ATELIER DE LUCRU:

Performana energetic a cldirilor i mecanisme de sprijin

Centrul Internaional de Expoziii ,,MOLDEXPO

Eficientizarea energetic a cldirilor publice

(Module de instruire)

Valentin ARION, Ion MUNTEAN

03 Decembrie 2015

Eficientizarea energetic a cldirilor publice

(Module de instruire)

Modulul 1: Energia i necesitatea reducerii consumul ei n cldiri

Modulul 2: Modernizarea energetic a cldirilor de interes public
Modulul 3: Sistemele tehnice ale cldirii i eficiena acestora

Cuprins:
Modulul 1. Energia i necesitatea reducerii consumul ei n cldiri
Subiectul prezentat

Energia i preurile n cretere a ei

Cldirile i consumul de energie

Reducerea consumului de energie in cldiri

Cadrul politic si legislativ naional in domeniu

Modulul 2. Modernizarea energetic a cldirilor

Subiectul prezentat
1

Utilizarea energiei i consumul pentru o cldire dat

Performana i eficiena energetic a cldirilor

Noi concepte de cldiri durabile

Msuri tipice de economisire a energiei n cldirile publice

Exemplu practic de implementare a unei msuri de EE ntro cldire public: Izolarea termic a pereilor cldirii

03/12/2015

Modulul 2

Modulul 3. Sistemele tehnice ale cldirii i eficiena acestora

Subiectul prezentat
1

Managementul energetic n cadrul instituiilor publice

Deficiene tehnice tipice n cldiri i instalaiile aferente

Exploatarea i ntreinerea cldirilor i instalaiilor aferente

03/12/2015

Modulul 3

Moldova i-a asumat angajamente in cadrul Tratatului CE

Ctre anul 2020 :
a economisi cca 20% din consumul anual intern de energie primar,
fa de valoarea prognozat pentru acest orizont de timp,
a acoperi cel puin 17% din consumul final - cu energie provenit din SER.
La capitolul SER exist i inte sectoriale ctre 2020 a acoperi:
-

10% din consumul final de energie electric din surse regenerabile

10% din consumul de carburani, folosit in sectorul transport, cu biocarburani.

a reduce cu cel puin 25% emisiile de gaze cu efect de ser comparativ

cu anul de baz 1990.

Importana energiei in societatea modern

Energia este un produs cu o mare valoare economic, social,
politic i strategic.
Lipsa energiei are consecine grele.
Rolul statului in domeniul energiei a fost i este foarte important.
Politica energetic a statului are la baz conceptul dezvoltrii
durabile i definete trei obiective principale:
Securitatea alimentrii: diversificarea importului, dezvoltarea interconexiunilor
Durabilitate: reducerea cererii de energie, dezvoltarea SER i altor surse cu impact minimum
asupra mediului, promovarea combustibililor alternativi pentru transport etc.
Competitivitate: micarea ctre o pia competitiv, care ar asigura preuri mai mici.

Consumul mondial de energie este n continu cretere

Mtep

Evoluia consumul de energie in RM

3000

1.8 %/an

2500
ktep

Consumul intern brut de energie primar

crete anual cu cca 1,8%

2000
1500
1000
500
0

Consumul intern brut de gaze naturale

Consumul intern brut, ktep

1400
1200
1000

589

800
600
400
200

Perioada de perspectiv

Perioada retrospectiv

Consum gaze naturale, ktep

0
2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Creterea medie anual a

consumului intern brut
Resurse energetice
i energie

5 ani,

10 ani,

15 ani,

2009-2013

2004-2013

1999-2013

Gaze naturale

- 0,90

- 2,27

- 0,60

Pcur

- 17,55

0,59

- 7,50

Crbuni

7,43

2,66

3,41

Motorin

5,23

3,72

6,36

Benzin

- 6,20

- 2,37

2,75

Gaz lichefiat

6,24

4,86

5,10

Lemne de foc

15,82

5,00

2,92

Energie electric

6,63

4,62

4,61

Energie termic

4,68

- 1,59

- 1,88

Sursa: autorii

Evolutia costului energiei

Tarifului la gaze naturale, Lei/m3
Tarifului la electricitate, bani/kWh

Tarifului la cldur, Lei/Gcal

Sursa: autorii

Preurile resurselor energetice

Pretul crbunelui, Lei/ ton

Pretul gazului lichefiat, lei/litru

Pretul lemnelor,Lei/m ster

Sursa: aurori

Ratele creterii anuale a preurilor la consumatori, % /an

5 ani,

10 ani,

15 ani,

2009-2013

2004-2013

1999-2013

Lei

Euro

Lei

Euro

Lei

Euro

15,15

14,04

20,08

19,61

18,48

15,41

8,10

7,07

10,08

9,65

8,56

5,74

Tarif cldur, Chiinu, S.A. Termocom

15,66

14,55

20,62

20,14

13,75

10,79

Tarif cldur, Chiinu, S.A. Ap-Canal

34,08

32,79

23,90

23,40

12,28

9,36

Tarif cldur SACETBli,S.A.CET-Nord

8,23

7,20

18,16

17,70

14,80

11,82

Pre lemne de foc, Agenia Moldsilva

11,47

10,41

10,11

9,68

12,87

9,94

Pre crbune

8,57

7,52

9,65

9,21

12,18

9,26

Pre motorin

13,53

12,45

10,32

9,88

12,50

10,23

Pre benzin

12,91

11,83

9,28

8,84

11,15

9,95

Pre gaz lichefiat

16,15

15,04

5,25

4,83

8,56

5,74

Resurse energetice i energie

Tarif gaze naturale

Tarif energie electric

Preul la energia electric pentru consumatorii casnici in UE,

c /kWh, 2014, sem. II

Constatare:
Preurile, in general, au tendina de a crete.
Preurile la energie i ele cresc in continuu.
Deocamdat cea mai sigur i mai accesibil form
de energie nepoluant este cea economisit !

Provocrile curente globale

Scimbarea climei i necesitarea reducerii consumului de
combustibili fosili;

Epuizarea rezervelor de resurse energetice tradiionale;

Creterea continu a preurilor la combustibilii tradiionali;
si ce-i de fcut

Promovarea eficienei energetice si reducerea consumului de

energie primar;
Cldirile - sector cu cel mai mare potential de
eficientizare energetic;
Promovarea utilizrii energiei regenerabile.

O ineficien vdit a consumul

de energie in tar
Intensitatea energetic, cel mai general indicator
privind eficienta utilizrii energiei in tar,

in anul 2005 a constituit 950 kg.e.p./1000Euro, si

in anul 2013
386 kg.e.p./1000Euro
fiind respectiv de 5,8 si 2,7 ori mai mare fat de
media pe UE !

CLDIREA i CONSUMUL DE ENERGIE

Necesitile energetice ale cldirilor
1.
2.
3.
4.
5.

Inclzirea spaiilor,
Rcirea spaiilor,
Prerararea apei calde de consum,
Ventilaia,
Iluminatul electric.

Sectorul cldiri este cel mai mare consumator de energie

Locuinele, birourile, scolile, magazine i alte tipuri de cldiri consum
peste 50 % din totalul pe tar.
Cldirile, respectiv, au cea mai mare contributie i la emisia de CO2.
Sectorul rezidenial domin in consumul de energie al cldirilor.
Cldirile unifamiliale in Moldova sunt dotate cu sistme de inclzire, in
principal, bazate pe:

arderea gazului natural in cazane, la randamente ridicare (peste

80%)
utilizarea sobelor tradiionale, cu randamente sczute (cel mult
50%).

Blocurile de locuine
n cazul blocurilor de locuine - alimentarea cu energie termic
pentru ncalzire i prepararea apei calde menajere se asigura,
de regul, n sistem centralizat (sistem colectiv).
Exceptie fac mun. Chisinu si mun.
Blti, precum si alte 10 orsele, unde
functioneaz sisteme de alimentare
centralizat cu energie termic
(SACET), ce au ca sursa fie CET, fie o
centrala termica CT.

Consumul de energie in cldiri

63%

37%
Locativ
Nelocativ

Cldirile construite nainte de 1990 sunt ineficiente termic

Au fost construite neinnd seama de cerintele de
eficien energetic
Chiar dup 1990, preurile energiei termice au rmas
sczute, prea mici a face investiii atractive de
mbuntire a structurilor exterioare ale cldirilor.

Pierderile de cldur n cldire

sunt cauzate de:

Sursa: Mihai Braguta

Ponderea consumurilor de energie anual

a unui apartament in or. Chiinu:
Iluminat
aparate electrocasnice

Incalzirea

Preparare
hrana (gaz)

13,9 %
9,7 %
1,4 %
55,5 %

Apa potabila
(pompe de pompare)

Apa calda
Sursa: Mihai Braguta

19,5 %

Structura orientativ a consumului de

energie in sectorul rezidenial din ar

Inclzire /
Rcire

A.c.m.

Iluminat +
Electrocasnice

68-70%

8-10%

8-10%

Gtit

TOTAL

10-12%

100%

Beneficiile economisirii energiei n cldiri

ECONOMICE:
reducerea cheltuielilor pentru combustibil i energie,
impact pozitiv asupra bugetului public,
intensificarea activitii economice ca rezultat al crerii de
locuri de munc i al stimulrii investiiilor,
reducerea importurilor de energie,
generarea de venituri,
SOCIALE:
mbuntirea confortului n cldire - regim necesar de temperaturi,
mai puin condens i o predispoziie mai redus la mucegai,
beneficii pentru sntate, mai puine zone reci i cureni de aer,
o calitate mai ridicat a aerului din interior,
crearea de noi locuri de munca n domeniul construciilor,
reducerea srciei energetice nclzirea adecvat la costuri rezonabile etc.

Beneficiile economisirii energiei

DE MEDIU:

reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser contribuie la

combaterea schimbrilor climatice,
reducerea polurii mediului cu noxele degajate n procesele de
producere a energiei,
un mediu mai curat,
orientarea cheltuielilor publice ctre produse mai curate,

Pentru sistemul energetic:

un consum mai mic de energie nseamn o dependen mai
slab de import, mai mult securitate energetica,
evitarea constructiei de noi capacitati de producere a
energiei la sursele tradiionale.

Eficientizarea energetic a cldirilor

o mare provocare pentru Moldova !
Moderarea consumului intern de energie reprezint cel mai
eficace instrument de reducere a dependenei energetice i a

facturii energetice a rii.

Eficientizarea energetic este soluia pentru viitor!
Reabilitarea si Modernizarea cldirilor in Moldova - fie un
bun inceput al unei curse de lung durat, despre care... mai
apoi s vorbeasc nepotii!

Cadrul politic si legislativ naional in domeniu

1. Lege pentru aderarea Republicii Moldova la Tratatul de constituire a
Comunitii Energetice, nr. 117-XVIII din 23.12.2009, MO RM nr. 810/6 din 22.01.2010
2. Legea nr. 142 din 02.07.2010 cu privire la eficiena energetic,
3. Legea nr. 128 din 11.07.2014 privind performana energetic a
cldirilor,
4. Programul naional pentru eficien energetic 2011-2020, HG nr.833
din 10.11.2011, MO RM nr. 197-202/914, din 18.11.2011.
5. Planului naional de aciuni n domeniul eficienei energetice pentru
anii 2013-2015, HG nr. 113 din 07.02.2013, MO RM nr. 31-35/158.
6. HG nr. 884 din 27.11.2012 pentru aprobarea Regulamentului privind
auditul energetic, HG nr. 885 din 27.11.2012 pentru aprobarea
Regulamentului privind autorizarea auditorilor energetici,

Politica energetica a UE
Tratatul de la Lisabona pune Energia in centrul activitatii
Europene

UE: Un cadru politic si legislativ complex

cu privire la consumul de energie in cldiri

Sursa: BPIE

Elementele cheie al Directivei EPBD

Cerine minime de performan energetice

Metodologia stabilirii cerinelor minime bazat pe costuri optime

Cerine pentru sistemele tehnice ale cldirii
Consolidarea rolului certificatelor de performan energetic

Inspecia sistemelor de nclzire i rcire

Experi independeni i controlul calitii
Introducerea conceptului de cldiri cu consum de energie aproape
zero
Scheme voluntare comune de certificare

Cadrul politic i normativ legislativ european

n domeniul eficienei energetice
Certificatele de performan energetic n UE

Directiva 2010/31/UE impune ca certificatele date

s fie alturate pachetului de documente n cazul
construciilor,
vnzrii
sau
nchirierii
obiectelor
locative ori comerciale.

Termenul de valabilitate a certificatului este de 10 ani.

Certificatele de performan energetic a cldirii

este un document tehnic care atest performana
energetic a unei cldiri sau ncperi.

Cldirile cu consum de energie

aproape zero (cldiri nZEB)
Cldiri publice - nZEB din 2019, celelalte din 2021.
Minim 10 % din consumul de energie trebuie s provin din
surse regenerabile

03/12/2015

Modulul 2

Necesarul final de energie al cldirilor

existente si celor noi

03/12/2015

GERMANIA: Calea ctre nZEB

Evoluia necesarului de energie primar pentru inclzire, kWh/ (m2an)

WSVO - Norme Izolarea termic,

03/12/2015

Modulul 2

EnEv - Norme economisirea energiei

FRANA: calea spre nZEB

Consumul maximum de energie primar, kWh/ (m2an)

Sursa: BPIE-7

03/12/2015

Modulul 2

O strategie pentru renovarea durabil a fondului de

cldiri din Romnia

Campania Renovate Europe (REC)

REC - o iniiativ a Alianei europene a ntreprinderilor pentru eficiena energetic in
cldiri (EuroACE).
Scopul - o reducere de 80% (2050) a consumului de energie in cldirile existente
n UE fa de 2005.
REC cheam la elaborarea de strategii ambiioase de renovare a cldirilor in toate
statele membre ale UE - pentru a tripla rata anual de renovare a cldirilor de la
1% la 3% pn n 2020 i pentru a se asigura renovri majore a cldirilor sau
renovri majore n etape.
In 2014, EuroACE a lansat o chemare ctre parlamentarii europeni de a se altura
la Manifestul "STOP risipei de energie in cldiri".
Oprirea risipei de energie n cldiri devine o prioritate top pentru ceteni; lumea se
confrunt cu tot mai mari facturi pentru consumul de energiei in gospodrii.
Reducerea necesarului de energie ofer numeroase beneficii. Pan in prezent
Manifestul a fost semnat de cca 100 de parlamentari europeni.
Sursa: http://www.renovate-europe.eu/uploads/REC_Newsletter_June_2015_2.pdf

Cldirea si fluxurile de energie

Aporturile de cldur:

Aporturile naturale de cldur, la general, includ nclzirea pasiv solar, umbrirea pasiv,
ventilarea natural, iluminatul natural.
Aporturile de cldur solar ce reprezint cldura furnizat
de radiaia solar care ptrunde, direct sau indirect in cldire
(dup absorbie n elementele cldirii), cldur prin ferestre.
Aporturile interioare de cldur (cldura intern), care
rezult din locuirea cldirii, i provin din:

fluxul termic metabolic emis de persoanele care locuiesc,

muncesc sau staioneaz n ncperile cldirii,
utilizarea apei calde pentru splat, activiti menajere
Pierderi
etc.;
prin ventilaie
prepararea hranei, n principal prin utilizarea
combustibilului gazos;
utilizarea energiei electrice pentru diferite activiti
casnice (radio, TV, frigider, aspirator, main de splat,
.a.);
iluminatul general i local i altele.

Radiaia
solar

Ctiguri
interne

Pierderi prin anvelop

Pierderi
prin
anvelop

Categorii de energie
la nivel de cldire
Necesarul de energie al cldirii (conform standardului EN 15603:2008)
reprezint cldur care trebuie livrat sau extras dintr-un spaiu climatizat
pentru a menine condiiile de temperatur dorite pe o anumit perioad de
timp;
Nevoia net de cldur pentru nclzire se calculeaz ca pierderile de cldur
prin anvelop i ventilare minus ctigurile interne (de la dispozitive, sisteme
de iluminat i ocupare), precum i ctigurile energetice naturale (nclzire
solar pasiv, rcire pasiv, ventilaie natural etc.).
Necesarul de energie pentru apa cald menajer - cldura livrat pentru
cantitatea necesar de ap cald menajer, pentru creterea temperaturii
acesteia de la temperatura rece din reea la temperatura predefinit de livrare
la punctul de livrare.

Categorii de energie la nivel

de cldire
Consumul de energie al cldirii
energia intrat in sistemele tehnice ale cldirii pentru satisfacerea
necesarului de energie, ce include:
consumul energetic de combustibil (sau/si consumul de energie termic
livrat prin SACET) pentru nclzirea ncperilor i apa cald menajer;
consumul de energie electric pentru: rcirea ncperilor, iluminat,
ventilare, sisteme auxiliare);
pierderile de energie din instalaiile tehnice ale cldirii.

Categorii de energie la nivel de

cldire
Energia livrat (conform standardului EN 15603:2008) reprezint energia
(exprimat pentru fiecare purttor / form de energie) furnizat ctre
sistemele tehnice ale cldirii prin graniele sistemului, cu scopul satisfacerii
consumurilor luate n considerare (de exemplu: nclzire, rcire, ventilare,
ap cald menajer, iluminat etc.) sau pentru producerea de electricitate.
Energia exportat reprezint energia, exprimat pentru fiecare
transportator de energie, furnizat de ctre sistemele tehnice ale cldirii prin
graniele sistemului i utilizate n afara granielor sistemului.
Energia net furnizat reprezint diferena dintre energia livrat i energia
exportat, ambele exprimate pentru fiecare purttor de energie. Valorile
pentru energia net furnizat sunt exprimate separat pentru fiecare purttor
de energie, cum sunt, de exemplu, energia electric, combustibilii, agentul
termic (SACET) etc.

Relaia: Necesarul brut - Necesarul net - Livrat energie

pentru o cldire

Performana i eficiena energetic a cldirilor:

definiia PEC
Performana energetic a cldirii caracterizeaz nivelul de consum al
energiei (produse din combustibili fosili) al unei cldiri.

PEC exprim cantitatea anual de energie, calculat sau msurat i

raportat la 1m2 suprafa util, necesar asigurrii condiiilor de
utilizare normal a cldirii;
aceast cantitate trebuie s acopere n principal nevoia pentru
nclzire, prepararea apei calde de consum, rcire, ventilare i
iluminat.
Eficiena energetic (EE) se refer la orice msur realizat, cost
eficient, care conduce la o reducere a cantitii de energie utilizat;
altfel spus, EE nseamn s gseti modaliti de a face aceleai
activiti folosind mai puin energie (doing more with less).

03/12/2015

Modulul 2

Noi concepte de cldiri durabile:

Cas pasiv
Cas pasiv este o cldire n care confortul termic poate fi obinut fr
sisteme tradiionale de inclzire i rcire.
O casa pasiva, poate sa fie orice tip de cldire: casa, coala, birou,
magazin etc.
Necesarul de caldura 15 kWh/m2/an.
Aceasta cantitate mica de energie pentru incalzire, poate fi furnizata
de aerul introdus prin intermediul unui sistem inteligent de ventilare
mecanic cu recuperator de caldur.
Consumul total de energie primar pentru inclzire, ap cald i
energie electric 120 kWh/m2/an.
Aporturi: radiaia solar, cldura degajata de utilizarea aparatelor
electrocasnice, cldura degajata de persoanele care locuiesc i cldura
recuperata din aerul extras din anumite incaperi.

03/12/2015

Modulul 2

Standardul de case pasive impune

urmtoarele condiii:
forma compact i buna termoizolare,
orientare ctre sud i fr umbrire,
ferestre cu geamuri i tamplrie eficiente energetic,

anvelopa termic i inchiderea ermetic a cldirii,

sistem de preinclzire pasiv a aerului proaspt,
sistem de ventilare cu recuperare de cldur cu randament crescut,
sistem solar pentru apa cald menajer, electrocasnice din clasa
energetic A sau superioar.

03/12/2015

Modulul 2

Prima Casa pasiva construit (Darmstadt-Kranichstein)

http://shrinkthatfootprint.com/

03/12/2015

Modulul 2

Casa pasiv in comparaie cu casa

tradiional
Criteriul aplicat

Casa pasiva

Casa tradiional

Izolare termica

Coeficientul U 0,15 W/ m2K

U 0,3 ... 0,7 W/ m2K

Orientare ctre sud i umbrirea

pe timp de vara

Factor semnificativ

Dup posibilitate

Ferestre eficiente,
cu 3 rnduri de sticla

U < 0,8 W/ m2K

U 1,8 ... 2,2 W/ m2K

Etaneitatea anvelopei cldirii

fata de aer

Schimbul de aer orar n < 0,6 la

presiune de 50 Pa

n de 10 ori mai slab

Prenclzirea pasiva a aerului

proaspt

Schimbtor de cldura subterane

eav in eav

Nu se aplica

Recuperarea cldurii
aerului evacuat

> 80%

Nu se aplica

Aplicaii privind aparatura

electrocasnica
03/12/2015

Absorbirea pierderilor de cldur

este obligatorie

Nu se aplica

Generarea i pierderea cldurii pe tip de cladire

http://shrinkthatfootprint.com/

03/12/2015

Modulul 2

Mulumesc pentru atenie