanica.ro
Aceasta inventie a fost prilejuita de descoperirea unui aliaj care, turnat intr-o forma particulars, capata proprietati stranii. Manevrat, el acu-
infinite".
in 1975, guvemul cehoslovac a desemnat pe
fiziologul Zdenek Rejdak ca sa verifice exacti-
747
www.dacoromanica.ro
meridiane principale (numar egal cu lunile anului i semnele zodiacale) asupra carora se aplica
reflexologia, acupunctura i alte tehnici inrudite
www.dacoromanica.ro
la St. Jean de Braye, leagd de numele alchimistului medieval Paracelsus prima mentionare a
yoga. Constiinta individuals, vehiculata de energia Kundalini, se uneste astfel cu cea cosmica,
facilitand comunicarea ai integrarea universals.
4. TELEPATIA 0 MODALITATE
A BIOCOMUNICARII
Deflnirea termenului
749
www.dacoromanica.ro
gen de fenomene telepatice, un fel de translocape energetics lard mediator. Am putea aminti
in aceastA ordine de jdei efectul citopatic in
oglinda", descoperit de V. Kazancev, prin care
s-a demonstrat ca celulele bolnave induc pe cele
sanatoase de la distanta, numai pe cale radiative
750
www.dacoromanica.ro
Bucureti.
ornamentals
Dracaena
massangeana
reactioneaza prompt la intentia cuiva de a se
apropia cu o bricheta aprinsa de frunza ei i
identifica cu precizie pe acel experimentator
www.dacoromanica.ro
xandrescu i medicul Eugenia Grosu au realizat, in 1981, un remarcabil film pentru televiziune: Dincolo de tacerea plantelor, care prezintd secvente ale biocomunicarii telepatice dintre om i plante.
Cercetatorul american Alister Hardy considera ca fenomenele telepatice joaca pe treptele
zoologice inferioare omului un rol de seams in
viata i comportamentul de grup al animalelor
sociale (albine, furnici, lacuste, antilope etc.).
De asemenea stabilirea raportului de dominaresupunere in cadrul unei anumite colectivitati
prin aa-numitul peck-order nu poate fi explicat
decat prin comunicarea telepatica a calitatii de
752
www.dacoromanica.ro
nicarii intraspecifice prin dublarea si autocontrolul celor cloud sisteme informationale fundamentale pentru lumea vie".
find consemnate in press, in brouri, carti, emisiuni radio i T.V., in protocoalele unor recunos-
girate, uneori, de personalitati de renume mondial, situate in afara oricarei suspiciuni. Un procent de aproximativ 80% din continutul unor
cu medicii Robert Ornstein si Ralph Kienman, Puthoff si Targ au emis ipoteza ca aptitudinile testate ar putea avea sediul in emisfera
tiintific.
rience s-au facut in cadrul Congresului international de cercetari psihice i au fost citate de
dr. Osty in Revue de Metapsy-chique, in 1932.
In laboratorul de electronics i biotehnolo-
753
www.dacoromanica.ro
acelai efect.
experimentat.
dul
754
www.dacoromanica.ro
genereze o rezonanta specifica denumita rezonanta lui Schuman. Zece ani mai tarziu, Biroul
American de la Radio-Propagation" a detectat
i masurat aceasta unda cerebrala planetara",
evaluandu-i frecventa la circa 7,5 hertz. Toto-
punde perfect cu frecventa micromiscarilor corpului (sistem inima-aorta), cuprinsa intre 6,8
mecanismele telepatiei.
a cuplajului de tip tahionic (cuanta de informatie cuanta de energie). Receptarea mesajului se realizeaza in serie umana la un nivel arhaic, subconstient (in stare de veghe, de somn sau
de transa hipnotica) i tradus la nivelul
www.dacoromanica.ro
INTERZISA"
Fenomenele psi
ocultismului,
practicilor
hermeneutice,
demonismului, prestidigitatiei, arlataniei, aces-
(P. Jitariu), sinergice (I. Manzatu, I. Nlamula0, energoinformationale (C. Neaqu, D. Constantin, G. Constantinescu, A. Timo$enco).
Fenomenele care iau natere in aria acestui
camp specific au primit numele de fenomene
psi. In prezent ele sunt considerate fenomene
exceptionale, produs al unor facultati latente, recesive, adevarate atavisme", slabite i acoperite
de inveliul existentei rationale a speciei, inzestrata cu o serie de canale tipice de comunicare.
756
www.dacoromanica.ro
fenomenelor psi, ele find atribuite unor particule ipotetice. Particule de energie imaginary pe
fi psihonii (W. Carington, C. Burt), cu caracter mai curand configurational sau mindonii
(V.A. Firsoff), entitati de interactie universals
analoaga electricitatii sau gravitatiei. Pe aceasta
linie de brainstorming se ajunge la postularea
unor campuri extraspatiale si a unor desfasurari
de evenimente extratemporale.
Inginerul suedez H. Forwald, autorul unor
celebre experience psihokinetice cu zaruri, su-
pattern" cerebral cu altul duce la telepatie. Erorile si distorsiunile, precum si natura inconstienta a transmisiei telepatice s-ar explica prin aceea
ca un creier poate rezona cu mai multe structuri,
avand ca rezultat pierderea si deformarea informatiei originare.
Inca din a doua jumatate a secolului trecut,
s-a incercat o sistematizare a fenomenelor psi.
Astfel, Flournoy a propus o caracteriologie
care tine seama de autenticitatea supranormala,
E. Boirac
(1893 1908)
a deosebit cinci
grupe de fenomene:
1) psihopatice (sugestie $i hipnotism);
2) criptopsihice (scriitura automata,
spiritism);
3) psihodinamice (magnetism animal);
4) telepsihice (telepatie si clarviziune);
5) hiloscopice (rabdomanice, influenta
materiei asupra omului).
Tot Boirac propune si o alts clasificare baza-
757
www.dacoromanica.ro
asupra propriului organism (stigmate, transpozitia simturilor, iradiere energetica, exteriorizarea unui dublu", materializari);
asupra substantei sj energiei din afara organismului (actiuni fiziologice, telekinezie, rapuri,
dematerializari etc.).
W. Machenzie face o distinctie intre
fenomenele provocate sj cele spontane. De aici
758
www.dacoromanica.ro
si
tablou cronologic succint al celor mai importante faze din evolutia acestei tulburatoare preocupari care constituie azi obiectul uneia din
Scurt istoric
mentate de unii oameni (prorociri, vraji, ghicirea gandurilor, conversatii cu mortii, infdptuirea de minuni, de la indicarea unor surse de
ape ascunse pana la vindecari miraculoase) s-au
naturii Si de spirit este dupe Levi Bruhl subordonarea for de mit (forma de reprezentare), de
comunicare).
Tot in aceasta faze vechii magi asiroune (nu fard a pastra cu strictete secretul) o serie
de practici de psihokinezie si supravietuire
(teleportatii, telekinezii, levitatii, accelerari de
www.dacoromanica.ro
tarh in Vieille paralele face numeroase referinte la vise si evenimente prevestitoare si, peste
760
www.dacoromanica.ro
decarii magnetice" a bolilor a caror cauza trebuie cautata in entitas idealis", in imagini generate de imaginatie (de factorul psihic cum se
Faza spiritist&
Gaston Danville
vrajitoarelor din Salem, a tremuricilor (trembleurs) din Ceveni. Prezicerile pastoritei din
Cret, cazurile de levitatie ale unor tarani spanioli, capacitatea unui copil olandez de a vorbi
in somn limba italiand si ate alte minuni", pe
for clasice.
ca si la folosirea substantelor numite azi psihedelice" care produc in mod artificial transe li
Ca,
761
www.dacoromanica.ro
tul francez H. Ribail, cunoscut sub pseudonimul de Allan Kardec. Lucrarea sa Cartea
spiritelor care dupe spusele autorului i-a fost
dictate de spirite a devenit un fel de catehism
al spirititilor din toate tarile.
Dupa doctrina spiritista, formulate de Allan
Kardec, existenta noastra nu se terming odata
cu moartea. Dupd exitus sufletul se elibereaza
de corp i continua sa traiasca in jurul celor vii,
tot sub forma materials, dar o materie find pe
care simturile noastre grosolane nu o pot per-
tata i in francezd: Les hallucinations telepatiques. Urmeaza o serie de studii valoroase care
analizeaza in lumina posibilitatilor tehnicii i
stadiului atins de tiintele psihologice i biologice fenomenele psi, recunoscandu-se obiectivitatea unor fenomene ca hipnotismul, sugestia,
762
www.dacoromanica.ro
metapsihica.
4) faza parapsihologica este legata de boga-
lucrarile lui J. Treyne din 1935, sustin independent unul de altul fundamentul geografic
www.dacoromanica.ro
ractiuni".
co
profunzimea materiei, la nivel cuantic si subcuantic. 0 serie de date stiintifice atesta o anumita relatie intre forta nucleard slabs care opereaza in interiorul miezurilor atomice si forta
electromagnetica, care actioneaza la nivelul
orbitalilor moleculari.
Aceste date sugereaza ideea ca pe masura ce
moleculele biologice se organizeaza in sisteme
intr-o recenta carte, Dialectica informationalii a naturii, omul de stiinta roman Constantin Portelli justifica de ce fenomenele parapsihice apartin domeniului metafizicii, aducand
urmatoarele argumente:
a) aceste fenomene se produc indiferent de
distanta care exists intre subiectul emitator si
764
www.dacoromanica.ro
si
Psihotronica si religia
Psihotronica poate fi, in viitor, acea disciplina care va demonstra perfecta compatibilitate
intre stiinta se religie, subliniind ca ceea ce pare
ci
modalitatea de abordare. In acelasi timp, succesele ei ne vor apropia indirect de ideea de dumnezeire, va face pe credincios sa acorde toata
increderea stiintei se omului de stiinta sa se
apropie tot mai mult de sensurile profunde ale
religiei.
Cand eram scolar, in jurnalele mele intime
cum o numea T.D. Stanculescu, prin introducerea elementelor de discurs irationale si metaforice in sfera discursului riguros si rational" de o
culti
apropie rational; scepticii si ateii se
recruteaza totdeauna din randul mediocrilor si
semidoctilor".
La ora actuala si religia si stlinta convin ca
alaturi de fenomene naturale exists lucruri Inca
lacatuite, Inca nedescifrate, pe care religia le
numeste minuni (acceptandu-le Inca ca atare),
fenomene supranaturale
deci cu cele mai
multe minuni are de-a face tocmai psihotroni-
765
www.dacoromanica.ro
Intuitia si clarviziunea
Intuitia si clarviziunea, pe care unii psihologi be anexeaza telepatiei si uneori be sinonimizeaza, apartin domeniului psihocampului,
ticulare, fie ca au un doineniu limitat de operare." Faptul ca tiinta nu anuleaza religia este
admirabil ilustrat de constatarea ca intregul
sau sa fundamenteze
trolul ratiunii. Ele apartin acelor facultati ascunse si latente ale psihicului uman, constand in
vazutelor tuturor
*i
766
www.dacoromanica.ro
evenimente obtinute insa prin prognoza, iluminari spontane, stare de transa, dotatii ce se
pretind a flu supranaturale. Aceasta trasatura
apropie taxonomic clarviziunea de premonitie,
cea mai indepartata de granita stiintifica, stare
de cunoastere nerationala pe care psihologia o
defineste destul de confuz ca o presimtire, ca o
percepere a unor scene ale viitorului, ca o viziune intuitive ce nu se supune constrangerilor
temporale". (Paul Popescu-Neveanu, Dictionar
de psihologie, 1978).
Pentru a nu le pune sub semnul egalitatii cu
start oarecum analoage, situate in zona actelor
comportamentale ale instinctului de conservare
al animalelor superioare, A.I. Hallowel, jar la
adesea clarviziunea.
Creery).
provine din complexitatea vietii noastre constiente. Noi consideram intuitia ca o forma specials a demersului logic al intelectului ei tindem
sa impartim oameni in intuitivi", acei care se
fiintei umane.
Dace biocampul era un rezultat al vibrato rjlor esentiali aj celulelor somatice, psihocampul este un efect al fenomenelor cuantice petrecute la nivel neuronal. Existenta campului psi-
rationali", aceia care supun intreaga viata psihied si relationala controlului strict al factorului
analitic.
767
www.dacoromanica.ro
Buchnnan psihometrie.
Printre cazurile de criptestezie celebre citam
performantele de exceptie ale clarvizionarului
spatial Arthur Or lop din Mannenheim, in tim-
date detalii pe care o fotografie aeriand le-a confirmat aproape integral. Rezultate practice iesite
in clarviziune, aceasta
pient (receptor)
768
www.dacoromanica.ro
evenimential in viitor.
Scrutarea viitorului
ple de clarvizuali" care posedau aceasta calitate, fiind mobilizati in experimentari stiintifice
769
www.dacoromanica.ro
imparte un numar de tulpini de coada-oricelului (Achillea) sau arunca o moneda cap i pajura
pentru a obtine echivalentul unui raspuns prin
ase ori, astfel ca rezultatul final sa fie un hexagram sau motiv compus din ase linii orizontale,
intacte sau sfaramate dupd rezultatele trasului la
sorti. Exists saizeci i patru de combinatii posibile ale celor doua tipuri de linii i fiecare din
monedelor, caracterul fiecarei linii este determinat pe o bald majoritard, dar daca toate tulpinile
$i toate monedele indica aceeai alegere, atunci
acea linie a hexagramei primete o semnificatie
speciala i deschide calea celor mai ample posibilitati de interpretare.
logici inseamna, deci, a ti nu ceea ce se va produce, dar ceea ce ar putea sa se produca dacd...
Performantele cele mai inalte de premonitie
In In
770
www.dacoromanica.ro
luminii ci
t-o;
momentul observatiei;
c. pozitia virtuala pe care steaua o va ocupa
noteaza E. Celan
771
www.dacoromanica.ro
viitor."
sete".
Insa hidroscopia, capacitatea de a descoperi
0 proprietate ciudata
Higroscopia sau capacitatea de a detecta apa
pare a fi o proprietate universala a organismelor
vii. Explicatia este simpla. Viata s-a nascut in
apa, in oceanul primar. Hidrosfera ocupa cloud
treimi din suprafata planetara. Apa intra in cornpozitia organismelor vegetale si animale in proportii de la 5 Ia 95%. Sa nu uitam ca $i mateiia
noastra cerebrala
cea mai inalta si subtila
forma de organizare a materiei este formata
din 80% apa, ceea ce o face Inca si mai lichida
decat sangele.
Una din conditiile prealabile ale fenomenu-
emitatori
$i
receptori.
772
www.dacoromanica.ro
Milano asupra minerascopiei", prin instrumente adecvate ca bagheta i prin senzatii speciale (electrometrie animals). Rezultatele sunt
publicate in 1818 (Despre rabdomancie) si sunt
terenuri hidrofuge o posibila sursa de aprovizionare cu apa si pentru a detecta minele plantate
pe campul de lupta sau adaposturile ascunse ale
luptatorilor.
Radiestezia, aa cum am mai spus, e cunoscuta de mii de ani. In China antics nici o casa nu
se zidea pans cand terenul destinat constructiei
burgurilor feudale.
Radiestezi0i in actiune
773
www.dacoromanica.ro
Romani", Union") a fost facutd pe baza determindrilor radiestezice ale ing. Simeon Simu
liberd, in forma de U, careia i s-a ataat un sistern de Inregistrare. Numdrul de rdsuciri da indicatii asupra addncimii i dimensiunile zacamantului respectiv.
zonei
geografice cu perimetrele care sensibilizeazd
etc.) institutiile de stat sau Societatile particulare care se oeupd de prospectii geologice, de
canalizdri i de ameliordri agricole angajeazd
specialiti in radiestezie.
De altfel, Inca din 1910, in Franta s-au pus
diverse
lucrdri
genistice,
la
depistarea
depozitelor subterane de armament, a campurilor minate, la detectarea punctelor de Intrerupere a comunicatiilor subterane etc., in timp
ce geologii au descoperit, cu ajutorul baghetei,
importante zdcaminte metalifere i noi surse de
774
www.dacoromanica.ro
rent fait cauze. La o investigatie mai amanuntita, s-a constatat ca autostrada traversa, in
portiunea respective, un camp cu intense semnale radiestezice. In momentul intrarii in zona,
datorita deconectarii bruste a tonusului muscular al soferilor, situatiile de trafic erau foarte
deseori acompaniate de accidente. Depistarea
de care radiestezisti a acestor zone si devierea
775
www.dacoromanica.ro
tried o cutie de cupru in care erau bucati din acelai metal taiate in forma de stelute. Accidentele
zivilor.
0 forma specials de radiestezie o reprezinta
_Mesmerismul si biomagnetismul
vindecator
In anii notri se contureaza tot mai putemic
776
www.dacoromanica.ro
persoanele normale. In timpul paselor magnetice, cand subiectii sunt concentrati asupra pacientilor, radiatia este amplificata i diferentiata
Ia
Fenomenele PK
In limbajul de specialitate at psihotronicei,
fenomenele PK intra in sfera psihokineziei, deci
si
www.dacoromanica.ro
fotokinezie
aparitii luminoase; hyloclastie
(lovituri generate la nivelul molecular).
masura mult mai mare ansa unei explicatii tiintifice i in acelai timp garantia unor aplicatii
in viitor.
rarea corecta a experimentelor. Crookes a confirmat urmatoarele performante ale lui Home:
ridicari de scaune grele i mese, inaltarea unei
sticle pline cu apa i a unui pahar, mainile me-
30 cm de
www.dacoromanica.ro
chinez de
pe parcursul a 15 sedinte efectuate sub
si Berlitz cred ca si in acest caz s-ar fi experimentat intr-un deplin secret o trecere in hiperspatiu. Aceasta uimitoare idee ar fi fost mai
veche, datand de la inceputul deceniului cinci.
Einstein ar fi descoperit legatura dintre campul
electromagnetic si cel gravitational, propunand
gi o metoda de trecere in hiperspatiu. Speriat de consecintele unei astfel de descoperiri, a
tinut-o in secret impreund cu cativa prieteni care
astfel
Oamenii plutitori
Unul din cele mai vechi
$i
statornice visuri
779
www.dacoromanica.ro
Inspird, rar
plamani. Pe urma, mentinand aerul in piept, trebuie s sara, tinand tot timpul picioarele incruciate i fara sa se ajute de maini, cazand la loc
fara sa-i schimbe pozitia.
Alexandra David Neel relateaza ca tibetanii
780
www.dacoromanica.ro
invata formula magica. Novice le iri concentreaza atentia asupra repetarii formulei, care-i
Zarurile miraculoase"
0 noud etapa in intelegerea fenomenelor de
atii in rezultate (oboseala catre sfarsitul experimentului, indiciile individuate ale energiei
psihice a subiectilor, mai ales in cazul formarii
unor echipe), verificari efectuate de Rhine si
cunoscutii matematicieni universitari Reevs ri
Knowles au confirmat posibilitatea omului de a
determina prin forta psihica miscarea ordonata a
unor obiecte. De asemenea, s-a constatat ca se
obtin rezultate net superioare atunci cand exista
o optimizare a starii dispozitionale. Astfel, jucatorii, optimisti si siguri de bafta" for ca si studentii in teologie patrunsi de efectul ajutator al
rugaciunii, au obtinut rezultate spectaculoase.
Pentru a inlatura criticile, care atribuiau rezultatele superioare nu fortei psihice, ci
indemanarii de mans a aruncarii, zarurile au fost
zvarlite automat dintr-o marina, actiunea psihica exercitandu-se la distanta in timpul invartirii zarurilor pe masa. Rezultatele obtinute au
fost si mai bune, rolul hazardului micsorandu-se
treptat. Intre anii 1965 1985, s-au repetat teste
cu monede ri rulete, obtinandu-se, in cazul unor
experimentatori dotati, rezultate indubitabile.
S-a mers si mai departe. John Beloff, profesor
1930.
781
www.dacoromanica.ro
ca sursd radioactive
un contoar Geiger
Muller pentru masurarea valorilor emisiunii
radioactive. Subiectii for au fost doi colari
care, fascinati de experienta, 0-au exercitat
forta psihica, accelerand sau incetinind din
vointa declicurile contorului. Ei au reu0t, precizeaza raportul savantilor, cu rezultate de un
miliard contra unu prin raport la intamplare,
demonstrandu-ne fare posibilitate de dubiu ca
actiunea PK se exercita mai eficace la un nivel
subatomic. Inginerii William Cox, din Carolina
de Sud, i Haakon Forwald, din Stockholm, au
reu0t sa obiectiveze, prin experiente, forta psihokinetica pe care au incadrat-o in fenomenele
de camp electric insa cu unele particularitati
insuficient de lamurite la ora actuala. Pentru a
se evidentia un fenomen PK, Farwald a apreciat ca e nevoie de o forta mijlocie de circa 300 de
dyni (dynul este forta care, activand asupra unei
mase de un gram, ii accelereaza micarea cu un
centimetru pe secunda).
782
www.dacoromanica.ro
releva in
Lebiedzinski (1916) ar fi fost vorba de fragmente de piele, secretii sau excretii antrenate in
trecere.
Alteori, dovezile pareau convingatoare aka
cum erau fotografiile lui Schrenk-Notzing ale
ectoplasmiilor orale ale Stanislaw sau mulajele
in parafind ale mainilor ectoplasmice produse
de Franck Kluski ai efectuate sub ochii asistentei (P. Geley: L'ectoplastnie et la clairvoy-
ance).
Intre anii 1910 i 1913, japonezul Tomokitschi Fukurai a incercat sa efectueze o ancheta
tiintifica asupra imaginilor produse de spirit.
783
www.dacoromanica.ro
Kansas City, i descoperit de profesorul de pediatrie Jule Eisenbud, din Denver. Ted Serios era
Vederea extraretiniana
784
www.dacoromanica.ro
oranjul este extrem de aspru si produce o senzatie paralizanta; violetul declanseaza o senzatie de paralizie mai pronuntata; galbenul este
alunecos; culoarea neagra produce cea mai puternica senzatie de asprime, paralizie i vasco-
tura lor: rosul este arzator; oranjul, cald; galbenul, caldut; verdele, neutru; albastrul clar, rece;
albastrul marin, glacial; violetul rece i corosiv.
cial.
Aducatorii de ghinion
Exists o literature destul de bogata care sem-
face fare voia for prapad" pe uncle trec. De altfel, folclorul aminteste de fapturi purtatoare de
ghinion, care strica involuntar tot ce le cade in
mans, fac sa se defecteze marina in care sunt
invitati sa calatoreasca, declanseaza mici
avalanse de pietre cand participa la excursii pe
785
www.dacoromanica.ro
incluse in categoria fenomenelor psi explicabile, deci inainte de 1970, s-a incercat sa se
puna aceasta proprietate ciudata i malefica" a
30 minute intr-o
materiei.
,joace" cu pradatorul.
P-utem vorbi de o forma de hipnoza animals
doar la fascinatorii care imobilizeaza i chiar
786
www.dacoromanica.ro
noza provocatA de un hipnotizator nu rupe legatura dintre subiect i hipnotizator si poate constientiza ceea ce i se comandd.
Ceea ce caracterizeaza somnul hipnotic este
unui hipnotizator) $i atunci se numeste heterosugestie sau se poate produce fail nici o inter-
inconstient.
Aplicatii moderne
Folosirea hipnozei, deci a somnului hipnotic, in terapeutia, de catre medici dotati i ver-
de unde
temporan chime (vezi agile lui Florea Marian), obtin prin sugestie rezultatele similare psihoterapiei care vindea formele psihogene (mai
exists i veruci virotice) in circa 5 saptamani. Sa
www.dacoromanica.ro
amanilor, fachirilor, preotilor tibetani sau dintre cele biblice,i0 gasesc o explicatie tiintifica
prin autosugestia care creeazd senzatii false prin
detumarea intregului sistem clasic de aparare a
invinge anumite star] care nu au o cauzA organica sau pentru a ameliora starea morald a unui
bolnav organic.
788
www.dacoromanica.ro
ca Stanley Krippner si Richard Davidson, inducerea unor capacitati artistice sub stare de
hipnoza. Acestora le-a fost prezentat cazul unei
studente care, in stare de hipnoza, executa picturi in maniera lui Rafael sau in cazul unui alt
student care, sugerandu-i-se cal este Fritz
Kreisler, executa la vioara, sub hipnoza, piese
de o deosebita virtuozitate.
Faptul ca subiectii examinati de Krippner i
Davidson erau in stare de somn hipnotic profund a fost controlat de catre cei doi cercetatori
F) AMPRENTE DEFINITORII
ALE INDIVIZILOR
Fiecare seamana cu fiecare
Numeroi biologi au aratat ca., deli pentru
plante i animale matricele genetice creeaza
produse vii identice, ceea ce presupune
asemanari aproape perfecte ale exemplarelor
din aceeai specie, diferentierile de la caz la caz
cu rol uneori decisiv in comportarea unor animale, fenomene bine delimitate i studiate de
etologi.
navului.
Chiar i dennatologia folosqte unele avantaje ale hipnoterapiei sau sugestoterapiei. Dintre
789
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
de o stare de iritare
colectiva, caracterizata printr-un sindrom de
nationale $i, ceea ce ne intereseazd pe noi, variatii semnificative ale indivizilor care pot fi gru-
pate, sugerand aka -numitele tipuri anatomomorfologice. In 1940, William Sheldon a ela-
791
www.dacoromanica.ro
Desigur ca mai sunt si alte semne" fizionomice care tradeaza personalitatea umand.
Lombroso un celebru jurist italian a detec-
de piele, ele reapar, pe masura ce prin cicatrizare se reface pielea naturals. Incetul cu incetul, s-au adunat date pretioase privind raportul
dintre motivele distincte si anumite start patologice. Un medic ceh, Jan Evanghelista Purkinje (1787 1869), a descris pentru prima oars
aceste motive; clarificarea si interpretarea for au
792
www.dacoromanica.ro
nervoase, ar determina fermitatea sau sinuoziatile acestora, ca i aparitia sau absenta unor
linii secundare, ramificatii, bifurcari, delte,
interference care pot sugera diferite figuri sau
forme geometrice (triunghiuri, patrate, catene,
zigzaguri etc.). Sir Francis Galton (1822
var al lui Ch. Darwin creator al eugeniei i intemeietorul biometriei a pus bazele, in
1901, diagnosticului palmar. Laboratorul Gal1911)
Scrisul
o carte de vizita
793
www.dacoromanica.ro
raze X pentru a face deosebirea intre un adevarat dezechilibru mintal i senilitatea normala.
La tribunale, in unele situatii, instantele de
judecata cer aa-numita expertith grafologicii,
794
www.dacoromanica.ro
reprezinta una din cele mai mari izbanzi terapeutice ale medicinii.
Insuccesele ei initiale au permis descifrarea
treptata a unor enigme ale organismului omenesc, culminand cu descoperirea faptului ca nu
alcatuiesc un public interesat de stiri, documentare hi filme educative, cei din grupa 0
795
www.dacoromanica.ro
796
www.dacoromanica.ro
In functie de aceste particularitati bine definite ale fiecarei grupe sangvine se fac in multe
tars evoluate i recomandari de orientare profesionala a tinerilor.
IN CHIP DE INCHEIERE
Omul se realizeaza pe sine in masura in care cunoayte universul ci mai ales propriul sau
univers. $i trebuie sa recunoaytem ca ne gasim intr-o conjuncfie favorabila cunoacterii, intr-un
moment al exploziei ei, care porneyte de la microcosm, beneficiaza de performantele computerelor,
ale energiei nucleare, ale investigatillor psihotronice si se intinde tot mai departe spre dezlegarea
marilor taine ale Universului.
Cu toate uimitoarele acumulari de informatii concluzii irecuzabile, contenciosul enigmelor yi
intrebarilor frith raspuns este voluminos yi continua sa creased pe masura ce curiozitatea se amplified si instrumentele noastre de investigatie devin tot mai sofisticate, compliceind lucrurile ce ne
Raspunsul la marile enigme ale omului si cosmosului era /Ana nu de mult apanajul poetilor,
filozofilor ci teologilor ci statea la indemeina paradoxiytilor si paragnovilor atilt de solicitafi de
naivii creduli si care, in epoca moderns, au inlocuit pe yamani ,ci vrajitori.
Atilt religiile cat ci empiriile ytiintifice con fin totu,si un gthunte de adevar nascut din experienfa
ci intelepciunea de veacuri ,ci milenii a popoarelor. Ceva mai mult, unele religii pot sit- cuprinda in
samburul for de mituri si practici taumaturgice o incercare de abordare a misterelor addnci ale
Omului ci Cosmosului.
laid de ce am luat in considerare, pe parcursul cartii, toate punctele de vedere care se interferau on se aliau macar panii la un punct cu datele ytiintei contemporane, eludand sau supuniind
examenului critic doar judecatile opuse progresului gandirii.
Nu-i un secret ca universul este imun la orice incercare omeneasca de investigare completii atilt
a macrocosmosului cat ci microcosmosului, dovadei existenta unor praguri critice ale cunoacterii,
limitele,ci lacunele explicatillor yi teoriilor noastre.
Din fericire, traim intr-o lume in care multe parti sunt cunoscute ci altele cognoscibile. Zonele
incii necunoscute sau incognoscibile sunt numeroase ce e drept dar nu in masura sa ne descurajeze in aspiratia de a be lumina treptat ,s1 la nivelul maxim al posibilitatilor noastre de investigatie
yi intelegere.
Multe din enigme" sunt restrictii si fiecare restrictie corespunde unei legi a naturii, unei regularitafi a universului care stau in calea expansiunii cunoacterii. Cu cat exists mai multe restrictii
in comportarea materiel, energiei, vigil, cu atilt putem dobcindi mai multii experienta , mai multa
cunoaytere, mai multa intelepciune.
Nu-i de mirare ca unul din cei mai populari savanfi americans, Carl Sagan, a ales calea luptei
cu necunoscutul: In ce ma priveyte, imi place Universul care cuprinde multe lucruri necunoscute
ci, in acela.yi timp, multe lucruri cognoscibile. Universul in care totul e cunoscut ar fi static yi, deci
la fel de plicticos ca raiul in viziunea unor teologi sciraci cu duhul. Universul incognoscibil nu este
un loc potrivit pentru o f in fa geinditoare".
797
www.dacoromanica.ro
Am teama ca aceasta carte ma va pune intr-o indoita pozitie delicate. int& laid de acei oameni
de $tiinta sceptici ci intransigenti care imi vor repraya pozitia comprehensive fats de paraytiinte si
religie. In al doilea rand fate de practicantii tot mai numeroyi si pasionati ai parapsihologiei $i doctrinelor ezoterice, dezamagiti de rigoarea cu care am trecut prin filtre rationale fenomenele psi sau
revelatia mistica. Nu-i greu de presupus ca in dezbaterea enigmelor Omului $i Cosmosului a trebuit
sa tin o dreapta cumpcind Nu exists doua lumi una a materiei $i alta a spiritului, una a .ytiintei $i
alta a paraviintei $i religiei, ci o singurci realitate vcizutei din unghiuri deosebite, dar nu exclusiviste.
Stiinta moderns nu combate $i nu contests religia; dimpotriva, convieluieVe si colaboreazci cu
ea. Adevarata stiinta e conytienta de propriile-i limite ,s1 toate concluziile cercetarilor ei converg
spre ideea ca materia, energia, viata exists obiectiv $i au o sursei situate dincolo de posibilitatea
noastra de a discerne $i a explica.
((Religiile au numit aceasta sursa primordialei Dumnezeu, scrie cunoscutul cercetator roman
Dumitru Constantin Dulcan. $colii de la Princeton i s-a spus Conqllinta Cosmica". Noi am de.
798
www.dacoromanica.ro
CUPRINS
In chip de prefata
Prof.Dr.Doc.
I.T. Tarnayschi
Nota autorului
I VIATA
1. CE ESTE 57 CE INSUVRI ARE VIATA
Argument
11
11
13
14
51
52
53
55
56
57
59
61
61
65
66
68
15
Argument
..
Argument
17
18
20
23
30
Argument
73
74
74
74
75
75
76
77
36
.
.
799
www.dacoromanica.ro
78
78
78
79
79
80
80
80
81
81
81
82
82
83
83
Plante lunatice"
Goliatii umani
Insule plutitoare
Padurca se cutremura
Periscoapele alearga prin savane
Cei mai marl aripati
Sugrumatorul junglei
Balaurii din poveste
Tancul viu
Broasca din Rio Muni
Monstrul din paraiele japoneze
Spaima oceanelor
Paienjeni $i gandaci cat vrabiile
Fluturi uriasi
Imparatii vracilor si crabilor .
Warne uriase
92
92
92
. 93
93
93
94
94
95
95
95
96
96
97
97
98
101
101
102
103
104
107
112
112
113
114
115
.
.
.
.
116
116
116
117
117
117
118
119
120
.
121
121
111
91
91
91
Plante electrice
Plante care nasc pui vii
Plante cosmonaut
84
84
85
. 85
. 86
86
87
87
. 88
88
89
. 89
. 90
90
.
108
109
109
110
123
123
124
124
125
125
Argument
128
O expresie contradictorie
128
800
www.dacoromanica.ro
131
131
132
132
133
133
134
Misteriosul Jamoytius
Pe$tii uscatului
Senzationala Latimera
Un nevolnic urma$ al dinozaurilor ..................
Crocodilii, fosile vii ale epocii uriasilor ..........
135
139
135
H MANIFESTARI FUNDAMENTALE
ALE VIETII
136
137
137
Argument general
138
Aricii fumicari
141
.. 142
B. ANIMALE RELICTE
in imparatia lui Aladin
Doi stravechi viermi cavernicoli
... $i doi racu$ori la fel de celebri
Pevii adancurilor terestre
142
144
161
143
163
166
167
165
165
144
a) Speofauna acvatica
144
.. 145
..
145
146
.
..
146
..
147
169
169
149
149
[Write cavernicole
Liliecii de stinca
150
..
169
b) Speofauna terestrii
148
168
150
170
170
.. 151
171
.
.
171
172
173
174
D. ENDEMISME VEGETALE
E. RELICVE VEGETALE
153
Pe varfurile muntilor
Prin padurile carpatice
0 varietate dobrogeand din era tertiara
Uitatii ambasadori ai glaciatiunilor
Ascuraitori ale plantelor polare .
154
154
183
154
154
Praguri chimice
Cand solul e imbibat de saruri ..........,...
155
156
801
www.dacoromanica.ro
188
190
190
... 192
192
193
194
231
232
Argument
Acolo unde frigul este atotstapanitor
196
Adaptarea la viata polara .
196
Tundra, eel mai rece" tinut vegetal .......... ..... ... 199
200
Uriasii tundrelor inghetate ....
Cei ce imprumuta haina albi a zapezilor
nordice .
201
Flora Antarctidei $i a insulelor din jur
202
Statomicii locuitori ai Antarctidei
202
234
SIMBIOZA
(Cooperarea in lumea vie)
O precizare .
Simbioza, - o treapta" a evolutiei
236
236
238
PROTECTIE
/20
NEI'01 SANITARE
220
222
223
223
224
225
226
... 227
227
254
256
257
258
259
262
263
263
264
O precizare
Uimitoarele mecanisme" ale orhideelor
Pfirghii cu surprize
228
230
802
www.dacoromanica.ro
265
265
268
Capcanele florale
..
Prieteniile inseparabile
Tava cu bunatati
..
Mari le ajuta polenizarea
..
Mamifere cautatoare de nectar ,
Maruntii carausi de seminte
..
Mari le, raspanditori activi ai plantelor ............
Nici mamiferele nu se lass mai prejos ..............
Simbioza planetary
268
269
271
271
272
G V IERMI PARAZITI
272
273
274
275
PARAZITISMUL
(Spolierea in lumea vie)
0 precizare
Pisa $i fug
Cartita" de sub piele
276
310
312
277
.. 278
Monstrii" vegetali
B. POPAS PRINTRE VIRUSURI
helper"
312
313
313
314
315
PREDATORISMUL
ti
291
Virusuri le lente
..
O precizare?
292
293
.
318
.
Adaptari ale pradalnicilor .
.
. 319
320
Cei mai mici pradatori
Nevertebrate care se hranesc cu vertebrate ........ 321
Fabricantii de capcane
322
Cicarii 5i echilibrul biologic al apelor
de munte
324
Unditele cu momeli .
325
326
Doi vanatori originali
Mancatorii de furnici $i termite .
327
327
Cei mai man pradatori
328
Pradatori, prieteni ai omului
C. BACTERII PATOGENE
Microplasmele, forme de trecere de la virusuri
Ia bacterii .
.. 294
Bacterii care au dat de furca umanitatii ............ 294
Descoperirea rickettsiilor a cerut sacrificii
297
Bioindicatori fara gre .
298
D. CIUPERCI MICROSCOPICE
Calamitati si izvor de suferinta .
299
Moartea neagra" a graului 5i gazda ei .............. 301
Heringii in pericol .
.. 302
IV DEPLASAREA INDIVIDUALA $1
COLECTIVA
307
308
Argument
A. MARILE MIGRATII DIN ISTORIA
PAMANTULUI
302
330
F. PROTOZOARE PARAZITE
Cateva generalitAti
304
803
www.dacoromanica.ro
..
330
332
..
332
335
335
336
337
Legume voiajate"
338
339
.
341
342
345
..
348
349
350
350
351
351
.
369
370
372
373
374
375
377
378
378
379
379
381
381
383
383
384
385
386
355
Argument general
390
Argument
390
1. APARAREA ANATOMICO-MECANICA
Aricii vegetali
Coruanele ating norii
Armaturile de piatra
Bariere neasteptate
Lacurile ucigase
362
363
364
364
365
365
.
.
.
.
366
366
367
368
369
391
392
392
393
393
2. APARAREA CHIMICA
Stropi de otrava
Miasmele care alunga
Acreala salvatoare
Lipiciul fard scapare
Pemporarea convivilor cu propriile for arme
Parnintul neprimitor"
..........
394
397
398
398
.... 399
400
401
3. APARAREA BIO-ECOLOGICA
Panza nezarita
Meterezele celulare
Rezistenta natural's gi dobandita
.
804
www.dacoromanica.ro
402
403
404
Apararea in comun
Forme cautate de aparare
Apararea in conditii nefavorabile de viata
406
407
408
..
437
439
Argument
413
Carcase invulnerabile
Platose spinoase
Camuflajul
Coada salvatoare
Coloratia de dezagregare
Culori de avertizare
Copierea celor temuti .
Fitomimarea
Homocromia permanents $i sezoniera
Homocromia ocazionala
414
415
417
440
442
443
444
446
449
451
452
9. APARAREA COLECTIVA
...
454
455
457
459
423
424
425
426
427
460
infi-angerea arsitei
Lupta impotriva frigului
Cand alte conditii de viata sunt defavorabile
Apararea in biotopul industrial modern ..........
461
463
464
IMPRUMUT
Apartamentele subacvatice
Imbracaminte originals
429
429
Argument
466
COMUNICAREA PLANTELOR
431
432
433
Scurta initiere
467
A. LIMBAJUL FLORILOR
6. APARAREA PRIN IGENIZARE
$1 A UTOTERAPIE
Alungarea parazitilor
Farmacia verde a animalelor
Fagocitoza $i imunizarea
1. LIMBAJUL CROMATIC
434
435
. 436
805
www.dacoromanica.ro
..
469
470
471
..
472
2. LIMBAJUL ANALOGIILOR
Atractia asemanarii
Proprietatile de apa
496
Limbajul chimic al cardurilor de pe$ti .............. 496
Busola" chimica a pestilor migratori .............. 496
0 relatie ciudata .
496
Aruncatorul de gaze
497
Rozatoarele $i argumentele for chimice ............ 497
Cerbii $i glasul aromelor
498
Si alte mamifere sunt beneficiare ale
codului chimic .
498
.. 473
3. LIMBAJUL CHIMIC
Mesajul miresmelor atractive
Momeala dulce ..
Coduri specializate
Cum s-ar putea explica simpatia $i
antipatia dintre plante
474
474
.. 475
..
..
..
476
3. LIMBAJUL IMAGINILOR
477
a) Limbajul cromatic
Graiul culorii $i desenului coloristic .................. 499
Arlechinii marilor
499
Jocul petalelor zburatoare
500
Culori cu talc .
500
477
477
479
479
480
480
b) Limbajul gestual
Gestul viu graitor
Ma$ti inspaimantatoare
Lacuste de carnaval
Pe$ti care intimideaza
Micii mon$tri .
4. LIMBAJUL L UMINOS
..
.
..
..
1. LIMBAJUL SONOR
492
492
. 492
. 493
. 494
. 494
.
504
505
505
505
e) Dansuri ritualice
De unde se trag tarantela $i arta saltimbancilor?
508
2. LIMBAJUL CHIMIC
Mirosurile $i rolul for
Norii de tantari
Uimitorul bombycol .
Fabricantii de substante chimice
Scrisorile de dragoste ale bondarului
Alfabetele chimice ale frunicarilor
502
503
503
503
503
f) Dansuri galante
Graiul ofrandelor
806
www.dacoromanica.ro
511
511
.
.
Lamurile subterane
Noi paveze impotriva foametei
512
512
512
512
4. LIMBAJUL TACT1L
532
533
2. NELIPSITELE DULCIURI
Natura ne indulceste .
Tevile cu sirop
Sfecla cucereste Europa
534
535
535
513
513
513
514
514
Un mascul dur"
De ce cocosul face... pe cocosul?
5. LIMBAJUL LUMINOS
Bioluminiscenla, mijloc de comunicare
Creveta luminoasd
Fotolimbajul insectelor
Un tantar ingenios
Semnalele pacheboturilor abisale
3. GRASIMILE VEGETALE
O largd varietate
536
Uleiurile din Wile tropicale $i mediteraniene .. 536
Floarea soarelui: ornament sau aliment? .......... 537
Uleiul bun la toate
538
515
515
515
516
517
4. CELULOZA
VERSALE
518
518
518
7. LIMBAJUL IMITATIV
Viclenie sau pldcere?
Cel mai indernanatic imitator al pdsdrilor
Initiatorii pdsdresti ai omului
Delfinii vorbesc omeneste?
Maimutele dezamagesc
La ce ne-ar servi sa cunoastem
graiul animalelor?
...
519
519
519
521
521
522
6. LIMBAJUL ELECTRIC
O categoric ciudatd de animale ............
Centrala bioelectricd
Codul electrosocurilor
..
..
539
539
540
541
543
544
544
545
Argument
527
548
548
549
A. PLANTELE
8. LATEXURI BSI RA$INI
Cauciucul
Gutaperca
Rasini
527
528
529
530
807
www.dacoromanica.ro
552
554
554
555
558
560
.. 561
578
578
580
580
582
583
..
563
563
..
564
564
...
565
567
568
585
585
B. ANIMALELE
Mierea, dar al hymenopterelor .
Cochetaria vestimentard a stramosilor .......
Perfumurile de origine animals ale
frumoaselor de odinioara
586
588
590
591
592
593
593
569
Primele sugestii
Locul $i obiectul bionicii
Bionica $i problemele ei practice
569
570
Masini de sapat
Uimitoare forte biomecanice
Piaci de ventuze
Apararea impotriva socului mecanic
Alte scule" $i instrumente din arsenalul
.. 571
tehnic" al naturii
2. DOMENII DE APLICARE
Masinile de calcul
595
595
597
598
598
599
.
.
.
BIONICII
572
573
574
Barometrul cu anticipatie
Seismografe preventive ...
Descoperitorii apei .
B. AERONAVIGATIA INVATA
DE LA NATURA
602
603
604
575
576
808
www.dacoromanica.ro
605
605
607
608
L ROBOTICA
LUMII VII
Cateva generalitati
Domenii de aplicare a robotilor
613
614
615
616
Roboti simtitori"
Roboti mirositori"
CONCLUZII
618
619
3. MINUNILE FRIGULUI
SI BIOTRANSFERULUI
667
668
670
672
673
675
Argument
Biotransferul
620
622
628
629
Maretia frigului"
Vom evolua biologic?
Vom supravietui ca specie?
Argument
631
632
634
639
640
640
641
679
642
643
681
....
682
686
688
689
Argument
645
www.dacoromanica.ro
691
691
694
...... 695
696
697
incercare de amartizare
Mecanisme moderne de cercetare ale solului
.
....
697
698
El TERESTRE
698
699
6. UNITATEA COSMICA
TENTE
.
... 721
723
700
718
720
MODELE EXIS-
701
725
727
PREBIOTIC
F. INTEGRAREA VITALA IN COSMOS
incercari de penetrare
702
Argument
..
728
703
....
D. PREVIZIUNI
704
..
705
706
Argument
731
733
736
737
739
742
707
742
Dinamurile vii
744
Limbajul bioenergetic
Generatorii cu bioenergie umana ...................... 745
Bioenergia integranta in lumina stiintei traditionale
Extrem-orientale
747
709
709
710
G TELEPATIA 0 MODALITATE A
BIOCOMUNICAR!I
711
712
Definirea termenului
Dovezi ale telepatiei ..............
0 incercare de explicatie stiintifica
714
716
810
www.dacoromanica.ro
749
750
754
Oamenii plutitori
779
Zarurile miraculoase"
..
782
783
784
785
....
781
766
769
770
786
787
787
0 proprietate ciudata .
Radiestezistii in acliune
Radiestezia fara bagheta
Mesmerismul si biomagnetismul vindecator
772
773
775
.... 776
789
Fiecare seamana cu fiecare
791
Fizionomiile tradeaza .
Chiromantia la ora adevarului
..
.. 792
793
Scrisul o carte de vizita
Grupa sangvina, indicator al personalitatii ........ 794
.
777
778
811
www.dacoromanica.ro
797
0.....:
;
ai
S.
..
.,,,,
''
1'
-:.
Nit
n-
ix,
..
-... traittal;r
. . ".
rir
11
40
..
II 1
II r.
iia i
.4. '-'
# 46.1--LA l'' i
=
I.
bk.:
NO
.0
.. .,..
, .4,
.#1.
ar.
0211/4
or
*/
*
1
46,
II
'
-.J
4-
-,1
"7. i
.,
)10.
;, .- rm..
';`...c
4- 44, r
4
,
NI
.1
7.1i
...
. -1,ip
a
6 a'
a'..' 13
rli .
ft
is
"-LI- - h %if,
sp. ,,,.....-unritti-.
1. ...* li
i,
q
4- .
I.
1 re
4 looi
t A.
.'
-4
S
-1
'Prrio
l'al
IP
O.
... i., 71
, 't
17
k
la r
A..
+
.
ND
'
'
.s
'
II
.."
704111411'
'C
4.
.71, .I,
:41%
- ..
..
'a
11,,,
11
O
-1-
,l
ri
:t
aL.
'N.
,...
:- 1
ik
c.
1+:
.
. ."'"
NS'.
rr,
Zaa.tea,`
t,
tt
6.
a*. r
V-
L.
44
r.
.0
.a..e. ..a
ti
ISBN 973924889 -6
il789739 248891
11
el
.ir; rr
,1
www.dacoromanica.ro
le