04.02.

2011

P RI MA

Scriitorii romani si narcoticele (6)Avang

N U MA RU L

P A GI N A

C U L I TER A

C U RE N T

A RHI V A

I N TE RV I U

CI TITI

D O SA R

E XTE RN E

D E Z B A TE RE

P R I MA P A GI N A

D E SP RE

NOI

"22"

F OR MA T P DF

MA I MU LT !
IUN

In cepa n d cu 15 i a n u a r i e,
r ev ist a "22" si Editura Litera
ofer a cit it or i l or ca r e se
a bon ea za la r eda ct i e ca t e u n
v olu m gr a t u it .

C A TE GOR II

2008

Edi tia Scrisa

04

Scriitorii romani si narcoticele (6)

Avangardistii
A n dr ei Oist ea n u

Ca u t a

A r t a Spor t

T
zara la Zrich : Apa Diav olului ploua pe ratiunea m ea

Editorial
Politica

Pentru poetii si artistii av angardisti, creativ itatea, imaginatia poetica,

Actualitate

libertatea spirituala, calatoriile onirice erau mecanisme mentale care se

cereau nu doar incurajate si biciuite, dar si ex plorate. Oniromani prin

Perspective

definitie, ei nu au fost straini de metodele artificiale de prov ocare a libertatii

totale a spiritului (formula lui Andr Breton, Manifestul suprarealist, 1 924).

Economic

In episodul trecut, am scris despre relatia lui Ion V inea cu narcoticele,

Cultura

inceputa probabil in 1 924 sub influenta lui Ion Barbu - concitadinul sau din
Giurgiu. In 1 91 5, el se despartise de prietenul sau Tristan Tzara, plecat la

Media

studii la Zrich. In epoca insurectiei de la Zrich, ex perientele anarhice

practicate de artistii radicali si atmosfera agitata a happening-urilor dadaiste
se potriv eau cum nu se poate mai bine cu excitantele si stupefiantele care se
gaseau la liber prin marile orase europene. Noi afirmam V ITALITATEA
fiecarei clipe, antifilosofia acrobatiilor spontane, clama Tristan Tzara intrun manifest (Proclamatie fara pretentii, Zrich, 1 91 9). Orasul Zrich era pe

S ON DA J

atunci (si a ramas pana astazi) una dintre capitalele europene ale drogurilor.
In epoca primului razboi mondial, era unul dintre locurile de unde radia

A lia n ta din t r e PNL si PSD v a

suv eranitatea cocainei, spunea Ernst Jnger1 . Or, in ceea ce priv este

fi fa v or a bila PDL

consumul de cocaina in acei ani, Jnger era un connaisseur, deci poate fi

crezut pe cuv ant.

DA
NU

In Memoriile sale, Richard Huelsenbeck descrie Cabaret V oltaire ca pe un

V otea za

spatiu inv aluit in nori grosi de fum si cu un miros de cenusa caustica. La

Vis a vis.ro
de Dan Perjovs chi
Exercitiu de sinucidere colectiva
Nu ne curatam niciunul trotuarul de
gheata si pe urma cadem cu totii pe jos

Rasu' plansu'

randul sau, in 1 91 6, Hugo Ball scrie in jurnalul sau despre un sentiment de

Surse. De ce nu a facut Sorin Ovidiu

ex taz indefinit care ii lega pe participantii la seratele de la Cabaret V oltaire.

Vintu RMN?

Se pare ca betia nu era intotdeauna datorata alcoolului, scrie Leah

Sorin Ovidiu Vintu nu s-a dus la DNA pentru

Dickerman, una dintre organizatoarele recentei ex pozitii Dada (Paris,

Washington, New Y ork, 2005-2006)2.

a fi audiat in dosarul Resita deoarece

Pleac Marius Oprea din PNL?
In 2006, Marius Oprea, lovit de un acces

In 1 91 9, Breton ii scria lui Tristan Tzara, la Zrich, despre degradarea prin

de radicalism part-time, se declara

intox icare cu narcotice a lui Alfred Jarry , pe care Tzara il considera a fi

precursorul dadaismului. In acelasi an, Marcel Iancu se intalnea la Paris cu

eGlob
de Oc tavian Manea

Breton si Aragon si-l descria pe Tzara ca pe un fel de mare preot care

organizeaza la Zrich nopti de dezmat in fum de opiu3. Iancu era atunci
suparat pe Tzara si poate ca v oia sa-l discrediteze in fata gruparii pariziene,

Anger management

dar informatia lui este plauzibila. Catev a aluzii la narcotice apar in tex tele lui

Istoria conflictelor internaionale este una

Tzara, cum este acest fragment de poem (Calendar, 1 91 8) despre un

a forelor tectonice

medicament astral: flacon cu aripi de ceara rosie in floare / calendarul

meu salta medicament / astral de inutila ameliorare / se dizolv a la

B LOGU R I
R E V I S TA 22

lumanarea aprinsa / a nerv ului meu capital (Dada, nr. 3, Zrich, decembrie

Kompromat
Oana Vantu
"Discutam in aceasta seara si despre o
lovitura data economiei nationale
Unitate in cuget, gandire si
nesimtire
Intalnirea dintre premierul Emil Boc si
cancelarul Angela Merkel, urmata de

1 91 8). Unii dintre dadaistii de la Cabaret V oltaire isi administrau intr-adev ar

revista22.ro/scriitorii-romani-si-narcoti

1/6

04.02.2011

Scriitorii romani si narcoticele (6)Avang

Con t r a Ma n i pu la r e

morfina, cocaina si alte droguri, ca de ex emplu Emmy Hennings (sotia lui

Cu m poa t e c on tr ola V a n t u

Hugo Ball), Walter Serner s.a.4

N U MA R U L
CU R E N T

sten og r a m ele w ik i leg a t e de

Rom a n ia
Ra zv a n Br a il ea n u
Blu e

T ristan T zara in Germ ania

Blog de pol it i ca ext er n a

Con tr a in su r g en ta c a pr oblem a de
g u v er n a r e
i t ot u i e a dev r a t !

In august-septembrie 1 922, plecand de la Paris, Tristan Tzara si alsacianul

Ofer te deosebit e, pa ca leli

Hans Arp au facut o calatorie in Germania, la Berlin, dar si la Dseldorf (unde

ex t r a or din a r e

au participat la Congresul constructiv ist), Weimar si Jena. Tzara si A rp au

B LOGU R I

fost ex trem de placut impresionati de libertinajul practicat de tinerii nemti,

mai ales la Berlin. S-au simtit minunat, sav urand din plin atmosfera de

Liv iu Ba bes

libertate ce domneste la Berlin, scrie Franois Buot, biograful lui Tzara.

Mon ica Ma cov ei

Gen er a t ion Y

Incepand din februarie 1 91 8, epidemia dada se declansase din plin printre

Blog de cr iza

poetii si artistii germani. Microbul fusese adus de la Zrich de Richard

A dev r i liber ta t e
Cr ist ia n Pa tr a scon iu
Cr ist ia n Teodor esc u

Huelsunbeck. Dadaistii germani i-au primit cu entuziasm pe Tzara si Arp in

1 922. Hans Richter asociaza atmosfera din Clubul Dada de la Berlin cu starea

Codr u t Con st a n t in esc u

de amok - termen malaezian care se refera la halucinatiile prov ocate de

Cr ist ia n Pr eda

abuzul de opiu5.
Sper a n e, n u i lu zii . V EHMED:

V a sile Da n cu
V la dim ir T ism a n ea n u

Eferv escenta [artistica] era reala - comenteaza Franois Buot. La Berlin

t el ev i zi u n i i zia r e oper a t e de

In lin ie dr ea pt a

functionau toate grupurile si se gaseau toate rev istele. Chiar si in materie de

st u den i pen t r u st u den i

Blog de politici pu blice (SA R)

sex , era un oras modern. [] Toleranta era la ea acasa. Nici urma de

S ITE - U R I
R E COMA N DA TE

puritanismul rusinat care domnea inca la Paris. Germania parea sa fie un

un comportament extraordinar de liber. Baruri, bordeluri, localuri de

pu blic ita t e: ga r son i er e de

v a n za r e, a pa r t a m en t e si ca se.

acea toamna a anului 1 922, Tzara ar fi putut - din intamplare sau nu - sa se

urma asociaza constant Berlinul cu cocaina, ieftina si usor de procurat.

Nor m a l a boci t i
ca t a st r ofism u l i n du s
Codr u t Con st a n t i n escu
Su n t em o n a ie pr p stioa s .

T ristan T zara in Franta

Pr i v il egiu l pr i n cipi il or

or a su l ta u

Ca sa Pa r i u r i lor ofer a cele m a i

bu n e pa r i u r i spor t i v e
Oper a r ea si t r a t a r ea v a r icel or la
clin ica specia liza t a
T r a t a m en t h em or oizi la clin ica

Cosm i n A l exa n dr u
A cu m c iv a a n i, la o bu r s n

La inceputul anilor 20, in unele ziare franceze se scria ca Tzara & Co foloseau
nedespartiti in boema artistica pariziana. Prietenii lor isi v or aminti mai
tarziu despre cei doi poeti ca beau mult pe atunci si din cand in cand fumau

Spor t Ca r s
A gen t ie de t u r i sm - seju r u r i,

Oper a ia a r eu i t , pa cien t u l a
m urit
Da n Su ci u

opiu, drogul la moda. Si pictorita suedeza Greta Knutson isi v a aduce aminte

De ce se m ir FMI c n u a v em

de atmosfera boema intretinuta de grupul de av angardisti in Parisul anului

cr et er e

1 924, cand l-a cunoscut pe Tzara, v iitorul ei sot: cafenelele afumate, cu

licorile lor v rajite si muzica lor indracita7 .

(Re)i n t a l n i r e cu A n dr ei Ser ba n
V a len t in Du m i t r escu

Se cunosc abuzurile de opiu ale lui Cocteau. Peste doar cativ a ani, in
stom a t olog ica r om a n o-fr a n ceza

A m er ica , a m

halucinogene. In perioada 1 920-1 924 Tristan Tzara si Jean Cocteau erau

pr octolog ica
Im pla n t den t a r , clin ic a

O P IN II &
COME N TA R I I

(septembrie-octombrie 1 922) dintre Tudor V ianu si Ion Barbu, acesta din

Spor tiv e on lin e din Rom a n ia

In ch ir i er i a u t o

bla jin

intalneasca la Berlin cu Ion Barbu. In corespondenta din acea perioada

Bon u s Pa r i u r i Spor t i v e - Pa r iu r i

Ofer t e Li t or a l

V EHMED la n cepu t de dr u m
1 7 n oiem br ie 2 01 0 : o dim in ea

Intr-adev ar, Germania parea sa fie un paradis, inclusiv al drogurilor. In

A n u n t u r i de m ica pu blicita t e pt r .

ex per ien

Rodica Pa l a de

A n u n t u r i im obi l ia r e de m ica

A n u n t u r i gr a t u i t e

Ce poa t e spu n e u n ju r n a list cu

paradis fara urma de cenzura, iar tinerii nemti intalniti de Tzara si Arp av eau
noapte - Tzara v oia sa v ada tot6.

Ca m er e su pr a v egh er e

Rodica Pa l a de

decembrie 1 928, Cocteau v a trav ersa o ex perienta de dezintox icare extrem

de dureroasa. Prov ocata de un remediu [= opiul] care a dev enit un despot,
cum scria Cocteau insusi, suferinta au ralenti de care a av ut parte poetul s-

Du m in ica , 3 0 ia n u a r e, or a 1 1 , Sa la
A t elier a Tea tr u lu i

A R TI COLE

DU P A

A U TOR :

a dov edit a fi fertila din punct de v edere artistic (v ezi Opium. Jurnalul unei

v a ca n te, cir cu ite si c a za r e

dezintox icari, 1 930). Nu pledez. Nu judec, scria Cocteau. Depun doar dov ezi

in div idu a la in t oa t a lu m ea

incriminatorii si dezincriminatorii la dosarul procesului opiumului.

Im obil ia r e - a pa r t a m en te ca se si

Dar opiul este un narcotic halucinogen, care indeamna la imobilism si

t er en u r i

rev erie. Trupul doarme, in timp ce mintea zboara. V iv acitatea excesiv a si

Sa h On l in e

insomniile tipice dadaistilor rimau mai degraba cu alte genuri de droguri,

A n dr ei Cor n ea
A n dr ei Oistea n u

stimulente si euforizante, de tip cocaina. In numarul din 25 ianuarie 1 920 al

A pa r t a m en t e de v a n za r e in
Bu cu r est i

publicatiei pariziene LA ction Franaise se sustinea ca dadaistii ar fi mari

Rodica Pa la de
A r m a n d G osu
A n dr eea Por a

consumatori de cocaina. In alte rev iste nu dadaistii, ci dadaismul insusi era

A n v el ope - de sezon la pr et u r i

asociat cu cocaina: Dadaismul si cocaina sunt produse tox ice ale ultimului

pr om ot ion a le

razboi, iar primul [= dadaismul] nu este cel mai putin v atamator (LAmi du
peuple, 4 iunie 1 931 ). Tex tele au aparut in publicatii foarte de dreapta,
care av eau toate motiv ele sa-i antipatizeze pe av angardisti, care erau foarte

Ma g da Ca r n eci
A lex a n dr u La zescu
Dr a g os Pa u l A lig ica

de stanga. Dar chiar si unele ziare franceze de stanga din anii 30, ca si
Congresul scriitorilor

din URSS (1 934), catalogau

suprarealista ca fiind decadenta si pornografica8.

revista22.ro/scriitorii-romani-si-narcoti

arta dadaista

si

A n dr eea Pa u l (V a ss)
Codr u t Con st a n tin escu

2/6

04.02.2011

Scriitorii romani si narcoticele (6)Avang

Ca dou r i
Piscin e - con str u c tii piscin e si
m a g a zin in t r etin er e piscin e

Flor in T u r ca n u

T ristan T zara in Rom ania

Filon Mor a r
G a br iela A da m est ea n u

In ca r ca t or ba t er i i l a pt op A c cesor ii la pt op

In 1 947 , si Petre Pandrea il asocia pe Tristan Tzara (si dadaismul) cu

Ca bi n et st om a t ol ogi c

narcomania, dar nu atat la propriu, cat la figurat. Tzara era - prin

T i m i soa r a - im pla n tu r i den t a r e,

conv ersiuni recente la marx ism, cum se ex prima Pandrea - un fel de

en dodon t ie, estetica den ta r a

traficant cu opiul intelectualilor (ca sa folosesc o sintagma forjata ulterior

Opt i m i za r e si t e web solu tii

de Ray mond Aron). Dupa ce a facut catev a calatorii in Spania (1 936-1 937 ),

pr ofesion a le de opt im iza r e pen t r u

pentru a se solidariza cu luptatorii anti-Franco, dupa ce a colaborat ca

m otoa r e de ca u ta r e.

maquisard cu rezistenta din sudul Frantei, dupa ce a dev enit militant

comunist, Tzara a v izitat Romania (Bucuresti, Cluj, Moinesti) si a tinut catev a
conferinte in noiembrie 1 946. Textul prelegerii Suprarealismul si epoca de

Lidia Moise
Ilie Ser ba n esc u
Ioa n St a n om ir
Ioa n a Moldov a n
La u r en t iu Br a ta n
Nicola e Filipescu

dupa razboi a fost publicat de Sasa Pana in rev ista Orizont (nr. 3, februarie
1 947 ).

Ra lu ca A lex a n dr esc u

Catev a luni mai tarziu, Petre Pandrea il numea pe Tzara un furnizor balcanic

Rodica Cu lcer

pentru cadane interlope, cu narcotice si cu un soi de literatura de scandal,

un semicolonial de-al nostru, semidoct si semicomercial, branza buna, ca
inteligenta, in burduf de caine al raului caracter, care traficheaza cu cocaina

Ser en ela G h it ea n u
Sm a r a n da V u lt u r

literara, ieri ca dadaism, azi ca Rezistenta franceza si sov ietism literar,

maine ca dandy sm anglo-saxon etc.9 Paul Cernat a detectat in tex tul lui

T a n ia Ra du

Pandrea abia disimulate stereotipuri xenofobe, reperabile in cazul mai

tuturor adv ersarilor autohtoni ai lui Tzara1 0. In octombrie 1 956, dupa
exact un deceniu, Tzara a incercat sa rev ina in Romania, cu gandul sa refaca

V a len tin Du m itr esc u

V la dim ir T ism a n ea n u

traseul Paris-Budapesta-Belgrad-Bucuresti. Pe drum insa l-a prins rev olutia

anticomunista de la Budapesta si a rev enit la Paris, lecuit atat de Europa
rasariteana, cat si de comunism.

Cetitor, deparaziteaza-ti creierul!

Nu e de mirare faptul ca si in textele av angardistilor din Romania se fac

adesea referiri la agenti halucinogeni. Ciuperca psihedelica Amanita
muscaria, de pilda, este ev ocata in Manifest-ul publicat de Sasa Pana in 1 928,
in rev ista unu. Asa cum am v azut, aceasta ciuperca halucinogena (chiar daca
nu i se da numele) este personajul principal in poemul Riga Cry pto si lapona
Enigel, publicat de Ion Barbu in 1 924. Este semnificativ faptul ca Sasa Pana a
ales sa se refere anume la acest stupefiant, cu efecte psihotrope ex trem de
puternice, intr-un tex t programatic care incepea cu celebrul ordin Cetitor,
deparaziteaza-ti creierul! (preluat din manifestul lui Ilarie V oronca, 1 924).
Sasa Pana, medic psihiatru (militar), era - ca si suprarealistii francezi interesat de productiile literare ale psihopatilor. Faptul a ajuns chiar si in
rapoartele agentilor Sigurantei Statului. In 1 934, de pilda, un informator al
Sigurantei raporta constiincios ca Sasa Pana este preocupat si obsedat de
dementa si dementi, [si] a reprodus chiar in [rev ista] unu elucubratii de ale
pensionarilor de la Spitalul Central de boli nerv oase1 1 .
Plantele psihotrope (macul, matraguna, cactusul pey otl s.a.) joaca un rol
important si in tex tele poetice semnate in perioada sa magica de pictorul
suprarealist V ictor Brauner. Intr-un eseu compus in 1 941 , pictorul se descrie
intr-o stare de exaltare, emanand o bucurie imensa. Catev a plante
narcotice il ajuta sa dezlege secretul Noptii Chimice. Declansand un
labirint al marelui joc optic, macul este imbucurator si plin de speranta,
fiind si radacina poftei erotice. Matraguna (Atropa belladonna) poate fi
letala, dar prov oaca cea mai placuta dintre morti: Belladonna, tu esti
moartea mea cea mai placuta. Tutunul din tigara este un stimulent al
imaginatiei.
Intr-o Proclamatie scrisa de V ictor Brauner in 1 944, la marile Nunti
Chimice ale stiintei si ale gandirii sunt conv ocate armatele v egetale ale
demonilor: cactusii plumburii (pey otl,
matraguna.

A ceste

plante

halucinogene

care contin mescalina) si

au

produs

schimbarea

regeneratoare a spatiului psihologic de-a lungul secolelor. Legile noi,

corespondente libere si instantanee, ale hazardului si neprev azutului fac sa
freamate lumea sensibilitatii. Proclamatia este semnata de Noi, V ictor
Brauner, Cav aler al sarpelui care-si inghite coada, Mare militant al Magiei

revista22.ro/scriitorii-romani-si-narcoti

3/6

04.02.2011

Scriitorii romani si narcoticele (6)Avang

Negre1 2.
Un scriitor av angardist foarte putin cunoscut, G. Manciulescu, semneaza in
rev ista Contimporanul (nr. 7 7 -7 8, 1 927 , pp. 5-1 0) o proza experimentala
erotizanta si tox icomana, cum o defineste Paul Cernat. Intitulat Absint
anonim si subintitulat Mit, textul lui Manciulescu este plin de trimiteri la
experimente narcotice: ceru o max ima doza de opiu, ar fi putut s-o umple
[pipa] cu dinamita, ca sa gonesc cat mai mult amintirea v ietii v -am chemat,
prafuri amare, care subtiati nerv ii, sangele distila otrav urile v isului,
v eronal (substanta narcotica sintetizata in 1 902), elix irul magic,
alcoolul mantuirii etc.1 3
Tot din grupul din jurul rev istei Contimporanul (si al rev istei Integral) facea
parte si pictorul av angardist (si prozatorul) Corneliu Michailescu (1 887 1 965). In 1 932 el a participat la experimente cu intox icare v oluntara cu
mescalina

organizate in

scopuri stiintifice

de neurologul

Gheorghe

Marinescu. Unii istorici de arta cred ca aceste ex periente cu halucinogene siau pus amprenta asupra creatiei ulterioare a pictorului. V oi rev eni mai pe
larg la acest caz in numarul urmator al rev istei.

T rupul ciu ruit de injectii

Un caz special este cel al scriitorului Max Blecher (Botosani, 1 909 - Roman,
1 938). Din scurta sa v iata de 29 de ani, ultimul deceniu l-a petrecut culcat pe
spate, fiind bolnav de tuberculoza osoasa la coloana v ertebrala. A fost
pacient in div erse sanatorii, stand lungit ani de zile pe o targa pe roti - un
sicriu ambulant, cum noteaza Blecher. Printre altele, el a scris un jurnal de
sanatoriu (V izuina luminata, publicat postum de Sasa Pana in 1 947 ) si un
roman autobiografic (Inimi cicatrizate, 1 937 ), in care isi descrie suferintele
fizice si umilintele psihice indurate intr-un sanatoriu din Franta (Berck-surMer). Bolnav ilor li se administrau adesea analgezice, anestezice si narcotice
(cloroform, eter, morfina s.a.). Dupa operatii, pacientii isi pov esteau unul
altuia senzatiile traite si v iziunile av ute in timpul anesteziei. Cum isi noteaza
in jurnal, Blecher a incercat sa se sinucida cu anestezic: Cand mi se v a da
cloroformul, v oi inghiti [aspira] puternic pana la doza care ucide. A lti
bolnav i, precum argentinianul Tonio, ca sa suprav ietuiasca mizeriilor
indurate, trec de la betia alcoolica la morfinomanie1 4.
Pentru Geo Bogza inspiratia poetica este sinonima cu halucinatia: Sunt
foarte lucid si lipsit de orice inspiratie poetica / Departe de orice urma de
halucinatie. Tot pentru Bogza, poemul (in speta, Poemul inv ectiv a, 1 933)
este un v itriol menit sa arda, un drog menit sa stupefieze1 5. In Jurnal de
sex (1 929), farmaciile sunt sparte, fura cu totii otrav urile si lumea
umbla nebuna prin oras. Intr-un alt poem (Zizi, 1 928) Bogza proslav este
corpul ciuruit de injectii al prostituatei morfinomane, spre disperarea
fetelor burgheze: Si trupului tau ciuruit de injectii un imn inchin / il fixez
inalt la raspantia v eacului1 6.
Intr-un tex t programatic, Cubomanii si obiecte, Gherasim Luca - unul dintre
fondatorii grupului suprarealist roman - scria in 1 945: Prezenta lor [a
obiectelor suprarealiste] in camera mea este echiv alentul v erificat al unui
afrodisiac chimic caruia i s-ar adauga proprietatile delirante ale unui
stupefiant1 7 .

Im i cresc singur niv elul adrenalinei

In fine, in legatura cu ultimul reprezentant al av angardei istorice romanesti,

poetul Gellu Naum, iata o amintire personala. Pe la sfarsitul anilor 7 0,
aflandu-ma in casa lui de v ara de la Comana, intr-o discutie despre marijuana
poetul a spus, zambind superior: Eu n-am nev oie de stimulente. Eu imi cresc
singur niv elul adrenalinei.
Putem recunoaste aici si un fel de brav ada tipica scriitorilor si artistilor.
Banuit ca isi creeaza tablourile sub influenta substantelor halucinogene,
Salv ador Dali a declarat: Nu iau droguri. Eu insumi sunt drogul. Ex presia in
engleza pentru aceasta stare este to be natural high, adica a av ea

revista22.ro/scriitorii-romani-si-narcoti

4/6

04.02.2011

Scriitorii romani si narcoticele (6)Avang

posibilitatea sa-ti prov oci in mod natural stari de euforie si ex taz.
O replica similara cu cea a lui Gellu Naum a dat Mircea Eliade, la Cordoba, in
1 944, unor congresisti spanioli care il imbiau sa bea v in ca sa intre din nou
in v erv a nebuna. Adev arul e - isi nota Eliade in jurnal - ca eu ma pot
griza si cu un pahar de sifon. V erv a si chiar betia mea - n-au nimic a face cu
alcoolul. Mi-e suficienta noaptea, luna, campul, femeia - sau orice altcev a
v iu1 8.
Recunoastem aici si un motiv literar. Protagonistul romanului semnat de
Huy smans ( rebours, 1 884) renunta sa-si [mai] procure v iziuni cu ajutorul
opiumului si al hasisului. Aristocratul decadent Des Esseintes e nev oit, in
lipsa acestor ex citante brutale, sa recurga doar la propriul sau creier, sa-l
duca departe de v iata reala, pe taramul v isurilor1 9.

(Continuare in numarul urmator)

1 ) Ernst Jnger, Approches, drogues et iv resse, Gallimard, 1 97 3, p. 266.

2) Catalogue publi sous la direction de Laurent Le Bon loccasion de
lexposition Dada, Centre Pompidou, Paris, 2005, p. 994.
3) Franois Buot, Tristan Tzara. Omul care a pus la cale rev olutia Dada,
Compania, 2003, p. 65.
4) Tom Sandqv ist, Dada East: The Romanians of Cabaret V oltaire, The MIT
Press, Cambridge & London, 2006, p. 43.
5) Hans Richter, Dada. Documents of the International Dada Mov ement,
Goethe-Institut, Mnchen, 1 97 8, p. 1 0.
6) Franois Buot, Tristan Tzara, ed. cit., pp. 1 1 2-1 1 3.
7 ) Idem, pp.1 39 si 206.
8) Idem, pp. 90, 1 95, 240-243.
9) Petre Pandrea, Helv etizarea Romaniei. Jurnal intim 1 947 , V remea,
Bucuresti, 2001 , pp. 1 20-1 22.
1 0) Paul Cernat, Av angarda romaneasca si complex ul periferiei. Primul v al,
Cartea Romaneasca, 2007 , p. 1 1 3.
1 1 ) Av angarda romaneasca in arhiv ele Sigurantei, Editie de Stelian Tanase,
Polirom, 2008, p. 238.
1 2) Emil Nicolae, V ictor Brauner. La izv oarele operei, Hasefer, 2004, pp.
1 83-1 87 , 1 90.
1 3) Idem, pp. 1 94-1 96. Ii multumesc lui Paul Cernat pentru discutiile purtate
pe acest subiect.
1 4) Max Blecher, Inimi cicatrizate. V izuina luminata, Editura Aius si Editura
V inea, 1 999, pp. 224, 303-304.
1 5) Geo Bogza, Insemnari pentru un fals tratat de pornografie, in Azi, 29,
iunie-august 1 937 , p. 2635.
1 6) Ion Pop, Av angarda in literatura romana, Minerv a, 1 990, p. 27 4.
1 7 ) Av angarda literara romaneasca, Antologie de Marin Mincu, Minerv a,
1 983, p. 658.
1 8) Mircea Eliade, Jurnalul portughez, v ol. 1 , editie Sorin Alex andrescu,
Humanitas, 2006, p. 260. Intamplator, in acea perioada Mircea Eliade
trav ersa o sev era psihonev roza, fiind obligat sa ia amfetamine puternice
(Perv itin, considerat atunci un drog minune) pentru a putea face fata
div erselor situatii: De catev a zile, nu ma pot mentine intr-o stare
acceptabila oamenilor din jurul meu decat luand doua-trei pastile de
Perv itin sau Nu v oiam sa stric petrecerea prin melancolia mea. A m luat
Perv itin, am baut sampanie si am redev enit cel din zilele bune, v esel si
inteligent (Lisabona, 5-6 mai 1 945; cf. Jurnalul portughez, ed. cit., p.
361 ). V ezi capitolul Eliade, de la opium si cannabis la amfetamine, in v ol. A.

revista22.ro/scriitorii-romani-si-narcoti

5/6

04.02.2011

Scriitorii romani si narcoticele (6)Avang

Oisteanu, Religie, politica si mit. Tex te despre Mircea Eliade si I. P. Culianu,
Polirom, 2007 , pp. 62-7 4.
1 9) J.-K. Huy smans, In raspar, Minerv a, 1 97 4, p. 1 96.
Adauga com entariu

RES U RS E O NL INE
G r u pu l pen t r u Dia log Socia l
Ca za r e pen siu n i si h otelu r i
ePit esti
Resta u r a n t e n u n t i

T A G UR I

Ret et e cu lin a r e
Ca r t i on lin e

C O NT A CT

pen siile m ilit a r ilor r ec a lc u la r e

Ca lea V ic tor iei 1 2 0,

Cr in A n ton escu Fon du l

Sec tor 1 , Bu cu r esti

Pr opr ieta t ea V ictor Pon t a Ov idiu

Rom a n ia

V a n tu a c or d Em il Boc A CD Elen a
Udr ea Ba r a ck Oba m a sin dica t e
sa la r ii bu g et a r i a lia n ta sa n a ta t e
ju stit ie CSM liber a li r ea lita t ea

Sa r c in a pe sa pa t a m a n i

D ES ENA N D ( CA ) L UMEA

V oic u lescu T r a ia n Ba sesc u locu r i

T el: +4 0 2 1
3 1 1 2 2 08;
Fa x: +4 02 1 3 1 4 1 7 7 6
Em a i l: r eda ct ia @r ev ist a 2 2 .r o

de m u n ca BNR m ilit a r i in r ezer v a

Pen t r u w eb "2 2 " sa u pen t r u

jobu r i pr esedin tie g u v er n

pu blicita t e on lin e:

Bu c u r esti u n iv er sit a r a r h it ect u r a

T el.: +4 07 3 3 07 2 6 2 0

fotba l in v a ta m a n t c om u n ism

Em a il:

r efor m a ju stit ie Cu r tea

ber n a r dn og h iu @r ev ista 2 2 .r o

Con st it u tion a la in fla tie im obilia r e

pog r om Repu blica Moldov a Ba n c a
Cen t r a la c lien t i bu r sa in v estit or i
a fa cer i

Despr e n oi
Copy r ig h t 2 0 0 8 -2 0 1 0 Rev ista 2 2 - Edita t de Gr u pu l pen tr u Dia log Socia l

revista22.ro/scriitorii-romani-si-narcoti

6/6