CARACTERISTICI ALE

ADOLESCENTEI
MEMBRII:
1.SANDU DORINA
2.GAITA ANA-MARIA
3.TRAUS ALIN
4.BACLESANU SORIN
5.ILIESCU ANDREEA
6.CIOBANU ALEXANDRA
PROFESOR COORDONATOR:
LECT. DR. TIBERIU DUGHI

I. Notiuni introductive
Adolescenta a fost catalogata
in majoritatea lucrarilor care au
abordat-o ca fiind o etapa a
schimbarilor; se poate spune ca
e varsta in a carei caracterizare
gasim cele mai multe atribute,
epitete si metafore.
Adolescenta poate fi privita din
unghiuri extrem de diverse si
mai mult decat atat, ne ofera o
interpretare a conditionarilor si
transformarilor care intervin in
aceasta perioada.
Etimologic, termenul "
adolescenta" are originea in
verbul latin "adolescere" care
inseamna a creste, a se
dezvolta, punand accent in
special pe maturizarea
biologica si dezvoltarea
psihologica specifica acestei
varste.
In linii mari, adolescenta se
caracterizeaza prin trecerea
spre maturizare si integrare in
societatea adulta si intensa
dezvoltare a personalitatii.

II. Probleme specifice

adolescentei

Adolescenta reprezinta varsta cand

apar cele mai multe temeri, principale
fiind cele de ordin social si anume frica
de felul in care arata si ce cred ceilalti
despre ei, iau nastere confruntarile de
opinii intre adolescenti si parinti, ca
rezultat al aparte-nentei adolescentului
la un grup.
Pe langa temerile de ordin social se
mai poate vorbi si stresul cauzat de
teme, de note si de rezultatele ce
trebuie sa le obtina pentru a se realiza
profesional, sa-si intemeieze o familie,
sa-si definitiveze locul si rolul in
societate.
De aici si concluzia: cu cat societatea
este mai evoluata, cu atat problemele
acesteia sunt mai complexe, astfel ca
se impune o supraveghere atenta a
adolescentilor si totodata o ghidare a
acestora cu aratarea valorilor si a
drumului ce trebuie urmat, cu atat mai
mult cu cat lipsa acestora poate avea
ca rezultat deviatii comportamentale
grave, cum ar fi acte de violenta la
scoala sau acasa, amenintari cu
sinuciderea, fuga repetata de acasa,
absenteism scolar, sarcini nedorite,
consum de droguri si alcool.

III. Stadiile adolescentei

Schimbarile traite de adolescenti sunt diferite de
la un stadiu al adolescentei la altul, facand
posibila impartirea acestei perioada in trei stadii:
Preadolescenta sau adolescenta timpurie;
Adolescenta propriu-zisa sau adolescenta
mijlocie;
Adolescenta prelungita sau tarzie.

1. Preadolescenta
A fost stabilita ca fiind perioada
cuprinsa intre 14 ani si 16-18 ani
- este o etapa de stabilizare a
maturitatii biologice si de
dezvoltare psihica intensa.
Preadolescenta este framantata
de conflicte interioare,
manifestate impulsiv si
extravagant, momente de
neliniste si de dificultati de
concentrare.
Schimbarile apar de cele mai
multe ori brusc si evolueaza rapid
constituind un obiectiv de
preocupare intensa atat pentru
societate cat si pentru parinti.
Atat parintii cat si adolescentii se
intreaba daca totul decurge
"normal".
Este perioada cand relatiile cu
familia se tensioneaza, se
intaresc relatiile cu anumiti
prieteni de aceeasi varsta si cu
adulti din afara familiei.

2. Adolescenta mijlocie
Mai poarta denumirea si de
marea adolescenta - vizeaza
perioada cuprinsa intre 16/18 20 ani - si se caracterizeaza
printr-o intelectualizare intensa
prin imbogatirea si largirea
incorporarii de conduite adulte.
Adolescentul devine absorbit de
identitatea personala: "cine
sunt?", "ce voi face cu viata
mea?". Este perioada in care se
dezvolta personalitatea, devin
adevarati critici ai parintilor, ai
altor autoritati adulte precum si
ai propriilor atitudini.
Incearca sa se detaseze de
familie, sa-si declare o anumita
independenta, devenind intens
implicati in grupurile de prieteni,
adoptand subcultura grupului de
adolescenti la care adera.

3. Adolescenta tarzie
Este cea din urma faza a
adolescentei si cuprinde tineretul
deja integrat in forme de munca
precum si tineretul studentesc.
La aceasta varsta adolescentii
mani-festa un oarecare modernism
si simt nevoia a se implica in viata
sociala. Grupul larg de prieteni din
perioada anterioara este inlocuit
cu unul mai restrans.
Viata sentimentala este intensa,
dar relativ stabila; este etapa
invatarii rolului sexual, este
perioada in care au loc angajari
matrimoniale.
Relatiile cu parintii nu mai sunt
atat de "furtunoase"; sfaturile
celor adulti sunt percepute altfel,
nu mai simt ca le ameninta
independenta.
Sunt satisfacuti ca in orice dialog
sunt apreciati ca parteneri egali.

IV. Caracteristici ale

dezvoltarii in timpul
A. Dezvoltarea cognitiva:
-dezvoltarea intelectuala
adolescentei

-memoria
-limbajul
-imaginatia
-creativitatea
B. Dezvoltarea emotionala:
-afectivitatea
-relatiile sociale
-prietenii
-familia
-stima de sine

Dezvoltarea intelectuala
Sub aspect intelectual
adolescenta este marcata de
trecerea de la stadiul
operatiilor concrete la cel al
operatiilor formale sau altfel
spus de la gandirea in imagini
la gandirea verbal - logica.
Stadiile operational formale nu
reprezinta o etapa obligatorie
in evolutia intelectuala ci ea
necesita antrenament scolar,
mai ales canalizarea pe studiul
stiintelor exacte.
Dezvoltarea intelectuala
reflecta dorinta de a
achizitiona cunostinte si
disponibilitatea de a cauta
solutii. La aceasta varsta se
evidentiaza gandirea
discursiva si se formeaza
conceptia despre lume si viata.

Memoria

Memoria si invatarea sufera

cele mai importante
transformari in adolescenta.
Adolescentul stie ca prin
reproducere realizeaza
comunicarea, fapt care il
deter-mina sa fie deosebit de
atent la retransmisia
cunostintelor pentru care
realizeaza scheme rezumative cat mai originale si
explicite. Memoria logica
devine forma centrala de
memorare.
In adolescenta se trece de la
memorarea mecanica la cea
logica sustinuta de perfectionarea receptiei senzoriale si a
criteriilor de observare, de
acutizare a simtului critic dar
si de efortul voluntar personal
depus, avand constiinta clara
in ceea ce priveste scopurile si
idealurile de atins.

Limbajul
Este perioada cand
exprimarea verbala devine
fluenta, se dubleaza debitul
verbal iar cel scris se
tripleaza.
Se stabilizeaza
caracteristicile scrisului, intre
16 si 18 ani, adolescentii
adopta un mod propriu de a
se semna. Se mani-festa
deasemenea, exigente tot
mai mari in exprimare, in
discu-tiile constructive si
contradictorii, in situatiile de
informare si confesiune.
Vorbirea devine mai nuantata
si mai plastica adaptata la
situatii, adolescentii
realizand la aceasta varsta
cat de mare este puterea
cuvantului.

Imaginatia
Studiile arata ca este greu de
apreciat daca imaginatia
adolescentilor este mai bogata
decat in etapele anterioare.
Se poate afirma insa cu
certitudine ca baza afectiv emotionala si continutul
imaginilor construite sunt
diferite fata de copilarie prin
urmare si productiile imaginative
ale adolescentilor vor fi diferite.
Prin creatiile lor, adolescentii isi
exprima propriile judecati si
atitudini in legatura cu
problemele ce-i framanta.
Imaginatia se intercoreleaza
complex in perioada
adolescentei cu gandirea, cu
afectivitatea dar si cu alte
planuri complexe ale
personalitatii.

Creativitatea
Capacitatea de creatie in
adolescenta devine o stare psihica,
fiind promovata social prin competitii
si concursuri scolare de literatura dar
si in domeniile tehnice.
Creativitatea manifesta si tendinte
de socializare, de integrare in tot
ceea ce e nou. Consumurile culturale
ale adoles-centului se diversifica.
Au mare interes intrunirile pentru
imprimare si ascultare de muzica,
domeniul muzicii moderne devenind
o expresie a autonomiei.
La concurenta cu aceasta forma de
consum cultural este aceea
incorporata in cercurile scolare de
literatura, tehnica, activitati
desfasurate in echipa: cor, sport,
excursii exploratoare sau diverse
cercuri literare, de arta.

Afectivitatea
Experienta afectiva se nuanteaza
datorita raporturilor nemijlocite si
antrenarii adolescentilor in
numeroase situatii de viata.
In relatia cu parintii starile
afective actioneaza mai acut insa
cu temperare treptata in
adolescenta cand are loc o
redeschidere spre spatiul familiei
prin scaderea tensiunii de
opozitie si culpabilitate.
Deschiderea spre familie se
accentueza in perioada
adolescentei prelungite, fiind insa
secondata de o disponibilitate
afectiva foarte mare
extrafamiliala.
In relatiile cu sexul opus se
manifesta sentimente si emotii
noi, inedite, ca simpatia si
sentimentele de dragoste.
Simpatia este o stare pozitiva in
care adolescentul are o stare
usor exaltata in a crea conditii de
reusita si stare de confort psihic
pentru persoana simpatizata.

Relatiile sociale
In timpul adolescentei
observam schimbari
radicale si in relatiile
inter-personale, multe
din ele vor contribui la
consoli-darea
personalitatii individului. Se observa
schimbari radicale a
relatiei adoles-centului
cu familia si comunitatea in care traieste.
Relatiile sociale devin
mai complexe si capata
o importanta deosebita
in viata si dezvoltarea
adolescentului.

Prietenii

Prietenii sunt importanti la orice

varsta dar ei au o semnificatie
speciala in timpul adolescentei.
Aau mare nevoie de ajutor pentru a
intelege si a se acomoda cu aceste
schimbari. Probabilitatea ca ei sa le
ceara parintilor informatii si sfaturi
este mica. Toate acestea indica
faptul ca exista o serie de ingrijorari
in randul adolescentilor, iar pentru
a-si clarifica temerile ei constituie
grupuri.
Majoritatea adolescentilor
considera ca parintii lor nu sunt
suficient de obiectvi pentru a se
putea baza pe ei, fiind influentati in
primul rand de puncte de vedere si
valori parentale. Desi influenta
prietenilor o inlocuieste pe cea a
parintilor asta nu inseamna ca ei nu
sunt marcati de valorile invatate de
la parinti, ci doar ca acestea s-au
diminuat temporar ca importanta

Familia

Asa cum pam precizat anterior, in

timpul adolescentei influenta
familiei este diminuata, fiind
inlocuita de grupul de prieteni.
Adolescentul cauta sa-si
consolideze independenta prin
distantarea de familie, cautandu-si
un rost in afara ei. Totusi familia
este unul din factorii foarte
importanti care declanseaza
preocuparile adolescentilor pentru
alegerea unui model si faurirea unui
ideal in viata, parintii constituind in
prima faza modelul preferat.
Adolescentul doreste sa devina un
adult, dar el evita sa paraseasca
securitatea climatului familial, iar
parintii doresc in egala masura ca
adolescentul sa devina adult, dar
privesc cu teama si neincredere
acest lucru, dand nastere astfel
unor dificultati intre parinti si copii.
"Criza de conduita" caracteristica
acestei perioade se traduce de cele
mai multe ori, prin atitudinea de
emancipare si independenta
adoptata de tanar fata de grupul
familial.

Stima de sine
Stima de sine joaca un rol
deosebit de important in
dezvoltarea emotionala a
adolescentului.
Stima de sine este rezultatul
estimarii propriei valori; ea se
manifesta ca satisfactie sau
insatisfactie pe care
adolescentul o asociaza
imaginii de sine, in mod
constient sau mai putin
constient.
Stima de sine se formeaza ca si
imaginea de sine prin preluarea
unor atribute emise de parinti,
valorizarile pe care elevul le
primeste din partea grupului de
studiu, compararea cu egalii si
rolurile pe care le indeplineste
si care-i confera prestigiu ori il
arunca in dizgratie; debutul
stimei de sine poate fi corelat
cu cel al constiintei de sine.

Bibliografie
Munteanu,
A.
(1998)
Psihologia
copilului si adolescentului, Editura
Augusta, Timisoara
Craciun, A. (1998) Stima de sine
vector al schimbarilor adaptative. In
Anuarul
Universitatii ,,Petre Andrei. Tom VIII

Stiinte Socio-Umane, Fundatia

Academica Petre Andrei, Iasi