G.

POPA-LISSEANII

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOLUMUL X

www.dacoromanica.ro

FONTES
HISTORIAE DACO - ROMANORUM
FASCICULUS X

EUTROPII

BREVIARIUM HISTORIAE ROMANAE

EDIDIT

G. POPA-LISSEANU

BUCITB.ESTI
ITPOGRAFIA 4KBUCOVINA, I. E. TOROUTIII

1936

www.dacoromanica.ro

IZVOARELE
ISTORIEI ROM:NNILOR
VOLUMUL X

ISTORIA ROMANA
PRESCURTATA
DE

EUTROPIUS
TRADUCERE SI COMENTARU DE

POPA.LISSEANU

BUCURESTI
TIPOGRAFIA tBITCOVINA, I. E. TOROUTIU

1936

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
1. DATE BIOGRAFICE.

De oarece studiul .oricirei opere literare trebuie si ne

conduci, in ultimi analizO, la cunoverea eit mai temeinici
a personalititii autorului acelei opere i de oarece once lucrare

literari este produsul a doi factori puternici, a inriuririi mediului in care s'a desvortat i a valorii geniului creator, vom
cauta, mai intii de toate, si fixim locul ce ocupi in literatura
latin autorul nostru i apoi, stringind laolalti toate datele
ce le avem asupra vietii sale, si stabilim valoarea personalitalii
scriitorului i a operei sale, ariand, in acelagi timp, influenta
sa asupra contimporanilor i asupra urmagilor sii.

Viata lui Eutropius ne va procura oarecari elemente de

apreciere asupra operii sale, dupi cum, pe de alti parte, studiul operii insei va arunoa oarecare luanini asupra personali-

tii

Dar, din nenorocire, cunotintele ce le avem din anti-

chitate asupra lui Eutropius aunt foarte reduse. Autorul insui,

in afari de o singuri frasi, nu ne amintegte nimica despre

sine. Cu cat insi datele din humea veehe sunt mai putine, cu

.atist studiile ce s'au fOcut de invitatii de mai tirziu 1 de

cei din zilele noastre aunt mai bogate.
Am putea zice cii, precum gloria de a fi dat natere lu
Homer i-o reclamau mai multe cetiti din lumea veche, tot
astfel cinstea de a fi patria de natere a lui Eutropius i-o reolamau pe rind i Grecia i Italia i Gallia. Dupi unii el s'ar
ar fi vizut lumina zifi niscut la Constantinopol, dupi
lei in Italia i C ar fi scris la Roma; n'au lipsit nici acei cari

creazic Eutropius ar fi fost de natere gal i ci ar fi avut

Ajar proprietiti in Gasconia.
www.dacoromanica.ro

Importanta operii acestui scriitor este aa de mare, ci eI

a meritat s aiba astazi o intreagi literatura asupra vieii sale,
a meritat ca filologii s caute sa studieze i anai ales si ilustreze, prin argumente scoate din opera sa sau din operile contimporanilor, vieata putin cunoscuta a lui Eutropius.

Eutropius a fost de sigur grec din natere, unul dintre

acei GroPouli, cari in epoca imperial au pus mana pe toata
puterea de stat dela Roma i mai tarziu din 'Constantinopol i
cari, 'ntocmai ca i Greeii din 'raffle romaneti, din secolele
trecute, romanizandu-se au condus destinele imperiulu roman i ale romanitatii pana tarziu in evul mediu.
Muncie de Eutropius (Eirrp6mos, in grecete insemneaza cel
cu bune moravuri) ajunge frequent prin secolul al IV-lea duna
Christos. Critica literara de azi pare a fi stabilit c Eutropius
al nostru este identic cu proconsulul din Asia din anul 370; cu
comes rerum pridatarum din anul 380-381, apoi din 385, pentru a doua oari, i cu consulul din 387. In acelagi timp, pare

sigur ca nu trebuie confundat nici cu Eutropius presbyter,

preot din Africa, Folar al Sfantului Augustin i care a scris
doua consolatiuni catre surorile sale, nici cu Eutropius, atotputernicul eunuc dela curtea imparatului Arcadius, nici cu medicuY Eutropius, vestit scriitor, despre care ne vorbete Marcellus Empiricus, nici Cu
Eutropii, cu cari a fost adeseori
identificat istoricul nostru.
Dupa toate probabilitatile, Eutropius s'a nascut pe la anult
316 dupa Christos, in timpul imparatului Constantin, ca ar fi
asistat la fundarea Constantinopolului a. 329, in varsta de 13.
ani
unii au crezut, fr s fi putut aduce dovezi, c ar fi
scris rnai tarziu i o carte asupra fundarii acestui ora
ca
in vfirstii de 57 ani se gasea guvernator in Asia, i crt in varsta
de 65-65 ani Theodosiusil numi prefect al pretoriului.

Se rnai crede c Eutropius ar fi fost un nepot de sor

i Folar aY retorului Acacius din Caesarea i despre care nevorbete de mai multe ori in scrisorile sale filosoful Libanius.
Daca hipoteza aceasta este adevarata, atunci este sigur, dupa
cum rezulta din scrisorile lui Libanius, c Eutropius a venit
in anul 355 la Antiochia i a riimas aci pia( la anul 363. lar
cand, in anul 362, a venit imparatul Iulian in aceasta metro-

poli a Orienturui, a ficut i cunotqa lu Eutropius care.

ajunsese la oarecare vaza i reputatie prin talentul su oratowww.dacoromanica.ro

7 ---

ric. La recomandatiunea filosofului Libanius, Eutropius intrii

In prietenia imparatului care Il lu Cu sine in expeditiunea ce
tocmai intreprindea in Persia 1) E putin probabil si fi avut
un comandament militar, cum se crede in genere.
Fapt pozitiv este numai acesta ca a luat parte in nenorocita expeditiune a lui Julian Apostatul in contra Perilor (a.
363). El insu ne spune: cu expeditioni ego quo que interfui.
Acelai lucru ni-1 confirma istoricul grec Georg. Codinus 2),
Etirpntoq 6 aoqmaTi-g6 TLi 7TUpaPeti4p IOUX/aVLP 60 TIj
.rrtatokoTpeccpoq KwvaTartivou,
unde epistolographos

Tkpaibt 6

Constan-

tini de sigur este o eroare a istoricului grec.

De asemenea este iarii fapt pozitiv a Eutropius a avut
la curtea imparatului Valens, in anul 369, titlul de magister
mernoriae. In codicile numit Bambergensis, din veacul al X-lea
sau al IX-lea, intr'o epistora ce precede Breviarium al lui Festus se zice: Valenti perpetuo Augusto v. c. magister memoriae.
Magister memoriae TrPow-1%k In411111S era un titlu de inalta dregitorie la curtea imparateasca. El era insarcinat sa traga
atentiunea asupra celor ce trebuiau sa se faca in adrninistrarea
imperiului. Notele lui se numiau memoria sau sacra memoria.
Abreviatiunea V. C., din epistola amintita mai sus, pentru vir clarissimus, insemneazic Eutropius a ajuns la onoarea
clarissumatului. Cei ce, in aceasta epoca imperial, aveau

titlul de clarissurnat, ramaneau pentru totdeauna in ordinul

senatorial: <dndepti semel clarissumatus dignitatem perpetuo
manebant io ordine senatorum>> a).

Lexicograful grec Suidas n.e spune ca Eutropius a fost

ItaX6g

croperTfis. Sophist pe vreanea aceasta nu avea acceptiune

peiorativa, i sophist italian nu insemna altceva decat ca a

fost un retor care a scris in limba latin. Ceeace in special ne
face sa' credem ca Eutropius nu era Roman este imprejurarea
ea nicaierea in opera sa el nu ne spune oarmata noastril>>,
qconsulii notri, CUM se exprimi de altfel ceila1ji scriitori din

aceasti epocii, ca d. ex. contimporanul su Rufus 4)

'Otto Seeck, Q. Aurelli Syrnmachi, quae supersunt, in Monumertta Germaniae historica, Auctores, 6, pag.
Georg. Codinus, De origin. Constantinop. 18.
Thessaurus linguae latinae, vorba clarissuznatus. Despre clarissumatul
lui Eutropius vezi i Mommsen, la Droysen, Eutropi Breviarium, pag. II.
Eexceptie face un singur pasagiu, nude textul este alterat,

www.dacoromanica.ro

Impiratul Valens (364-378), despre care scriitorii ne

spun di era un ignorant, omnium litterarum ignarus, cum il
numete istoricul Ammianus Marcellinus
imparatul Vetranio, duprt cum ne apune Eutropius, era aa de ignorant di nici
nu tiea mricar sit' ceteasci
i necunoscand nici limba

greceascri, Cu toate cii un mare num'Ar dintre. supuii siii

vorbeau numai grecete, puse pe Eutropius si-i acre un rezumat al istoriei romane. Eutropius se executi .1 compuse atunci
opera sa, pre,cedind-o de o dedicalie i sfirind-o cu figriduiala

a va trata domnia lui Valens i Valentinianus, intr'o lucrare

mai ingrijiti, cu un stil mai frumos, lucrare pe care sau n'a
compus-o sau s'a pierdut. Iati vorbele cu care incheie Eutropius Breviariul siu: Quia autem ad inclytos principes venerandosque perventum est, interim operi modum dabimus; man
reliqua stilo maiore dicenda sunt; quae nunc non tam praetermittimus, quam ad maiorem scribendi diligentiam reservamus.
La aceasti din umii frasa pare a face alusiune i prefectul Romei, Symmachus, and zorea pe Eutropius si serie istoria impiralilor Valens i Varentinianus; crici dintre scrisorile
lui Symmachus opt aunt dedicate lui Eutropius, iar in vorbele
sed haec stilo exequenda tibi ante alios, cui pollet Minerva,
concedimus>> se vede o aluzie la ultimele vorbe din Breviarium 5).

Dacii Eutropius al nostru este in adevir acela criruia ii

se adreseazrt Symraachus in scrisorile sale 6), .1 lucru pare ne-

indoios pentru cei mai mulli critici literari, atunci el avea in

Asia nite proprietrrli, duprt cum rezulta aceasta din scrisoarea

in care vorbete cii un oarecare Ausonianus y (ir) c (larissimus) a fost inalcat de Eutropius. Symmachus intervine prietinete pe lngi Eutropius in favoarea iui Ausonianus i).
Intr'un manuscris al lui Eutropius, inteunul singur, Valens poarti titlul de Gothicus. Dad' aceastii titulaturi a imparatului exista in timpul cind Eutropius i-a compus opera
sa, atunci rezultri a Breviarium a fost scris in 369, dupli victoria lui Valens asupra GoOlor, deci cartea apriruse inainte de
a fi fost ehemat ca guvernator in Asia, a. 370.
Symmachus, Epistolcse, III 47.

Symmachus, Epistolae, III, 46-53.

Synmutchus, Epistolae, III, 53.

www.dacoromanica.ro

Pe dud Eutropius se gasea ca proconsul in Asia, prin intrigile lui Festus, succesorul sau, i el magister memoriae, a
fost implicat in procesal de inalta tradare al lui Theodorus, secretarul lui Valens, i n'a putut scapa de condamnare decat
gralle filosofului Pasiphilus, caruia tortura nu i-a putut smul-

ge nici o declaratiune in contra lui Eutropius: Eutropius

Asiarn proconsulari tuize obtinens potestate, ut factionis conscius arcessitus in crimen, abscessit innocuus, Pasiphilo eximente philosopho, cui ut eum mendacio injusto perverteret,
crudeliter tortus, de statu robustae mentis non potuit detur-

bari8),
Dei Eutropius a fost achitit, cat timp a trait imparatul
Valens, n'a mai avut nici unul dintre onoruri; dupa moartea
lui Valens insa, la anul 379, primete titlul i insarcinarea
de comes rerum privatarum al lui Flavius Gratianus, iar in
anal urmiitor este numit praefectus praetorio Orientis. (380
381). Pentru a doua (mitt a fost insarcinat cu aceeali functiune

In 385, iar in 387 fu ales consul impreuni cu imparatul Valentinian. Din scrisorile lui Gregorius din Nazians rezulta ca.
Eutropius dela 381 pink' la 387 a trait ca oin particular').
S'a pus de muIteori intrebarea daca Eutropius, care a
trait pe timpul introducerii cretinismului ca religiune de
stat, a fost cretin sau pagan? Rezultatul discutiunilor pare a
duce la concluziunea ca Eutropius n'a fost nici cretin, nici
pagan. Ca cei mai multi filozofi din acele vremuri, Eutropius
a fost un simplu sofist
Dacil Eutropius ar fi fost cretin ar fi vorbit altfei de
cum vorbete despre domnia imparatului Constantin i dedesigur un faja aa de extraordinar ca introducerea cretinismului n'ar fi putut sa-1 lase indiferent. Ar fi motivat, fr indoiali, rzboiul lui Constantin cu Licinius, persecutoruf cretinilor i altfel ar fi vorbit despre domnia lui Iulian Apostatul, caruia numai laude nu i-ar fi adus.
Ce e drept, sub regimul lui Julian, ne apune cateva cuvinte. despre persecutiunea cretinilor i ar fi avut prilej si
desvolte mai pe larg teza cretinismului. Nu ne spune insi
dealt c a persecutat pe cretini, dar n'a virsat singe .eretiAmmianus Marcellinus, Res gestae, XXIX 1. 36.
Greg. Nazianz, Epist. 137, 138.

www.dacoromanica.ro

10

nesc, nimius religionis Christianae insectator, perinde tamen

ut cruore abstineret, in care frasi vorba nimiu.s se crede ca
este interpolati de vr'un cretin de mai tirziu.

Spre a se putea sustinea cretinism.ul lui Eutropius,

unii copiti au introdus chiar in textul original proba pe care
voiau si o aiba; astfel, inteunul din manuscrise gasim adausul desum Christurn deurn et dominum nostrum.
In once caz, Eutropius chiar daca va fi fost cretin, n'a
fost cretin in sensul lui Ambrosius, Augustinus, Orosius, etc.
care &Ali susie cu tarie credintele sale, ci va fi sustinut, ca cei
mai mulIi filosofi din aceasta epoca, legea imparatului. Subt
imparatul Constantin va fi admis inchiderea templelor pagine, supt imparatul Julian va fi aprobat redeschiderea kr, supt
imparatul arian Valens va fi persecutat pe drept-credincioi
i, in stirit, supt Theodosius, se va fi acomodat credintei acestui imparat, a cirui favoare o cauta.
II. OPERA LUI EUTROPIUS.

Breviarium ab urbe condita, cum este intitulati lucrarea

lui Eutropius, nu este de o prea mare intindere. In zece
nu prea lungi, gisim condensate evenimentele mai importante

ale istoriei romane, dela ftm.darea cetalii (754 inainte de

Christos) pina la urcarea pe tronul imparitesc a lui Valens
(364 dupi naterea rui Christos), deci un interval de timp de
1117 am.

Lucrarea lui Eutropius se poate imparti in trei rani: a)

epoca republicanii; b) epoca imperiului 'Ana la domnia lui
&rya i c) epoca imparalilor pink' la Valens. Fiecare din aCeste trei epoce sunt tratate deosebit. Prima parte este caracterizati printeo inirare succinta a evenimentelor externe,
Era sa se trateze de loe evenimentele interne. Scriitorul se
marginete la razboaie .1 lupte, citindu-ne foarte adesea ori
numarul mortilor i prizonierilor i aratind locul uncle s'au
petrecut faptelie. In partea II-a, Eutropius incepe si ne dea
caracterizari, indicindu-ne in scurte cuvinte rolul impiratilorr
nedispreluind cite odata nici anecdotele ") i in partea
cu cit ne apropiem de epoca in care a trait autorul, caracte10) Breviarium VII. 18.

www.dacoromanica.ro

11

rizarile catiga in patrundere. In aceasta din urma parte, scriitorul nostru, intoemai ca i pedagogul al carui rol i-1 insuete
prin compunerea cartii sale, compari trecutul Cu prezentul,

and adeseori indicail asupra vremurilor sale.

Rezu.matul istoric al rui Eutropius este ficut cu exactitate i inteligent, este insa cam sec in primele carti, din ce
In ce mai bogat Cu at se apropie de domnia lui Valens i ne
portretele imparatilor cu justeti, in special portretele lui
Caesar, Constantin i Julian.

Toti criticii literari sunt unanimi intru a recunoate

Eutropius a scris inteun stil simplu, dar i vioiu. Cu obiectivitatea sa merge aa de departe ca nici odati nu-i spune
parerile sale; el n'are idei proprii, nu apreciaza. Ca o dovada
despre nepartinirea sa, ne poate servi aprecierea ce face imparatilor Constantin. i Julian. Eutropius este lipsit de adulatiune, dovadi epistola dedicatorie adresata lui Valens. Cat
de nobil i de demn este Eutropius, rezulta de sigur i din
faptul ca despre imparatul Valens, care i-a comandat Breviarium, nu vorbete deck in scrisoarea de dedicatie i in ultimuf capitol al cartii sale ").
Limba lui Eutropius nu mai putea sa fie limba clasica;
ea se apropie de limba evului mediu. Limba vechilor
ai lumii incetase sa mai fie regina limbilor, fiindca nici
Romanii nu mai eran poporul-rege, cum se exprima un Critic literar. Cu toate acestea, Eutropius scrie aa de simplu
i de ciar, cum nu ne-am fi ateptat dela un scriitor din aceasta. epoca i de sigur el face exceptie blue scriitorii contimporani. Aceasta dovedete ca Eutropius avea calitati de mare
scriitor. De aftfel, nu e uor mcm s caracterizezi in cateva
frase vieata intreaga a unui mare general sau a unui mare imparat.
Daci, pe langa metoda sa, Eutropius ar fi adaugat i elegaup stilului lui August, am avea in adevir un cap de opera.
Cu toate acestea, dei influentat de limba epocii sale, Breviarium se abate totui putin dela limba clasica.

In general se poate spune ca un anumit spirit filosofic

11) 0 einguri datil (L 12) caracterizind dictatura, o aseamini Cu puterca imperialii: neque quicquant sinalius potest dici quena dictatura, antigua
huic imperil potestati gluon manc tranquillitas vestra habet.

www.dacoromanica.ro

12

traspira din intreaga lucrare a lui Eutropitis gi de sigur auto-

rul nostra a avut veden i lar0 de mare istoric. Perioadele

lungi, caracteristice stiluTui contimporanikr si i caracteristice hicrarilor cu tendinte retorice, cum sunt in deosebi

rile istorice, lipsesc din opera lui Eutropius. Repetitiunile

cari se gasesc din cand in cand la autorul nostru, nu trebuesc

considerate ca negligente de stil. Ele sunt intrebuintate in

scopur de a imprima mai bine in mintea cetitorului anumite
numiri i fapte").
elegante de stil gasim din a:id in cand: Aemilianus
obscurissime natus obscurius imperat; Traianus orbem terrarum aedificans; Commodus hostis humani generis; Numa infinita Romae sacra ac templa constituit ") ; etc. Exista doua fe-

luri de impartiri de capitole; in traducerea noastri am admis

numai una sMgura, pe aceea a lui H. Droysen.

Breviariul lui Eutropius este aga de bine facut; ca el

a putut servi drept calima analigtilor de mai tarziu.
IZVOARELE LUI EUTROPIUS.

Suidas in Lexiconul 8U ne spune:

TPcupE

punialari

'1 aauplKet

13iptict

A4310V TM?

1.1'

pera CP p( (AV

K aTE TWV AltClOS 015TOS

in ITO1n15

Elinorriori

`Rogatov, adeca <<Capito din Lycia istoricul.

Acesta a scris rasboaiele Isaurice in VIII carti gi a tradus in

limba grecea.scil epitoma lui Eutropius, care a redat in rezumat pe scriitorul roman Livius>>. Dm acest pasagiu ar rezulta
ca in Breviarium avem un rezumat al lui Livius, a carui opera
desigur pe vremea aceea va fi fost completa, neatinsa de vicisitudinile vremurilor.
Din cele trei parti in cari am spus ca se poate imfpirti gi

caracteriza mai bine opera lui Eutropius, in partea intaia,

care trateazi epoca republicana, dei gasim pasagii
toare cu Livius, totugi nu credem crt textul e Wat dupi marele
istoric roman. El este luat mai mult dupa vr'o epitoma sau dupi

veo cronicrt, compusi in mare parte dupa istoricul patavin.

Ar fi fost i greu pentru Eutropius ca si rezum. eze Intraga
Transige dela un capitol la altul o face prin eodem tempore, post
eum, iar cfind Eutropius nu precizeazi timpul zice per iclein tempus.
Vezi Eutropius, edi/ia Bfichling.

www.dacoromanica.ro

13

peril a lui Livius; existau pe acea vreme mai multe epitontae

Livianae, din cari ar fi putut extrage Eutropius lucrarea sa.
Partea II-a, domnia knrailor pfinii la moartea lui Do' mitianus, este extras, in mare parte, dupi istoricul Suetonius.

Comentatorii moderni ai lui Eutropius, intre cari invii/atut

Droysen, au dovedit filia0unea celor doui texte.
Partea Ill-a, epoca. cdorlalti impirati, a avut ca izvor
principal Cronia imparqilor, al cirui autor este necunoscut,
Istoria familiei lui Constantin 1 scriitorii pe cari i-au avut In
vedere i autorii Historiei Auguste. Pe Julian i Jovian putea
Eutropius si-i caracterizeze dupil cunogtinIele sale personale.
IV. CONTINUATOMI LUI EUTROPIUS.

Importanta operii lui Eutropius rezulti din numerogii

imitatori ce a avut. De abia apiru opera sa i numai dead
gisi un traductor. Este Paeanius, g.colar al filosofilor Libanius

i Acacius, cari (in 345-355) profesau Impreuni In Antiochia, ca celebri sofigti i retori greci. Libanius In scrisorile..
sale amintegte nu o singuri dati despre Paeanius.
Paeanius fink' nu tia bine latinegte, de aceea n'a tradus
textul lui Eutropius vorbil de vorba, ci a dat mai mult o parafrazare a lui, o metaphrasis. Textul latin a fost redus,
du-se la o parte pasagiile cari ii se pareau de prisos. AstfeT In

textul lui Paeanius, text care ni s'a pistrat complet, lipsesc

foarte adesea ori prenomina, lipsesc indicatiile de demnitli,
lipsesc unele loca1iti i regiuni din Occident; anii
red a exact. Lucrarea lui Paeanius, ap'ruti In anul 380, este
o dovadilc locuitorii din Asia, supugi romani, nu cunogteau
limba latini i deci el, un Asiatic, s'a simtit obligat s traduca
pentru Asiatici resumatul istoriei romane, a Jul Eutropiu.s 14).

Vr'o sutil de ani In urmi, s'a ficut o a doua traducere

a lui Eutropius; de data asta probabil de .Capito din Lycia,

: autorul mai multor alte lucriri. Opera lui Capito, diferitI

de a lui Paeanius, nu ni s'a pAstrat decat in fragmente, mai
ales la loan. Antiochianul. Acest Capito, despre care ne vorpublicat in anul 1590 de invitatul
14) Prima edilie a lui Paeanius
Sylburg, dupli un manuseris al lui Pithoeus.

www.dacoromanica.ro

14

bete Suidas, in pasaOul citat mai sus, a triit inainte de Stephanus din Byzanz, inainte de 580, poate intre anii 491-527.
Se intelege c

.1 versiun.ea Iui Capito diferi de versiunea

lui Eutropius, ci se gisesc i in aceasa versiune oarecari

introduse fie direct de Capito, fie de loan Artiochianul. Traducerea aceasta a lui Capito este 1 ea mai mult o
parafrazare i cuprinde cu mult mai multe adausuri decat cuprinde parafrazarea lui Paeanius.
Excerpte din traducerea greceasca a lui Paeanius i a lui
Capito Osim. i la Maximus Planudes ").
Aprecierea favorabilA ce s'a &Cut operii lui Eutropius
rezultii i din imprejurarea Ca", atfit pentru contimporani, &At
i pentru urmai, ea a servit ca izvor principal de informatiune.
Chiar Festus, contimporanuT i urmaul siu, ca magister
memoriae in aula orientali, in scrierea ce a compus asupra
evenimentelor din Orient dela Traian pia]. la Diocletian, a
avut ea izvor principal i ca model Breviarul lui Eutropius.
De asemenea, critica a dovedit c i Epitome a lui Aurelius
Victor este influentatil de Eutropius. De aiderea i analitii
ecIesiastici au avut drept cJuzi tot pe Eutropius. Astfel au
fost Sf. Aug-ustin in De civitate Dei, Sf. Ieronim, Sf. Prosper,
Orosius, care 11 citeazi de douil ori, Isidorus, Cassiodorus, in
Clironica sa, Jordanes, in De summa temporum i
Popuraritatea cea mai mare i-o chtigi lui Eutropius un
ciluggr din e-vul mediu Paulus Warnefridus, care triia in epoca lui Carol cel Mare, ca diacon in Aquileia, i numit in genere Paulus Diaconus.
Acest Paulus, cunoscut scriitor al istoriei Longobarziror,
1u:in& de bazil scrierea lui Eutropius, a voit s faci o istorie
universal, amplificind textul i continuandu-1 prin adausuri, mai ales din Orosius, pinii la Justinian a. 553.
Paulus ne spune de altfel lute scrisoare: Ac primo paulo
superius ab eiusdem textu historiae narratiorem capiens eamque pro loci merit extendens quaedcun etiam temporibus eius
congruentia ex divina lege interserens eamdem sacratissimae
historiae consonant reddidi. Et quia Eutropius usque ad Va15) Vezi Eutropi, Breviarium de Droysen, pag. CXVIII In Monum. Germ.
hist. H.

www.dacoromanica.ro

15

lentis tantummodo imperium narrationis suae in ea seriem deduxit, ego deinceps meo ex maiorum dictis stilo subsecutus sex

in libellis superioribus in quantum potui haud dissimilibus

usque ad Justiniani Augusti tempora perveni.
Paulus a modificat deci i a ma' rit cu ase arri noi textul
quasi clasic al lui Eutropius gi 1-a facut mai placut gi mai ugor
de cetit pentru Adelperga; caci in condicele Monacensis gisim la sfargitul cartii a X-a o scrisoare catre Adelperga: Hucus que historiam Eutropius composuit, cui tamen aliqua Paulus Diaconus a.ddidit, iubente domna Adelperga Christianissima Beneventi ductrice, coniuge domni Arichidis (intre 766

782), deinceps quae sequuntur (XXVI) idem Paulus ex

diversis auctoribus proprio stilo contexuit").
Lucrarea lui Paulus Diaconus a servit mai tarziu ca baza
la o noua compilatimie, la aga numita Historia Miscella") a
lui Landolfus Sagax, compus pe la anul 1000 dupi (Jhristos.
Ca gi Paulus, deasemenea i Sagax, a marit prin adausuri textul lui Eutropius gi a dus povestirea pina in timpul imparatului Leon din Armenia (813-820).
Landolfus Sagax adause pe Magi cele 16 carti ale lui
Paulus Inca 8 carli noi. Cele 16 carti au fost desvoltate prin
adausuri gi desvoltari, iar cartile a V-11-a gi a XVI au fost im-

partite in cite doua carti, astfel ca s'a ajuns ca aceasta Hissoria Miscella sa aiba 26 carp.
Dela Eutropius avem azi opt codice, dela Paulus cinci, dela
Paeanius doui gi dela Landolfus Sagax unul. CeI mai vechiu
eodice al lui Eutropius este aga numitul Gothartus, din secolul
al X sau al IX.
Invitatul Antonius Schoonhoven a restabilit in 1546 tex-

tul lui Eutropius, purificandu-1 de adausurile lui Paulus gi

ale lui Sagax.
Editia cea m.are a lui Eutropius a dat-o invaiatul german
Droysen"), al carui text 1-am adoptat gi noi.
W. Hartel, Eutropius und Paulas Diaconus.
S'a numit astfel rancid a (ost alciituitii din mai multe luertiri.
Monumenta Germaniae historica, Auctores 1 gi 2. Bibliografia lui
Eutropius in Pauly.Wiasowa, Real-Encyclopddie des classischen Altertuznswissenschaft.

www.dacoromanica.ro

DOMINO vALENTI MXIMO PERPETVO AVGVSTO

Eumpius V. C. tmagister memoriae.

Res Romanas ex voluntate mansuetudinis tuae ab urbe copadita ad nostram memoriam, q-uae in negotiis vel bellicis vel civilibus
eminebant, per ordinem temporum brevi narratione collegi strictim
additis etiam his, quae in principum vita egregia extiterunt, lit tren-

quillitatis tuae possit mena divina lactan ,prius se inlustrium virorum facta in administrando imperio secutam quam cognoeceret lectione.
M'EH_ FR11%IVS.

Romanum imperium, que ne que ab exordio ullum fere minus

neque incrementis toto orbe amplius humana potest memoria recordari, a Rom.ulo exordium habet, qui Reae Silviae Vestalis virginis filius et quantum putatus est Martis cum Remo fratre uno partu
editus est. is cusn nter pastores latrocinaretur, decem et octo annos
natus urbem exiguam in Palatino mente constituit, XI Kal. Majas,
Olympiadis sextae ann.o tertio, post Troiae excidium, ut qui plurimum minimumque tradunt, anno trecentesimcr nonagesimo quarto.
.Condita civitate quam ex nomine suo Romana vocavit hace fere 11

egit. multitudinem finitimi3rum in civitatem recepit, centum ex senioribus legit, quorum concilio omnia ageret, quos senatores nominavit propter senectutem. cum uxores ipse et populus suus non haberent, invitavit ad spectaculuin ludorum vicinas urbis Romae nationes atque earum virgines rapuit. commotis bellis propter raptarum. iniuriam. Caeninenses vicit, Antemnates, Crustuminos, Sahinos,
Fidenates, Veientes. hace omnia oppida urbem cingunt. et cum orta
IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOLUMUL X

www.dacoromanica.ro

18

IV

VI

VII

subito tempestate non comparuisset, anno regni tricesim.o septimo

ad deos transisse creditus est. deinde Romae per quinos dies senatores imperaverunt et his regnantibus tutus annus completos est.
Postea Numa Pompilius rex creatus est, qui bellum quidem
nullum gessit, sed non minus civitati quam Romulus profuit. nam
et leges Romanis moresque constituit, qui consuetudine proeliorum
km latrones ac semibarbari putabantur, et annum descripsit in decem menses prius sine aliqua supputatione confusum et infinita Romae sacra ac templa constituit. morbo decessit quadragesimo et tertio imperii anno.
Huic successit Tullus Hostilius. hic bella reparavit, Albanos
vicit qui ab urbe Roma duodecimo miliario sunt, Veientes et Fidenates, quorum alii sexto miliario absunt ab urbe Roma, alii octavo
decimo, bello superavit. urbem ampliavit adiecto Gaelic) monte. emu
triginta et duoe anuos regnaaset, fulmine ictus cum domo sue arsit.
Post hunc Ancus Marcius Numae ex filia nepos suscepit imperium. contra Latinos dimicavit, Aventinum montem civitati adiecit et Ianiculu.m, apud ostium Tiberis Ostiam civitatem supra mare
sexto decimo miliario ab urbe Roma condidit. vicesimo et quarto
anno imperil morbo periit.
Deinde regnum Priscus Tarquinius accepit hic numerum senatorum duplicavit, circum Rowe aedificavit, ludos Romanos instituit, qui ad nostram xnernoriam permanent vicit idem etiam Sahinos et non partuni agrorum sublatum isdem urbis Romae territorio
iunxit primusque triump hens urbem intravit. muros fecit et cloacas,
Capitolium inchoavit. tricesimo octavo imperii armo per Anci filios
occisus est regis eius, cui ipse successerat.
Post hunc Servius Tullius suscepit imperium, genitus ex nobili
femina, captive tamen et ancilla. hic quoque Sabinos subegitmontes
tres Quirinalem Viminalem Esquilinum urbi adiunxit, fosses circum

murum duxit. primus omnium censum ordinavit, qui adhuc per

orbem terraruin incognitos erat. sub co Roma omnibus in censum
delatis habuit capita LXXXHI mills civium Romanoram curn his,
qui in agris erant. occisus eat acelere generi sui Tarquini Superbi,
filii eius regia, cui ipse successerat, et filiae, queen Tarquinius haVIII

bebat uxorem.
L. Tarquinius Superbus septimus atque ultimas regum Volscos,

quae gens ad Campaniam euntibus non longe ab urbe est, vicit,

Gabios civitatem et Suessam Pometiam subegit, cum Tuscis pacem
fecit et templum Iovi in Capitolio aedificavit. postea Ardeam ob-

www.dacoromanica.ro

19

pungnans in octavo decimo miliario ab urbe 'Roma positam civitatem

imperium perdidit. nam cum. Mills eiu- s et ipse Tarquinius
simam feminam. Lucretiam eandemque pudieissimamo Collatini
uxorem stuprasset eaque de iniuria marito et patri et amicis quests
fuisset, in omniuni conspectu se occidit. propter q-uam causam Bru:tus p arena et ipse Tarquini populum concitavit et Tarquinio ademit
imperium. mox exercitus quoque eum, qui civitatem Ardeam cum
Ipso wege oppugnabat, reliquit: veniensque ad urbem rex portis
.clausis exclusus est, cum.que imperasset anuos quattuor et viginti,
cuiii uxore et liberis suis fugit. ita Romae regnatum est per septem
xeges minis ducentis quadraginta tribus, cum adlauc Roma ubi plu-

rimum vix mope ad quintum decimum miliarium possideret.

Hine consules coepere, pro uno rege duo hac causa creati, ut, rx
si unus malus esse voluisset, alter eum habens potestatem similem
coerceret. et placuit, ne imperium loargius qualm aimuum haberent,
ne per diuturnitatem potestatis insolentiores redderentur, sed civiles
semper essent, qui se post annum scirent futuros esse privatos.
fuerunt igitur anno primo expulsis regibus consules L. Iunius Brutus, qui maxime egerat, ut Tarquinius pelleretur, et Tarquinius Collations maritus Lucretiae. sed Tarquinio Collatino statim sublata
,est dignitas. placuerat enim, ne quisquam in urbe maneret qui Tarquinius vocaretur. ergo accepto onmi patrimonio suo ex urbe migravit et loco ipsius factus est L. Valerius Publicola consul, commovit tamen bellum urbi Romae rex Tarquinius qui fuerat expulsus
,et collectig multis gentibus, ut in .regnum posset regtitui, dimicavit.
In prima pugna Brutus consul et Arrruns Tarquini filius in vicem X
se occiderunt, Romani tamen ex ea pugna victores recesserunt. Bruium matronae Romanae defensorem pudicitiae suae quasi communem patrem per annum luxerunt. Valerius Publicola Sp. Lucretimn Tricipitinum collegam sibi fecit Lucretiae patrem, quo morbo
martuo iterum Hocratiam Pulvilluan collegam sibi sumpsit. ita primus

annus quinque consules habuit, cum Tarquinius Collatinus propter

nomen urbe cessisset, Brutus in proelio perisset, Sp. Lucretius
morbo mortuus esset.
Secundo quoque anno iterum Tarquinius ut reciperetur in XI
regnum bellum Ro-manis intulit, auxilium ei ferente Porsenna Tusciae rege, et Romani paene cepit. vermin tu.m quoque victus est.
textio auno post reges exactos Tarquinius cum suscipi non
posset in aegnum neque ei Porsenna, qui pacem cum Romanis fecerat, praestaret auxilium, Tusculum se contulit, quae civitas non
www.dacoromanica.ro

20

longe ab urbe est, atque ibi per quattuordecim annos privatus cunt
urore consenuit.
quarto anno post reges exactos cum Sabini Romanis bait=
intulissent, victi sunt et de is triumphatum est.
quinto anno L. Valerius, ille Bruti collega et quater consul,.

fataliter mortuus est, adeo pauper ut collatis a populo numrula

su.mptum habuerit sepulturae. quem matronae sicuti Brutum annum
luxerunt.
XII
Nono anno post reges exactos cum gener Tarrquini ad iniuriam.
soceri vindicandam ingentem collegisset exercitum, nova Romae
dignitas est creata, quae dictatura appellatur, major Tram consulatus. eodem anno etiam magister equitum factus est qui dictatori obsequeretur. neque quicquam similius potest dici quani dictatura an-

tigua huic imperii potestati quam nunc tranquillitas vestra habet,

maxime cum Augustus vogue Octavius, de quo postea dicemns, et
ante eum C. Caesar sub dictaturae nomine atque honore reguaverint. dictator autem Romae primus fuit Larcius, magister equitum
prima Sp. Cassius.
Sexto decimo anno post reges exactos seditionem populus RoXIII
xnae feeit, tamquam a senatu atque consulibus premeretur. tum et
ipse sibi tribunos plebi quasi proprios iudices et defensores creavit,.
per. quos contra senatum et consules tutus esse posset.
Sequenti anno Volsci bellum reparaverunt et victi acie etiara
XIV

Coriolos civitatem quam habebant optimam perdiderunt

Octavo decimo armo postcfram reges eiecti erant, expulsus ex
XV
urbe Q. Marcius, dux Romanus qui Coriolos ceperat Volscorum civitateim, ad ipaos Volscos contendit iratus et auxilia contra Romanos
accepit. Romanos saepe vicit, usque ad quintum miliarium urbis ac-

cessit, obpugnaturus etiam patriam, legatis qui pacem petebant repudiatis, nisi ad eum mater Veturia et uxor Volumnia ex urbe vennissent, quarum fletu et deprecatione superatus removit exercitum..
atqut hie secundus post Tarquinium fuit, qui dux contra patriani
suam esset.
C. Fabio et L. Virginio consulibus trecenti nobiles homines,
XVI
qui ex Fabia familia eran!, contra Veientes bellmn soli susceperunt,
promittentes senatui et populo per se came certamen implendum.
itaque profecti manes nobiles et qui singuli Inagnorum exercituum
duces esse deberent in proelio conciderunt. nnus omnino snperavit
ex tanta familia, qui propter aetatem puerilem duci non potuerat

www.dacoromanica.ro

21

ad pugnam. Post haec census in urbe habitus est et inventa sunt ci-vium Capita CXVII milia CCCXVILII.

Sequenti anno cum. in lgido monte ab urbe duodecimo fere XVII

miliario Romanus obsideretur exercitus, L Quintius Cincinnatus
4lictator est factus, qui agrum quattuor iugeruni possidens manibus
.suis colebat. is cum in opere et arana esset inventus, sudore deters()
togarn praetextam accepit et caesis hostibus liberavit exercitrim.

Anno trecentesimo et altero ab urbe condita imperium. con- XVIII

sulare cessavit et pro duobus consulibus decem facti aunt, qui summain potestatem haberent, decemviri nominati, sed cum primo auno
bene egissent, secundo unus ex is Ap. Claudius Virgini cuiusdam,
qui honestis iam stipendiis contra Latinos in monte lgido milita_bat, filiam virginem corrump ere voluit; quam pater occidit, ne stuprum a decemviro sustineret, et regressus ad milites movit tumultu.m. sublata est decemviris potestas ipsique damnati sun.t.
Armo trecentesimo et quinto declino ab urbe condita Fidenates XIX
contra Romanos rebellaverunt. auxiliuin his praestabant Veientes
et rex Veientium. Tolumniva, epee ambae civitates tam vicinae urbi
.sunt, ut Fidenae sexto, Veii octavo declino miliarioabsint. coniunxerunt se .his et Volsci. sed Mam. Aemilio dictatore et L Quintio Cincinnato magistro equitium victi etiam regem perdiderunt. Fidenae
captae et excisae.
Post viginti annos Veientani rebellaverunt. dictator contra ip- XX
sos missus est Furius Camillus, qui prim.um eos vicit acie, mox etiam
civitatem diu obsidens cepit antiquissimam Italiae atque ditissimam.
post earn cepit etFaliscos, non minus nobileim civitatem. sed commota

est ei invidia, quasi praedam male divisisset, damnatusque ob eam

causam et expulsus civitate. statim Galli Senones ad wham venerunt
et victos Romanos undecimo miliario a Roma apud flumen Alliam
secuti etiam urbem occupaverunt. neque defendi quicquam. nisi Ca-

pitolirun potuit; quod cum diu obsedissent et iam Romani fame

laborarent, a Camillo qui in vicina civitate exulabat Galia superven-tum est gravissimeque victi sunt. postea tamer] etiarn accepto auro,
ne Capitoliurn obsiderent, recesserunt, sed secutus eos Camillus ita
-cecidit, ut et aurum quod is datum fuerat et omnia q-uae ceperant

militaria signa revocaret. ita tertio triumplans urbem ingressus

est et appellatus secundus Romulus quasi et ipse patriae conditor.

www.dacoromanica.ro

-22
LLBER SECVNDVS.

Anno trecentesimo sexagesimo quinto ab urbe condita, post

captain autean primo, dignitates mutatae surd et pro duobus consu--

libus facti tribuni militares consulari potestate. bine iam coepit

Romana res crescere. nam Camillus eo anno Volscorum civitatem
quae per septuaginta ann.os helium gesserat vicit et Aequocrum urbe.m et Sutrinarum atque omnibus deletis earundean exercitibus
tres simul triumphos egit.
II
T. etiam Quintius Cincinnatus Praenestinos qui usque ad urbisRomse portas cum bello venerant persecutus ad flumen Alliana vicit,.

octo civitates quae sub ipsis agebant Romanis adiunxit, ipsam

III

IV

VI

Praeneste adgressus in diditionem accepit, quae oannia ab eo gesta

sunt viginti diebus, triu.mphusque ipsi decretus.
Verum dignitas tribunorum militarium non din perseveravit_
nam post aliquantum nullos placuit fieri et quadziennium in urbeita fluxit, ut potestates ibi =gores non eesent resumpserunt tamen
tribuni militares consulari potestate iterum dignitatein et triennium:,
perseveraverunt; rursus consules facti.
L. Genucio et Q. Servilio consulibus mortuus est Camillus. honor ei post Romulum secundus delatus est.
T. Quintius dietator adversus Gallos qui ad Itsliam venerant
missus est hi ab urbe quarto miliario trans Anienem fluvium consederant ibi nobilissimus de senatoribus iuvenis Manlius provocantem Gallu.m ad singulare certamen progressus occidit et sublato torque aureo colloque suo isn.posito in perpetuum Torquati et sibi et
posteris cognomen accepit. Galli fugati mint, mox per C. Sulpicium
dictatorem etiam victi, non multo post a C. Marcio Tusci victi nmt
et octo milia captivorum ex his in triumphum ducta.
Census iterum. habitus est, et cum Latini qui a Romanis subacti

erant milites praestare nollent, ex Romanis tantum tirones lecti

aunt, factaeque legiones decem, qui modus sexaginta vel amplius
armatoru.m milia efficiebat. parvis adhuc Romanis rebus tanta tamen in re militari virtus erat. quae cum profectae essent adversum.
Gallos duce L. Furio, quidam ex Gallis unum. ex Romanis qui esset
optimus provocavit. tum se M. Valerius tribunus militum obtulit,.
et cum processisset armatus, corvus ei supra dextrum brachium sedit.
mox commissa adversum Galluin pugna idem corvus alis et unguibus
Galli oculos verberavit, ne rectum posset aspicere. ita a tribuno Valerio interfectus non solum victoriam ei, sed etiam nomen dedit. nam.
www.dacoromanica.ro

23

pofstea idem. Corvinus est dictus. ac propter hoc meritum annoruan

trium et viginti consul est factua

Latini qui noluerant milites dare hoc quoque a Ramaiiis exi- VII
gere coeperunt, ut unus consul ex eorum, alter ex Romanorum Po.
pulo crearetur. quod cum esset negatum, hellion contra eos suscep"tam est, et ingenti pugna superati sunt; ac de his perdomitis trium.phatum. est. .statuae consulibus ob aneritum victoriae in rostris positae aunt. eo anno etiam Alexandria ab Alexandro Macedone condita est.

Iaan Romani potentes esse coeperunt. helium enim in centesimo et tricesimo fere miliario ab urbe apud Samnitas gerebatur,
qui medii aunt inter Picenum. Campanian/ Apuliam. L Papirius
Cursor cum honore dictatoria ad id helium profectus est, qui cum
Romam redisset, Q. Fabio Maximo magistro equituin quem aputl
exercitum reliquit praecepit, ne se absente pugnaret. ille occasione
reperta felicissian.e dimicavit et Samnitas delevit. ob quam rem a
dictatore capitis daannatus, quod se vetante pugnasset, ingenti favore
militu.m et populi liberatus est. tanta Papirio seditione commota, ut
paene ipse interficeretur.
Postea Samnites Romanos T. Veturio et Sp. Postu.mio consu- IX
libus ingenti dedecore vicerunt et sub iugum miserunt. pax tamen
a senatu et populo soluta est, quae cum ipsis propter necessitatem
facta fuerat. postea Samnites victi aunt a L. Papirio consule, septem
milia eorum sub iugum missa. Papirins de Samnitibns triumphavit
eo tempore Ap. Claudius censor aquam Claudiam induxit et viam
Appiam stravit. Samnites reparato bello Q. Fabium lVfaximum vicerunt tribus milibus hominum occ- isis. postea cuna pater ei Fabius
Maximus legatus fuisset et Samnitas vicit et plurima ipsorum oppida cepit. deinde P. Cornelius Rufinus, M. Curius Dentatus, ambo
consules, contra Samanitas missi ingentibus pfroeliis eos confecere.
tum bellum cum. Samnitibus per annos quadraginta novem actum
sustulerunt. neque ullus hostia fuit intra Italiam 'TA Romanam virtutem magia fatigaverit.
Interiectis aliquot =ails iterum se Gallorum copiae contra Romanos Tuscis Samnitibusque iumerunt, sed cum Romani tendere.nt,
a Cn. Cornell Dolabella consule deletae aunt
Eodem tempore Tarentinis qui iam in ultima Italia sunt bel- XI
lum indictum est, quia legatis Romanorum iniuriam. fecissent.
Pyrrum Epiri regem. contra Romanos auxilium poposcerant, qui ex
genere Achillis originem trahebat is mox ad Italiam venit, tumque
www.dacoromanica.ro

24

primtun Romani cum transmarino hoste dimicaverunt inisus est

contra eum. consul P. Valerius Laevinue. qui cuan exploratores Pyrri
cepisset, iussit eos per castra duci, ostendi omnem exereitum tontqlle

dimitti, ut renuntiarent Pyrro quaecumcpte a Romanis agerentur.

commissa mox pugna cum iam Pyrrus fugeret, elephantorum auxilio
vicit quos incognitos Romani expavertmt. sed nox proelio finem dedit; Laevinus tamen per noctem. fugit. Pyrrus Romanos mille octingentos cepit et eos sum.mo honore traetavit, occisos sepelivit. quo@

cum adverso vulnere et truci vultu edam mortuos lacere vidisset,

tullese ad caelum manus dicitur cum hac voce: se totius orbis donemum esse potuisse, si tales sibi milites contigissent
XII
Postea Pyrrus coniunctis sibi Samnitibus Lucanis Brittiis Romam perrexit, omnia ferro ignique Vastavit, Campaniarn populatus
est atque ad Praeneste venit miliario ab urbe octavo decimo.mox
terrore exercitus qui eum cum commie sequebatur in .Campaniam se recepit. legati ad Pyrrum de redimendis captiyis missi ab
eo honoaifice suacepti aunt. captivos sine pretio Romani misit, unum

ex legatis Rornanorum Fabricium sic admiratus, cuin eum pauperem esse cognovisset, ut quarta parte regni promissa .sollicitare volnerit, ut ad se transiret, contemptusque est a Fabricio. quare cum
Pyrrus Romanoru.m ingenti admiratione teneretur, legatum misit,
qui pacem aequis condicionibus peteret, praecipuum. virum Cineam
nomine, ita ut Pyrrus partem Italiae quam iam armis occupaverat
Xffl obtineret, pax displiciAt: remandatum Pyrro a senatu eum cum
Romanis, nisi ex Italia recessisset, pacem habere non posse. tuna
Romani iusserunt captivos omnes quos Pyrrus reddiderat infames
haber, cpiod armati capti fuissent, nee ante eos ad veterem statum
reverti, quam si binorum hostium occisorum spolia retulissent ita
legatus Pyrri reversas est, a quo cum. quaereret Pyrru. s, qualem Romam comperisset, Cineas dixit, regum se patriam vidisse; scilicet
tales illic fere omnes esse, qualis unas Pyrrus apud Epirum et reliquam. Graeciam putaretur.
Missi aunt contra Pyrrtun duces P. Sulpicius et De,cius C0111311

les. certamine conunisso Pyrrus vulneratus est, elephanti .interfecti,

viginti mulia caesa hostium, et ex Romanis tantum quinque milia;
Pyrrus Tarentum. fugatus.
Interiecto anno contra Pyrrum Fabricius est missus, qui prius
XIV
inter legatos solicitan i non potuerat quarta regni parte promissa.
tum cum vicina castra ipse et rex haberent, medicus Pyrri nocte ad
eum venit promittens veneno se Pyrrum occisurum, si sibi aliquid

www.dacoromanica.ro

-25
polliceretur.

Fabricius vinctum reduci iussit ad dominum

Pyrroque dici quae contra caput eius m.edicui spopondisset. tum
rex ad.miratus eum dixisse fertur: ille est Fabricius, qui difficilius
ab hornestate varn sol a cursu suo averti potest. turn rex ad Siciliam
profectus est. Fabricius victis Lucanis et Samnitibus triumphavit,
Consules deinde M. Curius Dentatus et Cornelius Lentulus advermin Pyrrum..missi sunt. Curius contra eum pugnavit, exercitum
eius cecidit, ipsum Tarentum fugavit, castra cepit. ea die caesa hostium viginti tria milis. Curius in consulatu triu.mphavit. primus Romam elephantos quattuor duxit. Pyrrus etiam a Tarento mox recessit
et apud Argos Graeciae civitateni occisus est.
C. .Fabio Licinio, C. Claudio Canina consulibus anno urbis XV
conditae quadringentesimo sexagesimo primo legati Alexandrini a
Ptolemaeo missi Romani venere et a Romanis araicitiam (pain
petierant obtinuerunt.
Q. Ogulnio, C. Fabio Pictore consulibus Picentes helium com.
=mere et ab insequ.entibus consulibus P. Sempronio, Ap. Claudio
victi rant; et de is triumphatum est. conditae a Romanis civitates
quetm.

Arirninus in Gallia et Beneventurn. in Sanmio.

M. Atilio Regulo, L. Iunio Libone consulibus Sallentinis in xvil

Apulia bellum indict= est, captique sunt cum civitate simul Brimdisini, et de his triumphatum est.
Anno quadaingentesimo septuagesimo septimo cum iam clarum
Turbis Romae nomen esset, arma tamer'. extra Italiam mota non fuerant, ut igitur cognosceretur quae copiae Romanorum essent, census
est habitus, inventa sunt civium capita ducenta nonaginta duo milla

trecenta triginta quattuor, quamquam a condita urbe nuraquam

bella cessassent, et contra Afros helium susceptum est primum Afo.
Claudio, Q. Fulvio consulibus. in Sicilia contra eos pugnatum est et
Ap. Claudius de Afris et rege Siciliae Hierone triumphavit.
Insequenti anno Valerio Marco et Otacilio consulibus in Sicilia XIX

a Romanis res magnae gestae sunt. Tauromenitani Catinenses et

praeterea quinquaginta civitates in fide,m acceptae.

tertio anno in Sicilia contra Hieronem bellum paratum est.

cum omni nobilitate Syracusanorum pacem a Romanis impetravit
declitque argenti ducenta talenta. Afri. in Sicilia victi sunt, et de
lila secundo Romae triumphatuna est.
Quinto anno- Puniei belli quod contra Afros gerebatur pianu.m XX
Romaani C. Duillio et Cn. C_.ornelio Asina consulibus in mari dimicaverunt paratis navibus rostratis quas Libumas vocant. consul Corwww.dacoromanica.ro

26

nelius fraude deceptus est. Duillius commisso proelio Carthaginiensium ducem vicit, trignita et unam navem cepit, quattuordecim mersit, septem milit hostium cepit, tria muja occidit. neque ulla victoria
Roro.anis gratior fuit, quod invicti terra iam etiam maxi plurimum
possent.

C. Aquilio Floro, L. Scipione consulibus Scipio Corsicam et

Sardiniam vastavit, multa milk inde captivorum adduxit, triumphum. egit.

XXI

L. Manlio Vulsone, M. Atilio Regulo consulibus bellum..in

African' translatum est. contra Hamilcarem Carthstgiuiensiuin du
cem in marl pugnatum, victusque est. nam perditis sexaginta quattuor navibus retro se recepit, Romani viginti duas amiseru,nt. sed
cum. in Africam transissent, primam Clypeam. Africae civitatem
in deditioxtem acceperunt. consules usque ad Carthaginem processerunt, multisque vastatis Manlius victor Romani rediit et viginti
septem mula capitivorum reduxit, Atilius Regulus in Africa remansit. is contra Afave aciem instruxit. contra tres Carthaginiensium duces dinlicans victor fuit, decem et ocio mila hostium cecidit, quinque
milk cum decem et octo elephantis cepit, septuaginta quattuor civitates in fid.em ac,cepit. tu.m victi Carthaginienses pacem a Romanis
petiverunt. quam cum Regulus nollet nisi durissimis condicionibus
dare, Mni auxilium a Lacedaemoniis petiverunt. et duce Xanthippo
qui a Lacedaemoniis missus fuerat Romanorum. dux Regulus victus

est ultima pemicie. narn duo mula tantum ex omni exercitu refugerunt, quingenti cum imperatore Regulo capti aunt, triginta

XXII

occisa, Regulus ipse in catenas coniectus.

M. Aemilio Paulo, Ser. Fulvio Nobiliore consulibus ambo Ro-

mani consules ad Africam profecti sunt cum trecentarum navium

classe, primum Afros navali certamine superant. Aemilius consul
centu.m et quattuor naves hostiu.m demersit, triginta cum pugnatoribus cepit, quindecim muja hostium aut occidit aut cepit. militem
suum ingenti praeda ditavit. et subacta Africa tune fuisset, nisi quod
tanta fames erat, ut diutius exercitus exspectare non posset. consules
cum victrici classe redeuntes circa Sicilian' naufragium passi aunt.
et tanta tempestas fuit, ut ex quadiringentis sexaginta quattuor
vibus octoginta servari potuerint, neque ullo temp ore tanta maritima
tempestas audita est. Romani tamen statum. ducentas naves repara-

verunt, neque in aliquo animus is infractus fuit.

Cn. Servilius Caepio, C. Sempronius Blaesus consules cum ducentis sexaginta navibus ad Africam profecti aunt. aliquot civitates
www.dacoromanica.ro

27

ceperunt. praedam ingentem reducentes naufragium passi aunt. itaque cum continuae calamitates Romanis displicerent, decrevit senatus, ut a maritimis pxoeliis recederetur et tantum sexaginta naves
ad praesidiu.m Italiae salvae essent.
XXIV
L. Caecilio Metello, C. Furio Placido consulibus Metellus
Sicilia Afrorum ducem cum CXXX elephantis et maple copiis venientem superavit, XX muja hostium cecidit, sex et viginti elephantos cepit, reliquos errantes per Numidas quos in auxilium habebat
collegit et Romana deduxit ingenti pompa, cum elephantoruan omnia
itinera conpleret. post hace mala Carthaginienses Regulum ducem XXV
quern ceperant petiverunt, ut Romam proficisceretur et pacem a Romanis obtineret ac permutationem captivorum faceret. ille Romam
cum venisset, indu.clus in senatum nihil quasi Romanus egit dixitque se ex illa die qua in potestatem Afrorum. venisset Romanum
ease desisse. itaque et uxorem a conplexu removit et senatui suasit,
ne pax cuan Poenis fieret: illos enim fractos tot casibus spem nul-

lam habere; tanti non esie, ut tot milia captivorum propter unum
se et :mean et paucos, qui ex Romanis capti fuerant, redderentur.
itaque obtinuit. nam Afros pacem petentes nullus adniisit. ipse Carthaginem rediit offerentibusque Romanis, ut eum Romae tenerent,
negavit se in ea urbe mansurum, in qua poetquam. Afris servierat
dignitatem honesti civis habere non posset. regressus igitur ad Africam omnibus suppliciis extinctus est.

P. Claudio Pulchro, C. Junio consulibus Claudius contra au- XXVI

spicia pugnavit et a Carthaginiensibus victus est. man ex ducentis et
viginti navibus curn triginta fugit, nonaginta cum pugnatoribu3
captae swot, demersae ceterae. alius vogue consul naufragio classem
amisit, exercitum tamen salvum habuit, quia vicina litora erant.
C. Lutatio Catulo, A. Postumio Albino consulibus mono belli XXVII

Punici vicesimo et tertio Catulo helium contra Afros commissum

est. profectus est cuan trecentis navibus in Siciliam, Afri contra ipsum quandringentas paraverunt. numquam in maxi tantis copiis
pugnatum est. Lutatius Catulus navem aeger ascendit. vulneratus
enim in pugna superiore fuerat. contra Lilybaeum civitatem. Siciliae
pugnatuan est ingenti virtute Romanorum. nam LXIII Carthagrniensium naves captae sunt, CXXV demersae, XXXII milia hostium
capta, XIII milia occisa, infinitum aun i argenti praedae in potestatem Romanorum redactum. ex classe Romana XII naves demersae.
pugnatu.m eat VI 'due Martias. statitm pacem Carthaginienses petiverunt, tributaque est eis pax. captivi Romanorum qui tenebantur
www.dacoromanica.ro

-28
a Carthaginiensibus redditi aunt. etiam Carthaginienses petiverunt,
ut redimi eos captivos liceret quos ex Afris Romani tenebant senatus iussit sine pretio dan qui in publica custodia essent; qui .autem

a privatis tenerentur, ut pretio dominis reddito Carthaginem re&rent atque id pretium, ex fisco magia qu.asu, a Carthaginiensibus
eolveretur.

XXVIII

Q. Lutatius, A. Manlius commies creati bellum. Faliscis intulerunt, quae civitas Italiae opulenta quondam fuit, .quod ambo consules intra sex dies quam venerant transegerunt XV anilibue hostium
caesis, ceteris pace concessa, agro tamen ex cmedietate eublato.
LD3ER TERTIVS.

Fipaito igitur Punico bello quod. per XXIII anima tractu.m. est
Romani iam clarissima gloria noti legatos ad Ptolemaeuan Aegypti
regem miserunt auxilia promittentes, quia rex Syriae Antiochus ei
helium intulerat. ille gratias Romanis egit, auxilia non accepit. jam
enim fuerat pugna transacta. eodem tempore potentissimus rex Siciliae Hiero Roanam venit ad ludos spectandos et ducenta milia modiorum tritici populo donum. exhibuit.
L. Cornell Lentulo, Fulvio Flacco consulibus, quibus Hiero
Romam venerat, etiam contra Ligures mira Italiam helium gestum

est et de his triumAatum." Carthaginieuses tuna helium reparare

teanptabant, Sardinienses, qui ex condicione peels Romanis parere
debebant ad rebellandum inpellentes. venit tamen Romam legatio
Carthaginiensiurn et pacem impetravit
T. Manlio Torquato, C. Atilio Bulco consulibus de Sardis
III
iriumphatum est, et pace omnibus locis facta Romani nullum
habuerunt, quod is post Romam conditam semel tantum. Numa Pontpilio regnante contigerat.
L. Postumius Albinus, Cn: Fulvius Centumalus consules bellum contra Illyrios gesserunt et multis civitatibus captis etiam reges

in deditionem acceperunt. ac tum primum ex Illyriis triumphatom

est.

L. Aemilio consule ingentes Gallorum copiae Alpes transierunt

sed pro Romanis tota Italia consensit, traditumque est a Fabio historico qui ei bello interfuit DCCC milla hominum parata ad id helium
sed res per consulem tantum prospere gesta est. XL muja
hostium interfecta aunt et triumphus Aemilio decretus.
Aliquot deinde annis post contra Gallos intra Italiam pugnaVI
turn est, finitumque bellum. M. Marcell et Cn. Cornell Scipione
www.dacoromanica.ro

29
consulibus. tum Marcellus cu.m parva xnanu eq-uitum dimicavit et regem Gallorum Viridomarum nomine manu sua occidit. postea cu.m
collega ingentes copias Gallorum peremit, Mediolanum expungnavit,
grandem praedam. Ram.am pertulit. ac triumphans Marcellus spolia

Galli stipiti inpositi umeris suis vexit

M. Minucio Rufo, P. Cornelio consulibus Histris helium inlatum
est, quia latrocinati navibus Romanortun iuerant quae frumenta exhibebant, perdomitique aunt omnes. eodem anno helium Punicu.m
secundum Romanis inlatum est per Hannibalem. Carthaginiensium
ducem, qui .Sagunturn Hispaniae eivitatem. Romanis amicam obpugnare adgressus est, annum agens vicesimum aetatis, copiis congregatis centum quinquaginta miliu.m. huic Rom.ani per legatos denuntiaverunt, .ut bello abstineret. is legatos admittere noluit. RoMELIA etiam Carthaginem miserunt, ut mandaretur Hannibali, ne
bellum contra socios populi Romani gereret dura responsa a Carthaginiensibus data. Saguntini interea fame victi aunt captique ab Hannibale ultimis poenis adficiuntur.
Tum P. Cornelius Scipio cum exercitu in Hispaniam profectus
ea, Ti. Sempronius in Siciliam. bellum Carthaginiensibus indictum
est. Hannibal relict in Hispania fratre Hasdrubale Pyrenaeum tran-

siit. Alpes tum ea parte invias sibi patefecit. traditar ad Italian).

LXXX mula peditum, X .milia equituin, septem et XXX elephantos
adduxisse. interea multi Ligures et Galli Hannibali se coniunxerunt.
Sempronius Gracchus cognito ad Itaham Hannibalis adventu ex Sicilia exercitum Ariminum transvexii.

P. Cornelius Scipio Hannibali primus occurrit. commisso

proelio fugatis suis ipse vulneratus in castra rediit. Sempronius
Gracchus et ipse confligit apud Trebiam anmem. is quoque vincitur. Hannibali multi se in Italia dediderunt. inde ad Tusciam veniens Hannibal Flaminio consuli occurrit ipsum Flaminium interemit; Romanorum. XXV =ilia caesa stint, ceteri diffugerunt missus
adversus Hamilbalean postea a Romanis.Q. Fabius Maximus. is eum
differendo pugnam ab impetu fregit, mox inventa occasione vicit

Quingentesimo et quadragesimo anno a condita urbe L. X

Aeanilius Paulus, P. Terentius Varro contra Hannibalem. mittuntur
Fabioque succedunt, qui Fabius ambo consules monult, ut Hanni-

bale= calidum et inpatientem ducem non aliter vincerent quam

proelium differendo. verum cu.m inpatientia Varronis consulis con-

tradicente altero consule apud victun qui Cannae appellatur in

Apulia pugnatum esset, ambo consules ab Hannibale vincuntur. in
www.dacoromanica.ro

30.
ea pugna tria milia Afrorum pereunt, magna pars de exercitu Hannibalis sauciatur. nullo tamen Punic bello Romani gravius accepti
sunt. periit enim in eo consul Aemilius Paulus, consulares et praetarii XX, senatores capti aut occisi XXX, nobiles viri CCC, militum
XL milia, equitum LEI milia et quingenti. in quilma m.alis nemo
tamen Romanorum pacis mentione.m habere dignatus est. servi, quod
numquam ante, manumissi et milites facti aunt.
XI
Post eam pugnam multae Italiae civitates qu.ae Romanis paruerant se ad Hannibalem transtulerunt. Hannibal Rocmanis obtulit,
ut captivos redimerent, responsumque est a senatu eos cives non
necessarios, qui cu,m armati essent, capi potuissent ille omnes postea
words suppliciis interfecit et tres modios anulorum aureorum. Carthaginem misit, quos ex manibus equitum Romanorurn sonatorum et
militum detraxerat interea in Hispania, ubi frater Hannibalis Hasdrnbal remanserat cum magno exercitu, ut eam totam Afris subigeret, a duobus Scipionibus Romanis ducibus vincitur. perdit in
pugna XXXV mina haminum: ex his capiuntur X 2nilia, occidurktur XXXV milia. mittuntur ei a Carthaginiensibue ad reparandas
vires XII milia peditum, LEH muja equitn.m, XX elephanti.
XII
Anno quarto postquam ad Italian' Hannibal venit, M. Claudius Marceline consul apud Nolan" civitatem. Campaniae contra Hannibalem bene pugnavit. Hannibal multas civitates Romanorum per
Apulian" Calabriam Brittios occupavit quo tempore etiam rex Macedoniae Philip pus ad eum legatos misit, promittens auxilia contra
Romanos sub hac condicione, ut deletis Romanis ipse quoque con-

tra Graecos ab Hannibale auxilia acciperet. captis igitur legatis

Philippi et re cognita Romani in Macedoniam M. Valerium Laevinum ire iusserunt, in Sardiniam T. Manlimn Torquatum proconsulem. nam etiam ea sollicitata ab Hannibale Romanos deseruerat
XIII ita uno tempore cruattuor locis pugnabatur: in Italia contra Hannibalem, in Hispaniis contra fratrem eius Hasdrubalem, in Macedonia

contra Philippum, in Sardinia contra Sardos et alterum Hasdru-

XIV

balern Carthaginiensem. is a T. Manlio proconsule qui ad Sardiniam

missus fuerat vivus est captus, occisa cum eo duodecim milia, capti
mille quingenti, et a Romanis Sardinia subacta. Manlius victor captivos et Hasdrubalem Romain reportavit. interea etiam Philippus a
Laevino in Macedonia vincitur et in Hispania ab Scipionibus Hasdrubal et Mago tertius frater

Decimo amio post quam in Italian' venerat P. Sulpicio, Cn.

Fulvio consulibus Hannibal usque ad quartum miliarium urbis acwww.dacoromanica.ro

31

cessit, equites eius ad portam. mox consulum cum exercitu veniennun metu Hannibal ad Campaniam. se recepit. in Hispania a fratre
Hasdirubale ambo Scipiones qui per multos annos victores fuerant

interficiuntur, exercitus tamen integer mansit; casu enim magis

erant quam virtute decepti. quo tempore etiam a consule Marcell()
Siciliae magna pars capta est quaan tenere Afri coeperant et nobilissima nrbs Syracusana, praeda ingens Romam perlata est. Laevinus
in Macedonia cu.m Philippo et multis Graeciae populis et rege Asiae
Attalo amicitiam fecit, et ad Siciliam profectus Hannone= quendam
Afrorum ducem apud Agrigentuan civitatein cum ipso oppido cepit,
eum Romain cum captivis nobilibus misit. XL eivitates in deditionem accepit, XXVI expugnavit. ita amnia Sicilia recepta est, Macedonia &act& ingenti gloria Romam regressus est. Hannibal in Italia
Cn. Fulvium consulem, subito adgressus cum octo milibus hominum
interfecit.
Inter ea ad Hispanias, ubi Coccisis duobus Scipionibus mains XV

Romanus dux erat, P. Cornelim Scipio mittitur, filius P. Scipionis

qui ibidem helium gesserat, annos natus quattuor et viginti, vir
Romanorum omnium et sua aetate et posteriore tempore fere primus. is Caathaginem Hispaniae capit, in qua name aurum argentu.m
et belli apparatum Afri habebant, nobilissimos quoque obsides
quos ab Hispanis acc,eperant. Magonem etiaan. fratrem Hannibalis
ibidem capit, quem. Romam cum aliis mittit. Rom.ae ingens laetitia
post hunc nuntium fuit. Scipio Hispanorum obsides parentibus reddidit. piare omnes Hispaniae uno animo ad eum transierunt. post
quae Hasdrubalem Hannibalis fratrem victum fugat et praedam .maximam capit.
Interea in Italia consul Fabius Maximus Tarrentum recepit, in XVI
qua ingentes copiae Hannibalis erant. ibi etiam ducem. Hannibalis
Carthalonem. occidit, XXV milk hominum.. captivorum vendidit,
praedani militibus dispertivit, pecuniam hominum venditonun ad
fiscum retulit. turn multae civitates Romanorum quae ad Hannibalem transierant prius rursus se Fabio Maximo dediderunt. inscquenti
anno Scipio in Hispania egregias res egit et per se et per fratrem
sumn L. Scipionem; septuaginta civitates receperunt. in Italia tamen
male pugnatum est. nara Claudius Marcellus consul ab Hannibale
.

occisus est.

Tertio anno postquam Scipio ad Hispanias profectus est rursus XVII

res incitas gerit. regem Hispaniarum magno precio victumn in amicitiam accepit et primus cannium a victo obsides non poposcit.

www.dacoromanica.ro

32

XVIII

Desperans Hannibal Hispanias contra Scipionem diutius posee

relined fratrem suum Hasclrubalem ad Italiam cum omnibus copiis
evocavit. is veniens eodem itinere quo etiam. Hannibal venerat a
consulibus Ap. Claudio Nerone et M. Livio Salinatore apud Senam
Piceni civitatem in insidias conpositas incidit. strenue taxnen pugnans occisus est, ingentes eius copiae captae aut interfectae sunt,
magnum pondus ami atque argenti Romani relatum. post haec Hannibal diffidere iam de belli coepit eventu. Romanis ingens animus
accessit; itaque et ipsi evocaverunt ex Hispania P. Cornelium Scipionem. is Rom.am cum ingenti gloria venit.
XIX
Q. Caecilio, L. Valerio consulibus omnes civitates quae in Brittiis ab Hannibale tenebantur Rom.anis se tradiderunt.
XX
Anno quarto declino postea guava in Italiam Ham2ibal venerat,

Scipio qui multa in Hispania bene egerat consul est factus et in

Africam missus. cui viro divinuin quiddam incase existimabatur, adeo

ut putaretur etiam cum nu.minibus habere sermonem. is in Africa

contra Hannonem ducem Afrorum pugnat: exercitum eius interfecit..
secundo proelio castra cepit cum quattuar millions et quingentis
militibus, XI milibus occisis. Syphacem Numidiae regem qui se Afris

coniunxerat capit et castra eius invadit. Sypbax 'cuan nobilissimis

Nu.midis et infinitis .spoliis Romani a Scipione mittitur, qua re
audita omnis fere Italia Hannibalem deserit. ipse a Carthaginiensibus redire in Africam iubetur quam. Scipio vestabat.
XXI
Ita anno septimo declino ab Hannibale Italia liberata est. legati Carthaginiensium pacem a Scipione petiverunt. ab co ad senatum Romam missi Bunt. quadraginta et quinque diebus indutiae
datae aunt, quousq-ue ire Ramam et regredi possent. et triginta milla
pondo argenti ab is accepta sum. senatus ex arbitrio Scipionis pacem
iussit cum .Carthaginiensibus fieri. Scipio his condicionibus dedit,
ne amplius quam triginta naves haberent, ut quingenta milia pondo
argenti darent, captivos et perfugas redderent.
XXII
Interim Hannibale veniente ad Africam pax turbata est, multa
hostilia ab Afris facta sunt. legati tamen eoruin ex urbe venientes
a Romanis capti aunt et iubente Scipione dimissi. Hannibal quoque
frequentibus proeliis victus a Scipione petit etiain ipse pacem. cum
ventrun esset ad 'colloquium, isdem condicionibus data est quilma
prim, additis quingentis milibus pondo argenti centum milibus libraru.m propter novam perfidiam. Carthaginiensibus condiciones
displicuerunt iusseruntque Hannibalem pugnare. infertur a Scipione
et Masinissa alio rege Nu.midarum qui amicitiam cum Scipione fewww.dacoromanica.ro

33

cerat Carthagini helium. Hannibal tres exploratores ad Scipionis

castra misit, quos captos Scipio circumduci per castra iussit oatendique.eis totum exercitum, 1110X etiam prandiuin dan i dimittique, ut
renuntiarent Hannibali quae apud Romanos vidissent.

Interea proelium ab utroque duce instructum est, quale vix XXIII

ulla memoria fuit, cum. peritissimi viri co-pias suas ad helium educerent. Scipio victor recedit paene ipso Hannibale capta, qui pri-

mum cu.m multis equitibus, delude cum viginti, postenno cuni

quattuor evasit. inventa in castris Hannibalis argenti pondo viginti milia, aun i octingenta, cetera supellectilis copiosa. post id
certamen pax cum Carthaginiensibus facta est. Scipio Romani rediit, ingenti gloria triumphavit atque Africanus ex eo appellazi
coeptus est. finem accepit secundum Punicum bell= post annum
nonuin decimuni quam coeperat.
LIBER QVARTVS.

Transacto Punico bello secutu.m est Macedonicum contra Phi- I

lippum regem quingentesimo quinquagesimo et primo anno ab urbe
condita; T. Quintius Flaminius adversum. Philippum rem prospere
gessit. pax ei data est his legibus: ne Graeciae civitatibus quas Romani contra etim defenderant helium inferret, captivos et transfugas
redderet, quinquaginta solas .naives haheret, reliq-uas Romanis dederet, per annos decem quaterna milia pondo argenti praestaret
obsidem daret filium suum Demetrium. T. Quintius etiam Lacedae-

moniis intulit helium. ducem, earum. Nabidem vicit et quibus

voluit nondicionibus in fidem accepit. ingenti gloria duxit ante
currum nobilissimos obsides, Demetrium Philippi filium et Armenem Nabidis.
Transacto bello Macedonico secutum est Syriacum contra Antiochum. regem, P. Cornelia Scipione, M. Acilio Glabrione consultbus. huic 'Antioch Hannibal se iunxerat, Carthaginem patria.m
suam metu, ne Romanis traderetur, relinquens. M. Acilius Glabrio
in Achaia bene pugnavit. castra regia Antioehi nocturna pugna capta
stmt, ipse fugatus. Philippo, quia contra Antiochum Romanis fuisset
auxilio, filius Demetrius redditus est.
L. Comelio Scipione et C. Laelio consulibus Scipio Africanus IV
fratri suo L. Comelio Scipioni consuli legatus contra Antiochum
profectus est. Hannibal qui cum Antioch erat navali proelio victus
est. ipse postea Antiochus circa Sipplum Magnesiam Asiae civitatem

www.dacoromanica.ro

IZVOARELE ISTORIE1 ROMANILOR VOLUMUL X

34

a consule Comelio Scipione ingenti proelio fusus est. auxilio fait

Romanis in ea pugna Eumenes Attali regia frater, qui Eumeniam.
in Phrygia condidit. quinquaginta milia pedituan, tria equitum eo
certamine ex parte regis occisa sunt, tum rex pacem petiit. isdem
condicionibus data est a senatu quamquam victo, quibus ante offerebatur: ut ex Europa et Asia Tecederet atque intra Taurum se contineret, decem milia talentoru.m et viginti obsides praeberet, Hannibalem concitatore.m belli dederet. Eumeni regi donatae sunt a senatu onuies Asiae tivitates quas Antiochus bello perdiderat et Rhodiis, qui auxilium Romanis contra regem. Antiochum tulerant, multae urbes concessae aunt. Scipio Romani rediit, ingenti gloria iliumphavit. nomen et ipse ad ianitationem. &atria .Asiagenis accepit quia
Asia.m vicerat, sicuti frater ipsius propter Africam domitam Africanus appellabatur.
V
Sp. Postumio Albino, Q. Marco Philipp consulibus M. Fulvius
de Aetolis triumphavit. Hannibal, qui victo Antiocho, ne Ronianis
traderetur, ad Prusiam Bithyniae regem fugerat, repetitus etiam ab
eo est per T. Quintium. Flaminium. et cum. tradendus Romanis esset, venenum bibit et apud Libyssam in finibus Nicomedensium sepultus est.
VI
Philipp rege Macedoniae mortuo, qui et adversum Romanos
helium gesserat et postea Romanis contra Antiochum auxiliu.m tulerat, filius eius Perseus in Macedonia rebellavit ingentibus copiis
ad bellum paratis. nam adiutores habebat Cotyn Thraciae regem et

regem Illyrici Gentium nomine. Romanis autem in auxilio erant

Eumenes Asiae rex, Ariaratus Cappadociae, Antiochus Syriae, Pto-

lemaeus Aegypti, Masinissa Numidiae. Prusias autem Bithyniae

quamquam sororem Persei uxorein habereto utrisque se aequuin
praebuit. dux Romanorum P. Licinius consul contra eum missus cst
et a rege gravi proelio victus. neque tamen Romani quamquam superati regi petenti pacem praestare voluerunt nisi his condicionibus:
ut se et suos senatui et populo Romano dederet. 3110X animus contra

eum, L. Aemilius Paulus consul et in Illyricum C. Anicius

praetor Contra Gentium. sed Gentius facile uno proelio victus mox

se dedidit. mater due et uxor et duo filii fraterque simul in potestatem Romanoruan venerunt. ita bello intra XXX dies perfecto ante
cognitum est Gentium victum, quam coeptum bellum nuntiaretur.
VII

Cum Perseo autem Aemilius Paulus consul HI Nonas Sept.

dimicavit vicitque eum viginti .milibus peditum eius occisis. equitatus cum rege integer fugit. Romanorum centum milites amissi aunt.
www.dacoromanica.ro

35

urbes Macedoniae nines quas rex tenuerat Romanis se dediderunt.

ipse rex cuan desereretur ab amicis, 'c'enit in Paull potestatem. sed

honorem ei Aemllius Paulus consul non quasi victo habuit; nam

et volentem ad pedes sibi cadere non permisit et iuxta se in sella
conlocavit. Macedonibus et Illyriis hae leges a Romanis datae: ut liberi essent et dim.idium eorum tributorum praestarent quae regibus
praestitissent, ut appareret populum Romanuni pro aequitate mag,is
quam avaritia dimicare. itaque in conventu infinitorum populorum
Paulus hoc pronuntiavit et legationes multarum gentium quae ad
eum venerant m.agnificentissime convivio pavit dicens eiusdem hominis esse debere et bello vincere et in comivii apparatu elegantem V111
.esse. Mox septuaginta civitates Epiri quae rrebellabant cepit, praedam

militibus distribuit. Romam ingenti pompa rediit in navi Persei,

quae inusitatae magnitudinis fuisse traditur, adeo ut sedecim ordines
dicatur habuisse remorum. triumphavit autean magnificentissiMe

in earn' aureo cum duobus filiis utroque latere adstantibus. ducti

sunt ante currum duo regis filii et ipse Perseus XLV annos natas.
post eum etiam Anicius de Myriis triumphavit. Gentius cum fratre
et filiis ante curruin ductus est, ad hoc spectaculuni reges multarum
gentium Romani venerunt, inter alias etiam. Attalus atque Eumen.es
Asiae reges .et Prusias Bithyniae. magno honore excepti aunt et per-

mittente senatu dona quae attulerunt in Capitolio posuerunt. Prusias etiam suum Nicomeden senatui commendavit.
Insequenti anno L. Memmius in Lusitania bane pugnavit. Mar. 1X
eellus postea consul res ibidem prosperas gessit.
Tertium deinde helium contra Carthaginem suscipitur sescen- X
tesimo et altero ab urbe condita anno, L. Manlio Censo.riUo et M.
Manilio consulibus, anno qutinquagesimo primo post quam secundum
Punicum transactuani erat. ii profecti Carthaginem oppugnaverunt.
contra cos Hasdrubal dux Carthaginiensiu.m dimicabat. Famea dux
alius equitatui Carthaginiensium praeerat. Scipio tum Scipionis Afri-

cani nepos tribtmus ibi militabat. huius apud omnes ingens nietos
.et reverentia erat; nani et paratissimus ad dimicandum et consultis.simus habebatur. itaque per elm multa a ecmsulibus prospere gesta

sunt neque quicquam magic, vel Hasdrubal vel Famea vitabant

qualm contra eam Romanorum parrtem committere, ubi Scipio dimicaret.
Per idem tempus Masinissa rex Numidarum per annos sexa- XI
.ginta fere amicus populi Romani anno vitae nonagesimo septimo

www.dacoromanica.ro

36

mortuus quadraginta et quattuor finis relictis Scipionem divisorem

regni inter fijos suos esse iussit.
XII
Cum igitur clarum Scipionis nomen esset, iuvenis adhuc consul
est factus et contra C.arthagineno missus, is earn cepit ac diruit.
spolia ibi inventa quae variarum civitatum. excidiis Carthago collegerat et ornamenta urbium eivitatibus Siciliae Italiae Africae reddidit quae sua recognoscebant. ita Carthago septingentesimo ann.o
quam condita erat delete est. Scipio nomen quod avus eius acceperat
meruit, scilicet ut propter virtutean etiam. ipse Africanus junior.
Xlii vocsretur.
Interim in Macedonia quidam. Pseudophilippus arma movit et
Romanum. praetorem P. Iuventium contra se missum ad internicionem vicit post eum Q. Caecilius Metellus dux a Rom.anis contra
Pseudophilippum missus est et XXV milibus eius occisis Macedoniam recepit, ipsum etiam Pseudophilippum in potestatem suana
X1V

redegit.
Corinthiis quoque bellum indictum est, n.obilissianae Graeciae

civitati, propter iniuriam legatorum Romanorum. hanc Nfummius

consul cepit et cliruit. tres igitur Romae simul celeberrimi triumphi
fuerunt: Africani ex Africa ante cuius currum duans est Hasdrubal,
Metelli ex Macedonia -mains currum praecessit Andriscus idem qui .et
Pseudophilipp. us, Mummi ex Corintho ante quern signa aenea et pic-

tae tabulae et alia urbis clarissimae ornamenta praelata aunt.

Iterum in Macedonia. Pseudoperses, qui se Persei finnan ease
XV
dicebat, collectis servitiis rebellavit, et cum sedecim milia armatorum haberet, a Tremellio quaestore superatus est.
Eodem tennp ore Metellus in Celtiberia apud Hispanos res egreXVI

gias gessit successit ei Q. Pompeius. nee multo post Q. quoque

Caepio ad idem bellum missus .est, quod quidam Viriatus contra
Romanos in Lusitania gerebat. quo metu Viriatus a suis interfectus
est, cum quattuordecim annis Hispanias adversus Romanos movieset. pastor primo fuit, mox latronum dux, postremo tantos ad helium
populos concitavit, ut adsertor contra Romanos Hispaniae putaretur.
et cum interfectores eius praemium a Caepione consule peterent, res.
ponsum est numcfuam Roonanis placuisse imperatorem a suis militibias interfici.

XVII

Q. Pompeius deinde consul a Numantinis, quae Hispaniae civitas fuit opulentissima, superatus pacem ignobilern fecit. post eum
C. Hostilius Mancinus consul iterum cum. Numantinis pacem fecit
infamem, quam populus et senatus iussit infringi atque ipsum Mancinum hostibus tradi, ut in illo quem auctorem foederis liabebant
www.dacoromanica.ro

37

iniuriam soluti foederis vindicarent. post tantam igitur ignominiam,

qua a Numantinis bis Romani exercitus fuerant subiugati, P. Scipio
Africanus secundo consul factus et ad Numantiani missus est. is primum militem vitiosum.. et ignavum exercendo magia gum puniend.o
sine 'aliqua acerbitate correxit, tum multas Hispaniae civitates

partiun cepit, partii in deditionem accepit, postremo ipsam

niantiam din obsessam fame confecit et a solo evertit, reliquam provinciam in fidem aceepit.
Eodem tempore Attalus rex Asiae frater Eum.enis mortnus est XVIII
heredemque populum. Romanum reliquit. ita imperio Romano per
testamentum Asia accessit
Mox D. Iunius Brutus de Callaecis et Lusitanis magna gloria XLX
triumphavit..et P. Scipio Africanus de Numantinis secundum triumphum egit quarto declino anno post quam priorem. de Africa egerat.

Motum interim in Asia helix= ab Aristonico Eumenis filio, XX

qui ex concubina susceptus fuerat hic Eumenes frater Attali fuerat.
advemus. eum. missus P. Licinius Crassus infinita regum habuit auxilia; nam. et Bithyniae rex Nicomedes Romanos iuvit et Mithridates
Ponticus cum quo bellurn postea gravissimum fuit et Arierathes Cappadox et Pylaemenes. Paphlagon. victus est tamen Crassus et in

proelio interfectus. caput ipsius Aristonico oblatum est, corpus

Smyrnae sepultu.m. postea Perpenna consul Romanus qui successor
Crass veniebat audita belli fortuna ad Asiam celeravit et acie victum
Aristonieum apud Stratonicen civitatem quo confugerat fame ad deditionem conpulit. Aristonicus iussu senatus Romae in carcere strangulatus est. triumphari enim de eo non poterat, quia Perpenna apud
Pergamum Romam rediens diem obierat.
Caecilio Metello et T. Quintio Flaminio consulibus Carthago XXI
in Africa hunt senatus reparata est quae nunc manet, annis duobus
et viginti post quam a Scipione fuerat eversa. deducti aunt cives Romani.
Anno sescentesimo vicesimo septimo ab urbe condita C. Cassius XXII
Longinus et Sex. Domitius Calvinus consules Gallia transalpinis
lu.m intulerunt et Arvernorum tune nobilissimae civitati atque eorum duci Bituito infinitamque multitudinem iuxta Rhodanum fluvimn. interfecerunt praeda ex torquibus Galloram. ingens Romam
perlata est. Bituitus se Domitio dedidit atque ab eo Romam deductus est, magnaque gloria consules ambo triumphaverunt.
Porcio Catone et Q. Marcio Rege consulibus sescentesimo XXIII

www.dacoromanica.ro

33

tricesimo et tertio anno ab urbe condita Narbone in Gallia colonia

deducta est.
Annoque post a L Camillo Metello et Q. Mucio Scaevola consulibus de Dalmatia triumphatum est.
Ab urbe condita anno sescentesimo tricesimo quinto C. Cato
XXIV
consul Scordiscis intulit bellum ignominioseque pugnavit.
XXV
C. aecilio Metello et Cu. Carbone consulibus duo Metelli fratres eodem die alterum.ex Thracia alterum ex Sardinia triumphum
egerunt, nuntiatumque Romae est Cimbros e Gallia in Italiam transisse.

XXVI

P. Scipione Nasica et L Calpurnio Bestia consulibus Iugurthae

Numidarum reg bellum infatum est, quod Adherbalem et Hiemp-

salem Micipsae filos fratres suos reges et populi Romani amicos

interemisset. missus adversum eum consul Calpurnius Bestia. corruptos regis pecunia pa cem cum eo flagitiosissimam fecit, clime a senatu
reprobata est. postea contra eundem insequenti anno Sp. Postumius
Albinas profectus est. is quoque per fratrem ignominiosa contra Numidas pugnavit.
XXVI I
Tertio missus Q. Caecilius Metellus consul. is exercittun ingenti

severitate et modernatione 'correctum, cum nihil in queniquam

cruentum, faceret, ad disciplinam Romanam reduxit. Iugurtham
variis proeliis vicit, elephantos eius occidit vel cepit, multas eivitates
ipsius cepit. et eum iam finem bello positurus met, successum eat ei
a C. Mario. is Iugurtham et Bocchum Mauretaniae regem qui auxi-

lium Iugurthae ferre coeperat pariter superavit. aliquanta et ipse

oppida Numidiae cepit belloque terminum posuit capto Iugurtha
per quaestorem suum Cornelium SuIlam ingentem virum tradente
Boccho Iugurtham, qui pro co ante pugnaverat. a M. Iunio Silano
collega Q. Metelhi Cimbri in Gallia victi sunt et a Minucio Rufo in
Macedonia Scordisci et Triballi et a Servilio Caepione in Hispania
Lusitani. acti Bunt et duo triumphi de Iugurtha, primus per Metelkm, secundas per Mariani. ante currum lamen Marii Iugurtha cum
duobus filie ductus est catenatus et mox iussu conaalia in care,ere
strangulatus.
LIBER QVINTVS.

Dum bellum in Numidia contra Iugurtham geritur, Romani

commies M. Manlius et Q. Caepio a Cimbria et Teutonibus et Tugurinis et Ambronibus, quae erant Germanorum et Gallorum gentes,

www.dacoromanica.ro

39

victi sunt iuxta flumen Ithodanum, et ingenti internicione etiam ca-

stra sua et magnam partem exercitus perdiderunt. timor Romae

grandis fuit, quantus vix Hannibalis temp ore Punici belli, ne iterum
Galli Romam redirent. ergo Marius post victoriam Iugurthinam secundo consul est fact4s., bellumque ei contra Cimbros et Teutones
decretum eat..tertio quoque ei et quarto delatus es't consulatus, quia
belluun Cimbricum protrahebatur. sed in quarto consulatu collegam
habuit Q. Lutatium Catulum. cum Cimbria itaque confixit et duobus
proeliis CC milia hostium. cecidit, LXXX milia cepit et duce:m. eoruin Teutobodum, propter quod meritum absens quinto consul est
factus.

Interea Cimbri et Teutones, qu. orum copia adhuc infinita erat, II

ad Italiam transierunt. iterum a C. Mario et Q. Catulo contra eos

dimicatum est, sed a Catuli parte felicius. nam proelio, quod simul
ambo gesserunt, CXL milia aut in pugna aut in fuga caesa mint,
LX nailia capta. Romani milites ex. utroque exercitu trecenti perkrunt, tria et triginta Cimbria signa sublata sunt. ex his exercitus
Maiii duo reportavit, Catuli exercitus XXXI. is belli finis fuit ;
triumphus utrique decretus est.
Sex. Iulio Caesare et L. Marcio Philipp consulibus sescentesimo III
quinquagesimo nono anno ab urbe condita, cum prope alia (amnia
bella ceeaarent, in Italia gravissimum helium Picentes Marsi Pelignique moverunt, qui cuan annis numerosis iam Ropulo Romano obedirent, tuna libertatem sibi aequam adserere coeperunt. perniciosu.m admodum hoc helium fuit. P. Rutilius consul in eo occisua est. Caepio
nobilis iuvenis, Porcius Cato alius consul. duces autem. adversus Romanos Picentibus et Marais fuerant T. Vettius, Hierius Asinius, T.
Harennius, A. Cleuntius. a Romanis bene contra eos pugnatum est a
C. Mario, qui sexies consul fuerat, et a Cn. Pompeio, maxime tamen

a L Cornell SuBa, q-ui inter alia egregia ilia Cluentium hostiu.ra

ducean cum magnis copiis fudit, ut ex suis unum amitteret, quadriennio cum gravi tamen calacmitate hoc helium tractuin est. quinto
deanum anno finem accepit per L. Cornelium Sunni/ consulem, cum
antea in eodem bello ipse multa strenue sed praetor egisset.
Anno urbis conditae sescentesimo sexagesimo secundo primum 1\i

Romae bellum civile commotum est, eodem aim etiam Mithridaticum. causam bello civili C. Marius sexies consul dedit. nam cum
Sulla consul contra Mithridaten gesturus helium, qui Asiam et Achaiam occupaverat, mitteretur, isque exercitum in Campania paulisper teneret, ut belli socialis, de quo diximus, quod intra
www.dacoromanica.ro

40

gestum fuerat, reliquiae tollerentur, Marius adfectavit, ut ipse ad

helium Mithridaticum .mitteretur. qua' re &Ilia c,ommotus cuni exer-

citu ad urbem venit. illic contra Marium et Sulpicium dimicavit.

primus urbem Romani armatus ingressus est, Sulpicium interfecit,
Marium fugavit, atque ita ordinatis consulibus in futurum annum
Cn. Octavio et L. Cornell Cinna ad Asiam profectus.
Mithridates enim, qui Ponti: rex erat atque Anneniam minoV
rem et totum Ponticu.m mare in circuitu cum Bosphoro tenebat,
primum Nicomeden amicum populi Romani Bithynia voluit expeliere senatuique mandavit helium se ei prop,ter iniurias, quas passus
fuerat, inlaturum. a senatu responsum, si id faceret, quod helium a
Romanis et ipse pateretur. quare iratus Cappadociam statum. occupavit et ex ea Ariobarzanen regem et amicum populi Romani fugavit. mox etiam Bithyniam invasit et Paphlagoniam pulsis ex ea
regibus a.micis populi Romani. Pylaemene et Nicom.ede. inde Ephesum contendit et per omnem Asiam litteras misit, ut ubicum.que
inventi essent cives Romani, uno die occiderentur.
Interea etiam. Athenae civitas Aehaiae ab .Axistone Atheniensi
VI
Mithridati tradita est. miserat enim lam ad Achaiam Mithridates
Archelaum ducem suum cum centum et viginti inilibus equitum ac
peditum, per quera etiam reliqua Graecia occupata est. Su.lla Archelaum apud Piraeum non longe ab Athenis obsedit, ipsas Athenas
cepit. postea commisso proelio contra Archelau.m ita eum vicit, ut
ex CXX milibus vix decem Archelao superessent, ex SuIke exercitu
XIII tantum, homines interficerentur. hac pugna Mithridates coptita
septuaginta milia lectissima ex Asia Archelao misit, contra quern
iteru.m Sulla commisit. primo proelio quindecim milia hostium interfecta sunt et filius Archelai Diogenes; secundo mimes Mithridatis
copiae extinctae sunt, Archelaus ipse triduo nudus in paludibus latwit bac re audita Mithridates iussit cum Sulla de pace agi.
Interim eo tempore Sulla etiam Dardanos Scordiscos Dalmatas
Vil
et Maedos partini vicit, alios in fidem accepit. sed cum legati a rege
Mithridate, qui pacem petebant, venisseut, non aliter se daturum
Sulk ease respondit, nisi rex relictis his quae occupaverat ad regnum
suum redisset. postea tamen ad colloquium ambo venerunt. pax inter
eos ordinata est, ut Enna ad belltun civile festinans a tergo periculum non haberet. nam dum Sulla in Achaia atque Asia Mithridaten
vincit, Marius; qui fugatus era; et Cornelius Cinna unus ex consulibus bellum in Italia reparavenmt et ingressi urbem Romani nobilissimos e senatu et consulares viros interfecerunt, muhos proscrip.
.

www.dacoromanica.ro

41

serunt, ipsius Sullae domo exersa Cilios et uxorem ad fugam conpulerunt. univrsus reliquus senatus ex urbe fugiens ad Sullam in Graeciam venit orans, ut patriae subveniret ille in Italiam.traiecit bellunz
civile gesturus adversas Norbanum et Scipionem consules. primo

proelio contra Piorbanum dimicavit non longe a Capua. tum sex

milia eius cecidit, sex cepit, CXXIII suos amisit. lude etiam ad 'Scipionem se. convertit et ante proelium totum eius exercituan sine sanguine in deditionem accepit.
Sed cum Romae anutati consules essent, lVfarius Mari filius se VIII
Papirius Caabo consulatum accepissent, Sulk contra Mariam iuniorem dimicavit et XV milibus eius occisis CGCC. de suis perdidit.
mox etiam urbem ingressus. est. Marium Mari filium. Praeneste persecutus obsedit et ad mortem conpulit. rursus pugnaan gravissimam
habuit contra Lampnnium et Carrinatem duces partis Marianae ad
portam Collinam. LXX milia hostium in eo proelio contra Sullaxn
fuisse dicuntur, XII milia se Sullae dediderunt, ceteri in acie in ca-

stris in fuga insatiabili ira victorum consu.mpti sunt. Cu. quoque

Carbo consul alter ab Arimino ad Siciliam fugit et ibi per Cn. Pomieium. interfectus est, quern adulescentem Sulla atque anuos unum
et vig' inti natum cognita eius industria exercitibus praefecerat, ut
secundus a Sulla haberetur.
Occiso ergo Carbone Siciliam Pampeius xecepit. transgressus IX
inde ad African]. Dornitium Marianae partis ducem et Hierdam regem
Mauretaniae, qui Domitio auxilium ferebat, occidit. post haec Sulla
de Mithridate ingenti gloria triumphavit. Cu. etiam Pompeius, quod

nulli Romanorum tributum erat, quartum et vicesimum annum

agens de Africa triumphavit hunc fincan habueraut duo bella funestissima, Italicum quod et sociale dictmm est et civile, quae ambo
tracta sunt per anuos decem. consumpserunt autem ultra CL
hominum,. vires consulares XXIIII, praetorioe.VIL aedilicios LX,
natores (ere CC.
LIBER SEXTVS.

M. Aemilio Lepido, Q. Catulo consulibus, cum Sulla rem publicam conposuisset, bella nova exarserunt, unum in Hispania, aliud
in Pamphylia et Cilicia, tertium in Macedonia, q-uartum in Dalmatia.
nam Sertorius qui partium Marianarum fuerat tim.ens fortunam ceterorum qui interempti erant ad helium commovit Hispanias. missi
aunt contra eum duces Q. Caecilius Metellus, filius eh's qui Iugur.

www.dacoromanica.ro

42

tbam regem vicit, et L Domitius praetor. a Sertori duce Hirtuleio

Domitius occisus est. Metellus vario successu contra Sertorium

postea cum inpar pugnae Bolus putaretur, Cn. Pompeius ad

Hispanias missus est. ita duo.bus ducibus adversis Sertorius fortuna
acria saepe pugnavit. octavo de:mum wino per suos edam est, et finis
ei bello datus per Cn. Pompeium adulescentem et Q. Metellum. Pium
atque omnes prope Hispaniae in dicionem populi Rocmani redactae.
II
Ad Macedoniam missus est Ap. Claudius post consulatu.m. levia
proelia habuit contra varias gentes quae Rhodopam provinciam.
eolebant, atque ibi morbo mortuus est. missus ei successor C. Seribonius Curio post consulatum. is Dardanos vicit et usque ad Danu-

vitun penetravit triumphumque meruit et intra triennium bello

finem dedit.
Ad Ciliciam et Pamphyliam missus est P. Servilius ex consule,
vir strenuus. Ciliciam. subegit, Lyciae urbes clarissimas oppugnavit
et cepit, in his Phaselida Olympum Corycum Ciliciae. Isauros quo.
que adgressus ad diciouem redegit atque intra trieruaium bello finem
dedit. primus connium. Romanoriun in .Tauro iter fecit. revertens
triumphum accepit et nomen Isaurici meruit.
IV
Ad Illyricum missus est C. Cosconius pro consule. multam partem Dalmatiae subegit, Salonas cepit et conposito bello Romam post
biennium. rediit.
V
'sclera temp oribus consul M. Aemilius Lepidus Catuli collega
civile bellum voluit commovere, intra unam tamen aestatem motus
eius oppressus est. ita uno tempore multi simul triumphi fuerunt,

Metelli ex Hispania, Pompei secundus ex Hispania, Curionis ex

VI

Macedonia, Servili ex Isauria.

Anno urbis conditae sescentesimo septuagesimo sexto L. Licinio Lucullo et M. Aurelio Cotta consulibus mortuus est Nicomedes
rexBithyniae et per testamentum populum Romanum fecit heredem.
Mithridates pace rupia Bithyniam et Asiam aursus voluit invadere.
.adversus eum ambo consules missi variam habuere fortunam. Cotta

spud Chalcedona victus ab en acie, etiam intra oppidum coactus

est et obsessus. sed cum se inde Mithridates Cyzicum transtulisset,
ut Cyzico capta totam Asiam invaderet, Lucullus ei alter consul oc-

currit. ac dum Mithridates in obsidione Cyzici commoratur, ipse

eum a tergo obsedit fameque consumpsit et multis proeliis
postremo Byzantium qu.ae nunc .Constantinopolis est fugavit. navali
quoque proelio duces eius Lucullus oppressit. ita una hiem.e et aestate a Lucullo ad centuan fere mula regis exstincta aunt.

www.dacoromanica.ro

43

Anuo urbis Romae sescentesimo septuagesimo octavo Macedo- Vil

aiarn provinciam M. Licinius LucuBus accepit consobrinus Luculli,
qui contra Mithridaten heliurn gerebat. et in Italia novuin bellum
subito commotun est. septuaginta enim quattuor gladiatores ducibus
Spartaco Crixo et Oenamao effracto Citpuae ludo fugerunt, et per
Italian" vagantes paene non levius heliurn in ea, quam.Hannibal moverat, paraverunt. nam multis ducibus et duobus simul Romanorum
consulibus victis sexaginta fere milium armatorum exercitum conregave.runt, victique sunt in Apulia a M. Licinio Crasso proconsule,

et post multas calamitates Italiae tertio anno bello bilk est finis
inpositus.
Sescentesimo octogesimo prima anno urbis conditae P. Cornelio Lentulo et Cn. Aufidio Oreste consulibus duo tantum gravia bella
in imperio Romano erant, Mithridaticum et Macedonicum. hace duo

Luculli agebant, L. Lucullus et M. Lucullus. L ergo Lucullus post

pugnam Cyzicenam, qua vicerat Mithridaten, et navalem, qua daces
eius oppresserat, persecutus est eum et reeepta Papblagonia atque
Bithynia etiam regnum eius invasit, Sinopen et Amison civitates
Potiti nobilissimas cepit. secundo proelio apud Cabira civitatem, quo
ingentes copias ex omni regno adduxerat Mithridates, cum XXX
milia lectissima re.gis a quinque milibus Rornanorum vastata essent,
Mithridates fugatus est, castra eius direpta. Armenia quoque minor'
quam tenuerat eidem sublata est. susceptus tamen est Mithridates
post fugam a Tigrane Armeniae rege, qui tum ingenti gloria imperabat, Persas saepe vicerat, Mesopotamiam occupaverat et Syriam
et Phoenices partem.
Ergo Lucullus repetens hostem fugatum etiam regnum Tigranis, qui Armeniis imperaba; ingressus est. Tigranocertam civitatem
Arzianenae nobilissimam regni Armeniaci cepit, ipsum regent cum
septem milibus quingentis clibanariis et centurn milibus sagittario-

(rum et armatorum venientem duce= et octo milis militum

habens ita vicit, ut magnam partem Anmeniorum deleverit. inde
Nisibin profectus eam quoque civitatem cuin regis fratre cepit. sed
hi quos in Ponto Lucullus reliquerat cum exercitus parte, ut regiones victas et iam Romanoram tuerentur, neglegenter se et avare
agentes occasionem iterum Mithridati in Pontuin inrumpendi dedertmt, atqae ita helium renovatum est. Lucullo paranti capta Nisibi
contra Persas expeditionem successor est missus.
Alter autem Lacunas qui Macedoniam .administrabat Bessis X

primus Romanorum intulit helium atque eos ingenti proelio in

www.dacoromanica.ro

44

Memo monte superavit. oppidum. Ifecudamarn quod Bessi habitabent eodeem die quo adgressus est vicit, Cabylen cepit, usque Danuvium penetravit. lude multas supra Pontum positas civitates adgressus est. illic Apollonian]. evertit, Callatim. Parthenopolim Tomos His-

trum Burziaonem cepit belloque confecto Romam rediit, ambo

triumphaverunt, tamen Lucullus qui Centre Mithridaten pugnaverat
maiore gloria, cum tantorum regnorum victor redisset.
Confect bello Maced.onico, manente Mithridatico, quod receXI
dente Lucullo r.ex collectis auxiliis reparaverat, bellum Creticum
ortum est ad id missus Q. Caecilius Metellus ingentibua proeliis
intra triennium omnem provinciam cepit, appellatusque est Creticus
atque ex insula triumphavit. quo tempore Libya quoque Romano
imperio per testamentum Apionis qui (rex eius fuerat accessit, in qua
inclutae urbes erant Berenice Ptolemais Cyrene.
Dum' haec geruntur, piratae omnia mnria infestabant ita, ut
XII
Romanis toto orbe victoribus sola navigatio tuta non esset. quare id
helium Cn. Pompeio decretuni est. quod intra paucos menses ingenti

et felicitate et celeritate confecit. mox ei .delatum etiain bellum

contra reges Mithridaten et Tigranen. quo suscepto Mithridaten in
Armenia minore nocturno proelio vicit, castra diripuit, quadraginta
mina eius occidit, viginti tantuni de exercitu suo perdidit et duos
centuriones. Mithridates cum uxore fugit et -duobus comitibus. neque

multo post cum. in suos saeviret, Pharnacis filii sui apud

seditione ad mortem coactus venenum hausit huno finem habuit
Mithridates: periit apud Bosphorum. vir ingentis industriae consiliique. regnavit anula sexaginta, vixit septuaginta duobus, contra Romanos helium habuit anula quadraginta.
Tigrani deinde Pompeius bellu.m intulit. ille se ei dedidit et
XIII

in castra Pompei texto decimo miliario ab Artaxata venit ac diadema suum, cum procubuisset ad genua Pompei, in manibus ipsius
conlocavit. quod ei Pompeius reposuit honorificeque eum habitum
regni tamen parte multavit et grandi pecunia. adempta est ei Syria
Phoenice Sophaneue, sex .milia praeterea talentorum argenti clime

populo Romano daret, quia heliurn sine causa Romanis commovisset.

Pompeius mox etiam Albania helium intulit et eorum regem O.
XIV
roden ter civit, postremo per epistulas ac munera rogatus veniam ei
ac pacem dedit. Hiberiae quoque regem Artacen vicit acie et in deditionem accepit. Armeniam minorem Deiotaro Galatiae reg donavit,

quia socius belli Mithridatici fuerat Attalo et Pylaemeni Paphlagoniam reddidit. Aristarchum Colcbis regem inposuit. mox Ituraeos
www.dacoromanica.ro

45
et Arabas vicit. et cum. venisset in SYriam, Seleuciam. vicinam Antiochiae civitatem libertate donavit, quod iegem. Tigranen non recepisset. Antiochensibus obsides reddidit. aliquantum agroru.m. Daphnensibus dedit,.qua lucus ibi spatiosior fieret, delectatus loci amoenitate
et aquarum abundantia. inde ad Iudaeam. transgressus Hierosolyzna

caput gentis tertio mense cepit, XII milibus Iudaeorum occisis, ceteris in lidem acceptis. his gestis in Asiam se recepit et finem antiquissimo bello dedit.
M. Tullio Cicerone oratore et C. Antonio consuhbus anno urbis XV
conditae sescentesimo oetogesimo nono L. Serrgius .Catilina nobilissimi generis vir, sed ingenii pravissimi ad delendam patriam coniura-

vit cum quibusdam claris quidem sed audacibus viris. a Cicerone

urbe expulsus est. socii eius deprehenai in carcere strangulati aunt.
ab Antonio altero consule Catilina ipse victus proelio et interfectus.
bescentesimo nonagesimo anno urbis conditae D. Junio Silano XVI
et L Murena consulibus Metellus de Creta triumphavit, Pompeius
de bello piratico et Mithridatico. nulla umquain pompa triamphi
similis fuit. ducti aunt ante eius currum filij Mithridatis, fllius Tigranis et Aristobulus rea Iudaeorum, praelata est ingens pecunia,
aun atque argenti infinitum. hoc tempore nullum per orbem terrarum grave helium erat.
Anno urbis conditae sescentesimo nonagesimo tertio C. Mina XVI
Caesar qui postea imperavit cum L Bibulo consul est factus. decreta
est ei Gallia et Illyricuun cu.m legionibus decem. is primos vicit Hel-

vetios qui nunc Sequani appellantur, deinde vincendo per bella

gravissima usque ad Oceanum Britannicum processit doznuit aute.m
annis novem fere omnem. Galliam, q-uae inter Alpes flumen Rho-

danum Rheimm. et Oceanum est et circuitu patet ad bis et inicies

centena milia pasmum. Britamils mor bellum intulit, quibus ante
eum ne nomen quidem Romanorum cognitum erat. eos quocpie victos obsiclibus acceptis stipendiarios fecit. -Galliae autem tributi nomine annum imperavit sestertium. quadringenties, Germanosque trans

Rhenum adgressus inmanissimis proellis vicit. inter tot successus

ter male pugnavit, apud Arvernos serm.el praesens et absens in Germania bis. nam legati eius duo Titurius e: Aurunculeius per insidias
caesi aunt.

Circa eadem tempora anno urbis conditae sescentesimo nonigesinio septimo M. Licinius Crassus collega Cn. Pompei Magni in
consulatu secundo contra Parthos misaus est, et cmn circa (Arras
contra omen et auspicia dimicasset, a Surena Orodis wegis duce victus

www.dacoromanica.ro

46

ad postremum interfectus est cum filio clarissimo et praestantissimo

iuvene. reliquiae exercitus per C. Cassium quaestorem servatae stint,
qui singulari animo perditas res tanta virtute restituit, ut Persas rediens trans Euphraten crebris proellis vinceret.
Hinc iani heliuim civile successit exsecrandum et lacrimabile,
XIX

quo praeter calamitates quae in proeliis acciderunt etiam, populi

Romani fortuna mutata est. Caesar enim rediens ex Gallia victor
coepit poscere alterum consu/atum atque ita, ut sine dubietate
qua ei deferretur. contradictmn est a Marcell consule, a Bibulo, a
Pompeii); a Catone, iussusque dimissis exercitibus ad urbem redire.
proter quam in.iuriam ab Arimino, ubi milites congregatos habebat,
adversum patriam cum. exercitu venit. consules cum. Pompeio senatusque Innis atque universa nobilitas ex urbe fugit et in Graeciam
transiit. apud Epirum Macedoniam Aclittiam Pompeio duce senatue
contra Caesarem helium paravit.
XX
Caesar vacuam urbem ingressus dictatorem se fecit. inde Hispanias petiit. ibi Pompei exercitus validissimos et fortissimos cum tribus ducibus L. Afrartio, M. Petreio, M. Varrone, superavit. inde reversus in Graeciam transiit, adversum Pompeitun dimicavit. primo
proelio victus est et fugatus, evasit tamen, quia nocte intervenieute
Pompeius sequi noluit, dixitque Caesar nec Pompeium scire vincere
et illo tantum die se potuisse superan. deinde in Thessalia apud Palae pharsalum. productis utrimque ingentibus copiis dimicaverunt.
Pompei acies habuit XL milia peditum, equites in sinistro cornu sescentos in dextro quingentos, praeterea totius Orientis auxilia,
totaan nobilitatena, innumeros senatores praetorios consulares et qui
magnorum iam bellorum victores fuissent. Caesar in acie sua habuit
peditum non integra XXX umilia, equites mille.

XX'

Nmnqu.am adhuc Romanae copiae in unum neque maiares

neque melioribus ducibus convenerant, totum terrarum orbem. facile
subacturae, si contra barbaros ducerentur. pugnatum tamen est ingenti contentione, victusque ad postremum Potmpeius et castra eius
direpta sunt. ipse fugatus Alexandriam petiit, ut a rege Aegypti, cui
tutor a senatu datua fuerat propter iuvenilem eiu6 aetatem, acciperet
auxilia. qui fortunam magia quarm amicitiam secutus occidit Pompeimn, caput eius et anulum Cacean i misit, quo conspecto Caesar
lacrimas fudisse dicitur tanti viri intuens caput et generi quondam

XXII

sui.

Mox etiam Caesar Alexandriam venit. ipsi quoque Ptolemaeus

parare voluit insidias, qua causa bellum regi inlatum est. victus in

www.dacoromanica.ro

47

Nilo periit inventumque est eius corpus cum lorica aurea. Caesar
Alexandria potitus regnum Cleop atrae dedit Ptoleanaei sorori, cum

qua consuetuclinem aupri habuerat redieins indo Caesar Pharnacen Mithridatis Magni filium, qui Pompeio in auxilium apud Thessalia.m fuerat, rebellantem in Ponto et multas populi Romani provincias occupantem, vicit acie, postea ad mortem coegit.
hide Romam regressus tertio se consulem fecit cum M. Aemilio XXII!
Lepido, qui ei rn.agister equitum dictatori ante annum fuerat. inde
in Africam profectus est, ubi infinita nobilitas cum. Iuba Mauretaniae rege bellum reparaverat. duce.s autem. Romani erant P. Cornelius Scipio ex genere antiquissimo Scipionis Africani (hie ltiam
weer Pompei fuerat), M. Petreius, Q. Varus, M. Porcius Cato, L.
Cornelius Faustus Sullae dictatoria filius. contra hos commies
proelio post multas dimicationes victor fuit Caesar. Cato Scipio Petreius Iuba ipsi se occiderunt. Faustus Sullae quondam dictatoria filius Pompei gener a Caesare interfectus est.
Post annuan Caesar Roanam regressus quarto se consulem fecit et XXIV
statim ad Hispanias est profectus, ubi Pompei filii Cn. Pompeius et
Sex. Poanpeius ingens bellum praeparaveraint. multa proelia fuerunt,
ultimum apud Mundam civitatem, in quo adeo Caesar paene victus
est, ut fugientibus suis se voluerit occidere, ne post tantam rei militaris gloriam in potestatem adulescentium natus annos sex et quinqnaginta veniret. denique reparatis suis vicit. et Pompei filius maior
occisus est, minor fugit.
Inde Caesar bellis civilibus toto orbe conpositis Romam rediit. XXV
agere insolentius coepit et contra consuetudinem Romanae libertatis.
cum ergo et honores ex sua voluntate praestaret, qui a populo ante
deferebantur, nec senatui ad se venienti adsurgeret aliaque regia et
paene tyrannica faceret, coniuratum est in eum a sexaginta vel amplius senatoribus equitibusque Romanis. praecipui fuerunt inter con-

iuratos duo Rruti ex co genere Bruti, qui primus Romae consul

fuerat et treges expulerat, C. C.assius et Serviliug Casca. ergo Caesar

cum senatus die inter ceteros venisset ad curiam, tribus et viginti

vulneribus confossus est.
LIBER SEPTIMVS.

Anno urbis septingentesimo ferre ac nono interfecto Caesare ci- I

vilia bella reparata aunt percussoribus enim Caesaris senatus favehat. Antonius consul partiura Caesaris civili bello opprimere eos

www.dacoromanica.ro

48

conabatur. ergo turbata re publica multa Antonius scelera committens

a senatu hostis iudicatus est. missi ad eum persequendum duo conmiles Pansa et Hirtius et Octavius adulescens annos X et VIII natus,
Caesaris nepos, quern ille testamento heredem reliquerat et nomen

suum ferre iusserat. hic est, qui postea Augustus est dictae et
renun potitus. quare profe,cti contra Antonium tres du.ces vicerunt eum. evenit tamen, ut victores consules ambo morerentur. quare
tres exercitus uni Caesari Augusto paruerunt
II

Fugatus Antonius amisso exercitu confugit ad Lepidum, qui

Caesaris magister equitum fuerat et turn militum copias glandes habebat. a quo susceptus est. mox Lepido operam dante Caesar pacem

cum Antonio fecit et quasi vindicaturus patris sui mortem, a quo

per testamentum fuerat adoptatus, Romani cum exercitu profectus
extorsit, ut sibi vicesimo anno consulatus daretur. senatum proscripsit, cum Antonio ac Lepido rem publicam annis tenere coepit. per
hoE etiam Cicero orator occisus est multique alii nobiles.
Interea Brutus et Cassius interfectores Caesaris ingens helium
moverunt. erant per Macedoniam et Orientem multi exercitus quos
occupaverunt. profecti igitur contra eos Caesar Octavianus Augustus
et M. Antonius (remanserat enim ad defendendam Italian). Lepidus)
apud Philippos Macedoniae urbem contra eos pugnaverunt. primo

proelio victi aunt Antonius et Caesar, periit tamen dux nobilitatis

Cassius, secundo Brutum et infinitam nobilitatem, clime cum illis
bellum gesserat, victam, interfecerunt ac sic inter eos divisa est res
publica, ut Augustus. Hispanias Gallias Italiam teneret, Antonius
Asiam Pontmn Orientem. sed in Italia L Antonius consul helium
civile commovit frater eius, qui cum Caesare contra Brutum et Caesium dimicaverat is opud Perusiam Tusciae civitatem victus et captus est neque occisus.
Interim a Sex. Pompeio Cn. Pompei filio ingens helium in SiIV
cilia commotum est,.his qui superfuerant ex partibus Bruti Casslique
ad emn confluentibus. bellatum per Caesarem Augustum. Octavia-

num et M. Antonium. adversus Sex. Pompeiurn est. pax postremo

convenit.

Eo tempore M. Agrippa in Aquitania rem prospere gessit. et

L. Ventidius Bassus inrumpentes in Syriam Persas tribus proeliis
vicit Pacorum regis Orodis filium interfecit eo ipso die, quo ohm
Orodes Persarum rex per ducem Surenam. Crassum occiderat hic
primus de Parthis iustissimuni triumphum Romae egit.
Interim Pompeius pacem rupit et navali proelio victus fugiens
VI
V

www.dacoromanica.ro

49

ad Asiam interfectus est. Antonius qui Orientem et Asiam tenebat

repudiata sorore Caesaris Augusti Octaviani Cleopatram reginam
Aegypti duxit uxorem. contra Persas etia.m ipse pugnavit. primis eos
proeliis vicit, regrediens tamen-fam.e et pestilentia laboravit et cum
instarent Parthi fugienti, ipse pro victo recessit.
Hie vogue ingens helium civik commovit cogente uxore Cleo- vil
patra regina Aegypti, duin cupiditate muliebri optat etiam in urbe
regnare. victus eat ab Augusto navali pugna clara et inlustri apud
Actium, qui locus in Epiro est, ex qua fugit in Aegyptum et desperatis rebus, curn omnes ad Augustum transirent, ipse se interemit.
Cleopatra sibi aspidem admisit et veneno eius extincta est Aegyptus
per Octavianum Augustum imperio Romano adiecta est praepositusque ei Cn. Cornelius Gallus, hunc primum Aegyptus Romanum
iudice.m habuit.
Ita bellis toto orbe confectis Octavianus Augustus Romam re- V111

diit duodecimo anno quam consul fuerat. ex eo rem publican" per

quadraginta et quattuor annos Bolus obtinuit, ante enim duodecim
annos cunt Antonio et Lepido tenuerat. ita ab initio principatus eius
usque ad fineni quinquaginta et sex anni fuerunt. hilt autem septuagesimo sexto anno morte communi in oppido Campaniae Atella.
Romae in campo Martio sepultus, vir qui non' imnerito ex maxima

parte deo similis est putatus: neque enim facile ullus eo aut
bellis felicior fuit aut in pace moderation quadraginta et quattuor
annis quibus solus gessit imperium civilissime vixit, in cunctos liberalissimus, in amicos fidissimus, q-uos tantis evexit honoribus, ut
paene aequaret fastigio suo.
Nullo tempore ante eum magia Romana res floruit nam ex- ix
ceptis civilibus bellis, in quibus invictus fuit, Romano adiecit imperio Aegyptum Cantabriam Dalmatian' saepe ante victam sed penitus tum sub actam, Pannoniam Aquitaniam. illyricuin Raetiam Vindelic,os et Salassos in Alpibus omnes Ponti maritimas .civitates, in
bis nobilissimas Bosphorum et Panticapaeum. vicit autem proeliis
Pacos. Germanorum ingentes copias cecidit, ipsos quoque trans Albim fluvium summovit, qui in barbarico longe ultra Rhenmn est.
hoc taanen bellum per Drusum privignum suum administravit, sicut
per Tiberium privignum. alterum Pannonicum, quo bello XL captivon= milia ex Germania transtulit et supra ripam Rheni in Gallia
conlocavit. Armeniam a Parthis recepit obsides, quod nulli antes,
Persae ei dederunt. reddiderunt etiam signa Romana quae Crasso
victo ademerant.

www.dacoromanica.ro

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOLUMUL X

5')

Scythae et Indi, quibus antea Romanoruin nomen incognitum

fuerat, munera et legatos ad eum miserunt. Galatia quoque sub hoc
provincia facta est, cum antea regnurn fuisset, prim.usque eam M.
Lollius pro praetore administravit. tanto autem amore etiarn apud
barbaros fuit, ut reges populi Romani amici in honorem eius conderent civitates, quas Caesareas nominarent, sicut in Mauretania a
rege Iuba et in Palaestina, quae nunc urbe est clarissima. multi autem
reges ex regula Buis venerunt, ut ei obsequerentur, et habitu Romano
togati scilicet ad vehiculum vel equum ipsius cu.currerunt. moriens
dims appellatus. rem publicam beatissimam Tiberio successori
liquit ,qui privignus ei, m.ox gener, postremo adoptione filius fuerat
X1
Tiberius ingenti socordia imperium gessit, gravi crudelitate,
scelesta avaritia, turpi libidine, nam nusquarn ipso pugnavit, bella
per legatos gessit suos. quosdam reges per blanditias ad se evocatos
numquam remisit, in quibus Archelaum. Cappadocem, cuius etiam
regnum in provinciae form.am redegit et maximam civitatem appellari nomine suo iussit, quae nunc Caesarea dicitur, cum Mazaca
tea vocamtur. hic tertio et vicesimo imperil armo, aetatis septuage.
shun octavo, ingenti omniurn gaudio mortuus est in Campania.
Successit ei C. Caesar cognomento Caligula, Drug privigni
X11
gusti et ipsius Tiberi nepos, sceleratissimus ac funestissimus et qui
etiam Tiberi dedecora purgaverit. helium contra Germanos suscepit
et ingressus Suebiam nihil strenue fecit. stupra sororibus intulit, ex
una etiam natam filiam cognol it. cum adversum cuntos ingenti avaritia libidine crudelitate saeviret, interfectus in palatio est EIIMO
aetatis vicesimo nono, imperii tertio, mense decimo, die octavo.

X111

Post hunc Claudius fuit, patruus Caligulae, Drusi qui apud

Mogontiacum, m.onumentuni habet filius, cuius et Caligula nepos
erat. hic medie imperavit, multa gerens tranquille atque moderate,
quaedam crudeliter et insulse. bellum Britannia intulit, quam. nullus
Romanorum post C. Caesarem attigerat, eaque devicta per Cn. Sentium et A. Plautium inlustres ac.nobiles viros triumphum
lebrem egit quasdam insulas etiam. ultra Britannias in Ocean po-

sitas imperio Romano addidit, quae appellantur Orchades, filio

autem suo Britannici nomen inposuit. tam civilis autem circa quosdam .ainicos extitit, ut etiam Plautiuun nobilem viru.m, qui expeditione Britannica multa egregia fecerat, triumphantem ipse prrospequeretur et conscendenti Capitolium laev-us incederet, is vixit annos
MI et LX, imperavit XIII. post znortern comiecratus egt divusque
appellatus.
www.dacoromanica.ro

51

Successit huic Nero, Caligulae avuncula suo simillimus, qui XIV

Romanum imperium et deformavit et minuit, inusitatae luxuriae
sumptuumque, ut qui exemplo C. Caligulae in calidis et frigidis lavaret unguentis, retibus aureis piscaretur, quae blattinis funibus extrahebat. infinitam senatus partem interfecit, bonis omnibus hostis
fuit. ad postremum se tanto dedecore prostituit, ut et saharet et
cantaret in scaena citharoedico habita vel tragico, panicidia multa
commisit fratre uxore matre interfectis. urbem. Romarn. incendit, ut
spectaculi eius imaginem cerneret. quail. ohm Troia capta arserat. in
re militari nihil omnino ausus Britaimiam paene amisit nain duo
sub eo nobilissima oppida capta illic atque eversa aunt. Armeniam
Parthi sustulerunt legionesque Romanas sub iugumn miserunt. duae
tamen sub eo provinciae factae sunt, Pontus Polemoniacus concedente rege Polemone et Alpes Cottiae Cottio rege defuncto.
Per haec Romano arbi execrabilis ab omnibus simul destitutus XV
est et a senatu hostis iudicatus; cum quaereretur ad poenam, quae
poena erat talis, ut nudus per publicuna ductus furca capiti eius
Berta virgis usque ad mortem caederetur atque ita praecipitaretur a
saxo, e palatio fugit et in suburbano liberti sui, quod est inter Salariam et Nomentanam viam ad quartum urbis miliarium, se interfecit. aedificavit Romae thermas, quae ante Nenorianae dictae nunc
Alexandrianae appellantur. obiit triceslino et altero aetatis anno,
imperii quarto decimo, atque in eo omnis Augusti familia consumpta est.
Huic Serv. Galba successit antiquissimae nobilitatis senator, XVI
cum septuagesimum. et tertium annum ageret aetatis, ab Hispanis et
Gallia imperator electus, mox ab universo exercitu libenter accep;
tus, nam privata eius vita insignia fuerat militaribus et civilibus
rebus. saepe consul, saepe pro consule, frequenter dux in gravissimis
huius breve imperium fuit et quod bona haberet exordia, nisi
ad severitatem propensior videretur. insidiis tamen Othonis occisus
est imperii mense septimo. iugulatus in foro Romae sepuhusque in
bortis suis, qui Bunt Aurelia via non longe ab urbe Roma.
Otho occiso Galba invasit imperium, materno genere nobilior XVII

quam paterno, neutro tamen obscuro, in privata vita mollis et Neronis familiaris, in imperio documentum sui non potuit ostendere,
nam cum isdem temporibus, quibus Otho Galbam occiderai, etiam
Vitellius factus esset a Germanicianis exercitibus irnperator, bello
contra eum suscepto cum apud B6triacuin. in Italia levi proelio victus esset, ingentes tamen coplas ad helium haberet, sponte Bernet
www.dacoromanica.ro

52

occidit et petentibus militibus, ne tam cito de belli desperaret

eventu, cum tanti se non esse dixisset, ut propter eum helium chile
moveretur, voluntaria morte obiit tricesimo et octavo aetatis anno,
nonagesimo et quinto imperii die.
XVIII

Dein Vitellius iraperio potitus est, familia honorata magi's

quam nobili, nam pater eius non admodum dare natus tres tamer'
oidinarios gesserat consulatus. hic cun multo dedecore imperavit
et gravi saevitia notabilis, praecipue ingluvie et voracitate, quippe
cum de die saepe quarto vel quinto feratur epulatus. notissima certe
cena memoriae mandata est, quam ei Vitellius fritter exhibuit, in qua
super ceteros sumptus duo milia piscium, septem avium adposita tra-

duntur. hic cum Neroni similis esse vellet atque id adeo prae se
ferret, 'ut etiam. exequias Neronis quae humiliter sepultae fuerant
honoraret, a Vespasiani ducibus occisus est interfecto prius in urbe
Sabino Vespasiani imperatoris fratre, q-uem. cum. Capitolio incendit.
interfectus autem est magno dedecore: tractus per urbean Romain
publice nudus, erecto coma capite et subiecto ad .menturn gladio,
stareare in vultum et pectus ab omnibus obviis adpetitus, postremo
itegulatus et in Tiberizn deiectus etiam coaninuni caruit sepultura.
periit autem aetatis anno septhno et quinquagesimO, imperii mense
octavo et die uno.
Vespasianus huic succeasit, factus apud Palaestinam imperator,.
prineeps obscure quidem natus, sed optimis conparandus, porivata
vita inlustris, ut qui a Claudio in Germaniam et deinde in Britanniam missus tricies et bis cum hoste conflixerit, duas validissimas
gentes, viginti oppida, insulam Vectam Britanniae proximam imperio
Romano adiecerit. Romae se in imperio moderatissime gesit. peeuniae tantum avidior fuit ita, ut earn nulli iniuste auferret. quam
curn omni diligentiae provisione colligeret, tamen studiosissime largiebatur, praecipue indigentibus. nec facile ante cuan cuiusquain
principia vel maior est liberalitas comperta vel imetior. placidissimae
lenitatis, ut qui maiestatis quoque contra se reos non facile Punierit

ultra exilii poenam. sub hoc Iudaea Romano accessit imperio et

Ilierusolyma, quae fuit urbs nobilissima Palaestinae. 'Achaiam Lydam Rhodum Byzantium Samum, quae liberae ante id teinpus fuerant, item Thraciam Ciliciam Commagenen, quae sub regibus amide
egerant, in provinciarum formam redegit
Offensarum inhnicitiarum inmemor fuit, convicia a causidicis
XX
et philosophis in se dicta leviter tulit, diligens tomen c,oercitor disciplinae militaris. hic cuan filio Tito de Hierusolymis triumphavit per
www.dacoromanica.ro

53

haec cum senatui et populo, postremo cunctis amabilis ac iucundus

coact, profluvio ventris extinctus est in villa propria circa Sabinos
annum agens sexagesimum .nonum, imperii nonum et diem septimum atque inter divos relatus est. genituram filiorum ita cognitam
habuit, ut cum multae contra eum coniurationes fierent, (pas patefactas ingenti dissimulatione contempsit, in senatu dixerit, aut
filial sibi successuroa aut neminem.
Huic Titus filius successit, qui et ipse Vespasianus est dictus, XXI

vir omnium virtuturn, genere mirabilis adeo, ut amor et deliciae

humani generis diceretur, facundissimus, bellicosissimus, moderatissimus. causas Latine egit, poemata et tragoedias Greece conposuit. in
oppugtatione Hierusolymorum sub patre nulitans duodecint propugnatores duodecim sagittarum confixit ictibus. Romae tantae civilitatis
in imperio fuit, ut nullum omnino puniret, convictos adversum sese

coniurationis et dimiserit et in eadem familiaritate qua antea habuerit. facilitatis et liberalitatis tantae fuit, ut cum nulli quicquam
negaret et ab amicis reprehenderetur, responderit nullum tristem
debere ab imperatore discedere, praeterea cum quadam die in cena
reeordatus fuisset nihil se illo die cuiquano praestitisse, dixerit :
amici, .hodie diem perdidi. hic Romae amphitheatrum aedificavit
et quinque milia ferarum in dedicatione eius occidit. per haec inusitato favore dilectus morbo periit in ea, qua pater, villa post biennium, m.enses octo, dies viginti, queen imperator erat factus, aetatis
anno altero et quadragesimo. tantus luctus eo mortuo publicus fuit,
ut omnes tamquam in propria doluerint orbitate. senatus obitu
ipsius circa vesperam nuntiato nocte inrupit in curiam et tantas ei
mortuo laudes gratiasque congessit, quantas nee vivo umquam egerat

nec praesenti. inter divos relatus est

bomitianus mox accepit imperium, frater ipsius iunior, Neroni
aut Caligulae aut Tiberio similior quern patri vel fratri suo. primis
tamen annis moderatus in imperio fuit, mox ad ingentia vitia progressus libidinis iracundiae crudelitatis avaritiae tantum in se oclii

concitavit, ut merits et patris et fratris aboleret. interfecit

limos e senatu. dominum se et deum primus appellari iussit. nullam
sibi nisi auream et argenteam statuam in Capitolio passus.est poni.

consobrinos suos interfecit superbia quoque in eo execrabilis fuit

expeditiones quattuor habuit, unam adversum. Sarmatas, alteram advcrsum Cattos, dues adverstim. Dacos. de Dacia Cattisque duplicem
triumphum egit, de Sarmatis solarn lauream usurpavit multas tamen
calamitates isdem bellis passus est; nam in Sarmatia legio eius cum

www.dacoromanica.ro

54

duce interfecta est et a Dacia Oppius Sabinus consularis et Cornelius

Fuscus.praefectus praetorio cum magnis exercitibus occisi aunt. Ro-

mae quoque multa opera fecit, in his Capitolimn et Forum. transitorium, Divorum Porticus, Iseu.m ac Serapeum et Stadium. veru.m
cum ob scelera universis exosus esse coepisset, interfectus est suorum

coniuratione in palatio anno aetatis quadragesimo quinto, imperil

quinto decimo. funus eius ingenti dedecore per vispelliones exportatum et ignobiliter est sepultu.m.
LIBER OCTAVVS.

Anno octingentesimo et quinquagesimo ab urbe condita Vetere

et Valente consulibus res publica ad prosperrimum statum rediit

bonis principibus ingenti felicitate commissa; Doanitiano enim.
tyranno Nerva successit, vir in privata vita moderatus et strenuns, nobilitatis mediae. 'qui senex admodum operam dante Petronio Secundo praefecto praetorio, item Parthenio interfectore Domitiani imperator est factus. aequissimmn se et civilissimum praebuit.
rei publicae divina provisione consuluit Traianum adoptando. mortuus est Romae post annum et quattuor menses imperii sui ac dies
octo, aetatis septuagesimo et altero anno, atque inter divos relatus
est.
11

Successit ei Ulpius Crinitus Traianus, natus Italicae in Hispania, familia antiqua magis quam clara. nam pater eius primum con-

sul fuit. imperator autem apud Agrippinam in Gallia factus est.

rem publicam ita administxavit, ut omnibus perincipibus merit prae-

feratur, vir inusitatae civilitatis et fortitudinis. Romani imperil,.

quod post Aug-ustum defensu.m magia fuerat q-uam nobiliter amplia-

111

tum, fines longe lateque diffudit urbes trans Rhenum. in Germania

reparavit Daciam. Decebalo victo subegit provincia tran's Danubiumfacta in his agris, quos nunc Taifali Victoali et Tervingi habent. ea
provincia decies centena milia passuu.m in circuitu tenuit. Arme-

niam quam occupaverant Parthi recepit Parthomasiri occiso qui

eam tenebat. Albania regem dedit. Hiberoruin regem et Sauromatarum et Bosporanorum et Arabum et Osdroenorum. et Colehortun in
fidem accepit. Carduenos Marcomedos occupavit et Anthemusiam,
magnam Persidis regionem, Seleuciam Ctesiphontem BabylonemMessenios vicit ac tenuit. usq-ue ad Indiae fines et mare rubrum aceessit atque ibi tres provincias fecit, Armeniam Assyriam Mesopotamiam, cum his gentibus quae Madenam attingunt. Arabiam postea

www.dacoromanica.ro

55

in provinciae formam redegit. in mari rubro classem instituit, ut

per eam Indiae fines vastaret.
Gloriam tam.en militarem civilitate et moderatione superavit, 1V
Romae et per provincias aequalem se omnibus exhibens, amicos salutandi causa frequ.entans vel aegrotantes vel cu.m festos dies habuissent, convivia cum isdem indiscreta vicissim habens, saepe in vehiculis commu eedens, nullun senatorum laedens, nihil iniustum ad
augendum fiscum agens, liberalis in cunctos, publice privatim.que
&tans omnes et honoribus augens quos vel mediocri familiaritate
cognovisset, per orbem terraruni aedificans multa, inmunitates ci-

vitatibus tribuens, nihil non tranquillum et placidum agens, adeo

ut omni eius aetate unus senator damn. atus sit atque is tamen per
senatum ignorante Traiano, ob haec per orbem terraru.m deo proximus nihil non venerationis meruit et vivus et mortuus.
Inter alia dicta hoc ipsius fertur egregium. amicis enim culpan- V
tibus, quod nimium circa omnes communis esset;respondit talem se
imperatorem esse privatis, quales esse sibi imperatores privatus optasset, post ingentem igitur gloriam belli domique quaesitam e Perside rediens apud Seleuciam Isauriae profluvio ventris extinctus eat.
obiit autem aetatis anno sexagesimo tertio, mense nono, die quarto,
imperil nono decimo, mense sexto, die quinto decimo. inter divos
relatus est. solus omnium intra urbem sepultus est; ossa conlata in

urnam auream in foro quod aedificavit sub columna posita aunt,

cuing altitudo C.XLMI pedes habet. huius tantum memoriae delaturn est, ut usque ad nostram aetatem non aliter in senatu principibus adclametur, nisi felicior Augusto, melior Traiano. adeo in eo
gloria bonitatis obtinuity ut vel adsentantibus vel vere laudantibus
occasionem magnificentissimi praestet exempli.
Defunct Traiano Aelius Hadrianus creatus est princeps, sine VI
aliqua quidem voluntate Traiani, sed operam dante Plotina Traiani
uxore; nam eum. Traianus quamquam consobrinae suae filium vivus

noluerat adoptare. natus et ipse Italicae in Hispania. qui Traiani

gloriae invidens statim provincias tres reliquit, quas Traianus addiderat, et de Assyria Mesopotamia Armenia revocavit exercitus ac
finem imperil ease voluit Euphraten. idem de Dacia facere conatum

amici deterruerunt, ne multi cives Romani barbaris traderentur,

propterea quia Traianus victa Dacia ex toto orbe Romano infinitas
co copias hominum transtulerat ad agros et urbes colendas; Dacia
enim diuturno bello Decebali viris fuerat exhausta.
Pacem tamen omni imperii sui tempore habuit, semel tantum
www.dacoromanica.ro

56

per praeaidem dimicavit. orbem Romanuni circumiit. multa aedificavit. facundissimus Latino sermone, Graeco eruditisaimus fuit. non
znagnam clementiae gloriam habuit, diligentissiMus tamen circa aerarium et militum clisciplinam. obiit in Campania maior sexagenario imperil anno.vicesimo primo, mense decimo, die vicesimo nono.

senatus ei tribuere noluit divinos honores, tamen cum successor

V111

ipsius T. Aurelius Antoninus Fulvius hoc vehementer exigeret .et

versi senatores palam resisterent, tandem obtinuit.
Ergo Hadriano -auccessit T. Antoninus Fulvius Boionius, idem

etiam Pius nominatus, genere claro sed non admodnm, vetere, vir
insignia et. qui znerito Numae Pompilio conferatur, ita ut Romulo
Traianus aequetur. vixit ingenti honestate privatus, maiore in imperio, nulli acerbus, cunctis benignus, in re militari moderata gloria
defendere magia provincias quam amplificare studens, virus .oequissimos ad administrandam rem publicam quaerens, bonis honorem
habens, inprobos sine aliqua acerbitate detestans, regibus amicis
venerabilis non minus quam terribilis, adeo ut barbarorum plurimae
nationes depositis armis ad eum controversias suas litesque deferrent
sententiaeque parerent. hic ante imperium ditissimus opes quidem
omnes suas stipendiis militum et circa amicos liberalitatibus minnit,
veram aerarium opulentum ieliquit. Pius .propter clementiam dicing
est. obiit apud Lorium villam suam miliario ab urbe duodecimo.
vitae anno septuagesimo tertio, imperil vicesimo tertio, atque inter
divos relatus est et merit consecratus.
IX
Post hunc imp eravit M. Antonius Verus, haud dubie
mus, quippe cum eius origo paterna a Numa Pompilio, materna a
Solentino rege penderet, et cum eo L. Annius'Antoninus Verus. tune-

que primum Romana res publica duobus aequo jure imperium administrantibus paruft, cum usque ad eu.m singulos semper habuisset
Augustos.

Hi et genere inter se iuncti fuerunt et adfinitate. nam. Venn

Annius Antoninus M. Antonini Manz in matrimonium habuit, M.
autem Antoninus gener Antonini Pii fuit per uxorem Galeriam
Faustinam iuniorem, consobrinam main, il helium, contra Parthos
gesserunt, qui post vietoriam Traiani tum primum rebellaverant.

Verus Antoninus ad id profectus est. qui Antiochiae et circa

Armeniam agens multa per duces et ingentia patravit; Seleuciam
Assyriae urbem nobilissimam cum quadringentis milibus hominum
cepit; Parthicum triumphum revexit. cum fratre eodemque socero
triumphavit. obiit tamen in Venetia, cum a Concordia civitate Alti.
www.dacoromanica.ro

57

num proficisceretur et cum fratre in vehiculo sederet, subito sanguine ictus casu morbi, quem Graeci apoplexin vocant. vir ingenii
parum civilis, reverentia' tamen fratris nihil umquam atrox ausus.
cunt obisset undecimo imperii aimo, inter deos relatus est.
Post eum Antoninus solita rem publicam tenuit, vir quem mi- X1
rari facilius quia quam laudare possit. a principio vitae transquilliseimus, adeo ut ex infantia qaoque vultum nec ex gaudio nee ex
maerore mutaverit. philosophiae deditus Stoicae, ipse etiam non so:
lum vitae moribus, sed etiam eruditione philosophus. tantae admirationis adhuc iuvenis, ut eum succeSsorem. paraverit Hadrianus re-

linquere, adoptato tamen Antonin Pio generum ei idcirco ease

voluerit, ut hoc ordine ad imperium perveniret.
Institutus est ad philosophiam per Apollonium Chalcedonium, XII
ad scientiam litterarum Graeearura per Chaeronensem Plutarchi nepotem, Latinas autem eum litteras Fronto orator nobilissimus docuit. hic cum omnibus Romae aequo jure egit ad nullam insolentiam
elatus imperil fastigio, liberalitatis promptissimae. provincias ingenti benignitate et moderatione tractavit. contra Germanos eo prin.
cipe res feliciter gestae stmt. bellum ipse unum gessit Marcomannicum, sed quantum nulla memoria fuit, adeo ut Punicis conferatur.
nam eo gravius est factum, quod uniVersi exercitus Romani perkrant; sub hoc enim tantos casus pestilentiae fuit, ut post victoriam

Persicam Romae ac per Italia= provineiasque maxima hominum

pars, -militum omnes fere copiae languore defecerint
Ingenti ergo labore et modernatione, cUm, spud Carnunttun
iugi triennio perseverasset, bellum Marcomannicum eonfecit, quod
cum his Quadi Vandali Sarmatae Suebi atque omnis barbaria coni-

moverat, multa homninum milia interfecit, ac Pannoniis servitio

liberatis Romae rursus cum Commodo Antonino filio suo, quern iam
Caesarem fecerat, trimphavit. ad huius belli sumptum cum aerario
exhausto largitiones millas haberet neque indicere provincialibus aut

senatui aliquid vellet, instrumentum regii cultus facta in foro divi

Traiani seetione distraxit, vasa mires, pocula crystallina et murrina,
uxoriam ac suam sericam et auream vestem, multa ornamenta gemmarum. ac per duos continuos menses ea venditio habita est multumque auri redactum. post victoriam tamen emptoribus pretia restituit,
qni reddere conparata voluertmt; molestus nulli fuit, qui maluit Bernd empta retinere.
Hic permisit viris clarioribus, ut conviva eodem cultu quo ipse XIV
et aninistris similibus exhiberent. in editione munerum post victo-

www.dacoromanica.ro

58 -riam adeo magnificus fuit, ut centum simul leones exhibuisse tradatur. curn igitur fortunatam rem publicam et virtute et mansuetudine reddidisset, obiit XVIII. imperil anno, vitae LXL, et omnibus certatim adnitentibus inter divos relatus est.
Huius successor L. Antoninus Commodus nihil paternum haXV
buit, nisi quod contra Germanos feligiter et ipse pugnavit. Septembrem mensem ad nomen suum.:transferre.conatus est, ut Commodus
diceretur. sed luxuria et obscenitate depravatus gladiatoriis armis
saepissime in ludo, deinceps etiim in amphitheatro cuan huiusmodi
hominibus saepe dimicavit. obiit norte subita atque adeo, ut strangulatus vel veneno interfeetus putetur, cuan annis XII post patrem
et VIII mensibus imperasset, tanta execratione omnium, ut hostia
genearis humani etiam mortuus iudicaretur.
Huic successit Pertinax grandaevus et qui septuagenariam attiXVI
gisset aetatem, praefecturam urbi tum agens, ex senatus consulto
imperare iussus. octogesimo die imperii praetorianorum militum seXVII

ditione et Iuliani scelere occisus est.

Post eum. Salvius Iulianus rem publicam invasit, vir inobilis et
iure peritissim.us, nepos Salvi luliani, qui sub divo Hadriano perpetuum conposuit edictum. victus est a Severo aqud Mulviurn pontem,

interfectus in palatio. vixit mensibus se. ptem, postquam coeperat

imperare.
Hine imperial Romani administrationem Septimius Severus acXVIII
cepit, oriundui ex Africa, provincia Tripolitana, oppido Lepti. solus

omni memoria et ante et postea ex Africa imperator. fuit, hic primum. fisci advocatus, m.ox utilitaria tribunus, per multa deinde . et
varia officia atque honores usque ad administrationem totius rei
publicae venit. Pertinacem se appellari voluit in honorem eius Pertinacia, qui a Iuliano fuerat occisus. parcus admodum fuit, natura
saevus. bella multa et feliciter gessit. Pescennium Nigrum, qui in
Aegypto et Syria rebellaverat, apud Cyzicum interfecit. Parthos
vicit et Arabas interiores et Azabenos; Arabas co usque superavit, ut
etiam provinciam ibi faceret: idcirco Parthicus Arabicus Azabenicus
dictus est. multa toto orbe Romano reparavit. sub co etiam lodius
Albinus, qui in oc,cidendo Pertinace socius fuerat Lilian, Caesarem
se in Gallia fecit victusque apud Lugdunum est interfectus.
Severus tamen praeter bellicam gloriam etiarn civilibus studiis
XIX
clams fuit et litteris doctus, philosophiae scientiam ad plenum adeptus. myvissim.um helium. in Britannia habuit, utque receptas provincias omni securitate muniret; vallum per CXXXII passuurn milia a

www.dacoromanica.ro

59
maxi ad mare deduxit. decessit Eboraci admodum senex imperil anno

sexto decimo, mense tertie. divas appellatus est. [nam] filos duos
successores reliquit, Bassianum et Getam, sed Baasiano Antonini nomen a senatu voluit inponi; itaq-ue dictus est M. Aurelius Antoninus
Bassianus patrique successit, nam Geta hostis publicus iudicatus confestim periit.

M. igitur Aurelius Antoninus Bassianus idemque Caracalla XX

morum fere paternorum fait, paulo asperior et niinax opus Riomae
egregium fecit lavacri, quae ,Antoninianae appellantur, nihil praeterea memorabile. inpatientis libidinis, qui novercam suam. Iuliam
uxorem duxel'it. defunetus est in Oadroena apud Edessam moliens
adversum. Parthos expeditionem anno imperil sexto, mense secundo,
vix egressus quadragesimum tertium annum6 funere publico elatus
est.

Deinde Opilius Macrinus, qui praefectus praetorio erat, cum XXI

filio Diadumeno facti imperatores nihil memorabile ex temporis
brevitate gesserunt nam imperium eorum du.um mensium et unius
anni fuit. seditione militari ambo pariter occisi sunt
Creatus est post hos M. Aurelius Antoninus, hic Antonini Ca- XXII
racallae filius putabatur, sacerdos autem Heliogabali templi erat. is
cum Romani ingenti et militum et senatus expectatione venisset, probris se omnibus contaminavit. inpudicissime et obacenissime vixit,
biennioque post et octo mensibus tumultu interfectus est militari et
cum eo mater Symiasera.
Successit huic Aurelius Alexander, ab exercitu Caesar, a senatu XX.111
Aug-ustus nominatus, iuvenis admoduml susceptoq-ue adversus Persas
bello Xerxen eorum regem gloriosissim.e vicit. militarem disciplinam
severissime rexit; quasdani tumultuantes legiones integras exauctorawit. adsessorem habuit vel scrinii magistrum, Ulpianum iuris con-

ditorem. Romae quoque favorabilis fuit. periit in Gallia militari

tumultu tertio decim.o imperii anno et die nono. in Mamaeam matrem suam unice pins.

LIBER NONVS.

Post hunc Maximinus ex corpore militari primus ad imperium I

accessit sola militum voluntate, cum nulla senatus intercessisset auctoritas necrue ipse senator esset. is bello adversus Germanos feliciter
gesto cum a militibus iniperator esset appellatus, a Pupieno Aqui.

www.dacoromanica.ro

60

11

leiae maims est deserentibus eum militibus suis cum filio adhac
puero, cum quo imperaverat triennio et paucis diebus.
Postea tres Biala' Augusti fuerunt, Pupienus, Balbinus Gordianus, duo superiores obscurissimo genere, Gordianus nobilis,
quippe cuius pater senior Gordianus consensa militum, cusir proconsulatum Africae gereret, Maxilain imperante princeps fuisset electas. itaque cum Romam venissent, Balbinus et Pupienus in palatio
interfecti Mint soli Gordiano im.periura reservatum. Gordianus admodum puer cuna Tranquillinam Romae duxisset uxore.m, Tanana
geminum. aperuit et ad Orientem. profectus Parthis helium intulit,
qui iani moliebantur eru.mpere.'qu. od quidem feliciter gessit
que ingentibus Parthos adflixit. rediens haud longe a Romanis finibus interfectus est fraude Philippi, qui post eum imperavit. miles ei

tumulum vicesimo miliario a Circesio, quod castrum mine Romanorum est Euphrati inmine.ns, aedificavit, exequias Romani revexit,
iiisum divina appellavit.
Philippi duo filius ac pater Gordiano occiso imperium invaserunt atque exercitu incolumi reducto ad Italiam ex Syria profecti
aunt. his imperantibus millesimus annue Rormae urbis ingenti ludo.
ruin apparatu spectaculoru.mque celebratus est, ambo deinde ab exercitu interfecti sunt, senior Philippus Veronae, Romae iunior,
annis quinque imperaverunt. inter divos tamen relati sunt.
IV
Post hos Decius e Pannonia inferiore Budaliae natus imperium. sumpsit. bellum civile, quod in Gallia men= fuerat, oppressit.
filium suum Caesarea' fecit. Romae lavacrum aedificavit. cum biennio imperassent ipse et filius, uterque in barbarico interfecti sunt.
senior meruit inter divos referri.
Mox imperatores creati aunt Gallus Hostilianus et Galli filing
Volusianus. sub lis Aeanilianus in Moesia res novas raolitus est; ad
quern opprimendum cum ambo profecti essent, Interamnae interfecti sunt non conpleto biennio. nihil omnino clarum gesserunt sola
pestilentia et morbis atque aegritudinibus notus eorum principatus
fait.
VI
Aemilianus obscurissime natus obscurius imperavit ac tertio
mense extinctus est.
VII
Hine Licinius Valerianus in Raetia et Norico agens ah exereitu
imperator et mox Augustus est factus. Gallienus quoque Romae a
senata Caesar est appellatus. horum imperium Romano rnomini perniciosum et paene exitiabile fuit vel infelicitate principum vel ignavia. Germani Ravennam usque venerunt Valerianus in Mesopotamia
www.dacoromanica.ro

61

helium germs a Saporc Persarum rege superatus eat, mox etiam

captua apud Parthos ignobili servitute consenuit.
Gallienus cum adulescens. factus esset Augus. tus, imperium pri- V111

mum feliciter mox commode ad ultimum perniciose gessit. nam

venis in Gallia et Illyrico multa strenue fecit occiso apud Mursam
Ingenuo, qui purpuram sumpserat, et Trebelliano. diu placidus et
quietus mox in omnem lasciviam dissolutus tenendae rei publicae
habenas probrosa ignavia et-desperatione laxavit: Alatmanni vestatis
.Galliis in Italia= penetraverunt, Dacia quae a Traiano ultra Danu.vium fuerat adiecta tum amissa est. Graecia Macedonia Pontus Asia

vastata est per Gothos, Pannonia a Sarmatis Quadisque populata

est. Germani usque ad Hispanias penetraverunt et civitatem nobilem
Tarraconem expugnaverunt. Parthi Mesopotamia occupata Syriam
sibi coeperant vindicare.
Tum desperatis rebus et deleto paene impbrio Romano Postu- 1X

mas in Gallia obscurissime natus purpuram sumpsit et per annos

clecem ita imperavit, ut consumptas paene provincias ingenti virtute

et moderatione reparaverit. qui seditione milituzn interfectus est,

luod Mogontiacum, quae aciversus euan rebellaverat Laeliano res
novas moliente, cliripiendam militibus tradere noluisset. post eum
Marius vilissimus opifex purpuram accepit et secundo die interfectus
est. Victorinus postea Galliarum.accepit imperimn, vir strenuissimus,

sed, cum nimiae libidinis esset et matrimonia aliena corrumperet,

Agrippinae occisus est actuario quodam dolum machinante
sui anno secundo.
Hule successit Tetricus senator, qui Aquitaniam honore prae- X
sidis adzninistrans absens a militibus imperator electus est et aqud
Burdigalam purpuram sumpsit. seditiones multas militum pertulit.
sed dum haec in Gallia geruntur, in Oriente per Odenathum Persae
victi sunt. defensa Syria recepta Mesopotamia usq-ue ad Ctesiphontem Odenathus penetravit.
Ita Gallieno rem publicam deserente Romanum imperium in X1
Occidente per Postumum, per Odenathum in Oriente servatum est.
Gallienus interea Mediolani cu.m Valeriano fratre accisus est imperil
anno nono, Claudiusque ei successit a militibus electus a senatu appellatus Augustus. hic Gothos Illyricum Macedoniamque vastantes

genti proelio vicit. parcus vir ac modestus et iusti tenax ac rei publicae gerendae idoneus, qui tam.en intra imperil biennium morbo
interiit. divas appellatus est. senatus eum ingenti honore decorawww.dacoromanica.ro

62

vit, scilicet ut in curia clipeus ipsi aureus item in Capitolio statua

aurea poneretur.
XII

Quintillus post eum. Claudii frater consensu milituni imperator

electus est, unicae moderationis vir et civilitatis, aequandus fratri

vel praeferendus; consensu senatua appellatus Augustus. sep timo
decimo imperii die occisus est.
Post eum. Aurelianus suscepit imperium, Dacia Ripensi oriunXIII
dus, vir in bello potens, animi tam.en inmodici et ad crudelitatem
propensior. is quoque Gothos strenuissime vicit Romanam dicionem
ad fines pristinos varia bellorum felicitate revocavit. superawit in
Gallia Tetricu.m apud Catalaunos ipso Tetrico prodente exercitum
suum, cuius adsiduas seditiones ferre non poterat. quin etiani per
litteras occultas Aurelianu.m ita fuerat deprecatus, ut intex alia
versu Vergiliano uteretur: eripe me his invicte malis. Zenobiam
quoque, quae occiso Odenatho marito Orientem tenebat, haud longe
ab Antiochia sine gravi proelio cepit, ingressusque Romam nobikm
triumphum quasi receptor Orientis Occidentisque egit praec,edentibus currum Tetrico et Zenobia. qui quidem Tetricus corrector Luvaniae postea fuit ac privatus diutissime vixit, Zenobia autem posteros qui adhuc manent Romae reliquit.
XIV
Hoc imperante etiam in urbe monetaiii rebellaverunt vitiatis
pecuniis et Feliciseimo rationali interfecto, quos Aurelianus victos
ultima crudelitate conpescuit. plurimos nobiles capite damnavit.
saevus et sanguinarius ac necessarius magis in quibusdam quam
ullo amabilis imperator. trux omni tempore, etiain filii sororis interfector, disciplinae tamen militaris et moruni dissolutorum magna ex
parte corrector.
XV
Urbean Roanam minis firanioribus cinxit templum. Soli aedificavit, in quo infinitum ami gemmarumque constituit. provinciam
Daciam, quana T,raianus ultra Danuvium fecerat, intenmisit vastato
omni Illyrico et Moesia desperans eam posse retineri, abductosque
Romanos ex urbibus et agris Daciae in media Moesia collocavit appellavitque eam Daciam, quae nunc duas Maesias dividit et est
dextra Danuvio in mare fluenti, cum antea ftterit in laeva. occiditur
servi sui fraude, qui ad quosdam militares viros amicos ipsius nomina pertulit adnotata falso manum eius imitatus, tamquam Aurelianus ipsos pararet occidere; itaque ut praeveniretur, ab isdem interfectus est in itineris medio, (pod. inter Constantinopolim et Heiacleam est stratae veteris; locus Caenophrurrium appellatur. more
tamen due multa non fuit. meruit quo que inter divos referri.
www.dacoromanica.ro

63

Tacitus post hunc suscepit imperium, vir egregie moratus et XVI

rei publicae gerendae idoneus. nihil tamen claru.m potuit ostendere
intra sextum mensem imperii morte praeventus. Florianus, qui Ta.
cito successerat, duobus mensibus et diebus XX in imperio fuit neque qtticquam dignuni memoria egit.
Post hunc Probus, vir inlustris gloria militari, ad administra- XVII
tionem rei publicae accessit. Gallia& a barbarie occupatas ingenti
proelioruni felicitate restituit, quosdam imperium usurpare conatos,
scilicet Saturninum. in Oriente, Proculum et Bonosum Agrippinae,
certaminibus oppressit. ,vineas Gallos et Pannonios habere permisit,
opere militari Ahnam montem apud Sirmium et Aureum. apud Moesiani superiorem vineis conseruit et provincialibus colendos dedit.
hie cum bella innumera gesaisset, pace parata dixit brevi milites necessarios non futuros. vir acer strenuus iustus et qui Aurelianurn aequaret gloria militari, morum autem civilitate superaret, interfectus

tamen Sirmi tumultu rnilitari in turri ferrata.

Post hunc Carus est factus Augustus, Narbone natus in Gallia. XVIII
is confestim Carinum et Numerianum. filos Caesaires fecit. sed dum

helium adversus Sarmatas gerit, nuntiato Persaru.m tumultu ad

Orientem profectus res contra Persas nobiles gessit; ipsos proelio
fudit, Cochen et Ctesiphontem urbes notissimas cepit. et cum castra

supra Tigridem haberet, vi divini fulminis periit. Numerianus

quoque filius eius, quern. secum Caesarem ad Persas duxerat, adulescens egregiae indolis, cu.m oculorum dolore correptus in lecticula

veheretur, inpulsore Apro qui socer eius erat per insidias occisus
est. et cum dolo occultaretur ipsius mors, quousque Jiper invadere
posset imperiu.m, foetore cadaveris prodita est; milites enim qiii
eum sequebantur putore commoti diductis lecticulae palliis post aliquot dies mortem eius notam habere potuertmt.
Interea Carinus, quern Caesarem. ad Parthos proficiscens Carua XIX
in Myrico Gallia Italia reliquerat, omnibus se sceleribus inquinavit:
plurinaos innoxios fictis criminibus occidit, matrimonia nobilia corrupit, condiscipulis quoque qui eum in auditorio vel levi fatigation
taxaverant perniciosus fuit; ob quae omnibus hominibus invisus
non multo post poenas dedit. nam de Perside victor exercitus re,
diens cum Carum Augustum fulmine, Numerianum Caesarem
ails perdidisset, Diocletianum imperatorem creavit Dalmatia oriuttdum, virum obscurissime natum, adeo ut a plerisque scribae filius. a
nonnullis Anullini senatoria libertinus fuisse credatur.
www.dacoromanica.ro

64

XX

Is prima militum contione iuravit Numerianum nullo suo dola

interfectum, et cum iuxta eum. Aper qui Numeriano insidias fecerat
constitisset, in conspectu exereitus manu Diocletiani iiercusaus est.
Postea Carinum cannium odio et detestatione viventem apud Margum
ingenti proelio vicit, proditum ab exercitu suo, quema fortiorem habebat, carte desertum, inter Viminacium. atque Aureu.m m.ontem. ita
rerum Romanarum potitus cuin tumult= rusticani in Gallia concitassent et factioni suae Bacaudarum nomen inponerent, duces autem
haberent Amandum. et Aelianum, ad subigendos eos Maximianum
Herculium Caesarem misit, qui levibus proeliis agrestes donmuit et
pacem Galliae reformavit.
Per haec tempora etiaan Carausius, qui vilissime natus strenuae
XXI
militiae ordine famam egregiam fuerat consecutus, cum. apud Bononiam per tractum. Belgicae et Armorici pacandum mare accepisset,
quod Franci et Saxones infestabant, multis barbaris saepe captis nec
praeda integra aut provincialibus reddita aut imperatoribus missa
cuan auspicio esse coepisset consulto ab eo admitti barbaroa, ut transeuntes cum praeda exciperet atque hac se occasione ditaret, a Maxizniano iussus occidi purpuram sumpsit et Britannias occupavit.
Ita emu per omnem orbera terrarum res turbatae easent, CarauXXII
glue in Britanniis rebellaret, Achilleus in Aegypto, Africam Quinquegentiani infestaren; Narrseus Orienti bellum. inferret, Diocletianus Maximianu.m Herculium ex Caesare fecit Augastum, Constantiurn et Maximianum Caesarea, quorum Constantius per filiara nepos
Claudi traditur, Maximianus Galerius in Dacia hand longe a Serdica natus. atque ut eos etiam adfinitate coniungeret, Constantius

privignam Herculi Theodorain accepit, ex qua postes sex liberos

Constantini fratres habuit, Galerius filiam Diocletiani Valeriarn,
ambo uxores quas habuerant repudiare conpulsi. cum Carausio
tamen, cum bella frustra temptata essent contra virum rei militaris
peritissimum; ad postremuni pax convenit. eum post septennium
Allectus socius eius occidit, atque ipse'post eum Britannias triennio
tenuit. qui ductu Asclepiodoti praefecti praetorio oppressus est. ita
Britanniae decimo anno receptae.
Per idern tempus a Constantio Caesare in Gallia bene pugnaXXIII
tan est. circa Lingonas die una adversam et secundam fortunam expertus est. nam cum repente barba ris ingruentibus intra civitatem esset coactus tam praecipiti necessitate, u't clausis portis in minim I aname tolleretur, vix quinque horis mediis adventante exercitu sexa-

www.dacoromanica.ro

65

puta fere milia Alamannomm cecidit. Maximianus quoque Augustus helium in Africa profligavit domitis Quinquegentianis et ad pacem redactis. Diocletianus obsessum Alexandriae Achilleum octavo
fere mense superavit euan.que interfecit victoria acerbe usus est;
totam. Aegyptum gravibus proscriptionibus caedibusque foedavit ea
tamen occasione ordinavit provide multa et disposuit, quae ad nostram aetatem manent.
Galerius Maximianus p,rimum adversum Narseum proelium in- xxiv
secundum habuit inter Callinicum Carrasque congreesus, cum inconsuite magis quern ignave dimicasset; admoduair enian parva ruanu
cum copiosissimo haste commisit. pulsus ig-itur el ad Diocletianum
profectus cuan ei in itinere occurrieeet, tanta ineolentia a Diocletiano

fertur excep tus, ut per aliquot passuum milia purpuratus tradatur ad vehiculum cucurrisse ; minx tamen per Illyricum. Moesiamque contractis copiis rursus cum. Narseo Hormisdae et Saporis
am in Armenia anaiore pugnavit successu ingenti nec minore cough, simul fortitudine, quippe qui etiam speculatoris munus cum XXV
altero aut tertio equite susceperit pulso Narseo castra eius. diripuit;
uxores sorores liberos cepit, infinitam extrinsecus Persaru.m nobilitatem, gazam. Pexsicam copiosissimam. ipsum in uhiani regni

dines egit. quare ad Diocletianum in Mesopotamia cum praesidiis

tum morantem ovans regressus ingenti honore susceptus est. varia
deinceps et simul et viritima bella gesserunt Carpis et Basternissabactis, Sarmatis victis, quarurn nationum ingentes captivoruni copias
in Romanis finibus locaverunt.
Diocletianus moratus callide fuit, sagax praeterea et admodum xxvi
gubtilis ingenio et qui severitatem suam aliena iuvidia valet explere.
diligentissimus tamen et sollertissimus princeps et qui imperio Romano primus regiae consuetudinis formam magia quam .Romanae
libertatis invexerat adorarique se iussit, cum ante eum cuncti salutarentur. ornamenta gemmarum vestibus calciamentisque indidit.
nain prius imperii insigne in chlaanyde purpurea tantuan erat, reliqua communia.
Herculius autem propalam ferus et incivilis ingenii asperita- ocv
tean suam etiam vultus horrore significans. hic naturae suae indulgene Diocletian in omnibus saevioribus coaasiliis obsecutus. cu.m tamen ingravescente aevo.parum. se idoneum Diocletianus moderando
imperio esse sentiret, auctor Herculio fuit, ut in vitam privatarin con-

cederent et stationem tuendae rei publicae viridioribus iunioribusque mandareart; cui aegre ccrllega obtemperavit. taanen uterque uno
IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOLUMUL X

www.dacoromanica.ro

66

die privato habitu imperii insigne mutavit, Nicomediae Diocletianus,

Herculius 1VIediolani, post triumphum inclitum, quem. Relame ex nu-

~dosis gen.tibus egerant, pompa ferculoram inlustri, qua Narsei

coniuges sororesque et libeai ante currum ducti smat. concesserunt
tum Salonas unus, alter in Lucaniam.
Diocletianus privatus in villa, quae haud procul a Salonis est,
XXVIII
praeclaro otio senuit, inusitata virtute usus, ut solus omnium post
conditum Romanuin imperium ex tanto fastigio sponte ad privatae
vitae statum civilitatemque remearet; contigit igitur ei q-uod nulli
post natos homines, ut CUM privatus obisset, inter divos tamen re:
ferretur.
LIBER DECILVIVS.

Iis ig,itur abeuntibus administratione rei publicae Constantius

et Galerius Augusti creati simt divisusque inter e-os ita Roananus orbis, ut Ganas Italiam Africana Constantius, lllyricwn Asiam Orientem Galerius obtineret, sumptis duobus Caesaribus. Constantius tamen contentus dignitate Augusti Italiae atque Africae administrandae sollicitudinem recusavit, vir egregias et praestantissimae civilitatis, divitiis provincialium ac privatoruan studens, fisci commoda
non admoduin adfectans dicensque melius publicas opes a privatis
haber quam intra unuin claustrum reservan, adeo autean cultus modici, ut festis diebus, si malicie numerosioribus esset epulanduan, privatorum ei argento ostiatimi petito 'triclinia sternerentur. bic non
modo amabilis sed (Ajara venerabilis Gallis fuit, praecipue qu'od
Diocletiani suspectam prudentiam et Maxiimiani sanguinariain
meritatem imperio eius evaserant. obiit in Britannia Eboraci princi:
patus anuo tertio deciimoatque inter divos relatas est
Galerius, vir et probe moratus et egregius re rnilitari, cum itaIl
liana quoque sinente Constantio administrationi suae accessisse santiret, Caceares duo creavit Maximianum, quena Orienti praefecit, et
Sevcrum, cui Italiam dedit. ipse in Illyrico commoratus est. verum
.Constantio mortuo Constantinus ex obscuriore matrimonio eius filius
in Britannia areatus est imperator et in locum patris exoptatissimus
moderator accessit. Romae interea praetoriani excito tumultu Ma-

xentium Herculi filium, qui haud procul ab urbe in villa publica

naorabatur, Augustum nuncupaverunt quo nuntio Maximianus Ileregilius ad spem arrectus resum.endi fastigii, quod invitus amiserat,
Romam advolavit e Lucania, quam sedem privatus elegerat in agrie

www.dacoromanica.ro

67

amoenissimis consenescens, Diocletianumque etiatm per litteras adhortatus est, ut depositam resumeret potestatem, quas ille inritas
sed adversum motum praetorianorum atque Maxentii Severus
Caesar Romain missus a Galeno cuin exercitu venit obsiden.sque ur.bean mihtum suorum acelere desertus est. auctae Maxenti opes C011firmatuin.que iinperium. Severus fugiens Ravennae interfectus est.
Herculius tamen Maximianus post haec in contione exercitus HI
iihuna Maiientium nudare conatus sedition= et co. nvicia
tulit. Inde ad Gallias profectus est dolo conposito, tamquam a filio
esset expuLsus, ut Constantino genero iun.geretur, snoliens taanen. Con-

stantinum reperta occasione interficere, qui in Galliis et militum et

provincialium ingenti iam favore regnabat caesis Francis atque Alamamtis captis eon= regibus, quos etiam bestia, cuii magnificum
apectaculum muneris parasset, obiecit. detectis igitur insidiis per
Faustam filiam, quae dolurn viro enuntiaverat, profugit Hecculitis
Massihaeque oppressus (ex ea enim navigare ad filitnn praeparabat)
poenas dedit iustissimo exitu, vir ad onmem acerbitatem saevitiaraque proclivis, infidus incommodus civilitatis penitus expers.
Per hoc tempus a Galeno Licinius imperator est factus Dacia 1V
vriuridus, notus ei antiqua consuetudine et in bello, quod adversus
Narseu.m gesserat, strenuus laboribus et officiis aeceptus. more GaUri (onfestim. secuta. ita res publica tum a novia quattuor imperatoribus tenebatur, Constantino et Maxentio filiis Augustorum, Licinio
Maximino novia hominibus. quinto tamen Constantinus imperii
sui anno helium. adversum Maxentiu.m civile commovit, copias eius
muhis proeliis fudit, ipsum postremo Romae adversum nobiles omnibus exitiis saevientem apud pontem. Mulvium vicit Italiaque est
potitus. non multo deinceps in Oriente quoque adversum Licinium
Maximinus res novas molitus vicinum exitium fortuita apud Tar3um
-rnorte praevenit.

C.onriontinus tamen, vir ingens et amnia efficere nitens quie V

animo praeparasset,' simAl principatuin totius orbis adfectans, Li-cinio helivan intulit, quamq-uam necessitudo et adfinitas cuan co
esset; nam. sorocr Constantia nupta Licinio erat. et primo 'cum in
Pannonia secunda ingenti apparatu bellu.m apud Cibalas instruentem repentinus opprressit omnique Dardania Moesia Macedonia potitus numerosas provincias occupavit.
Varia deinceps inter eos bella et pax reconciliata ruptaque est. VI
postremo Licinius navali et terrestri proelio \rictus apud Nicome-cliam se dedidit et contra religionem sacramenti Thessalonicae
www.dacoromanica.ro

68 -vatus occisus est. eo temp ore res Romana sub uno Augusto et tribus
Cacsaribus quod numquam alias fuit, cum liberi Constantini Galliae
Orient/ /taliaeque praeessent. verum. inaoientia rerwn secunda mm
aliquantum Constantinus ex illa favorabili animi docilitate matavit.
primu.m necessitudines persecutus egregium virtun (ilium et sororis
ilium commodae indolis iuvenem interfecit,.mox uxorem, post numerosos amicos.

Vil

VI11

Vin primo' imperil tempore optimis principibus, ultimo mediis

conparandus. innumerae in eo animi corporisque virtutes claruerunt.
utilitaris gloriae adpetentissimus, fortuna in bellis prospera fuit, verum ita ut non superaret industriam. nam etiam. Gothos post chile
bellum varie profligavit pace iis postremum data, ingentemque apucl
harbaras gcntes memoria.e gratiain conlocavit. civilibui artibus ct stythis liberaltbus deditus, adfectator iusti mmHg, quem amni sibi et
liberalitate et docilitate quaesivit, sicut in nonnullos amicos dubius,
ita in reliquos egregius, nihil occaaionum praetermitteas, quo opulentiores ems clarioresque praestaret.
Multas leges rogavit, quasdam ex bono et aequo, pletasque superfluas, nonnullas severas, prim.usque urbem nominis sui ad tanttun fastigium evehere molitus est, ut Romae aemulam faceret, bellum adversus Parhos moliens, qui iam Mesopotamiam fatigabant,
uno et tricesimo anno imperil, aetatis sexto et sexagesimo, Nicome-

diae in villa publica obiit, demmtiata mors eius est etiarn per rrinitam stellam, quae inusitatae magnitudinis aliquamdiu fulsit,
Giaeci cometen vocant. atque inter divos aneruit referri.
IX
Is successores fijos tres reliquit atque unum fratris filium.. verum. Dalmatius Caesar prosperrima indole neque patruo absimilis
haud multo post oppressus est factione militari et ConstaUtio patrueli suo sinente potius quam iubente. Constantinum porro helium
fratri inferentem et apud Aquileiam inconsultius proeliutn adgres.
sum Constantis duces interemerunt. ita res publica ad duos Augustos

redacta. Constantis imperium strenuum aliquamdiu et iustum fait.

mox cum et veletudine inprospera et amicis pravioribus uteretur, ad
wvia vitia conversus, cum intolerabilis provincialibus militi iniucundus esset, factione 1Vlagnenti ooc' isus est. obiit haud longe ab His.

paniis in castro, cui Helenae rionlen est, anno imperil septimo de-

cuino, aetatis tricesimo, rebus tamen plurimis strenue in militia gestis

exereituique per omne vitae tempus sine grairi crudelitate terriltills.
Diversa Constantii fortuna fuit. a Persia enim multa et gravia
perpessus saepe captis oppidis obsessis urbibus caesis exercitibuq.,.

www.dacoromanica.ro

69

nullumque ei contra Saporem prosperum proelium fuit, nisi quod

apud Singara haud dubiam victoriam ferocia milituni amisit,
pugnara seditiose et stolide contra rationem belli die iam praecipiti
poriecerunt post Constantis necem. Magnentio Italiana African." Cal

lias obtinente etiam. Illyricum res novas habuit Vetranione ad imperium consensu militum electo. quern grandaevum lam et cunctis
asuibilem diuturnitate et felicitate militiae ad tuendum Illyricum
principem creaverunt vixum probum et morum veterum ac iucundae civilitatis, sed omnitun litterarum expertem adeo, ut ne elementa
guide= prima earum nisi ga-andaevus et iam imperator acceperit.
Sed a Constantio, qui ad ultionem fraternae necia helium civile xi
eonsmoverat, abrogatum est imperium.; novo inusitatoque more consensu militum depondere insigne conpulsus. Romae quoquc tumultus
fuit Nepotiano Constantini sororis filio per gladiatoriam manum imperiuma vindicante, qui saevis exordiis dignum exitum nanctus est:
vicesuno enim atque Octavo die a Magnentianis ducibtu3 obpressua
poenas dedit. caput eius pilo per urbem circumlatuni, gravissimaeque proscriptiones et nobilium caedes fuerunt
Non multo post Mag,nentius apud Mursam profligatus acie est XII
ac paene captus. ingentes Romani imperii vires ea dimicittione conaumptae sunt, ad quaelibet bella externa idoneae, quae multum
triumphorum possent securitatisque conferre. Orienti mox a Constantio Caesar est datus patrui filius Gallus. Magnentiusque divers,'
plocliis victim vim vitae suae apud Lugdunum attulit imperii auno
tertio, mense septimo, frater quoque eius Senonis, quem ad tuendas
Gallias Caesarem miserat.
Per haec tempora etiam a Constantio multis incivilibu.s gestis XIII
Gallus Caesar occisus est, vir natura fetus et ad tyrannidem pronior,
si suo jure imperare licuiseet. Silvanus quoque in Gallia res novas
molitus ante diem tricesimum extinctus est, solusque in imperio Romano eo teanpore Constantius princeps et Augustus fuit
Mnx Iulianum Caesarean ad Gallias miait, patruelem suum,
Galli fratrem, tradita ei in matrimonium sorore, cum multa oppida
barbari expugnassent, ilia obsiderent, ubique foeda vastitas esset
Romanumq-ue imperium non dubia iam calamitate nutaret. a quo
modicis copiis apud Argentoratuan. Galliae urbem. ingentes Allamannorum copiae extinctae sunt, rex nobilissimus captus, Galliae resti-

tutae. multa postea per eundema Iulianuan egregia advereum barbaros gesta sunt summotique ultra Rhenum Germani et finibus suis
Romanum imperium restitutum.
www.dacoromanica.ro

70

XV

Neque multo poet cum Germaniciani exercitus a Galliaruirk

praesidio tollerentur, consensu iniilituin Iulianus factus Augustus est
interiectoque aim ad Illyricum obtinendum profectus Constantio
Parthicis proellis occupato. qui iis rebus cognitis ad helium civileconversus in itinere obiit inter Ciliciana Cappadociamq-ue anno imperii octavo et tricesimo, aetatis quinto et quadragesiano m.eruitque
inter divos referri, vir egregiae tranquillitatis, placitius, nimiu.m a-

micis et familiaribus credens, inox etiam uxoribus deditior, qui

tamen primis imperii annis ingenti se modestia egerit, familiariuni
etiam locupletator neque inhonores sinens quorum laboriosa expertus fuisset officia, ad severitatem tuna propensior, si auspicio imperii
moveretur, maids alias, et cuius in civilibus magia quarn in externis
bellis sit laudanda fortuna,

XVI

Hine Iulianus rerum potitus est ingentique apparatu Parthis

intuht helium, cui expeditioni ego quoque interfui. aliquot oppida
et castellar Persarum in deditionem. accepit vel vi expuguavit, Assyriaanque populatus castra apud Ctesiphontem stativa aliquamdiu
habuit remeansque victor dam se inconsultius proeliis inserit, boatili manu interfectus est VI. Kal. Jul. imperii atmo septim.o, aetatis
altero et tricesimo. at que inter divos relatus est, vir egregius et rem
publican' insigniter moderaturus, si per fata licuisset. liberalibus
disciplinis adprime eruditus, Graecis doctior atque adeo, ut Latina,
eruditio nequaquam cunt Graeca scientia conveniret, facundia in.genti et prompta, memoriae tenacissimae, in quibusdam philosopho
propior. in amicos liberalis sed minus diligens quarn tantum principem decuit; fuerunt enim nonnulli qui vulnera gloriae eitis inferrent, in provinciales iustissimus et tributoru.m quatenus fieri posset

repressor. civilis in cunctos, mediocre.m habens aerari curam, gloriae

avidus ac per earn animi plerumque inmodici, religionis .Christianae
insectator, perinde tamen, ut craore abstineret, Marco Antonin non
absimilis, quem etiam aeanulari studebat.
Post hunc Iovianus qui tune damesticus militabat ad obtinenXVII
Aunt imperium consensu exercitus lectus est, commendatione patria.

militibus quam sua notior, q-ui iam turbatis rebus exercitu quoque
inopia laborante uno a Persia atque altero proelio victus pacem cum
Sapore necessariam quidem sed ignobilem fecit multatus finibus ac
nonnulla imperil Romani parte tradita. quod ante etun annis millecentum et duoims de viginti fere, ex quo Romanum imperium condidun erat, numquam accidit. quin etiam legiones nostrae ita et
apud Caudium per Pontium Telesinum et in Hispania apud Numanwww.dacoromanica.ro

71

tiam et in Nu.midia sub iugunt znissae sunt, ut nihil tamen finium

traderetur. ea pacis c,ondicio non penitus reprehendenda foret, si foederis necessitatem tuai cum integru.m fuit mutare voluisset, sicut a
Romanis omnibus his bellis quae commemoravi factum est. nam. et

Samnitibus et Numantinis et Numidis confestim bella inlata aunt

neque pax rata fuit. sed dum aemulun imperil vieretur, intra Oriente= residens gloriae parum consuluit. isque iter ingressus atque
lyricum petens in Galatiae finibus repentina morte obiit, vir alias
neque iners neque inprudens.
Multi exanimatu.m opinantur nimia cruditate, inter cenandum XV111
enim epulis indulserat, alii odore cubiculi quod ex recenti tectorio

calcis grave quiescentibus erat, quidam nimietate prunaram q-uas

gravi frigore adoleri multas iusserat. decessit imperii mense eeptimo,
tertito decimo Kal. Mart., aetatis, ut qui plurim.um vel minimum
ttadunt, tertio et tricesirao anno, ac benignitate principum qui ei
successerunt inter divos relatus est. nam et civilitati propior et natura admodum liberalis fuit.
Hic status erat Romanae rei Ioviano eodem et Varroniano consulibus anno urbis conditae millesimo centesimo et octavo declino.
quia autem ad inclitos principes venerandosque perventum est, interim operi modum dabimus. nam reliqua stilo maiore dicenda aunt.
quae nunc non taan pa-aetermittimus quam ad anaiorem scribendi
ililigentiam reservamus.

www.dacoromanica.ro

PREA PUTERNICULUI g DEAPURIJRI AUGUSIULUI

IMPARAT VALENS

Din porunca prea gratioasa a Maiest4ii Voastre am steins intr'o scurti ti sumara expunere, facial in ordine cronologica, eveni-

mentele mai de mama ale istoriei romane, din timp de pace Ii

din timp de razboiu, dela fundarea Romei pina. in zilele noastre.
Am adaogat totdeodata i faptele nriai ineemnate din viata imparatilor, pentruca mintea divina a Serenititii Voastre sa poata si be
bucure viand a in conducerea imperiului a urmat pilda celor mai
iluori barbati inainte de a fi cunoscut aceasta din cetire.

EUTROPIUS
LSTORIA ROMANA PRESCURTATA.
CARTEA La

Cuprinsul:

lor; institutitmile

1. Fundarea Romei.
gi

2-8. Cei gapte regi, caracterizarea

faptele lor. . 9. ConsulatuL Cei dintill

consuli.

M. Riaboiul lui Tarquiniu.s Superbus impotriva Romanilord

11. Porsena,
regele Etruscilor. alizboiul cu Sabinii.
12. Instituirea diictaturii.
13. Ms.
coala poporului; originea puterii tribuniciare.
14. Victoria asupra Volsci.
lor.
15. Coriolanus, in frutitea Volscilor, ataca Roma. Retragerea lui Coriolanus dupii interventia mamei sale o a sotiei sale.
16. Familia Fabiilor
17. Dictatorul
In lupti impoftiva Vejentilor. Recensilmit' total eetilenilor.
Creiarea decemviratu.
Quintius Cincinnatus. Felul de vieatil al acestuia. 18.
20. iliz.
19. Rilzbodul impotriva Fidenatalor, Vejentilor O Volscilor.
lui.
boiul impotriva Gallilor. Victoria lui Camillus.

1. Imparatia romanii, la inceput, poate cea mai mica din toate

imparatiile, lar in urma, prin cuceririle sale, cea mai mare, pe cat
ii poate inchipui mintea omeneasca, dintre toate imparatiile cite
au existat vre-o data in lume, ii trage obirgia dela Ronutlus, fiul

www.dacoromanica.ro

74

unei fecioare Vestale i, cuan se crede, al Ini Marte. El s'a ngscut

gemen cu fratele sin Remus. Ping la 18 ani a hoingrit printre

ciobani; la aceasa vrst flag a fundat pe muntele Palatin o mica
cetate. Era la 11 ale calendelor lui Maiu, in al treilea an al Olimpiadei a easea i, dupg txaditiunea, anal milk eau mal putin acuratg,
in anul 394 de/a dirimarea Troiei (a. 754. in. de Chi,.).
Dupg ce a Malt aceasti cetate, pe care a numit-o dupg nu-male s'Iu, a slvirit cam urmgtoarele fapte: a prianit ca cetktani o
multime d strgini din tinutatile de prin prefar; a ales o sulk' de
bgrbati *mai in virstil, dupg sfatul cgrora aves s'i se cglguzeasca
in toate treburile i pe cari din pricina bgtrinetii lor, i-a numit senatori
Apoi, fiindal nici el nici poporul sgu n'aveau neveste,
a poftit la o privelite de jocuri neamurile invecinate cu oraul
Roma i le-a ripit fetmeile. Din pricina acestei hohl, s'au pornit
rgzboaie din toate pgrtile. A infrint ns i pe Cae,ninensi i pe
Antemnati i pe Crustumini i pe Sabini 6 pe Fidenati i pe Valenti, ale cgrar state se ggseau imprejurul Romei. Mal tirziu, ridicindu-se ()data o furtung pe neateptate, s'a filcut nevgzut, in al
'37-lea an al domniei sale. S'a crezut di s'a inglgat la car i a fost
trecut in numgrul zeilor. Dupg el, conduserg treburile din Roma
senatorii fiecare cite cinci zile, i dginuirea acestei sari de lucruri
a fost de un an.
Dupg aceea a fost ales ca rege Numts Pompilius. Acesta, Cu

toate a n'a purtat nici un rzboiu, n'a adus statului roman mai
putin folos decit Romulus. El nu numai ci a adus legi i a imbungtgtit moravurile Romanilor cari, din pricina atitor rgzboaie, pgreau o ceat de t(ilhari i de junagtate sglbatici, dar a mai Mein i
o Impgrtire a anului; care mai inainte de aceasta, din lipsa unor
socoteli hotgrite, era impArtit numai in zece luni; apoi a statomicit
la Roma un mare numgr de cereanonii religioase 1 un mare numgr
de temple. A murit de o moarte fireascg, in anul al 32-lea al dom.
niei sale.
Dupg el a urmat Tullus Hostilius. Acesta a inceput din nou
rilzboaiele; a biruit pe Albani cari locuiau la 12 mile departe de

Roma, a infrint pe Valenti i pe Fidenati cari erau departe de

Roana, cei dintii la ease mile, cei de-al doilea la optsprezece mile.
A angrit Roma, adgogind la ea colina Coelius. Dupg o domnie de
1) benex, hritrin, senator.

www.dacoromanica.ro

75

treizeci i doi de ani, fiind lovit de un trisnet, a ars impreuni Cu

palatul siu.
In urma sa lui domnia nepotul eau Ancus Marcius, fiul
une fiice a lui Numa. Acesta a avut de purtat rAzboaie Cu Latinii;
a mIrit cetatea adiogindu-i colinde Aventini i Ianiculul i a fondat la gura Tibrului, pe Ormul mirii la aisprezece mile depirtare de Roma, o noui cetatel). In anul al 25-lea al domniei sale
a murit de boali.
Apoi a venit la tronul regese Priscus Tarquinius. Acesta a
indoit numirul senatarilor, a zidit circul din Roma Si a intocmit
jocurile romane, cari diinuesc pinA in ziva de astiz' i 2'. Tot el a
supus i pe Sabini i le-a luat mai multe tinuturi pe cari le-a adaus

la lara Ramanilor si a fast cel dintii care a intrat in Roma in

triumf. A pus si se faci ziduri i cloace i a inceput zidirea Capi-

toliului. In anul al 38-lea al domniei sale a fost ucis de fiii lui

Ancus, ai regelui pe care el insusi Il urmase in dumnie.
Dupi aceasta pune mina pe putere Servius Tullius, fiul unei
femei, ce e drept, ca obirsie, de neam, dar prinsa in rizboiu i servitoare. i acesta a birtit pe Sabini i a adaus la orasul Roma inert
trei coline i anume Quirinalul, Viminalul i Esquilinul i a tras
un an de jur imprejurul zidurilor cetitii. El a fost cel dintiiiu care

a pus si se faci numiritoarea poporului, nu.miritoare despre care

atunci in lume nimeni nu auzise. Fiind bigati to cetitenii
in listele de recensimint, s'a gIsit c supt el Roma avea 83.000 de
impreuni cu cei dela tari. In anul al 45-lea al domniei
sale, a fost Apus de mina ucigai a lui Tarquinius, ginerele
fiul aceJui rege, ciruiaiel insusi Ii urmase in damnie i a chiar fiicei
sale, sotia lui Tarquinius.
Lucius Tarquinius Superbus al saptelea i cel din urmi rege,

a biruit pe Volsci, un neam de oameni cari nu triiau departe de

Rama, pe drumul spre Campania. A supus cetitile Gabii i Suessa

Pometia, a ficut pace cu Tuscii i a inqat templul lui Jupiter de

pe Capitoliu. In urmi, pe cind se gisea ocupat cu impresurarea Ardeei, o cetate aezati la optsprezece mile departe de Roma, si-a
pierdut coroana de rege. Cci fiul siu, care purta de aiderea numele de Tarquinius, siluind pe Lucretia, scrtia lui Collatinus, o
doamni cu vazi si de o cinste fr patii, aceasta, dupi ce s'a plins
Ostia. Apud ostium Tiberis. la gura Tibrului.
Lud Ronumi erau sirbitori romane.

www.dacoromanica.ro

76

de necinstirea sa br. batului, tatilui, i prietenilor

zilelor in fa/a tuturor. Din aceasti pricin Bratus,

pus capit

rubedenie
i el cu Tarquiadus, a fisculat poporul tti a mils' turnat pe rege. Cu-

and dupi aceea i armata a pirisit pe Tarquinius, In timpul

presuririi Ardeei, lar and regele a venit inaintea Romei, portile i
se inchiseri i dupi o domnie de douz' eci i cinci de ani a trebuit
al fug& impreuni cu sotia 1 fu sii. Astfel a diinuit puterea regeasei la Roma doul sute patra zeci i trei de ani, sub apte regi,
timp in care and tara a fost mai mare, de abia s'a biting pini la
a cincispiezecea

9. De aci inainte, in loc de un singur rege incepuri s se

aleag doi consuli. awl unul ar fi voit sA faa riu, celilalt, avand
putere deopotriv de mare, putea si-1 bnpiedice. Totdeodatli ea
gisit cu cale ca ei si nu aibi doumia mai mult de un an, ca nu
cumva dupi o domnie prea lungi sA ajungi prea infumurati.
cA dupi un an puterea loe inceteazi, aveau g fie oameni de treab.
Deci, in intaul an, dupi izgonirea regilor au fost alei consuli Lucius
lunius Brutus, care lame parte 'mai mare la risturnarea lui Tarqui-

nius i Tarquinius Collatinus, birbatul Luaretiei. Lui Tarquinius

Collatinus ing i se lui repede dregitoria, cici ea gisit de cuviini
si nu mai rimtmi nbneni in Roana care ar puna numele de Tarquinius. De aceea, lundu.i cu sine averea, plea din Roma gi in
locul lui a fost ales consul Valerius Publicola.
10. Dei gonit,.regele Tarquinius porni totui rizboiu impotriva

Romei, i unindu-se ca mai multe popoare a dat lupte, pent/Ina

gji capete din nou domnia In cea dintii lupti consulul Brutus i
Aruns, fiul lui Tarquinius, anvil ucizindu-se unul pe altul. Cu
toate acestea, Romani ieirA biruitori. Pe Brutus 11 jelir matroanele roanane un an intreg, ea pe un apiritor al cinstei lor, ca pe un
titti al lor, al tuturora. Valerius Publicola ii ia in urmi de tovari
pe Spurius Lucretius Tricipitinus, tatil Lueretiei. Acesta murind de
boal, consulul ii alege pentra a doua ark', de tovari in consulat pe Horatius Pulvillus. Astfel, in anul twit, au fost cinci consuli, dintre cari Tarquinius Collatinus a trebuit sX plece din Roma
din vina nu,melui siu, Brutus a esz' ut in rizboin 1 Spurius Lucretius a murit in urna unei boli.
11. i in anul al doilea, Tarquinius, pentruca sA chtige din
non domnia, a pornit ca rizboiu impotriva Romanilor, ca ajutorul
lui Porsena, regele Tuscilor, i era at p'aci si cucereascl Roma. A
foot fug 1 scum biruit In anal al treilea dupi alungarea regilor,
www.dacoromanica.ro

77 -Tarquinius, fiinde nu mai avea nadejde c o si ajungil la domnie

i fiindc Porsena, ficand pace cu Roananii, nu-i mai putea veni
in ajutor, se duse la Tusculurn, o cetate nu departe de Roma. Aci
trii el, ca ora de rand, ilia' patrusprezece ani, pang la blitranete,
impreuni cu sopa sa.
In al patrulea an dupii alungarea regilor,
Sabinii cari pomisericu rOzboiu impotriva Romanilor au fost biruiti i asupra lor
srurbtorit un triumf. In anul al cincilea, marele Valerius, colegul lui Brutas, i care fusese de pat= ori consul, s'a stills de o moarte buni, ins intr'o aga de mare guide c a

trebuit si se strangi, printr'o colecti publici, .cheltuiala de inmormantare. Matroanele, intoemai ca i pe Brutas, l'au jelit un an
intreg.

In anul al noulea dupi alungarea regilor, ginerele lui Tarquinius, adunndu-i o armat5 strajnick cu care s pedepseascil ne-

dreptatea ficuti socrului eau, s'a infiintat la Roma o noui dregitorie, amanita' dietaturrs, mai mare decal coneulatul. In acelagi an
(a. R. 254) s'a ales i un magister equitum, care era supt ordinile
dictatorului. i nimic nu se poate asemOna mai mult eu puterea
imperialii, pe care o depne astzi serenitatea voastri, ca vechea dietaturil; i aceasta cu atat mai mult cu cat e.biar Augustus Octavianus, despre care vom vorbi mai tarziu,_i inainte de el Cajas Caesar, au domnit supt nu.mele de dictatori1). Cel dintai dictator roman
bag a fost Larcius, cel dintaiu magiker equitum, Spurius Cassius.
In anul al aiepirezecelea dela intemeierea republicei, poportal roman, din pricin c ar fi fost nipistuit de Banat 1 de consuli, ea rOsculat. Cu prilejul acesta au luat natere tribunii poporului, ca judeckori i apOrkori ai ski deosebiti, prin mijlocirea cirora poporul s poati s fie pus la adipost impotriva senatului 1 a
consulilor.

In anul unnOtor Volscii puser din nou mina pe arme, dar

fiind sdrobili in lupti, perdura o cetatea Conioli, cea mai de seaml
cetate a lor.
.15. In anul al 18-lea dup alungarea regilor, generala! roman
Q. Marais care cuprinsese Conioli, oraul Vo!sailor, din pricina unei
sopkOri trecu la Volsci i primind ajutoare impotriva Romanilor
i-a biruit pe acegtia de mai multe ori. S'a apropiat chiar de Roma
1) De pirerea lui Eutropius este numai Florus (IV. 12). Suetonius (Aug.

52), Cicero (Philip. I, 1) i Appianus ne spun rii Augustus n'a voit si

mama numele de dictator.

www.dacoromanica.ro

78

plini la rnila a cincea i, respingnd while cari veniserrt s cear

pace, era eat pe ad i
impresoare chiar. patria sa, daea nu l'ar fi
hotrit ca s plece cu arm.ata, lacrimile m.amei sale Veturia i ale
sotiei sak Volumnia. El a fost cleci, dup Tarquinius, al doilea care
prinse arm.ele impottiva patriei sale.
Sub consulatul lui Gains Fabius gi Titus Virginius (a. R.
275) trei sute de fruntagi, din familia Fabiilor, i luar singuri asupr-le rzboiul impotriva Vejentilor, figiduind senatului i popo-

rului c vor duce la capt, numai ei, intreg rzboiul. Pornia deci
toi acegti oameni de neam
fiecare dintre ei ar fi fost vrednic
s comande, o armati intreagi
gi au cizut cu to1ii in lupti. Din
aceast familie, atit de mare, numai unul a mai rimas in vieat,
neputnd fi dus la luptii din pricina virstei sale fragede.
Dup
aceasta ea fcut la Roma un recensimn' t i ea gash o populatiune
de 119.000 cetiteni.
In anul urnifitor (a. R. 296), fiind impresurat ogtirea ro-

man pe muntele Algidus, cam la 12 mile departe de Roma, s'a

ales d.ictator Lucius Quintius Cincinnatus. Acesta igi lucra tocmai Cu
miinile mogia sa de patru. iugere1). A fost grusit la munca cimpu7

lui, la coarnele plugului. Ii terse sudoarea, gi imbrici toga pretext biltu pe du4mani gi-gi liber annata.
In anul 302 dela fundarea Romei, a incetat puterea consular gi, in loe de doi consuli, eau ales zece brbagi, numiti decemviri, cari s aib puterea cea mai inalti in stat In anul dintiiu carmuirea lor a fost buni; in anul al doilea insl unul dintre ei, Appius
Claudius, voind s necinsteasci pe fiica unui oarecare Virginius,
,care ca ofiter se lupta contra Latinilor pe muntele Algidus, tatril o
emori, ca si nu sufere batjocura decemvirului gi, intorcindu-se din
non la ostagii Bi, Ii impinse la trisvrAtire. Puterea a fost luat din
mina decemvirilor gi ei ingigi fur ostinditi la moarte.
In anul 315 dela fundarea Romei s ridicark cu rzboiu
impotriva gomanilor Fidenatii, ajutati. de Vejeniti gi de regele acestora Tolumnius Amindoui aceste cetti sunt foarte aproape de Roma, Fidenae numai la ase mile depirtare, Veji la optsprezece. Cu
ei se uniri cu Volscii 2' Au fost ins biruiti de dictatorul Mamercus
Aemilius gi de geful clrimii Lucius Quintitts tincinnatus gi-gi pierdur chiar gi pe regele lor. Fidenae e luat gi dirimat.
Un juger = 2510 in. p.
Toti ceilalti istorici numegc pe Falisci in loc de Volsci

www.dacoromanica.ro

79

20. Doulzeci de ani in urm, Vejentanil se ridicad din nou cu

rzboiu. In contra lor a foat trimis dictatorul Furius Cainillus. Acesta ii infringe mai intliu intr'o btlie i curind acesta, impresurind intr'un asediu indelimgat cetatea lor, cea mai veche i cea mai
bogad cetate din Italia; o cucerete. In 'arma pun.e mina pe Falisci, o
cetate nu m.ai pul:in vestid. Impotriva lui Camillus ind se ridicar
invinuiri, fiind sub bnuiala cil n'ar fi imprlit cinstit prada. Din
pricina aceaata a fofa osandit i gonit din Roma. --.Curlind in urm
Galii Senoni ajung pina* la Roma. (a. R. 364) i, bAtind armatele romane la fluviul Alba, le urmresc i pun mina pe Roma. Romanii
nu putud apra altceva deefit Capitoliul. Acesta fiind im.presurat
vreme inlelungad i Romanii suferind de foamete, Ca.millus, care
traia surghiunit intr'o cetate vecin, cAzu peste dumani i ii sdrobi
inteo groaznicii bdlie. Totui nu ridicad impresurarea Capitolului
decit dupi ce li se didu o sund de bani. Camillus tasa' se puse pe
nu numai aurul ce li se
urma lor i-i btu aa de cumplit ci le
dduse, dar i toate insigniile militare pe care le cucerised. Astfel
intri in trimnf in Roma, pentru a treia oad, i fu nuznit al doilca
Romulus, ca i ciad ar fi fost el fondatorul Romei.
CARTEA II-a

1. Instituirea tribunilor militari cu putere consular i in

Cuprinsul.
locul celor doi consuli. Victoria lui Camillus asupra Volscilor, Aequilor ti Su2. Victoria lui Quintius Cincinnatus asupra Praeoestinilor.
3. Intrinilor.
4. Moarlocuirea tribunilor militari cu putere consular prin cei doi consuli.
6. Noul recens5. Fuga Gallilor din Italia.
tea ti elogiul lui Camillus,
7. Rilibolul
mfint, Marcus Valerius Corvus ucide un Gal intr'o lupt in doi.
'in contra Latinilor. 8-9. Dlferitele infringeri ale Sanutitilor i in,cetarea
10. Victoria asupra Gallilor i aliatilor lor Tuseii i Samnitii.
gului rzboiu.
16. Infrngerea
115. Ptolemaeus, 'regele Egyptului, trimite la Roma o solie.
18-128. Recensmintul popu17. Infriingerea Sallentinilor.
Picentinilor.
latiunii. Primul rilsboiu punic.

In anul 465 dela fundare& Romei." un an msA dup cucerirea ei de Galli, s'au schimbat magistraturile i in loe de doi consuli s'au ales tribuni militari cu putere consularg. Din acest moment
incepe s creasca puterea romana. In adevr, in acest an Camillus a
supus cetatea Volscilor care purtase rilzboiu timp de 70 ani. Subjuel de aiderea i capitala Equilor, i pe cea a Sutrinilor, dup5 ce le
nimici mai intiiu armata 1 dobindete trei triumfuri deodat.
De asemenea Titus Quintius Cincinnatus respinge pe Prae.

www.dacoromanica.ro

80

nestini cari venisera cu razboiu pana la portile oraplui Roma

infrange lng fluviul Allia. Intrupeaza la statul roman opt coati
cari fusesera supuse acelora; chiar Praeneste, dupa ce a fog. t
se supuse Romanilor. Toate acestea le infaptui el in timp de 20 de
stile, dupa care i s'a hotarit un triumf.

Dregatocria tribunilor militari big n'a tinut multa vreme.

Catva timp in urma, ea a fost in/Ilurata 1 se scursera patru ani rara
mai fi fost magistraturi 'Mahe. Totugi tribunii militari cu putere
consulara igi luara din nou titlul i agezamantul dainui inci trei ani,
dup earl se alesera din non consul'.

Supt consulatul lui Lucius (enucius gi Quintus Servilius

moare Camillus. I s'au dat onoruri ca unui al doilea Romulus.
Titus Quintius e trimis ca dictator impotriva.-Gallilor, car
patrunseserl in Italia gill arzara tabara dincolo de fluviul Anio,
la patru mile dep. artare de Roma. Aci tanarul Titus Manlius, unul
din cei mai de seama. dintre senatori, se ia la lupt.. cu un Gal, care
11 imbiase la un.duel
omoara. Lufindu-i salba1) de aur ce-o purta
la gat i ataminduti-o de gatul silt, 'capita, pentru totdeauna, atat
pentru sine cat gi pentru urmagii sai, porecla de Torquatus. Gallii
aunt pui pe fuel i cUrand dupa aeeasta sunt infranti chiar de dietatorul C. Sulpicius. Nu m.ult In urma Caius Marcius birue pe Tusci
ja opt mii de robi pe care Ii duce in triumful salt.
S'a Meat apoi un non recensantant; e fiindca Latinii, suditii
Romanilor, nu voila sa fie luati in otire, s'a facut recrutarea numai
printre Romani. S'au alcatuit zece legiuni cari facean mai mult
60.000 de soldati; Kam de mare' era puterea militara a Romanilor,
cu toate cA statul lar era inca destul de mic. Plecand aceste trape
impotriva Gallilor, supt comanda lui Lucius Furius, unul dintre
Galli imbie la un duel pe unul din Romani, pe cel care ar fi ma
viteaz. Atunci se bra:0ga tribunul militar Marcus Valerius i, piind inainte inarmat, un corb i se ara" pe bratul drept. Lupta
cepe numai decat acelai corb lovete en aripile i un unghiile pe
gal peste ochi ,aa cA acesta numai putu sa vaza nimic.
Galul este astfel omorit de Valerius care cagtiga nu numai
ruinta, dar i un nume, caci de aci inainte s'a nurait Corvinus
Pentru aceasta fapta ne mai pomenita a ajuns consul la viirsta de
23 ani.
Torques, de uncle numirea de Torquatus.
Corvus de Linde nunirea de Cdrvinus.

www.dacoromanica.ro

81

7. Latinii cari nu primiseri s fie recrutati in otitire, incepuri

acum si ceari dela Romani ca unul dintre cei doi consuli si fie ales
dintre ei i numai unul dintre Romani Refuzindu-li-se aceasta, pornesc ,rizboiu impotriva Romanilow, sunt insi bituqi cumplit. Subjugarea lor s'a sgrbitorit printr'un triumf. Pentru meritul ce i-1 cig-

tigari prin aceastg bIrUII4, consulilor li s'au arzat statuele pe

Rostre in for. [Tot in acest an Alexandra {lin Macedonia fundi Ale..

xandria]. (a. R. 417).

De aci inainte puterea Romanilor incepe si infloreasci. Cici
pornesc acum rizboiu la o depirtare de 130 mile de Roma, cu Sama cgrora tari se ggsea intre Picenum,, Campania i Apulia. Lu-

cius Papirius Cursor porni la acest rgzboiu, imbricat cu titlul de

dictator. Intorcindu-se data la Roma, cu toate cg. dase on/in efului
cavaleriei, lui Q. Fabius Maximus, pe care il Usase cu armata, si nu
dea lupta in lipsa sa, totui acesta, fiindci i se ivi un bun prilej dase

lupta, o lu.pti plini de izbinda-, i a sdrobit cu totul pe Samniti.

Din aceasti pricing, fiindci ea luptat, in contra ordinului, a fost osindit la moarte de dictator. Dragostea nemirginitg inri a ostailor
pi a poporului 1-a scipat dela moarte; ba inci, aka riavritire ea
iscat impotriva lui Papirius csi mai mai era si fie el insugi
Citva timp In uring, supt consulatul lui Titus Veturius gi

Spurius Postumius, (a. R. 433) Samnitii trecuri pe Romani prin

cea mai mare ruine, In defileul Forellor Caudine mide i-au biruit
i i-au trecut pe sub jug. Totui senatul i poporul rupee tratatul de
pace pe care nevoia i-a Meta 8i-1 inchele cu el. In urmii consu1u1 Lucius Papirius infringe pe Samniti (a. R. 434) ; gapte mii dintre acetia aunt trecnti pe supt jug i Papirius dobindete un triumf. In
vremea aceasta censorul Appius Claudine puse si se clideasci ape-

ductul nuanit Claudian i si se paveze Calea Appia. 8ainniii, incepind din nou rizboiul, biruirg pe Q. Fabius 1VI.aximus gi uciseri
2000 de oameni. In urmg dindu-i-se ca locotenent-general Fabius
Maximus, tail sin, infringe pe Swim* i le la mai multe cctiti. In
sfirit sinfindoi consulii, Publius Cornelius Rufinus i Manias Curius

Dentatus, furg trim* impotriva Sa.mnitilor gi-i sdrobirg pe aceptia

urina unor crincene bitilii. Astfel se sfirgegte rizboiul cu. Samnittli, care tinuse 49 ani. Dintre citi ini.miei s'au bgtut cu Romanii
in Italia niel unul n'a pus mai mult la incercare vitejia romani
Dupi &Ova ani Gallii se unesc din nou Cu Tuscii i cu
Samnitii impotriva Romanilor. Pe cind Inri se indrep tau spre Roma, sunt sdrobill de consubl Cnaeus Cornelius Dolabella.
www.dacoromanica.ro

/ZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOLUMUL X

82

Cam in acelai timp, s'a deslintuit rizboiu i impotriva

Tarentinilor, cari traiau la marginea Italiei, i cari aduseseri o mare
batjocuri unc solii romane. Tarentinii ser ajutor impotriva Roma-

nilor dela Pyrrhus, regele Epirului, care 'hi trigea obiria dela
Achille. Acesta vine numai clecit in Italia i act= pentru intaiai
datil Romanii au si se lupte cu un duman venit de peste mare. In
contra lui a fost trimis Publius Valerius Laevinus care, prinzind
iscoadele lui Pyrrhus, porunci si fie dai prin toat tabIra i si

se arati toata armata i apoi si le dea drumul, pent= ca si poati

povesti lui Pyrrhus tot ceeace au vizut la Romani. Lupta se dete
numai decit i Pyrrhus dei o luase la fugi, totuli a rimas invingitor
din pricina ajutorului dat de elefantii sli cari, nemai fiind
ping atunci de Rom.ani, bigari groazi in acetia. Noaptea puse capat bitOliei; Laevinus fugi totai in timpul noptii. Pyrrhus ficu 1300
de robi, fail de cari de altfel s'a purtat cu multi bunivointi. Pe cei
morti puse si-i ingroape. VOzOnd Pyrrhus ci toti acetia erau
in fati i ci. nici moartea nu le-a luat infitiklarea lor grozavi, se zice
ci i-ar fi ridicat mOinile spre ser i-ar fi zis: di el ar fi lost in stare
sii se fads- saiplin pe lumea intreagii, dacii ar fi alms astfel de ostai.
Dupi aceea Pyrrhus unit cu Saniniii, cu Lucanii i cu populatiunile din Bruttiuin, pontete spre Roma, prOpidind tot cu
sabie i foc. A pustiit Campania ti a ajuns la Praeneste, optsprezece
mile departe de Roma. Curind In urmi, de groaza armatei care se
apropia supt conducerea consulului, s'a adipostit in Campania. Pentru rscum.pararea prizonierilor s'au trimis lui Pyrrhus o solie care a
foot primitli de acesta cu multi cinste. Pe prizonieri i-a trimis la
Roma firi nici o plati. Fatil de unul din solii Romanilor, fatil de
Fabricius, a rmas l'ntr'o mare uimire. CunoscOn.du.-1 pe acesta sirac
i. voind stt-1 ispiteasc.i sA treaci de partea ea, cu toate ci i-a fIgOduit

a patra parte din regatul 6.114 a fost respins. Deaceea Pyrrhus, fiindci a fost cuprins de o neobicinuitO admiratie pentru Romani, a
trimis un sol, unul dintre cei mai de seami bOrbati, pe Cineas, ca
si cearii pace in condiliuni destul de favorabile i anume ca Pyrrhus
si Arnie cu partea din Italia pe care o cucerise cu armele.
Romanii n'au primit aceasti conditiune i senatul trimise

tafeta lui. Pyrrhus el nu va putea avea pace cu Romanii, cati

vcreme nu va pirisi Italia. In acelai timp, Romanii hotiriri ca toti
robli, care fuseseri trimigi de Pyrrhus. inapoi la Roma, si fie dewww.dacoromanica.ro

83

clarati ca dezonorati 1), fiindc s'au, lisat si fie pringi, dei aveau
armele in maini, i s nuti mai poati redobindi drepturile cetite-

negti inainte de a fi jupuit fiecare pe cite noi dugmani uc4i. Cu

astfel de impresii intarcindu-se delegatul lui Pyrrhus, ciad acesta
1-a intrebat cum, a gsit Roma, Cineas rispunse, ci a vizut acolo o

patrie de regi; di acolo mai tofi cetafertiti sunt astfel de oameni,

dupg cum Pyrrhus singur e socotit In Epir i In restul Greciei. In
contra lui Pyrrhus furl trianigi consulii Publius Sulpicius i Decius
.Mus. In ciocnirea ce avu loe, Pyrrhus fu rinit, elefantii omoriti,
20.000 de dugmani mcelrii, iarr dintre Romani munai 5000. Pyrrhus

-trebui si caute loe de scipare la Tarent.

Un an in urmi este trimis hnpotriva lui Pyrrhus acclagi
Fabricius pe care, pe cind se gisea intre soli, nu putuse
atragi
'de partea sa, dei Ii rigiduise a patra parte din regat. Pe cind acesta
regele Pyrrh-us i aveau taberile n vecinitate, veni intr'o noapte
Fabricius medical lui Pyrrhus gi-i figidui ci va otrivi pe Pyrrhus,
iaci Ii va da o resplati. Fabricius puse si-1 lege gi astfel sA fie dus

inapoi la stipinul siu, aritind ce figiduiali a ficut impotriv a sa.

Atunci regele, plin de admiratie pentru Fabricius, se ice cA ar fi
spus: Da, acesta este Fubricius, care mai anevoie poate fi abtut dela

cala cinstei decdt soarele din drumul siu. Pyrrhus pleci atunci
spre Sicilia. Fabricius "mg, dupii ce bita pe Samniti gi pe Lucani,
dobindi un anare triumf. In urmi furi triraigi din nou in contra lui
Pyrr hus consulii Curius Dentatus i Cornelius Lentulus. Curius dete
peste el, ii mAcelAn arznata, il sili si fugi spire Tarent i puse
mina pe tabira lui. In ziva aceea dugmanul pierdu 23.000 de oameni. Curius cApAtA un triuMf in anul consulatului siu gi aduse la
Roma, el cel dintaiu, patru elefanti. Curind dupii aceasta Pyrrhus
pirisegte gi Tarentul gi la Argos, o cetate din Grecia, este asasinat.
Supt consulatul lui Caius Fabius Lkinius i Caius Claudius
Canina, in anul 461 dela fundarea Roanei, trimise Ptolenaeus din
Alexandria delegati la Roma ca sA ceari alianta Romanilor io do-

indiri.
Supt consulatul lui Quintus Ogulnius gi Ca;us Fabius Pic-

tor, locuitorii din Picenum porniri cu rIzboiu, dar (uri biltuti

consulii anului urmitor Publius Sempronius i Appius Claudius.
Acegtia Ii serbari gi un trimnf. Tot atunci Romanii fundar'i i cetitile Ariminus in Gallia gi Beneventum. in Sanutium.
1) Infamis, pecoluit Cu gtampila necinstei gi a ruginei.

www.dacoromanica.ro

84
Supt consulatul lui Marcus Atilius Regulus gi Lucius JuLiu&

Libo, ea deslantuit rizboiul impotriva Sallentirdlor din Apulia.

Brundisinii au fost cuceriti cu cetate cu tot gi un nou triumf ea sirbitorit la Roma.
In anul 477, dei numele de roman ajunsese un nume vestit,
totursi Roana nu purtase rzboaie afara din Italia. Spre a se putea
vedea cat de mare era puterea armnti a Romanilor s'a ficut numaratoarea gi s'a gasit o populatitme de 292,334 de ceateni, cu toatenecontenitele rzboaie ce s'au purtat neincetat dela fundarea Romei.
Atunci pentru intaiagi dat s'a intreprins un ririzboi si n potriva
Africanilor;, sub consulatul din Appiuss Claudius gi al lui Quintus.
Fulvius. Lupta ea dat in Sicilia gi Appiug Claudius it dobandit un
triumf agupra lor i asupra lui Hiero, regele
In anul urmitor, supt consulatul lui Valerius Marcus si
lui Manius Otacilius, Rnm.anii in Sicilia au ficut ispravi mari, earl
Taurognenitanii Catinensi gi pe ling acegtia, peste cinzeci de .cetati
le ficuri jurmant de credinti. In anul al treilea se sfargi
boiul din Sicilia impotriva lui Hiero. Acesta, impreuna cu intreaga
nobilime a Syracuzanilor, primi pacea, plitind Romanilor 200 talanti de argint. Africanii fug infranti. in Sicilia gi la Roma se en.batori al doilea triumf asupra lor.
In anul al cincilea al rsboiului punic ce se purta impotriva
Africanilor, Romanii, subt consulatul lui Caius Decius gi Cnaeus
C.ornelius Asina, se luptaril pentru intaiagi daa pe mare, ficanduli
nigte corabii cu cioc, nu.mite Liburne. Consului Cornelius a fost
biruit prin viclenie; Duilius insa, dand lupia, invinse pe amiralul
Carthaginenilor, Ii lui 31 de corabii i-i scufunda 14; prinse 7000
de dugmani gi ucise 3000. Nici o ala biruinti n'a fost mai plicua
pentru Romani decal biruinta aceasta, fiindca, ei care Ora arum
eran de nebiruit pe uscat, acucm aveau o mare putere pe apit
Supt consulatul lui Caius Aquilius gi Lucius Scipio, acesta din
ulna pustii Corsica gi Sardinia, aduse de aci multe mii de prizonicri
dobandi un triumf.
Supt consulii Lucius IVIanlius Yukio gi Marcus Atilius Regulus, rzboiul a fost transportat in Africa (a. R. 496). Lupia impotriva lui Hamilcar, comandantul Carthaginenilor, ea dat pe mare
g; a fost biruit: perzand 64 de corbii, s'a retras. Romanii perdura
Acegtia tree in Africa gi primesc supunerea Clypeei, cea mai in
Pemnati cetate din acea regiune. Consulii inaintari pana la Carthagizmo i dupa ce jefuirit mai multe orage,Manlius se intoarse la Ronta
www.dacoromanica.ro

85

aduend cu sine 27.000 de robi. Atilius Regulua rimase

In Africa, spre a merge inainte cu r'zboiul. El, cu toate c ayea art
lupte impotriva a trei generali carthagineni, Ii bitu pe toll ti ei, ontoxind 18.000 de dutunani, prinzind alti 5000, impreuni cu 18 elefanti. aptezeci i patru cet.i i se supun. Carthaginenii vizindu-se
infrinti cer Romanilor pace i fiindci Regulus nu voia ail le o (lea
eck in conditiuni foarte grele Africanii ceruri atunci ajutorul La-cedaemonienilor. Generalul Xanthippus, fiind trimis de Lacedaemonieni, Infringe pe camandantul roman Regulus intr'o lupti.' care a

fost un adevirat dezastru. Din intreaga armati romani n'au mai

putut scipa decit 2000 de ini. C.inci sute au fost fcui prizonieri,
impreuni cu Regulus cu tot. 30.000 rimaseri morti pe ceimpul de
lupti. Regulus insui fu aruncat in lanturi.
Supt cansulatul lui Marcus Aemilius Paulus i al lui Ser-vius Nobilior (a. R. 497) porniri amindoi consuli romani spre A.
frica cu o floti de 300 coribii. Mai intii ei biruesc pe Africani inteo
lupti pe api. Consulul Aemiliva scufund 104 coribii dumane,
prinse 30 cu echipaj cu tot, iar 15.000 de inimici furi parte omoriti
parte ficuti prizonieri. Pe soldatii si Aemilius Ii imbogriti cu o
prad neobinuit. Africa 1) chiar ar fi fost atunci supus dadt o
foamete cumplitii n'ar fi silit armata romani s e retragii. Pe rind
.eonsulii se intorceau Cu flota lor biruitoare au suferit un naufragiu
langi Sicilia. Furtuna a fost nit de mare ci din 459 de coribii deabia au putut si scape 80. De un aa de mare dezastru maritin niel
nu s'a mai pomenit. Cu toate acestea, Romanii au gisit nnmai dead
200 de coribii, i pierderea n'a putut sit le adrobeascit tot curajul.
Cnaeus Servilius Caepio i Caius Semproniva Blaesua fiind

nu.miti consuli pomesc spre Africa cu 260 de coribii i cuirind ea-

leva cetili. Pe cnd insi se intorceau incircali de prizi suferiri un

naufragiu. Aceste nenorociri necontenite nevenindu-le la socoteali
Romanilor, senatul lui hotrtrirea art ocoleasci luptele pe api 1
-pistreze numai 60 de coribii, pentru paza Italiei.
Supt consulatul lui Lucius Caecilius Metellus i al lui Cama
Furius Placidus, birui Metellus in Sicilia pe comandantul Africani-

lor, care venise cu 136 de elefanti i cu multe trupe; omori 20.000

.de dumani, lui 26 elefan4i i cu ajutorul Numizilor, pe care
avea ca trupe de ajutoriu, strinse pe toti cAti riticeau in dreapta i
1) Supt Africa se intelege numai regiunea carthaginean.

www.dacoromanica.ro

86

in eanga i-i aduse la Roma cu mare alaiu. Cei 130 de elefan/i um-

pluri toate
Dupi atitea nenorociri Cartaginienii rugari pe generalul Regulus, pe care 11 tineau la inchisoare, si se duci la Roma si mijloceasci dela Romani o pace ti un schimb de prizonieri.
Sosind acesta la Roma i fiind adus in senat, nu mai voi A
lucreze ca i cind ar fi fost un Roman i spuse ci din ziva in care a
cizut in mina Africanilor a incetat de a anal fi un Roman 1). De
aceea, nu numai ci nu primi imbritierile sotiei sale, dar sfitui

chiar pe Roanani si nu faci pace cu Carthaginenii : cA aceia_

sunt glib* din cauza atitor nenorociai i. aunt lute stare desci nu e in folosul Rormanilor ca pentru sine sing-ur, care

e incircat de ani, i pentru c4iva Romani, A dea inapoi atitea mii

de prizcmieri. Sfatul Au a fost prima, cAd Africanilor cari veniseri
sA ceari pace nu li s'a dat ascultare. Regulus insui se inapoii la Carthagena i Cu toate cA Roananii Ii propuseri A rimini in Roma, el
nu prinai A rimiie intr'un ora, unde nu mai putea avea demnitatea
de cet4ean onorabil, dupi ce dell a fost in sclavie la Africani. Se.
intoarse deci in Africa, unde fu ucis in cele mai mari
Supt consulatul lui. Publius .Claudius Pulcher, i a lui Caius.

Junius, Claudius a avut indeizneala ei dea lupte in contra prevestirilor auspiciilor i a fost biruit de' Carthagineni; din 220 de cocite avea, n'a putut scipa decit cu 30; nouizeci furi prinsecu echipaj cu tot, celelalte furi scufundate. i colegul sAu hi pierdu
flota, Intr'un naufragiu; echipagiul
seipa totui, fiindci se ggsea
aproape de firm.
Supt consulatul lui Caius Lutatius i al lui Aulus Postumius Albinus, In anul al 23-lea al riZboiului punic, luA comanda
impotriva Africanilor Catulus. A plecat spre Sicilia cu 300 de corilbii. Africanii pregairi impotriva lor 400 de coraii. Niciodatii nu s'a
dat o lupti pe apa cu arga de mairi trupe militare. Lutatius Catulus,
degi bolnay,eici fusese rinit mai inainte intr'o lupt, totugi se urea'
pe corabie. Lng Lilybaeum., un ora* din Sicilia, Romanii Scurg
minuni de vitejie, cci cucerir. 73 corgbii carthaginene, scufundarg
125, ra'curg prizonieri 32.000 de oameni, uciseri 13.000 1 o nenum5rati sumX de aur i de argint a eizut pradi in mainile biruitorilor; din flota romani nu furl scufu.ndate decit 12 cofibii. Lupta
s'a dat la 10 martie. Curind dupil aceasta, Carthaginenii cerurl pace1) TO prizonierii din iiizboiu deveniau selavii cuceritorilor.

www.dacoromanica.ro

87

i paces li ea acordat. Prizonierii ramani, pe cari Carthaginenii

lineau la ei, au fost inapoiati. Carthaginenii cerurl i ei voie ca
riscumpere pe prizonierii lar ce-i aveau la Romani. Senatul dete
ordin si fie inapoiati f514 pret de rescumparare toti cati se giseau
In inchisorile publice; ac,ei cari s'ar fi gisit la persoane particulare
85, se intoarci in Africa numai dup5 ce vor fi fost rescumpirap dela

stpniilor.
28. Quintus Lutatius i. Aulas Manlius fiind nuinii consuli por-

din non cu rizboiu in contra Faliscilor, a ciror capital a fost

odinioar5 una dintre cele mai bogate ceta-ti din Italia. Acest rizboiu

1;au terminat ambli consuli in ease zile. Dupi ce au ucis 15.000

oameni, au acordat celorlalti pacea, luandu-Te insi jumitate din
tara lor.
CARTEA 111-a.
Cuprinsul.
1. Ptolemaeus, regele Egyptului refuzi ajutorul Romtmilor
in contra lui Antioelms, regele Syriei. Hiero, regele Siciliei, vine la Roma si
asiste la jocurile publice.
2. Succesul rizboiului purtat cu Ligurii. Teama
unui non rizboin punie e in1aturatii4
Romanii in pace cu toate popoarele.
4. Rizboiul Illyric.
5-6. Dezastrul Gallilor in Italia.
7-23. Rizboinl cu
Istrienii i rizboiul al doilea puniic, in diferite regiuni i en diferite peripetii.

1. Astfel s'a sfirit intiiul rz.' boiu punic, care 4 d5inuit 23 de

am. Romanii cunoscuti acum prin strlucirea gloriei lor, trimiser o
odie la Ptolemaeus, regele Egyptului,
trupe impotriva
lui Antiochus, regele Syriei care il atacase. Ptolemaeus multumi Romanilor, dar ajutorul nu-1 prima, flindel rzboiul se sfirise. In acelai fin-1p vine la Rama prea puternicul rege al Siciliei Hiero, ca
s'a* priveascii spectacolele publice i face poporului un dar de 200.000

de baniti de griu.
2. Supt consulatul lui Lucius Cornelius Lentulus i al lui Fulvius Flaccus, chiar in anul cnd Hiero a venit la Roma, ea purtat
un rzboiu impotriva Ligurilor, in Italia, e asupra lor ea Arbitorit
un tziumf. In vremea aceasta, Carthaginenii incearci din nou si
porneasci Cu rzboiu, impingind la r5svrItire pe Sardinieni cari, pe
temeiul conditiunilor de pace, trebuiau si fie supui Romanilor.
Cu toate acestea, sosete la Roma o solie dela Carthagineni i dobndete pacea.
3. Supt consulatul lui Titus Manlius Torquatus 1 Caius Afilias

Balbus, s'a serbat un triumf asupra Sardinienilor i o pace generar

www.dacoromanica.ro

88

puse capt tutulor rzboaielor, ceea ce dela fundarea Ramei, nu s'a

mai intmplat deck o singuri data, sub damnia lui Numa Pompilius.

Lucius Posturaius Albinus i Cnaeus Fulvius Centumalus,

dupi ce au fost alegi consuli, purtara rizboiu in contra
Cuprinznd dela acegiia mai multe cetli, primira chiar supunerea
unor regi. Cu acest prilef ?a celebrat primul triumf asupra
Supt consulatul lui Lucius Aernilius o armati strajnici de
Galli trece peste Alpi. De partea Rormanilor ins era Italia intreagi
gi istoricul Fabius1) care a luat parte la acest rzboiu ne spune
800.0(K) de oameni, &au ridicat impotriva durnanului. Dar consulul
a avut singur o izbiind desviiriti: a nimicit 40.000 de oameni gi un
triumf i s'a hotarit lui Aemiliu&
C.i/iva ani In urm, ?au dat iargi lupte impotriva Gallilor,
In Italia, Ili rzboiul 1-au sfargit consulii Marcus Claudius Marcellus

Cnaeus Cornelius Scipio. Cu acest prilej Marcellus cu o mici

ceat de c1rei dete lupta gi omori chiar cu zu&na sa pe regele

lilor, Vindamarw3. Dupi aceea el, imp:rem-6 cu tovarigul siu, a

sdrobit nenumrate cete de Galli, a cuprins Mediolanum 2) gi a adus
la Rama o mare paad. In triumful su Marcellus ducea pe u.meri,
In capul unei pijini, apolille unui Gal.
Supt consulii Marcus Minucius Rufus gi Publius Cornelius
?a ficut o expecliiie rzboinici in contra Istrienilor, fiindc acegtia
.
jefuiseri navele Romanilor can1 erau inarcate cu gru. Au fost supugi cu destivargire.

In acelagi an, ea inceput al doilea r'clzboiu punic de generalul

Carthaginean Hannibal (a. 218 in. Chr.) Acesta, in virst nuntai

de 20 de ani, a inceput impresurarea Saguntului, o cetate din Spania, care era in leggtui de prietenie cu Romanii. Pentru aceasta
gi-a steins o armat de 150.000 de oameni. Romanii Ii facuri
cttnoscut, printr'o solie, s incetere cu vrignitulia. El inal nici n'a
vrut s primeasci solia. Atunci Romanii trimiseri gi la Carthav;na
SI se dea ordin lui Hannibal el nu se ilzboiasci cu aliaii poporului
roman. Carthaginenii le-au dat un rspuns obraznic In vremea acea-

sta Sagantinii taunt biruii prin foame. Cei pringi aunt omoriti in
cele mai stragnice chinuri.
Atunci Publius Cornelius Scipio pleaci cu o antoat in SpaCunoscut supt numele.de Fabius Pictor.
Milanul de astrisi.

www.dacoromanica.ro

89

nia,Tiberius Sempzonius in Sicilia. Astfel rizboiul impotriva Cartha-

ginenilor se deslintuiegte. Hannibal lasi in Spania pe fratele su

Hasdruba1, trece peste Pyrenei
deschide o cale prin Alpi, printr'un loe pani atunci neumblat. Se apune ci a adus cu sine in Italia
80.000 de infanterigti, 20.000 calireti gi 37 e1efanti.
In timpul acesta cete de Liguri gi de Galli se unesc cu Hannibal. Sempronius Gracchus auzind despre sosirea lui Hannibal i trece armata din Sicilia la Arianinus2).
Publius Cornelius Scipio pomegte cel dintii intru intampi-

norea lui Hannibal, 0-1 ataci. Trupele sale insi sunt puse pe fugi
gi el insugi rinit se retrage in tabira sa. i SeMpronius Gracchus se
ciocuegte cu Hannibal lingi fluviul Trebia, dar e de asemenea bind.
Multe popoare din Italia se dau acuin de pattea lui Hannibal. De
ad, Hannibal se indreapti spre. Tuscia 2), unde intalnegte pe consulul Flaminius pe care U. omoari, ficand 25.000 de prizonieri. Ceilalti o luari la fugi. In urmi in potriva lui Hannibal Romanii trimit
pe Quintus Fabi,us Maximus. Acesta prin trgnri miegori atacurile lui Harnaibal; apoi, gisind un prilej periincios, il infringe.
In anul 538 de fundarea Romei, Lucius Aemilius Paulus gi
Publius Terentius Varro stint trimigi inapotriva lui Hannibal, In locul lui Fabius. Acesta prevestise pe cei doi consuli c nu vor putea.
birue pe Harmibal, .un general aga de priceput 6 aga de nipraznic, dec.at ocolind lupta cu el. Dar Varro, plin de neribdare i neseami de sfatul celuilalt consul, dete lupta langi un sat din
Apulia, numit Cannae i amandoi consulii stmt infranti de Hannibal.

Afrieanii pierd in aceasti bitilie 3.000 de oameni gi o mare parte

din armata lui Hannibal este scoasi din lupti; cu toate acestea, in
nici o alta lupti cu Carthaginenii, Romanii n'au suferit o mai mare
pierdere. Cici au pierit atunci .consulul Aemilius Paulus, douizeci
de fogti consuli sau fogti pretori; treizeci de senatori au fost, parte
pringi, parte omariti; dintre ceilalti birbati din familiile boeregti
cizuri 300, dintre soldatii de rind 40.000, dintre cilireti 3.500. Cu
tot acest prpd, nimeni la Roma n'a'Os' it de cuviinti s pomeau fost
neasci de pace: Sclavii
lucru ne mai auzit pini atunci
liberati i trecuti in ogtitre 2).
Dupi lupta aceasta.multe cetiti din Italia cari tineau
Rimini de astlizi, orag in Umbria.
Tuscia sau Etruria.
La Roma numai eetitertilor le era ingilduit sil fadi serviciul militar.

www.dacoromanica.ro

90

Romani, trecurg de partea lui Hannibal. Acesta ii arti dorinta

sa Romanilor s xiscumpere pe prizonieri. Senatul Ii rispunse ci se
poate lipsi de astfel de cetAteni, cari dei inartmati, eau rsat s

fie prini. Pe toti acetia Hannibal i-a mnorit prin fel de fel de
torturi i trimise la Carthagena trei banite de hiele de aur pe care
le scosese din miinile cgricretilor, senatorilor

ostailor romani

In timpul acesta in Spania, Hasdrubal, fratele lui Hannibal, eare

rimisese acolo cu o armat. numeroasa ca s aduei supt supunerea
Africanikor toati tara, a fost bgtut de cei doi Scipioni, generali romani, i perdu in luptg 35.000 de oameni. Dintre acetia 10.000 au
fost fricuti prizonieri, iar 25.000 ucii. Spre a repara aceste pierden,
Carthaginenii ii trimiser 12.000 soldati de infanterie, 4.000 de cavalerie i 20 elefanti.

In anul al patrulea dela sonirea lui Hannibal in Italia,

consulul Claudius Marcellus citigI o biruint impotriva Punilor
la Nola, o cetate din ,Campania. Cu toate acestea Hannibal pune
mina pe mai multe cetati romane din Apulia, Calabria, i Bruttium.
In acelai timp Philippus, regele Macedoniei, trimite ei el soli la
Hannibal, figgduindu-i trupe de ajutor impotriva Romanilor, cu
eonditia ca i, Hannibal dupg sdrobirea acestora eLi trim.eat ajutor
In contra Grecilor. Solia lui Philippus fiind prine i aflndu-se de
insgrcinarea ei, Romanii trimiserg in Macedonia pe Marcus Valerius

Laevinus i in Sardinia pe proconsulul Titus Manlius Torquatus,

ccii aceasti targ, la uneltirile lui Hannibal, pgrAsise pe Romani..

Astfel rizhoiul se purta, in acelai timp, pe patru

fronturi in Italia in potriva lui Hannibal, in Spania finpotriva
fcratelui acestuia, Hasdrubal, in Macedonia lanpotriva lui Philippus
In Sardinia impotriva Sardinienilor i in contra celui de al doilea

Hasdrubal din Carthaginea. Acesta din uring fu prins de viu de

proconsulul Titus Manlius, care fusese trimis in Sardinia. Din oamenii lui Hasdrubal furg ucii 12.000; au fost facuiti p,rizonieri 1.500
i. Sardinia intrg din nou in puterea Romanilor. Manlius se intoarce
invinggtor la Roma, impreung cu Hasdrubal i. Cu pnizonierii. Intre

timp e invins gi Philippus in Macedonia de Laevinus gi in Spania

Hasdrubal gi Mago, al treilea frate al lui Hannibal, e bgtut de

Scipioni.

14. Zece ani dela venirea sa in Italia, supt consulatul lui Publius Sulpicius i al lui Cnaeus Fulvius, Hannibal se apropig de Roma la depgrtare de patru mile, iar cavaleria sa chiar ping la portile

Totui de frica consulilor cari se apropiau cu armatele lor

se retrage numai decat in Campania. In Spania fratele lui Hasdruwww.dacoromanica.ro

9/
bal omoari pe ambii Scipioni cari, timp de znai multi ani, fuseseri
necontenit biruitori. Armata lor rimase, Cu toate acestea, teafiri,
cici generalii czur anai inuit prin viclenie decit prin vitejia dumanului. Tot in acest tim.p, consulul Marcellus cupainde din nou o
marre parte din Sicilia pe care puseseri mina Carthaginenii i ficam] o stranici pradi de rizboin la Syracusa, cea mai faimoasi cetate din aceasti regiune, o strimuti la Roma. In Macedonia, Laevinus incheii un tratat de alianti cu Philippus 1 cu mai multe popoare din Grecia i cu Attains, un rege din Asia. Trecind apoi in
Sicilia pune mina, lingi Agrigentum i im.preuni cu acest ora, pe
un oare care Hanno, general Carthaginean, pe caie 11 trimite la
Roma impreuni cu cei mai de sca.mi .prizonieri i primege inchinarea a 40 cetiti, dupi ce cucerekte inci 26. Astfel punind stipinire
pc intreagi Sicilia i supuind Macedonia, e'a intors la Roma incircat
In Italia Hannibal atacind pe nenteptate pe consului
de slavi.
Cnaeus Fulvius Il omori imprenni cu opt mii de oameni.
Inteaceea Romanii triznit in Spania, made de la moartea
celor doi Scipioni, armata zomani era Mel comandant, pe Publius
Cornelius Scipio, fiul lui Publius Scipio care, i el, purtase rizboiu
In aceeai lark'. Era in virsti de 24 de ani, un birbat poate cel mai
de seami, atit din vermea sa cit i din veacurile urmitoare. Acesta
cuprinse Cartagenena din Spania, unde Africanii i aveau tot aurul,

tot argintul i toate munitizmile de rizboiu i unde pistran pe cei

znai de frunte obstatici pe care i luaseri din Spania. Prinse aci pe
Mago, fratele lui Hannibal, pe care 11 trianite la Roma impreuni Cu
prizonieri. Vestea acestei isbnzi pricinui la Roma o neinchi-

puiti bucurie. Scipio di inapoi pirintilor lor pe obstaticii spanioli,

fapt care face si treaci de partea sa mai toati Spania. Nu mult dupi
aceea infringe i pe Hasdrubal, fratele lui Hannibal, il pune pe
fugi i-i ia o foarte mare pradi de rhboin.
In timpul acesta consulul Quintus Fabius Maximus ocupi
'rarentum, in care Hannibal ingrimidise multe merinde de rizboin.
Aci omoari chiar pe Carthalo, unul din generalii lui Hannibal,
vinde 25.000 de prizonieri, imparte prada soldatilor si i. varsi in
tezaurul public venitul vnzrii ptrizonierilor. Cu acest prilej, un
mare numir de state cari atirnaseri de Romani i se deteri in urmi
pe partea lui Hannibal, se supun din nou lui Fabius Maximus. In
anul urmitor, Scipio are isbinzi frumoase In Spania, unde, ajutat
fratele siu Lucius Scipio, cucerete din non 70 de cetitti. In Italia

www.dacoromanica.ro

-- 92
Ins au foot mai putin notrocoi, caci consulul Claudius Marcellus este
omorit de Hannibal.

In al treilea an dela sosirea sa in Spania, Scipio avu din.

nou succese strAlucite. Dupa ce infranse inteo cruntA biltglie pe re-

gele acestei tAri, Il cinsti cu pritenia sa i dintre toti Romanii el

a fost cel dintaiu invinggtor care n'a cerut de loc obstatici unui duman biruit.

Hannibal pierzand once ndejde de a mai putea pastra

mai departe Spania impotriva lui Scipio, chiama in Italia pe fratele

sin Hasdrubal impreung. cu toate trupele. Dar acesta, venind pe

acelai drum, pe care Il ficuse i Hannibal, cade in cursa cei intinde
[langa fluviul Metaurus] la Sena, cetate in Picemun, consulii Appius Claudius Nero i Marcus Livius Salinator. A cgzut totui
-and vitejete, iar nenuina'ratele sale trupe au fost sau mgcelgrite
eau prime i o mare su-medenie de aur i de argint este cgratl la
Roana. Acest dezastru ram pe Hannibal
piardi ngdejdea in
reuita a.Azboiului. Romanii, din potrivg, cipitari mare curaj i citemarg 1 ei inapoi pe Pubbus Cornelius Scipio. Acesta intra in Roma
incircat de slavg.
Supt consulatul lui Quintus Camillus i al lui Lucius Valerius finite cettile din Bruttium, earl atarnau de Hannibal, trec pe
partea Romanilor.
In anul al patrusprezecilea dela sosirea lui Hannibal in
Italia, Scipio, fgptuitorul atatar isprvi strilucite in Spania, este
ales consul i e trimis in Africa. Acest mare birbat se credea ci
are in sine o oarecare putere duinnezeiaseg i lumea banuia ca el
are intrevederi chiar cu zeii. La sosirea ea in Africa, se ciocnelte
inteo lupti 'cu Harm, comandantul Africanilor,
niinici armata.Intr'o a doua lupta Ii cucerete tabira, Ii omoarA 11.000 de oameui
i face prizonieri 4500. Prinde i pe Syphax, regale Nu.miziler, care
se unise cu Carthagineni i4 cuprinde tabara, apoi trimite la Roma
pe acest rage inapreung cu cei mai de seamg Numizi i cu prazi nenumArate. La vestea acestei izbanzi, mai toatA Italia pgrisete pe
Hannibal. Acesta, primind i el ordin dela Carthagineni, se intoarce
in Africa, unde Scipio ficea mai jafuri.
Astfel, dupA un rAzboiu de 17 ani, Italia scapa de Hannibal

'[care o pArAsi, zice-se plangand] Carthaginenii trimit o solie la

Scipio ca
ceari pace. Scipio insg. o trimete la Rama s intre in
vorba cu senatul. El din parte4
invoit un armistitiu de 45 zile,
pentru ca s poati sg meargA la Roma i sg se intoarcA i primi dela

www.dacoromanica.ro

93

ei 30.000 de pfunti de argint. Senatul ins dete lui Scipio insircinarea de a incheia pace cu Carthaginenii. Scipio li-o htr in urmitoarele conditiuni: Carthaginenii al nu plistreze mai mult de
treizeci de coribii, s dea 500.000 de pfunzi de argint i s inapoieze
pe prizonieri gi pe dezertori.
Inteaceea Hannibal intorcindu-se in Africa, pacea incepe

si fie turburati gi Carthaginenii fac mai multe fapte dugm.inoase.

Cu toate acestea, Scipio di drumul solilor lar, ficuti prizonieri de
armata sa pe cind acegtia se intorceau din Roma. Chiar Harmibal,

biruit de Scipio in mai multe lupte, sfirgegte prin a cere pace.

Scipio le diruegte pacea in aceleagi conditiuni ca gi mai inainte,
adiugind insi, din cauza nouei viclenii inci 100.000 pfunti de
argint pe lingi cei 500.000. Cartbaginenii respinseri aceste condi-

thmi i deteri ordin lui Hannibal si inceapi lupta. Rizboiul este

declarat Carthaginei de Scipio gi Masinissa, un alt rege al Numidei,

care ficuse alian cu generalul roman. Hanniba/ trimisese trei

spioni in tabira roman. Acegti spioni insi fiind pringi, Scipio di
ordin si-i duc in tabira ea gi li se arate toati armata. In unni
porunci si-i ospiteze gi si le dea drumul, pentru ca s spuni
Hannibal e,eeace*au vizut.

In vremea aceasta, amindoi generalii se pregitesc de hipti,

cea mai vrednici de amintit din cite e'au dat vr'odati, arznatele
aviind in fruntea lor pe cei mai mari generali din lume. Scipio iegi
biruit gi putin lipsi .ca si nu pule mina gi pe Hannibal, ea- re seapi

la inceput cu un mare numir de cilireti, apoi cu 20 gi, in sfirgit,

de abia cu 4. In tabira lui Hannibal s'au gisit 20.000 j)funti de argint, 800 pfunti de aur gi o mare cantitate de obiecte pretioase.
Dupi aceasti bailie, s'a ficut pace cu Carthaginenii. Scipio se intoarse la Roma gi a fost cinetit cu un triu.mf strilucit gi din acel
moment primi gi numele de Africanus. Astfel se effirgi al doilea
boiu punic, care a tinut 19 ani.
CARTEA IV-a.
1, 2. Rilzboiul macedonean in contra regelui Philippus.
Cuprinsul.
5. Triumful lui Fulvius
3, 4. Rzboiul syriac in contra regelui Antiochus.
6, 7, 8. Al doilea rilzboiu maceasupra Aetoliilor i moartea lui Hannibal
donean in contra lui Perseus; r5zbolul illyrie in contra lui Gentius. Triumfurile
10, 11, 12. Riz9, Succesele lui Mommius in Spania.
celebrate la Roma.
11.
Al
treilea
rizboiu
macedoboiul al treilea punic; dirimarea Carthaginei.
14.
Itiaboiul
sichalc
sau
corinthian,
nean in contra lui Pseudophilippus.

www.dacoromanica.ro

94
rimarea Corinthului.
15. Rizboiul macedonic al patrulea in contra lui Peen.
doperseus.
16. Succesele Romanilor in Spania In contra lui Viriathus.
17.
Rizboiul numantin.
18. Attalus Iasi poporul roman de mostenitor al regatului
siu.
19. Triamtul lui Junius Brutus asnpra Gallaecilor si Lusitanilor si al
lui Scipio Africanus asupra Numantinilor.
20. Dezastrul lui Crassus in Asia
In rizboiul in contra lui Aristonicus; Perpenna repari pierderea.
21. Recoilstruirea Carthaginei gi prefacerea ei in colonie romani.
22. Rizboiul in contra
Gallilor transalpini si in contra lui Bituitus, seful Arvernilor. Dezastrul siu.
23. Trintiterea unei colonii la Narbo.
24. Rizboiul nenorocit al lui Cato in
Thracia, in contra SLordiscilor.
25. Tritunfurfle celebrate asupra Sardiniei si
Thraciei.
26, 27. Rizboiul iugurthin.

Dupa terininarea razboiului Runic urma razboiul in contra

lui Philippus, regele Illacedoniei.

In anul 551 dela fundarea Romei a fost trimis impotriva

regelui Philippus, Titus Quintius Flarninius care 11 bate 0-1 silete

sa faca pace in urmatoarele condiOuni: sa nu se mai lege de cetalile greceti a caror aparare Romanii o luasera Unpotriva lui; firt
dea inapoi pe prizonieri i pe dezertori; ea pastreze numai 50 de
corabii, iar celelalte sa le dea Romanilor; sa plateasca, fillip de zece
ani, cite 4000 pfunzi de argint i sa dea ca obstatic pe fiul eau De-

metrius. Titus Quintius declara, riizboiu i Spartanilor; pe capetenia acestora, Nabis, 11 invinge 111 siledte sa i se supuie in condiliunile in care el voi. Mare slava chtiga,', &and, inaintea carului salt
triumfal, duse pe cei mai straluciti obstatici, pe Demetrius, fiul lui
Philippus 1 pe Armenes, fiul lui Nabis.
Dupa razboiul Cu Macedonia urma' razboiul cu Syria, impotriva regeha Antiochus, supt consulatul lui Publius Cornelius Scipio

i al lui Marcus Acilius Glabrio. (a. 190 in. de Chr.). Hannibal de

frica sa nu fie dat pe mina Romanilor isi parasete patria ea Carthagena 1 se unedte cu acest Antiochus. Marcus Acilius Glabrio se
lupta cu folos in Achaia. Inteo lupt nivala, in vresne de noapte,
puse mina pe tabara regelui Antiochus i-1 rimu si fuga. Lui Philippus insa, fiindca daduse ajutor Romanilor impotriva lui Antiochus,
i-a inapoiat pe fiul eau.
Supt consulatul lui Lucius Cornelius Scipio i al lui Caius
Laelius, porni Scipio Africanul impotriva lui Antiochus, ca locotenent al fratelui sin, Lucius Cornelius Scipio, pe atunci consul. Hannibal, care era impreuna cu Antiochus, este biruit inters lupia pe
apa. Dar chiar Antiochus insusi este hiving in urmrt de consuluI
Cornelius Scipio in marea batilie dela muntele Sipylus de langa.
www.dacoromanica.ro

95

Magnesia, o cetate din Asia. In aceastg bitglie au lu.at parte fiind

intr'ajutorul Romanilor i Eumene,s, fratele lui Attalla, fondatorul
Eumeniei din Phrygia. Antiochus pierzind 50.000 soldati din armata
infanteriei i 3.000 din casialerie a cerut pace. Senatul i-a incuviinlat-o n aceleai conditiuni In cari i-o propuseseri 1 inainte de a
fi foot "Twins i anume iasi din Europa i din Asia i si se retragrt
dincolo de Taurus; al dea Romanilor 10.000 talanti i 20 de obstatici i s5. le pun& in palmg pe Hannibal, pricinuitorul acestui riz;
boiu. Lui Eumenes ii dirui senatul toate oraele din Asia, pe cari le
perduse Antiochus In ac,easti campanie; de asemenea didu multe
coati Rhodienilor cari ajutaseri pe Romani in contra regelui ..Axttiochus. Scipio se intoarse la Roma inarcat de mrire i odatg cu
climes triumfului primi numele de 'Asiaticus, fiindci sub jugase
Asia, dupi cum fratele su s'a ntnnit Africanus, fiindci subjugase
Africa.

Supt consulatul lui Spurius Postumius Albinus i al lui

Quintus Marcus Philippus, Marcus Fulvins Ii sirbitori triumful
asupra Aetolienilor.

Hannibal, dupi supunerea lui Antiochus, se

aciolg la Prusias, regele Bithyniei, de frici si nu fie dat pe mina

Romanilor; dar, fiind cea-ut i lui Prusias de Titus Quintius Flaminius i, fiindca.- era pe cale de a fi predat, a bilut venin i a fost
gxopat la Libyssa, la frontiera Nicomediei.
Dupi moartea lui Philippus cregele Macedoniei, care pe de

o parte s'a luptat in contra Romanilor, pe de alti parte le-a dat

In urmg ajutor importiva lui Antiochus, se ridici in Macedonia fiul
acestuia, Perseus, cu o armata uriatte. De partea sa avea pe Cotys,
regele Thraciei, i pe un rege din 11lyric, numit Gentius. De partea
Romanilor erau Eumenes, in Asia, Ariarathes in Cappadocia, Ptolemaeus in Egypt i Masinissa in Numidia. Prusias, regele Bithyniei

insg, netingnd seamg sA sqia sa era o sori a lui Perseus, rimase

neutru. Romanii trimit in contra lui Perseus cu rizboiu pe consulul
Publius Licinius, care este "msg bgtut intr'o lupt hair' itoare. Cu
toate acestea, Romanii, dei htui, n'au incuviingat regelui pacea
pe care ei o cereau, decal In urmitoarele conditiuni: ea se predea
atit pe sine cal i pe ai sli senatului i poporului roman. Curin.d
dupi aceea, a fost trbnis in contra lui Perseus consulul Lucius Aeminus Paulus i in Blyric, in contra lui Gentius, praetorul Caius
Anicius. Gentius a foot infrint ulor, intr'o singuri luptg, i curand
dupri aceea se predi. De aiderea cAzur, In acelai timp, In miinile

Romanilor, mama sa, soia sa, doi fil ai sAi, Impreung cu un frate.
www.dacoromanica.ro

F.36

Razboiul se sfargi astfel in timp de 30 de zile gi, mai inainte ea sa

se fi auzit de inceperea expeditiunii, Bog vestea despre rapunerea
lui Gentius.
Cu Perseus "Mg Illpta o dadu. consulul Aemilius Paulus, la
3 Septemvrie, i-1 birui om.orandu-i 20.000 de oameni din infanterie.
Cavaleria, gi regele impreuna cu ea, au scapat neatingi. Roznanii n'au

perdut decit 100 de soldati. Toate cetatile din Macedonia cari atarnau de rege, se supusera Romanilor. Ragele insugi, fiind parasit
de ai sai, .a cazut in mainile lui Paulus. Cu tate acestea, Aemilius
Ii arati mai multa cinste decat se arati de obiceiu unui invins.
Acesta voind .85 se arunce la picioarele /ui, Paulus nu 1-a hiisat, ci
1-a agezat langa sine pe un scaun. Pe Macedoneni gi pe Illyri Romanii i-au silit la urmatoarele indatoriri: sa fie liberi i sa le dea
jumatate din agile pe care ei le plateau pang atunci regilor lor, ca
dovadicii poporul roman purta raboial mai milt din iubire pentru
dreptate dedit din interese egoisticea). Paulus rosti aceagta inteo
adunare de mal multe popoare gi pe trimigii acestor popoare
vita eu un spat stniilucit, spunand ca toemai acela care gtie si
iminga in rizboaie trebuie ea gtie gi cum se pregategte un ospt.
Curand dup5 aceasta, cuprinse el 70 de cetati, din Epir, cari
se resvratisera. Prada o imparti intre soldati. Se intoarse apoi la
Rozna in mare alaiu, pe corabia lui Perseus care se spune ca ar fi
fost 'de o marime neobicinuita; se zice ca ar fi avut 16 randuri de
lopeti. I s'a facut un triumf stralucit, fiind purtat pe un car aurit,
impreuna cu cei doi fU ai sai la dreapta gi la stinga. Inaintea earului mergeau cei doi Iii ai regelui Perseus gi insmji Perseus, In viirst de 45 de ani. Dupa el primi i Anicius un triumf asupra
Inaintea carului mergea Gentius cu fratele grin gi cu fili ail Ca
al vaza aceasta priveligte, venir la Roma regii mai multor popoare,
%Are cari Attalus e Eumenes, reg din Asia, gi Prusias, regele Bithyniei. Acegtia sunt primii cu mare chiste gi cu invoicrea senatului depun in Capitoliu darurile pe cari le-au adus. Prusias prezinta senatului gi pe fiul siu Nicomedes.
In anul urmitor, Lucius Mummius avu izbanzi de rlizboiu
In Lusitania. i consulul Marcellus a fost norocos, dupa aceea in incerc5rile sale de ad.
Dupi aceea s'a inceput al treilea rrtzboiu punie in anul 602
1) Ut appareret populum Romanum pro aequitate magis quam avaritia
dim:care.

www.dacoromanica.ro

97

dela fundarea Romei, supt consulatul lui Lucius Manlius Censorinus gi al lui Marcus Manilius, cincizeci i unu de ani dupi rizboiul
al doilea punic. Acegti consuli desc.hiseri vrmiile Cu impresurarea Carthaginiei. In contra lor aveau pe gen'eralul carthaginean Hasdrubal; un al doilea general, Fames, comanda cavaleria Carthagi-

nenilor. In acest rizboiu Ii ficu aranata ca tribun militar Scipio,

un nepot al lui Scipio Africanus. Era temut i cinstit de toaa lumea,
cici era cunoscut ca un ostag plin de curaj gi cu o mare pricepere.
Ficuse de altfel multe servicii consulllor gi cei doi general. Carthagineni, att Hasdrubal cit i Phamea, se fereau s se lupte in acea
parte unde era Scipio.
In vremea aceasta, moare gi Masinissa,regele Numidiei,

care timp de aproape 60 de ani fusese in aliamp cu Romanii, in

vrsti de 97 de ani, lsnd dupi sine 44 de eopii. Dupi dorinta sa,
Scipio avea si impara regatul intre fiii legitimi ai lui1).
Scipio, al cArui nu.me ajunsese acum vestit, degi tnr, este
ales consul gi trimis in contra Car'thaginei. El o cuprinde gi o &A-

rarat. Aci gisegte prada pe care Carthagena o adunase,

diferite cetli, i didu inapoi monumentele de ara ale Siciliei,
Italiei gi Africei acelor coati cari le ecunogteau ca fiind ale lor.
Astf el a lost distrusii Carthaginea dupc1 700 de ani dela intenteiRrea
ei. Scipio Ii chtigi numele pe care D. avuse bunicul Blimp adeei sage numeasci gi el, pentru vitejia sa, Africanus junior.

Intr'acea in Macedonia, un oarecare Pseudophilippus 2)

pune mina pe arme gi sdrobegte cu totul armaata roanani a praetocrului Publius Juventius care fusese trimis impotriva sa. Romanii, in
urna acestuia, trimisea impotriva falsului Philippus pe Quintus
Caecilius Metellus. Acesta (Iva ce fi ucise 25,000 de oameni, ocu.pi
din nou Macedonia gi pune mina gi pe Pseudophilippus.
S'a pornit apoi rizboia gi impotriva Corinthienilor, unul
dintre cele mai vestite popoare din Grecia. Pricina a fost o ocari
adusi unei solii romane. Consulul Mummius le cuprinde cetatea gi
le-o dirimi. In chipul acesta se serbitoresc la Roma trei triumfuri
strilucite: al lui Africanus asupra Africei, inaintea carului ear' uia era
due Hasdrulaal, al lui Metellus asupra Macedoniei, inaintea carului

ciruia era dus Andriscus eau falsul Philippus i al lui Mummius asupra Corinthului, inaintea carului ciruia erau purtate
Erau trei fii legitimi Micipsa, Gulussa si Manastabalus.
Philippus cel fals. yEubfg, .fals, presupus. E1 se numia Andriscus.
IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOLUMUL X

www.dacoromanica.ro

98

statuele de aramg, tablourile i alte podoabe ale acestei cefiti aga

de vestite.

In Macedonia incepe din nou rizboiul stringinduti o armatii de eclavi, un alt gar. latan, care se dedea drept fiu al lui PerSOUL Cu toatg armata sa de 16,000 de oameni a fost biruit de quaestorul Txemellius.
In acelai timp, isbuti s facg isprvi strglucite Metellus in

Celtiberia in contra Spaniolilor. Lui i uring Quintas Pompeius i

nu mult dupg aceea a fost trimis i Quintus Caepio, tot pentru acest
rizboiu pe care 11 puna in contra Romanilor In Lusitania un -oarecare Viriathus. Fiind ingroziti de venirea lui Caepio, soldaii i omoriri pe generalul lor Viriatbus, dupg ce 14 am tinuse Spania in
rgsviitire in contra Romanilor. La inceput, acesta fusese un cieban,
apoi cap de bandg, in cele din urniii atitea popoare Itiu el a atite,
ci trecea drept apirgtorul Spaniei Impotriva Romanilor. Cin.d
sinii lui i cerurg dela consulul Caepio risplati, primirg rispunsul,
ci Rontanii nici data n'au incuviinyit ca un comandant s fie ucis
de proprii
In urmg, consulul Quintus Pompeius, fiin.d invins de Numantini, al eiror stat era cel tmai puternic din Spania, Incheig o pace
ruinoasii. Dupg el consulul Gains Hostilius Kancinus finu din nou
cu Nmnantinii un tratat scandalos, pe care insii senatul i poporul
roman nu-1 ntri. Ba incg, chia.r pe Mancinusil deterg pe mina dugmanilor, pentru ca ei &I se fizbune de ruperea pieu chiar pe finritorul tratatului. Dupg ruginea de a fi fast de doug ori biruii de
Numantini, Romanii aleg pentru a doua oari de consul pe Publius
Scipio Africanul i-1 trimit In Numantia. Soldatii se obicinuiserg cu

desfriul i cu trindivia. Scipio incepu prin a-i indrepta, dar ail

asprime i m.ai mult pria mutrulueli deck prin pedepse. Apoi ocupg mai multe cetki.. din Spania, pe miele cu putere inarmatg, pe.
allele, predindu-i-se de bungvoie. In cele din urnali, dupg o impresurare indeltmgati, cucerete prin foam.e chier Numantia i o face
una cu pimintul. Restul provinciei Ii se supune.
In acelai an Attains, rege din Asia, .fratele lui Eumenes,
moare lisind ca motenitor al regatului sgu pe poporul roman. Astfel, printr'un testament, Asia 1) intrg in stgpinirea imperiului roMiUl.

1) Supt Asia se intelege numai provincia Asia, a ciirei capitalii era Pergamos.

www.dacoromanica.ro

-99Curind dup aceasta, Decimus Junius Brutus ii sirbitori

cu mare strlucire triumfui stm asupra Gallaecilor i Lusitanilor i
Publius Scipio Africanus al doilea triumf al su, asupra Numan,
dupice, cu patruzeci de axil mai inainte, ii sfirbitorise intiiul

triumf asupra Africa

/n timpul acesta Aristonicus, un fiu natural al lui Eumenes,

care fusese frate al lui Attalus, face s isbuorteasci un rzboiu in

Asia. Impotriva lui e trimis Publius Licinius Crassus, avind nenum-

rate trupe din partea unor regi: cici srir intr'ajutorul Romanilor
i Nicomedes, cregele Bithyniei, i Mithridates, regele Pontului, cu
care s'a purtat in urm un rzboiu aga de crincen, i Ariarathes,
regele Cappadociei, i Pylaemenes, regele Paphlagoniei. Cu toate acestea, Grassus a fost biruit i omorit in lupt. Capul lui a fost
lui Aristonicus, law trupul ingropat la Smyrna. Dup ce consulul
-roman Perpenna, care venea s inlocuiasel pe Crassus, a aflat despre

dezastrul acestei expedilii, s'a gribit s fame in Asia i sili prin

foame pe Aristonicus s se predea In cetatea Stratonice, unde se adi-

postise dup perderea luptii. Aristonicus, din ordinul senatului, a

fost steins de eat la Roma in inchisoare, cacl nu putea servi la
trim-au' lui Perpenna, care murise la Pergamos, pe cind se intorcea
la Roma.
Supt consulatul lui Lucius Caecilius Metellus i al lui Titus
Quintius Flaminius, Carthagena din Africa a fost, din ordinul senatului, din nou recldit, aa precum se vede gi astzi, dup ce timp
de 22 de ani fusese rasa' de pe pmint de Scipio. Au foot strmutati
aici ooloniti romani.
In anul 627 dela fundarea Rormei,. consulii Caius Cassius
Longinus i Sextus Domitius Calvinus parnesc cu rzboiu impotriva
Gallilor de dincolo de Alpi i impotriva celui mai iputernic stat din
acem vreme contra Arvernilor gi a iegelui lor Bituitus i lingl flu-

viul Rhodanus micelrir o nenumrati multime de oameni. Din

slbile Gallilor au adus la Roma o prada foarte mare. Bituitus se
dete in mina lui Domitius, care Il aduce la Roma i amindoi consulii

dobindir un triumf strilucit.

Supt consulatul lui Marcus Porcius Cato i al luz Quintus
Marcius Rex, in anul 630 dela fundarea Romei, s'a statomicit o colonie in Gallia, la Narbo. In anul urmtor, consulii Lucius Caecilius

Metellus i Quintus Mucius Scaevola i sirbtorir triumful lor

asupra Dalmatiei.

www.dacoromanica.ro

7 00

In anul 635 dela fundarea Romei, consulul Caius Cato se

rizboi ca Scordiscii, dar a fost batut in "chip ruginos.
Supt consulatul lui Caius Caecilius Metellus i al lui Cnaeus

Carbo, amndoi fraii Metelli dobndira un triumf, in aceeagi

nnul asupra Sardiniei celalalt asupra Thraciei. Se mai rgspandise
la Roana svonul ci Cimbrii din Gallia ar fi ptruns in Italia.
Supt conaulatua lui Publius Scipio Nasica i a/ lui Lucius
Calpurnius Bestia, s'a declarat razboiu lui Jugurtha, regele
zilor, fiindca omorise pe fratii sal Adherbal i Hiempsal, fili lui
Micipsa, regi i amici ai poporului roman. In potaiva lui a fost trimis cu arm. ata consulul Calp-urnius Bestia. Acesta fiind mituit
bani de rege, face o pace ruginoasa, de care insi senatul n'a tinut
seama. Dupa aceea, in anul urinator, pleaci in contra lui Jugurtha
Spurius Posturnius Albinus. Printr'o greala a fratelui su i aceasti
expedilie se sfirgi cu rugine.
Pentru a treia oar& primete acum comanda Quintus Caecilius Metellus. Acesta, flea ea pedepseasoa pe cineva ca veo pedeaps salbatica, folosindu-se de o aspriane stragnica, dar i de cum-

ptare, aduse din non pe soldati la vechia discipling romana. Lnfringnd pe Jugurtha in mai multe lupte, amorindu-i sau prinzindu-i elefantii, isbuti si cucereasci mai multe ceta/i. Dar, and era
si pue capit razboiului, sosi in locu-i Marius. Acesta birue in acelagi
timp i pe Jugurtha i pe Bocchus, regele Maua-itaniei, care venise
In ajutorul Numizilar. i'Marius cuceregte cateva cetati din Numidia
gi sffirgegte rzboiJ, dupa ce prin quaestorul sau Cornelius Sala,
un am Una seaman, pune mana pe Jugurtha. Acesta a fost vandut de
Bocchus, care mai inainte hiptase alaturi de el. Marcus Junius Silanus, colegul lui Quintus Metellus birue pe Cimbri in Gallia, Mimi-

cius Rufus pe Scordisci i pe Triballi in Macedonia, i Servilius

Caepio pe Lusitani in Spania. Doug trumfuri s'au sarbatorit asupra
infrangerii lui Jugurtha; primul de Metellus, al doilea de Marius.
Jugurtha, impreuna cu cei doi fii ai ski, au fost purtati in lan/uri
inaintba caralui lui Marius. Curnd dupi aceea, din ordinul consulului, au fost stringi de gat in inchisoare.

www.dacoromanica.ro

101

CARTEA V-a.
Cuprinsul.

1, 2. Rizboiul ca Cmbrli i m align lor din Germamia

3. Rzboiul Cu soma.
din Gallia. Supunerea acestor.
4. Primul rizboiu
civil; luptele dintre Marius gi Sulla.
5, 9. Rzboiul cu Milbridates; rizboiul
thracic; continuarea gi sfrgitul rkboiului manan.

In vreme ce se dedeau luptele din Nu.midia impotriva lui

Jugurtha, consulii romani Marcus Manlius gi Quintus Caepio furl
bituti i de Cimbri i de Teutoni i de Tigurini i de Ambroni, popoare din Germania i din Gallia, i fura aga de crunt striviti langi
raul Rhodanus, ca igi pierdura i lagarul gi o mare parte din armatt La Roma spaima a fost grozava, CUM n'a fost Mori in timpul
lui Hannibal, in timpul rzboiului punic; se temeau c o sa se intoarcil din nou Galli la Roma. De aceea, dupa biruinta iugurthiani,
Marius este ales pentru a dona oara consul gi insarcinat cu razboial
impotriva Cimbrilor i Teutonilor. i fiindca razboiul cimbric trigana, Ii s'a incredinicat consulatul i pentru a treia oar& i pentru a
patra oara. In al patrulea consulat a avut de tovara pe Quintus Lutatius Catulus. Ciocnirea cu Cimbrii, in cele doua lupte ale sale, a
fost aga de pute.rnica, c. nimici 200.000 de dugmani gi facu prizonieri 80.000, impreuna cu comandantul lor Teutobodus. Pentru aceasta fapti as-Mucha a fost ales pentru a cince-a oacra consul, degi
nu era de fata.
Intr'aceea Cimbrii i Teutonii, cari aveau inca mijloace nessfargite, tree in Italia. Caius Marius e Quintus Catulus pornesc din
nou in contra lor. Izbanda a fost mai ales de partea lui Catulus.
Ambii generali, luptand alaturea, au ucis in lupta sau in fuga 140.000
de oameni gi au facut prizonieri 60.000. Romanii n'au pierd.ut din
amandourk. armatele mai mult de 300 soldarti. An cucerit dela dugmani 33 de steaguri: din acestea doua le-a cucerit armata lui Marius,

treizeci gi unu armata lui Catulus. Astfel s'a sfargit acest razboiu;
gencralilor, la amandoi, li s'au hotarit onorurile triumfului.
Supt consulatul lui Sextas Julius Caesar gi al lui Lucius
Marcius Philippus, in anul 650 dela fundarea Romei, pe cand linigtea donmea mai peste tot locul, Picentinii, Marsii i Pelignii starnesc
un non rzboiu foart,e primejdios.
Acegtia degi, de ani nenumaerati, primisera' de bunk' domnia
Romanilor, incepura acum al ravneasca la egalitatea de drepturi,
deopotriva cu Romanii. Razboiul acesta avea s aiba urmari foarte
www.dacoromanica.ro

1 62

primejdioase. Cu acest prilej a fost ucis consulul Publius Rutilius,

apoi Caepio, un tinir de more nidejde si Porcius Cato, al doilea
consuL Picentinii sit Marsii aveau im.potriva Romanilor de comandanti pe Titus Vettius, Hie.rius Asinius, Titus Harennius i Auks
Cluentius. Romanii cistigari izbinzi insenmate supt .Caius Marius,
care fusese ales pentru a sasea oari consul si supt Cnaeus Pompeius
si anai ales supt Lucius Cornelius Sulk care, intre alte fapte strilu-

cite, a bitut pe comandantul dusmanilor Cluentius atit de crunt,

ci La pus pe fugi cu toati armata ea cea numeroasi, flat si piarzi
mai mult decit un singur am. Cu toate aceStea, rizbojul se tirigineste cu mari pierden, patru ani de zile. De abia in anul al cincilea
Il sfirsesie consulul Lucius Cornelius Sulla, care a flea In acest rizboiu multe fapte strilucite, dei era numai praetor.

In anul 662 dela fundarrea Romei, s'a iscat primul rilzboiu civil i In acelasi an si rtzboiul

mithridatic. Priam'

rizboiului civil o di& Caius Marius care era pentru a sasea oari
consul. In adevir, avind consulul Sulla s poarte rizboiu cu
dates, care ocupase Asia si Achaia, si riminind el inci citva timp
cu armata in Campania spre a inilbusi resturile rizboiului cu socii,
despre care am amintit mai sus, Marius cerea cu incipitinare si fie
trimis el en armata impotriva regelui din Pontus. Sulla supkat din
pricina aceasta sosi cu trupele sale 'inaintea Romei si se lupti aci eu
Marius si cu Sulpicius. El a fost cel dintaiu care a intrat in Roma
cu (tire inarmati. Pe Sulpicius Il amori, iar pe Marius Il puse pe
fugi. Astfel dupi ce ocrindui de consuli, pentru anul viitor, pe
Cnaeue Octavius si pe Lucius Cornelius Cinna, pleci in Asia.
Cici Mithria dates care era rege in Pontus i stipinea Armenia minori i Marea-Neagri, de jur imprejur, impreuni cu Bosphorus cu tot, voi la inceput s goneasci din Bithynia pe Nicotnedes, un
oliat al poporului roman si a adus la cunostinta Senatului a el are
si atace pe acest rege din pricina unor jicniri ce i s'au adus. Senatul
ii di lui Mithridates rispunsul ci, daci va face aceasta, va avea si el
de furci cu Romanii Supirat de acest rispuns, Mithridates ocupi
numai deck Cappadocia si alungi de aci pe regele Ariobarzanes,
un amic al poporului roman. Curind dupi aceea, nivili in Bithynia
si in Paphlagonia si goni de aci pe regii Pylaemenes si Nicomedes,
amici ai poporului reinan. De aci se indreapti spre Ephesus si
mite scrisori in Asia intreagi, vestind c ori unde s'ar gisi cetiteni
ramani si fie omoriti in aceeasi zi.
Intre timp, chiar Athena, capitala Achaiei, este dati
www.dacoromanica.ro

103 -mina lui Mithridates de un oarecare Aristio din Athena, cici Mithridates trimisese ad pe Igeneralul siu Archelaus Cu 120.000 de oameni, din infanterie i din cavalerie. Acesta ocupi, dupi aceea, 1

restul Greciei. Sulla impresua pe Archelaus in Piraeu, la o mica

depirtare de Athena, i izbuti s cuprinzi chiar aceasti cetate. Dupi
aceea, dete lupta cu Archelaus 111 bitu alp de cumplit ci Archelaus din 120.000 de oazneni de abia scipi Cu 10.000, pe &ind din
arm.ata lui Sulla nu m.uriri decit 14 oameni. Primind Mithridates
vestea despre aceasti infringere, Ii trimite lui Archelaus din Asia
70.000 dintre cei mai alni soldni ai sii. Sulla se ciocni din nou cu
ei. In prima lupti, fuse mot* 15.000 de dumani, intre cari i
Diogenes, fiul lui Archelaus. Intr'a doua lupt fu sdrobiti intreaga
putere armati a lui Mithridates. Archeiaus UDR* stitu ascuns, in
pielea goali, timp de trei zile, intr'o minting. Cand. Mithridates
afli despre aceasta, incepu tratativele de pace cu Sulla.
Intr'acea Sulla bate sau impune tratate de supurtere Dardanilor, Scardiscilor, Dabnatinilor i locuitorilor din Moesia. La
st,sirea solilor lui Mithriplates, vertiti spre a cere pace, Sulla le
rispunde ci nu primete pacea decit in conclitiunea ca regele si
piriseasci Arile cucerite i e.g.' se intoarci in regatul siu. In urmi,
amindoi generalii veuiri la o intrevorbire i pacea s'a iscglit, de
oarece Sulla, grgbindu-se si se duci la rizboiul civil, voia si-i
aibi spatele liber de erice primej die. Cxci, in vreme ce Sulla avea
de luaru cu. Mithridates in Achaia i in Asia, Marius, care fusese
Edit si fu.gi, i Cornelius Cinna, unul dintre cei doi consuli, incepurg din nou rizboiul in Italia. Intrind in Roma au micelirit pe
senatorii cei mai de vazi o pe mai multi foti consuli, proscriseri

o multime de cetiteni, diramari Mar casa lui Sulla i puseri

pe fugi pe sopa i fili acestuia. Restul senatului fugi din Roma,
veni la Sulla in Grecia i-1 rugi si vie in ajutorul patriei. Acesta
trecu in Italia, pentru ca s poarte rizboiul civil impotriva consulilor Norbanus i Scipio. Prima bitilie o dete impotriva lui Norbanus, nu departe de Capua. Cu acest prilej, Sulla omori 7000 de
oameni i. ficu 6000 de paizonieri; dintre ai ail perdu 124. De aci
pornege i in contra lui Scipio, dar, inainte de a ajunge la lupti,
toati armata li se predi flag vi.rsare de singe.
Dup.& ce insi se aleseri la Roma alti consuli, i dupg ce
primiri consulatul 1Karius, fiul lui Marius, o Papirius Carbo, porni
din nou Sulla cu erizboiu impotriva tinirului Marius. Acestuia
amori 20.000 oameni, pierzind e el din ai si 400. Curind dupi
www.dacoromanica.ro

104

aceea, intri i in Roma. Pe Marius, fiul lui Marius, Il urmOri pintt

la Praeneste, unde Il im.preeuri i-1 sili si-i puni caplit zilelor.

ln urmi dete o noui lupa crinceni impotriva lui Lamponius i

Catrinas, peteniile partidului lui Marius, lng poarta
In aceasti lupti se zice ci au luat parte impotriva lui Sulla 70.000

furi nac,elrili de min' ia neeatioasi a biruitorului, fie in lupti, fie in

de oameni. Din acetia 12.000 se predarI lui Sulla,

tabrci, fie in fugi. Cnaeus Garbo, celilalt eonsul, fuge dela Ariminus in Sicilia, unde este omorit de Cnaeus Pompeius, care n'avea
pe atunci deck 21 de ani i ciruia Sulla, cunoscandu-i curajul i-a
incredin/at comanda peste trupele sale, aa c dupi Sulla era socotit el ea al doilea.
9. Pompeius, dupi ce a ucis pe Garbo, a pus mn' a pe Sicilia. De ad. 'trece in Africa unde om.oari pe Domitius, o cipetenie a partidului lui Marius i pe Hierdas, regele Mauritaniei, care
ajutase pe Domitius. Dupii aceste fapte, Sulla i sOrbAtoli un
triumf strilucit asupra lui Mithridates. i Cnaeus Pompeius triumfl
dupi aceea asupra Africei, fiind in viirstO numai de 25 de ani,
cinste pe care nu a mai avut-o nici un alt Roman. Astfel se sfirirli
doui din cele anai nenorocite rizboaie; cel italic care se mai nu.muele i rizboiul social i cel civil cari, amindotai, d.inuijr zece
ani. Ele au anistuit in focul los mai mult de 150.000 de oaMeni, intre
cari 24 foti consta% 7 foati praetori, 60 foti edili i aproape 200
senatori.
CARTEA VI-a
Cuprinsul.
1. Rzboie.1 in contra lui Sertorius, in Spania. Acest
general e omorit de trupele sale.
2. Rzboiul in contra Macedoniei i in
contra tirilor invecinate. Triumful lui Scribonius Curio.
3. Victoriile
tritunful lui Servilius Isauricus asupra Ciliciei i asupra Lyciei.
4. Rizboiul
lui Cosconius in Tllyricum g in Dalmatia.
5. Consulul Lepidus provoac

turburri. Iruibugirea lor. Triumfurile citorva general'.

6. Nicomedes, regele
Bithyniei, las mopenitor la moartea sa poporul roman. Noi riizboaie. Al treilea
rizboin mithridatic.
7. Rzboiul cu sclavii, terakinat dup trei ani, de
8. Continuaren rzboiului cu Mithridates,
9. Rizboiul
Lucinius Crassus.
Zn contra aliatului su Tigrane,s, regele Arm.eniei.
10. Rzboiul in contra
Thracilor i in contra popoareior dela Dunre. Triumful celor doi Lucullus.
Rizboiul cretic terminat de Metellus. Apion, regele Lybiei las mogteuitor pe poporul roman.
12. Rzboiul in contra Piratilor i in contra lui
Mithridates, condus de Pompeius.
13-14. Pompeius invinge pe Tigranes
15. Conjuratiunea lui Ca,
pe alti regi din Asia. Purtarea sa dup rzboiu.

www.dacoromanica.ro

105
17. Rizboiul
16. Triumfurile lui Metellus gi ale lui Pompe,ius.
18. Crassus e omorit intr'o expeditiune in contra
gallic 'al lui Julius Caesar.
Partilor gi armata sa masacrat.
19-25. Rizborul civil intre Caesar ti Pornpeius. Evenimentele acestui rizboiu. Infriu igerea i moartea lui Pompeius.
Puterea lui Caesar. Moartea sa.
tilina.

Dupi ce Sulla a restatomicit ordinea in stat, issbucniri, supt

consulatul lid Marcus Aemilius Lepidus i al lui Quintus Catulus,

noi rzboaie: unul in Spania un al doilea in Macedonia, un al

treilea in Pamphilia i Cilicia i un al patrulea in Dalmatia. In
adevr, Sertoriuso un vechiu partizan al lui Marius, temindu-se
de soarta celorlalte cApetenii, cari fuseser. omorlii impinge pe
Spanioli la rzboiu. Impotriva lui furl trianii generalii. Quintus
Caecilius Metellus, fiul invingaorului lui Jugurtha i praetorul Lucius Domitius. Acesta din unma fu ucis de Hirtuleius, un general
al lui Sertorius. Metellus s'a luptat ianpotaiva lui Sertorius. cu so4i
feluriti. In cele din ukrmi, fiind socotit la Roma nevrednic s poarte
acest fzboiu el singar, a fost trimis in Spania Cnaeus Pompeius.
In contra acestor doi advensari, Sertorius av i izbanzi, suferi ina

i infringeri. In sfirit, in anul al optulea, Sertorius czu de mina

alor si i Cnaeus Pompeius, punind capt elzboiului, a adus in
supunerea Romanilor mai toat Spania.
Appius Claudius, in anul duPI consulatul su, fiind trimis
In Macedonia, a purtat lupte de hrtniall cu feluritele popoare cad

locuiau in provincia Rhodope i muri ad din pricina unei boli.

In locul lui a fost trianis fostul consul Cahn; Scribonius Curio. Acesta
invinge pe Dardani strabate pant'tLa Dundre i chip% trei ani, ispe-

vind alzboiul, a dobindit un triumf (a. 71 in. Chr.).

E trimis apoi Publius Servilius, fost consul, cu titlul de
proconsul, un hrbat plin de vlagg, in Cilicia, i in Pamphilia. Acesta
supune Cilicia, impresoar i cuc,erete cele mai de seaml cetai din
Licia, Litre cari Phaselis i Olympus. Cuprinde i Corycus din Cilicia. Se npustete de asemenea gi asupra Isaurilor, cari sunt siliti

s i se supuie i in timp de trei ani pune capa rzboiului slu. El

a fost cel dintai dintre 'Romani care a trecut cu o arm.ati peste
Taurus. La intoarcerea sa in Roma dobandi un triumf i cinstea
de a se numi Isaurieus.

In Elyria e numit comandant cu titlul de proconsul Caius

Cosconius. Acesta supune o mare parte din Dalm.atia, cucerete

www.dacoromanica.ro

106
lona 1)
Roma.

i, sfirind rizboiul in timp de doi ani, se intoarce la

Tot in vremea aceasta, consulul Marcus Aemilius Lepidus,

colegul lui Catulus, a voit s atite un rizboiu civil. Micarea a foot
insi inibuiti intr'o singuri cacmpanie. In chipul we. eerta s'au
biltorit, in acelai timp, mai multe triumfuri i anume al lui Metel-

lug asupra Spaniei, al lui Pompeius, pentru a dona oari, asupra

aceleeai provincii, al lui Curio asupra Macedoniei i al lui Servillius asupra Isauriei.
In anul 670 dela fundarea Romei, supt consulatul lui Lucius Licinius Lucullus i al lui Marcus Aurelius Cotta, moare Nicomedes, regele Bithyniei, lisind de motenitor testamentar poporul

roman. Mithridates strici pacea gi caufi si puie din nou mina pe

Bithynia i pe Asia. Impotriva lui 1VIithridates senatul trimite pe
amindoi consulii cari, insi, nu sunt la fel de norocoi. Cotta e
infrint intr'o lupt la Chalcedon, e respins in cetate i impresurat.
Dupi ce, hug Mithridates pleaci de aci la Cyzicus, cu gindul si
puje mina pe intreaga Asia, dupi cucerirea acestei ceati, Ii iese in
cale celilalt consul, Lucullus i, pe cind Mithridates era ocupat
cu impresurarea Cyzicului, Il lovete dela spate, Il slibete p,riva
foame i-1 infrtuage in mai multe lupte. In cele din urm.i il impinge
spre Byzantium, care acuni se numete Constantinopolis. Lucullus

infringe i pe mare pe generalii lui Mithridates. Astfel intio singuri iarni i o singuri vari, Lucullus omoari aproape 100.000 de
oameni de ai regelui.
In anul 678 dela fundarea Romei, Marcus Licinius Lucullus,
un vir al celui ce se lupta impotriva lui Mithridates, primete carmuirea provinciei Macedonia. In Italia, izbucnete deodati un rizboiu. aptezeci i patru de gladiatori, supt conducerea lui. Spartacus, Crixus i Oenoanaus, sparg uile slei lor de arme din Capua

i fug. Se rispindesc in intreagi Italia i atiti un rizboiu mai

primejdios decit cel al lui Hannibal Dupi ce omoari pe mai multi
generali aumani.. i pe amindoi consulii, in aceeni lupti, i string
o armati de aproape 60.000 de oa.meni. Sunt limA adrobiti de proconsulul Marcus Lkinius Crassus, in Apulia, i acest rizboiu, dupi

ce a pricinuit mai multe nenorociri Italiei, se sfirete dupi al

treilea an.
1) Salona sau Salonae, vestit ora in Illyria, aproape de Spalato de
astzi.

www.dacoromanica.ro

-107In anul 681 dela fundarea Romei, pe cind erau consuli Publius Cornelius Lentulus i Cnaeus Aufidius Orestes, in tot imperiul roman nu eran deelt dou5 ilzboaie mai prian.ejdioase, ce! mitirridatic i ce! macedonic. Comanda o aveau ambii Luculli, i anume Lucius Lueullus i Marcus Lucullus. Lucius Lucullus, dup.&
lupta dela Cyzicus, in care el infrinsese pe Mithridates i dup5 lupta
naval5 in care ii sdrobise flota, se pune pe urma lui i dup5 ce
ja inapoi Paphlagonia i Bithynia, il lovegte in chiar regatul su
i-i cucerete Sinope i Amisos, cele mai vestite cetkti din Pontus.
Intr'o a doua lupt5, ling5 cetatea Cabira, unde Mithridates adunase
din intregul s5u regat trupe nenumrate, 5000 Romani nirnicesc
30.000 de oameni alegi ai regelui, pun pe fuga pe Mithridates gi

fac jaf In lagrul lui. Luculus ja i Armenia minor, a cireia st5pinire o avea Mithridates. Totugi fugarul Mithridates e primit de
Tigranes, regele Anmeniei, care, dup5 ce biruise de m.ai multe ori
pe Peri i ocupase Mesopotamia, Syria i o parte din Phoenicia,
donmea IncArcat de o mare slaviL

Lucullus urmirind pe dugmanul s5u, pe care 11 pusese pe

fug5, intrI i in tara lui Tigranes, regele Armeniei. Aci cuceregte
Tigranocerta, cea mai vestit cetate din ainutul Arzanenii a rega-

;tului armenian, infringe pe insugi regele care era in fruntea a

608.000 de oam.eni inarmati cu platage 1. 100.000 de areai i
ostagi, cu toate &II el nu avea deck 18.000 de soldati. Biruinta lui
Lucullus a fost aga de strlucit c o mare parte din Armeni au fost
prapiditi. De aci pleac la Nisibis, cuprinde i aceast5 cetate i face
prizonier pe fratele regelui care avea comanda aci. Dar fiindc5 generalii romani, pe care II 15sase Lucullus cu o parte din armatil ca

sa apere tinuturile cucerite, diduri prilej lui MitIrridates, din pricina netrebniciei i licamiei lar, s UtivilleascA iari in Pontus, rizboiul incepe din nou. lar cind Lucullus, dupa cuprinderea
Nisibis, se preg5tea s inceapi o expeditiune impotriva Perilor, a
fost

Ce151alt Lucullus, ing, care se gsea ca guvemator al Mace-

doniei, fu cel dint:Hu dintre Romani care a avut s poarte rzboin

cu Bessi (a. 71 in. Cb.r.). li invinge inteo mare 135filie pe muntele

Haemus 1) ; cuprinde Uscudama 2), oragul Bessilor, chiar in ziva

Haemus, Balcanii de astizi. De obicein se face apropiere intre Bessi
Basarabii nostri.
Probabil Adrianopolis de mai tfirziu.

www.dacoromanica.ro

108

ciocnirii, cuprinde i Cabylel) i palrunde pizsai la Dungre. Apoi

ataca mai multe cetafi de king Pontus. Deirama. Apollonia ), cucerete Callatis 3), Parthenopolis, Tonti4), Elistrus5), i Burziaon
sfirind rzboiul se intoarc,e la Roma Amindoi Luculli ii serbaa

triumfuri. Biruitorul lui Mithridates i al atitor regate a avut insI

un triu.mf mai strlucit.
Dula elzboiul macedonic rimase msA rzboiul Cu Mithridates, cici acest aege, folosindu-se de plecarea lui Lucullus, ii
stringe trupe i pune mina pe arme: atunci izbucni i raboiul cu
Creta. Aci fu trimis Quintus C.aecilius Metellus care dup citeva
lupte m.ari, cuprinde in timp de trei ani intreagI provincia i, sr-.
btorinduli un triumf, primi numele de Creams. Tot in acest an
imperiul roman spori cu Lybia, in llama testamentului fostului ei
rege Apion; ceati celebre eran ad Becrenice, Ptolemais i Cy-rene.
Pe cind se petrec,eau toate acestea, pirafii aa de mult
incillcau 'raffle, c Romanii, dei biruitori pe intreg globul pimintesc, erau totui In primej die pe ap. De aceea, Ii s'a incredintat
conducerea fizboiului in contra piratilor lui Cnaeus Pompeius.
Acesta in cfiteva luni, cu mare izbindl i cu mare repeziciune,
isperivi rzboiul impotriva Ion. Curind dupi aceasta, li se incredinti,
tot lui comanda impotriva lui Mithridates i a lui Tigranes. Primind aceast comand infringe pe Mithridates in Armenia Minor,
inteo lupa de noapte, ii jefuete lagrul i Ii omoar 40.000 de oameni, el nepierzind din armata sa decfit 20 de soldati. i 2 centurioni. Mithridates scapI in fug cu sosia sa i cu doi tovarki. Nu
mult dup aceea, ajungind prea tiran fai de ai si, Mithridates
este silit s-i pule capt zilelar, lufind otravi in timpul unei rseoaIe militare, urzia de fiul su Pharnaces. Astfel se sfiri Mithridates. A pierit ins Lin& Bosphor acest brbat de o aa de mare
hrnicie i de o ago de mare experiena, d.upi o domnie de 60 de
ani,i In virst de 72. Impotriva Romanilor a purtat armele timp
de 40 de ani.
In urm, Pompeius pornete cu razboiu impotriva lui Tigranes. Acesta ii se supune. Vine la el in tabari, departe de 16 mile de
Artaxata, i czind In genunchi,. ii intinde diadema sa. Pompeius
Cabyle, ora in Thracia, la nord de Anchialus.
ApoUmpia, colonie milesian, in Thracia, la Marea Neagr, azi SizeboIn.

Callatis, azi Mangalia.

Tomi, azi Constanto.

Histrus, azi Caranasuf, in Dobrogea.

www.dacoromanica.ro

109

i-o pune din nou pe cap

trateazi Cu toati cingtea; totugi
depsegte cu luarea unei pirti din imperiu gi cu o mare sumi de
bani. I s'a luat Syria, Phoenicia gi Sophene. Pe lingi aceasta, trebui
si mai dea 600 talanti de argint poporuhn roman, fiindci a pomit
cu r5zhoiu impotriva Romanilor fr nici un motiv.
Curind dupi aceea, Pompeius ficu o campanie impotriva
Albanilor gi invinse pe xegele lor rodeo in trei btiii. Fiind induiogat prin scrisorile i dararile acestui rege, sfirgi prin a-i da
iertare gi
acarda pace. Birui de agig.derea intr'o /upti gi pe
regele Ibeaiei Artaces care ii se supuse. Dete ca dar Armenia Minor
regelui Galatiei, Dejotarus, fiindeiIi fusese aliat in rizboiul mithridatic, lui Analus i lui Pylaemenes le didu inapoi Paphlagonia, iar
pe Aristarchus 11 ficu rege peste Colchis. Nu mult dupi aceea,
invinse gi pe Ituraei gi pe Arabi. Iar cind veni in Syria climi libertatea cetkii Seleucia, din vecinitatea Antioehiei, fiindc5 nu prirnise pe Tigranes. Antiochenilor le-a dat inapoi obstaticii; Poporului din Daphne Ii dete ceva pimint, pent= ca s aibi mide si-gi
planteze o dumbravi mai mare, riminind incintat de pozitia locului gi de bogilia izvoarelor. De aci pleci spre Judaea gi in timp de
trei luni cuprinde Jerusalymul, capitala urii, dupi ce omori 12.000
de ovrei gi dupi ce ceilalti Ii se supuseri. Dupi aceste fapte trece
din nou in Asia gi pune capit acestui rizboiu care nuse aga de
mult.

Supt consulatul oratorului Marcus Tullius Cicero gi al

lui Caius Antonius, in anul funditii Romei 639, Lucius Sergius Ca-

tilina, dintr'una din cele mai vestite fami1i, insi de o fire porniti spre riu, ficu nnehiri Impreuni cu citiva cetiteni, de asemenea
striluciti, dar plini de indrisneali, sA nimiceasci patria. A fost
izgonit din Roma de Cicero gi tovarigii sAi, fiind pringi, au fost
spinzurati in inchisoare. Dar gi Catilina a fost biruit intr'o lupti de
.celilalt consul gi om.orit (a. 63 in. air.).
In anul 690 dela fundarea Romei, supt consulatul lui Decimus Junius Silanus gi al lui Lucius Murena gi-a sirliitorit Metellus triumful sin asupra Cretei gi Pompeiug asupra piratilor
asupra lui Mithridates. Un tirumf mai strillucit ca al acestuia nu
s'a eirbitorit nici
inaintea carului lui Pompeius mergeau
fiii lui Mithridates, fiul lui Tigranes, i Aristobulus, cregele Judaeilor; iar inaintea biruitorului erau purtate tezaure nenumitrate,
sume denie nemisurati de aur gi de argint Pe vremea aceasta In
- lume nu era nici un rizboiu mai de seami.
www.dacoromanica.ro

110

In anul 693 dela fundarea Ramei, Caius Julius Caesar, cel

care m.ai txziu avea si ajungi stipinul atotputemic al lumii, este
ales consul impreuni cu Lucius Bibulus. Ii se incredinteazi ocirrnuirea Galliei gi a Illyriei gi comanda peste 10 legiuni. Mai intiiu
infringe pe Elelvetieni, cari astizi se numesc Sequani. Dupi aceea,
chtigind biruineg dupi biruinfg, ajunge dupi, lupte singeroase
pinil la oceanul britannic i supune in limp de noul ani aproape
intreaga Gallia care se ggsegte agezati intre Alpi, fluviul Rhon, Rhin
gi Ocean gi care are un ocol de jur imprejur de 3.200.000 pagi. Curind dupi aceea vesti rgzboiu gi Britannilar, cari mai inainte nici

nalcar dupi nume nu erau cunoscuti, Ii biriii le lug obstatici gi-i

flea tributari. Gallilor le-a paruncit si pliteascri anual un tribut
de 40.000.000 sextertii. Se nipustelte gi asupra Germanilar de din-colo de Rhin, pe cari i birue dupi nigte lupte foarte singeroase.

In mijlocul atitar izbinzi n'avu decit trei infringeri: odati la

Arvemi, fiind gi el de fati, gi de doug ori in Germania, in lipsa
sa, mide doi din generalii si, Titurius gi Aurunculeius, fiind surpringi, au fost omariti prin viclegug.
Cam in aceeagi vrame, in anul 697 dela fundarea Romei,
Marcus Licinius Crassus, tovarggul lui Cnaeus Pompeius ce! Mare,
In al doilea consulat al siu, fu trimis impotriva Parthilor. Dfind
lupta in tinutul dela Carrae, fgrii s tie seaang de prevegtiri 0. de
auspicii, e bgtut de Surena, un general al regelui Orodes, gi in cele

din urna omurit impreuni cu fiul gu, un anir distins prin meritele sale rizboinice. Resturile arm.atei fuel scipate de quaestorul
Caius Cassius, care prin curajul gu deosebit a reficat cu aka
tejie pierderea suferiti cg, trecind peste Eufrat, a biruit pe Pergi
In mai multe lupte una dupi alta.
Dupg acestea a urmat rizboiul civil cel mai inFozitar
cel mai dure.ros din cite au foot. In acesta, pe lingi nenorocirile de
rizboiu pe cari le-au pitit Roananii, safari chiar gi constitutiunea
romang o schimbare. Caesar, intorcindu-se ea biruitor din Gallia,
ceru si fie ficat pentru a doua omit consul, gi de sigtzr ar fi dobandit aceasta, dacg nu s'ar fi impotrivit eonsulul Marcellus impreuni cu Bibulus, Pompeius gi Cato. Ba IncA i s'a trimis gi ordinal

senatului ca nu cumva sii se intoarci la Roma inainte de ali fi

dat drumul trupelor. Furios din cauza acestei impotriviri, porni cu
armata ea dela Ariminum, unde i avea soldatii stringi, Impotriva
patriei sale. Consulii, senatul intreg gi toatri nobilimea fugiri. din
Roma, impreuni cu Pompeius gi trecurg in Grecia. Aci in Epir, in
www.dacoromanica.ro

111

Macedonia i in Achaia, senatul incepu, supt conducerea lui Pontpeius, si-i pregiteasci o armaa impotriva lui Caesar.
Caesar, intrand in Roma pixie,' iti, ii luii titlul de dictator; apoi pleci in Spania. Aci bitu puternicele i vitezele armate
ale lui Pompeius, impreun cu cei trei cormandami ai lor: Lucius
Afranius, Marcus Petreius i Marcus Varro. Se intoarse de ad i.
trecu in Grecia al se lupte impotriva lui Pompeius. In prima lupt
a fost infrint. i pus pe fugi. Cu. toate acestea scapi, cici Pompeius,
din pricina nopgii ce se apropia, n'a voit s.l urmireasc. Aceasta
a Meta pe Caesar si spuni c Pornpeius tut tie sii invingei i, c4 el

numai in acea zi ar fi putut sei fie invins. Se luari in urmi la

lupti in Thessalia, la Palaeopharsalus, cu trupe nenumirate din
ambele

Armata lui Pompeius avea 40.000 soldagi din infante-

rie; 600 din cavalerie in aripa stngii, 500 in aripa dreapti. Pe

lngi aceasta mai avea el trupe de ajutor din intregul Orient i toati
nobilimea, nenpyraragi senatori, foti praetori, foti consuli 1 foti
genarali cari citigaseri victorii in rizboaie marl. Armata lui Caesar
n'ajunsese la un nuniir mai mare de 30.000 de soldagi, din inf anterie, i numai 1000 soldati din cavalerie.

Romanii nici cind alta dati n'au avut strinse la un loe

trupe mai numeroase 1 nici generali mai buni; cu acetia UOr ar
fi putut s cucereasci lum.ea intreagi, daci ar fi pornit impotriva

barbarilor. Lupta a fost totai indrjiti i in cele din urrai Pornpeius a fast biruit, lar taIra sa jefuiti. El insui, fiind pus pe fugi,
se indrepti spre Alexandria, pentru ca si primeasci ajutoare dela
regele Egyptului, a1 ciruia epitrop fusese dat de senat, din causa
varstei tragede a aceluia. Acest prim, nsA, innd seami mai remit
de imprejuriri de cat de prietenie, puse si omoare pe Pompeius,
iar capul i inelul acestuia 11 trimise lui Caesar. Se zice ci pe
Caesar, privind capul unui am att de mare, care i fuse odinioari
ginere, l'ar fi podidit lacrimile.
Curnd dupi aceea veni i Caesar in Alexandria. Ptolemaeus voi si-i Intinzii 1 lui o cars; din aceasti cauzi Ii s'a declarat rizboiu. Ptolemaeus fu insi biruit i a pierit in Nil, mide
II s'a &it corpul i platoa de aur. Punind mina pe Alexandria,
Caesar dete regatul Egyptului Cleopatrei, sora lui Ptoletnaeus, cu
care avusese legituri intime. De aci Caesar se Intoarse inapoi
britu pe Pharnaces, fiul lui Mithridates ce! Mare, care ajutase pe
Pompeius in Thessalia i care acum se lupta in Pontus, ocupiind

www.dacoromanica.ro

112

mai multe provincii romane. Caesar infringindu-1 chiar in unja de

btae, 11 sili s-i puie
Intorcnclu-se la Roma, s'a ficut pen.tru a treia oari consul,
irnpreun5 cu Marcus Aemilius Lepidus, care, ca un an inainte, fusese 2nagister equitum pe cfind Caestar era dictator. De ad a plecat in Africa, uncle o maul-time nenu.mrati de "nobili, Cu ajutorul
lui Juba, regele Mauritaniei, se pregliteau din nou de.rizboiu. Generalii womani erau Publius Cornelius Scipio, din strlucitul neam
al lui Scipio Africanus, (acesta fusese i socrul lui Pompeius), Marcus Petreius, Quintas Varus, Marcus Parcius Cato i Lucius Cornelius Faustus, fiul dictatorului Sulla. In.cepnd r'zboiul dupi mai
multe lupte, victoria o chtiga Caesar. Cato, Scipio, Petreius i Juba
se sinucieer. Faustus, fiul dictatorului de odinioari Sulla, ginerele
lui Pompeius, este amorit din ordinul lui Caesar.
Intorandu-se la Roma, anal urmtor, Caesar este alee pentru a patra oar consul i pleac numai decit in Spania, ande fiii
lui Pompeius, Cnaeus Pompeius i Sextas Pompeius, porniser im
rzboiu pe o scar ntins. S'au dat mai multe lupte; ultima a fost
ling oraul Munda, ande Caesar era cat pe aci 8i fie htut. Sol-

datii ski luind-o la fug, el voi 85 se sinucid, ca s nu cazi in

minele unor tineri, el in vrst de 54 de ani, dupi o glorie militaxi
atat de mare. Refcand rindurile soldatilor
chtigI in cele din
urmi biruinta. Fiul cel mai mare al lui Pompeius fu min, cel mai
mic scpi Cu fuga.
Dup ce pune capt tuturor rzboaielor civile, de peste tot

local, Caesar se intoarse la Roma. Acum incepe s se poarte cu

trufie 1 in contra obiceiurilor libertAi romane. Fiindcil in twrai
cuta sA imprteast i onorurile dup banal sAu plac, onoruri cari

mai inainte se impirteau de popor i fiinda nu se scula inaintea

senatului cind .acesta venea la el i de oareoe i in altele se purta
ca un rege 1 ca un.stpn cu puteri netirmurite, s'au conjurat in
contra lui 60 i mai bine de senatori i de clreti anmani. Cei mai
de seam dintre conjurati erau cei dei Bratus, din neamul aceluiai

Brutas, care fusese primul consul la Roma 1 alungase pe regi,

Caius Casiius i Servilius Casca. Astfel Caesar intr'o zi de senat, ve-

nind in curie iimpreunii ca aii senatori, a fost etrpuns de 23 de

pumnale (a. 44 in. de Chr.).

www.dacoromanica.ro

113

CARTEA VII-a
1. Moartea lui Caesar este inceputul nnor noi razboaia
Cuprinsul.
2. Antonin's, pus pe fugl, se refugiadt la
civile; purtarea lui Antonius.
Lepidus, care il alpaca Cu Octavianus. Triumviratul lor. Omorul lui Cicero.
3. Rzboiul lui Brutus gi al lui Cassius, omoritorii lui Caesar; moartea lor.
pirtirea statului intre Antonius i Octavianus. Lucius, fratele lui Antonius, provocator de noi turbunari, cari sunt inabusite.
4 Razboiul lui Sextus Pompeius; tratatul de pace.
5. Succesele lui Agrippa in Aquitania. Ventidius
Bassus bate pe Parthii cari au navalit in Syria; triumful arbu.
6. Sextus Pontpeius incepe din non dizboiul; e invins i omorit.' 7. Rizboiul dintre Octavianus o Antanius. Lupta dela Actium; moartea Jul Antonius ti a Cleopatrei;

Egiptul e incorporat in imperial roman.

Octavianus primegte titlul de
i amine singur stapfinul miperiului. -- 9-10. Riizboaele lui Augustus; vista sa; caracterul sau. El maregte inq3eriul. Moartea sa.
il. TibeAug-ustus,

12.
rius unneadi dupil Augustus. Moartea sa pricinuegte o bncurie generall.
13.
Caligula: Lagitaten sa In rzboiul contra Germanilor. Asasinarea sa.
Claudius; slKbicSunea sa; el supune Britannia.
14. Nero; desfrinarea ti cru-

zimea sa. Britannia aineninta s scuture jugul roznan; Parthii pun mina pe
Armenia. Pontus Polemoniacus i Alpii Cottieni se alipesc de irnperiul roman.
15. Nero, urgisit de toti, e declarat de senat de dugman ti se sinucide.
16.
&Urinal Galba, citva timp imparat, e asasinat.
17. Otho fiind in razboiu
cu Vitellius, rivalul siu, se sinucide spre a cur= rilzboiul civil.
18. ViteRas fa de exemplu pe Nero, 'Icon:Ilia sa dupii mincare; muartea sa ruginoas.
19-20.
Vespasianus, calitatile sale, cuceririle sale; insula Vecta e incorporata la imperial roman. Achaia, Lycia, Rhodos, Samos, Thracia, Cilicia g Commagena se prefa,c in provincii romane. ; 21-22. Domnia fericita a lui Titus.
23. Razboiul lui Domitianus cu Sarmatii, ea Cattii i cu Dacii. Crimele sale.
Asasinarea sa.

1. La acnul 709 dela fundarea Rpmei, incepura din nou, dup

omorirea lui Caesar, fizboaiele civile. Senatul era de partea omo.
ritori/or, consulul Antonius fug, fiind partizan a lui Caesar, cauta
81'4 pedepseasca, umnind razboiul civil. In aceastli turburare a sta.
tului, Antonius, slivirind tot felul de firadelegi, a foot declarat duman al patriei. In contra lui a fost trimis cu armata cei doi consuli,
Pansa 1 Hirtius, impreuna cu tinarul OctaNianus, in viral numai
de 18 ani, un nepot al lui Caesar, care 11 lasase in teetamentul sau,
motenitor, cu conditinnea sa-i poarte numele. Este acelai Octanumit in urma Augustus, care s'a facut stapanul atot puternic al statului roman. Cei trei genecrali pornind impotriva lui An.
tonius 1-au birait; ntniplarea insa a ficut ca cei doi consuli in.
vingatori sa moar5 i ca cele trei armate a se &easel subt comanda
unuia singur, a lui Caesar Augustus.
1ZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOLUMUL X

www.dacoromanica.ro

114

Antonius, pierzanduli armata i fiind pus pe fuga s'a refugiat la Lepid.us care fusese odinioarg magister equituan al lui Caesar

i care in vremea aceasta, avea o mare armatg supt comanda sa.

Lepidus primete pe Antonius 1 incepe numai deck intrevorbiri
cu Octavianus care subt pretextul rrgsbung.'rii tat:glut su adoptiv,
mergea cu o armati impotriva Romei i izbutise, ca in varsta de
20 de ani, sA i se ine.redinteze consulatul. In intelegere Cu Antonius
1 Lepidus Ootavianus proscrie senatul i cu arm.ele in maini, incepe
eA donmeascg. Triumvirii (cei trei brbati) ralcelgrira cu acest prilej pe eel:4mill cei mai de seama, Izare cari i pe orratorul Cicero.
Intr'acea Brutus i Cassius, ucigaii lui Caesar, (land in Ma-

cedonia i in Orient peste mai multe armate pe cari i le atraserg

de partea lor, pun la cale un mare rgzboiu. Impotriva lor pleacg
Caesar Octavianus Augustus i Marcus Antonius (Lepidus ramasese

al apere Italia) i lupta se &I laugh' Philippi, un ora' din Macedonia 1). In primg bataie furl biruii Antonius i Caesar; pieri insi
Cassius, conducgtorul nobilimii. Intr'a doua baglie pieri i Brutos
i o multime nenumrata de nobili cari prinseserg armele algturi
de Cassius. Apoi biruitorii gi impartirg astfel republica: Augustus
ja Gallia, Spania i Italia; Antonius Asia, Pontus i Orientul. In
Italia "mil consulul Lucius Antonius, un frate a celui care impreung
cu Caesar se luptase impotriva lui Brutos i Cassius, atafl un non

rizboiu. civil. Este infrant insg la Penuria, un ora' in Tuscia, i

fcut prizonier, dar nu e mnorit.
Intr'acea Sextus Porapeius, un fiu al lui Cnaeus Pompeius
cel Mare, .urzete in Sicilia un rgzboiu foarte primejdios, impreung
Cu ramasitele partidului republican al lui Brutus i Cassius, stranse
din toate pgittile in jurul sgu. Impotriva lui Sextas Pompeius pornesc Caesar Augustas Octavianus .i Marcus Antonius. In cele din
urma au cgzut la pace.
In timpul acesta Marcus Agrippa face o expeditiune norocoasi in Aquitania, iar Lucius Ventidius Bassus, In trei lupte, una
dupg alta, invinge pe Perll cari navgliserg in Syria. Pe Pacorus,
fiul regelui Orodes, Il omori tot iu ateeai zi in care odinioarg Orodes, regele Perilor, amorise, prin generralul sgu Surena, pe Crassus.
Ventidius este cel dintaiu dintre Romani care si-a sarbgtorit asupra

Parthilor un triumf, la care de altfel a avut tot dreptul.

intr'acea Pompeius strica parca; fiind biruit intr'o luptg
1)

A.zi Filibeh, la frontiera Thraciei. .

www.dacoromanica.ro

115

pe spa., e omorit pe cnd fugia spre Asia.

Antonius care avea In
stipinirea sa Asia i OrientuL, despirtindu-ee de sora lui Caesar
Octavianus Augustus, ja in asitorie pe Cleopatra, regina Egyptului.
el are fzboaie cu Perii, pe cari Ii invin.ge in cea dinaiu lupti;

cu toate acestea, fiinda armata sa suferea de foame i de boale

i fiindcA era ameninitat de Parthi, s'a retiras din tiara lor, ca un
Antonius la indemnul sotiei sale Cleopatra care in ambiliunea ei de feanee doria s domneascA 1 in oraul Roma, incepu
un nou rizboiu civil. Augustus Il invinge in faimoasa i stalucita
lupti naval dela Actium, o localitate din Epir (a. 31 in. de Chr.).
Dupl. aceasa lupa fuge spre Egypt, uncle se sinucide, de oarece,
tori trecand de partea lui Augustus, se gsea intr'o stare desnidAjduiti. Cleopatra hi apliel la piept un arpe, de veninul aruia muxi.
Egyptul e adaus la imperiul roman de Augustus 1 ca guvernator e
arzat Cnaeus Cornelius Gallus, primal judector roman in aceasa
Statornicindu-se pacea in intreg imperiul roman, Octavianus Augustus se intoarce la Roma, in al 12-lea an dup intaiul
consulat. Din aceasa clipA, a condus singar statul, timp de 44 de
ani, cci 12 ani mai inainte avuse puterea impreunA cu Antonius
i cu Lepidus. In total, dela inceputul domniei sale i plin. la sfarit,

au trecut 56 de ani. A murit in virsa 'de 76 de ani, de o moarte

naturali, la Atella, un ora din Cam.pania i a fost ingropat la Roma,
In cmpul lui Marte 1). Acest bArbat a fost socotit, in cele mai multe

privinte, ca avind ceva dumnezeiesc in sine, de oarece nu uor se

poate gsi cineva care al fi avut In rAzboiu mai Inuit noroc deck
el, 1 in pace mai mula cumpitare. In cei 44 de ani, cat a avut singur putexea, s'a purtat fall de cetiteni ca bunivoint, fatA de toaa
lumea cu drnicie, fa4A. de prieteni cu credina, ridicindu-i la ala
inalte deregAtorii eh' erau aproape la fel cu ale sale.
Niel cand aladaa n'a fost imperiul roman intfo attire mal
infloritoare. In adevar, in afarA de rzboaiele civile, in cari niciodat n'a fost biruit, el a mArit imperiul roman cu Egyptul, Cantabrim, Dalmatia,
invinal mai inainte, dar acum eupusA cu totul
cu Pannonia, Aquitania, Illyricum, Raetia, cu .tara Vindelicilor
ti a Salassilor din Alpi, cu toate cal.:tile maritime dela Marea Neaga, intre cari Bosporus i Panticapaeuin font cele mai renumite..
1) Teti ceilaIi istorki ne spun di Augustus a murit la Nola.

www.dacoromanica.ro

116

A invins i pe Daci in Tr:4i multe lupte. A cioprtit nenumirate po-

poare germanice i le-a alungat peste Elba care curge, departe

colo de Rhin, in tara barbarilor. Dar acest flzboin a fost .purtat
de fiul sin vitreg Drusus, ca i cel din Pannonia de Tiberius, un
ah fiu vitreg al s5u. In aceastil campanie, a ficut-40.000 prizonieri
din Gerinania i i-a arzat pe firmul Rhinului in Gallia. Parthilor
le-a luat inapoi Armenia gi a primit dela ei obstatici, lucru ne mai
auzit pink* atuncea. Aceltia ii deter5 inapoi i steagurile romane,
cari le luaser5 cu prilejul infringerii lui Crassus.
Sycthii i Indienii, despre cari mai inainte Romana nici
nu auziser5, Ii trimit daruri i. solii. i Galatia, care mai inainte fusese un regat independent, supt el, se preface in provincie roman5,
iar Marcus Lolling e cel dint5i cartmuitor al ei Cu titlul de propraetor. Au.gustus era iubit chiar de barbari, dovad5 regii acestora
cari, fiind in legiturri de aliang5 cu poporul roman, zideau in einstea lui Augustus cetiti, pe cari le numeau Ca,esaree, precum e cea
ficutil de Iuba in Mauretania i cea din Palestina, asfzi cetate vestiti. Multi regi veneau din regatele lor ca s i se inchine 1, im.hrcati in costume romane, adic5 in tog5, mezgeau pe Linea' lectica
sau calul lui. Dup5 moartea sa a fost pus in numlirul zeilor. Statul,
In cea mai infloritoare stare, 1-a Meat urmaului su Tiberius, fiul
su vitreg la inceput, dup5 aceea ginerele su i in cele din urm

fiul s5u prin inflare.

Domnia lui Tiberius (a. 14 d. Chr.), a fost de o nepasare
destr5bIlat5, de o cruzime grozav5, de o ficomie nelegiuit5 gi de o

destrinare ruinoas5. Clci el personal n'a purtat nici un r5zboiu;

expeditiunile rizboinice le conducea prin generalii sii. Pe citiva
regi, momindu-i la sine, nu i-a mai 15sat 65 se intoarci inapoi. Intre
acetia a fost i Archelaus din Cappadocia, al caruia regat il prefcu In provincie roman5, lar capitula dete poruna el se numeasci

dupI numele su. Se numete azi Caesarea, ea care mai inainte se

nmnia Mazaca. Spre marea hucurie a tuturorm, muri in anal al
23-lea al domniei i in virst5 de 78 ani, in Campania (a. 37 d.
Chr.).
Dup.& el urm5 Caiuss Caesar poreclit i Caligula; acesta era

nepotul lui Tiberius 1 al lui Drusus, un fiu vitreg al lui Augustus.

Inotind In f5rIdelegi i in amoruri, f5cu in curind s fie regretata chiar domnia urgisit5 lui Tiberius. A intreprins un rizboiu impotriva Gertmanilor; cind ins5 a intrat in Suevia, n'a dat dovad5

de nici un fel de curaj. Ii necinsti surorile i pe fiica uneia din

www.dacoromanica.ro

117

acestea a recunoecut-o chiar ca fiici a sa. Fiind fata de toad lumea

de o nemaipomenita tacomie, patling gi cruzime, a fost omorit in

palatul su, in virsta de 29 de mi, dupa o domnie de 3 ani, 10

luni i 8 zile.
Ca uronag avu pe Claudius, un unchiu de tata al lui Caligula, fiul lui Da-usus, al anti (monument se poate vedea la Mogontiacum1), gi care avea de agigderea pe Caligula de nepot. Domnia

aceetuia n'a fost nici buna nici rea. In miele privinte era bun gi
Mmpitat, in altele crud gi nesaturat. Declara razboiu Britamaiei,
In care dela Caiva Caesar nimeni dintre Romani nu mai intrase.
Dupii ce birui pe Britanni prin Iscuainta generalilor si Cuaeus Sen.
tius gi Aulus Plautius, doi barbati de seama, Igi sarbatori un triumf
maret. Imperiul roman 1-a Mira, adiogand la el cateva inside age-

zate in Ocean, dincolo de Britannia, numite Orchades. Fiului su

i-a dat num.ele de Britannicus. Fa ta de unii din prietenii sai era
foarte binevoitor. Pe Plautius, spre pild., un barbat care in expeditiunea sa in Britannia facuse mai multe fapte stralucite, 1-a 'Mao/it chiar in timpul triumfului pe Capitol, mergand la stanga trium-

fatorului. A trait 64 de ani gi a domnit 14. Dup moarte a foat

zeificat gi numit divus (a. 54 d. chi.).
Urmagul Ban, Nero, a fost in toate la fel cu Caligula, un-

chiul salt dupi mama. Acesta a slibit gi a micgorat imperiul roman 2). A fost de un desfrau gi de o riaipi neanai pomenita. Dupa
pilda lui Caius Caligula, ficea baie cal& gi a-ece de mirodenii, mer-

gea la pescuit Cu undite de aur, pe cari le lega cu efoara de put,

pura. A omorit un mare numar (le senatori gi a fost dugmanul tuturor oamenilor de treabi. In cele din urma pfma intr'atat s'a injosit gi gi-a pangarit fiinta sa, cri a inceput s joace gi s ante la
teatru, imbracat in costum de muzicant gi de actor tragic. A Mott
numeroase paricidii, ucizand intre all pe fratele eau, pe sotia sa,
pe mama sa. A dat foc oragului Roma, pentru ca, la priveligtea
acestui incendiu, si faca o idee de felul cum a ars odinioara
Troia. In ceea ce privegte rizboiul, peste tot n'a prea av-ut curaj
era cat pe aci s piarza Britannia. Doti& coati, cele mai vestite din
aceasa provincie, i-au foat cucerite gi nimicite in timpul domniei
sale. Parthii i-au luat Armenia gi legiunile romane le-au trecut pe
sub jug. Cu toate aceatea, s'a cigtigat gi supt el douii provincii: Pon.
Mayence sau Maynz din zilele noastre.
Este vorba de pierderea Armenia

www.dacoromanica.ro

118

tus Polemoniacus, cedat de regele de acolo Polemon, i Alpii Cottieni, dupa moartea regelui Cottius.
Din pricina atiltor faridelegi, fiind socotit de toata lu.mea
ca blastamat de zei, a fost parish de toti gi a fost judecat de Senat,
ca duman al patriei. i, pe cand era ciutat sa fie supus la pedeapaa

trebuia si fie dus in pielea goala pain ora', Cu capul varit

intr'o fun* batut cu vergi pini la anoarte i astfel aruncat de pei
a fugit din pa/at g furindu-se la un libert al
stales Tarpeian
sau, intre calea Salaria g calea Nomentana, la patru mile depirtare
de Roma, s'a sinucis. A zidit la Roma termele, numite mai inainte
Neroniane, cari acum lama se numesc Alexandrine. A murit
viirsta de 31 de ani, in amil al 14-lea al do,mniei gi impreuna cu.
el s'a stins toati familia lui Augustus.
Urmagul sin a fost Servius Galba, un senator din cea mai
vechie boierime, in varsa de 73 de ani. A fost ales ca imparat
de Spanioli g de Gan i In urma toaa armata inar. i aceasa alegere.
Deregatoriile sale civile 1 militare aruncase oarecare stralucire i
asup,ra vietii sale private, caci fusese adeseori consul, adeseori proconsul i de mai multe ori generalisim in cele mai primejdioase
rilzboaie.

Domnia lui a fost foatre scura; inceputurile ei au fost fericite

gi nu i s'a putut aduce alt invinuire decat C a fold cam aplecat
spre cruzime. Cu toate acestea, a pierit prin viclenia lui Otho, in a
raptea lung' a domniei sale. A fost steams de gat in forul roman gi
ingropat in parcul vilei sale, de pe oseaua Aurelia, im departe de
oregul Roma, (a 79 d. (Ir.).

Dupa uciderea Iui Galba, imperial incapu pe mina lu

Otho un barbat dintr'o famine nu de jos, totug: mai de neam dupa
mama decat dupa tata. In vieata sa particulara, a trait in desfranare
g in legaturi de prietenie cu Nero, iar ca imparat n'a avut tim.p s'a
se arate cine este. Caci In clipa in care el ucidea pe Galba, trupele
din Germania proclamau de imparat pe Vitellius, iar Otho pornind
cu armata impotriva acestuia a fost infrant la int.:1ga ciocnire a lor
la Bebriacum.1) In Italia. i Cu toate c mai avea destule taupe ca
cari sa se impotriveasc Cu toate c soldatii sal Il conjurau s nu-gi
piarza nadejdea ar de repede de izbanda armelor lar, totugi el g-a
pus capat zilelor, spunand ca vieata sa nu pretuegte atata, ca din
pricina lui s inceapa un nou tizboiu civil. Muri deci de bunk* voie
Intre Mantua i Cremona.

www.dacoromanica.ro

119

In vrsti de 38 de ani, dupg o domnie de 95 de zile (a. 69 d, Chr.).

In until' pune m'ina pe putere Vitellius. Acesta era din.
teo familie mai mult onorabil deck nobi1, cgci tatl siu, degi de
neam de jos, a fost totugi ales de trei ori consul ordinar 1). Domnia
lui Vitellius a fost o rugine, eici s'a flcut vestit prin cruzimea sa gi
mai ales prin lcwuia sa dupl. mincare gi prin nesatul eau, agezindu-se de patru gi chiar de cinciori la masi pe zi. Istoria ne povestegte, cel putin, de o faimoasg mask' ce i-a dat fratele sgu Vitellius,
mag in care pe Rugg alte mincgri scumpe se spune54. i s'ar fi pus
inainte 2000 de pegti gi 7000 de 'Agri. Vitellius fiindcg voia s fie
deopotriva cu Nero, gi fiindcA aga de mult linea el la acesta, el aducea chiar onoruri Tgmggitelor mortuare ale acestui impgrat,
momaintat fig niel o pompg, a fost comorit de generalii lui Vespasian, al crui frate, Sabinus, fcuse impiratul s piarg in incendiul
Capitoliului 2). Inainte de moartea sa "msi, a fost trit in batjocura
tuturora pe strgzile Romei, in pielea goali, cu pgrul vulvoi, cu capul
gol, cu o sabie pus supt brbie, lovit in fata gi in piept cu tot felul
de raurdrii de toti cap 11 intilneau. In sfargit, 1-au steins de gat
gi 1-au aruncat in Tibru, lipsindu-1 de once inmormn. tare. A pierit
In virsta de 57 de ani, dupg o domnie de 8 luni gi o zi.
Urmagul sgu a fost Vespasianus, ales de impgrat in Palestina. Acesta, degi era dinteo farmilie de jos, totugi poate fi asemuit cu
cei mai buni impgrati. Dar chiar inainte de a fi ajuns la domnie,
a mut un txecut strglucit, cgci, fiind trimis de Claudius in Germania,
apoi in Britannia, s'a luptat Cu dugmanul in 32 de lupte gi a adgugat
la imperiul roman doug popoare foarte puternice, 20 de orage
insula Vecta din apropierea Britmmiei. Ca impirat, s'a purtat cu cea
mai mare cumpItare; nu,mai el era caen Lamm de bani. Totugi dela
nimenea n'a luat ceva pe nedrept i dei banii Ii trngea cu llicomie, i dgruia foarte bucuros, mai ales celar lipsii. Ba am putea
zice g inainte de el nici un alt imprat n'a fost de o dgrnicie mai
mare sau mai la locul ei. Era de o blindete neobicinuitg, aga el nu
pedepeea cu o pedeapg mai mare decat exilul, nici chiar pe cei vinovati de lse-maiestate. Supt domnia sa, imperiul roman s'a mrit
cu Judaea gi Ierusalymul, ces mai vestitg cetate din Palestina (a.
70 d. Chr.). De asem,enea Achaia, Lycia, Rhodos, Byzantium, Samos,
Consulul care intra in functiune la intilin Ianuarie i dupii numele
ciruia se numea anul se cherna consul ordinarius.
Incendierea Capitoliului este fapta impiratului Vitellius.

www.dacoromanica.ro

120 -cari mai inainte fuseseri state libere, precum gi Thracia, Cilicia,
Cummagena, ciirm.uite de reg amici, au fost preficute in provincii
Toluene.

Netinand seami de vechile supariri gi de vrigmigiile de mai

i indurand ou ribdare ocara advocaPor.gi filoeofilor. Ves-

Inaint
pasianus avea in grija sa mai ales disciplina militari. Impreuni cu
fiul sin Titus, igi sirbiltori un triumf aeupra Jerusalimului. Insugi-

rile sale 1-au ficut iubit de senat, de popor, in sfargit de toati lumea, cand se stinse deodati din pricina unei desinterii in vila sa,
aproape de rara Sabinilar, in varsta de 69 de ani i dupi o damnie
de noui ani i gapte zile; a fost pus in numirul zeilor. Cu toate uneltirile urzite impotriva sa, uneltiri pe cari se Prefaces in totdeauna ca le dispretuegte, avea atita incredere in ursita fiilor sii, ci in
plin senat a spus cA dulia sine sau va urma in domnie fili sii, sau
nu-i va mai urma nimenea.
Dupi el a ocupat tronul fiul sin 'Titus, care s'a chemat
agiderea Vespasianus. Ac,esta era un birbat desivargit, aga ci a fost
vrednic Ea. fie numit iubirea i farmecul neamului omenesc 1). A fost
o pildi de elocinti, de virtull ostigegti, de infrinare. A pledat procese In latinegte, a campus poeme i tragedii in grecegte. In impresurarea Jerusalymului pe cand igi ficea serviciul militar supt tatal
siu, Cu douisprezece sigc4i a nimerit pe doisprezece duganani.
timpul domniei sale, s'a aritat Cu aka bunitate, cA n'a pedepsit niciodati pe nimenea, iar pe cei dovediti ci au uneltit impotriva sa
p.rimea tot cu aceeagi prietenie ca i mai inainte. A fost aka de bland

i aka de darnic ci nu tagiduia niminuia nimic, iar cand amicii

ell 11 mustrau pentru aceasta le rispundea: Nimeni nu trebue
plece nemullumit dela o aucliengi imparateascli 2). Odati aducindude aminte In timpul unei cine cA In acea zi n'a ficut niminuia
nici un. bine se apune ci ar fi zis: JatA, prieteni, am pierdut o zi degeaba ) Titui puse si se zideasci la Rama un Funfiteatru, la tamosirca ciruia, se uciseri cinci mil de fiare silbatice.
Acest imprat, iubit de topi din pricina insugirilor sale, a
murit de o moarte fireasci, In aceeagi vilA ca i tatil sin, dupi o

dorrmie de 2 ani, 8 luni gi 20 de zile, in virsti de 41 de ani. La

moartea sa a foFst o jale at& de mare, ci fiecare plingea ca dupi un
Amor et deliciae humimi generis.
Respondit, ruslhun tristem debere ab imperatore discedere.
Amici, hodie diem perdidi.

www.dacoromanica.ro

121

par' inte. Senatul afland despre aceasti pierdere nurmai inspre seari,
s'a ingrAmAdit noaptea in curie gi 1-au incircat de atitea laude gi i-au
arAtat atta recunogtinf, cifii nu i-a aritat niel ()data in vietif,

odati fiind de fatA. A fost pus in rindul zeilor.

23. Fratele su mai tinir, Damitianus, primi dupii el domnia.
Acesta lemina mai m.ult cu Nero gi cu Caligula decit au tatAl gi
fratele 8g11. In cei dintii ani ai domniei sale a fost, cu toate acestea,
blnd. Cuxiind "insA a cAzut atit de jos in pAcatul desfriului, al furiei, al criminal gi al licomiei gi din pricina aceasta, i atrase atilta
s'au uitat gi faptele cele bune ale tatAlui gi ale fratelui sriu.

A pus la cale moartea celor mai de seamA senatori; el a foot cel

dint&iu care a vrut si fie numit domn gi zeu. Pe Capitol ingiduia
si i se ridice numai statui de aur gi de argint. A urzit moartea verilor sAi. A (ost de o ingimfare nemaipomenitA. A intreprins patru
expeditinni rizboinice, una impotriva Sarmanitior, a dou.a imp.
triva Cattilor gi douii impotriva Dacilor. Expedifinnea in contra
Dacilor i cea in contra Catiilor i-au dat prilejul pen,tru un indoit
triumf. Campania impotriva Sarmantilor nu i-a adus dada o coroang

de lauri. Cu toate acestea, chiar in aceste rAzboaie a suferit marl

infringeri. Cad in Sarmatia o legiune a sa I) a fost niuticitrt, Cu
general cu tot, lar Dacii U uciserii pe fostul consul Oppius Sabinus
i pe prefectul praetoriului Cornelius Fuscas impreunii ca armate/e
lor cele mari. La Roma a pus sA se ridice mai multe cldiri, intre
ahele Capitoliul, Forum transitorium, Odeum, Porticul Zeilor,
Iseum Serapeum gi Stadium.. Atrigandu.-gi msA ura tuturrora din
pricina nelegiurilor sale a fost ucis in palatul situ, in urma unei
conspiratiuni, in al 45-a an al varstei i in al 15-lea al domniei. Cadavrul sAu a fost eridicat noaptea de cioeli gi in batjocuri ingrupat
fAri niel o pompA (a. 96 d. Chi.).
CARTEA VIII-a.
2-5. Traianna supine
Cuprinsul: 1. Ne.rva, dreptatea i bunitatea sa.
mai multe popoare i mireste imperiul roman.
6L-7. Hadrianus, gelos de glo8. Antoninus Pius, virtutiile
ria lui Traianus, piritsete cuceririle acestuia.
Statul condus de doi imprtai: Marsale; renumele siu la popoarele streine.
10.
cus Antoninus Venus (sau Marcus Aurelius) sf Lucius Antoninus Veras.

Lucius, defectele sale; expeditiunea sa in contra Parthilor; moartea sa.

1) Legio ejus poate si insemne.ze legiunea care i purta numele, legio
Fiavia.

www.dacoromanica.ro

122
11-14. Marcus Antoninus, stiinta sa, meritele sale; succesele sale in contra GerThanilor i Marcomanilor; moartea sa.
15. Commodus, fiul lui Marcus Au.

succesorul sii, vitiile sale; succesele sale in contra Getmanilor.

16. Helvius Pertinax e ales de impirat i om.orit de soldatii sii, dup1 80 de zile
de domnie.
17. Salvius Iulianus, iurisconsult, e invins de Severus,
dupi o donmie de gapte luni.
18-19. Septimius Severas, cruzimea
sa, gdinta sa. Bate pe Pescenius Niger si pe Clodius Albinas, rivalii sii, supune
pe Parthi, pe Arabi pi pe Adiabeni; nivilegte in Britannia.
20. Antoninus
Caracalla, construirea thermelor antonine; cruziniea sa, desfrfiul sgu.
21.
Opilius Macrinus 6 Diadumenus, fiul su, domnesc putin timp si nu fac nimic
rnai de seam'''.
22. Aurelius Antoninus Heliogabalus, ticillogiile sale.
22. Aurelius Alexander, victoria sa asupra Parthilor, restabilirea disciplinei militare. Cancelarul siu, iurisconsultul Ulpianus.

In anul 850 dela fundarea Romei, supt consulatul lai Vetus

gi al lui Valens, statul roman, fiind incredintat In miinile unor impgra# buni a ajuns iargi in cea mai infloritoare Stare. aci, dupi
nelegiuitul tiran Domitianus, a urmat la tron Nerva, un oui care,
inainte de a ajunge la dommie, dduse dovezi de cuminlenie i curaj.
Familia sa era din clasa mijlocie. Era batrn, cand Petronius Secundus, praefectul praetoriului gi impreun cu el Paithenius, omorttorul lui Domitianug Ii proclamarl de imprat. Nerva a fost un
am plin de dreptate gi foarte popular gi a avut o prevedere dumnezeiasci pentru fericirea statului, adoptiind de fin pe Traianus. A
nitwit la Roma dupl o domnie de un an, patru luni gi opt zile, in
vrst de 71 de ani gi a fost pus in numrul zeilor (a. 98 d. Chr.).
Dup el a urmat Ulpius Traimuts Crinitus care se nscuse
la Italica in Spania, dintr'o familie mai mult veche decal de neam.
Crici tatl su a fost cel dintiu din familia sa care a ajuns la consulat. A fast ales de imprat la Agrippina 1), in Gallia gi aga de bine
a clus cirma statului c poate fi socotit cu drept cuvant mai presus
decal oricare alt im.prat Bunatatea i vitejia sa au fost flea' de seamn. Granitele imperiului roman, care dela Augustus au fost mai
mult aprate dedit mrite cu glorie, le-a intins in lung gi in lat. In
Germania, dincolo de Rhin, a zidit noi ceti. Invingemd pe Decebalus a cucerit
a Matt o provincie din parite de dincolo de
Duneire, fari cari acum le locuesc Taifalit Vktoalii i Thervingii.
Lunsimea acestei provincii de jur "imprejur este de 1.000.000 de
pai (a. 106 d. Chr.).
1) Colonia Agrippina a fost fondatil de sotia impiiratului Claudius, astizi
Cologne sau K51n, pe Rhin.

www.dacoromanica.ro

123

Cuprinde din nou Armenia pe care o ocupaserri Parthii, ucigiind pe Parthamasirus care era guvernatorul ei. Albanilor le dete
un rege; regii Hiberilar, Sauromatilor, Bosporanilor, Arabilor, Osdroenilor i Colehienilor i se inchinazii de bunii voe. Pe Cardueni,
pe Marcomedi Ii supuse cu arma in min. (uce_ai i kitIn stipfinire
Anthenzusia, o tatinsi regiune din Persia, apoi Seleucia, Cthesiphonul, Babylonul i Messenia. Pitrunse pan in India gi la Marea Rogie
gi ficu aci trei provincii Tomane i anume: Armenia, Assyria gi Mesopotamia, impreun ca teritoriul popoarelor cari se mrginesc Cu
Madena 1) i Arabia, in urmA, a prefcut-o in provincie roanan.
Marea Roie isi pregti o flot, cu care al. fac5 pustiizi in India.
Cu toate acestea, gloria sa militar a intrecut-o prin cumpitarea i prin buniaatea sa, cad, atat la Roma cat 0. In provincii, era

aga de indatoritor fall de toati lumea, ea gi cand to ar fi fost

deopotrivA eu el. Ade,seori ii cerceta prietenii, fie spre a le da
bunk' zina, fie in cazuri de boart; sirbtorea zilele lor de srbiitoare,

ori la masa lor, ori la masa sa; adeseori mergea cu ei In lecticele

ion; n'a adus supkare nici unui senator, n'a adus, spre
spori
averea sa, nici o nedreptate nimnuia. Era darnic fati de toti. Imbogtea din averea statului i din averea sa particulari i ridica la
locuri de cinste chiar gi pe ac,eia pe cari deabia Ii ea:log-tea. Intreg
imperiul iroman Il acopen i de monumente; dete multar cetti privilegii. Tot ceeace fcea, fcea cu blandee i cu buntate, aga cA in
timpul domniei sale un singur senator a fost osandit, i acesta de se-

nat, fri gtirea lui Traianus. Din pricina aceasta pe intreg globul
p5mantesc era socotit 'ea un zeu i vrednic de tot felu/ de inchingciuni, at:al in vieat eat gi dupi moarte.
Intre altele se pomeneg.te dela el urmitoarea vorbi faimoai.

Camd prietenii Il invinuiri ()data cl prea se poartri deopotriv cu

toti, el le alspunse el se poart4 ca impeirat fag de purticulari precum ar don i ca particular sec' se poarte impeiratul cu sine 2). Dupg.
ce i-a cagtigat o aga de mare glorie, atat in timp de pace cat gi in
tamp de rzboiu, a murit de dezinterrie la Seleucia, in Isauria, pe
cand se intorcea din Persia (a. 117 d. Chr.). S'a stins in Varga de
63 de ani, dupi o domnie de 19 ani, 6 hmi 0. 15 zile. A fost agezat
intre zei gi este singurul caxe a fost ingropat inliuntrul Romei. Oa0 regime din Armenia, intre fluviul Cyrus si Araxes.
Res pondit, talent se imperatorem esse privatis, quales esse sibi imperasores privatus optasset.

www.dacoromanica.ro

124

sele sale, puse jute() urn de aux, zac In pia/a pe care singur a construit-o, supt o coloana a cireia inlime este de 144 picioare. Pomenirea lui a ramas sip de scu.mpa, ca pana i agtaz' i se aclami
paratii in Banat: Fii mai fericit decd. t Augustus, mai bun deceit
Traiazuts1). Prin bunitatea sa
citigat o glorie atat de mare,
el i cei ce lauda- din linguireli cei ce lauda in serios, pe el il iau
ca pilda cea mai stralucif.
Dupri moartea lui Traian.us a fost ales imparat Aelius Haclianus. Alegerea se daturete Plotinei, sosia lui Traian, cici acesta,
nu numai ea nu a cautatry dar, cat timp a fost in vieaA, nici nu voise

al auza de adoptinne, dei era fiul veriparei sale. i el s'a niscut

In Italica. Pizmuind gloria lui Traianus, Hadrianus a pirasit numai decat prcvvinciile pe cari Traianus le adiogase la statul roman.
A chemat anapoi legiuni1e din Assyria, Mesopotamia i Armenia i

hotaxit ca frontiera imperiului si fie Eufratul. Ar fi voit si renunfe i la Dacia, dar amicii sii Il impiedicara, spunandu-i ca ax fi

si dea prada barbarilor o mulfime de cetarni romani, de oarece

Traianus, dupa cucerirea Daciei, adusese aci din toate parfile imperiului o mulfiime nenumara.ta de colonioi spre a cultiva campurile

i a locui orarle, depopulate de lungile razboaie ale ha Decebalus

In tot timpul domniei sale a fost linite; ritzboiu a purtat o

singura data, printr'un general al sau. A ficut o -calatorie in intreg
teritoriul roman 1 a pus si se crideascri un mare numr de zidiri.
In limba latini linea discursuri Cu o uluxinla neobicinuita i era
adanc cunoscator al limbii greceti. De blndetea sa n'a lasat un
nume prea bun, Cu toate acestea, s'a ocupat mai cu osebire de disciplina militara i de sporirea visteriei statului. A murit in Cam.pania in varsta de peste 60 de ani., dupa o domnie de 21 ani, 10 luni
i 29 zile (a. 138 d. Chr.). Senatul n'a voit
dea cinstea zeificirii;
totui la staruinta dark a unmaului sau Titus Aurelius Fulv:us
Antoninus, dei senatorii in unanimitate eau opus pe fa,ta, a dobandit-o.

Dup.& Hadrianus.unma deci Titus Antoninus Fulvius Boto.

Feliaior Augusto, melior Traiano.
Iati textul latin al apestui celebru pasagiu: Idem de Dacia lacere conatum arnici deterruerunt, ne multi cives Romani barbaris traderentur, propterea
eo copias hominum
quia Traianus victa Duck ex tote orbe Romano

trwistulerat ad agros et urbes colersdas. Dacia

viris Pend exhausta.

enins

www.dacoromanica.ro

diuturno bello Decebali

125

nius, numit ,i Pius, dintr'o familie strglucitg, dei nu prea vechie.

Acesta a foot un impgrat Tnare, aa ci s'ar putea asemui, pe bung
dreptate, cu NuIna Poanpilius, dupii cum Trafamm se pune pe aceemi

treaptii Cu Romulus. Inainte de a se urca pe tron, a trgit in cinste,

ca impgrat, i mai mult. Nu era aspru fa fft de nimenea, era plin
de bungtate fa te- de toat lum.ea. Dupg glorie militarg n'a rtvmt
'pindindu-se mai Tnuh la apirarea decat la sporirea provinciilor.

Pentru cirmuirea statului 1i alegea brbatii cei mai drepti. In

functiuni tinea pe oaTnenii de treabg, pe cei rid Ii inlgtura fgr insg

prigoneascrt. Regii cari steteau in leggturi de prietenie cu el,

in acelagi timp, se ti temeau de el. Ba inca, popoarele
barbare, pgrsind armele, aduceau inaintea lui neintelegerile lor
ti ascultau de hotirirea ce &deli el. Cu toate c inainte de a ajunge
la domnie agpinea boggtii ne.numgrate, el ei le-a micorat, plgtind
soldg militarilor i dgruind bani prietenilor ai. Tesaurul public
insi 1-a Mat in bung stare. Num.ele de Pius 1-a cgpgtat pentru haIl veneran

ntatea sa. S'a Edina din vie*. la Lorium, o vilrt a sa dela ;aril, depar-

te de 12 mile dela Roma in vrstg de 73 de .ani gi dupg o donmie

de 33 ani. A fost arzat printre zei, dupg cum Ii se i cgdea.
Dupg el a luat conducerea imperiului Marcus Antoninus Ve-

rus, de obirie foarte nobili, cci dupg tatrt se trigea din Nunm
Pcunpilius, dupg mama dintr'un rege al Sallentinilor. Impreung
cu el a fost impgrat i Lucius Annius Antonimia Verus. Amu. pentra

Intgiati dati, statul rocman a fost in stipinirea a doi impgrati cu

pulen i egale. Pang la aceastg dart, Romanii au avut un singur Augustus.

Amindoi Impratii aveau intre ei nu numai leggturi de

snge, dar i leggturi de incuscrire: crici Verus Minim Antoninus
tinea in cgsgtorie pe fiica lui Marcus Antoninus Pius, iar Marcus
Antoninue era ginere al lui Antoninus Piva prin satia sa Galeria
Faustina, cea tangrg, vara sa. Ei avurg srt poarte rizboaie cu Parthi
cari acum pentru intgiat. i data: dela victoria lui Traianua, puser
mina pe arme. Expedititmea impotriva lor a ficut-o Venia Antoni-

nus; acesta, err:tau-0 tabgra in Antioehia i la frontiers Armeniei, ctig prin generalii sgi mai multe victorii strglucite. A cnprins Seleucia, una din cele mal de vazg ceffiti din Asayria i a Mutt

14.000 de prizonieri. In urIng se intoarse la Roma unde a impgrtit

onorurile unui triuTnf asupra Parthilor cu fratele su care In aceIi era i socru. A murit in Venetia, intr'o crtlgtorie ce o
lai
www.dacoromanica.ro

126

cea dela oragul Concordia spre Altinum. Se gasea in aceeagi trru/ura

kmpreun5 cu fratele an, cand fu lovit pe neateptate 'de o var.

Bare de sange, boala pe care Grecii o numesc apoplexie. Firea sa nu
era dintre cele mai blande, cu toate acestea, din respect pentru fratele sau, nu s'a dedat niciodata la cruzimi. Dupi moartea sa, intam-

plata in anul al 11 al domniei sale, a fost agezat in randul zeilar.

11. Dupa el a carmuit statul numai Marcus Antoninus singar,
un barbat mai mult de achntrat cleat de landat. Acesta chiar din

anii copiliriei a aratat o atat de mare linigte sufleteasa a, in

pruncia sa chiar, nu arta in infatigare nici o schimbare nici
bucurie nici la durere. Inchinandu-0 vieso filosofiei stoice, el a fost
un adevarat filoscif, nu numai rain moravurile sale, dar chiar prin
gtiinta sa. Inca de tanar,
chtigat atita admiratiune, c Iradria-

nus a cautat sa 04 faca urmag gi cand, cu toate acestea, a luat

de fin adoptiv pe Antoninus Pius, a dorit ca cel putin sa fie ginerele acestuia, pentru ca astfel s poata ajunge la donmie.
A fost introdus in filosofie de Apollonius din Chalcedon,
in literatura greceasca de Sextus din Cheronea, un nepot al lui Plutarchus; literaturi latina Una' 1-a invitat marele orator Front. La
Roma traia pe picior de egalitate cu oricare alt cetatean. Stralucirea
Imp5rateasca nu 1-a impins spre ingamfare. Fiind aplecat spre darnicie, tea purtat fa ll de provincll cu bunlitate i curnpatare. Supt
acest imparat s'au dat cateva lupte norocoase impotriva Germani-

lor. El personal n'a facut decat un singur rizboiu, cel In contra

Mareomannilor, un ezbaiu aila de grozav, eh' s'ar putea compara
cu razboaiele punice gi care a fost cu atat mai primejdios, cu
perisera en aceasta ocaziune toate armatele romane. In timpul sau a
izbucnit, dupa victoria asupra Petgilor, o agade ,mareepidemie ca
Ja Roma, in Italia 0 in provincii, al/ pierit de tifos cea mai mare
parte din locuitari gi aproape toata ogtirea.
Cu multi trucla gi cu mare rabdare, stand la Carnuntum
trei ani de zile, a izbutit sit pue capat razboiului Marcomannic, la
care luasera parte gi Quazii, Vandalii, Sarmatii, Suevii gi toata
lumea barbara. A omorit cu acest prilej multe mii de oameni 0,
clupa ce it liberat de sclivie pe Pannoni, vi-a sarbatorit la Roma un
triumf, impreuna cu fiul sau Commodus Antoninus pe care tocmai
11 acuse Caesari). Fiinde, purtilnd acest alzboin; imp5ratul sleise
1) Nnmele de

Caesar

a fost adoptat, ca titlu impirlitesc, de Octavianus

Augustus 0 de toli urmasii sii. Cand Hadrianus a infiat pe Aelius Verus,

www.dacoromanica.ro

12/

tot lezaurul statului gi nu mai avea bani s dirulasei bravilor -sii

soldati gi deoaree,e nu voia ai cearg, niel dela locuitorii provineiilor,
niel dela senat, a scos spre vanzare la mezat, in forul divului Traianus, toate podoabele regegti, vasele de aur, cupele de cristal, vasele

murine, hainele de aur ale sale gi ale soliei sale gi podoabele de

pietre pretioase. Vinzarea a tinut doui luni neintrerupt gi s'a scos
mult bnet. Totugi dupi victolie a inapoiat pretul cumprtorilor,
cari voiau
dea ndrt obiectele. N'a supgrat insi pe nimenea,
daca ar fi voit ai pstreze cele dar' cumpArate.
A ingduit gi eetigenilor mai cu vazi ai dea ospete, tot
aga de pompoase ca gi impiratul, gi s-gi aib lachei, tot aga imbr-

cati ca gi lacheii imprtesti. In jocurile cari le-a dat ca s

torease& izbanda sa, a fost aga de darnic a a fcut ai apari deodat
100 de lei. Prin buntatea gi struinta sa, asigurand fericirea imperiului, a inurit dupl o dcmmie de 18 ani, in virst de 61 ani. La ce-

rerea struitoare a tuturora, a fost pus in rindurile zeilor (a. 180

d. Chr.).
Urmagul su, Lucius Antoninus Cominodus, n'a avut nimio
din insugirile ttalui sau, decit doar CA' s'a luptat gi el cu
impotriva Germanilor. Luna lui Septembre a incercat s o numeasc5
dupii numele su, aga ca s se numeasc Cammodus. Desfriul
gi destrbglarea sa 1-au tr' it 1118'1 pina la afta injosire, ai adesea

ori se lupta in sala de gladiatori, gi in urm chiar gi In ainfiteatru

Cu oameni de acest soiu. A murit de o moarte aga de nprasnic,
incit
crezut c a fost strins de git sau ucis prin venin. A domnit clup tatl su 12 ani gi 8 luni gi atat de mult a fost blistmat
de top, ai chiar dup5 moarte a fost judecat ca dugman al neamului omenesc (a. 192 I. Chr.).
Dup el a urmat Pertirtax, un mogneag care atinsese vfirsta
de 70 de ani. Era prefect al Romei, eind senatul, printeo hot:arire
a sa, fi incredinta donmia. Dup o guvernare de 80 de zile, a fost
omorit intr'o rscoal a soldatilor pretoriani de mana criminal
a lui Julianus (a. 192 d. Chr.).
Dup.& el se repezi ai pun mana pe putere Salvius Julianus,
un om de o familie cunoscut gi un mare jurisconsult. Era nepot al
ii dete voie s poarte i numele de Caesar. Din aceast epoci inainte, dei
numele de Augustus se dedea impratului care danmea, s'a Ostrat numele de
Caesar pentru a doua persoan din stat i pentru mogtenitorul presumptiv al
tronului.

www.dacoromanica.ro

128

vestitului Salviug Juliamcs care, supt divul Hadianus, alatuise

edictal perpetuul). A fost invins de Severus la podul Mulvius
ucis in palat, dupi gapte luni, de cand a inceput s domneasca.
In uxma primi ocarmuirea imperiului raman Septimius
&vents. Acesta se tragea din Africa, din aragul Septia, din provincia
Tripolitania. Pe cat se gtie, el este sin,gurul imparat din Africa, atat
dintre inaintagii cat i dintre urmagii si. La inceput a fost aclvocat al fiscului, curitn. d. dupa aceea ajunse tribun militar. Trecand
prin diferite functiuni gi onorwri, ajunse in cele din urmi pang la
conducerea intregului stat. A dat ordin .sa fie numit Pertinax, in
cinstea acelui Pertinax care a fast amorit de Julianus. Imparatul
Severus era din firea sa foarte lacom gi crud gi a purtat multe razboaie norocoase. Omari aproape de Cyzicus pe Pescenius Niger,
care se riclicase Cu amuele impotriva sa in Egypt gi in Syria. Supuse
pe Parthi, Arabia inferioara gi pe Adiabeni gi anuire pe Arabi aga
fel di preficu tara lor intr'o provincie romana. De aceea, a gi primit numele de Parthicus, Arabicus gi Adiaberticus. A ridicat pe
tosta intinderea imperiului roman un mare numar de monumente.
Supt donmia ea, Clodius Albinus, tovarigul lui Julianus in asasinatul lui Pcrtinax gi care se proclamase in Gallia de Caesar, a fost
Invins gi el gi omorit aproape de Lugdunum (a. 197 d. C.hr.).
Severus, pe laugh' gloria sa militara, se distingea gi prin
insugirile sale de barbat de stat. In acelagi timp, era literat de seamil
6 mai ales adanc cunoscator in gtiinta filosofiei. Cea din uirml expediiune razboinica a ea a fost in Britannia, mide, pentru ca sa
puna in siguranfa- provinciile cucerite din nou, trase un gant de
32.000 de pagi dela o mare pana la celalta mare. A murit la Eboracum ) la adancii batranete, dup. o domnie de 16 ani gi 3 luni gi a
fost zeificat (a. 211 d. Chr.). Imperiul 1-a lasat celor doi fil ai sal,
Bassianus i Geta. Lui Bassianus twig pusese el senatul sa-i des numele de Antoninus. De aceea s'a numit el Marcus Aurelius AntoniIna Bassianus. Acesta urma in domnie dupa tatal su, caci Geta fu
declazat duganan al patriei gi merit indatil
Marcus Aurelius Anteninus Bassianus, numit 6 Caracal:a,
a fost de o fire cam ca gi a tatilui sau, putin insa mai fioros gi mai
Edictul perpetua este un codice de legi, dupli care aiea sA se con,
ducii praetorii noi alei. Via la acest edict, praetorii fixau in fiecare an prin.
cipiile, dupii care aveau s se judece procesele.
Astizi York.

www.dacoromanica.ro

119

pornit. La Roma stralucita cladire numiti Baile antonine, este opera

sa. In afara de aceasta n'a lasat nizaic vrednic de amintire. A fost atat
de neinfrinat in pationile sale, el a luat in ca's' itorie chiar pe mama

sa vitrega, Iulia. Pe and se pregatea pentra o expediliune imp.

triva Parthilor, a murit in Osdroena, lane& Edessal), dup o damnie de 6 ani gri 2 luni, in varrsta abia de 43 ani i a fost ingropat pe
cheltuiala statului.
Dupa el, au fost fAcuti imparaii Opilius Macrinus, prefectul garzii pretoriane, impreuna cu fiul sau Diadumenus. Din pricina scurtei lor domnii, de un an i dona luni, nu putura sA savarleasca nimic vrednic de amintire. Fura omori/i amAndoi 'bite rat*

coall militara (a. 218 d. Chr.).

Dupa acetia fu ales imparat Marcus Aurelius Antoninus.
Acesta trecea drept un fiu al lui Antoninus Caracalla, i era preot
al templului lui Heliogabalus. Dupa ce vine la Roma, mide senatul
i armata Il atepta cu mare nerabdare, s'a murdarit in tot felul
de ticalagii. Vieata sa a fost plini de raigini i de desfranari, deaceea,
dupti o domnie de doi ani gi opt luni, este omorit inteo revolta miMari gi izapreuna cu el i mama sa Symia Syra.
In locul acestuia vine la domnie Aurelius Alexander, care,

dei foarte tanar, e numit de armati ca Caesar i de senat ea Augustus. Parnind un razboiu impotaiva Perilor, chtiga o victarie
atraluciti asupra regelni Xerxes. Disciplina militara o tinu ea severitate. Pe miele legiuni aplicate spre rscoala le-a desfiintat cu
totul. Avea de sfetnic sau cancelar al eau pe Ulpianus, creatorul
gtiintei dzeptului. In Roma tiu sa se faci popular. S'a stins in
Gallia intr'o resmirig militara, dupa o domnie de 13 ani i 8 zile.
Fafa de mama sa Mammaea a fost un model de iubire (a. 233 d.
Chr.).
CARTEA IX-a
Cuprinsul: 1. Maximinus poarti rizboi Cu Germanii, pe cari li invinge,
dar e ucis de Pupienus.
2. Trei Augusti in acelag timp, Pupienus, Balhinus
gi Gordianus. Gordianus singur impfirat. Deschiderea templului lui !anus. In3. Cei doi Philippus, tatl gi fiul, ca impirati. Srbitofrangerea Persilor.
4. Decius initbuge riizboiul civil atitat
rirea mileniului dela fundarea Romii.
5. Gallus Hostilianus gi Volusenus,
in Gallia. Moartea sa si a fiului su.
6. Donmia lui Aemilianus.
7.10.
fiul siu, nu fac nici o faptii istoric.

1) Osdroena era o parte din Mesopotamia.

1ZVOARELE 1STORIE1 ROMAN1LOR VOLUMUL X

www.dacoromanica.ro

130
Domnia lui Licinius Valerianus gfi a lui Gallienus, fatali pentni imperiul roman.
Invaziunile barbarilor. Mai multi imprati deodatii; Postumus, Marius, Victorinus, Tetricus pi Odenathus.
11. Claudius invinge pe Gothi.Ratite sale,
moartea sa.
12. Quintillus, un imptirat de semi'', domnete scurt timp.
12-15. Aur.elianus invinge pe Gothi; readuce imperiul roman in limitele
Invinge pe Tetricus in Gallia. Face prizonieri in Orient, pe Zenobia. Inibu3irea
rilscoalei monetariilor din Roma. Cruzimea sa.
16. Scu.rtnle domnii ale lui
Tacitus gi Florianus.
17. Recucerirea. Galliei invadate de barbari de care
vestitul general Probus. Incurajarea culturii vitei de vie.
18. Rilzboiul fericit

al lui Canis in contra Parthi/or. Mmutea imparatutui fiind trisnit de Niger.

Fiul sin NumerianM moare prin trdae.
19. Carinus, urgisit din cama crimelor sale, e piirilait de soldati. Diocletianus este proclamat de soldati ca
pitrat.
20, Dupi infrimgerea lui Carinus, Maximianus Herculius este trimis
rA intibme revolta Bagaudilor.
21-23. Carausius imbracil purpura de Caesar

In Britannia s'it Herculius in Egipt. Quinquegentianii pustiesc Africa. Diocletianus numete August pe Maxitninus gi.I trimite al inibuse niscoalele. Constantius
Galerius Maximianus stint naafi Caesari. Germanii aunt masacrati de Constantius.
24-25. Galerius Maximianus invins de Narses, regele Pergilor,

invinge in urmii intr'o mare bitilie. Infringerea Carpilor, Bastarnilor i Sat%

matilor.
26.28. Dioeletianus i Maximianus Herculius abdial dela domnie
triliesc ea simpli particulari. Caracterul lor.

Alexander Severus avu de urma pe Maxianinus cel dintgiu

care din simplu soldat a ajuns la domnie numai prin vointa armatei, firi sprijinul sau consinnimntul senatului i ffic'rg a fi (ost
i el senator. Dupg ce a fleut un rIzboiu norocoe impotriva Ger.
manilor i, tocrnai cind a primit dela soldati titlul de Impirat, a
fost asasinat de. Pupienus la Aquikia I), unde Lau pgaisit i trupele. Cu el a fost aeasinat i fiul sgu, un copil, eu care domnise
preung, trei ani 1 citeva zik.
Dupg aceea au (ost trei impgrati deodatg i anume: Papienus, Balbinus Gordianus. Cei doi dintgiu erau de obarie foarte
de jos, Gordianus lug' era de familie bung, egci tatgl stt, bitranul
Gordianus, pe cand se glsea ea proconsul in Africa, in tianp al domniei lui Maximinus,. fusese ales ca impgrat de unanimitatea
Ciind inert Balhinus i Pupienus venirg la Roma, furg omoriti
In palatul impr'rgtesc i s'a pgstrat domnia numai pentru Gordianus. Gordianus cilsitorindu-se la Roma, foarte tank., cu Tranquillina, deschide templul lui Janus, cel cu doug fete, i plecand in
1) Aquileia, cetate in Gallia Transpadani, dtirimatil de Attila in a. 452
d. Chr, ai ciireia locuitori se refugian it
lagunele, unde s'a zidit in urmil
Venetia.

www.dacoromanica.ro

131 -Orient declari rizboiu Parthilor cari se pregiteau tocmai s niviileasci in provinciile romane. In aceasti expeditie este norocos
sdrobegte pe dugmani in anai multe lupte crncene. La intoarcere
sa insi este ~sino., nu departe de frontiera romana', de vicleanul
Philippus care i-a luat locul. Soldatii Ii ridicari un monufment, la

20 mile depirtare de Circesium unde se ?ni acum o fortireat

aomani lingi Euf,rat, Ii adusexi la Roma cenuga i oasele,
puseri
in numirul zeilor.
. 3. Cei doi Philippi, tatl i fiul, nhAarA domnia dupi omori-

rea lui Gordianus gi, conducind firri pierden i armatele, plecari

din Syria spre Italia. Supt domnia lor s'a sirbitorit anul al miilea
dela fundarea Romei, en jocuri mirete gi spectacole falnice. In urmi

sunt amoriti amindoi de soldati. Philippus, cel bitrin, la Verona,

cel tnir, la Roma. Domniri cinci am gi au fost pugi, i ei, in
zeilor.

Dupi acegtia lirA domnia Ijecius, niscut la Budalia, in Pannonio inferioari. Acesta inibugi rizboiul civil ce se iscase in Gallia.

Dete fiului siu titlul de Caesar gi construi la Roma bii publice.

Dupi o domnie de doi ani muri, impreuni Cu fiul siu, in teritoriul
barbar 1) i furi agezati intre zei.
Curind dupi aceasta sunt alegi impirafti Galias Hostilianus
Volusianus, un fin al lui Gallus. Supt domnia acestora, Aemilia.
-nus a voit 'si ative un rizboiu civil in Moesia. Plecind amindoi im-

piratii si inibuge acest irzboiu, furi isasinati la Interanma, dupi

o domnie de doi ani nempliniii. Nici o fapti mai de sea-mi n'au
ficut. Domnia lor e cunoscuti doar printr'o epidemie, prin boale
felurite i printr'o jelanie mare.
Aemiliamts a fost de o obirgie intunecoasi i a avut o dom.
nie gi mai intunecoasi. Muri dupri trei luni.
Dupi aceea, Licinius Valerionus care comanda ogtirile in
Rhaetia i in Noricum, e ales de trape impirat i curind dupi a.
ceca e numit Augustus. La Roma deagigderea, primi din partea senatului, titlul de Caesar Gallienus. Domniile acestora au fost uenorocoase i aproape fatale pentru statul roman. Vina la aceasta o
Punta, parte nenorocul impiratilor, parte netrebnicia loe. Germana
1) In barbarie pare a fi o confuzie de text, in loe de in Abritto, la
Abtat Calessi, In Dobrogea, unde se stie din alte izvoare istorice vi au murit
In lupte co Avarii. (Vezi cartea noastril, Cetii orave greco-rornane in noul teritoriu al Dobrogei pag. 67.

www.dacoromanica.ro

132

pitrunseri pinii la Ravenna. In acelai timp Valerianus care purta

rzboiu In Mesopotamia e biruit de regele Pergilar, Sapar, I curind dupi aceea fu ficut paizonier
trii restul zile/or la Parthi,
intr'o sclavie ruginoasi (a. 259 d. Chr.).
Gallienus, fiind numit Augustus de tnr, a avut la inceput o domnie fericiti, a continuat s ail una potriviti i a sfarit
prin a avea una dezastruoasi. In tin.eretea sa, se distinse In adevir
prin mai multe fapte vitejeti, In Gallia e
lllyria, i ucise la
Murea 1) pe Ingenuue, cace se proclamase de inkpirat, i pe Regalia-

nus. Triind multi vreme in pace i in linigte, :6e Mai in armi In

tot felul de desfriniri i in ederea sa ruinoasi i desperatii dete
drumul friineior imperiului. Alsinannii pustiiri Gallia pitrunsea
In Italia. Dacia pe care Trait= o olipise dincolo de Durulre, la
imperial roman, fu atunci pierdutli ; 2) Grecia, Macedonia, Pontua,

Asia, furi pustiite de Gotbi, Pannonia jefuiti de Sarmati i de

Quazi. Germanii pitruneeri Oat In Spania i cuceriri vestita cetate Tarraco. Parthii, dupi ce ocupar i Mesopotamia, incep s punk'
mina i pe Syria.

In aceast stare desnidijduit, in care Irnpria roman

era cat pe aici si fie nimicit cii totul, imbraci purpura
teasea' in Gallia Postumus, un om de origini cu totul necunoscuta
In timp de zece ani, cat a domxtit, pain vitejia sa i pain lutelepciunea sa, isbuti s scape pcovinciile apraape pierdute. Este insi

ucis Intr'o rscoal militaxi, fiindoi n'a volt si le dea soldatilar si

prideze Mogootiacum care la indenmul lui Aelianus, se revoltase
impotriva /ui. Dupi el ajunge la donanie Marius, un meteugar
de jos, dar este omarit a doua zi. Dupli aceea imbracii purpura
Gallia Victarinus, un birbat de un mare curaj. De oarece 'MA acesta
era prea mult dat desfrului gi ciuta s seduci femeile ahora, a fost
intuit la Agrippina, in al doile,a an al domniei sale, prin tridarea
i xizbunarea unui secretar al situ
Acesta are de urm.a pe senatorul Tetricus, prefectul Aqui--

taniei, pe cace soldatii 11 proclamari de impirat In absenta sa i

$mbracii purpura la Burdigala 3). El a avut s infrunte mai multe
revolte militareti. Pe cand se petreceau toste acestea In Gallia, in
Astlizi Essek, in Pannonia.

Dada, quae a Traand ultra Danuldum fuerat adiecta, tam anassa est..
Burdigala, azi Bordeaux.

www.dacoromanica.ro

133

Orient, Odenathus invinge pe Peri, apaifi Syria, cucerete din nou

Mesopotamia i patrunde pana la Ctesiphon.
Astfel imparatia romana, de a cireia conducere Gallienus
nu se mai iingrijea, a fost scripataIn Apus .de Postumius, in Rasarit
de Odenathus. Inteaceea GaMenus (tradat de generalul sau Aureolus) este asasinat la Mediolanum, impreuna cu fratele sau Vale-

rianus, in anul al noulea al domniei sale. In loc.ul lui urma Claudius, ales de annat5, i intarit Augustus de senat. Aceeta birui intr'o
lupta cranceni pe Gothi, cari pustiau Myria gi Macedonia. Claudius

era un impa'rat crutitor i cumpatat, care tinea la dreptate i care

avea calitati de birbat de stat. A murrit insa de o boal, in al doilea an al domniei sale i a fost trecut in numarul zeilor. Senatul
Ii aria o mare chiste, rAci hotiri sa-i pue scutul de auir in curie
1 pe Capitol sa'-i ridice o statue tot de aur (a. 270 d.
Dupa el este ales de imp'rat cu consimtimantul unanim
al noldatilor Quintillus, un frate a lui Claudius. Acesta era un barbat de o modestie'rari e foarte popular, ma ca tiu sa fie deopotriva, clack' nu chiar ai intreaca pe fratele eau. Senatul
In unanimitate titlul de Augustus; a fost insa asasinat dupi o dcnnnie de 17 zile.
Diva el big domnia Aurellanus, de origina* din Dacia Ripens& Acesta era de o mare destoinicie militara', insfi de o fire nabadaioael 1 aplecat spre cruzime. A. biruit pe Gothi cu o vitejie
neobinuit. Teritoriului roman i dadu, dupl. mai multe expediliuni fericite, vechile fruntarii de odinioari. In Gallia, in campiile
Catalaune, invinse pe Tetricus, dup5 ce 'fume Tetricus i tradase
armata, ale careia revolte el nu le mai putea sufe,ri. Intr'o scrisoare
prin care cerca iertare dela Aurelianus, se zice ca. s'ar fi
eiujit de versul lui Vergilius:
erou neinvins, de aceste nenorociri1)
Aurelianus, intr'o lupta nu prea crunti, facu prizonierA, in
Antiochia, i pe Zenobia care era regina Orientului, dupl moartea
lui Odenathus, barbatul ei. Apoi, intorcandu-se la Roma, Ili Barbatori, ca un nou cuceritor al Orientului i. al Oceidentului, un triumf
stralucit. Tetricus i Zenobia mergeau inaintea carului atm. Acest
Tetricus a fost numit in urma guvernator in Lucania i a trait pana
la adanci bateau*, ca un simplu particular. Unnaii pe care i-a
lAsat Zenobia traiesc i acum. la Roma..
1) Vergilius, Aeneis, VI, 365.

www.dacoromanica.ro

-134-.
In timpul domniei lui Aurelianus, s'a intamplat la Roma
revolta functionarilor monetari. Acetia Until monede fale i uciseri pe vistierul Felicissimus. Aurelianus Ii birui i-i pedepsi ca cea
din urmil cruzime; el osandi la moarte pe mai nmlti cefAteni fruntai. A fost in tot tim.pul vietei sale un impirat mud i insetat de
singe, i in cilteva imprejurliri mai mutt neceser, decat vrednic de
a fi iubit. A foot totdeauna pornit i a omorit chiar 1 pe fiul surorei sale. Cu toate acestea, e vrednic de laudi, cit a indreptat disciplina militar i moravurile stricate.
Oraul Roma 1-a inconjurat ca ziduri puternioe. In cinstea
Soarelui a pus sX se ridice un templu, pe care. 1-a incircat ca nenu-

mirat aur i pietre pretioase. Provincia Dacia pe care Traianus o

fcuse dincolo de Duzu'ire a piirsit-o, deoarece dupat pustiirea
ejde sit' o mai pow. "s* finea
riei gi a Moesiei nu mai avea nici o
mai departe, gi Romanilor, adugi din cede' file gi din ciimpiile

le-a dat locuri in mijlocul Moesiei i numi teritoriul dintre cele

douii Moesii, Dacia, care acum se giise5t pe girmul drept al Du?aril cum curge ea in mare, de oarece Dacia propriu zis ei este ae-

zeta' pe partea sang a Dunitrii1). Aurelian pieri jertfi a trdrii

unui sclav al su care, falificindu-i isclitura, ariti unor generali,
amici ai impiratului lista cu numele lor, insemnati ca i cu.m ar
ja inainte, 11 omoar
fi plinuit sa-i omoare. Acetia, pentruca
In mijlocul vechei osele impietruite. intre Constantinopol i Heraclea, intr'o localitate manita Caenophrurium2). Moartea totui n'a
rimas nerlisbunatit. A fost tinut i el vrednic al fie pus in num5;
rul zeilor, dupil o domnie de cinci ani i tease luni.
De urma a avut pe Tacitus, un birbat cu moravuri alese,
i cu multe insuiri pentru conducerea statului. Na avut ns timp
srt facli nici o fapta mai de seam5, de are. ce m.oartea 1-a rgpit in a
easea lunI a domniei sale. Florianus, care arma dupil Tacitus, n'a

domnit decal doui luni i dourizeci de zile i n'a lisat dupa sine
nimica vrednic de amintire.
Dupil aceasta lu ocirmuirea statului Probus, un general
Iati textul latin al acestui pasagiu important: xProvinciam Daciam,
quam Traianus ultra Danubium fecerat, intermisit vastato onuti Illyrico et Moe.
sia desperans eam posse retineri, abductos que Romanos ex urbi bus et agria
Daciae in media Moesia collocavit appellavitque ado:, Daciam, quae nunc duas
lifoesias dividit et est in dextra Danubio in tmiari fluenti, cum antea fuerit in
4aeva.

Novum Castellum, azi Papasli.

www.dacoromanica.ro

135

vestit prin faptele sale militare. Agesta, d.upi un lung ir de lupte

norocoase, a adus din nou la imperiul roman Virile gallice pe cari
le ocupaserfiliarbarii. Pe citiva generali, cari umblau si puni mina

pe tron, i-a ripus dupi mai multe lupte, astfel pe Saturninus in

Orient, pe Proculus i Bonosus la Agrippina. Date voie Galliilor

Pannonienilor si EWA. vii. El insugi prin soldatii sii puse si se

planteze vu pe muntele Alma 1), de lingi Sinnium i pe munte1e de
Aur din Moesia superioari i cultura lor o Iasi pe seama locuitorilor acestor provincii. Restabilind pacea, dupi nenumkate rizboaie,
zise ci In scurti vreme nu va mai fi nevoie de ogtire. Probus a fost
un brubat plin de vlagi, viteaz, drept, deopotrivi cu Aurelianus, ea
glorie militarrt, dar superior prin Innikatea firii sale. Cu toate acestea, a fogt asasinat intr'o riscoali militari, in Turnul de fer 2) de

lingi Sinitium. A domnit ease am i patru luni.

Dupi el a fost proclamat de Augustus un oare care Carats,
niscut la Narbo in Gallia. Acesta numi numai deck de Caegari pe
cei doi f ai sii, pe Carinus gi Numerianus, eu cari impreuni domni
doi aiti. Pe cnd el se gsea In rzboiu cu Sannatii, primi vestea
Perii s'ar fi risculat. Trecu in Orient i avu mari izbnzi imp.
triva Pe.rgilor. Punindu-i pe acegtia pe fugi, le cuprinse vestitele lor
cetiti Coche i Ctesiphon, dar pe eind se afla in tabiri, pe malurile
Tigrului, pieri trisnit de fulgerul lui Jupiter. Fiul sriu Numerianus,
un fink de o fire aleasi, pe care il luase cu sine in Persia, fu asasinat prin uneltirile socrului sin Aper, pe cind era due, in urma
unei oftalmii, pe o lectici. Omorul acesta se tinea tiinuit, pentru ca
Aper si aibi timp si puie mina pe putere; mirosul cadavrului insi
Il dete de gol. In adevr soldatii cari Il urmau, izbiti de acest mi-

ros, traseri perdelele lecticii i puturi si afle, dupi citeva zile,

despre omorul lui Nu.merianus.
Intr'ae,eea Carinus pe care Carus, la plecarea sa in contra
Parthilor, 11 usase ea regent in Elyria, Gallia i Italia, s'a murdirit

in tot felul de ticiloii.A ucis prin invinuiri Miscocite pe foarte

multi nevinovati, a sedus pe setiile celor mai de seainii cetriteni gi
s'a rizbunat chiar i pe colegii en de coali cari 1-ar fi supirat micar

i numai in glumi. Din pricina aceasta fiind urit de toati lumea,

Ii primi nu Inuit dupi aceea risplata. Ciel armata, intorear. idu-se
vietorioasi din Persia, alese, dupi ce pierduse pe impiratul Carus
I) Un munte in Pannonia, Slavonia de azi, intre Drava gi Saya.
2) Construit de el insugi, ea s poatii observa migclirile dugmanilor.

www.dacoromanica.ro

136

prin fulger, pe Numerianus prin tradare, de im.parat pe Diocletianus, niscut in Dalmatia dintr'o familie aa de joasi, c cei
mai multi istorici cred a a fost fiul unui copist, alii lag sustin ca
a fost fiul unui libert al senatorului Anulinus.
245. Diocletianus, in esa dintiiu cuvantare ce a tinut-o inaintea
soldatilor, a jurat el el este strain de omorul lui Numerianus apoi,
vazind lingi sine pe Aper, ucigaul acestui principe, il strapunse
cu sabia Inaintea armatei intregi. Apoi inyinse la Margas 1) intr'o
mare bailie, pe Carinus, urgisit i lalastar. aat de toata lumea i pe
care I-a tradat? sau 1-a parasit cel putin, intre Viminacium. 2), el
Muntele de Aur, ingi armata sa, care era mai mare dec.& cea a lui
Diocletianus. Astfel Diocletianus ajunge imparat, tocmai cand
ranii din Gallia se risculasera, &and partidului lor numele de Bacauda 3). Conducatorii lor eran A.mandus i Aelianus. Spre a-i aduce
la suptmere, Diocletianus trimite impotriva lor pe Caesarul Maximi-

nus Herculius, care in cateva lupte ware, potoli pe acegti tarani

i restatomici in Gallia linktea i pacea.
Tot cam in timpul acesta, Carausals, un om de familie
foarte de jos, care ki ciktigase prin curajul &au o faima militara
deosebita.-,' a foot insarcinat sa se duc la Bononia4) i sa apere
tarmul mri dela Belgica i Armorica, pe care-1 bintuiau Francii
i Saxonii. Carausius prindea adeseori multi dumani, dar prada nu

o dedea intreaga indrat loctiitorilor 6 nici nu o trimetea imp&

ratului. De aci s'a nascut banuiala ca el lasa inadins pe piran sa
intre in tar,pentru ca 814-i jefuiasca treand cu prada i cu astfel
de prilej sa se imbogateasca el insui. lVfaximianus dete porunca

fie omorit, dar Carausius imbraca purpura i pune mna pe Britannia.

Producindu-se astfel peste tot local inicri razboinice:

revolta lui Carausius in Britannia, a lui Achilleus in Egypt, razvratirea Quinquegentianilor in Africa, razboiul lui Narseus in Orient,
Diocletianus ridica pe Maximianus Herculius dela demnitatea de
Caesar la c,ea de Augustus i numegte Caesari pe Constantius (Chlorin) e pe Maximianus. Constantius se crede a fi fost un nepot al lui
Claudius, din fiica acestui im.parat; Maximianus Galerius era Fuls
Un oras In Moesia superioaril, azi Passardvici.
Viminacium, azi Vidin.
31 Vorba bacauda pare a fi inseinnat
4) Azi Bouiogne.

www.dacoromanica.ro

137

out in Dacia nu departe de Serdical). Pentruca s

i-i lege i prin.

tr'o legitur de andenie, Constantius ia in cOsitorie pe Theodora,
fiica vitrigi a lui Herculius, din care a avut in urmI ase copii, pe
fratii lui Constantinus; Galerius ja In cOs5torie pe fiica
lui Diocletianus, pe Valeria. Amindoi mns sunt siliti si se
divorteze de soliile lor de mai inainte. Cu toate acestea, neizbutind
In luptele lor impotriva lui Carausius, un birbat foarte priceput
In treburile militare, ficucrO in cele din urmi pace cu el. apte ani
mai tirziu, Carausius e omorit de tovarlgul sOu Allectus, care a
stipinit apoi singur timp de trei ani Britannia. Acesta este biruit
1 el de Asclepiod.otus, prefectul gardei pretocriane. In chipul acesta,

dup zece ani, Britannia este cucerit5 din nou de Romani (a. 296
d. Chr.).
In acelai tim.p, Caesar Constantius se lupta in Gallia, in
tinutul Lingonilor i in aceeagi zi bAtAlla a fast 1 nepriincioasO
priincioasO. Fiind silit din cauza atacului neagteptat al dugananilor
85 se retragi repede in cetate i, trebuind &I fie tras Cu funiile peste
zid, pantile fiind inchise, de abia trecurO cinci ore, cand, apropiindu-se armata sa, ucise aproape 60.000 de Alamanni i Augustus
Maximianue, la rindul sOu, pune capiit rOzboiului din Africa, invinrand pe Quinquegentiani i silindu-i sA incheie pace. Diocletianus,
-tinu impresurat pe Achileus in Alexandria timp de opt luni, Il birui

molt De victoria sa ea folosit cu multA cruzime, c5ci umplu

Egyptul intreg de proscriptiunile i de omorurile sale. In acelai
timp, cu prilejul acesta, luA mai multe raisuri intelepte i f5cu
Mai multe agezOminte carri ainuiesc pink' in zilele noastre.

Galerius Maximianus la prima ciocnire cu Narseus intre

Callinicum i Carrae iegi b5tut, nu fiinde s'a luptat fril curaj, dar
fiindc5 s'a luptat frl pricepere, c5ci indrOznise sA se lupte cu o
mica trupi de oameni impotriva unui duganan nurmeros. Fiind deci
pus pe fugO gi alergand la Diocletianus se zice cO acesta, cind 11
intilni in drum, Il primi cu ;data obrznicie cia lAsA sO alerge, dei
imbricat in purpur5, citeva mii de pai, lingO carul sOu.
Totugi, curind dup.& aceasta, igi strinse trupe din Elyria
i din Moesia, gi dete din nou lu.pta cu. Narseus, unchiul lui Hor-

misda gi al lui Sapor, in Armenia de sus, cu mare isbindO gi cu

multO prevedere gi totodatO cu mult curaj; cki, fiind nsoit nu.mai

de doi-trei c5lketi a indeplinit chiar slujba de iscoad5. Puse pe

1) Aki Sofia, din Bulgaria.

www.dacoromanica.ro

138

fuga pe Narseus, Ii jefui lagarul ii lug prizoniere sohle lui, surorile lui, copiii lui, in afari de un numlir nenumArat de Peri fruntai; puse mina pe bogatul tezaur al Perilor, lar pe Naxseus 11.
goni pink* in cele mai indepirtate sing-uratiti ale regatului siu. De
aceea, la intoarcerea sa victorioask fu primit de Diocletianus, care
stetea Cu armata sa de acperire in Mesopota.mia, cu maxi onoruri.

In urmg, atat impreunit, cat

fiecare in parte, purtara inca diferite razboaie in cari supuseri, pe Carpi1), pe Bastarni i invinsera pe Sarmati. Dela aceste popoare, luand un mare numar de prizonieri, Ii transportari In teritorul roman (a. 299 d. Chr.).
Diocletianus a fost o fire ireata, plin de pricepere i.
istetime; el tia si povesteasca lucrurile aa fel, ca ura pentru cruzimea sa grt o arunce pe altul. In aoelai timp era un imparat foarte

energic i muncitor. i care a dat imparitiei roanane o astfel de

infrIiare ea parea mai mult o domnie regeasca decal o libertate
romanA, i, dei to imparatii de mai inainte erau ea. lutati numai,
P1 dete ordin ca lui sa i sa cazi in genunchi. Hainele sale 1 cismele

sale erau impodobite cu pietre scumpe; mai inainte insa semnul

demnititii impariteti stetea inteo manta de purpura, caci reatul
ivea impiratul deopotrivi cu ceilaihi oameni.
Maximianus Herculius era de o fire salbatica neprietenoasi, aratand pe fata sa trufia i groaza. El nu ficea decal si urmeze pornirea sa naturali, cand se intovarava la toate cru.zimile
lui Diocletianus. Acesta, fiindci bigase de seaana imbatranind, ca
n'ar mai fi in stare si conduca mai departe domnia, ficu proptmerea lui Herculius si se retragS. in vieata privat, lar cirma statului
sa o incrediniteze unor persoane mai tinere i mai puternice. Colegul

primi cu gren aceasti propunere. .Cu toste acestea, in aceeagi zi,

amandoi i-au schimbat intbricamintea imparateasca cu una particulara, Diocletianus Ja Nicomedia, Herculius la Mediolanum, dupi

un triumf strilucit pe care 0-1 srbitorira la Roana, cu un mare

alaiu, fiind purtate trofeele dela numeroase popoare i in care sohile, surorile 1 copiii lui Narseus erau dui inaintea carului lor.
pupil aceasta unul pleci la Salome, cerilalt in Luania.
28, Diocletianus ajunae la adanci batrinete, ca un orn particular, intr'un repaus ce-i face ciliate, in vila sa, nu departe de Salonae.
Pildi de virtute Inca necunoscuta, Diocletianus este singurul dela
statomicirea imperiului, care dela o inaltime atat de mare si se
1) Dela Carpi ne-a rimas munirea Carpoilor no5tri.

www.dacoromanica.ro

139

scoboare, de buni voie, la simplitatea viegii. particulare gi la starea

de simplu cetilean. Dupi anoartea sa a fost pus in rindul zeilor,

dude de care nu s'a bucurat nici un particular.
CARTEA X-a
Cuprinsul.
1. Imprtirea imperiului titre Constantius i Galerius cari
aleg doi Caesari, pe Maximinus i Severus.
2. Constantinus este ales imyortrat in Britannia gi Maxentius, fiul lui Maximianus Herculius este ales 1111r
pirat la Roma. Severus, trimis in contra lui Maxentius, este prsit de soldatii
ti i omorit. 3.
Maximianus Herculius incearci s detroneze pe fiul siu,
dar piere inainte de a reusi. Vitiile sale.
4. Licinius este ficut generalisim

de Galerius, care moare putin in urmi. Patru imparaii domnesc deodati:

Constantius, Maxentius, Licinius s't Maximinus. Maxentius e invins de Constantinus. Mtudminus *moare in drumul su in contra lui Licinius.
5-6. Licinius,

invins de Constantitius e omorit. Constantinus, singur domn in imperiu, alege

trei Caesari.

7-8. Virtutile i defectele lui "Constantinus; cruzimile sale. Moat,

tea sa in timpul preparativelor de rzboiu in contra Parthilor.

9-13. El are
ca urmasi pe cei trei fii ai siii 'Constantinus, Constans o Constantius, impreunii
cu Dalmatius, fiul fratelui su. Dupi moartea lor, Constantius, rtiminiind
gur imparat, poarti rizboi friri succes in tcontra Pergilor. Invinge pe Vetranio.
Nepotianus, fiind ales imprat la Roma, e omorit de generalii lui Magnentius,
care se sinucide la Lyon. Constantius omoar pe Gallus, pe care 11 numise
14. Constantius d tidul
Caesar. Silvanus atitt o revolt in Gallia si este omorit.
de Caesar lui Julianus, care fiind trimis In contra Gallilor i Germanilor, are
mari succese.. 15. Julianus este proclamat Augustus de seldatii sii in Germania. Constantius 'pomeste in contra lui i moare pe drum. Caracterul siiu.
26. Julianus declari rzboiu Persilor i moare in aceasti expeditiune. Eloginl
17. Jovianus, invins de Peril, face cu ei o pace minoas. Moare subit
sliu.
18. Diferite piren asupra mortii
pe cnd se intorcea la Constantinopol.
sale. Autorul anuntii, ca urmare a acestei povestiri, o lucrare mai complet.

1. Diodetianus gi Maximianus Herculius pirisind cirma imperiului, au fost alegi imparati Constantius i Galeaius gi lumea romani este impirtit intre ei astfel: Constantius primegte Gallia, Italia gi Africa, Galerius Elyria, Asia gi Orientul. In acelagi timp,
jan doi Caesari. Cu toate acestea, Constantius, multumindu.-se Cu
demnitatea de Augustus, a pirisit grija de a 'conduce Italia gi Africa.
El era un birbat de seami, de o popularitate deosebiti, neatingindu-se de averea provinciilor gi a particularilor, netinind prea mult
Ja interesele fiscului, spunind ci e mai bine si se lase averile publice in mina particularilor decit s stea inchise. intr'un singur tezaur. De altfel, tinuta vietii sale era aga de modesti oi in zile de
sirbitoare, daci ayea si aibi la masa mai multi amici, ca de obiceiu,
www.dacoromanica.ro

140

trimetea art ceari, din uge in uge, particularilor axgintria trebuincioasi pentru oerviciul mesii. El a fost nu numai iubit, dar alziar
al:Wit de Galli, mai ales ca aceitia se vedeau scipati de precautiunile
nuitoare ale lui Diocletianus gi de nebunia sangeroas a lui Maxitnianus LIerculius. A murit in Britannia, in oragul Eboracum, dup
o donmie de 13 ani gi a fost agezat in numar' ul zeilor.
Galerius, un impirat distins, atat prin virtutiile sale cat gi
prin meritele sale militiregti, vizand ci Constantius hog in grija
sa ti Italia, gi-a numit doi Caesarri, pe Maatirminus, pe care U.
cu guvemImantul Orientului4 gi pe Severus c5ruia Ii dete
cat pentru sine el r5mase in Elyria. Dup5 moartea lui Constantius Ins, fiul su Constantinus, nascut dintr'o crusatorie cu o
femee dintr'o familie de jos1), a foot proclamat in Britannia de
imp5rat gi sosi spre marea bucurie a tuturora ea urmag in locul
tatalui s5u. In timpul acesta pretorianii, rasculandu-se la Roma,
deterrt titlul de Augustus lui Maxentius, fiul lui. Herculius, gi care
se gAsea in palatul ambasadorilor2), nu departe de Roma. La vestea aceasta, Maximianus Herculius migcat de aiidejdea de a lua din
nou puterea pe care o p5r5sise MIL voie, alerga la Roma din fun-

dul Lucaniei, unde trXia ca un simplu particular gi mide petrecea vieata inteo regiune incantAtoare. In acelagi timp, trimise o
scrisoare gi lui Diocletianus, indemnandu-1 s ja din nou puterea pe
tare o p5r5sise; fu insi in zadar. Caesarul Severna este trimis la
Roma de Galerius cu o armat impotriva lui Maxentius gi a pretorianilor revoltati. Acesta asedil oragul Roma, dar in curind s'a Viizut pirsit de soldatii si cari Il tridarri. Aceastrt dezertiune spori
puterile lui Maxentius gi-i intari autoritatea. Severus fiind silit
fug5 a foot omorit la Ravenna.
Cu toate acestea, Maximianus Herculius incerc,5 si detroneze pe fiul s5u Maxentius gi in acest scop se adreseaz5 soldatilor

sal cari insi, nu-i r5spund decat prin strigte de ocar:5- Atunci
plecrt in Gallia, gandindu-se la o nou5 tr5.dare; se prefIcea c5 a.
fost gonit de fiul siu i cA voia si se uneasc5 cu ginerele sin Constantinus,degi n'avea alt'scop decat si-I omoare pe aceota la primul
prilej. Constantinus carmuia Gallia, fiind foarte iubit de soldatii.
Sfinta Elena, mama s(ntului Constantin, pe cari Ii prilznuim la 21
Maiu.

Villa publica, palatul 'fit care delegatii popoarelor striiine agteptau rilspunsul senattdui, dui erau eau nu admigi
expunil obiectul ncArcinrii lor.
Acest palat se gisea dad' din barierile cetittii Roma.

www.dacoromanica.ro

141

si gi de locuitorii acestei provincii, dupi ce nimicise pe Franci

Germani i dupg ce faca prizonieri pe regii lor, aruncandu-i la

fiatrele silbatice intr'un speetaco/ mrr. et ce il dete spre a aarbatori

izbanzile sale. Vizanduli planurile desvaluite de fiica .sa Fausta,
care vestise pe birbatul san de aceasta uneltire, Herculius fugi la
Marsilia, mide a fost prins pe cand se pregiitea sa se imbarce spre
a se uni cu fiul sin; iar moartea a fost o rasplati dreapta pentru
crimele sale. Caci acesta a fost un om sever gi crud, un om care
fi calca mereu euvantul, primejdios i lipsit de once omenie.
In timpul acesta, Galerius ridica la treapta de imperator
pe Licinius, dac de origine gi grieten vechiu al sau, gi care-i ficuse
prin vitejia lui mari servicii In rizboiul ce pintase impotriva lui
Narseus. Curand dupa aceasta, moare i Galerius. Astfel statul ajunge
acum pe mana a patru impxati noi: Constantinus gi Maxentius, fiii
celor doi Augugti; Licinius gi Maxizninus, din familii de rand. Con-

stantinus ins, in al cincilea an al domniei sale, pomegte un fazboiu civil impotriva lui Maxentius. Luptandu-se cu el in mai multe
lupte, Il pune pe fuga i, in cele din u[rmrt, 11 invinge ranga' podul
Mulvius, impiedicand astfel cru.zimile sangeroase ce flicea la Roma
impotriva nobilllor gi ramane stapan pe Italia. Calva timp in urm
gi in Orient, Maximinus care se gandea la rsturnarea lui Liciniva
moare la Tarsus, de o moarte intam.platoare, i scapa astfel de moartea cu care era aineninsat
Cu toste acestea, Constantinus, un barbat de o voinli ne-

infrnta, care nu alegea mijloacele cand era vorba sa-'i adue /a

indeplinire planurile sale gi care xavnea la domnia lumii intregi, declara' razboin lui Licinius en toate legiturile de prietenie gi de rudenie dintre ei: sora-sa Constan/a era maritata dup Licinius. Mai
intaiu Il bain in Pannonia, apoi cizand peste el pe neagteptate, in,
momentul cand acesta facea la .Ciba/ae mari pregatiri de razboiu,
Il invinee din non gi se fiel' stapan pe intreaga Dardania, Moesia,
Macedonia, ocupand gi multe alte provincii.
A urmat apoi intre ei mai multe rizboaie gi pacea a fost de

mai multe ori incheiata gi lupa. In cele din urm, Licinius

biruit gi pe mare gi pe uscat, s'a predat lng ocragul Nicomedia,
dar a fofa ucis, in contra agiduelii date prin juramant, la Tessa/onic, unde se retrsese ca un simplu particular. Astfel in vremea
fapt ce Ttu s'a znai intamplat altadat
aceasta imperial troman,
este chrnuit de un singar August gi trei Caesari, imparatul Constan-

time incredinfind filler sal guvernlimantul Galliei, al Oriesaului

www.dacoromanica.ro

142

p al Italiei. lzbanzile sale prea anari lusa zapicira i pe acest impl-

rat de treaba. Pereecutand mai intaiu pe rudele sale, puse si

enmare ciliar pe fila eau Crispus, un lanar distins, pe fiul surorii
sale, un finar de cameter, apoi pe soitia sa i in urrai un mere l'untar de prieteni (a, 326 d. Chr.).
Constantinus a fost un imparat care, in cei dintai ani ai
domniei sale, se poate asemui ca cei mai buni mprai, in ultimii,
cu cei mai de rand. De altfel, el avea cele mai frumoase insuiri
sufleteti i trupeti. Era lacom dupa glorie militara' i izbanzile
ce le-a avut se datoresc nu atat norocului cat mai mult priceperii
sale: Dup rzboiul civil bitu pe Goti in mai multe lupte. In cele
din urmi incheia cu ei pace i prin binefacerile sale dobandi recunotinta popoarelor barbare. Avea gust pentru artele frumoase i
pentru ,literatura;. prin drnicia sa i prin purtarea sa cauta sa'-i
chtige o iubire nepreficuta din partea poporului, i pe cat de nepaltor era falta de unii prieteni, pe atata de devotat era fasa' de
altii, nelasand

acepe nici un prilej apre a le mari averea i veza.

A facut multe legi, unele bune i drepte, cele mai multe

-neirebuincioase, altele draconice. El a .fost cel dintaiu cafre a cautat

ea dea oraului, numit dup numele fiau, o stralucire egala cu cea

a Romei, carda i-o neta rivera. Intreprinzand un razboiu impotriva
Partbilor, cari se napustisera asupra 1Vlesopotamieil a murit la Nicodemia, in palatul ambasadelor, in vareta de 66 de ani, dup o
donmie de 31 de ani. Moartea sa a fost de altfel prevestita printeo
etea cu coada, de o marime colmara, pe care Grecli o numesc
Kouirrriq i care a stralucit multa vreme. A fost pus pe dreptate in
.numarul zeilor.
De urmai a lasat pe cei trei fii ai si i pe un.fiu al fra.
telui sau. Caesarul Dalmatius his, inzestrat cu foarte frumoOse insuiri i leit unchiului siu, a fost asasinat intr'o revolta
anai mult cu consimtionantul decat din ordinul varului sha Constantius. Curand apoi Constantinus1) declara razboiu fratelui sha, dat
atacandu-1 orbegte la Aquileia, este oanotit de generalii lui Constans.
Astfel statul l'acepe pe mana a doi Aug-uti. Guvernarea lui Comuna

a fost catva timp energidi i dreapta; in arma infla, fiind de o siMilete 1 u h r e d: i fiind tirit de nite prieteni ai sAi stricati pe Po.

-varniul desfraului, ajunse ea' fie urit de popoarele provinciilor,

-urgisit de soldali i a fost asesina de partidul lui Magnentius. A
1) Acesta este numit In genere Constantinus al II-lea.

www.dacoromanica.ro

143

murit ni departe de Spania, intr'un tastel fortificat numit Hele.

nae 1), dupi o do.mnie de 17 ani, in al 30dea an al vfirstei (a. 350
d. Chr.). S'a distins, de altfel, printr'un mare numir de expeditiuni
militare i firi si se fi artat cru.d, a gtiut si se faci temut in tot
timpul vietii sale.
Constantius a avut o soart mai incercati. In adevr, Pena
fl fcur a sufere mai multe lupte singeroase, Ii cuceriri mai multe
orate, Ii impresurari mai multe cetiti fortificate
armatele. Impotriva lui Sapor n'a fost noroces in nici o campanie;
ha inca odati, Ifingfi Singara, a pierdut chiar o victorie neindoioas,
din cauza neribdrii nebunegti a .soldotilor sai, cari ceruser si se
lupte prostegte spre sear, in contra tacticii de rzboiu. Dupi moartea lui Constans (a. 360 d. Chr.) gi pe card Magnentius punea mina
pe putere in Italia, in Africa gi in Gallia, o noui revolulie izbucni
In Illyria, unde trapele ridicar la tron pe Vetranio. Aceasta era
foarte bitrin gi lunga dorat a serviciului su militar unit cu norocui armelor, Il fficuse iubit de soldati eari, atore a apira Illyria,
il aleser de imprat. El era un om de treab, cu moravuri patriarhale, plin de bunitate, dar de o aga de mare igncriapti, ci n'a invtat deck la bteinete gi cind a fog% pe tron, primele elemente ale
literilor gi artelor.
Dar Constantius, care pentru a r13buna moartea fratelui
su aprinsese din nou rizboiul civil, lug donmia din miinele lui
fu silit de arVetranio care,
lucra nemai auzit pfin atunci
mata intreagfis puie jos semnele pute.rii 2). i la Roma au fost
ttirliuriri, mide Nepotianus, fiu1 surorei lui Condantinus, in fnmtea
unei cete de gladiatori, voia s punA mina pe tron. A isprvit
cu aceeargi cruzime precum a inceput; cci fiind invins de generalii
lui Magnentius, dup 28 de zile, a fost pedepsit cu moartea, iar capul

su a .fost preumblat twin ora' in virful unei Dined. A urmat apoi

proscripiuni gi grozave masacre printre nobili.
Nu mult dupg aceasta, Magnentius a fost cu totul btut,

lfing Mursa, gi eat pe ad era s fie prins. In aceast lupti eau

pierdut nenumrate trupe soutane cari ar fi putut fi intrebuintate
mai bine impotriva neamurrilor barbare gi s fi slujit astfel la signranta gi la triumful patriei. Curind dupi aceasta Constantius dete
guvernmfintul Orientului lui Gallus, fiul unchiului slu, cu title
1)1 -Azi Elna, In Russdlon, nu departe de Pyrenei.
2) Probabil solda;ii erau cregtini.

www.dacoromanica.ro

144

de Caesar. Magnentius, dupi mai multe infringeri, i pune capit

zilelor sale la Lugdtmum, dupi o dcmmie de trei ani gi geapte luni.

De asemenea gi fratele siu, pe care 11 ficuse Caesar
trimesese
in Gallia si apere aceasta targ, s'a ainucis la Senoni 1) (a. 353
Chr.).
Cam. In acelagi tianp Constantius puse si oanoare pe Caesarul Gallus, invinovitit de un mare numir de cruzimi. Acesta era
din fire crud gi aplecat spre tirgnie, daci aer fi fost si ajungrt singur doren. Pe de alta parte, Silvanus urzind o revolutie in Gallia,
pien in mai putin de 30 de zile gi de atunci rimase singar Constantins ca impgrat i August.

In urnia trimise in Gallia, cu titlul de Caesar, pe varal

sin Julianas, fratele lui Galias, ca.'raia ii dete In casitoaie pe sora
sa. Barbarii din aceasti provincie cuceriserri mai multe rage gi pe
altele le impresuraserg ; peste tot local era jaf gi jale i imperial roman era ameniniat de o mare pribugire. Julianas ca puine trupe
bate linga Argentoratum.2), un ora' din Gallia, num.eroasele trupe
ale Germanilor, face prizonier pe cel mai distins rege al lor gi restabili randueala in Gallia. Mai tarziu, acelagi Julianas cigtiga
multe victorii stralucite asupra barbarilor: pe Germani i-a impins
paste Rhin gi imperiului roman Ii dete din nou frontierile sale de
odinioarrt.

Nu mult dupg aceea, legiunile cari se luptaseri cu Germanii, fiindei se vedeau chemate inapoi dela ins'a'r. cin.area lor de a

apacra Galia, in unanimitate proclamara de impgrat pe Julianus,

(a. 360 d. Chr.). Acesta, dupg un an, pornegte si la In stapinire
Constantius fiind ocupat in frizboaiele Cu Parthii. La vestea aceasta Constantius Iasi totul ca si vie si se lupte cu Julianas, dar
pe drum, intre Cicilia gi Cappadocia aware, in al 33-lea an al domniei, in varsta de 45 de am. A fost pus pe dreptate in randul zei-

lor. El a fost un barbat de o fire blinda gi linitit, prea

zritor in prieteni g in curtizani gi spre sfirgitul vietii prea afemeiat.
In cei dint&I axil ai damniei sale, s'a argtat foarte eamplat; incirca
de averi pe curtenii sii i inrilta in dregitorii pe acei cari 11 sluji-

sera' in vremnri grele. Fag de cei pe cari i bnuia ci rrivnese la

tron era farg de mili. De altfel era destul de blind gi putea si se
Azi Sens In Frantz,
Azi Strassburg.

www.dacoromanica.ro

145

laude mai mutt de norocul rizboaelor dinliuntru decit al celor

din afari.
In urmh.' pune mina pe putere Julianus. AceSta, dupil mari

pregritiri, pornete en rizboiu impotriva Parthilor, expediliune la

care am luat parte i en. Citeva orage i citerva ceti intirite ii se
supun, pe altele le cuceregte en putetrea. Dupi ce a pustiit Assyria,
i-a ainut armata in conac citva tiznp Lingi Ctesiphon. Pe cind se
Entorcea birnitor, fiind tirit orbete de curajul siu in lupte noi,
a fost omorit de mina unni dugman la 6 calendele lui Inlie, in annl
al aptelea al domniei, in virsti de 31 de ani gi a foot pus in rindul
zeilor. Julianus a fost un impirat distins gi, daci soarta ar fi ingiduit, ar fi condus statul la fericire gi la. glorie. Cunogtea bine literatura gi artele gi mai ales era invhfat in literatura greaci, pe care
o stipinia mai bine decit pe cea latini; era inzestrat cu o elocinti
puternici gi vie i cu o meanorie ne mai pomeniti; fn nude privinti

era mai mult decit un filosof. Fa ri de =kii si era darnic, dar

nu destul de grijulin In alegerea lor, cum ii s'ar fi chut unui
pirat de seama sa. Multi chiar s'au incercat
eiunteasei din
glorie. Fa ll' de locuitorii provinciilor era foarte drept i aves toatit'

dorinta s marl cit mai mult tributu,rile; bun cu toati lumea, nestiruind prea mult pentru sporirea tezaurului public, el era lacom
dupi glorie/ pe care o cinta en o rivni nepotoliti; prigonitor al religiunii cretine, dcu4 totu4i numai ping in aa misurZ, ca s nu verse
siingele celor ce o nairturiseau. 1). Era leit [Marcus Antoninus, pe care

de altfel cinta
intreaci.
Dupri acesta a fog ales de impirat, cu consimfhtnintul
nnanim al armatei, Jovianus, unul dintre ofiterii curtii2) ; pentru
aceasta a fost recomandat mai mult de vrednicia tatilui su decit
de vrednicia sa. Jovianns, tali de imprejuririle turburi de atunei,
pe deoparte,, fiindei armata sa suferea de lipzuri, pe de alti parte,
fiindci el insui a fost infrint in citeva lupte en Pergii a incheiat
pace en Sapor, o pace ce e drept necesari, dar ruinoasi: eici a
pierdnt ri gi a trebuit s phriseasci oarecari phalli din imperiul
roman, ce,eace inainte de el, timp de 1118 ani, de eind fusese fundati nipria romani, nici odati nu ea intimplat. Ba inch', legiunile noastre au fost trecute pe sub jug, intoctmai ca la Canaan-4
Religionis Christianae insectator, perinde tamen, ut cruore abstineret.
Dornestici erau ofiterii casei Impitritepti pi format' garda impgratului.
Se mai ntuneau pi protectores, fiindci apirau pe principe In contra atacurilor.
TZVOARELE !STORM ROMANILOR VOLUMUL X

www.dacoromanica.ro

10

146

supt Pontius Telesinus i ca in Spania, la Nuznantia, i ca in Numidia, degi atunci nu ea pierdut nimic din teritoriul roman. Acest
tratat de pace n'ar fi en totul de ogndit, daca pacea ficut de nevoie ar fi voit s o schimbe, and ar fi sclipat de incurcIturi, dup.&
cum au talent Romanii in toate crizboaiele pe cazi le am ainintit.
Cci li s'a declarat numai 'deck rizboin e Samnitilar i Numantinilor Nuznizilor i pacea incheiat n'a fost ingrit. Jovianus hug,
fiindei se temea de vr'un rival in domnie, daci .ar fi stat mai mult
timp in Orient, nu ea mai gandit la gloria sa. Pornete deci spre
Roma, dar moare pe drum spre Illyricum, de o moarte nenteptai,

la fruntaria Galatiei. De altfel a fost un om viteaz i destul de

intelept.

18. Multi cred a a murit de aplecare, cici la cin mancase

prea milt; Atli cred c din pricina mirosului odAii care, avand
peretii acoperiti de curnd cu vaz nesting, sunt primejdio0 in timpul soannului; sunt unii cari socotesc ci a mucrit din pricina clrbunilor pe casi, fiind frig, i-a pus inteo mare "grilmadi de foc. A
znurit la 14 ale Calendelor lui Martie, dupl. o domnie de apte luni,
In vrst de vr'o 33 de ani, i multumiti bunitkii uanna0lor ea I)
a fost Remit in rndul zeilor (a. 364 d. (Ir.). El era din fire bun
foarte darnic.
Aceasta era" atarea imperiului roman supt consulatul tui Jovianus i al lni Varronianus, in anul 1119 dela fundarea Romei.
Fiindoil am ajuns en istorigirea mea pink' la strlucitii notrii prin-.
cipi, vcrednici de toat ciliates, pun deocamdat aci capt lucririi
ceeace ne-a nzai Anus de sins, trebuie s o spunem pe
znele.

un ton mai inalt 0 nu nu.mai a nu ne Lipdnz de aceasta, dar

voim si o scriem cu mai mult ingrijire.

1) Sunt 1mprali Flaying Valentinianus i Valens.

www.dacoromanica.ro

INDICE
Achaia IV 3, V 4, 6, 7, VI 19 VII 19.
Achilles II 11.
Achilleus VIII 22, 23.
M. Acilius Glabrio cos. (563). DI 3
Actium VII 7.

Algidus I 17, 18.

Allectus IX 22.

Adherbal /V 26.

VII 14.
Altinum VIII 10.
Amandus 1X 20.
Anibrones V 1.

Aegyptus III 1, IV 16, VI 21, VII 6, 7,

9, VIII 18, IX 22, 23.
Aelianns /X 20.
Aemilianus IX 5, 6.
L. Aemilius cos. (a. 529) III 5.
Mam. Aemilius dict. I 19.
Aemilius Paula cos. (a. 538) DI 10.
M Aeanilius Paulus cos. (a. 586) IV
6, 7.
Aemilius Lepidus cos. (676) VI 1, 5,
23, VII 2, 3, 8.
Aequi I 1.
Aetoli IV 5.
L. Afranius VI 20.
Africa II 21, 22, 23, 25. III 20, 22, W
4, 12, .14, 19, 21, V 9, VI 23, VIII 18,

/X 2, 22, 23, X 1, 10Afri. II 18-22,

24, 25, 27, DI 10, 11, 14, 15, 20, 22.
Agrigentum III 14.
M. Agrippa VII 5.
Agrippina VIII 2, IX 9, 17.
Alamanni IX 8, 24, X 3, 14.

Albani I 4.
Alban/ (Asiae) VI 14, VIII 3.
Clodius Albinus VIII 18.
Albis VII 9.
Alexander Mac.edo II 7.
Aurelius Alexander VIII 23.
Alexandria II 7, VI 21, 22, IX 23

xandrini legati II 15.

Allis I 20, II 2.
Alma mons 1X 17.

Alpes M 5, 8, VI 17, VII

9.

Cottiae

Amisos VI 8.
Ancus Marcius I 5, 6.

Andriscus IV 14.

C. Anieius pr. IIII 6, 8.

Anio II 5.
Antemnates I 2.
Anthemusia VIII 3.
Antiochia VI 14, VIII 10, IX 13
tiochenses VI 14.

An.

Antiochus (III) IV 3, 4, 5,.

Antiochns (Epiphanes) IV 6.
T. Aurelius Antoninus Fulvius Boionius

Pius VIII 7-11.

M. (Aurelius) Antoninus Verus VIII 9,
10, 11, X 16.
L. Annius Antoninus Verns VIII 9, 10.
Antoninus Commodus VIII 13, 15.
Aurelius Antoninns Bassianus
que Careenlla VIII 19, 20, 22Antoni.
nianae (thermae) VIII 20.
Aurelius Antoninus (Heliogabalus)
VIII 22.
C. Antonius cos. (691) VI 15.
L Antonius cos. (713) VII 3.

M. Antonius cos. (718) VII 1-4. 6-8.

Anulinus IX 19.
Aper IX 18, 20.

www.dacoromanica.ro

- 148 Apion VI 11.

Apollonia VI 10.
Apollonius Chalcedonius VIII 12.
Appia via II 9.
Apulia II 9, 17, HI 19, 12, VI 7.
Aquileia IX 1, X 9.
C. Aquilius Florus cos. (495) II 20.
Aquitania VII 5, 9, IX 10.
Arabia VIII 3Arabes VI 14 VIII 3, interiores VIII 18.
Archelaus (dux Mithridatis) V 6.
Archelaus Cappadox VII 11.
Axdea I 8.
Argentoratum X 14.
Argos H 14.
Ariarathes Cappadox IV 6, 20.
Ariminus II 17, III 8, V 8, VI 19.
Ariobarzanes V 5.
Aristarchus VI 14.
Aristo Atheniensis V 6.
Aristobulus VI 16.
Aristonicus IV 20.
Armenes IV 2.
Armenia VI 8, VII 9, 14, VIII 3, 6, 10,
maior IX 25, minor V 5, VI 8, 12 14,
Armenii VI 9
Armeniacum ieg.
num VI 9.
Armoricum IX 21.
Arruns I 10.
Artaxata VI 13.
Artaces VI 14.
Arveni IV 22, VI 17.
Arzianene VI 9.
Asclepiodotus IX 22.

Asia HI 14, IV 4, 6, 18, 20, V 4, 5, 6,

7, VI 6, 14, VII 3, 5, 6, IX 8, X 1.
Hierius Asinius V 3.
Assyria VIII 3, 6, 10, X 16.
Atella VII 8.
Athenae V 6.
C. Atilius Bulcus cos. (519) III 3.
M. Atilius Regulus cos. (487) II 17. 24.
M. Atilius Regulus cos. (498) II 21, 25.

Attalus rex III 14

Attalus (Philadelphus) IV 4, 8.
Attains (Philometor) IV 18, 20.
Attalus VI 14.
Aventinus mons I 5.

Cn. Aufidius Orestes cos. (683) VI 8.

Caesar Augustus Octavianus (Octavius I
12, VII 1) I 12, VII 1, 3, 4, 6, 7, 8, 12,

15, VIII 2, 5.
Aurelia via VII 16.
Aurelianus /X 13, 14, 15, 17.
M .Aurelius Cotta cos. (680) VI 6.
Aureolus IX 11.
Aureus mons X 17, 20.
Auruntuleius VI 17.
Azabeni VIII 18.

Babylon VIII 3.
Bacaudae DE 20.
Balbinus IX 2.
Bassianus, vid. M. Aurelius Antoninus.
Bastarnae DE 25.

Belgica IX 21.
Beneventum II 16.
Berenice VI 11.
Bessi VI 10.
Betriacum VII 17.
L. Bibulus cos. (695) VI 17, 19.

Bithynia IV 5, 6, 8, 20, V 5 VI 6, 8.
Bituitus IV 22.
Boochus IV 27.
Bononia IX 21.
Bononus IX 17.
BosphoBosphorus V 5, VI 12, VII 9

rani VIII 3.
Britannia VII 14, 19, VIII 19, X 1, 2;
Britanniae VII 13, IX 21, 22
Oceanus Britantanni VI 17, VII 3
nicus VI 17.
Britannicus VII 13.
Brittii II 12, III 12, 19.
Brundisini II 17.
Bruti duo VI 25, vid. Iunius.
Budalia VIII 4.
Burdigala IX 10.
Burziao VI 10.
Byzantium VII 19, quae nunc Constantinopolis VI 6.

Cabira VI 8.
Cabyle VI 10.
Q. Caecilius (548) III 19.

www.dacoromanica.ro

- 149 C. Caecilius Metal= cos. (641) W 25.

L. Caecilius Metellus cos. (a. 503) II 42.

L Caecilius Metellus cos. (a. 631) IV

21, 23.

Q. Caecilius Metellus (Macedonicus) IV

13, 14, 16.
Q. Caecilius Metellus cos. (645) IV 27.
Q. Caecilius Metellus Pius VI 1, 5.
Q. Caecilius Metellus Greticus VI 11, 16.
Caelius mons I 4.
Caeninenses I 2.
Caenophrurium IX 15.
Caepio V 3, vid. Servilius.
Caesar, vid. Iulius.
Caesarea (Cappadociae) VII 11.
Caesareae civitates VII 10.

Calabria HI 12.
C. Caesar Caligula VII 12, 13, 14, 23.
Callaeci IV 19.
Callatis VI 10.
Callinicum IX 24.
L. Calpurnius Bestia cos. (642) IV 26.
Camillus, vid. Furius.

Campania I 8, II 8, 12, III 12, 14. V 4,

VII 8, 11, VIII 7, U.
Campus Martius VII 8.
Cannae HI 10.
Cantabria VII 9.
Capitolium 1, 6, 8, 20, IV 8, VII 13. 18,
23, IX 11.
Cappadocia IV 6, V 5, VII 11. X 15.
Capua V 7, VI 7.
Caracalla, vid. M. Aurelius Antoninus
Bassianus.

Carausius IX 21, 22.

Carbo, vid. Papirius.
Cardueni VIII 3.
Carinus IX 18. 19. 20.
Carnuntum VIII 13.
Carpi IX 25.
Carrae VI 18, IX 24.
Carrinas V 8.

Carthalo HI 16.
Carus IX, 18, 19.
Casca, vid. Servilius.
C. Cassius Longinus cos. (630) IV 22.
C. Cassius VI 18, 25, VII 3, 4,
Sp. Cassius I 12.
Catalauni IX 13.
Catilina, vid. Sergius.
Catinenses II 19.
Cato, vid. Porcina
Catti VII 23.
Catulus, vid. Lutatius.
Caudium. X 17.

Ceitiberia IV 16.
(Scotus) Chaeronensis VIII 12.
Chalcedon VI 6.
Christiana religio X 16.
Cibalae X 5.
Cilicia VI 1, 3, VII 19, X 15.
Cimbricuin
Cimbri IV 25, 27 V 1, 2
bellum V 1.
Cineas r[ 12, 13.
Circesium IX 2.
aqua Claudia II 9.
Ap. Claudius decemvir I 18.

Ap. Claudius censor H 9.

Ap. Claudius cos (426) II 16, 18.
Ap. Claudius VI 2.
Ap. Claudius Nero cos. (547) III 13.
C. Claudius Canina cos. (481) II 15.
Claudias Marcellus cos. (532) III 6,
12, 14, 26.

Marcellus cos. (588) IV 9.

Marcellus cos. (705) VI 19.
P. Claudius Pulcher cos (505) II 26.
Claudius imp. Drusi f. VII 13, 19.
Claudius imp. (Gothicus) IX 11, 12, 22.

Cleopatra VI 22, VII 6, 7.

Carthago II 21, 25, 27, in 7, 11, 22, IV

Carthaginienses II 20,
3, 10, 12, 21,
21, 25, 26, 27, 111 2, 7, 8, 11, 20-23,
IV 10.

Carthago Hispaniae HI 15.

Clodius Albinns VIII 18.

A. Cluentius V 3.
Clypea II 21.
Coche IX 18.
Colchi VI 14; VIII 3.
Collins porta V. 8.
Conunagene VII 19.
Commodus, vid. Antoninus.
Concordia VIII 10.

www.dacoromanica.ro

- 150 Constans X 91 10.

Constantin X 5.
Constantinopolis VI 6, DC 15.
Constantinus (Magnus) VIII 22, 23, X
2-4, 11, 12.
Constantinus (Constantini M. pateri IX
22, 23, X 1, 2.
Constantius (Constantini M. filius) X
9-13, 15.
Corinthii IV 14.
Corinthus IV 14
Corioli I 14, 15.
Cn. Cornelius Asina cos. (494) 11 20.
P. Cornelius (Asina) cos. (533) III 7.
L. Cornelius Clima cos. (667) V 4, 7.
Cn. Cornelius Dolabella cos. (471) II 10.
L. Cornelius Faustus VI 23.
Cornelius Fuscws VI 23.
Cn. Cornelius Gallus VII 7.
Cornelius Lentulus cos (479) II 14.
L. Cornelius Lentulus cos. (517) III 2.
P. Cornelius Lentulus cos. (683) VI 8.
P. Cornelius Rufinus cos. (464) II 9.
Cu. Cornelius Scipio cos. (532) M 6,
11, 13, 14, 15.

L. Scipio cos. (495) II 20.

L. Cornelius Scipio Asiagenes cos. (564)

III 16, W 4.
P. Cornelius Scipio cos. (536) III 8, 9,
11, 13, 14, 15.
P. Cornelius Scipio Africanus cos. (549)

III 15-18, 20-23, IV 3, 4, 10, VI 23.

Ctesiphon VIII 3, DE 10, 18. X 16.

M. Curius Dentatus cos. (464) ll 9.

M. Curius Dentatus cos. (479) II 14.

Cyrano VI 11.

Cysious VI 7; VIII 18.

Dacia VIII 2, 6, IX 8, 15, 22 X 4

RI.

pensis IX 13 Di VII 9, 23.

Dalmatia IV 23, VI 1, 4, VII 9, IX 19
Dalmatae V 7.
Dalmatius Caesar X 9.
Danuvius VI 2, 10, VIII 2, IX 8, 15.
Daphnenses VI 14.

Dardania X 5 Dardani V 7, VI 2.
Decebalus VIII 2, 6.
Decius cos. (475) II 13.
Decius (imp.) IX 4.
Deiotarus VI 14.
Demetrius IV 2, 3.
Diadumenus VIII 21.
Diocletianus IX 19, 22-28, X 1, 2.
Diogenes V 6.
divorum porticus VII 23.
Domitianus VII 23, VIII 1.
Sex Domitius Calvinus cos. (630) IV 2.2.
Domitius V 9.
L. Damitius pr. VI 1.
Drusus VII 9, 12, 13.

C. Duillius cos. (494) II 20.

L. Cornelius SuIla IV 27, V 3, 4, 6-9,

VI 1, 23.

Eboracum VIII 19, X 1.

Edessa VIII 20.
Ephesus V S.
Epirus II 11, 13, IV 8, VI 19, VII 7.
Esquilinus mons. I 7.
Eumenes IV 4, 6, 8, 18, 20.
Eumenia W 4.
Euphrates VI 18, VIII 6, IX 2.
Europa IV 4.

Corsica II 20.
Corycus VI 3.
C. Cosconius VI 4.
Cottius rex VII 14.
Cotys IV 6.
Creta VI 16 --4 helium Greticum VI IL
Crixus VI 7.
Crustmnini I 2.

Fabia familia I 16.

C. Fabius cos. (275) I 16.
C. Fabius Licinius cos. (481) II 15.
C Fabius Pictor cos (485) II 16.
Q. Fabius Maximus mag. equit. II 8, 9.
Q. Fabius Maximus II 9.
S. Fabius Maximus (Cunctator) cos.

P. Cornelius Scipio Africanus junior cos.

(607) IV 10, 11, 12, 14, 17; 19, 21.
P. Cornelius Scipio cos (563) IV 3.
P. Scipio Nasica cos. (613) IV 26.
P. Cornelius Scipio VI 23.
'Scipio cos. (671) V 7.

www.dacoromanica.ro

151

Gordianus Augustus IX 2, 3.
Gothi DI 8, 11, 13, X 7.

(545) III 9, 10, 16).

Fabius historicus 111 5.
Fabricius II 12, 14.

Falisci I 20, II 28.

Famea IV 10.
Ftudis VI 3.
Fausta X 3.
Galeria Faustina junior VIII 10.
Felicissimus DE 14.
Fidenates I 2, 4, 19,
Fidenae I 19

Flaminius cos. (537) IQ 9.

Florianus IX 16.
forum VII 16, transitorium VII 23. Tra

iani VIII 5. 13.

Franci IX 21, X 3.
Fronto VIII 12.
C.n. Fulvius cos. (543) HI 14.
M. Fulvius IV 5.
Q. Fulvius cos. (490) II 18.
Cn. Fulvius Centumalus cos. (525) Ill 4.
Fulvius Flaccus cos. (517) HI 2.
Ser. Fulvius Nobilior cos. (499) II 22.
Furius Camillus I 20. II 1, 4.
L. Furius II 6.
C. Furius Placidus cos. (503) 11 24.
Gabii I 9.
Galatia VI 14, VII 10, X 17.
Ser. Galba VII 16, 17.
Gallia II 16, IV 23, 25, 27, 'VI 17, 19, VII
9, VIII 18, 23, IX 4, 8, 9, 10, 13, 18, 19,

20, 23, X 6, 13, 14

Galliae VII 3.

IX 8, 9, 17 X 1, 3, 10, 12, 14, 15

Galli I 20, II 5, 6, 10, HI 5, 6, 8, IV 22,

V 1, VII 16, VIII 2, 8, IX 17, X 1

transalpini IV 22.
Gallienus DE 7, 8, 11.
Gallus Caesar X 12, 13, 14.
Gallus Hostilianus DE 5.
Gentius IV 6, 8.
L. Genucius cos. (89) II 4.

Germania VI 17, VII 9, 19, VIII 2

Germani V 1, VI 17, VII 9, 12, VIII

Graecia II 13, 14, HI 14, IV 2, 14, V

6, 7, VI 19, 20, IX 8Graeci HI 12,
VIII 10, X 8

Graecae litterae VIII

12.

Aelius Hadrianus VIII 6, 8, 11, 17.

Haemus mons VI 10.

Hamilcar III 7-23, IV 3, 4, 5, V 1, VI

7.

Hanno Ill, 14, 20.

Hasdrubal Hannibalis frater HI 8, 11,
alii HI 13, IV 10, 14.
13, 14, 15, 18
Helena castrum X 9.
Heliogabalus (deus) VIII 22: vid. M.
Aurelius Antoninus.
Helvetii qui nunc Sequani VI 17.

Heradea IX 15.
T. Herennius V 3.
Hiberi VIII 3.
Hiberia VI 14
Hierius Asinius V 3.
Hiempsal IV 26.

Hierda V 9

Hiero II 18 19, HI 1, 1.
Hierosolyma VI 14, VII 9, 19, 20, 21.
Hirtius cos. (711) VII 1.
Hirtuleius VI 1.
Hispania III 7, 8, 11, 13, 14, 18. 20...IV

16, 17, 27, VI 1, 5, VIII 2, 6. X 17

Hispaniae HI 13. 15 17, 18. IV 16,
Hispam
1, 20, 24, VII 3, IX 8, X 9

HI 15, IV 14, VII 6.

'lister urbs TV 10.
Flistri M 7.
M. Horatius Pulvillus cos. (245) I 10.
Hormisda IX 25.
C. Hostilins Mancinus cos. (617) IV 17.

Ianiculus I 5.
Iartus geminus IX 2.
llyricum IV 6, VI 4, 17, 'VII 9, IX 8, 11,
15, 19, 25, X 1, 2, 10, 15, 17.

12. 15. IX 1, 7, 8. X 14.

Germaniciani exercitus VII 17 X 15.

Illyrii III 4, IV 7, 8.
India VIII 3
Indi VII 10.

Getta VIII 19.

Gordianus senior IX 2.

Ingenuus IX 8.
Interamna IX 5.

www.dacoromanica.ro

- 1.52 Joviatrus X 17, 18, cos. (1117) X 13.

Isauria VI 5, VIII 5
Isauri VI 3.
Iseum VII 23.
Italia acieseori
Italic= bellum quod
et sociale 'V 9.

Lilybaeum II 27.
Lingones IX 23.
M. Living Salinator cos. (547) III 18.

M. Lollius VII 10.

Lorimn VIII 8.

Italics VIII 2, 6.
Ituraei VI 14.

Lucania DE 13, 27, X 2

Iuba VI 23.
Juba VII 10.
Judaea VI 14, VII 19

Lucretia I 8-10.
Sp. Lucretius Tricipitinns cos. (245) I

Lucani II 12,

14.

Iudaei VI 14,

10.

Lugdunum VIII 18, X 12.

16.

Iugurtha IV 26, 27, 'V' 1, VI 1.

Julia VIII 20.
Salvius Iu1ianus (iuris peritus) VIII 17.
Salvius Iulianus imp. VIII 16-18.
htlianus X 14-16.
C. Julius Caesar I 12, VI 17, 19-25, VII
1, 2, 3, 13.
Sex. Iulius Caesar cos. (663) V 3.
Iunius cos. (505) II 26.
Iunius Brutus IV 19.
Brutus VI 26, VII 3, 4.
L. Junius Brutus cos. (245) I 8-11, VI
25.

L. Iunius Libo cos. (487) II 17.

D. Iunius Silanus cos. (692) VI 16.
M. Iunius Silanus cos. (645) IV 27.
P. luventius pr. IV 13.
Lacedaemonii II 21, IV 2.
Laelianus DC 9.
C. Laelius cos. (564) IV 4.
Lamponius V 8.

Larrius diet I 12.

Latini I 5, 18, II 6, 7.
Leptis VIII 18.
LiburnIte naves II 20.

Lusitania IV 9, 16, 27

Lnsitani IV

19, 27.

C. Lutatius Catulus cos. (512) 11 27.

Q. Lutatius Catulus cos. (513) II 28.

Q. Catulus cos. (652) V 1, 2.
Q. Catulus cos. (676) VI 1, 5.
Lycia VI 3, VII 19.
14, TV 6, 7, 13, 14,
Macedonia M 12
15, 27, VI I, 2, 5, 7, 10, 19, VII 3, DE
MaMacedones IV 7
8, 11, PE 5
cedonicum bent= IV 1, 3, VI 8, 11.
Opilins Macrinus VIII 21.
Madena VIII 3.
Maedi V 7.
Magnentiani
Magnentius X 9, 10, 12
daces X 11.
Magnesia IV 4.
Mago III 13, 15.
Mamaea VIII 23.
M. Manilins cos. (605) IV 10.
A. Manlius cos. (513). II 28.
M. Manlius cos. (649) V 1.
L. Mtmlius Censorinns cos. (605) IV 10.
Manlius Torquatus II 5.

T. Manlius Torquatus cos. (519) M 3,

Libya 'VI 11.

12, 13.

Libyssa IV 5.

Licinius (imp.) X 4-6.

P. Licinius cos. (583) IV 6.
M Licinins Crassus cos. (699) VI 7, 18,
VII 5, 9.
P. Licinius Crassus IV 20.
Licinius Lucullus cos. (680) VI 6-11.
Licinius Lucullus VI 7, 8, 10.
Ligure,s M 2, 8.

L. Manlius Vulgo cos. (498) II 21.

Marcellns, vid. Claudius.
C. Marcius II 5.
Q. Marcius Corilanes I 15.
3.
L. Marcus Philippns cos. (66?)
L. Marcins Philimns cos. (568) IV 5.
Q. Marcins Rea cos. (636) W 23.
Marcomannicum helium VIII 12, 13.
Marcomedi 'VIII 3.

www.dacoromanica.ro

- 153 mare rubrun VIII 3.

Margus IX 20.

C. Marius cos. socks IV 27, V 1-4, 7,

8
Mariana pars. V 8, 9, VI I.
Marius junior cos. (672) V 8.
Marius (imp.) /X 9.
Mars I 1.
Marsi V 3.

Masinissa HI 22, IV 6, 11.

Massilia X 3.
Mauretania IV 27, V 9, VI 23, VII 10.
Maxentius X 2-4.
Maximianus GaleriusIX 22, 24, X 1, 2, 4.

Maximianus Herculius /X 20-23, 27, X

1-3.
Maxirninus Augustus IX 1, 2.
Maximinus Caesar X 2, 4.
Mazaca VII 11.
Mediolanum III 6, IX 11, 27.
Memmius cos. IV 9.
Mesopotamia VI 8, VIII 3, 6, IX 7, 8, 10,
25, X 8, 10.
Messenii VIII 3.
Micipsa IV 26.
Minucius Rufus cos (533) III 7.
Minucius Rufus W 27.
Mithridates Ponticus TV, 20; Magnus VI

22; W 20, V 4-7, 9. VI 6-10. 12.

16 Mithridaticum (belluM) V 4, VI
8, 11, 14, 16.
Moesiae
Moesia IX 5, 15, 17, 25, X 5
duae IX 15. .
Mogontiacum VII 13, IX 9:
Q. Mucius Scaevola (637) W 23.
Mulvius Pons 'VIII 17, X 4.
Mumanius IV 14.
Munda VI 24.
L. Murena cos, (692) VI 16.

Mursa IX 8, X 12.
Nabis IV 2.
Narbone IV 23, IX 18.
Narseus Eit.:2, 24, 25, 27, X 4.
Nepotianns X U.
Neroniane
Nor VII 14, 17, 18,- 23
thermae mule Alexandrinae VII 15.
Nerva VIII 1.
IZVOAIRELE ISTORIEI ROMANILOR VOLUMUL X

Nicomedes IV 8, 20.
Nicomedes (Philopator) X 5, VI 6.
Nicomedia IX 27, X 6, 8
Nicomedenses IV 5.
Nilus VI 22.
Nisibis VI 9.

Nola III 12.

Nomentana via VII 15.
Norbanus cos.(671) V 7.

Noricum IX 7.
Numa Pompilius I 2, 5, III 3, VIII 8, 9.

Numantia IV 17, X 17

Numantini
IV 17, 19, X 17.
Numerianus IX 18-20.
Nurnidia III 20, IV 6, 27, V 1, X 17
Numidae II 24, TII 20, 22, W 11, 26,
X 17.
Occidens IX 11, 13.

Oceanus VI 17, 'VII 13.

C. Octavianus Augustus vid: Augustus.
Cn. Octavius cos. (667) V 4.
Odenathns IX 10, 11, 13.
Oenomaus VI 7.
Q. Ogulnins cos. (485) II 16.
Olympus urbe VI 3.
Opilius Macrinus VIII 21.
Oppius Sabinus VII 23.
Orehades VII 13.
Oriens 'VI 20, VII 0, 6, IX 2, 10, 11, 13.
17, 18, 22, X 1, 2, 4, 6. 12. 17.
Orodes VI 14, 18, VII 5.
Osdroeni VIII 3.
Osdroena VIII 29
Ostia I 5.
Otacilins cos. (491) II, 19.
Otho VII 16, 17.

Pacorus VII 5.
Palaeopharsalus VI 20.
Palaestina 'VII 10, 19.
Palatinus mona I 1. Palatium VII 12, VIII 17.
Pamphylia VI 1, 3.

Pannonia VII 9, /X 4; inferior IX 4;

Pannonii VIII 13, IX
secunda X 5
Pannonicwn helium VII 9.
Pansa cos. (711). VII 1.
17

www.dacoromanica.ro

- 154 Panticapaeum VII 9.

Paphlagonia V' 5, VI 8, 114.

Pontius Telesinus X 17.

Pontus V 5. VI 8, 9, 10, 22, VII 3, 9,

L. Papirius Cursor diet II 8; cos. (435)

119.

Cn. Carbo cos. (641) W 25.

Cu. Papirius Carbo cos. (672) V 8, 9.
Parthenius VIII 1.
Parthenopolis VI 10.
Parthi VI 18, VII 5, 6, 9, 14, VIII 3, 10,
18, 20, IX 2, 7, 8, 19, X 8, 16.
Parthomasiris VIII 3.
Peligni V 3.
Pergamus IV 20.
Perpenna cos. (624) W 20.
Perseus IV 6-8, 15.
Persis VIII 3, 5, DE 19
Persae VI 8,
18, VII 5, 6, 9, VIII 23, IX 2, 7,
18, 25, X 10, 16, 17,

14, IX 8

Ponticum Mare V 5.

Porcius Cato cos. (665) V 3.

C. Cate cos. (610) IV 24.
M. Porcius Cato cos. (636) IV 23.

M. Porch's Cato (Utieensis) VI 19, 23.

Porsena I 11.
Sp. Postumius 'cos (433) II 9.
A. Postumius Albinus cos. (512) II 27.
L Postumius Albinus cos. (525) 111 4.
Sp. Postumins Albinus cos. (568) IV 5.

Sp. Postumins Albinus IV 26.

Postumns IX 9, 11.
Praenestini
Praeneste II 2, 12, V 8
II 2.
Probus /X 17.
Proculus IX 17.
Prusias IV 5, 6, 8.
Pseudoperseus W 15.
Pseudophilippus IV 13, 14.
Ptolemaeus (Philadelphus) II 15.

Pertinaz VIII 16, 18.

Perugia VII 3.
Pescennius Niger VIII 18.
M. Petreius V/, 20, 23.
Petronius Secundus VIII I.
Pharnaces VI 12, 22.

Phaselis VI 3.
Philippus III 12, 13, 14, TV 1, 2, 3, 6.

Philippus (imp.) senior VIII 2, 3.

Philippns junior VIII 3.
Philippi VII 3.
Phoenice VI 8, 13.
Phyrgia IV 4.
Picentes II 16,
Picenum II 8, III 18

Ptolemaeus (Euergetes) III 1.

Ptolemaeus (Philometor) IV 6.
Ptolemaeus (Auletae filius) VI 22.
Ptolemais VI 11.
Punicum helium II 20, 27, III 1; &emudum III 7, 10, 23, IV 1, 10, V 1; tertinm IV 10 Punica bella VIII 12.
Pupienus IX 1, 2.
Pylaemenes Paphlagon IV 20, V 5, VI
14.

Pyrenaeus III 8.

V3.
Piraeus V 6.
piraticum helium VI 16.
A. Plautins VII 13.
Plotina'VIII 9.
Plutarchus VIII 12.
Poeni II 26.
Pontus Polemoniaeus
Polemo VII 14
VII 14.
Cn. Pompeius V 3.
Cn. Pompeins Magnus V 8, 9, VI 1, 5,

Pyrrus II 11-14.
Quadi VIII 13, IX 8.
Quinquegentiani IX 22, 23.
Quintillns IX 12.
T. Quintius diet 11 5.
L. Quintius Cincinnatus 17, 19.

T. Quintius Cincinnatus II 2, 5,
T. Quintius Flamininus cos. (631) IV 2,
5, 21.

Quirinalis mons I 7.

12-14, 16, 18-24, VII 4.

Cn. Pompeius (Magni f.). VI 24.
Sex. Pompeius VI 24, VII 4-6.
Q. Pompeius IV 16, 17.

Raetia VII 9, IX 7.
Ravenna DE 7, X 3.

www.dacoromanica.ro

- 155 Rea Silvia I 1.

Remus I 1.
Rheum VI 17, VII 9, VIII 2, X 14.
Rhodanus IV 22, V 1, VI 17.

Q. Servilitts cos. (389) II 4.

Servilius Isauricns VI 3, 5.
Cn. Servilius Caepio cos. (501) II 23.

Rhodope provincia VI 2.
Rhodus VII 19
Rhodii IV 4.
Roma et Romani mai adeseori.
Romulus I 1, 3, 20, II 4, VIII 8.
Rostra II 7.

Q. Caepio cos. (648) V 1.

Servilius Casca VI 25,
Servius Tullius I 7.
Severus Caesar X 2, 3.

Servilius Caepio cos. (614) IV 16, 21.

SeptimiUs Severus VIII 17-19; Percinax

VIII 18; Parthicus Arabicus Azabeni-

P. Rutilius cos. (664) V 3.

cus VIII 18.

Sicilia II 14, 18, 19, 22, 24, 27, III 1, 8.

Sabini I 2, 6, 7, 11, VII 20.

Sabinus VII 17.
Saguntum III 7
Saguntini III 7.
Salaria via VII 15.
Salassi VII 9.

14, W 12, V 8, 9, VII 4.

Sallentini .11 17.

Salonae VI 4, IX 27, 28. ,

Sanmium II 16
12, 14, X 17.
Samus VII 19.

Samnites II 8, 9, 10,

Sapor IX 7.
Sapor Narsei nepos IX 25, X 10,

Silvanus X 13.
Singara X 10.
Sinopc VI 8.
Sipylus IV 4
Sirmium IX 17.
Smyrna IV 20.

Sol IX 15.
Solentinus rex VIII 9.
Sophanene VI 13.
17.

Sardi
Sardinia II 20, M 12, 13, IV 25
UI 3, 13
Sardinienses III 2.
Sarmatae VII 23,
Sarmatia VII 23
VIII 13, IX 8, 18, 25.
Saturninus IX 17.
Sauromatae VIII 3.
Saxones IX 21.
Scordisci IV 24, 27, V 7.
C. Scribonius Curio VI 2, 5.
Scythae VII 10.
Seleucia Assyriae VIII 3, 10; Isauriae
VIII 5; Syriae 111 14.
P. Sempronius cos. (486) II 16.
C. Sempronuis Blaesus cos. (501) II 23.
Ti. Sempronins Gracchns III 8,9.
Sena III 18.
Senones I 20, II 20.
Senoni X 12.
Cn. Sentina VII 13.
Sequani VI 17.
Serapeum VII 23.
Serdfca IX 22.
L. Sergius Catilina 'VI 15.
Sertorius VI L

Spartacus VI 7.

Stoica philosophia VIII 11.

Stratonice W 20.
Suebi VIII 13.
Suebia 'VII 12
Suessa Pometia I 8.
C. Sulpicius cos. (475) II 13.
P. Sulpicius cos. (543) III 14.
Sulpicius V 4.
Surena VI 18, VII 5.

Sutrini II 1.
Symia Sera VIII 22.
Syphax III 20.

Syracusana urbs III 14

rum nobilitas II 19.

SyrAcusano-

Syria III 1, IV 5, VI 8, 13, 14, VII 5,

Syriacum belVIII 18, IX 3, 8, 10
lmn. IV 3.

Tacitus IX 16.
Taifali VIII 2.
Tarentini
Tarentum II 13, 14, III 16
II 11, 14.
Tarquinius Prisous I 6.
Tarquinius Superbus I 7
12, 15.
Tarquinius Collatinus cos. (245) I 8-10.

www.dacoromanica.ro

- 156 -(Sex) Tarquinius I 8.

Licinius Velerfanus IX 7. .
Valerianus Gallieni fr. IX H.

Tarraco Di 8.
Tarsus X 4.
Tauromenitani II 19.

L. Valerius Publicola COL (245) 9-11.

Valerius cos (548) HI 19.
Valerins cos. (491) 11 19.
M. Valerius Corvinus cos. (406) II 6.
M Valerius Laevinus HI 12-14.
Valeritis Laevinus eos: (474) II 11.
Vandali VIII 13.
M. Varro VI 20.

Taurus IV 4, VI 3.
P. Terentius Varro cos. (538) IQ 10.
Tervingi VIII 2.
Tetricns IX 10, 13.
Teutobodus V I.
Teutones V 1, 2.
Theodora Di 22.
Thessalia VI 20, 22.

Varronianus cos. (1117) X 18.

Thessalonica X 6.

Varna VI 23.
Vecta VII 19.

Thracia IV 6, 25, VII 19.

Veii I 19 - Veientes I 2, 4, 16, 19 -

Tiber's. / 5, VII 18.

Veientani I 20.
Venetia VIII 10.
L Ventidius Banns VII 5.
V ergilianus versus (Aen. 6, 365) IX 13.
Verona Di 3.
Veras, vid. L Annins Antoninus.
Vespasianns VII 18, 19, 21.
Vetranio X 10, 11.
T. Vettius V 3.
Vetarla I 15.
T. Veturins co& (433) II 9.
Vetas cos. (849) VIII I.
Victoali VIII 2.
Victorinus IX 9.

Tiberius vn 9-12, 23.

Tigranes VI 8, 9, 12-14, 16.
Tigranocerta VI 9.
Tigris IX 18.
Titmius VI 17.
Titus Vespasianus 'VEI, 20, 21.
Tolumnius I 19.

Tomi VI 10.
Ulpins Crinitrus Traianns VIII 1, 2, 4
6, 8, IO, 13, IX 8, IS.

Tranquillina IX 2.
Trebellianus IX 8.
Trebia III 9.
Tremellins IV 15.
Triballi W 27.
Tripolitana provincia VIII 18.

Viminacium /X 20.
Viminalis mons I 7.
Vindeliei VII 9.

Troia I 1, VII 14.

Tugurini V 1.

M. Tullius Cicero cos. (691) VI

15,

VII 2.

Tullus Hostilins I 4.

Tuscia I 11, M 9, VII 3 - Tusci I 8,

II 5, 10.
Tnsculum I IL

Ulpianus VIII 23.

Usendama VI 10.

Valens cos. (849) VIII'l.

Valeria IX 1, 22.

Virginias I 18.
L. Virginius cos. (275) I 16.
Viriatus IV 16.
Viridomarus HI 6.
Vitellius VII 17, 18.
L). Vitellins VII 18.

Volsci / 8, 14, 15, 19, II 1.

Volunmia I 15.
Volusianns IX 5.
Xanthippus II 21.
Xerxes 'VM 23.

Zenobia /X 13.

www.dacoromanica.ro