li.' I'g.( 9 11.,1..'1 ') - n r.

'~N~rmarea
'
tehnica
er

peptru p'~elucrari
Prlnaschlere
.
,~

C. Picos.

Gh. Coman .
N.Dobre
O. Pruteanu

C. Rusu

St.
Rusu
St.
Trufinescu .

Constantin Pic~; conf. dr. ing. 'Gheorghe Coman

ing. Nicolae Oobre, dr. ing. Octavian Pruteanu
ing. Costache Rusu, dr. ing. ~tefan Rusu, ,tefan Trufinescu

Prof. dr. ing.

dr.

No,ma,ea
f6eHtJ'U

ftI,iK

te~Kjcd

f6J'eBucJ'dJ'j

a4c~ie,e

111

@
Editura
Bucure~ti

tehnlea
-1979

Lucrarea se publica in doua volume. Volumull cuprinde capitclele : Structura proceselor de prelucrare prln aschlere ; Normele de munca ; Metodologia normiirii in constructta de masinl ; Metodele de crestere a productivitatll
muncii in
mtreprindertle
constructoare de maslnl ; Calculul eflclentel economlce a normiirli
muncll ; Fotograflerea, cronometrarea, fotocronometrarea ~i observarea Instantanee
a timpului de muncii; Normarea lucrarilor la strunjire, rabotare, mortezare,
filetare ~i frezare.
Lucrarea este adresata
muncitorilor
eu tnalta ealificare,
malstrllor,
tehnlcienflor, subinginerilor tebnologi ~i economlstilor
din rntreprlndertle
construetore de masinl ~i este foarte utila studentilor
tuturor sectlilor de specialitate de la facultattle de tehnologia constructiilor de maslni ~i de mecanlca.

Redaclor:

Tehnoredndor :
Coperta:

Bun
Tiraj:

ing. VASILE BUZATU

VALERIU MORARESCU
SIMONA NICULESCU

de ti par : 25. 04.1979

18.500

75 ex. legate

Coli de ti par : 21.

C. Z. 654. 58: 621

C. 1851 - 1. P. IN FORMA TIA

str. Brezoianu nr. 23- 25, Bucuresti
Republica Socialistii Romania

h'~~~:-''''''':'.-~'

.>~~

".

,,__~/,.~,o-;,-:,.-_._

;-:'~~::~:.

~:,,:~!~,:;i;t<;~~~~~~f~i?1-.t~~~~~~~*};~\e6"-'~~;-;+g.;~';:~-:

,"-",j

'"

CUPRINS

CAPITOLUL

STRUCTIJRA PROCESELOR DE PRODUCTIE DIN tNTREPRINDERILE CON.

STRUCTORE DE MA~INI
1.1. Trasaturile procesului de productie din intreprinderile constructoare de maslnl
1.2. Clasificarea proceselor de productie . "
1.3. Structura procesului de productle . . ..
1.3.1. Elementele componente ale procesului de productie
1.3.2. Progresul tehnic ~i modificarea structurilor de productie
1.4. Structura timpului de munca ~i procesul de productie
1.4.1. Structura timpului de munca a executantului
1.4.2. Structura timpului de folosire a utllajulul

1.4.3. Structura trmpului pe clclul de fabrlcatle

. .

CAPITOLUL
NOffiIELE

9
10
14
14
17
17
17
21
23

DE Ml.JNC.~

2.1.
2.2.
2.3.
2.4.

Norma de timp sl norma de productie

. .
Norma servire ~i norma de personal..

Clasificarea normelor de munca . . . .

Structura normelor tehnice de timp
.
2.4.1. Stabilirea ttmpulul de pregatire si incheiere.
2.4.2. Stabilirea timpilor operativi
..
. . . . .
2.4.3. Stabilirea tlmpului de deservire a locului de munca
2.4.4. Stabilirea ttmpulul de odihnii ~i necesitati fiziologice
2.4.5. Stabilirea ttmpului de intreruperi condttionate de tehnologie ~l organlzare
2.5. Stabilirea normei de timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,
2.6. Stabillrea normei de timp in cazul deservirii mai multor mastnl . . . . . . ..
2.7. Apllcarea teoriei Iirelor de asteptare la stabilirea normelor de muncii pentru deservlrea mal multor maslni sau acttvttatt cu specific de muncii nerepetitlva . . .,
2.8. Stabilirea timpilor dupii normative . . . . . . . . . . . . , . . . . . . ..
2.9. Influenta t.lpului de productie ~i a caracterului muncii asupra stabillrU normelor
de rnunca
2.10. Tlmpul de adaos
2.11. Condttiile generaJe pentru asigurarea cerintelor de calltate ale norrnelor . . . ..

CAPITOLUL

24
24
25
25

2&
27
28
30
31
31
33
35
43
46
4~
4lt
49

PROCEDEELE DE MASURARE ~I DETElUUNARE A TL\{PULUI DE MUNcA.~I A

TnIPULUI DE FOLOSIRE A UTILAJULlJI IN INDUSTRIA CONSTRUCTOARE
DE MA~INI
3.1. EtapeJe executiirii observiirilor asupra consumului de limp de muncii.
. .
3.2. Aparate ~i materiale auxlllare pentru studierea consumului de munca
. .
3.2.1. Aparate indicatoare
.
3.2.2. Aparate inregistratoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,

...
_.....
-_-_.
-_....
_---_._-_
..
-

51
51
51
51
52

Cuprins

3.2.3. Materiale auxiliare folosite pentru masurarea ttrnpulul

3.3. Metode de masurare si analiza a tfmpulul de munca
3.3.1. Metode de inregistrare directa a tirnpului
3.3.1.1. Cronometrarea . . . . . . . . .
3.3.1.2. Fotografierea
3.3.2. Metode de inregtstrare directa a ttmpulul
..
3.3.2.1. Observari instantanee . . . . .
3.3.2.2. Miisurarea t lmpulut pe microelemente .,

54
55
56
56
74
84
84
95

. .
. .
.

CAPITOLUL

CALCULUL EFICIENTEI

ECONOMICE A NORMARn

97

MUNCll

97

4.1. Efectele introducerii ~l extinderii norrniirii tehnice a muncil

4.2. Efortul economic la introducerea ~i extinderea norrniirii tehnice a muncii
4.3. Indicatorii econornicl ai etictentet norrnarti tebnice a muncil
CAPITOLUL

NORMAREA

LUCRARILOR

DE

STRUNJIRE

PE

STRUNGURI NORMALE,
CARUSEL ~I REVOLVER

5.1. Introducere
.........
5.1.1. Cinemtaica ~carii
de aschlere
5.1.2. Elementele regimulut de aschlere
5.1.3. Cuttte de strung
5.1.4. Materiale . . . . . . . .
5.1.5. Dinarnica aschlerli . . .
5.1.6. Liehide de aschiere.
...
5.2. Deterrninarea ttmpulut de bad la strunjire
5.2.1. Determinarea regimurilor de aschiere
5.3. Nerrnarea t.impulul de pregattre-tnchelere la strunjire
5.4. Normarea timpilor ajutatori la strujire . . . . . .
5.5. Norrnarea t impului de deservire ~i odibna la strunjire
5.6. Exernplu de calcul al norrnel de timp la strunjire . .

CAPITOLUL
NORMAREA

102
103

107
107
107
108
110
115
117
118
119
193
195
207
208

'.

6
LUCRARILOR DE RABOTARE.l;!I MORTEZARE

215

6.1. Introducere.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6.2. Metode de prelucrare ~i masinl-unelte utilizate
6.3. Relatla normei de timp ~i determinarea elementelor cornponente ale acesteia
6.3.1. Determinarea tirnpului de pregatlre-tnchetere
...

.
6.3.2. Deterrninarea ttrnpulul de baza . . . . . . . . .
.
6.3.3. Determinarea timpllor ajutatori
............
6.3.4. Deterrninarea tirnpilor de deservire ~i odlhna

6.4. Exemple de calcul al normei de timp la robotore ~i mortezare . . .

215
216
217
218
219
233
239
242

CAPITOLUL 7
NORHAREA

LucRARILOR

DE FILETARE

246

7.1. Generalitati
.....................
7.2. Prelucrarea filetelor eu cuttte profilate ...............
7.2.1. Relatia normel de timp ~i determinarea elernentelor componente .

246
246
247

I
'~.

.' ~Wits-

_'~"A'~,".'

"5

7,,;"

-~-,--.

-:;

"'6' 4~'i~r;'~:~~~.!~~~;~~~~iI~~k~}:~~.~~~k+i1~-;:

':}\;'f~ki

"Oii"'i--diatmiinn*..I

Cuprin!

de pregatire-tncbeiere
de baza . . . . . .
aiutatori . . . . . .
.
de deservire ~i a ttmpului de odihna si neeesita ti fiziologiee
7.2.2. Exemplu de calcul
........................
7.3. Prelucrarea filetelor eu capete de filet at . . . . . . . . . , . . . . . . . .
7.3.1. Belatla normei de timp ~i determinarea elementelor eomponente ale aeesteia
.
7.3.1.1. Determlnarea timpului de pregalre
7.3.1.2. Determinarea timpulut de baza . . . . . . ..
. ..
..
. . ..
..
7.3.1.3. Determinarea timpilor ajutatorl . . . . . . "
7.3.1.4. Determinarea tlmpulul de deservire ~ide odihna ~inecesttatl flzlologlce
7.3.2. Exemplu de calcul al norrnel de timp la filetarea prin virtej
7.4. Ftletarea eu ajutorul tarozilor . . . . . . . . .
7.4.1. Determtnarea normei tebnice de timp . . .
7.4.1.1. Determinarea ttmpulul de pregatire
7.4.1.2. Determlnarea ttmpulut de baza . .
7.4.1.3. Determinarea timpilor ajutatori . .
.
..
7.4.1.4. Deterrnlnarea ttmpului de deservlre ~i de odlhna ~i necesitatt fizlologiee
..
7.4.2. ExempJe de calcul al normei de limp la filetarea eu tarodul
7.5. Filetarea eu ajutorul filierelor. . . . . . . . . . . . . . .
.
. .
7.5.1. Determinarea normei tebnice de timp . . . . . . . . . . .
7.5.1.1. Determinarea timiplor de pregatire ~i a timpilor de deservire ~i necesitliti fiziologiee
7.5.1.2. Determinarea t impulul de baza . . . . . . .

7.5.1.3. Determinarea tlmpilor ajutatori . . . . . . . . . .

7.5.2. Exernplu de calcul al normei de timp la filetarea eu filiera
7.6. Prelucrarea filetelor prin frezare
. . . . . . . .

.
.
7.6.1. Determinarea norrnei tebnice de tirnp . . ..
7.6.1.1. Determinarea ttmpulut de pregattre
....
7.6.1.2. Determinarea timpului de baz,ii . .
7.6.1.3. Determinarea timpllor ajutatori . .
..

7.6.1.4. Determinarea timpilor de deservire ~i de odibnii ~ineeesttatt fiziologiee

7.6.2. Exemplu de calcul
.

7'.7. Rularea filetelor

..
.

7.7.1. Principiul metodei .

7.7.2. Calculul ttmpulul de baw.

7.7.3. Determinarea normei tehnice de t imp

.
7.7.4. Exemplu de calcul
7.8. Rectificarea filetelor . . . . . . . . . . .
7.8.1. Prlnclpiul metodei
7.8.2. Determinarea normei tehniee de timp
7.8.2.1. Determinarea t irnpulul de pregattre
.
7.8.2.2. Determinarea timpuiui de baza . .
7.8.2.3. Determinarea timpilor ajutiitcri . .
7.8.2.4. Determmarea tlmpiJor de deservire ~i odihn1\ ~i necesita ti fiziologice
7.2.1.1.
7.2.1.2.
7.2.1.3.
7.2.1.4.

Determinarea
Determinarea
Determinarea
Determinarea

timpului
timpului
timpilor
trmpului

247
247
253
253
253
254
255
255
255
257
257
257'
258
258
259
259
261
262
264
265
265
265
265
267
268
268
268
269
269
273
273
274
274
274
279
281
282
282
282
286
286
286
287
287

Cuprins

7.9. Indicatli en privire la alcgerca metodet de f'iletare

CAPITOLUL

287

NORMAREA LUCRARILOR DE FREZARE

8.1. Generalitatl . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
8.2. Relatla normel de timp sl determlnarea elementelor componente ale
8.2.1. Determlnarea timpulut de pregatlre-inchcjere
8.2.2. Determinarea ttrnpulul de baza .
8.2.3. Elementele regimulul de aschlere .
8.2.4. Determinarea timpilor ajutatorl
8.2.5. Determinarea timpilor de deservlre
8.2.6. DetermInarea timpilor de odihnii sl necesitat! fiziologice
8.3. Exemplu de calcul al normei de limp la frezare . . . . . . .
Bibliografie

~~",>,_-.

'i'_::,~

289
. . . . "
acestela
. .
. .'

289
292
294
294
304
312
323
323
323
336

Capitolul

STRUCTURA PROCESELOR DE PRODUCTIE DIN

INTREPRINDERILECONSTRUCTOARE DE MASINI

1.1. TrasaturiJe procesului de

productie din intreprinderile constructoare de ma~ini

Baza activita~ilor de productie din intreprinderile constructoare de

masini 0 constituie procesul de productie ea totalitate a activWi,tilor desfa~urate cu ajutorul mijloacelor de munea ~i a proceselor naturale care an
loc in legatura cu transformarea organizata, condusa ~i realizata de oameni, a obiectelor muncii.
Procesul de productie reprezinta actiunea organizata I}i constlenta
a Iortelor de munca asupra obiectelor muneii cu ajutorul uneltelor de
munca, in vederea transtormarii lor in bunuri materiale necesare societatii sau in vederea realizari! unor servicii productive, luerari cu earacter
industrial, reparatii
de utilaje, necesare satisfacerii nevoilor omului.
Imbinarea muncii vii cu mijloacele de munca in cadrul proceselor de productie imbraca forme specifics care difera de la 0 orinduire social-economica la alta.
Intr-un sens mai larg, prin proces de productie se intelege totalitatea
activitatilor intreprinderilor industriale incepind cu procesul de aprovizionare P a! continuind cu procesul tehnologic Po ~i terminind cu pro-
cesul de desfacere ~i realizare a produetiei finite P a.
Dintre cele trei componente ale proce.sului de productie (fig. 1.1), cea mai importanta este cea a procesului tehnologic, intrucit in cadrul acesteia are loc activitatea
propriu-zisa de creare a bunurilor materiale,
de transform are a obieetelor muncii in
produse finite sub actiunea proceselor
de
muncasi a proceselor natural-dirijate.
se
Sub actiunea proceselor naturale
produe unele modificari fizice, chimice, biologice etc. asupra materiilor prime in decursul
oarora procesul de munca este suspendat total
sau partial cum sint de exemplu, diferitele
Fig. 1. Laturile procesului de
tratamente
de imbatrinire
aplicate in in productte ,
dustria constructoare de masini,
Procesul tehnologic este aeea latura a procesului de produetie care
reprezinta transformarea
directa cantitativa
~i calitativa a obiectelor

10

Struetura proCeselOf de productie in construqia de mafini

i-

muncii (mcdificarea formei, structurii,

gruparii, compozttdei chimice,
amplasarl! in spatiu etc.
Procesul de munea reprezirrtjs 0 altlt laturil a procesului de productie,
cuprinzind activitateaexeoutantului
din sfera productiei materiale sau de
indeplinire a unei funetii in sfera neproduetiva.
Proeesul de munca ~i procesul tehnologie, ea laturi principale ale
procesului de productie, se ana intr-o strinsa legatura. In cazul in care
transformarea obiectului muncii se face direct de catre executant, procesul
tehnologic se suprapune cu procesul de munca, Prin introducer ea tot mai
accentuata a tehnicii noi in industria constructoare de masini se ajunge,
in cazul automatizarii, la un proces de munea care se reduce doar la pornirea, supravegherea, reglarea ~i oprirea utilajelor.
Proeesul de munca, component 311 procesului de productie, se suprapune integral sau partial nu numai cu procesul tehnologic ci ~i cu procesele auxiliare Pau, de servire Ps, ~i anexe Pan, necesare pentru asigurarea
transformarii 0biectelor muncii in produse finite (de exemplu, pentru
transportul, controlul vsi depozitarea semifabricatelor).
Studiul proceselor de productie ~i analiza metodica a partilor sale
componente fac posibila cercetarea in detaliu a diversilor factori care
influentease pozitiv eficienta muncii depuse in diverse unita~i economice,
prin stabilirea unor metode inaintate de organizare a productiei ~i a muncii.

0..;,1

';"l..1

~;&U

I
11

1.2. Clasificarea proceselor de productie

in cadrul intreprinderilor industriale, in general ~i a celor construetoare de masini, in special, are loc 0 varietate mare de produse de producVie care contribuie la realizarea produselor finite. In vederea unei nonnari
tehnice ~i sistematiee a proceselor de productie ~i pentru cunoasterea postcalculatiilor acestora este necesara clasifiearea unitara a elementelor procesului de productie ~i a timpului de productie a diferitelor activitatd
privind executantul,
mijloaeele de munca ~i obiectul muneii, tintnd
seama de:
productia realizata si loeul de munca unde se executa;
gradul de participate la obtinerea prodnsului finit;
influenta executantului
asupra debitului de produse;
gradul de mecanizare al proceselor;
cooperarea intre executanti ;
gradul de ocupare al lucratorilor.
a. In runctie de productia realizats, ~i de locul de munca unde se
executa, procesele de productie pot fi : de extractie, de prelucrare, de transport, de control, de cultivate etc .
Procesele de prelucrare se caracterizeaza prin aceea ca in cadrul
10r forta de munea actioneasa direct sau cu ajutorul mijloacelor de muncs
asupra acelor obiecte ale muneii care in prealabil au fost trecuteprin
filtrul
activitaW omului, produsul fiind rezultatul modificarilor succestve ale
obiectului muncii.

~:
~~~
!~:j

J.i.~
~:

~':~~'

~~::
t,:

I
.~

?t~
'~
..:1"'.'"'
...;

.,

2i.-....,:r'

Lu:::?

c';':.:;-;'~, ...

c', :::;:.:.'". .-.::.::~.:,;..;"i;;:<';"1,.,.,;f8si!,,,~,jjli!.~~illt\7rm':ii~d;a:s,fib j_

"j';

'

..-

C:asificarea

proceselor

de productie

11

b. ill functie de gradul de participare la obtinerea produsului finit,

procesele de productie pot fi : de baza, auxiliare, de servire ~i anexe.
Procesele de baza, sau procesele tebnologiee de fabricatie, constituie continutul principal al procesului de productie, intrucit in cadrul
acestora au loc principalele transformari fizice, chimice, mecanice, ale
obiectelor muncii, in vederea obtdnerii produsului finit.
Procesele de productie de baza difera de la 0 ramura industriala la
alta, in runetie de: natura materiilor prime prelucrate, caracteristicile
produsului finit sau caracteristicile utilajelor. Ele pot fi impart;ite in procese de baza pregatitoare, procese de prelucrare propriu-zise, procese de
f'inisare-montaj. Aceasta impart;ire este aproape comuna tuturor ramurilor
industriale.
Procesele auxiliare reprezinta acele procese de productie care au
loc paralel cu procesele de baza ~i au drept SCDP asigurarea conditiilor
necesare pentru ea procesul de baza sa se desfasoare in cele mai bune
eonditiuni. Caracteristica acestor procese este aceea ca ele nu actioneasa
in mod direct asupra obiectelor muncii pentru a le transforma in produse
finite ce constituie obiectul de profil al intreprinderii, ci au ea scop producerea diferitelor feluri de energie, conreetionarea sculelor ~i dispozitivelor,
intretinerea in stare de Iunctionare a utilajelor, cladirilor, constructiilor
speciale.
Procesele de servire sint acele procese de productie, care oontribuie la buna defasurare a proceselor de baza ~i auxiliare. Activitatea rezultata in urma desfa~urarii acestor procese nu se materializeaza
ill produse
ci in servicii productive. Exemple de procese de servire pot fi: transportul materiilor prime ~i materialelor, aprovizionarea locurilor de munca,
activitatea laboratoarelor,
gospodarirea depozitelor etc.
Procesele anexe au ea scop valorificarea deseurilor rezultate din
procesele de baza precum ~i a alter reziduuri rezultate atit din procesele
de baza cit. ~i din cele auxiliare.
Procesele auxiliare de deservire ~i procesele anexe trebuie sa se desfa~oare in concordanta en procesele de baza. Executarea la timp a dispozitivelor speciale de lucru, a sculelor speciale, aprovizionarea fara intrerupere a diferitelor categorii de energie, repararea la timp a utilajelor de probuna desfasurare a proceselor de baza din cadrul
ductie, conditioneaza
sectiilor de productie.
'
c. ill functie de influentele muncitorilor asupra debitului de produse,
procesele de productie pot fi cu ritm liber sau ritm reglementat.
Procesele de productie cu ritm libel' sint acelea la care ritmul de munea
~i productia realizate. sint determinate de executant, cum este cazul la
Iormarea manuala a miezurilor in turnatoriile de tonta, trasarea manuala
in lacMu~arie, ajustarea pieselor in operatia de montaj etc. Studiul muncii
are ea scop stabilirea celormai rationale metode de munca care trebuie sa
se asigure executantului in vederea eresterii productivitatii muncii.
Ca urmare a introducerii progresului tehnic, ii gaaesc tot mai mult
Ioeul in cadrul proceselor de productie acele procese in care ritmul de munca
i debitul de produse depind de factori care se reglementeaza independent

12

....

:;.
-:~:i

i~~j
~

;~

11
~p

I
~j
~j

~i

~t
~

I
~~

I~:
~~

Structura proceselor de productie in constructia de ma~ini

de executant. in cazul unor procese organizate in flux, prin normarea

corespunzatoare a muncii se urmareste echilibrarea liniilor tehnologice,
repartizarea
ra~ionaHiI a luerarilor intre executanti ~i a exeeutantilor
pe cele mai corespunzatoare lucritri, inclusiv determinarea numarului
minim de lucratori.
Cele mai frecvente reglementari sint de ordin organizatoric, cum este
cazul liniilor tehnologice sau al benzilor rulante. Se pot intilni ~i reglementari de ordin tehnologic, ea, de exemplu, reglementari pentru trataale randamentelor
sau
mentele termice ale metalelor ea ~i reglementari
.react.iilor chimice.
d. Conform gradului de mecanizare,
procesele de productie pot fi
clasificate in manuale sau mecanizate. Desigur, poate fi avut in vedere
procesul de productie intreg sau parti ale acestuia. Gradul de mecanizare a
fieci'Lrui loc de munca in parte va influenta gradul de mecanizare pe total
~i va determina diferite particulantati
de normare in sistemul "om-ma~ina".
Partieularitatile
de normare provin din caracterul muncii executantului,
care actioneaza diferit asupra obiectului muncii, dupa gradul de mecanizare a diferitelor elemente ale procesului de productie.
Procesele manuale au 0 pondere tot mai mica in cadrul industriei
constructoare de masini moderne. ill cadrul acestor procese, unica sursa
de energie 0 constituie energia umana, executantul folosind in timpul
procesului miinile, picioarele sau ehiar corpul s1tu. in aceasta categoric
se gasesc lucrarile de lacatu~erie manuala, lucrarile de debitare manuala cu
fierastraul, montajul manual etc. Procese de munea manuale exista inca
in toate domeniile de activitate iar normarea muncii pentru aceste activitA~i trebuie sa vizeze pe de 0 parte 0 masurare corecta
a muncii ~i evidentierea unor eventuale miscari inutile din partea muncitorilor pe de
alta parte ..
0 parte tot mai mare a proceselor de productie din industria constructoare de masini sint mecanizate, folosind 0 surslt de energie independenta de executant.
Partea mecanizata a procesului de productie se imparte in manualmecanica, mecanica ~i automatizata sau de aparatura,
Partea manual-mecanica a procesului de produetde presupune folosirea stmultans la actionarea mecanismelor atit a energiei proprii a muncitorilor cit ~i a unei forme de energie exterioara. Actfonarea pneumatioa,
stringerea unor suruburi cu masina in lucrarile de montaj sau transportul
en ajutorul unui carucior sint citeva exemple de astfel de lucrarl.
Pentru astfel de lucraci in cazul normarii tehnice a muncii se da 0
atentie deosebita determinarii ~i analizei elementelor procesului de productie. 0 parte dintre aceste elemente sint legate de functionarea utilajului respeetiv ~i pentru normarea 101' se folosesc calcule tehnice specifice
pi'Lrtilor mecanice ale procesului de productie, 0 alta parte din elementele
proeesului de muncs sint legate de indeminarea i efortul depus de muncitorul ce executa procesul de munes iar pentru normarea 101' se folosesc
metode de normare specifice proceselor manuale de productie .
.La preluerarile metalului pe diferite masini-unelte cu avans automat iese in evidenta partea mecanica a procesului de produc/ie. in acest caz

,~.,
,';'

"

~,,-c='"

-,----.

"'"

. "+e,,",,,,"'''''-_~';iWof''''''''-'''

._.J

Closificorea

proceselor

de preduetie

13

se va avea in vedere acea parte a procesului de productie executata de

mecanismele actionate de 0 sursa de energie exterioara independenta de
executant. Sarcinile executantului se rep eta de mai multe ori in cursul
procesului. Unele sint de scurta durata ~i se refer a in special la pornirea,
oprirea, reglarea ~i supravegherea masinii. Supravegherea masinii solicitind energie nervoasa ~i cerebrala in detrimentul celeimusculare, are ponderea cea mai mare in cazul deservirii unei singure masini, Adesea pot fi
deservite simultan mai multe utilaje.
Prin partea automatizata a proeesului de productie se intelege acea
parte la care modificarile supratetelor sau obiectelor, a regimurilor de prelucrare se face fara interventia direct a a executantului. In acest caz sarcinile normarii se refer a in special la utilizarea fotografierii sau observarilor instantanee pentru determinarea normelor de timp ~i de personal.
In cadrul proceselor automatizate, insa~i interventia omului pentru condueerea uneltelor de munca, trecerile de la un regim de munca la altul
se executa tot de catre energii exterioare acestuia.
in procesele automatizate executantul este eliberat de muncile fizice
~i are posibilitatea sa cons acre un timp mai mare timpului de supraveghere a utilajului. La rindul sau, utilajul poate funetiona in mare masura
ara supravegherea omului ~i astfel se ajunge la posibilitatea cresterii
normelor de deservire ~i personal.
Asemenea situatii se intilnesc in sectiile de prelucrari mecanice ~i
este necesara cunoasterea timpului pentru efectuarea proceselor de munca,
tu functie de raportul in care se afla timpul de functionare utila a utilajului ~i timpul necesar executantului, pentru efectuarea procesului
de
munea, se determina numarul de executanti pentru 0 formatie de lucru,
in cazul unui raport supraunitar san numarul de utilaje ce pot fi deservite de un muncitor in cazul unui raport subunitar.
e. Avind in vedere criteriul cooperarii intre executanti, procesele de
productie pot fi realizate individual sau in colectiv. tu decursul timpului,
ea urmare a diviziunii sociale a muncii, de la proeesele executate individual S-2, ajuns astazi la executarea in colecti v a muncii intr-o masura tot mai
insemnata. Fundamentarea normelor de personal se leaga tocmai de stabilirea bimpului necesar unei intregi formatii de lucru, precizindu-se cu
aceasta ocazie care sint sareinile optime ale fieearui executant, membru
al acesteia.
Oorespunzator gradului de ocupare in munca a fiecarui executant
pot fi distinse 0 ocup are partiala ~i una completa a acestuia pe parcursul
sehimbului de lucru.
Gradul de ocup are al unui executant g& presupune compararea timpului productiv Tp ~i a celui pentru odihna ~i necesitati fiziologice ton cu
durata schimbului de lucru TM' adica gg = (Tp
ton)/TM
Gradul de ocupare al executantului este subunitar ~i se tinde sa fie
cit mai apropiat de 1.
Orescind prin diferite metode tehnico-organizatorice gradul de oeupare
al executantului, se gasesc astazi posibilitati pentru largirea zonei de servire a acestuia astfel incit timpul sau de lucru sa fie folosit eit mai rational

14

Structura proceselor de preduetie

in

construct~a de ma,ini

1;\isa, fie evitate intreruperile din activitatea sa, fie datorita nevoilor productiei, fie datorita conditiilor de protectie sau de tehnica securitatii
muncii.
Daca de ex emplu , dupa fiecare 5 minute de activitate a unui executant, in care se includ 1;\itimpii de deplasare, urmeaza 0 perioada suficient
de lunga fara supraveghere
a masinii, este rational ea executantul sa-~i
largeasca zona de servire,

1.3. Structure procesului de productie

1.3.1. Elementele componente ale procesului de productie

.:..
-1

~~~J
,11;":

~l
~~~
,"'~"I

I
~~

I
I

Procesul de productie este realizat in conditiile tehnicii actuale de

un numar mare de executanti care trebuie sa lucreze in colectiv cu simt
de raspundere ~i disciplina.
Elementele omogene din punct de vedere tehnologic care contureaza
activitatea practica ~i raspunderile executantului, trebuie sa fie corelate
intre ele ~i sa asigure echilibrarea indircaturii locurilor de munca ~i ale executant ilor . Aceste elemente se numesc operatii.
..
Operatia de munea este acea parte a proeesului de munca de a
carei efectuare raspunde un executant, pe un anum it loc de munca prevazut cu anumite utilaje ~i unelte de munca, actionind asupra unor anumite obiecte sau grope de obiecte ale muncii, in cadrul uneia 1]1 aceleiasi
tehnologii.
Corespunzator proceselor de munca l]i proceselor tehnologice se deosebesc : operatia de munea, rezultat al diviziunii muneii, 1;\ioperatia tehnologica, rezultat al diviziunii tehnologiee. Aceste doua tipuri de operati
pot sa se suprapuna uneori dar, adeseori nu se suprapun.
Operatia tehnologicz se refera la acea parte a procesului tehnologic
care consta in transformarea cantitativa sau calitativa a obiectului muncii
intr-un produs finit sau semitabricat cu anumite caracteristici masurabile,
realizaf cu mijloace manuale, manual-meeanice san mecanice.
Operatia se caracterizeaza prin 4 elemente : locul de munca, obiectul
muneii, mijlocul de munca folosit ~i caracterul Iuerarii. .A.ceste elemente
se modifica pe masura ce procesul de munea se mecanizeaza. Daca pentru
procesele manuale operatia tehnologica se suprapune cu cea manuala,
pentru procesele automatizate operatia de munea se distinge net de eea
tehnologica, in ea cuprinztndu-se doar activitatdle de pornire I]i oprire,
de supraveghere l]i reglare a utilajelor.
Operatia de munca nu se refer a numai la activitatile procesului tehnologic propriu-zis de transformare cantitativa sau calitativa a obiectelor
muncii ci ;ila alte elemente ale procesului de productie cum sint cele legate
de transportal, depozitarea sau controlul executiei de care depinde realizarea operatiilor tehnologice.
*

Deiinirea nottunilor

este conform STAS 6909-75 "Normarea

muncii tebnologtce=

Structura precelului

de productie

Pentru preluerarile

mecanice la masini-unelte

15

sint intilnite operatit

ea : strunjirea, gaurirea, frezarea, rabotarea, rectificarea etc. De exemplu

daca atit strunjirea de degrosare cit ~i eea de finisare la un arbore sint
executate de catre acelasi muncitor, la acelasi strung, constituie 0 operatie,
Daca aeeeasi munca este exeeutata de cat re muncitori diferit! la strunguri diferite, unul executind strunjirea de degrosare iar eelalalt strunjirea
de finisare, apar doua operatii. Rezulta deci ca 0 luerare ce se intrerupe
pentru ea obiectul muncii sa fie prelucrat de un alt executant la alt loc de
munea, se divide in doua operatii.
Se considera totusi ca fiind aeeeasi operatie cind muncitorul i~i intrerupe activitatea la 0 anumita lucrare dindiferite considerente (de exemplu
terminarea schimbului) ~i 0 reia peste un anumit timp. Durata unei operapii poate fi deci mai mica, egala sau mai mare decit un schimb ~i, de
aceea, la realizarea unei operatti se pot intilni cazuri de participare a mai
multor executanti (executanteolectiv).
in cazul participarii mai multor executantf, are loc 0 diviziune a operatiei, fiecare exeeutant fiind insarcinat doar cu 0 parte din activ ita.tile
care compun operatia respectiva. Liniile tehnologice din industria construetoare de masini sint exemple de locuri unde lucreaza executanti eoleetivi.
in cadrul liniilor tehnologiee (la masinile-unelte), unde automatizarea este
mai dezvoltata, operatia de prelucrare se divide de regula intre 2 muncitori, care-si impart sarcinile : reglorul ~i operatorul.
Operatia se refera la intregul lot de piese. Activitatea prineipala a
executantului in acest caz este cielica, repettndu-se eu fieeare piesa.
Prin datele operatiei se precizeaza care slnt sareinile ~i raspunderile
executantilor pentru un anumit interval de timp privind munea repartizata. Pentru 0 echilibrare eorespunzatoare a sarcinilor de munca intre
executanti ~i utilaje, operatiile se pot descompune in faze, minuiri i miscari , ale caror elemente de timp (durate) depind de mai multi factori.
Descompunerea operatiei in felul acesta are 0 mare importanta in activitatea de planifieare ~i de organizare, deoarece asigura studierea tuturor
actiunilor muneitorilor in vederea stabilirii celui mai rational sistem de
lucru ~i a mijloacelor corespunzatoare aplicarii acestuia la locul de munca
respectiv.
Faza de munea este 0 parte a operatiei care se caracteriseaza prin
utilizarea acelorasi unelte de lucru i a aeeluiasi regim tehnologic, obiectul
muncii suferind 0 singura transformare tehnologica.
Operatiile pot sau nu sa fie impartite in faze.
La operatia de strunjire a unei supraf'ete pe acelasi strung se pot
constitui doua faze : degrosarea ~i finis area, care se deosebesc prin regimurile de lucru ~iprin sculele de asehiere.
Fazele se pot executa in mai muIte etape identice, de unde ~i notiunea de trecere.
Trecerea este 0 parte a fazei care se repeta identic ~i se caracteriseaza
printr-o eursa de lucru.

16

Structura proeeseler

de productie in constructia de ma~ini

Durata fazei care se compune din mai multe treceri, se stabileste prin
multdplicarea numarului de treeeri eu durata unei treceri. Aceasta situatie
poate fi intilniti; atunci cind sint de prelucrat mai multe supraf'ete identice
in eadrul aeeleiasi operatdi necesitind un numar de treceri pe ma~ina egal
cu numarul de supratete. A~a este cazul unei operatii de gaurire care necesita, executarea a 3 sau 4 orificii la 0 flana a unei piese.
Sint ~i cazuri cind gaurirea se face simultan cu mai multe burghie
I}i atunci operatia nu se mai descompune in faze.
Pentru a putea determina cu precizie durata necesara executarii
unei operatii care nu se descompune in faze este necesar sa fie cunoscute
alte elemente mai detaliate ale interventiei executantului in procesul de
munea. Sub acest aspect se iau in consideratie acele elemente simple ale
muncii numite minuiri.
Minuirea este acea parte a procesului lie munea care reprezinta un
anumit grup de mi~cari ale unui executant, determinat de un scop bine
definit in executarea operatiei tehnologice.
Durata unei minuiri depinde direct de proprietatile obiectelor (greutate, marime, forma) asupra carora executantul trebuie sa aetioneze.
De exemplu, trasarea conturului cu trasorul este legata de contur ~i de
marimea piesei, De aici rezulta ca inaintea procesului de normare trebuie
facut un complex studiu de metoda prin care sa se sistematizeze ~i sa se
grupeze minuirile simple rationale in grupe de minuiri complexe. Fixarea
cutitului la strung reprezinta suma mai multor minuiri. Aceasta fixare se
poate produce numai de citeva ori in cadrul schimbului.
o minuire poate fi realizata de mai multe ori sau 0 singura data in
cadrul unei operatfi la 0 ma~ina. Stringerea piesei la operatia de strunjire
se realizeaza de mai multe ori in eadrul operatiei.
Pentru productia de serie mare ~ide masa, necesitatil estudiului muncii
~i ale normarii impun 0 defalcare ~imai in detaliu in elemente ale muncii,
denumite miscari, putindu-se stabili misearile de prlsos, si preciztndu-se
mai exact continutul de munca al executantului.
Mi~carea, eel mai simplu element al muncii consta dintr-o deplasareluare de contact sau desprindere a executantului de utilaj sau de organele
acestuia de eomanda, de unealta de lucru sau de obiectul muncii asupra
caruia actioneaza.
Se deosebesc mai multe eomplexe de miscari, ea de exemplu de contact, prindere, desprindere etc. Piecaret miscar! i se poate atribui un timp
mai mare sau mai mic, in functie de efortul depus, de amploarea.miscarii ,
de pozttia ~i precizia executiei.
Operatia de introducere a unei piulrte pe un surub se combina cu citeva
mi~ari simple de potrivire exacta a piulitei care impreuna formeaza un
complex de miscar! legate intre ele : de rotire, de deplasare in vederea
scopului final, de introducere a piulitei pe snrub. Miscarea urmatoare de
inurubare a piulitei este 0 miseare simpla.

L.;..~--:-. ---- -.,-

-...:,::::,.
~~:=':;iii"::"~~l",'~~~IIiI.~~W'iw'-w'

:,."",.,,;---,'eit?;/lfS>i-'

Structura timpului de munca ~i procesul de preductie

17

Analiza proceselor de munca (fig. 1.2) se dovedeste foarte eficace in

actiunile de normare atit pentru organizarea productiei 9i a muncii, cit 9]
pentru insusirea celor mai avansate metode de munca.

r------l"
,

'L
Fig.

1.2. Elementele

, "J

.,...,

componente

ale

procesului

de productte.

1.3.2. Progresul tehnic ~i modificarea structurilor de productie

Introducerea progresului tehnic intluenteaza structura timpulul de
lucru al executantului si structura timpului de functionare a utilajului.
Oa urmare acestui fapt, se reduce timpul ajutator prin eliminarea activit,aWor manuale de lichidare a opririlor masinilor, creste timpul de functdonare utila a mijloacelor fixe, ~i prin aceasta se modified struetura procesului de productie. Se reduc de asemenea, timpii de asteptare 9i depozitare, tinzind spre a fi eliminatd, se diminuiaza timpii de control ea 9i cei
pentru manipulare 9i transport. In marime absoluta scad ~itimpii operativi
de transformare a materiilor prime ea urmare a dotarii muncii cu mecanisme.
Timpii operativi sporesc doar in eazul cind sint analizati in marime
relativa.
Progresul tehnic ~i organizarea muncii, ea 0 latura a progresului
tehnic, trebuie sa asigure in cadrul procesului de productie 0 pond ere tot
mai mare pentru actiunile nemijlocite de transform are aobiectului muncii
pe seama reducerii la minimum posibil a asteptarilor ~i transporturilor,
atit la nivelul proceselor de productie, cit ~i la nivelul operatiilor care nu
contribuie cu nimie la cres,terea valorii ~i a valorii de intrebuintare operatii
care constituie actiuni ineficiente.
1.4.

Structure timpului de rnuncc

~i procesul de productie '"

1.4.1. Structura timpului de rnunco al executantului

Pentru prezentarea structurii timpului de munea consumat de executant (conform STAS 6909-75), se poate folosi schema de fig. 1.3.
Timpul productiv de ocupare a muncitorului la masina trebuie analizat in eonexiune eoncomitenta cu actiunea mijloacelor de munca (unelte,
La prezcn tare a notiunllor s-a avut
Tc rmlnolcg!c.
2

c. 1851

In vedere

STAS 6909-75: Normarea

munch

Structura proceselor de productie in constructia de ma,lni

18

rimp d~ muncu

0:'

I /.

(Tit)

-"Cl

.
liImp
p'radl/c IV

Timp neprodl/C'fiv

PN)

(Tp)
1

rimp de !;'fr~rllPeri
reg/emenfq~

Timpde
pregiilire

(T;r)

SI

incheiere

(~i)

roof

---1.'-.-'1

liml

dt!
rimp de ilfreruperi
munco
Mreglem~nlor~
MpradllCfivq
(Tjn)
(T",n)

Tlmpde !Imp de
aliihnOsi inlrerunecesiio/iperi canfiLi%gi- dt/ionoC~
le deleh-

(ton)

no/ogle~
argonizdreo aaocH

'.

limp de limp de
infrerl/- tntreruperi in . per, ,dedepen~n-pendenk
re def!IIe- deeXEClIClllont

(t;)

iont

(f,j)

(tt,,)
'S-2:

Fig. 1.3. Schema consumulu] de ttmp de muncii.

/

~~
~~
/;U',.:~
~-!j

~->,-.;

~~~
~

I
~cij

'~l

I
~j

'I:

t~1
..

~-"" :;;

I
11

,~:.:~

,ft~,,~

~"t,.
~, ..,,::,~

II

rnasini, utilaje etc.) si cu stadiile de trecere ale obiectelor muncii in cadrul

desfal;lurarii procesului de productie, in vederea asugurarii eficacitatii
procesului de productie . In aceeasi perioada masina l;liomul pot sau nu
lucra simultan, avind perioade de asteptare in diverse combinatii.
Prin TM timpul de munea se intelege timpul de care dispune un executant (schimbul de munca) pentru a-st indeplini sarcinile de munca,
conform duratei reglementate a zilei de munca l;li se exprima in ore-om,
min-om sau s-om.
Timpul de munca productiv difera de la 0 ramura industriala la alta
~i se imparte in timp productiv si timp neproductiv.
a. TimpuI productiv Tp este timpul in cursul caruia un executant
efectueaza lucrarile necesare pentru realizarea unei sarcini de munca.
Timpul productiv ea ~i toti eeilalti timpi de munca ai executantului se
exprima in h-om ; min-om sau s-om. Timpul de munca productiv trebuie
sa aiba ponderea eea mai mare in cadrul timpului de lucru. tn funetie de
conexiunile care exista intre munca etectuata ~i obiectul ei se disting trei
categorii de timpi productivi : timpi de pregatire-incheiere, timpi operativl
~i timpi de deservire a locului de munca.
Timpul de pregatire-tneheiere T pt reprezinta
timpul in cursul
caruia un executant, inainte de inceperea unei lucrari (lot de produse),
creeaaa conditiile necesare efectuarii acesteia si, dupa terminarea ei, aduce
locul de muncs in starea initiala.
Timpul de pregatire incheiere este legat de un anum it lot de piese sau
de inceperea ~i terminarea schimbului. Din aceasta cauza cu cit lotul este
mai mare, cu atit marimea acestui timp pe piesa devine mai mica.
Acest timp se refera la primirea l;lipredarea sehitelor, sculelor, desenelor, lotului de produse, la examinarea initiala a documentatiei etc.

1\1\

i ...

-.;.c.,~".,...,.",~~~~..,

.
'"",,,.

* ...
~

Struc:tura timpului de muncd ~iprecesul de preductie

19

Timpul operativ Top este timpul in cursul caruia un executant

efectueaza sau supravegheaza lucrarile necesare pentru modificarea cantitativa ~i calitativa. a obiectelor muncii, efectuind totodata ~i actiuni
ajutatoare pentru ea modificarea sa aiba loco Este format din timpul de
baza ~i timpul ajutator,
- Timpul de baza tb este timpul in cursul caruia un executant efectueaza sau supravegheaza lucrari necesare pentru modificarea nemijloeita
cantitatdva ~i calitativa a obiectului muncii, respectiv a dimensiunilor,
formei, compozitdei, proprietatilor,
starti lui sau a dispunerii in spatiu
a diferitelor sale par~i; in cazul operatiilor de transport este timpul de
deplasare a produselor; timpul de baza necesita neaparat actiunea sau
supravegherea directa a executantului.
- Timpul ajutator tll este timpul in eursul caruia nu se produce nici
o modificare cantite.tiva sau calitativa a obiectului muncii, insa un executant trebuie sa realizeze minuirile necesare sau sa supravegheze utilajul
pentru ca aceasta modificare sa poata avea loo; de exemplu, timpul pentru fixarea obieetului muncii la masinile-unelte ~i timpul pentru scoatarea
~i depozitarea aceatuia de pe ma~ina este un timp ajutator ; pentru cazul
in care sint deservite mai multe masini, ~~u cind )ocul de munea al
executantului se modifica in functie de amplasareaobiectului
muncii, se
include in timpul ajutator ~i timpul de trecere de la 0 masinaIa alta.
Timpii de baza ~i ajutatori se repeta cu fie care unitate sau grupa de
unitayi de produse executate. ID functie de gradul de mecanizare ~i automatizare al operatiilor, caracterul participarti executantului la indeplinirea muncii se schimba astfel ca ~i consumul de timp de baza ~i ajutator
poate fi clasificat in: timp de munca manuala ; timp de munca manualmecaniea ; timp de supraveghere a functionarii utilajului.
- Timpul de munea manuala tmnn este timpul in cursul earuia lucrarea este etectuata de catre un executant cu consum de energie proprie,
fara interventia unei energii exterioare.
- Timpul de mnnea mannal-meeaniea tmm reprezinta timpul in cursul
caruia un executant efectueaza lucrari cu ajutorul unor utilaje (masini,
agregate, instalatii, agregate sau mecanisme), actionate de energii exterioare ~i cu participarea simultana ~i nemijlocita a energiei proprii a
executantului.
- Timpul de snpraveqhere a Iunetionarii utilajului ts, este timpul
ID cursul caruia un executant supravegheaza desfasurarea normala a procesului tehnologic a functionarii utilajului ~i mentine reglajul acestuia (in
mod conventional, in timpul de supraveghere se includ ~i interventiile
pentru pornirea, oprirea ~i mentinerea reglajului in timpul functionarii
lui). Un exemplu tipic pentru industria constructoare de masini 11 poate
constitui timpul de observare a preluerarii automate la masinile de aschiat
sau timpul consumat pentru observarea cuptoarelor in cazul unor tratamente termice sau de alta natura realizate automat.
Timpul de deservire a locului de munea Trll este timpul in cursul
caruia executantul asigura pe intreaga perioada a schimbului de -muncs
atit mentinerea in stare de functionare a utilajelor ~i sculelor cit ~i organizarea, aprovizionarea, ordinea ~i curatenie, la locul de munca, conform 8a1'-

20

Structura proceseior

de preductie

in censtructic

de ma~ini

cinilor de munca ce-i sint stabilite. Acest timp poate fi impar~it in functie
de seopul muncii efectuate in timp de deservire tehnica ~i timp de deservire organizatorica.
- Timpul de deservire tehniea tdt a loculni de munca, este timpul
in cursul caruia un executant asigura pe intreaga perioada a schimbului
de munca, mentinerea in stare normala de functionare a utilajeIor ~i de
utilizare a asculelor, cu care efectueaza sarcinile de munca ce-i sint stabilite. Timpul pentru revizia, reglarea ~i rodajul pentru cazul unor repartitii accidentale, tlmpul pentru inlocuirea unor scule care nu au 0 frecventa
de schimbare legate de tehnologie, sint de fapt exemple de timpi de deservire a locului de munca.
- Timpul de deservire organizatoriea tdO a locului de munca este
acel timp in cursul caruia un executant asigura pe intreaga perioada a
schimbului de munca, ingrijirea, aprovizionarea ~i organizarea locului sau
de munca conform sarcinilor de munca ce-i sint stabilite : timpul pentru
asezarea sculelor corespunzatoare nevoilor organizarii locului de munea,
t.impul pentru ouratenia locului de munea, timpul pentru primirea ~ipredarea sehimbului, cind acesti timpi nu sint Iegati de timpul de pregatire
~i incheiere.
b. Timpul neproductiv TN este acel timp in cursul caruia au loc intreruperi in munca executantului oricare ar fi natura 101' sau in care acesta
nu efeetueaza lucrari necesare pentru realizarea sarcinii sale de munca.
in cadrul acestei categorii de timp distingem timpul de int1'eruperi
reqlementate, timpul de munca neproductiva $i tinipul de intreruperi nere-

--.

~l~~

qlementate.
Timpul de intreruperi reglementate TiT este timpul in decursul
caruia proeesul de munoa este intrerupt pentru a avea loc odihna ~i necesitatile fiziologice ale executantului, precum ~i intreruperile conditionate
de tehnologie ~i de organizare a muncii.
- Timpul de odihna ~i neeesitati fiziologice ton este timpul din
durata zilei de munca in cursul caruia procesul de munea este intrerupt,
in scopul mentinerii capacitatdi de munca ~i al satisfacerii necesttatilor
fiziologice ~i de igiena personala ale executantului,
'I'impul de odihnit ~inecesitatt fiziologice depinde de conditiile in care se
desfa~oara procesul de munca, Pentru conditiile in care se impune
gimnastdca in productie, aceasta se va suprapune cu timpul de odihna.
Timpul de intreruperi eonditionate de tehnologie ~i de organizarea
muncii tto este acel timp de intrerupere aprocesului de munca, care rezulta
inevitabil din prescriptil tehnice de folosire a utilajului din tehnologie ~i
din activitatea executantilor la locul de munca respectiv.
Timpul de intreruperi condition ate de tehnologie ~iorganizarea muncii
se poate subdivide la rindul sau in timpttl de inireruperi condiiionate de
tehnologie in care intra numai perioadele de functionare utila sau de
nerunctionare a utilajului cind executantului nu i se poate incredinta
o alta munea, nefiind necesara interventia sa ~i in timpul de intrer'uperi
conditionate de organizarea muncii, care apare la liniile tehnologice neechilibrate ea diferenta intre ritmul benzii ~i timpul afectat Iiecarei activitati,
constituind astfel 0 rezerva de crestere a productivitatii muncii,

II
'1,

I
I
.~~
~

i:~~
1:!~~_~-

-~~

ii.*_ir.
__.
W
,.".

~~,-

.~ ....o:. ......

w':i~ji~~#$,t&~~~,
~~~~tf~_~,~r'

;;"5%;-%4-"-""

:5 ',,,;;""'

(tcC'"' . '

1:1

21

Struc.tura timpului de munc.a ~i proc.esul de productle

Timpul de munea neproduetiva Tmn este timpul in cursul caruia

exeeutantul ef'ectueaza actiuni ce nu slnt utile desfasuracii normale a
procesului de productie.
in aceasta categorie intra timpii resultati din rebutarea unei piese
sau din remedierea unor lucrari executante necorespunzator
sau timpi
C3J'eapar din lipsa unei bune organizari a locului de munca ~i conduc la
cautari de piese sau scule dintr-o anume multime.
Timpul de intreruperi nereglementate Tin este un timp neproductiv
in care procesul de munca este intrerupt din cauze nereglementate, care
pot fi dependente sau independente de executant.
- Timpul de intreruperi in dependente de executant ti are in vedere
timpul de intreruperi nereglementate in munca, provenite din cauze organizatorice sau naturale ~i care nu depind de exeeutant cum ar fi asteptarile legate de Iipsa de energie, materii prime, semifabrieate, seule, mijloaee de transport, a defectiunilor accidentale ale utilajului sau a calamitaWor naturale ~i intemperiilor. In aceasta categorie se include ~i timpul
de supraveghere in care i s-ar fi putut repartiza executantului alte munci
dar din deficiente de organizare aceasta repartizare nu a avut Ioc.
- Timpul de intreruperi dependente de exeeutant td, il reprezinta
timpul de intreruperi in munca, eauzate de lncalcarea diseiplinei in munca
de catre executant, ea de exemplu, plecarile mai devreme, intirzierea de la
lucru, intreruperile din cadrul zilei de lucru fie prin prestarea de discutii
nelegate de productie sau parasirea Iooului de munea.

1.4.2. Structure timpulul

de folosire a utilojului

Timpii de folosire a utilajului se exprima in h-utilaj, min-utilaj sau

8-utilaj.
Schema folosirii utilajului in timp poate fi umikita in Iigura ill'. 1.4~
(Trur'

Timp
-

r!e tuocttonor
ufiM

(Tru),

(Tri)

--1

ri,
limp uti/
de mers
sarcina

(tms)

711

Timp de funcl/More
iiiufilrJ

Timp ul;!
de mers711
go/

. (tmg)

Timp de nlfundionore

(lflr)

rSTi' .,

nImp oe m-

Imp oe 111freruperire- freruperille,g/emenfore reg/emmIQ~

(Tjru)
(Tjnu)

'r-S~

T.

limp ae iilfreruperiindepindenfe
de ufJIa}
(till)
Fig, lA. Schema Ioloslrll utlIajulu! in ti rnp.

Tlmp oe inIrerllperidependl?flfNk

ctuo)

(tdl)~~'

Structura proceselor

22

in construetic

de ma~irii

Timpul de Iolosire a utilajului TFU euprinde t.impul disponibil pe

intreaga perioada a schimbului de munca pentru folosirea utilajelor ~i se
compune din 3 grupe de timpi: timpul de [unepumare utila, timpul de
junc/iona1'e inutiUi ~i timpul de nejunctionare a 'l,l,Wajuhti,
a. Timpul de Iunetionare utila a utilajului Tt'u cuprinde totalitatea
t.impilor utili de mers in sarcina ~i a celor utili de mers in gol.
Timpul util de mers in sarcina tms este acel timp in cursul caruia
utilajul se afla in functionare ~i actioneaza asupra obiectului muncii,
Timpul util de mers in gol tmg este timpul in cursul caruia utilajul
se afla in tunctiune ~i actioneaza asupra obiectului muneii, functionarea
sa Hind neeesara pentru realizarea mersului in sarcina a utilajului. De
exemplu, cursele de mers in gol ale masinilor-unelte.
b. Timpul de Iunetionare inutila TIt se refera la timpul in cursul
diruia utilajul in mod inutil se afla in stare de runctionare, fie ca actioneaza
asupra obiectului muneii, fie ca merge in gol, fara ea aeest lueru sa fie
necesar. eel mai fr ecvent exemplu il constituie timpul neopririi masinii
la terminarea prelucrarii sau timpii necesari pentru remanieri sau remedieri
ale rebaturilor.
c. Timpul de nefunetionare a utilajului Tnj este aeel timp in decursul
caruia utilajul nu se afla in tunetiune datorita intreruperilorreglementats
~inereglementate din tunctionarea sa. Aeest. t.imp, la rindul lui se subdivide
in t.imp ce intreruperi reglementate ~i nereglementate:
Timpul de intreruperi reglementate ale funetionarii utilajelor T(ru
este timpul in decursul caruia utilajul nu Iunctioneaza, corespunzind tirnpului de odihna ~i neeesitati fiziologice ale executantului, care impune
de tehintreruperea functionarii ~i timpului de intreruperi conditionate
nologie ~i de organizarea muncii.
Elementele de structura a timpului de intreruperi reglementate ale
Iunctionarli utilajului sint timpul de intreruperi ale func-yionarii utilajului
conditionate de tehnologie ~i de organizarea muncii prevazute la locul de
munca respectiv ttoU pe de 0 parte ~i din timpul de intreruperi ale functionarii utilajului corespunzind timpului de odihna ~i necesitatd fiziologice
ale executantului
Timpul de intreruperi nereglementate ale Iunetionarii utilajului
T'nu este acel timp de nefunctionare autilajului
datorita intreruperii
care pot fi dependente
procesului de productie din cauze nereglementate
sau nu de utilaj.
- Timpul de intreruperi independente de utilaj tlu cuprinde timpii
de intreruperi nereglementate in nmctionarea utilajului ea nrmare a incalc:1rii disciplinei in munea de catre executant sau a unor eauze tehnico-organizatorice care nu depind de utilaj cum sint intreruperile din mnctionarea
utilajului ea urmare a lipsei de energie electrica, termica, scule, materii
prime, a efectuarii de reparatii neplanificate sau a necorelarii eapacitaWor de productie eu locurile de munca vecine.
- Timpul de intreruperi dependente de utilaj tau, este timpul de
intreruperi nereglementate in Iunctionarea utilajului datorita defectiunilor
acestuia.

~Li

~~:-~

~~~~

I
,~~

I
~

11~i-~

t01lU'

f~~

i~~
'Io.,~w

~I~i
.."
: -::;

~$~

I
c~'o

de productie

'-~ ..

.;~

2;..c;",

~~-.'

i~l

I
[I

L-b--

_._-

.---

'p.;e;..J:M;?~?~:;Wtt+~,~*ii_\'

~,~>.,I

-;lrr~_Lt;'istii~~'/"~"""f$- "1'15)"

('~'1

Structura timpului de muncCi ~ procesul de produqie

23

1.4.3. Structura timpului pe ciclul de fobrlcotle

.....

Structura timpului de munca poste fi analizata ~i privitor la obiectul

muneii, in trecerea aeestuia prin toate stadiile procesului de fabricatie
pentru a se obtine un produs finit. Struct1ll'a timpului de munoa din acest
punct de vedere eorespunde simbolurilor din studiul muncii: operatie,
transport, control, asteptare, depozitare.
Timpul de transformare are de obicei ponderea eea mai mare ~i
reprezinta timpul in care obiectul muneii este supus prelucrarilor in vederea obtinerii semifabricatelor sau produselor finite.
. Timpul de transport poate apare cu ocazia deplasarii semifabricatelor ~i produselor finite de la magazia de materii prime la magazia
sectiilor ~i de aiei la diferite Ioeuri de munca, intre locurile de munea,
intra locurile de munca ~i depozitele intermediare sau de produse finite.
Timpul de control este timpul afectat exarninari] cantitative
sau
calitative a materiilor prime, semifabricatelor sau produselor finite.
Timpul de asteptare in vederea transformarii la diferite locuri de
munca, ineepind cu primul loc de munea ~i terminind cu ultimul, inclusiv
tunpii de asteptare in vederea controlului sau transportului, este de dorit
sa aiba 0 pondere cit mai mica in cadrul proeesului de productie.
Timpul de depozitare este timpul in care obiectul muncii este
pastrat. in spaW special amenajate in vederea introducerii lui in fabricatie
sau in vederea desfacerii.
Suma tuturor acestor timpi, inceplnd cu magazia de materii prime
si terminind eu eea de produse finite, formoaza ciclul de fabricatie.
Studierea acestor timpi in concordanta cu cei privind timpul de
munca al exeeutantului ~i eu cei de Iunctionare a utilajului trebuie sa conduca la masuri pentru reducerea eielului de Iabricatie prin cresterea timpilor de transformare nemijlocita a obiectului muncii pe seama tuturor
celorlalte activitati, a caror pondere trebuie sa scada necontenit, deoareee
nu contribuie la cresterea valorii si reprezinta un consum de timp neproductiv.
Astfel se explica de ce de multe ori ~i timpul de transport ~i timpul
de control se suprapun peste timpul de transformare nemijlocita a obiectelor muncii.

Capitolul

NORMELE DE MUNCA

1I
Norma de munca represinta cantitatea de munca care se stabileste
~i lucreaza in ritm
unui executant care are calificarea corespunzatoare
normal pentru efectuarea unei operatii, lucrari sau serviciu in anumite
conditii tehnico-organizatorice
precizate. Intreruperile
nereglementate
~i neproductive nu se includ in norma de munca, Norma de munca se stabileste pentru toate categoriile de personal ~i cuprinde numai aetiunile
utile ale executantului ~i acele intreruperi care sint obligatorii pentru desfa~urarea procesului de productie.
~~-~

~~
~ ..
~
~..

2.1. Norma de timp ~j norma de productie

.~

I
I

I
.I

Normele de munca pot fi exprimate prin mai muIte forme, in functie

de specifioul aetdvitatii : norme de timp, norme de productie, norme de personal, sjere de atribuJiuni ~i nor-me de seroire.
In orice forma de exprimare, norma de munca contine descrierea
continutului muncii ~i cantitatea de munca ce trebuie etectuata in anumite
eonditii organizatorice ale locului de munca. Pentru munca desfa~urata
in colectiv, in brigada sau in eehipa este utila cunoasterea normei de personal.
Intre norma de produotie ~i norma de timp exista 0 legatura directa.
La 0 reducere a normei de timp corespunde 0 crestere a normei de productie, care poate fi exprimata printr-o relatie functional a, de forma

I
~3.

~~J
~

NT=
NTeste

s~:

J
~
~

i
I
I

,~
br

- in care:
Np

norma de timp, prin care se intelege timpul stabilit unui exe-

eutant care are calificarea eorespunzatoare pentru efectuarea

unei unitati de lucrare (produs) in conditii tehnico organizatorice precizate ale loeului de munca ;
N p - norma de produetle, prin care se intelege cantitatea de produse
sau delucrari stabilita a se efectua intr-o unitate de timp de
catre un executant care are calificarea corespunzatoare ~iIucreaza
precu intensitate normala in conditii tehnico-organizatorice
cizate ale locului de munca.
Norma de timp se exprima in ttnitiiJi de timp. om (zi- om, h- om,
min-om, s-om) pe unitiiti naturale (buc, kg, m etc.).

I
I:
,.,1

-'iiIiWIi--'

t'

'

-'tc'j'-&

~"ritili:;t;~tiii*lC ii~~ri:;""t7Pt'2t'-TtTt'tiijj*'

- mm'

-,wfQ'"

Clasificarea normelor de munca

25

~--~~~~~~----~-------------------------------,---------

, ~'

N ormele de productie se utilizeaza de regula pentru productia de masa

~i serie mare sau mijlocie, pentru lucrarile care an un grad mare de repetitivitate.
N ormele de produetie se exprima in unitati naturale (buc, kg, m etc.)
avindu-se in vedere intervalul de timp pentru care se stabileste norma de
produetie.
_
_
Norma de timp grupata se refel'a la timpul necesar pentru efectuarea
unei singure grupe de operatii, de luerari sau atributiuni identice sau diferite in conditii tehnice ~i organizatorice precizate.
2.2.

Norma de servire

~inorma de personal

Norma de servire sau zona de servireee refera la locul de munca

delimitat prin dimensiunile sau inzestrarea lui, in care un executant i~i
exercita atributiunile sau sarcinile de munoa. De exemplu, pentru un reglor, norma de servire este reprezentata de numarul de masini care s-a stabilit pentru a fi reglate de el pentru 0 anumita perioada de timp. Pentru
muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie, aceasta norma se refera
la numarul de metri patrati pe care trebuie sa-i mentina in stare de curatehie.
-,
Norma de servire po ate avea in vedere ~i servirea de catre muncitori
a unor utilaje diferite sau locuri de munca diferite, atunci cind nu au
asigurata ocuparea completa la un singur loc de munca-in decursul unui
schimb de lucru. Norma de servire se poate exprima in numar de utilaje,
in metri patrati dar, tinind seama de norma -de productie a fiecarui utilaj,
ea se poate exprima ~i in ufiitati naturale.,
_
Norma de personal se a.plica in cazul ptoduct!ei de panda sau in cazul
proceselor de aparatura cind munca este'organizatain
echipe ~i brigaai,
sarcinile de munca fiind fixate pentru un anumit eolectiv deoameni.
- Normarie _personal reprezinta _numarul de 'Iucrarl, meseria _ (functia
lor) ~inivelulde calificare necesar, stabilite pentru urr executant colectiv
care-si exercitaactivitatea
in cadrul unei sarcinirle munca normate, in
conditii tehnico-organizatorice
precizate., ,': '-,-La baza stabilirii normelor de munca- pentru- echipa, trebuie sa stea
o organizare rationala a muncii ~i folosirea completa a tuturor muncitorilor din f'ormatda de lucru. Intr-o echipa pot exists munctori de calificari
~i meserii diferite.
2.3.

Clasificarea normelor de munce

N ormele de munca se pot clasifica dinrnai rnulte puncte de vedere.

Dupa gradul de complexitate normele de munca se clasifica in norme
elementare, care se ref-era la efectuarea unei singure operatii sauluorari ~i
norme grupate, care rezulta din insumarea celor elementare pentru efectuarea unei operatii, a unui grup de operatii sau lucrari. Aceste norme gru-

26

de munco

pate pot fi exprimate sub forma normelor de timp. Normele elementare

pot fi exprimate sub forma de norme de productie, de servire, de personal.
Dupa sfera de aplicare, se disting norme locale, care au in vedere' conditiile tehnico-organizatorice speeifiee unei singure unitati in care se aplica,
~i norme unificate, care se pot apliea la nivelul mai multor unita~i.
Normele unificate, la rindul 101', pot fi unificate la nivelul ministerului, consiliului popular judetean, grup de intreprinderi sau la nivelul
economiei nationale. N ormele unificate la nivelul eeonomiei inloculese
pe cele unificate pe minister, grup de intreprinderi sau locale, care erau
in vigoare la data aplicarii lor.
Din punctul de vedere al stadiului de aplicare norma de muncii poate fi
definitivii, de fn8u~ire ~i provizorie.
Norma de muncii definitivii reprezinta cantitatea de munca neeesara
unui exeeutant pentru efectuarea unei lucrari cu intensitate normala i
in conditii tehnico-organizatorice
precizate insusite de catre executant.
Aceasta norma nu se schimba decit odata cu sehimbarea conditillor de
munca avute in vedere la stabilirea ei. Oonditiile de munea trebuie sa
reflecte atit un proces de munea organizat rational cit ~i un proces tehnologic avansat.
Norma de munca de fn8u~i1'ereprezinta norma de munea la un moment
dat, exprimind eantitatea necesara de munea in realitate, corespunzator
nivelului de Insusire a noilor conditii tehnico-organizatorice oferite executantului prin proiectul de norma respectiv. Intre norma de munca, norma
de insusire ~i norma definitiva pot exista anumite diferente care trebuie
reduse sistematic pe masura insusirii conditiilor de munca proiectate,
timpul de Insusire trebuind sa nu depaseasca 6 luni, in cazuri cu totul exoeptionale organul ierarhic superior impreuna cu organul sindical local,
putind aproba depasirea acestui termen pina la 12 luni.
Norma de muncii provizorie se stabileste de obicei prin comparatie
cu lucrari similare, avind in vedere documentatia existenta, sau prin evaluarea volumului de munea neeesar de eatre specialistdi in munca de normare.
Aeeste norme au un caraeter accidental ~i se aplica temporar pina la maximum 3 luni. In acest interval trebuie elaborate norme de munea definitive. Aceste norme se elaboreaza fie pentru produse sau procese noi, fie
pentru produetia de unieate .

:;;::;
~~;...~

~~
~~
~
~
""'-...;;,;~

~i

~;

!i,

I~

~
~;

I
~'""~

i~~
{t~~
..;~c:-

f&~

I~
fit

2.4.

~;

Structure normelor tehnice de limp

Norma de timp euprinde totalitatea timpilor productivi ai exeeutantului precum ~i timpii de intreruperi reglementate. Ace~ti timpi constituind
timpul normat. Timpii de intreruperi nereglementate ~i timpii de munea
neproductiva nu sint cnprinsi in norma de munca, fiind numiti timpi
nenormati, urmind ea valoarea 101' sa se diminueze cit mai multo Timpii
normati pot fi prezentati structural in schema componentelor normei de

~,

I
i';;-~"

II.

Nortnele

timp.
I
, i

b~

<

,~gi2ir...-

---It

..

<cc,

;;4->
;Fi~Mi'i;k;_IiT

d'liitM~rt&feW"Cj'C '~;:CIW';'

Structura

27

normelor tehnice de timp

Norma de timp

(Nr)

.
Timprfe'
[

r
OPertJ/iv

rimp

(1(;p)

;rego/ire

'
liImp

L' .

oeserv/re
a /oco/o. de mIJflcd

!imp de Jnlreruperi
reglemem7l1t:

(Td{)

(1jr)

$i/flclJeie~

re
(Tpi)

.I.

uC

---1
.~

Timp

Timp

de bozri

(/jl/fOfor

(tg)

(tq)

7iin~e
deservire

!eMicri
(lcit)

I
Timp de

I .

liml de
deservire
orgonilo-

odiMosi
fleCC'si/oli

toricd,

fiziolog/~e dll/onole

(tdo)

~on)

limp de
in/reru-

per. con-

de /e!J!IO-

logic $/
de orgdoirorea
muncii

(tto)
Fig, 2.1. Structura normei de timp.

2.4.1.

Stabilirea timpului de preqdtire ~i incheiere

Timpul de pregatire ~i incheiere difeI'a in functie de tipul productiei,

de caracterul operatiei si de forma de organizare a muncii.
Pentru produotia de serie mijloeie, pentru lucrarile manuale, in general,
in cazul operatiilor identice repetitive, timpul de pregatire ~i incheiere
este relativ mic, deoarece nu este necesara 0 pregatire deosebita pentru
fiecare operatie in parte.
in cazul productiei de masa, cind utilajul este reglat pentru 0 perioada tndelungata iar organizarea muncii nu sufeI'a modificari, timpul
de pregatire ~i incheiere este neinsemnat.
Timpul de pregatire-incheiere este relativ mare pentru productia de
unicate ~i serie mica, atunei cind acest timp este consumat la locul de munea
de catre personalul muneitor de baza ~i nu de celauxiliar.
Timpul de pregatire ~i incheiere se exprima in procente fata de timpul
operativ sau in unitati de timp. Pentru masurarea acestui timp se pot
folosi: cronometrarea,
fotografierea,
Iotocronometrarea
~i observarile
instantanee.
Cind in timpul prelucrarii pieselor unui lot apar activitati ce se repeta dupa un anumit numar de pise, sau timp de functionare (inlocuirea
unei scule) , timpul de pregatire ~i incheiere se stabileste separat pentru
lucrarile constante ~i separat pentru cele variabile, in conformitate cu relatia

,~

Tp't = T~(

-l,

TOpt-,N
q

(2.1)

.J

28

Normele de munca

in care:
Tp este timpul de pregatire ~i ineheiere pentru lotul N;
timpul de pregatire ~i incheiere constant, care nu variaza in
functie de marimea lotului;
timpul de pregatire ~i ineheiere care variaza in Iunctie de marimea lotului ;
q - numarul de produse realizate intre doua operatii succesive
ale lui T;.

T;. T;. -

2.4.2. Stabilirea timpilor operativi

~

Timpul operativ pentru procesele manuale ~i manual-mecanice, cum

ar fi pentru lucrari de asamblare sau pentru prelucrarile pe masini unelte
se masoara global prin toate metodele de normare : cronometrare, fotografiere, observari instantanee etc. Pentru cazurile cind timpul de baza ~i
eel ajutator pot fi atabiliti separat, timpul operativ se calculeaza prin
insumarea lor.
Pentru stabilirea t.impului operativ in cazul lucrarilor mecanice ~i automate este necesara cunoasterea urmatorilor parametri de functionare
utila a utilajului :

i
~.
~
~

i
~~l

~
~
~

Top

&J

Tfn -

(T~,

+ T;,) +(t~' +t~/),

in care:

I
I

(2.2)

~i

fb.

Tfu este timpul

T:n - timpul
T;, - timpul
t~' - timpul
t~' - timpul
T~; - timpul

!f~~

i~

~~

5111

~j

de functionare utila a utilajului ;

de deservire a locului de munca suprapus cu Tfn ;
de intreruperi reglemente suprapuse cu Tfu;
de baza nesupra pus cu Tfu;
ajutator nesuprapus cu Tfu' , iar
operativ nesuprapus cu Tfu

T~;=

~,

~i}

(t~'

+ t~,')

I
I
I

(2.3)

ii~~

ij~I~;

in caeul in care timpul de baza se suprapune integral eu timpul de

functionare utila a utilajului, atunci evident, relatia (2.2) devine
Top = Tfu

+ t~/.

(2.4)

. c;
Cc~,;
~.;

Sint cazuri cind timpul de functionare utila a utilajului nu se poate

determina prin calcul ci prin observari discrete. in acest caz

~"

1.'.,.

Top

= T~'J)+ T~;

(2.5)

in care T~'J)este timpul operativ, suprapus cu Ti." dat de relatia

I
I

T~'J),

~':!'<

t'f

+ t~

(2.6)

i~

-I~'

' ..~.~

.1

'.;'

'.~t
. .... '..,.,.jirt"":

,.
-_,,-DSt'
T...

'. .... 'tor'T"i6iti\l'fttt"rrMrr

'.
.' ',' ~..'-'.." .. ' ~,.c%u. 71' .L it1
...
T'
'. ...
C-d
t-- -. ea"'i~r-'"

gR-~-'w-itE>''--. s'

an

Structura

29

normelor tehnice de timp

unde:
este tipul de supraveghere a functionarii utilajului;
t~ - timpul ajutator (manual ~imanual-mecanic) care se suprapune cuT/vRela~ia (2.5) se poate scrie in acest caz sub forma

t"

Tot)

= t"

+ t~ + t~' + t~f.

(2.7)

Tipul de productie impune ~i precizia normarii ~i de aceea, pentru

productia de masa, se are in vedere minuirile ca elemente de normat, pe
cind la productia individuala sau de serie inca nu se normeaza fazele sau
operatiile tipizate.
Oalculul timpului de baza depinde de caracterul muncii,
Pentru procesele de munea manuale ~i manual-mecanice,
timpului
de baza ii corespunde timpul de transformare nemijloeita de catre executant a materiilor prime ~i materialelor etc. De aceea el se stabileste prin
masuratori de timp care au in vedere diferitii faetori de influenta. De
exemplu, ajustarea unei suprafete se normeaza tmtnd seama de caraeteristicile mecanice ale metalului, de grosimea metalului, de eonturul ce
urmeaza a fi obtinut.
In cazul proeeselor meeaniee ~i automatizate intervine tipul de suprapunere a functionarit utile in sarcina a utilajului (strunjirea automata a
unei piese), care se poate suprapune partial sau total eu timpul de functionare utila a utilajului.
tn timpul de baza se poate include uneori si timpul de interventie
directa a exeeutantului
asupra obieetelor muneii (nesuprapuse eu T
sa de exemplu luarea gratului unei gauri strunjite, curatirea ~i verificarea pieselor preluerate.
In cazul suprapunerii partiale a timpului de baza eu eel de supraveghere exista posibilitatea ea executantul sa poata deservi mai multe
utilaje, intrueit in acest caz apar mai multe intreruperi in aetivitatea executantului.
Timpul de baza se ealculeaza in general cu ajutorul unor relatii de ealcul
care au in vedere parametri de functionare ai utilajelor ~i caracteristicile
obiectelor muncii. Pentru a calcula de exemplu timpul util de mers in saroina tms al unui strung intr-o singura treeere, se utilizeaza marimile : viteza
de avans Va, in mm/min ; drumul L, parcurs de 0 piesa sau 0 scula in sensul
avansului, in mmrtrecere ; avansul a, la 0 rotatie a piesei sau sculei, in mm!
rotatie ; numarul de treceri i/buc; turatia piesei preluerate n, in rotatii/
min, care la rindul ei, depinde de viteza de aschiere v, calculata in mmjmin
~i este in functie de diametrul piesei d, in mm. Relatda de calcul este :

,u)

tm,

L ~=
. --L.
na

=-

~=

Va

L. ~,d eoarece n = vl000.

vl000
~d

(28)
.

7td

Stabilirea timpului ajutator

caraeterul muncii.

se realizeaza, -de asemenea, in funetie de

30

,NormeJe de munca

Timpul ajutator se poate stabili prin formele de calcul in cazul cind

intregul timp util de mers in gol al utilajului necesita supravegherea executantului, dar de obicei, se stabileste prin masurator! directe ale timpului.
Timpul util de mers in gol impuneuneori 0 supraveghere totala sau par~iala. tn cazul cind aceasta supravegehere nu este necesara pentru executant, acest timp se poate considera ca fiind timp de intreruperi conditionate
de tehnologie.
La stabilirea timpului ajutator se va urmari rationalizarea muncii
executantului : prin suprapunerea
miscarilor' celor doua miini, prin
suprapunerea miscarilor muncitorului cu funetionarea masinilor si prin
scutirea muncitorului de activita~i auxiliare ~i neproductive. In func~ie de tipul de productie, timpul ajutator se stabileste in conformitate
eu tabelul 2.1.
Tabelul

2.1. Stabilirea

Tipul de productie

tlmpului

'

ajutator

in func!ie

de tipul de preduetle

Elemente componente ale procesului de productie,

se stabileste timpul ajutator

pentrn

care

Masa, serie mare

~.~:
~lN

Serle

mijlocie

Complexe de minuirl, faze, operatli

Serte

mica, unicate

Pe procese tehnologlce, pe tipuri de prelucrare a

diferttelor supratete sau a pteselor intregi

iE

~
~.
~i

I
~,

'Il!!,~

I
~

ien-~'

2':

~
~:a

v.
~li..' . '

~l
~",

~I~
.

. '"~;

l$ii"

1\,
~
~
~

lJ;
,~~

Miscarl,

minuiri, cornplexe de minuiri

'I

2.4.3. Stabilirea timpului de deservire a locului de munca

Durata timpului de deservire a locului de munca ~i continutul acestui
timp depind de caracterul muncii, de tipul de productie, de Iucrarea care
se executa ~i de felul utilajului folosit. ID cazul proceselor mecanice sau
automatizate, acest timp se calculeaza in procente din timpul de functionare utila a utilajului TJts ~i se exprima in unita~i de timp-om.
~
tn cazul proceselor manuale sau manual-mecanice timpul de deservire
a locului de munca se exprima in aceleasi unitati de timp, dar in procente
din timpul operativ.
Timpul de deservire a unei masini-unelte va depinde de lucrarea care
se executa, de cantitatea de ~pan care trebuie indepartata, de lichidul de
racire folosit, de regimul de lucru utilizat, de gradul de automatizare, care
poate conduce la lill anumit timp in care muncitorul poate executa lucrari
corespunzatoare altor categorii de timp, de numarul de puncte de ungere
sau de sistemul de lubrefiere utilizat s.a.
Procedeele de masurare a timpului de deservire a locului de munca
sint aceleasi cu cele pentru stabilirea timpului de pregatire ~i incheiere cu
deosebirea ca aceasta categorie de timp se rerera la aproape toate lucrarile
00 se efectueaza pe lill loc de munea ~inu se stabileste in functie de anumite
lucrari.

I
!

Ii

:I.~.~~
~'"
';

11

iI

I
LiS+'i-?5trlittHfT""'di-~'

'c'"-""'ig"ifiFidiiittiYf"USii"

7 '" htLIIf. 'tIU:

'$

tilE

"'7*~ 18i

It

"".d

31

Stfuctura normelor tehnice de timp

2.4.4. Stabilirea timpului de odlhnc ~i necesitcti fizioloqice

Timpul de odihna ~i necesitati fiziologice se stabileste pe baza de normative in functie, de factorii care determina aparitia senzatiei de oboseala
la fiecare loc de munca,

2.4.5. Stabilirea timpului de intreruperi condltionote de tehnologie ~i organizare

Timpul de intreruperi eonditdonate de tehnologie ~i de organizarea
muncii se.stabileste fie prin formule de ealcul, fie prin observari directe
asupra t.impului de munea, separat pe cele doua componente ale aeestuia.
La stabilirea timpului de intreruperi eonditionate de tehnoldgie trebuie sa se aiba in vedere ea acest timp sa constituie 0 pondere tot mai
mica, de la 0 perioada la alta, pentru realizarea cresterii productivitatii
muncii. in stabilirea acestui t.imp pot surveni doua situatii :
- timpul de intreruperi eonditionate de tehnologie survine in
intreruperi eauzat de
timp cit utilajul nu Iunctioneaza, tthl (timpulde
neechilibrarea locurilor de munca in flux);
- timpul de intreruperi eonditdonate de tehnologie survine in timp
cit utilajul tunctioneaza, tth2 (timpul de intreruperi cauzat de regimul termic variabil al utilajului tehnologic).
Timpul de intrernperi eonditionate de tehnologie survine in timpul
unei faze tehnologice ~i in cazul operatiilor manuale.
in situatiile de mai inainte nu este neeesara interventia sau supravegherea executantului.
Timpul total de intreruperi eonditionate de tehnologie tth' pentru
cazul deservirii unui singur utilaj, va fi
tth = tthl

(2.9)

ttl!2

jar pentru cazul deservirii concomitente a mai multor utilaje va fi

t;h

t;hl

+ t;,.2 ,

(2.10)

i:

de nude rezulta timpul mediu de intreruperi

care revine
h, in minute,
pe o operatic realizata in ansamblul de utilaje deservite, Acest timp se
stabileste plecind de la durata ciclului de lucru T; al tuturor utilajelor
deservite, de la numarul de operatii efectuate pe intreg ansamblul de
utilajc deservite N astfel ca
()f

f'

t-tn

t;,. = No'

(2.11)

Normele de munca

:'32

iar

r, = Md (T + Top; + Tall + c; +

1:
i

i~1

.
t;h'

(2.12)

Scotind pe t;h din (2.12) ~i inlocuindu-I in (2.11), rezulta

t-, -

Tc -

+ Top; + Tdu + tont )

Md(T
I; ~

;=1

Ih -

unde T pi' Top;, T ctlil ton; reprezirita timpii de pregatire incheiere, operativ, de deservire a locului de rnunca ~i de odihna ~i necesitat! fiziologice
pentru fiecare utilaj i deservit; n .....:..
numarul de produse din lot; Ma numarul total de masini deservite.
.
Din aceasta relatie se pot stabili alte relatii pentru cazurile particulare,
cum ar Ii, pentru timpul de intreruperi conditionate detehriologie in situatia in care utilajele nu tunctioneaza ~i se deserveste una sau mai multe
masini sau cind se efectueaza una sau mai multe operatii.
Aceste
-cazuri particulare se obtin dind valori diferite pentru Md ~i No;
Un caz diferit apare la stabilirea timpului de lntreruperi conditionate
de tehnologie care survine in timpul tti.2 cit utilajul fuuctioneaza ~i cind
de regula. nu pot fi elaborate normative. tn cazul deservirii unui singur
utilaj poate fi folositarelatia (2.13), un de Ma este egal eu unitatea .:
Oind se poate calcula t.impul de Iunctionare util antilajului.pe
unitateade produs, t;h2 se evidentiazs, eu relatia folosit~ in cazul polideseevirii, adiea

..

Ii
~
~
~
~

I
-~

lu.-'",~
,.
.

~~

,
tth2

~.

I.
~.

I
~

I;
~
.....

I
~

~
~

~
I

~.

Md

I;

T
fui -

i~1

1"

~
~
~
~

(2.13)

No

~:

Ma ( ,
tSft
.i=1

I;

"
tal

,
+ T' + tont)
,

(2.14)

dli

unde Tfui reprezinta timpii de function are utila a utilajelor in cadrul

cielului de lucru pentru utilajele deservite simultan pe ansarnblu iar ' ff.Ji'
t~i'
T~lil
t~ni sint timpii de supraveghere a functionarit
utilajelor, ajutator
-de deservire a loeului de munca, odihna ~i necesitati fiziologiee, pentru
fieeare utilaj deservit.
Determinarea
timpului de intreruperi eonditicnate de organizarea
muncii. In cazul organi~arii productiei in flux, nu se poate asigura iritotdeaua o echilibrare perfecta a.tuturor locurilor de munea, desi sint numeroase tncercari teoretice si practice in acest sens.
Oa urmare a existentei acestui dezechilibru apar asteptari ale unor
executanti ~i utilaje, intreruperi in activitatea unor membri ai echipei,
Modificarea ritmului benzii, modificarea numarului de locuri de munca
in flux, 0 normare corespunzatoare a muncii, 0 preocupare pentru cup larea ~i echilibrarea operatiilor, rapartizarea eu grija a execntantilor la,

..,.'

~;

1;a -...

)< 1

Ti.'~----~---;;

I
-rStirc:;~ ....

i' ::--:,#tiahti . 3

..

wee"

riirF

a-

...

~..

.= .

.J

Stabilirea normei de timp

33

locul de munca, sint caile principale prin care se pot reduce timpii de
intreruperi conditionate de tehnologie care apar atit la operatiile manuale
cit ~i la cele mecanizate, efectuate in flux de echipa. Prin aceasta se
contribuie la cresterea productivitatii muncii,
Timpul de intreruperi condition ate de organizarea muncii tog, pentru
fiecare executant in echipa, rezulta din relatia

r: = (~t + Top +

Tal +to

+ ttl. +tOg

(2.15)

).

2.5. Stabilirea normei de timp

Sumind elementele componente ale normei de timp, determinate
experimental, calculate conform celor prezentate mai sus, pentru fiecare
unitate de produs, cu except.ia timpului de pregatire ~i incheiere care se
repart.izeaza pe intreg lotul de produse se stabileste norma de timp.
Norma de timp se poate exprima in procente din timpul de baza,
din eel operativ, sau din timpul de functionare util3i a utilajului.
in cazul proceselor manuale sau manual-mecanice,
norma de timp
N T se calculeaza plecind de la elementele ei de baza :

NT= Tp.
n

Top

+ Ta,+T.r

(2.16)

~i, prin folosirea elementelor componente, rezults

NT=-

Tp.

+ (to + tll) + (ta, + tao) + (t'D + to).

Daca se exprima Tal ~i T.r in procente

relatda (2.16) poate fi retranscrisa astfel:
N

=
T

T 1I(
n

(2.17)

din timpul operativ,

+ Top (1 + kal 100'

+ k.

atunci

r)

(2 18)

un de : kdz = T dl in procente din TOll iar k1r = TIn in procente din Top.
in cazul proceselor mecanice sau. automatizate, trebuie avute in vedere
simultan atit timpul de function are utila a utilajului deservit cit ~i timpul

Fig. 2.2. Timpul de tunctlonare a uttIajulul deservit in conexiune cu tlmpul de munca al executantulul.

Trll

I"

b;/Jw$#~~J

I.

I..
\..

'I

til

.1. .

t"s

.1.

tsf

IV:

.1

de muncs al executantului. Relatia dintre cele doua categorii de timp este

reprezentata grafic in fig. 2.2.
a -

c. 1851

__________________________

Normele de munca

34

Timpul de Iunctionare utila a utilajului

relatii de calcul analitice ~i in acest caz

se poate calcula pe baza de

Tp,'+T + t" + T" + T"t, ,

N , = --

(2.19)

dl

<>

fU

sau, utilizind elementele componente,

+ T + t~' + t'eft + t~~+ t;; + t~~.

Ne = Tp,

fU

(2.20)

Semnul "(secund) atasat expresiilor de mai inainte are semnificatia

ca timpii respectivi nu se suprapun cu T rv:
De obieei, t',!t, t~~,t;; se exprima in procente din timpul ~detunctionare
utiIa a utilajului iar t~~ in procente din timpul productiv T P' asttel ca
relatia (2.20) devine :
Ne =
~
~
~~
-,

"
k"to

B.

I'

I~':

I
I

= t"to'
iar

iI

~l

= t"
dl1

k"dl

( 1

+ 100
k;;') + T k~~+ k~~+k;; )
f
100
U (

(2.21)

ill

ill

T'" ~

~
I

0/
/0

d'ill T fU;

k"
"do

t"do,

k"",,= t"
on!

d'ill T fU;

In

din Ttu;

ill

0/
/0

d"In

c; = (Tnpi+ T + t~'+ T~~)

fU

t'f

r ; ~ t'f

I
I

0/
/0

T p,

k~~ .

100

Sint cazuri cind timpul de runctionare utiHt a utilajului trebuie stabilit prin masuratori directe ~i nu prin relatii analitiee, plecind de la expresia (2.16), ~i atunci se scrie:

.1

unde

I
~?

(Tpl +T u+t")

+ t; + T;, + T;"

sau desfasurat,

+ t~+ (t;, + (,.)+ (t~ + t;.),

(2.22)
(2.23).

in care t'f este timpul de supraveghere a functionarii utilajului,

Nota~ia '(prim) se reterara la timpii care sint suprapusi timpului
Iunctionarea utilit a utilajului.

I
de

:...;.:.'.

.~

I
trinttmW-Sfiit6' 'CY;~b .

. w"iiiStl""#tffifrTt

'

re nr""lC''1Ws'Zp"''

..~5#' 'g (g

f 1

Stabilirea

2.6.

35

normei de timp in cazul deservirii moi multor maJini

Stabilirea

normei de timp in cczul deservirii mai multor

mosini
La baza trecerii la deservirea simultana a mai multor masini, sta
posibilitatea executarii operatiilor manuale pentru 0 masina. in timpul
cind celelalte masini functioneaza fara interventia muncitorului. In acest
scop, masinile trebuie inzestrate cu aparatura automate sau dispozitive
de avans etc.
:tn fig. 2.3 se prezinta ciclul de lucru pentru un numar de 5 masini,
Ciclul de lucru in cazul deservirii mai multor masini reprezinta perioada de timp in decursul careia se indeplineste cu regularitate una ~i aceeasi
activitate, care se rep eta la toate masinile care sint deservite.
7C
7ft!
tfo~inof
l1o~ifl(/2
1f(/~ind9

If(/~iflg.f.
1f(/~lfld5
[xecv!g!
fc

.!

!:in

Fig. 2.3. Ciclograma prelucrarll pe mai multe maslnl deservite de un

singur executant.

In acest caz T IU' timpul de function are utila a masinii, este tocmai
timpul automat de function are a masinii ~i sta la baza calculelor de normare.
Timpul ajutator se decompune in acest caz in timpul auxiliar nesupropus in care executantul intervine ~i masina este oprita t~n ~i timpul
auxiliar suprapus peste timpul de function are utila. in care executantul
intervine dar masina functioneaza ti8
Sint cazuri eind, din considerente de analiza. detaliata, in scopul reducerii la minimum a timpului ajutator se utilizeaza urmatoarea descompunere a timpului ajutator care nu se suprapune cu timpul de functionare
utila :
t~n = tal

+ tap + tam,

unde:

Normele de munee

36

este timpul ajutator legat de faza sau de trecere ;

timpul ajutator pentru prinderea, Iixarea ~i scoaterea pieselor
din masina ;
tam timpul ajutator pentru masurarea pieselor; masuratori prealabile, masuratori in timpul aschierii ~i masuratori de control.
'I'impul de tunctionare utila Till' se calculeaza de obicei iar timpii
auxiliari in practica eurenta, se aleg din normative.
Adeseori

tal

tap

tdl

+ tdO + ton =

(2.24)

Td'

se considera ea 0 eheltuiala de timp grupata,

Mihimea cielului de lucru Tc este compusa (fig. 2.3) din timpul de
functionare utila a masinii Till (timp automat) ~i din timpul auxiliar
nesuprapus tin:

r, =
~i

Till

(2.24)

ti.,. iar din grafic se observa ca se poate scrie

Tc -

Tfu

+ tin

i;

= n (tin

+ t + tis)-tin

= (n-l)tin

lr

+ n(tiS +

tlr),

(2.25)

unde n este numarul de masini care sint deservite simultan.

Din (2.25) se poate stabili numarul de masini ce pot fi deservite simultan,
n=

+ tin
+ tis + t

Tfll
tin

(2.26 )

lr

in cursul timpului de lucru, executantul i~i poate modifica ritmul sau

de lucru, poate sa reduca timpii tin ~i ti3 Oa urmare, va creste timpul
de trecere de la 0 ma~ina la alta ~i de asteptare a executantului, conducind la 0 ocupare efectiv mai redusa a executantului in comparatie cu cea
normata ~i la 0 mai buna folosire a masinilor, obtinindu-se astfel 0 crestere a randamentului mijloacelor fixe ~i a productivitatii muncii. tu situatia inversa, a cresterii tin ~i ti3 din diferite motive, rezultatele sint de
sens contrar. Stabilirea normei de deservire optime are in vedere tocmai
realizarea unui minim din neutilizare a executantului ~i a masinilor,
Pentru stabilirea normei de timp se recomanda calcularea prealabila

a urmatorilor coeticienti [ ... ] :

- Ooeficientul K; de ocupare a executantului

la

masina se deter-

mina cu relatia

Ko= tin

+ tt
+ tin '

(2.27)

T IU

.,--.;..L\

--

Stabilirea

37

normei de timp in cazul deservirii mai multor moslnl

- Coefieientul Kam de asteptare de eatre ma~ina spre a fi deservits

este in functie de eoeficientul K, ~i de numarul de masini deservite n ~i
se ia din tabelul 2.2;
- Coeficientul Ka. de asteptare (al executantului) este in functie de
aceleasi elemente ~i se ia din tabelul 2.3.
Cunoscind acesti doi coeficienti, se poate calcula :
coefieientul (Km):deutilizare a unei masini : K m

= ~

(2.28)

Kam
'coef'icientul (Koe)] de: ocup are a executantului

la masini Koe=

(2.29)

e;
timpul de lucru operativ al unui executant la masina :
Top= Tc
sau Top
n

= (tin., + ti8) .Ka.;

(2.30)

eielul de lueru al unei masini : T; = (Tt

tin)Kam
Norma de productie pe sehimb in cazul deservirii mai multor masini
se poate determina fie prin obtinerea cantitatu de piese care se prelucreaza
la fieeare masina, fie ea 0 suma a normelor pentru toate masinile.
In cazul realisaeii aceleiasi operatii pe toate masinile deservite, norma
de lucru este egala eu numarul eielurilor de lucru pe schimb sau pe ora.
Norma de productie pe sehimb , in bueati, in cazul cind lucratorul nu
i~j regleaze masina este
1J,

N' =n

T-Td
Tc

, [bue]

(2.31)

Teste

durata unui sehimb de lueru, in minute;

cheltuiala suplimentara de timp (relatda 2.24).
In cazul ea exeeutantul va rezolva ~i reglarea masinii-unelte deservite,
norma de productie in bucati pe sehimb se caleuleaza cu relatia

Tb -

T-(Td+~)

N"= n
N este marimea lotului iar Tpt
Apllcll!ie.

Pentru

9 masinl automate

timpul

(care executa

de pregatire-incheiere.
operatti

identice)

toarele ;
t~n

5,74 min;

tts

0,88 min;

Tt = 67,67 min;

(2.32)

[buc}, unde

Tc

Tai= 6% din Top;

t~'n = 5 % din Top;
Tpl=15min;

N = 150 piese

s-au reallzat

urml\-

38

Normele

Tabelul 2.2. Calculul coeficienlnlui

Nr. de \
masini
n

1
2
3
4
5

de asteptare

al maslnll

de munca

K.m

Coeficientul de ocupare Ko
0,010

0,012

0,014

0,016

0,018

0,020

0,025

0,030

0,035

0,040

0,045

0,050

0,055

o.oe

1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~
1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000
1,000 1,000 1,000 1,001 1,001 1,001
1,000 1,000 1,001 1,001 1,001 1,001
1,000 1,001 1,001 1,001 1,001 1,002

1,001
1,001
1,002
1,003

1,001
1,002
1,003
1,004

1,001
1,003
1,004
1,005

1,0021,002
1,0031,004
1,0051,007
1,0071,009

6
7
8
9
10

1,001
1,001
1,001
1,001
1,001

1,001
1,001
1,001
1,001
1,001

1,001
1,001
1,001
1,002
1,002

1,001
1,002
1,002
1,002
1,003

1,002
1,002
1,003
1,003
1,003

1,002
1,003
1,003
1,004
1,004

1,003
1,004
1,005
1,006
1,007

1,005
1,006
1,008
1,009
1,010

1,007
1,009
1,011
1,013
1,015

1,009
1,012
1,014
1,017
,1020

1,012
1,015
1,019
1,023
1,027

1,015
1,019
1,024
1,029
1,034

1,019
1,024
1,030
1,036
1,044

1,023
1,029
1,036
1,045
1,054

11
12
13
14
15

11,001
1,001
1,001
11,001
1,002

1,002
1,002
1,002
1,002
1,002

1,002
1,002
1,003
1,003
1,003

1,003
1,003
1,004
1,004
1,004

1,004
1,004
1,005
1,005
1,006

1,005
1,005
1,006
1,007
1,007

1,008
1,009
1,010
1,011
1,013

1,012
1,014
1,016
1,017
1,020

1,017
1,020
1,023
1,026
1,029

1,024
1,027
1,031
1,036
1,041

1,031
1,037
1,043
1,04.9
1,056

1,041
1,048
1,056
1,065
1,076

1,052
1,062
1,072
1,085
1,099

1,065
1,077
1,092
1,108
1,128

16
17
18
19
20

1,002
1,002
1,002
1,002
1,002

1,003
1,003
1,003
1,003
1,003

1,004
1,004
1,004
1,005
1,005

1,005
1,005
1,006
1,006
1,007

1,006
1,007
1,008
1,008
1,009

1,008
1,009
1,010
1,011
1,012

1,014
1,015
1,017
1,019
1,020

1,022
1,024
1,027
1,030
1,033

1,033
1,037
1,041
1,046
1,052

1,047
1,053
1,060
1,068
1,077

1,065
1,074
1,085
1,097
1,111

1,088
1,101
1,107
1,134
1,154

1,116
1,135
1,156
1,181
1,209

1,150
1,175
1,204
1,237
1.274

22
24
26
28
30

11,003
1,003
1,003
1,004
1,004

1,004
1,004
1,005
1,006
1,006

1,006
1,006
1,007
1,008
1,009

1.008
1,009
1,010
1.011
1,013

1,010
1,012
1,014
1,016
1.018

1,013
1,016
1,018
1,021
1,024

1,024
1,029
1,034
1,040
1,048

1,039
1,049
1,060
1,073
1,089

1,064
1,080
1,100
1,125
1,155

1,098
1,125
1,158
1,200
1.250

1,144
1,185
1.237
1,299
1,371

1,203
1,263
1,334
1,417
1,507

1,275
1,355
1,446
1,547
1,652

1,359
1.458
1,567
1,683
1.801

32
34
36
38
40

1,004
1,005
1,005
1,006
1,006

1,007
1,008
1,008
1,009
1,010

1,010
1,011
1,013
1,014
1,015

1,015
1,016
1,018
1,021
1,023

1,020
1,023
1,026
1.030
1,034

1,028
1,032
1,037
1,042
1,049

1,057
1,068
1,080
1,096
1,115

1,109
1,133
1,162
1,194
1,236

1,192
1,237
1,288
1,345
1,408

1,309
1,375
1,447
1,522
1,601

1,450
1,534
1,622
1,711
1,800

1,603
1,701
1,800
1,900
2,000

45
50
55
60

11,008
1,009
11,011
1,013

1,012
1,016
1,019
1,024

1,020
1,027
1,034
1,047

1,031
1.042
1,057
1,079

1,047
1,066
1,095
1,137

1,071
1,104
1,153
1,221

1.178
1,268
1,379
1,501

1,359
1,501
1,650
1,800

1,576
1,750
1,925
2,100

1,800
2,000
2,200
2,400

2,025
2,250
2,475
2,700

2,250
2,500
2,750
3,000

65
70
75
80

1,016
1,019
1,024
1,029

1,031
1,040
1,051
1,068

1,057
1,078
1,110
1,151

1,111
1.156
1,215
1,285

1,195
1,268
1,352
1,440

1,306
1,401
1,500
1,600

1,625 1,950
1,7502,100
1,875 2,250
2,000 2,400

85
90
95
100

11,0361,0901,2031,3611,5301,700
2,1252,550
1,0461,121 1,264 1,440 1,620 1,800 2,250 2,700
11,0581,160 1,331 1,520 1.710 1,900 2,375 2,850
1,0751.208 1,400 1,600 1,800 2,000 2,500 3,000

110
120
130

11,125 1,320 1,540 1.7601,980

1,206 1,440 1,680 1,9202,160
1,300 1,560 1,820 2,0802,340

2,200 2.750 3,300

2,400 3,000 3,600
2.600 3,250 3,900

1,003 1,003 1,004

1,005 1,006 1,008
1,008 1,010 1,012
1,012 1,014 1,017

normei de timp in cazul deservirii mai multor mesinl

Stabilirea

2.2. Caleulul

Tabelul

eoeficientului

de asteptare

39
al masin il Ham

Coeficientul de ocupare Ko

Nr. de
masrd n

0,065 0,070 0,075 0,080 0,085

0,090 0,095

0,100 O,Il0

0,120 0,13

0,14

0,15

0,16

0,17

1,0001,0001,0001,0001.0001,0001,0001,0001,000
1,000 1,0001,0001,0001,0001,000
1,0041 ,0051,0061,0061,0071,0081,0091,010
1,0121,0141,0171,020
1,0231,0261,029
1,0091,010 1,0121,0141,0161,0181,020
1,0221,0271,0321,0381,0441,0511,0581,066
1,0141,0171,0191,0221,0251,0291,032
1,0361,0441,053 1,063 1,0741,0861,0991,113
1,020 1,0241,0281,0321,0371,0411,0481,0521,065
1,0791,094 1,112 1,1301,1511,173

2
3
4
5

10

1,0271,0321,0371,0431,050
1,0571,0641,0721,090
1,1111,1331,1581,1861,2161,248
1,0351,0421,0491,0571,0661,0751,0851,0961,1211,1491,1811,2161,2551,2971,342
1,0441,0521,0621,0721,0841,0971,110
1,1251,1591,1971,2401,2871,3391,3951,454
1,0541,0651,0771,0911,0161,1231,1411,160
1,2041,2541,310 1,3721,4381,5091,584
1,0661,080 1,0951,1131,1321,1531,1771,2021,2581,3221,3931,470
1,5521,6381,728

11
12
13
14
15

1,080 1,097 1,117 1,1391,163 1,1901,2191,251 1,3221,401 1,4881,5811,6791,7801,884

1,0961,1171,1421,169
1,1991,2331,269 1,3091,3951,4911,5941,7021,8141,929
2,046
1,1151,1411,1711,2042,2421,2831,3271,3751,4781,590
1,709 1,8311,957 2,0842,212
1,1361,1741,2051,2461,2911,340
1,3931,4491,5691,6971,8291,965
2,103 2,242 2,381
1,1611,200 1,2441,2931,3461,40'11,4661,530
1,6661,8091,954
2,1022,2512,4012,550

16
17
18
19
20

1,1901,2361,2881,3461,4091,4751,5451,6181,7691,924
1,2231,2771,3381,4051,4771,5521,6301,7101,8742,042
1,2601,3241,3941,4701,5501,6:'331,7181,8051,9822,161
1,3021,3751.'1541,5381,6271,7171,8091,9032,0912,280
1,3481,4301,5191,6111,7061,8041,9022,0012,2002,400

22
24
26
28
30

1,4521,5521,6571,7631,8721,9812,0902,200
1,5691,6841,8021,9212,0402,1602,2802,400
1,6931,8211,9502,0802,2102,3402,4702,600
1,8211,9602,1002,2402,3802,5202,6602,800
1,9502,1002,2502,4002,5502,7002,8503,000

7
8

Nr. de
I!la~ini n

Coeficientul
0,18

0,19

0,20

0,22

0,24

0,26

0,28

de ocupare
0,30

0,32

x,
0,34

0,36

0,38

0,40

0,42

0,44

1,0001,0001,0001,0001,0001,0001,0001,0001,000
1,0001,0001,0001,0001,0001,000
1,032 1,036 1,040 1,0481,0581,068
1,0781,0901,1021,1161,1301,1441,1601,1761,194
1,0741,083 1,093 1,113 1,135 1,1601,1861,2151,245
1,2781,3121,3481,3861,4261,467
1,1281,1441,1611,1971,240
1,2821,330 1,3811,4361,4931,5531,6161,6811,7471,816
1,1961,2221,2491,3071,3711,440
1,5141,592 1,6741,7591,8471,9372,0292,1222,217

2
3
3
5
6
7
8
9
10

1,2831,3201,3591,4431,5351,6321,7341,8401,950
2,062 2,1762,2922,4092,5262,644
1,3901,441 1,4941,6071,7271,8531,9822,1152,2502,3872,525
2,663 2,8022,9413,081
1,5171,5821,6501,7921,9411,0932,2482,4052,563
2,722 2,8813,0413,2003,360
1,6611,7421,2241,9942,1682,3452,523
1,8201,9152,011
2,2062,4032,6012,801

11
12
13
14
15

1, r89 2,096 2,204 2,422 2,6412,8603,080

2,1642,2822,4022,6412,8803,1203,360
2,3412,471 2,6012,8603,1203,380
3,MO
2,5212,6602,8003,0803,3603,6403,920
')
') R'in ~,~~
'l nno 3,300 3,600 3,900 4,200
_,.'7nn
~~ _,~~~

Nr. de
masini n

2
3
4
5
6
7

I
i

Coeficientul
0,46

0,48

0,50

0,55

0,60

0,65

de ocupare
0,70

x,

0,75

O,EO 0,85

0,0

0,95

1,00

11,0001,0001,0001,0001,0001,0001,0001,0001,000
1,000 1,000 1,000 1,000
I 1,212 1,2301,2501,3031,3601,4231,490
1,5631,640 1,7231,8191,9032,000
'1,5101,5541,6001,7201,8471,9802,1182,2602,405
2,552 2,700 2,850 3,000
1,8861,9582,0312,2182,4102,6052,8033,0013,200
3,400 3,600 3,800 4,000
2,3132,4102,5082,7543,0023,5213,5003,7504,000
4,250 4,500 4,750 5,000
2,7632,8823,0023,301
j 3,2213,3603,5003,850

____________________________________________________________

40

Normele de mundi
Tabelul

Nr . de
m"'lIDI

0,012

0,014

0,016

0,018

Kac

0,025

0,030

0,035

0,040

0,045

0,050

0,55

0,60

3,333328,571 25,00022,22220,00018,18216,667
16,68214,30312,52011,13410,025
9,118 8,363
11,132 9,548 8,361 7,439 6,702 6,099 5,598
8,357 1,171 6,282 5,592 5,041 4,591 4,217
6,693 5,745 5,036 4,485 4,046 3,688 3,390

16,67513,89911,91710,4319,2758,3516,690
14,29511,91610,217
8,9437,9537,1625,739
12,50910,428 8,942 7,8286,9626,2705,025
11,121 9,271 7,950 6,9606,1915,5704,471
10,010 8,345 7,157 6,2665,5745,0214,028

5,584
4,792
4,198
3,737
3,368

4,795
4,117
3,609
3,215
2,899

4,206 3,748 3,384

3,613 3,223 2,912
3,170 2,830 2,559
2,825 2,525 2,286
2,551 2,282 2,069

2,642
2,428
2,247
2,093
1,960

2,326
2,140
1,984
1,850
1,735

9,101
8,343
7,703
7,153
6,677

7,588
6,957
6,423
5,965
5,569

6,508
5,967
5,510
5,118
4,778

5,6995,0704,5673,665
5,2264,6504,1893,363
4,8254,2943,8703,108
4,4833,9893,5952,889
4,1853,7253,3582,700

3,067
2,816
2,604
2,423
2,266

16
17
18
19
20

6,261
5,893
5,567
5,275
5,012

5,222
4,916
4,644
4,400
4,181

4,480
4,218
3.985
3,777
3,589

3,9253,4943,1512,535
3,6963,2912,9672,389
3,4923,1102,8052,260
3,3102,9482,6592,144
3,1462,8022,5292,041

2,129 1,844 1,636 1,479

2,007 1,742 1,549 1,404
1,902 1,653 1,472 1,339
1,807 1,573 1,405 1,283
1,722 1,502 1,346 1,234

22
24
26
28
30

4,557 3,803 3,265 2,8632,5512,3031,862

1,575
4,1793,4882,9952,6272,3421,1161,7151,4571,2861,172
3,859 3,221 2.767 2,4282,1661,9581,591
1,359
3,584 2,993 2,572 2,2582,0151,8231,486
1,278
3,347 2,795 2,403 2,1101,8851,7071,397
1,210

1,155
1,098
1,209 1,114 1,057
1,148 1,071 1,031
1,100 1,042 1,015

32
M
36
38
40

3,139
2,955
2,792
2,647
2,515

2,622
2,469
2,334
2,213
2,104

45
50
55
60

2,239
2,018
1,838
1,689

1,875 1.619 1,4321,2931,1901,047

1,693 1,467 1,3021,1851,1041,014
1,545 1,342 1,2011,1061,0481,003
1,423 1,246 1,1241,0531,0171,000

65
70
75
80

1,563
1,456
1,365
1,286

1,322 1,162 1,0681,0211,005

1,238 1,100 1,0321,0071,001
1,168 1,058 1,0121,0021,000
1,112 1,028 1,0041,000

2,255 1,9821,7711,6061,321
2,125 1,8681,6721,5171,256
2,009 1,7681,58,11,4401,200
1,906 1,6791,5051,3711,154
1,813 1,5991,4361,3111,115

-,....?;_ ...;;"""',"' ..;:::

0,020

6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

de asteptare al exeeutantului

Coeficicntul de ocupare K.
0,010

1
2
3
4
5

2.3. Caleulnl eoeficicntului

85
90
95
100

1,219 1,069 1,011 1,001

1,162 1,038 1,004 1,000
1,114 1,018 1,001
1,075 1,007 1,000

110
120
130

1,023 1,000
1,005
1,000

--~::....:'!..:t'.~~~~.d:-i:..:..:aii.....,.;......:;._';.---...-,--,-

1,155
1,110
1,076
1,048
1,030

2,084 1,892 1,739 1,614

1,920 1,747 1,608 1,496
1,782 1,625 1,500 1,400
1,665 1,522 1,409 1,320
1,565 1,434 1,333 1,253
1,369
1,296
1,241
1,194
1,154

1,268
1,214
1.168
1,130
1,099

1,382 1,248

1,093
1,052
1,027
1,012
1,005

1,054 1,029
1,026 1.012
1,011 1,005
1,004 1,001
1,001 1,000

1,065 1,023
1,039 1,011
1,022 1,005
1,011 1,002
1,005 1,001

1,007 1,002
1,003 1,001
1,001 1,000
1,000

1,007 1,001 1,000

1,001 1,000

i.ooo

3,087 2,841
2,659 2,450
2,340 2,159
2,093 1,935
1,897 1,757

11.98
1,152
1,115
1,085
1,061

Stabilirea

Tabelul
Nr. de

~~

eoeflclentului

al exeeutantulul

de asteptare

Coeficie tul de ocupare K

0,065

1
2
3
4
5

2.3. Caleulul

41

normei de limp in cazul deservirii mai mullor ma~inj

0,070

0,075

0,080

0,085

0,090

0,95

0,10

Kac

0,11

0,12

0,13

0,14

0,15

0.16

15,3851,428613,33312,500
11,76511,11110,52610,000
9,0918,333 7,692 7,1436,6676,2505,882
7,725 7,178 6,704 6,290 5,925 5,601 5,311 5,0504,6004,2273,911 3,641 3,408 3,205 3,026
5,174 4,812 4,498 4,224 3,983 3,76!) 3,578 3,4063,1112,8662,6602,4852,3352,2042,090
3,901 3,631 3,398 3,194 3,015 2,857 2,716 2,5892,372 2,194 2,044 1,918 1,8101,7171,636
3,139 2,925 2,741 2,580 2,439 2,314 2,204 2,1051,9361,7981,6841,5881,5071,4381,380

6
7
8
9
10

2,634
2,275
2,008
1,802
1,640

2,457
2,126
1,879
1,691
1,543

2,306
1,998
1,770
1,596
1,461

2,174
1,887
1,676
1,515
1,391

2,059
1,791
1,594
1,446
1,332

1,957
1,706
1,523
1,386
1,282

1,867
1,632
1,461
1,334
1,239

1,7871,6521,5421,4531,3791,3181,2671,224
1,5661,4561,3681,2981,2411,1951,1581,128
1,4071,3171,2471,1921,1491,1161,0891,069
1,2891,2161,1611,1201,0891,0651,0481,035
1,2021,1441,1021,0721,0501,0351.0241,017

11
12
13
14
15

11,510
1,405
1,319
I 1,249
I 1,191

1,425
1,330
1,254
1,198
1,143

1,354
1,260
1,201
1,147
1,106

1,294
1,218
1,158
1,112
1,077

1,244
1,176
1,124
1,085
1,056

1,202
1,142
1,096
1,064
1,040

1,167
1,113
1,075
1,047
1,029

1,1371,0931,0621,0411,0271,0171.0111,007
1,0911,0571,0351,0221,0131,0081,0051,003
1,0581,0341,0191,0111,0061,0031,0021,001
1,0351,0191,0101,0051,0031,0011,0011,000
1,0201,0101,0051,0021,0011,0011,100

1,104
1,073
1,050
1,034
1,022

1,074
1,050
1,032
1,020
1,012

1,052
1,033
1,021
1,012
1,007

1,036
1,022
1,013
1,008
1,004

1,024
1,014
1,008
1,004
1,002

1,017
1,009
1,005
1,002
1,001

1,0111,0051,002
1,0061.0021,001
1,0031,0011,000
1,0011,000
1,001

16
17
18
19
20

1,144
1",07
. 1,077
1,054
1,037

1,016 1.008 1,004 1,002 1,001 1,000

1,006 1,003 1,001 1,000 1,000
1,002 1,001 1,000
1,000 1,000

22
24
26
28
Nr. de
ma~ini

1,000 1,000

Coeficientul de ocupare Ko
0,22

0,24

0,26

0,28

0,30

0,32

0,34

0,36

0,38

0,40

0,42

"
1
2
3
4
5

5,5565,2635,0004,5454,1673,8463,571
3,3333,1252,9412,7782,6322,5002,381
2,8682,7272,6002,383
2,203 2,0531,9261,8171,7231,6411,5691,5061,450
1,400
1,9891,900 1,8211,6861,5761,4871,4121,350
1,2971,2531,2151,1831,1551,132
1,5661,5051,4511,3611,2891,2331,1881,1511,1221,0981,0791,0631,050
1,040
1,3291,2861,2491,1881,1421,1081,0811,0611,0461,0351,0261,0191,0141,011

6
7
8
9
10

Nr. de
masmi
,;

1
2
3
4
5
6
7

0,19

0,20

0,18

11
12
13
14

0,17

1,1881,1581,1331,0931,0661,0461,0321,0221,0161,0111,0071,0051,0041,002
1,1031,0831,0671,0431,0281,0181,0111,0071,0051,0031,0021,0011,0011,000
,10531,0411,0311,0181,0111,0061,0041,0021,0011,0011,000
1,000 1,000
1,0261,0191,0141,0071,0041,0021,001
1,0111,0081,0051,0031,0011,0011,000
11,005 1,003 1,002 1,001 1,000 1,000
1,0021,0011,0011,000
11,0011,0001,000
1,000
Coeiicientul de ocupare K.

0,44

0,46

0,48

0,50

0,55

0,60

0,65

0,70

0,75

0,80

0,85

0,90

0,95

1,00

2,2732,1742,0832,000 1,8181,6671,5391,4291,3331,250
1,1771,1111,0531,000
1,3561,3171,2821,250 1,1841,1331,0941,0641,0421,0251,0131,0061,001
1,1111,0941,0791,0671,0421,0261,0151,0091,004
1,0021,0011,0001,000
1,0321,0251,0201,0161,0081,0041,0021,0011,0001,000
1,000
1,0081,0061,0041,0031,0011,0011,0001,000
11,0021,0011,0011,0011,000
1,000 1,000 1,000 1,000

Normele de munca

42

a. Utilizlnd datele de mai inainte rezulta coeficientul de ocupare a executantului la

masina :
Ko

tin + lis

6,62
73,41 = 0,092.

5,74 + 0,88
67,67 + 5,74

Tf" + tin

Pentru n = 9 ~i Ko = 0.092, extriigind din tabelul 2.2 valorile pentru Ko = 0,090, la

care corespunde Kam = 1,123, ~i Ko= 0.095, la care Kam = 1,1H, pri n interpolare se poate
determina:

Ko = 0,093 cu Kam

1,1338

Procedelnd In mod similar. din t.ab elul 2.3 se detenninii:

coeficientul de asteptare al executantului:
Ko = 0,090

Kae = 1,386.

Ko = 0.095
I{o

KaB = 1,331 st, prin lnterpolare,

0,092

l{a.

1,355 ;

coeficientul de utilizare a rnasinii :

,..=

_1_
Ea", -

Ku

1.1338

88,198%.

b. Coeficientul de ocupare a executantului la nurnarul de maslni deservite va fi

Roe

1
--=
Eae

1
-1,355

73,8%.

c. Ciclul de lucru al unei maslnt este To = (Tt" + ti,,)Kam = (67.67 + 5,74)1,1338 "'"
=73,41 . 1,1338 = 83,232
d. Timpul operativ al unui executant la maslna este
Top

Tc
= -;;
=

83,232 = 9,248 minute.

9

e. Norma de productle In bucatl pe schimb este

T 1\!" = n

( Ta +

------

_:_~I)

-:1- 0)

480 - (11_9~_~~_8
+

Tc

478,877
=9--83,67

83,232

480 _ 1,023 + 0.1

9------83.67

4309,893 =51,7023 bucjschlmb

83,67

deoarece
Ta

Tdl+t"

on

9.248
9,248
=6-+5-100
100
Tpl

f. Norma de timp rezultii N, =

9,248
11-100

.......:-..;;..,.:-;::.::-

~-_
..J':'~"",':
..-::~~'~';'

1,017.

15
9,248
+ Top + Till + t~'" = + 9,248 + 6 -+
150
100

9,848
+5 -= 0,1 + 9,248 + 0,555 + 0,452 = 10,57 minute/bucatlL
100

'-"~-'-'

Aplicarea teoriei firelor de osteptere la stabilirea normelor

43

Aplicarea teoriei firelor de csteptore la stabilirea normelor

de munce pentru deservirea moi multor mcsini sau
activitatile cu specific de munco nerepetitiva

2.7.

In industria constructoare de masini teoria firelor de asteptare se

aplica in mod special pentru :
- stabilirea normelor de deservire optima a masinilor ;
- stabilirea numarului de ghisee pentru servirea muncitorilor cu
scule, dispozitive, verificatoare ;
- stabilirea numarului de muncitori necesari pentru repararea ~i
Intretinerea masinilor din cadrul unui atelier.
Prin aplicarea acestei teorii se urmareste fundamentarea unor zone
optime de deservire pentru executanti, a numarului de executanti in runctie
de incarcarea, acestora ~i satisfacerea cit mai prompta a servirilor. Se
rezolva concomitent doua necesitati : timpul mediu de asteptare a unitaWor din sistern, in vederea efectuarii unor sarcini solicitate aleatoriu, sa
fie minim ~i 0 ocupare cit mai completa a statiilor , exeeutantilor.
Pentru definirea unui fenomen de asteptare se noteaza :
A
numarul
mediu de unita~i venite in sistem pe unitatea de timp ;
!l.
numarul mediu de serviri pe unitatea de timp ;
tfi

=~

S
n

numarul

'In

v
j

numarul unitatilor din sursa ;

numarul de unitati in fire;
numarul de unitati in curs de servire (0
numarul de statit neocupate.

fJ.

intensitatea

traficului

sau factoruI de serviciu

(2.33);

de statii ;
numarul de unita~i din sistem;
0;;;;;

0;;;;;

mA~

/r

S);
~

n=numdrot de unittit! din sistem

~-----------JA~'------------~

v-numiirul de
unifiifi din fire

~~

rffiXXD ~\

! g -.,

r- (XXXX2~,\ml::m)\
C"""f.Xrrl

d\

r: cet:ro

o!

r-'-..:CXXXXID<,
I

Surse.

Fire
dearkpfare

j-numiiru/ de u!liltifi'
fi7 curs de servire

-1

-/

.Cl

-I

CV

0 0

-~-----~---~&~/S--~

l<ig. 2.4. Structura unul fenomen[ de asteptare.

44

Normele de munca

Pentru cazurile prezentate mai inainte se disting doua tipuri de

fenomene de asteptare in cadrul sistemului inchis cu m unitati:
.
sisteme cu 0 singura statie de servire j
sisteme cu mai multe statii de servire.
Sosirile in sistem reprezinta solicitari facute de unitati pentru
satisfacerea unor anumite servicii ~i se ex prima prin numarul mediu
de veniri in unitatea de timp (A). Sosirile pot fi separate prin intervale
de timp neegale dar determinate sau cunoseute ea probabilitate.
Sosirile se pot stabili cu relatda
i~N

A -

~ ni gent)
;.-i=....;-l
~
__
i-N

(2.34)

~ g(nj)
i~l

in care g(n.) este frecventa sosirilor dintr-o categorie, n, fiind

oarecare de aosiri

(i

i=N

1... N);

~ gent)

categorie

= N.

';=1

Seroirile repreeinta actiuni prin care una sau mai multe statf i rezolva cerintele sosirilor. Durata sau timpul servirilor pot fi de asemenea
constante sau aleatorii. Pentru usurinta calculelor, desi acesti timpi slnt
relativ variabili, cel mai adesea se considera constanti.
Intensitatea traficului. Pentru a avea un fir de asteptare este suficient ea intrarile ~i servirile sa se produca la intervals neregulate deci, chiar
In cazul lui \fi<l, datorita frecventei aleatoare de intrare, vor fi asteptari,
In cazul \fi>1 firul creste continuu.
Se accepta ea disciplina a servirii ca primul sosit este primul. servit
Gradul mediu de neocwpare a statiei p are mare importanta in calculele de optimizare deoarece in timpul de neoeupare al statiei se produe
cheltuielile 011 corespunzatoare unei ore de netunctionare a statiei, care
asteapta sa serveasca unitatile,
N'i~marul mediu al 1lnitatilor din sistemul de asteptare v este folosit
la optimizarea fenomenulni studiat eunoscut fiind O2 - costul unei ore
de netunctionare a unei unita~i care asteapta in fir.
Daca se noteaza en I' Iunctia costurilor corespunsatoare pierderilor
de timp din partea statiilor de servire (executantilor) si a unitatilor solicitante - masini ~i utilaje, se poate urmari minimizarea acestora pentru
un interval ue timp T:

mill

(pOl

+ v02)T.

(2.35)

In practica, pentru optimizarea unor fenomene de asteptare, se alege

variabila in tunctie de care urmeaza sa se realizeze optimizarea fenomenului respectiv. Aceaata variabilit poate sa fie numarul de statii S sau numarul maxim de unitat! in fir m. Desigur, pierderile vor varia in functie
de variabila aleasa. Se calculeaza ~i pierderile I'. Din relatia (2.35) rezulta
necesitatea cunoasterii gradului mediu de neocupare p al statiei ~i a
numarului mediu de unitat! in sistem v.

Apiicare

te.oriei firelor de a~teptare

la stabilirea

normelor

45

Expresiile eele mai uzuale pentru stabilirea aeestor marimi sint * :

- cazul unei singure statu de servire :
1
p = P; =

,
(2.36)
1
m.
w"

-1 (m-n)!
.

+~

+ ~ (l-P(O).

v=m- ~

(2.37)

~
caaul mai multor statii de servire cu un numar m de unitati in Si8tern cunoscut

p = ~ (S-n).P(.);

(2.38 )

-0

PiI.)= K Peo);
.
K-Pe,,)
P(O)
1

(2.39)

.--- ,

Peo>

(2.40)
(2.41 )

+ ~K(,,>
+ 1.r' K
-I

unde
K ,.= m-n

fI.

"-I

(2.42 )

este un coeficient utilizat pentru a facilita calculul probabilitatilor.

Ko=l intrucit atunci cind n = 0, Pc,,) devine egal cu P(O) ; deci relatia
KA = P(A)/P(Ol! cind n = 0, devine Ko = P(O)/P(O) = 1.
Se scrie ca

'" (n-8)Pifl>
= ~

=.+1

(2.43 )

Pierderile tot ale I' se pot calcula pentru valorile succesive ale variabilelor m sau 8, ptna se va obtine I' rn'''' Functiile I' = f(8) sau r = f(m)
nu admit decit un singur punet de minimum care corespunde valorii
optime a lui 8 sau m.
Pentru optimizarea unui fenomen de asteptare este necesar sa. se
parcurga urmatoarele etape :
- alegerea procesului de munca ce urmeaza a fi studiat;
- realizarea observarilor asupra sosirilor ~i venirilor;
- aplicarea testului X2 pentru a verifica daca fenomenul este de tip
Poisson;
- incadrarea procesului de munca studiat in tipul de fenomene :
eu 0 smgurs statie sau cu mai multe sta.tii :
- alegerea variabilei fata. de care urmeaza sa. se optimizeze proeesul de munca ;
- optimizarea propriu-z.isa a procesului de munca prin minimizarea
tunctiei r in raport eu variabila aleasa ;
- ealeulul indicatorilor suplimentari ai variantei optime.
* Kaufman A. Metode sl modele ale cercetarii operatlonale. Editura tehnica, Bucurestl
1963, p. 131.

46

Normele de munca

Aplleatle, Pe ntru ilustrarea metodologiei prezentate mai inainte se va imagina cazul in

care un executant deserveste un nurnar de 5 strungurt automate. Considerind ca primele trei
etape prezentate mal Inainte au fost parcurse ~i a rezultat caracterul aleatoriu al interventlilor cu un numar mediu de sosiri pe ora A = 25 (0 sosire constitulnd sollcitarea
interventie! executantului la unul dintre strungurile automate) ~i cu un numar mediu de serviri (.L= 30). Se
cere sa se determine numarul optim de strunguri automate care pot fi deservite de un muncitor,
presupun!nd ca netunctlonarea unei masini ar produce pierderlle Cl in valoare de 15 lei pe
ora sl ca retributla medie orara a reglorului ar fi C2 = 9 lei pe orii.
Se observa ca exlsta 0 slngura statle de deservlre (rnuncltorul) ~i un nurnar m = 5
(strunguri automate) unitatl In cadruI sistemului. Ca variabila pentru Iunctla de optimizare
va fi numarul de strunguri automate ~i deci urrneaza sa se stabileasca diverse variante
pentru plerderile date de r"'In = (pCl + VC2) T .
Apliclnd relatitle (2.35; 2.36; 2.37) la datele din exemplul de mai Inainte se poate
stabiIi, prin modificarea Iui rn, nurnarul optim de masin i-unelte automate ce urrneaza a fi
deservite de un executant (tabelul 2.4).
Tabelul 2.4. Caleulul normei de deservire optima

!J.

IjI

25
20
15
10
5

30
30
30
30
30

0,80
0,66
0,50
0,33
0,16

,
5
4

3
2
1

Cl

0,0062
0,0480
0,2050
0,5320
0,8260

15
15
15
15
15

pCI

0,093
0,72
3,08
7,98
12,39

C2

2,7630
1,6190
0,6315
0,1328
0,0032

9
9
9
9
9

\C2

rw

24,867
14,571
9,517
1,992
0,028

24,960
15,291
12,597
9,972
12,418

Din tabelul 2.4 se observa ca Iunctia r ia valoarea minima pentru rn = 2.

Pentru a obtine date suplimentare asupra fenomenului optimizat se pot calcula atit
nurnarul mediu de uuitati In sistem N s ctt ~i timpul mediu de asteptare in sir t,.
Pentru cazuI unei slngure statil de asteptare acesti indicatori se calculeaza cu expresiiie !
-

1 -

N.= m -

PlO)

(2.44)

_
tf =

A(m-Ns)

(2.45)

Apliclnd datele din exemplul precedent. rezulta :

1 N. = 2 -

0.532
0,333

_
= 0,595 ~i tf

= 0,1328

1
10(2-0,595)

= 0,0094 h = 34,02 s.

Calculele s-au realizat cu datele corespunzatoare numarulul optim de maslnl,

Pentru cazuI mai multor statll de deservire, numarul mediu de unltatt in slstem ~i
timpul mediu de asteptare in fir se calculeaza eu expresiile:

N; = S + y

p;

(2.46)

tf

fL(S- p)

)..(m-N,)

(2.47)

2.8. StabiJirea timpilor dupe normative

Stabilirea timpilor dupa normative constituie un procedeu Ioarteraspindit avind avantajul ca se po ate aplica ~i inainte de lansarea produsului in
fabricatie.
In general, prin normativ se intelege 0 indicatie sau 0 prescriptie
stabila ~i obligatorie pentru conditiile in care a fost determinata, Normativul exprima legaturile care exista intre marimile care se intercondi~ioneazil!reeiproc. Normativele, tinind seama de factorii lor de influenta,
pot fi normative de consum de timp, de consum de materii prime ~i materiale, de energie etc.
Normativele de munca exprima marimea care, in functie de factorii
de intluenta, arata necesarul de munca pentru efectuarea diferitelor elemente ale procesului de productie .

.....~~~.'-~----.-.:

...-

Stabilirea

47

timpilor dupa normative

N ormativele de munca reprezinta unul dintre mijloacele cele mai

importante pentru introducer ea in productie a unor regimuri de functionare eficienta a utilajelor ~i a unor metode rationale de organizare a productiei ~i a muncii,
Normativele trebuie
asigure 0 precizie corespunzatoare, din care
cauza trebuie ea indeplineasca urmatoarele conditii :
- sa se bazeze pe 0 metoda de munca stabilita anterior, pe baze ra~ionale ;
- sa aiba in vedere principalii factori care influenteaza consumul
de munca ;
- in Iunctie de tipul de productie carora. le sint destinate, sa, asigure
o precizie corespunzatoare ; sa con~ina consumul de munca real necesar
executarii Iucrarilor respective;
- sa fie exprimate clar ~iconcis, pentru a putea fi aplicate cu u~urinta;
- sa exprime conditiile tehnice ~i organizatorice ale locului de munca
supus normarii.
N ormativele de mundi. permit stabilirea timpului de realizare a produselor mca din Iaza de proiectare, cresc operativitatea in stabilirea normelor de munca ~i asigura introducerea unor metode de muncs avansate,
prin extinderea ~i generalizarea metodelor muncitorilor fruntasi.
Referitor la continut, normativele de munea pot fi: normative de
timp de munca, normative de regim tehnologic, normative de frecventa.,
normative de deservire ~i normative de personal.
Prin normativele de timp de munca care se exprima in ore - om,
minute-om,
sau secunde-om pe unita,~i naturale, trebuie sa se inteleaga, marimile de timp necesare pentru efectuarea unuia sau mai multor
elemente grupate ale procesului de munca sau pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de influents, ~i in conditii tehnice ~iorganizatorice precizate.
In Iunctie de complexitate, normativele de timp de munca se impart
in : normative de timp pe elemente ~i normative de timp grupate.
Normativele de timp pe elemente eontin valori de timp pentru diferitele elemente de lucru manual sau manual-mecanic (de obicei minuiri)
ale unei operatii, cu preeizarea conditiilor tehnico-organizatorice (metode
de lucru) in care se desfa,~oara acestea. A~a sint, de exemplu, normativele
pentru minuirile de comanda a masinilor-unelte.
Aceste normative se elaboreaza in general pentru productia de masa,
serie mare ~i serie mijlocie.
Normativele de timp grupat contin valori de timp pe grupe de elemente, corespunzind unor faze, operatii sau Iucrari din cadrul unui proces
de munca, cu preeizarea conditiilor tehnico-organizatorice de desfa~urare.
N ormativele de timp pot fi elaborate ~i pentru elemente structurale
ale normei de timp (timp de pregatire-inchiere, timp operativ, timp de
baza" timp ajutator, timp de deservire a locului de munca, timp de odihna
~i necesita,ti fiziologice).,

sa

..

48

Normele

de munca

N ormativele de regim tehnologic con tin valori ale parametrilor

regimului de lucru ale utilajelor (viteza, avans, presiune etc.) cu precizarea
caraoteristicilor materialelor preluerate (rezistenta la rupere, duritate,
densitate, caldura specifics etc.) ~i sculelor utilizate (rezistenta, geometrie etc).
N ormativele de regim tehnologic sint folosite pentru stabilirea
Intensitatii ~i eficacitatii actiunii utilajului asupra produsului. Deci putem
defini normativele de regim tehnologic ea fiind marimea stabilita pentru
precizarea conditiilor de folosire rationala a utilajelor, a materiilor prime,
a materialelor utilizate in desfasurarea procesului de productie.
Pe baza normativelor de regim tehnologic se pot elabora ~i normative
de timp tehnologic, de asemenea, se pot preciza conditiile tehnice de
lucru.
Folosirea normativelor pentru determinarea tirripilor de munca este
eficienta numai in cazul cind ccnditiile tehnico-organizatorice avute in
vedere la elaborarea 101' eorespund conditiilor concrete de fabricatie. In
acest caz, procedeul ofera 0 precizie satisfacatoare de determinare a normelor de timp pina la nivelul productiei de serie mijlocie.
Normativele de frecvente se 1'efera la numarul de repetari ale unei
actiuni pe unitatea de masura. a lucrarii (produsului), determinat de anumiti tactori de influenta. Daca de exemplu la executarea productiei pe
masini-unelte trebuie efectuate masuratcn de control la fiecare a 10-a
piesa, inseamng ca freoventa masuratorilor (normativul de frecventa)
este de 0,1 pe 0 piesa, Daca timpul necesar pentru 0 rnasuratoare este de
0,25 min, tnseamna ca. in calculul norrnei de timp pentru 0 piesa se vor
include 0,25 X 0,1 = 0,025 min.
N ormativul de servire are in vedere elementul de calcul folosit la
stabilirea normei de servire in functie de factorii de influenta. Se exprima
in m>, numar utilaje etc. De exemplu, in activitatea de intretinere, normativul de servire este de 60 autocamioane sau 70 de microbuze pe zi
pentru un muneitor gresor.
Normativul de personal se exprima in numar de lucratori ~i se definesteprinelementul
de calcul folosit la stabilirea normei de personal, in
functie de factorii de influenta in conditii tehnice ~i organizatoriee precizate.
Elaborarea normativelor de munca presupune aceleasi etape, metode
~i procedee de inregistrare, analiza ~i prelucrare a datelor ca ~i elaborarea
normelor de munca. Desigur, pot apare anumite particularitatt.
0 g1'ija.
deosebita trebuie avuta la alegerea obiectivului analizat, trebuind sa se
tina seama de operatiile ~i lucrarile cu un grad mare de stabilitate ~i care
se regasesc la un numsr mare de locuri de munca, urmarind a se realiza
pe cit posibil normative unificate care se aplica pentru elemente ale procesului de productie ~i conditii de munca din mai multe unitati, mergind pina
la nivelul republican.
Normativele de timp de munea se pot elabora prin cercetare analities \
sau prin calcule analitice.
N ormativele se pot prezenta sub forma de tabele sau nomograme,
pentru a fi usor accesibile celor care le utilizeaza.

Influenta tipului de productie

2.9.

lnfluentc

asupra stabilirii normelor de muncc

49;

tipului de productie ~i a caracterului muncu

asupra stabilirii normelor de munce

Continutul concret al metodelor de stabilire a normelor de munca

depinde de eonditiile de munca pentru care se stabilesc. N ormele de timp
se determina pentru fiecare operatie in concordanta cu conditiile tehnicoorganizatorice pentru tipul de productie din care fac parte: de masa sau
de serie mare; de serie mijlocie ; de serie mica sau de unicate.
Odata cu cresterea numarului de produse realizate se sehimba ~i
conditiile tehnico-organizatorice
de lucru, se perfectioneaza organizarea
locului de munca, se precizeaza ~i se petfectioneaza continutul procesului
de munca, se stabileste nivelul diviziunii muncii ~i creste ponderea utilajului specializat in cadrul inzestrarii tehnologice a muncii. Oa rezultat al
acestor conditii, executantii ca,pata. 0 indeminare crescuta in efectuarea
unui numar limitat de minuiri, care se repeta des ~i prin aceasta se realizeaza. 0 crestere a productivitatii muneii, fara. un efort suplimentar din.
partea acestora.

2.10. Timpul de adaos

Pe linga timpul operativ, care se stabileste pr in cronometrarea simpla,
sau cu evaluarea ritmului, prin calcul, pe baza normativelor de timp pe
elemente, cit ~i pe baza parametrilor utilajului, mai apar ~i alte categorii
de timp, care se adauga acestuia, pentru a obtine norma de timp.
Partea din timpul norm at care se adauga la timpul operativ in vederea
deteI'minarii normei de timp pe unit ate de produs se numeste tirnp de'
adaos.
Cu ajutorul timpilor de adaos, se determina - in unele cazuritimpii de pregatire ~i incheiere, timpii de deservire a locului de munca,
timpii de intreruperi conditionate de tehnologia ~i organizarea locului de
munca ca ~i timpii de odihna ~i neceeitati fiziologice.
Pentru determinarea timpilor de adaos necesari elaborarii normelor
de timp, se practiea in mod curent cercetarea analitice a consumului de t.imp.
de munca ~i calculul analitic pe baza de normative.

2.11. Conditiile genera le pentru osiguroreo cerintelor de colitote ale normelor

Pentru a asigura elaborarea ~i aplicarea in productie a unor norme de>
calitate, se impune respectarea urmatoarelor eonditii :
- euneasterea tipului de productie (de masa, de serie mare, mijlocie sau mica, productie de unicate), in vederea adincirii corespunzatoaz-e
a studiilor ;
4- c. 1851

Normele

50

de munca

- pregatirea prealabila a desfa~urarii optime aprocesului

de productie ;
- cunoasterea caraeterului muncii: manual, manual-mecanic sau
automatizat, in vederea alegerii metodelor de elaborare a normelor.
- precizarea si asigurarea tuturor conditiilor tehnice I:}iorganizatorice
avute in vedere la elaborarea normei de munca ,
- respeetarea cu strictete a cerintelor de calitate a produselor, de
igiena a muncii ~i protectia muncii, prevazute la elaborarea normelor;
- apliearea celor mai potrivite procedee ~i metode de masurare a
muneii, urmarind excluderea timpilor care nu trebuie cuprinsi in norma ~i
realizarea unei stabiJitati structurale a normei de munca ;
- tipizarea proceselor de productie pentru normele de munca grupate
sau nnificate, in vederea asigurarli unui grad de precizie ridicat, a unui
echilibru intre normele de munca aplicate in cadrul diferitelor intreprinderi.

"~'~':"'7:-:-,-",~--

..,..-.,.,-"",---.,--.-- ....
-----

- .-.-"-------.

Capitolul

PROCEDEELEDE MAsURARE SI DETERMINARE A

TIMPULUI DE MUNCA SI A TIMPULUI DE
FOLOSIRE A UTILAJULUI IN INDUSTRIA
CONSTRUCTOARE DE MASINI

3.1. Etapele

executdrii

observcrilor

osupra

consumului de
timp de muncc

Masurarea timpului de munca se realizeaza in cadrul a doua etape

principale :
-:- etapa de inregistrare a situatiei existente, pe baza careia se studiaza ~i se scot la iveala pierderile de timp de munca a executantului ~i in
functionarea utilajului, in vederea elaborarii unei norme imbunatatite;
- etapa de masurare a timpului de munca consumat.
Masurarea timpului de munca, indiferent de metoda care se utilizeaza,
necesita la rindul ei urmatoarele faze: pregatirea masurarii, efectuarea
masurarii ~i prelucrarea datelor. Fiecare faza de masurare a timpului de
munca imbraca forme specifice in Iunetie de metoda de determinare uti-

lizata.
Pentru masurarea timpului de munca ~i a timpului de folosire a utilajului se trtilizeaza aparate indicatoare ~i inregistratoare ale timpului pe de
o parte ~imateriale auxiliare pe de alta parte.

3.2. Aparate

~i materia le ouxiliare

pentru studierea consumului de timp de munco

Aparatele folosite pentru studierea consumului de timp de munca pot

fi, aparate indicatoare ~i aparate inregistratoare.
3.2.1. Aparate indicatoare
Pentru masurarea timpului cele mai frecvent utilizate aparate indicatoare sint :
- ceasornicele, cind pentru masurarea timpului este suficient gradul
de precizie oferit de acestea;

52

Procedeele de masurare ,i determinare a timpului de munca

- cronometrele (cu unul sau mai multe ace indicatoare), care pot
avea cadranele divizate in secunde, sutimi de minut, sau in unitati T.M.U.
{1/10 000 ore), pentru cresterea precizei.
Oronometrele cu mai multe ace permit masuratori ale unor elemente
partiale ale procesului de munca ~i ale duratei totale. In cazul folosirii
mai multor eronometre, este posibila legarea acestora cu un sistem de pirghii
care permite actionarea
concomitenta
a acestora in cursul masurarii
t.impului,
- microcronometrele, care se folosesc pentru masurarea elementelor
de timp mai mici de 0,03 pina la 0,05 minute ~i care, la 0 rota tie completa
a acului indicator, inregistreaea prin actionare electric~ doar 0 secunda.

3.2.2. Aparate inregistratoare

Sint mai complete ~i se gasesc intr-o mai mare varietate de prezentare,
fie ca. sint simple sau complexe.
Pentru masurarea minuirilor de scurta durata se folosesc aparatele
inregistratoare cu mecanism de ceasornic, care actioneaza 0 banda de
inregistrare ce se deplaseaza cu 0 viteza. eonstanta, pe care 0 penita inregistreaza, durata intervalului de timp masurat.
M agnetojonul foloseste un sistem automat de marcare pentru lnceputul ~i sfirsitul unei actiuni inregistrate pe banda. Cu ajutorul unui contor
se pot masura sutimile de secunda sau secundele dintre semnele (vibratii
de inalta frecventa sau semnele acustice emise la intervale regulate),
inregistrare pe banda, utilizind in acest scop un dispozitiv de recunoastere
a semnalelor de pe banda ~i de transformare a 101' in impulsuri electrice.
Banda inregistrata contine deci atit punctele de fixare a minuirilor spuse
masurarii, marcate prin semnale, precum ~i textul explicativ. Se permite
asttel atit masurarea timpului total cit ~i a t.impilor partiali pr in numararea
automata a semnalelor de timp dintre punctele de fixare.
Utilizarea magnetofonului este indicata la masurarea activitetilor
care se desfa~oara pe intuneric. Este 0 metoda de masurare a timpului care
se dezvolta mult in ultima vreme, pentru masurarea timpilor scurti,
pentru activitatile simultane ale oamenilor ~i masinilor,
Oscilograful se po ate folosi pentru masurarea ~iinregistrarea strueturii
operatiilor ~i proceselor de productie in succesiunea lor fara a fi necesara
participarea directa a unui observator. Ou ajutorul oscilografului se pot
rezolva probleme analoage cu cele care se realizeaza prin metodele clasice
de cronometrare, fotografiere etc.
Oscilograful dispune de un sist em de emitatori care sint pusi pe 0
masina-unealta ~i cu care se afla. in conexiune. Ou ajutorul impulsorilor
electrici (celula fotoelectrica de contact sau de alt tip) ~i al unui aparat de
inregistrat timpul de tip special, oscilograful percepe automat succesiunea
si modul de executare al operatiilor prin transformarea partilor din masinaunealta care se afla in miscare (deplasarea caruciorului, rotatda axului
masinii), in variatii ale intensitatii electrice care, la rindul 101', se transforma in devieri ale razelor luminoase, indreptate
asupra unei pelicule in
miscare.

....".

.,~.:",

Aparate ~i materiale auxiliare pentru studierea consumului de munca

53

Osciloscopierea se f'oloseste mai putin, deoarece nu permite studierea

ulterioara a procesului. In schimb, graficele oscilograma permit stabilirea
directa a randamentului utilajelor prin inregistrarea timpului de mers in
sarcina ~i a celui de mers in gol, a numarului de rotatii pe minut, a directiei
de deplasare a parWor componente etc. Ou ajutorul acestor masurari se
poate stabili astfel structura ~i suceesiunea de exeeutare a elementelor
operatiei. Din oscilograme se poate stabili, eu rezultate bune, modul de
lueru al exeeutantului, indeminarea acestuia, aspecte legate de organizarea
productiei ~i a muncii.
.
Filmarea poate fi considerata ca realizindu-se cu un aparat de masurare simplu. Pentru masurarea timpului cu ajutorul aparatului de filmat,
filmul se deplaseaza cu 0 viteza constanta atit la inregistrare cit ~i la proiectie, permitind astfel determinarea oricarei miscar! prin insumarea numarului de cadre. Este necesara asigurarea unei frecvente constante a actionarii inceplnd de la 12, 24, 48 de cadre pe secunda ~i terminind cu 68 de
cadre pe secunda ~i actionarea
unui dispozitiv pentru fiImarea. imagine
cu imagine la inter vale de timp regulate ~i neregulate, de la 0 secunda pina
la. 0 jumatate de ora. Daca este posibil, se reeomanda ea aparatul sa fie
dotat cu 2 -3 obiective cu distante focale diferite. Aceasta insa implica
multe manevre din partea executantului. Aparatele automate usureaza
din acest punct de vedere foarte mult activitatea observatorului,
Pentru eresterea eficientei activitatii de fiImat se recomanda utilizarea aparatelor cu film ingust, de greutate mica, care sa fie usor de manevrat ~i sa nu imp una cunostinte speciale de practiea de operator cinematografic. Sursa de alimentare sa fie multi pIa atit la retea cit ~i la baterii,
aeumulatori. In ultima vreme, in locul filmelor de 35 mm, 16 mm sau chiar
8 mm, se toloseste filmul de super 8 mm, care are un randament mai bun
de utilizare a neliculei.
In ultima vreme ~i la noi in tara se folosesc pentru analizele mai generale, temporare ~i continui, aparate inregistratoare compuse. Dintre cele
mai cunoscute sint eentralografuJ, pro ductograful , magnetofonul cronometror ~i altele.
Oentralograful este format dintr-o instalatie electronica care analizeaza simultan grupe de pina la 20-40 de masini, putlnd euprinde intreaga
sectie.
La forma cea mai simpla de centralograf, pe 0 hirtie actionata eu
ajutorul unui mecanism de ceasornie, se inregistreaza, cu ajutorul a pina.
la 20 de penite, activitatea locurilor de munca la care este coneetat aparatul. Sesizorii, traductorii in acest caz, inregistreaza pe de 0 parte diagrama Iiniara a tunctionarii masinii iar pe de alta parte, cifrele de cod
ale cauzelor de stationare.
Cifrele de cod trebuie transmise imediat de executant in momentul
stationarii masinti, fie actionind pe 0 rondelii de telefon numarul cauzei
de stationare, fie introducind 0 cartela eu numarul cauzei, intr-un dispozitiv special.
Se observa, in cazul unor timpi scurti, dificultatea analizei rezultate101'. Centralograful nu poate derula hirtia cu mai mult de 1 mm pe minut.
Liniile paralele ~i continui inseamna Iunctionarea masinii-unelte, intre-

54

Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca

ruperile inseamna nefunctionare ~i trebuie codificate pe aceeasi hirtie.

Ca un stadiu intermediar, inainte de a ajunge la sistemele de urmarire ~i
conducere automata a productiei, se prezinta tehnograful.
Tehnograful se compune din trei parti principale: Bursa de enerqie
(alimentarea), care este prima parte a aparatului si se compune dintr-un
generator de impulsuri ~i
un amplificator; comanda,
care presupune codificarea
impulsurilor ~i se realizeaza in
cea de a doua
parte.. I Surs(/ ue ener, le
. .
.
Codificarea permite stab 19
lirea consumurilor de timp
pentru fiecare utilaj. In
aceasta a doua parte se dis0 unitate de inferFig. 3.1. Schema slmplificatii a tehnografulut,
tinae
si
b
,
mare (semnalizare),cu contacte, ce pot fi cu butoane sau automate .
.A~adupa cum se observa din fig. 3.1, sursa de energie ~i unitatea de
inform are se conecteaza la unitatea de codificare, care, la rindul ei, se
leaga cu unitatea de inregistrare a aparatului.
Tmprimatorul - cea de a treia parte a tehnografului - poate avea
3 sau 4 dispozitive de inregistrare, care functioneaza similar cu cele ale
centralografului : 0 diagrama sub forma unei linii continue, in cazul functionarii neintrerupte, sau sub forma unei linii intrerupte, in cazul nefunctionarii.
Un aparat asemanator imbunatatit
il constituie pTodnctografnl.
Plecind de la observarea ca ultimele doua aparate permit 0 prelucrare
rnecanizata sau automatizata a diagramelor inregistrate, s-a ajuns la sistemele de conducere automata a productiei, cum ar fi ~i cel realizat de un
grup de specialisti romani de la I.P.I.U. Bucuresti, denumit SICAP-71,
care realizeaza inregistrarea timpului de function are ~i a cauzelor de oprire
a utilajelor clasificate in 7 tipuri direct pe bands perf'orata pentru 40 de
utilaje simultan. Modulele de 20 pina la 40 de utilaje sint urmarite simultan
in cadrul sectiilor de productie asupra functionarii 101' cu ajutorul calculatorului electronic. Rezultatele de pe benzile perforate sint introduse in
memoria calculatorului, care este program at sa afiseze instantaneu sau la
anumite intervale de timp cerute : timpul de nefunctionare pe cauze, ran. damentul utilajului, utilizarea timpului de catre muncitori, structura
timpului de munca al utilajului, structura timpului de munca al executantului, retributia muncitorilor, productia realizata etc.
.J

3.2.3.

Materiale

cuxiliore

folosite pentru masurorec

timpului

Observatorii pot folosi cu bune rezultate pentru inregistrarea timpilor

plaulilete speciale pe care se fixeaza fif}a de observare si cronometrele. Aceste plansete, care pot fi de mai multe tipuri, trebuie sa fie
usoare, sa nu provoaee greutatt la minuirea ~i sustinerea lor ~i sa permita
obaer-vat.i,

Metode de masurare ~i analiza a timpului de muncd

55

fixarea rigida a cronometrarilor ~i a fisei de observare. De obicei, plansetele

sint tinnte cu mina stinga, cu care se executa ~i declansarea cronometrului, direct cu degetul aratator sau prin intermediul unor pirghii, mina
dreapta fiind utiliza.ta pentru notarea rezultatelor. In aeest fel, observatorul poate realiza simultan observarea procesului de munea, actionarea
cronometrului ~i notarea observarii.
Fisele de observare variaza de la 0 metoda de observare la alta, ~i
sint tipizate la nivelul tarii ~i pe plan international.
Indiferent de continutul lor, fi~ele de observare trebuie sa corespunda
oerintelor unor prelucrari ulterioare coreete. Ele trebuie sa cuprinda denumirea operatiei ~i a lucrarii, caracteristicile utilajului, modul de organizare
a locului de munca, caracteristicile exeeutantului,
eonditiile de munca,
momentul observarii, elementele de defalcare a lucrarii de masurat, tim})ii corespunzatori acestora etc.
Unele fise desi sint standardizate, pot fi adaptate la conditiile unor
locuri de munca speciale, pot avea spatii pentru realizarea anumitor calcule
sau pot cuprinde anumite relatii.
Oa materiale auxiliare se mai pot folosi rigle speciale care sa serveasca
la determinarea unor timpi in Iunctie de conditiile de lueru sau de caracteristicile utilajelor.

3.3.

Metode de mdsurcrs ~i analiza a timpului de muncd

Studierea timpului de munca a executantului. a timpului de folosire

a utilajului sau de parcurgere a obiectelor muncii prin procesul de productie, se poate realiza prin observari directe sau prin preluerarea unor elemente inregistrate indirect. Metodele de masurare ~i de analiza a timpului
de munca slit urmatoarele :
1 - Metode de inregistrare directa a timpului ;
1.1. - Oronometrarea ;
1.1.1. - Oronometrarea fara evaluarea ritmului ;
1.1.2. - Oronometrarea cu evaluarea ritmului.
Fiecare dintre variantele de cronometrare se poate realiza prin mai
multe procedee :
1.1-a - Oronometrarea continua;
1.1-b - Oronometrarea repetata ;
1.1-c - Oronometrarea selectiva ;
1.1-d - Oronometrarea selectiv-grupata ;
1.2 - Fotografierea ;
1.2.1 - Fotografierea individual a - autofotografierea;
1.2.2 - Fotografierea colectiva ;
1.2.3 - Fotocronometrarea
individuala ;
1.2.4 - Fotocronometrarea
colectiva ;
2 - Metode de inregistrare indirect a a timpului ;
2.1 - 0 bservari instantanee;
2.1.1 - Observari instantanee fara evaluarea ritmului;

Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca

56

2.1.2 - Observari instantanee eu evaluarea ritmului ;

2.2 - Masmar~a timpului pe mieroelemente;
3-Filmarea;
4 - Utilizarea magnetofonului;
5 - Oseilografierea ;
6 - Centralografierea, tehnografierea, productografierea.
3.3.1. Metode de inregistrare dlrecto a timpului de munco
3.3.1.1. Cronometrarea
timpului de munea, Este 0 metods, prin care
se masoara ~i se analizeaza de obicei acele elemente de timp care se repta
identic cu fiecare unit ate de produs, adica timpul operativ sau timpul
de functionare utila a utilajului. Procedeele de cronometrare continua,
repetata, selectiva sau selectiv-grupata se aplica in functie de durata elementelor analizate ~i se modifica dupa modul de realizare a acestora, cu
sau fara evaluarea ritmului.
a. Proeedee de eronometrare. La cr onometrarea continua se masoara
to ate elementele de timp ale unei operatii, in ordinea succesiunii lor,
sf'irsitul unui element fiind identic eu inceputul altuia. Notarea aeestor
momente eu ajutorul unui cronometru, pentru operatiile eu 0 durata
mai mare de 3 seeunde, eonduee la ealculul duratei diferitelor elemente.
Pentru elementele cu 0 durata mai mica de 3 seeunde se utilizeaza
procedeul de cronomeirare repetata, la care inregistrarea se face de mai
multe ori intr-o ordine prestabilita. De exemplu, mai int ii elementele 1,3,
7 apoi elementele 4, 6, 8 iar la sfir~it 2, 5, 9.
Cind se urmareste stabilirea duratei unui element in mod special, se
utilizeaza procedeul de cronomeirare seieouo, la care nu are importanta
ordinea ~i durata celorlalte elemente ale procesului.
o combinare a unor procedee prezentate mai inainte, cu avantajele si,
partial, cu dezavantajele acestora, se regaseste in procedeul de cronometrare selecti grupata. Acest procedeu se aplica pentru aflarea duratei unor
grupe de elemente foarte mici, ordonate diferit de la un ciclu la altul, grupe
care se masoara in mod continuu, eliminindu-se riscul unor erori de citire
~i inregistrare a masuratorilor,
Daca trebuie masurate, n elemente Xk (k= 1 ... n), se pot stabili.
aj (i = 1 ... n) permutari posibile de masurare distincta a elementelor de timp
Durata ai a Iieearei variante se exprima astfel :
k=l

a.

(3.1)

= ~ (Xk-X,).

k-"

Notind cu
T

= ~

ai, pornind

.~
4.J

de la

(3.2)

I;a
=--,

Xk

(3.3)

n- 1
din relatiile de mai inainte se poate caleula durata fiecarui element
k-l

XI:

=~

n-1

Ii

er

tt-' ._.,

iWiIIII

aj (i = k = 1,2 ... n).

ill

m ... $

Xk ;

(3.4)

Tt

- '-l

...

, ,

57

Metode de masurare ,i analiza a timpului de munca

Pentru a avea rezultate

concludente este necesar sa se respecte con-

ditia

(n-1)a,<

(3.0)

T.

Cele expuse mai inainte pot fi prezentate prin urmatorul

T = al

ex emplu :

+ + x = 4,0 ;
a =
+ + = 4,6 ;
a = x +
+ x = 4,3 ;
a =
+ x + = 4,9 ;
+ a + a + a = 4,5 + 4,6 + 4,4 + 4,9 = 18,3
al

= x2

Xg

X4

Xl

Xl

Xl

Xg

Xg

(3.6)

(3.7)

~i rezulta
18,3
= ~--

_ 4 ,5 = 1,6 s ;

_ 4,6
x2 -- 18,3
3

1,0 s ;
(3.8)

X
3

x4

18,3
_ 43
,
3

_ 4 ,9
- 18,3
-3

1,8 s

1,2 s,

Rezultatele sint concludente deoarece rela.tia (3.[5) este respectata.

b. Cronometrarea fara evaluarea ritmului este Iolosita in activitatea
intreprinderii pentru mai multe scopuri : stabilirea duratei timpului operativ, obtinerea dateIor necesare olaborarii normelor de munca, verificarea normelor de munca existente ~i stabilirea cauzelor neindeplinirii lor
de catre unii executanti, repartizarea corespunzatoare a sarcinilor de munea
intre executanti la lucrul in echipa, studierea metodelor de munca perfectionate, a minuirilor rationalizate, in vederea imbunatatdrii procesului de
munca ~i a celui tehnologic.
Aplicarea acestei metode de masurare a timpului incepe eu pregatirea
obseroaioruiui asupra tehnologiei, a tipului de productie ~i organizarii
corespunzatoare a locului de munca, a prescriptiilor tehnologice, metodelor de lucru etc. Cronometrarea permite sa se realizeze 0 detaliere a metodelor de munca cu care se etectueaza lucrarea cit mai complet. Def'alcarea
se poate face ptna la minuiri sau miscari.
Dejalcarea operaiiei pe elementele de munca ce 0 compun se face
conform structurii normei de timp, urmarindu-se in mod special evidentie-

--------------------

58

Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca

rea tnnpulul de functionare a utilajelor fata de timpul manual 311 executantului, suprapus ~i nesuprapus, ~i conduce la determinarea continutului
fieearui element ~i a punctelor 101' de fixare, adica a limitelor care despart
aceste elemente intre ele. Determinarea factorilor care influenteaza fiecare
element 311 operatiei cercetate este in masura sa conduca la 0 normare
corecta, la proiectarea unui continut cit mai rational al fiecarui element
de ~unca ~i a structurii rationale a operatiei in ansamblu.
In ceea ce priveste [itcarea rnornentului cronometriirii, pentru ea observarea sa fie cit mai concludenta, cronometrarea trebuie a se Intinda de-a"
lungul intregului schimb (sau schimburilor), en exceptia momentelor
de inceput ~i de sfir~it (circa 30 min) ~i sa fie eiectuata pe mai multi executanti.
Aleqerea exec'utant1111ti este 0 etapa importanta in munca de cronom etrare , deoarece aptitudinile personale, experienta, pregatirea teoretica,
~i practica a executantului, capacitatea de a-si insuai metodele de munca
avansate, intluenteaza nivelul productivitatii
muncii. Se recomanda un
executant cu calificarea corespunzatoare, care-si realizeaza in mod corect
~i in ritm normal sarcinile de munca, In etapa urrnatoare se trece la efectuarea de observari pe fi~e de cronometrare ~i masurari repetate pentru
fiecare element in vederea deterrninarii duratei acestuia. In tabeln13.1
se prezinta fi~a de cronometrare pentru prelucrarea la un strung universal
a unor bare.
In fi~a de cronometrare, in legatura cu conditiile de munca, se pot
adauga suplimentar informatii privind iluminatul, temperatura
locului
de munca, umiditatea, modalitatile de aprovizionare cu materials ~i scule,
modul de deservire a utilajului.
Descrierea produsului rezulta in mod amanuntit din schitele produselor c~ urmeaza a fi prelucrate sau din descrieri partiale.
In timpnl observarilor se pot ivi situatii de inregistrari gresite cum
ar fi : convorbiri cu alt muncitor, convorbire cu maistrul in afara problemelor de serviciu, s-a dus la bancul alaturat dupa probe, a Iumat etc. Astfel de masurari trebuie eliminate din sirul cronometric obisnuit.
Realiearea obseroiirilor eronometrice. Timpul de exeeutie a unui element
de timp pentru aceeasi operatic, variaza de la un ciclu la altul in limite
relativ rnici, dar poate varia de la 0 intrepriudere la alta. Se impune realizarea multor masurari pentru obtinerea unor valori medii care sa tina
seama de variatiile inevitabile ale duratelor de timp din cadrul procesului de munea analizat.
Dintre factorii care pot iniluenta in mod deosebit modificarea duratei
elementelor de timp, se pot enumera : mijloacele de munca, conditiile de
munca, organizarea locului de munea, care nu se pot reproduce in mod
identic, de la 0 intreprindere la alta ~i chiar ill cadrul aceleiasi intreprinderi,
de la un ciclu de timp la altul. Obieetul muncii nu are intotdeauna aceleasi
dimensiuni ~i insusiri, rnateriile prime prelucrate nu se pot realiza perfect omogene.
lVIi~carileexecutantului din cadrul metodei de munca nu pot fi reproduse in mod identic, la fiecare ciclu. Numarul de masurari realizate de catre
observatori este obligatoriu sa fie acelasi in toate conditiile.

de masurare ~i analiza

Melode

a timpului

59

de munca

Executantul i~i dozeaza diferit efortul de-a lungul duratei schimbului de munca ~i ea urmare, durata elementelor de timp se modifica
de la un ciclu la altul de-a lungul schimbului. Abaterile duratei elementelor
de la un eiclu la altul sint invers proportionale eu durata elementului masurat.
In realizarea inregietrarilcr insusi observatorul poate introduce erori
atit la inregistrare cit ~i la notarea datelor.
Tobetul

Intrepnnderea
de piese
de schimb
Sectia : A
Atelierul: 12
Schnnbul : I

3.1. Model

de fi~ii de eronometrare

Operatia : prelucrarea la strungul universal a

pieselor din barn
Categoria de incadrare a lucrarii : IV
Categoria de incadrare a muncitorului:
IV

Fisa de observare
nr. 1
Cronometrare

Scopul observarti : elaborarea de normative de timp

Numele muncitorului:
R.C., marca 1382
Meserla, specialitatea sau runctia : strungar universal
Vlrsta : 26 ani
Vechirnea In meserle, specialitate sau Iunctle : 6 ani
Indicele de Indeplinire a norrnelor, In %:
- media pe ultimele 3 luni, 104 %
In timpul observarn, 102 %
Calitatea Iucraril executate : buna
Scule sl dlspozltive

Utilajul

Cutite de strunjit
Macara de 2t
Banc de lucru

Denumirea:
strung universal
Nr. inventar : 8432
Caracterjst

ici :

Elemente

Produsul
Denumirea: piese de schimb
Dimensiuni:
lg.barel
L = 2000 mm
diametrul barei, d = 40 mm, lg.de
scoatere a barei 1=200mm, material OL 50
Continutul

Introducerea

masmn,

de organizare sl deservlre
locului de munca

J\Iaterialele

operatiei

in axul

Maistru A.M.

sint ad use la locul

Schita de prelucrare

de munca

a produsului

asezarea

opritorului,
fix area barei, pornirea ~i oprirea maslnii, slablrea barei, punerea la

loc a piesei talate,

Nr. sirulul

controlul
Inceputul

Sfirsit.ul

observarli

observartl
(ora)

(ora)
1

6,00
10,00

6 h 14 min
10 h 13 min

Durata
observant
(min)
14
13

Sernnatura observatorului

i,

'i'}l~"io

Procedeele de masurare ,i determinare a timpului de munca

Tabelul

-1

Nr. ~irului:

Nr. obser-

~~: !

3.1. Model de

Elementele operatiei

1 IDePla~area
opntor

2 IPrinderea

barei

plna

barei

na eu bue~a
3 IComanda

la 1~1~1~~~~126421'~1'~
20
21

'0

In mandri-

le

I;

extensibilii'

masinil

4 lPrelucrarea
rei prin

-I
-I
_I

5 [Oprirea

mecanica
a~ehiere

6 IDesprinderea

422

--6
1- ---

barei

Observatli

543

20

117

51

10
-8-

933

~-I

12

21341
--9-

16

1i)

--1---1059.
222

1441

2720

21

20

~I
18
3231

5 _4

1~~~~~1~~-=-1~14050
10
21
20

22

3731

----

270

-zw

3240 13740
205 ~O

2613

3110

3605

---1--- --- ---

42

2730

2143

2006

10
20
6 _5_1

3654
37

--W--9-1--9

--

1622
~

2702
18

obser-

-15---6 -5---6-1~17---5
--- --, -

I~!~~~

I~ __

71DePlasarea

534
--9-

20

1;1 ----:lli)
--------048
205

,-'0

barei

38

19

--'--

a ba-lie

lie

ma~inii

18

la 10

-i-------~-

41

20

1-;:- -;:- ~I-::~II

te

I1

19

Durata

~
__

31271~'1.!046
4 __
5 __ 6

19

20

18

14040

-6

41

le reprezintii
timpul curent consnmat;
to - durata
elementului
masurat,
10=lel-I.I-1' i fiind elementul cperatiel ;*) corespunzator
timpuJ observat;
masurarllor
riimase In sir dupa eliminarea
eelor gresite ; valorile
eulese
cu cifre aldine (Ingrosate) Indicd masuratorl
necorespunziitoare;

Numarul de inregistrari se determina tinind seama de aplicarea teorrer probabilitatilor atit prin metode de calcul analitic cit ~i prin metode
de calcul grafic. Numarul de observari va depinde in general de durata
elementelor de timp ~i de intervalul de variatie al timpului masurat.
a prima metoda de calcul a numarului de observri foloseste expresia
N
N
D

D2

= 18 000 -

82

, unde :

(3.9)

este numarul de masurar! necesare;

diferenta dintre valoarea maxima ~i minima a primelor 10 observari din sirul cronometric; inainte de inceperea prelucrarii
datelor, se executa 5 sau 10 masurari preliminare: 5 masurar!

".:::-.:: ." ~~o: .h:!.':,,_~

~---

~ll.rf lt1tJ,t,
l

_
91. O.~~t-'

~Et$,J~4~~

~,

&JZ~H~C)T'''C4

Metode de masurare ~i analiza a timpului de munca

. '"

fi~ii. de cronometrare
drii

10 \11

15... 49

121131141

50

Total
limp")

51

Num1lrul
m~urA-1
rilor
rlmase

v~rii

---,--,.

Concluzii :
Coeficientul
de stabilitate

I Durata

&1
m1lsu:
r3.ru

admisibil 1

I I

413114608_15146156311621316661 719.... 24955 254.141258ag/ 777

I~.~
~
18 40
20
22
20
19 18 '" .2

1,4,1,5

.(149 4648 5206 5663 623316710 7127

1,411,5

1918
181719118
--------

--

420814706 522( 5710 625216728 1721: ....

10-6- --7- U -8-"9

----

33

1 .

210

190

200

180

200

4538 5112 5601 6031 6620 7037 7537

65 -6- 26 -6- 7 6
45445117

5606 6057 6626 70U

7543

25041 25503!

180

1951

25341
6

258181
7

_4

48 22
45 /51
20
24

5610 61'
2171

5_

6631 7048 75'8

20
21
20

8400

1,5 11,5

1
1,1

1,5

I'

!-=-,

210

40
162

9_,
"

,-=- ~ ~I~I

Lungilnea

18

1,511,5

1--=------:f7

25346 25825
5

2:0

I'

Masa

. Diametrul

36

254541-=-1
_~1-=-~

-----------------.---1----_4_1_5

21

-.---'-1-'

250
8

4218 47125231 5721 6300 6737 7217

200'240

25013112543511-=-~
18
19
-

4,3

Factor! de
influenta

:e~ie

4,8

__ 3~--1_1

25361 258291-=-'1~
21
20
-

1,4 '1,5

36

TOTAL
Total"

21

289,8 s
79,8 I

=
=

4,83 mln
1,33 min

** Fara tlmpuI pentru prelucrarea mecanlcii a plesel,

pentru eicluri mai mari de 2 minute ~i 10 masurari pentru

cicluri mai mid de 2 minute:
S
suma valorilor primelor 5 sau Ltl observari.
Se adopta, dupa calcularea valorilor N pentru fiecare element de munca
din ciclu, eel mai mare numar de masurari,
Aplieatie In urrna etectuarll a 10 masurar! pentru un clclu studlat s-au obtlnut pentru un anumlt element urrnatoarele valorl de timp In secunde : 15, 17,2 19,4 20, 30, 21.6,
28,2,

23. 27,9. 25,L

Se

calculeaza

dlterenta
D

Xima" flind valoarea

X'III!"

valoarea

dlntre valoarea minima st maxima:

xi./I" -

ximi"

30-15

15

5,

(3.10)

maxima a duratel elementelor slrulul iar

minima a duratei elementelor strulul.

..... -----.

62

ProcedeeJe de masurare ~i determinare

Aplicind

(3.9) rezulta

relatla

152
-227,42

18000

a timpului

225
51. 710,76

18000

de munca

= 78,32 ~

78 masurari.
Se vor face deci 78 de masurari.
Pentru aceeasi operatie, la un al doilea element, s-au realizat urmatoarele masurarl I
6, 8, 8, 9, 7, 7, 11, 9, 7, 8.
Apllcind aceleasi calcule rezulta ca pentru eel de al doilea element, stnt neeesare N' =
52
25
18000 = 18000 -= 70 masurari.
2
80
6400

o a doua metoda de ealcul a numarului de observarl are In vedere media arttmetlca

a fiecarut element x sl raportul
D/x calculat pentru fiecare element de rnunca.
D/x se alege din tahelul 3.2. numarul
in tunctie de valoarea maxima a raportului
corespunzator de masurarl cc trebuie sa le realizeze observatorul.
Tabelul

D
",'
~

num arului de masurar! ce urmeaza a li reallzate prin

corespunzator valorii raportului Dj

3.2 StabiIirea

Numarul de
masura.ri!
preliminare!
5

10!!

Numarul total
de masurari

\1
!
i

DID
-.,-.

Num arul de
masurart
preliminare
5

10

5
X

11

Numarul total
de masurari

Numarul de
masurari
preliminare

0,26
0,28
0,30
0,32

3
4
6
8
10
12
14
17

2
2,
3
4
6
7
8'
10

1I' 0,34\
'I

I
20
11
23
13
r
27
15
30
17 /I
Media aritrnetica

100
10'1
114
121
129
137
145
153,

'\ 42
0,74
46
0,76
49
0,78
53
0,80
se determlna eu relatia

162
171
180
190

0,50 I
0,52 I[
0,54
0,56

34
38
43
47
52
57
63
68

20
22
24
27
30
33,
36
39

I
I

74
80
86
93

'I11

57
61
65
69
74
78
83
88

11

Numar total
de masurari

0,58
0,60
0,62
0,64
0,66
0,68
0,70
0,72

0,36
0,38
0,40
0,42'
0,44
0,46
0,48

Numarul de
masurari
preliminare

10

i'
0,10
0,12
0,14
0,16
0,18
0,20
0,22
0,24

eronometrare,

93
98
103
108!

l:x,

X==-,
n

I
I

10

Numarul total
de masurar!

0,82
'0,84
0,86
0,88
0,90
0,92
0,94
0,96

199
209
218
229
239
250
261
273

113
119
125
131
138
143
149
156

0,98
1,00

284
296

162
169

1'

I
(3.11)

fiind valoarea i din sirul cronometric

realizat.
Se calculeaza raportul D(i; pentru cele doua elemente
In exemplul precedent.
Xi

15

22,74

-::- = --

0,6596;

D'
-:::x'

=-

5
8

de timp

care au fost prezentate

0,62.

Din tabelul 3.2. se stabileste In Functie de numarul de masurarl preliminare (10) si rap ortul D/x eel mai mare, care este numarul de masurarl ce urmeaza a fi realizat de catre exeeutant:
NI = 76: N2 = 65.

Avind stabilit numarul de masurari necesare, se poate trece la realizarea de catre observator a sirului cronometric complet care poate
cuprinde si observarile preliminare, Pentru realizarea observarilor se va
folosi fi~a cronometrica prezentata anterior. Pe aceasta fi~a observatorul

63

Metode de masurare ~i analiza a timpului de munca

are obligatia sa evidentieze eventualele abateri fata de conditiile normale

fie din vina lui fie din vina executantului, pentru ea observarile necorespunzatoare sa poata fi eliminate. De altfel, pe parcursul efectuarii masurarilor, observatorul poate decide reducerea numarului de eronometrari in
cazul in care abaterile sint foarte mici de-a lungul sirului cronometric.
Numarul de cronornetrari nu poate scadea insa sub 20 pentru procesele
manual-mecanice
~i sub 30 pentru cele manuale.
Prelucrarea datelor sirului cronometric pentru acelasi element 311
procesului de productie se poate referi la un singur schimb sau la intreaga
perioada cronometrata. Evident, calitatea masuratorilor
va depinde
de numarul de observari ~i se reflectain diferenta dintre valoarea maxima
~i minima a sirului cronometric denumita ~i cimpul de toleranta sau dispersia valorilor ~i se exprima prin coeficientul c, de stabilitate 311 sirului :
Cs

=-- X/m"",
--

(3.12)

Ximi"

Ideal 311' fi ea acest coeficient sa fie egal cu 1, sau cit mai aproape de 1,
pentru ea sirul cronometric sa fie cousiderat stabil, dar, intrucit in realitate
este mai mare decit 1, se urmareste realizarea conditiei
c. <

CS",

(3.13)

unde

c.
este coeficientul de stabilitate admisibil, care se stabileste in functie
de caracterul muncii ~i de tipul productiei, pentru operatia masurata.
Tabelul 3.3. Coeficientul de stabilitate admisibil

in Iunetie de earaeterul muncii ~i de rlpul

productlci
Coeficientul de stabilitate admisibil al sirului cronometric (csa),
pentru a productia de:
Caracterul

muncii

Masa sau serie

mare

Serie mijlocie

Serie midi sau

unicate

Manual - mecanic

1,2

1,3

1,4

Manual

1,3

1,4

1,5

in cazul in care relatia (3.13) nu este respectata se pot exclude din ~ir
una sau mai multe dintre valorile extreme ale acestuia (maxima, minima
sau ambele) ~i anume cele care au un grad mai mic de repetare, astfel ca
histograma de distributie a valorilor sirului sa fie simetrica ~inu alungita
spre valoarea maxima sau minima. Sirurile cronometrice cu doua maxime
ale histogramei dovedesc 0 calitate necorespunzatoare a ~irului.
La, eliminarea valorilor extreme se vor prefer a cele care au un grad
mai mic de repetabilitate ~i se va avea in vedere ea numarul valorilor eliminate sa nu depasesca 1/3 din numarul valorilorfnitiale.

64

Procedeele

de masurare

~i determinare

a timpuJui de muncc

Dupa eliminarea a mai mult de 1/3 din numarul de valori din sir, se
impnne 0 noua masurare, intrucit prima masuratoare s-a dovedit a fi
necorespunzatoare.
Eliminarea valorilor din sir se poate face la intimplare prin apreci'ere, dar se poate face ~i pe baza de calcule plecind de la valoarea me die
initiala a slrului eronometrio ~i tinind seama de coeficientul de stabilitate
admisibil pe care trebuie sa-l realizeze sirul. Se stabilesc, de asemenea,
coeficientii de abatere maxima (xmGx) ~i minima (xmtn) fava de valoarea
medie iniviala a sirului cronometric. On ajutorul acestor coeficienti se pot
stabili limitele minime (x~ mtn) ~imaxime (x~ maa:) ale sirului cronometric ameliorat, adica limitele cimpului de toleranta care permit ea sirul cronometric
astfel ameliorat sa se incadreze in eoeficientul de stabilitate admisibil,
adiea :
unde

x'max
=r+:

C.a

(3.14)

X min
I

""

X max = X Xmax ~l X min = X Xmtn

Inlocuind

in'-relatia

(3.15)

(3.14) marimile (3.15) rezulta :

C sa

X'Xmax

X Xmin

Xmaz
=---X

(3.15')

min

Intrucit se urmareste ea histogram a de distributie a valorilor sirului

cronometric sa reprezinto 0 distributie normala a elementului observat ~i
lntrucit valoarea medie se determina eu media aritmetica a valorilor din
sir, atunci

+ Xmin=

2.

(3.16)
Rezolvind sistemul de doua ecuatii (3.1;")') ~i (3.16) se vor putea determina valorile Xmax ~i Xmin:
Xmax

Xmax=

2csa

l+o.a
Xmin

(3.17)

(3.18)

l+csa

Plecind de la aceste valori se pot determina

maxime ale sirului ameliorat :
X'max

X'min=X

=x

2csa
l+csa
2

1+08a

elementele minime ~i

(3.19)

(3.20)

65

Metode de masurare ~i analiza a timpului de munca

Valorile euprinse intre {J/ min ~i x'max nu trebuie sa fie mai mid de 2/3
din valorile initiale ale sirului cronometric, pentru ea acesta sa fie concludent $i sa nu mai trebuiasca a fi refacut.
In continuare, prelucrarea rezultatelor observate consta in determinarea valorii medii a Iiecarei masurar! pentru diferitele elemente ale operatiei. Se determina deci media aritmetica a tuturor masurarilor sirului
cronometric ameliorat:
~:l;~

x'
x~
n'

(3.21)

fiind valorile sirului cronometric ameliorat iar

numarlll'de masuratori ramase in sirul cronometric ameliorat.

Aplteatle, La ef'ectuarea unci cronometrari

pentru deterrnlnarea
timpului ajutator
pentru prmderea sl scoaterea pieselor la un strung universal cu prelucrare din bara pentru lungiml
de bara de plna la 2000 mm sl diametrul
de 60 mm, la 0 lungime de seoatere a barei de
250 mm, ar putea rezulta un sir eronometrie format din urmiitoarele
78 de valori : 20,9; 20,1 ;
17; 23,9; 16,3: 21; 22; 23,1; 14,2; 20,2; 29,7; 21, 23,5; 25,3; 20,7; 21,2; 22,5; 23,8;
25,6; 20,4; 21 ; 25,1 ; 21,9; 27,2; 21,6; 22,4; 29,3; 21,6; 15,9; 21,6; 24,2; 30; 18,8; 21,5;
21,3; 20,5; 18,10; 24,4; 21,7; 31,2; 21,8; ;12,2; 22,3; 15,5; 22,7; 18,8; 18,6; 21,4; 22,9;
23A; 2:1,1 ; 16,6; 18,3; 18,9; 20,3; 22,3; 16,7; 17,2; 24,4; 20,6; 19,1; 18,8; 22,7; 22,5;
20,8; 22,4; 22,1: 22,9; 16,5; 21,3; 21,2; 20,5; 19,3; 19,0; 19,2; 18,9; 22,1; 22,5.
32,2
Coefieientul de stabilitate
al acestui sir esle Cs = --~ 2,2676.
.
14,2
Deoarece
coef'lclentul
respectlv
este mal mare decit eel admisibil,
valorile care depasesc pe eele Iimlt.a admisibile. Valorile ltmlta ale sirului
mina astf el :

x=
I

x rnax -

X'rain

L:xi
~--n

1672,4
78

x, --

= 2,1,295 ~ 24,3 ;

21,5
1+

Csa

eliminate
se deter-

= 21,44 ~ 21,5 ;

_
2csa
21,3
.r --= 21,5 --1+ Cs a
1+1,3

1+

Pentru prelucrarea
manunl-mecanica
pentru

trebule
stabilit

18,6835 ;::: 18,7.

1,3

barelor pe strungul
universal,
product la de serie mijlocie.

s-a

conslderat

ca aetivitatea

este

x' max s! x' m i n- rezulta ca urrneaza a fi Iuate in

Eliminind valoril c din afara intervalului
conslrlerare la calculul mediei slrulul numai observarile: 20,9; 20,1 ; 23,9; 21,0; 22,0; 23,1 ; 20,2;
21,0; 23,5; 20,7;
21,2; 22,5; 23,2; 20,4; 21,0; 21,9; 21,6; 22,4; 21,6; 15,9; 21,6; 24,2;
18,8; 21,5; 24,3; 20,5; 21,7; 21,8; 22,3; 22,7; 18,8; 21>1; 22,9; 23.4; 23,1 ; 18,9; 20,3; 22,3;
20,6: 19,1; 18,8; 22,7; 22,5; 20,8; 22,4; 22,1 ; 22,9; 21.:'3; 21,2; 20,5; 19,3; 19,0; 19,2;
18,9; 22,1; 22,5.

:'IIedia sirului
.

ameliorat

_
va fi .r

L:xi

= --

118:3,0

= ---

56

21,1250.

Determinarea
dispersiei admlsiblle (a cimpului de t oleranta)
alta meto da care se baz eazri pe calculul abaterii medici patratice.
5 -

c.

1851

se poate

face ~i prlntr-o

66

Procedeele de mdsurere ~i determinare

Abaterea

medie

patratica

sirulul

0=

(6)

se

determina

ell

a timpului

ajutorul

de munca

relatiel

V~(Xi:X)2

(3.22)

Considerind
abaterea medie patratica
ca element al determlnarll
cimpulul de toleranta
ai, slrului _cronometrlc, se calculeaza valoarea maxima
x'mox =
+.0 si valoarea minima
x min

X -

0'.

Abaterea
0=

910.82
-78

medie
=

pdtratica

V-11,67

rezulta

inlocuind

datele

din

tabelul

3.4;

= 3.4.

Cirnpul de toleranta in acest eaz rezulta :

x'max = 21,5 + 3,40 = 24,9 s; X'min = 21,5 - 3..1 = 18.15.
Rezulta ca din sirul de mai inainte vor trebui eliminate valorile care se gases e in afara
acestui interval. Vorn obtlne in acest fel un sir asernanator
eu eel stabilit prin metoda precedenta iar valoarea medie a slrului ameliorat va fi aproxirnatlv
aceeasi.

Tabelul 3.4. talculul

Xi
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27

20.9
20,1
17,0
23,9
16,3
21,0
22,0
23,1
14,2
20,2
29,7
21,0
23,5
25,3
20,7
21,2
22,5
23,2
25,6
20,4
21,0
25,1
21,9
27,2
21,6
22,4
29,3

Xi-X

I (Xi-X)211

I
-0,6
-1,4
-4.5
+2,4
-5,2
-0,5
+0,5
+1,6
-7,3
-1,3
+8,2
-0,5
+2,5
+3,8
-0,8
-0,3
+1,0
+1,7
+4,1
-1,1
-0,5
+3,6
+0,4
+5,7
+0,1
+0,9
+7,8

Xi

0,01
0,81
60,84

xi-x

mediei p:ltratiee

(Xi-X),II

Xi

(Xi-x)

II

(Xi-X)'

0,36
1,96
20,25
5,76
27,04
0,25
0,25
2,56
53,29
1,69
67,2
0,25
6,25
14,44
0,64
0,9
1,00
2,89
16,81
1,21
0,25
12,96
0,16
32,49

abaterfi

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54

21,6
15,9
21.6
24,2
30,0
18,8
24.3
20.5
18,1
24,4
21,7
31,2
21,8
32,2
22,3
15,5
22,7
18,8
18,6
21,4
22,0
23,4
23,1
16.6
18,3
18.9
20.3

0,01
+ 0,1
- 5,6
31,36
- 0,1
0,01
7,29
+ 2,7
70,56
+ 8,5
- 2,3
7,29
7,84
+ 2.8
- 1.0
1.00
- 3,4
11,56
+ 2,9
8,41
0,04
+ 0,2
94,9
+ 9,7
0,09
+ 0,3
114,49
+10,7
0,64
+ 0,8
- 6,0
36,00
1,44
+ 1,2
- 2,7
7,29
- 2,9
8,41
- 0,1
0,01
1,96
+ 1,4
3,61
+ 1,9
2,56
+ 1,6
- 4,9
24,01
- 3.2
10.24
- 2.6
6.76
- 1,2
1.44

55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78

22,3
16,7
17,2
2,1.4
20.6
19,1
18,8
22,7
22,5
20,8
22,4
22,1
22,9
16,5
21,3
21,2
20,5
19,3
19,0
19,2
18,9

I-

~2,~
21,;:)

22,5

+
+
+
+
+
+
-

0,81
0.64
4,8! 23,04
4.3118.49
2.9
8.41
0,9
0,81
2,4 I 5,76
7.29
2,71
1.44
1.2!
1,00
1,0
0,7 \ 0,49
0,81
0,9!
0,36
0.6\
1,4
1,96
5,0 I 25,00
0,04
0,2
0,09
0,31
1,00
1,0
')2
4,84
2,5
6,25
2,3!
5,29
6,76
2.61
0,6 \ 0,36
0
1.00

-- -, I

I +',00

TOTAL

1 672,4

9JO.82

c. Cronometrarea ell evaluarea ritmului. S-a observat la cronometrarea fara evaluarea ritmului dificultatea alegerii in practica a executantului ce urmeaza a fi cronometrat, intrucit in proeesul de productie operatiile

Metode de mcisurare ~i analizci a timpului de muncci

67

manuale ~i manual-mecaniee sau elemente ale acestora se realizeaza mai

repede sau mai incet, in functie de viteza ~i precizia miscarilor sau, altfel
spus, in functie de ritmul de munca. Ritmul de munca (este earaeterizat
prin viteza de executie ~i este invers proportional eu timpul de realizare
a operatiei) difera nu numai de la un executant la altul, ei ~i pentru acelasi
exeeutant, in tunctie de starea psihica ~i tiziologica, de ziua ~i ora la care se
efectueaza masurarea.
In functie de viteza de executie, executantii se pot considera ea fiind
rapizi, medii sau lenti.
Ritmul de reterinta este un ritm conventional ales in functie de metodele de fundament are 'utiIizate. In tara noastra., ca ritm de referinta este
considerat ritrnul obtinut de un executant cu calificare corespunzatoare
lucrarilor realizate ~i eu inausiri fizice ~i psihice normale, luerind in conditii
de munca date, fara pierderi de timp, care efectueaza miscarile cu precizie
~i fara ezitare, respecta metoda de munca stabilita ~i asigura ealitatea
prescrisa a productiei de-a lungul intregului schimb sau pentru 0 perioada
mai indelungata de t.imp.
In literatura de specialitate pentru aprecierea ritmului se folosese
mai multe scari de evaluare, pr in evaluarea ritmului Intelegindu-se operatia
mentala prin care observatorul estimeaza ritmul de munca al executantului prin compararea acestuia cu ritmul de referinta pentru care normatorul
are deja 0 reprezentare.
In tara noastra se considera ea ritm mediu, normal, ritmul realizat de
un executant care, avind un pas de 75 em, se misca pe 0 suprafata orizontala
neteda, fara incarcatura, la temperatura normala (18C), umiditate normala
~i cu 0 viteza de deplasare de 6,4 km/ora. Dezavantajul acestui etalon este
ca se poate aplica numai pentru activitatea de mars, fiind mai putin reprezentativ pentru lucrarile industriale care se realizeaza la baneurile de lucru,
la mese, depinzind de precizia ~i inderninarea muncitorului.
Un alt etalon pentru ritmul mediu este deplasarea eu 15 cm fata de
pozitia initiaJa, a unui set de 10 creioane asezateparalel unul fata de altul
la 0 distanta de 12 cm in timp de ] 1 sec. Evaluarea ritmului presupune 0
pregatire continua ~i riguroasa din punct de vedere protesional ~i aptitudini specifice din partea cronometrului ea ~i 0 practicaindelungata
in specialitate. Este dificil de dat reguli precise asupra modului de evaluate a
ritmului.
In practica, evaluarea ritmului trebuie realizata in mod core et pentru
fiecare citire a cronometrului ~ipentru fiecare operatie sau element de timp,
avind durata cuprinsa intre 3 ~i 30 s. Mai intii se inregistreaza valoarea
ritmului apreciat ~i abia dupa aceea se masoara timpul pentru a nu fi
influentat observatorul in evaluarea ritmului, de rezultatele inregistrate
prin cronornetrare. Pentru elementele de timp care depasesc 30 s, sau sint
mai mici de 3 s, evaluarea este mai dificila, putind conduce la erori. Din
aceasta cauza se impune descompunerea corespunzatoare a operatiilor de
timp.
Evaluarea ritmului se practica indeosebi la metodele de masurare cu
ajutorul carora se lnregistreaza elementele cic1ice ale procesului de munca.

---'

68

Procedeele de mdsurnre ~i determinare

a timpului

de munca

Oronometrarea cu evaluarea ritmului prezinta urmatoarele avantaje :

- elimina 0 parte din erorile de masurare pentru elaborarea nnor
norme de munca stiintifice, este mult mai ohicctiva. decit metoda sirnpla
de cronometrare, elimina dificultatea de a gasi un executant care sa lucreze
cu ritm mediu; ritmul mediu este intiparit prin exercitii ~i antrenament
in memoria observatorului ;
- conduce la norme de munca echilibrate, abaterea fiind de f) % ;
- necesita un volum de munca mult mai scazut pentru 0 aceeasi
precizie, atit pentru culegerea datelor cit ~i pentru prelucrarea acestora.
Sint cazuri cind pentru stabilirea unei norme este de ajuns sa se realizeze
2.0 de masuratori.
Ca dezavantaje ale metodei trebuie mentionata mai intii dotarea
necesara cu aparate de proiectie, filme, cu ritrnuri etalon pentru autrenament, care trebuie etectuat de circa 2 ori pe un ; aplicarea metodei in
mod corect depinde intr-o masura mai mare de gradul de pregatire prof'esionala a observatorului,
Modul de executie a operatiei, precizia misearilor ~i vitezu de executie
a operatiei, sint trei factori importanti de care trebuie sa se tina seama la
realizarea cronometrarii cu evaluarea ritmului.
Modul de executie a operatiei trebuie stabilit definitiv inaintca C1'Onometrarii, in conditiile in care metoda de munca a fost stabilizata. La
eronometrarea
repetata a unei operatii nu trebuie sa existe moditicari in
metoda de munca. Inregistrarea timpului se realizeaza cu atit mai precis
cu cit metoda de munca este mai respectata
In conditiile in care metoda nu este suficient de bine insusita, muncitorul neavind toate deprinderile necesare acumulate, vor exista variatii
mari in timpul de munca.
Pentru realizarea cronometrarii
cu evaluarea ritmului, observatorul
trebuie sa parcurga urmatoarele etape : sa observe ritmul de lucru ~i 1'a-1
inregistreze; sa cronometreze ~i sa inscrie timpii; sa transcrie datele in
fisele de cronometrare ; sa calculeze timpul reevaluat.
Referitor la observarea ritmului de lucru, din Iiteratura de specialitate se cunosc mai multe metode de evaluare a acestuia : metoda evaluarii directe a ritmului de munca ; metoda evaluarii ritmului de munca
prin factorii sai; metoda evaluarii ritmului de munca prin compararea
timpilor de executie, cu normativele de timp pe miscari MTM.
Metode de preluerare a datelor rezultate din masuratori, Pentru prelucrarea datelor rezultate din masuratori, se folosesc metode analitice
~i grafice. Cele mai eunoscute metode din Iiteratura, sint :
1 - metoda analitica ;
2 - metoda graficului cu scari logaritmice;
3 - metoda graficului cu scari uniforme;
4 - metoda grafico-analitica .
.zlfetoda analitica de calcul are ca punct de plecare relatia care leaga
timpul de ritm :
Timpul (T) X ritmul (R) = constant
(3.23)
Aceasta relatie este adevarata numai din punct de vederc teoretic,
pentru ca ill practiea se intilnesc erori de inregistrare a timpului, erori de
r,

Metode de masurcre ~i analiza a timpului

69

de muncn

evaluare a ritmului si variatia a insa~i continutulut pentru acelasi element

de la un cielu la altul, care condue la nesatifacerea rela.tiei. Pentru a nu
ascunde in mod artificial aceste erori care apar in timpul observarii, este
indicat ea ritmul sa se inregistreze inaintea citirii t.impului ~i sa se respecte
cerinta cu privire la numarul minim de masuratori. Plecind de la relatia
(3.23), se poate scrie :
ToRo

'1\ RI

T2R2

= . .

.1'"R".

. 1'pRp

constant

(3.24)

unde :

RI, Rz,.' .,R" sint ritrnurile evaluate (observate) ;

1'1' 1'2' ... ,1'n - timpii masurati ;
RE - ritmul normal, etalon (100);
Tr; - timpul corespunzator ritmului normal (timpul reevaluat).
Din relatia (3.24) se poate stabili expresia Iundamentala pentru calculul ritmului normal:
(3.2;'))

TE= 1'i~
RE

Pentru exemplificarea metodei analitice de calcul, din masurarea

unui element de timp (0 operatie}, rezulta ca durata este de 25 s iar ritmul
de munca al executantului este de 90.
In acest caz, timpul corespunzator ritmului normal (100), va fi :
m

_
-

..LE

'):-')

90 --_
100

0')-)
..
..
~t

..
\ --

Q
UO

Intr-un tabel se pot inscrie toate datele necesare preluate din Iisa
de cronometrare, in vederea calcularii timpului mediu eorespunzator.
Tabclul

NI. cr t,

1
2
3
4
5
6
7
8
9

1'i

Ri

95

I
I

lOO

lOO

105
95
85
95
10.S

90

21
22
25
21
19
22
26
23
20

I
I

3.5. Calculul thnpulul

Ri
Ti100

19,95
22,00
22,50
21,00
19,95
20,90
22,10
21,85
21,00

eorespuuzaror

normat

I
I

ert'l

10
11
12
13
14
15
16
17
18

I
I

I
I
I
I
I

' 11" ,Ri

lOO

Ri

1'.

95
100
95
90
95
100

22
2:3
21
25
24
2:3
18
20
22

cr t .

1'"~

Ri

11"
I
t--,
I 100

110
105
9.S

I
I

20,90
23,00
19,95
22,50
22,80
23,00
19,80
21,00
20,90

I
I.

19
20
21
22

lOO

''lO

90
95
100

21
23
22
21
24
22

95

lOO
lOO

-'J

24
')-,}

20

21,00
21,8.5
22,00
2t,OO
21,60
20,90
20,00

~Ti -'

100

= 533,'15

In tabelul 8,5 sint calculati pentru f'iecare observare separat, timpii

corespunzatori ritmului normal si se determina media aritmetica a valorii

Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca

70

rezultate. Aceasta medie reprezinta tocmai timpul mediu corespunzator

normat ~i se determina cu relatia

u;

~T.

TE =

(3.26)

'100
1n

in care

rn

este numarul de masuratori.

3.5 rezulta TE = 533,45
25

In conformitate cu datele din tabelul

21,34.
Dezavantajul acestei metode este ca nu permite 0 veriticare a corectitudinii evaluarii ritmului. In cazul in care acesta a fost stabilit corect,
asigura 0 buna precizie a prelucrarii.
Pentru sirul cronometric obtinut cu timpii corespunzatori ritmului
normal, se calculeaza coeficientul de stabilitate al sirului (raportul dintre
valoarea maxima ~i cea miima :
= 23,0/19,8 = 1,16).' In cazul cind
se depaseste coeficientul de stabilitate admisibil 1,2 sirul se anuleaza.
1Y1etoda graficttZtti cu. scari loqaritmice se toloseste pentru determinarea
timpului normat utilizind formulare specifioe, ea eel din fig. 3.2, in care,

as

i~

l/emenflJI

Nr.

60

70

100

rimplJI 10 rifmlJl

tOO

90

80

21,8

I
--IJ-

--- --- -- -- --

f20

/ 1I

/.

19.8

110

-- -<, '//

f8

1
1/

_ If"

1,2

/1
'I

i /

ZJ.4

.
25,2

i.

'/

\:

27,0

/7

1,5
./

2M
v
,,'
I

"

./

",

"

1,8
/,7

,8
1,9
2

2/
2,2
2.3
2.4

Fig. 3.2. Grafieul eu scarl logaritmiee pentru stabiIirea rezultatelor

eronometriirii eu evaluarea rltmulul.

Metode de masurare ~i analiza

a timpului

de munca

71

pe axa absciselor se reprezinta in scara logaritmica numai valorile eele mai

uzuale ale ritmului masurat R; de obieei in intervalul 60-:-130realizindu-se
prin aceasta atit u~urinta la utilizare eit si economie de hirtie, iar pe axa
ordonatelor de obieei, de la origine in jos este reprezentata scara timpului
T;, incepind eu valorile logaritmiee 1 ; 1,1 : 1,2 pina la 2,4.
Pentru ealeulul timpului normal se procedeaza astfel : din fisa erenometrica (tabelul 3.5), se extrag valorile maxime ~i minime ale sirului
~i anume 26 ~i 18. In dreptul valorii 1 de pe seam logaritmica a t.impului,
pe ordonata se Inregistreaza timpul 18 care reprezinta eea mai mica valoare a sirului. Aeeasta valoare se inmulteste apoi sueeesiv eu fieeare gradatde a scari! logaritmiee pina se obtine valoarea maxima a sirului 28 sau
o marime apropiata de aceasta. Rezultatele obtinute se trec sucesiv in
dreptul gradaWlor respective. Din inmultiri rezulta valorile : 18; 19,8;
21,6; 23,4; 25,2; 27,0; 28,8.
Avind graficul astfel constituit, se executa urmatoarele operatii :
- se mareheaza prin stelute toate punctele de intersectie ale valorilor
de timp masurate ~i ritmurile evaluate corespunzator acestora ;
- se incercuieste zona in care se alia not ate puntele de intersectie
inregistrate (se traseaza norul punctelor);
- se traseaza axa norului, 0 drea pta ce treee de-a lungul norului
prin centrul sau de greutate ; in eazul unei evaluari eoreete aceasta axa
trebuie sa fie paralela eu un segment de dree.pta care se afla deja trasat
pe grafie;
- se coboara 0 verticala de la ritmul egal eu 100 pina la intersectia
aeesteia eu axa norului; din punetul de intersectie se traseaza 0 orizontala
la stinga pina in dreptul searii timpului, unde se citeste timpul normal,
care este in cazul exemplifieat 22 s.
Aceasta metoda asigura 0 evaluare mai rapids a timpului norm at
fara 0 prelucrare a datelor prin ealeule aritmetiee ~i permite in acelasi
timp 0 apreciere a corectrtudinii masuratorilor prin compararea axei norului eu axa de referinta,
M etoda grnjiCltllti C1t scari 1uliiforme rnai este denumita ~i metoda
grafieului milimetric.
Graficul eu scan uniforme are trei grupe de coloane.Tn prima coloana,
corespunzatoare timpului observat, se inscriu in ordine crescinda t.irnpii
inregistrati prin cronometrare. In a doua coloana se noteaza frecventa eazurilor pentru fieeare timp observat prin trasarea unei bare verticale pentru
Iiecare caz ce se repeta, avind aceeasi valoare de timp. In a treia coloana
sint inscrise ritmurile eele mai frecvent intilnite, de obieei in intervalul
65-135. ::;;iin aceasta coloana se tnregistreaza prin bare verticale frecventa
ritmurilor evaluate pentru fiecare marime a t.impului observat.
Acest grafic permite verificarea eoreetitudinii observarilor atit in
eeea ee priveste ritmul cit ~i timpul inregistrat. Pentru ea masurarea sa

Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de muncd

12

fie considerata corecta, timpul trebuie sa aiba 0 distributie norrnala (fig.

3.3), adica numarul de masuratori sa oreasca pe masura ce se apropie de
valoarea timpulni cu frecventa cea mai mare, in cazul dat 22 s.

Rifmul

limp(J/ trecveota eo-

MlmIMIMIMI~I~lml~Ilml~I~lmlm

obser- zuritor penlrll

vat ficaJle limp
18

1 I

1 11 1

IV

19

1I

II1 U1

20
_ 21
22

III
I I I I
i 1I t_l __ 11---l---l--

1111111-.......

tJf1liTIi
l..~_""!}-:: 1__
~ll

3.3. Graficul

I I

11

.L,-+--+-+--

.---i-t-+--+---t---t

+---+---+-+---+

U!J. r---U

Fig.

observer

en scari uniforme

pentru

stabilirca

rezultatelor

cronometriirii

ell

evaluarea

rttmulul,

Verificarea inregistrarii ritmurilor evaluate se face observind care este

concentrarea barelor in jurul unei drepte. In eazul in care punctele obtinute pe grafic nu se concentreaza ci sint raspindite, mseamna ca observarile trebuie retacute.
~i in acest caz, pentru determinarea timpului ~i ritmului corespunzator se traseaza norul punctelor ~i axa norului de puncte intre valoarea
maxima ~i minima a ritmurilor observate. Se traseaza apoi un segment
de dreapta orizontala de la timpul cu frecventa cea mai mare, pina intilneste axa norului. Din punctul de intersectie cu axa norului, se ridica 0
verticala care permite citirea ritmului corespunzator timpului, in cazul
dat 100. Rezulta astfel ca timpul de 22 s ~i ritmul 100 Slut valorile medii
constante pentru muncitorul care a executat operatia analizata.
Intrucit in cazul mentionat ritmul rezultat din grafic a fost 100, timpractica pot aparea insa'irei situa.tii diferite ~i
pul normat este de 22 s.
anume : timpul rezultat are ritmul <100 ; timpul rezultat are ritmuJ egal
cu 100 ~i timpul rezultat corespunde unui ritm >100.
Pentru primul ~i ultimul caz , cind ritmul rezultat ditera de ritmul
100, se va aplica relatia (3.25) pentru stabilirea timpului normal.
In cazul in care se obtine aceeasi frccventa pentru doua valori de timp
apropiate, ea de exemplu pentru 21 ~i 22 s, ea urmare a faptului ea de
obicei se mascara eu cronometrul in secunc1e~i nu In fractiuni de secunda,
pentru prelucrarea datelor se ia ea timp valoarea medie, adica 21,5 s, urmind
ea din acest punct sa se traseze orizontala pe baza careia ~.ase stabilcasca
ritmul mediu. Restul prelucrarii deeurge in mod similar.

In

Metode de masurare ~i ana!iza a timpului de munca

73

Aceasta metoda permito 0 buna apreciere asupra calitatii observarilor,

dar are 0 anumita imprecizie la prelucrare,
111etodn gmfo-nnaJitica permite fata de metoda cu scari uniforme 0
precizie mai mare a prelucrarii datelor inregistrate ~i foloseste acelasi
formular. 'I'ranscrierea datelor in grafic se face de asemenea ea la metoda
precedenta.
La aceasta metoda se calculoaza in plus pentru fiecare ritm numarul
total de cazuri precum ~i timpul mediu ponderat respectiv. Se calculeaza
de asemenea pe baza relatiilor cunoscute, timpul mediu iar pe baza timpului mediu si a timpului corespunzator se stabilesc diferit.e valori ale
constantei care stau la baza obtinerii unei constante medii, care, prin
raportarea la ritmul de refeI'inta 100, conduce la obtinerea tirnpului mediu.
Dups cum se observa, aceasta metoda prezinta 0 mai mare precizie ea urrnare a faptului ca inlatura neesitatea trasarii axei norului, permitind reaIizarea acelorasi verificari ca ~i in cazul grafieului en scari uniforme.
Pentru exemplifiearea calculelor se foloseste acelasi sir cronometric,
in cadrul fig. 3.4.

obser-

';;01

V(Jt

oe cosor/

limp

ooservor 60

~i oe /ecore

65 70 175 80 85 90 95 !Of} !05 Ifr) If5 120 115 130

fim

f8 .

19

20

III

21

1111

2Z

1111111

23

1111

24

11

25

11

11

28

I
!

11

11

I11

1111

11

11

11

/rec venra

III I

my/vi

1111
I III 111II

T/mpul med/u

26 124.$ ~222!,8.' 1~65 18

rif-

1I11
1111

2210 ~fa4 [7109 f181 2058 1980

Constaata
Consranta medie
= 2!2~28
Timpul = 2!,2J
Fig.

3.4. Metoda

graro-analttlca pcntru

I
stabilirea

ritmulul.

rezultate

lor cronometruril

en

evalnarea

Procedeele de masurare ~i determinare

74

a timpului

de muncii

Rezultatele din grafic s-au stabilit dupa cum urmeaza.

Timpul mediu corespunzator ritmului 90 va fi pentru cele trei cazuri

Too = (124)
(225) = 24,62s, iar constant a corespunzatoare ritmu3
lui 90 va fi 2219,4. Procedindu-se in mod similar pentru fieeare ritm, se
vor obtine 6 constante a oaror valoare medie va fi: 0
,

+0

085+090+095+
6

2210
2219,4
2109 2162
2058
1980
110 _
6
6
12739,4 = 2123.26.
6
'
Inlocuind constant a medie 0 in relatia (3.23), se obtine T . R = 0,
100

+ Olod- C

0 = 2123,26/100 = 21,23 s.
R
3.3.1.2. Fotogralierea. Fotografierea timpului de munca l}ia timpului
de folosire a utilajului este 0 metoda de masurare ~i inregistrare continua
a duratei tuturor elementelor unui proces de munca, a intreruperilor acestuia ~i a timpului de folosire a utilajului in cursul desfasurarii procesului
de productie.
Scopul fotografierii timpnlui de munca l}ia celui de folosire a utilajului este:
- perfectionarea organizarii muncii prin inlaturarea pierderilor de
timp de munca ~i de nefolosire a utilajnlui ;
- stabilirea unor elemente ale normei de timp cum ar fi timpii de
pregatire-incheiere, de deservire a locului de munca, de intreruperi reglementate, adica a t.impilor care nu se repeta cu Iiecare unitate de produs ;
In cazul muncii care se repeta in mod neuniform sau cu elemente care an
durate mari - complexe de minuiri sau chiar operatii, sise luereaza in
regie sau, chiar, in acord, iar durata timpilor observati variaza in limite
foarte largi, fotografierea poate fi utilizata l}ipentru stabilirea timpului
operativ ;
- stabilirea normelor de deservire l}ia normelor de personal;
- cercetarea gradului de ocupare a muncitorului, de-a lungul zilei
de lucru ~i pe total schimb, ~i a gradului de utilizare extensiva a utilajelor ;
- cercetarea l}i extinderea experientei inaintate a executantilor,
cu realizari deosebite in productie, prin aceasta fotograf'ierea putind fi
utilizata la perfectionarea organizarii productiei ~i a muncii,
Dupa numarul executantilor sau al utilajelor luate in observare, fotografierea timpului de munca al executantului ~i a timpului de folosire a
utilajelor poate fi individuala sau colectiva,
Fotografierca individuala cuprinde in observare activitatea unui singur
executant care deserveste unul sau mai multe locuri de munca sau utilaje.
In acest caz observatorul i~i concentreaza toata atentia asupra studierii
muncii executantului sau a functionarii utilajului respectiv, asttel ca
de unde rezulte, T

Metode de masurare ~i analiza a timpului de munca

75

studiul consumului de timp poate fi realizat cu precisia cea mai mare ~i

cit mai comp1et. Pentru simplificare, in continuare se va prezenta nurnai
cazul Iotografierii timpului de munca 311executantului, irrtrucit celelalte
eazuri sint similare.
Fotografierea colectiva sau de gmp se efectueaza simultan asupra
unui executant colectiv care are in sarcina sa unul sau mai multe loeuri
de munea. Executantii pot Ii, sau nu, 1egati intre ei prin procesul de productie. De regula, fotogratierea trebuie sa cuprinda un schimb intreg de
munca, dar ea se poate intinde ~i pe durata mai multor schimburi. Se
recomanda mai putin fotografierea partiala a unui schimb.
Pentru realizarea observarii, cel care efectueaza fotografierea se va
prezenta cu circa un sfert de ora inainte de inceperea schimbului ~i va
rarnine un timp dupa terminarea acestuia, pentru a putea constata sosirile
mai devreme sau mai tirziu de ora inceperii programului, ca ~i plecarile.
Pe parcursul realizarii observarilor, executantii nu vor fi stinjeniti
cu intrebari, observatii sau sugestii, astf'el incit procesul de munca sa se
desfasoare normal, eventualele modificari ale acestuia fiind mentionate
cu claritate in fisa de observare.
Fisele de observare trebuie sa cuprinda date in legMura cu muncitornl,
sau muncitorii cercetati, cu activitatile desfasurate de acestia in conditiile de productie existente ~i eu dotarea tehnica a Ioeurilor de munca.
Astfel, pentru prezentarea executantilor, fisele vor cuprinde numele, marca,
specialitatea, incadrarea taritara, meseria, virsta, vechimea in meserie
~i vechimea in specialitate, vechimea in intreprindere.
In legatma eu operatia sau Iucrarea efectuata, se vor nota piesele ~i
cantitatile comandate si executate si materialele fo1osite. Pentru dotarea
tehnica' a locului de munca se va nota denumirea utilajului folosit, caracteristicile tehnice principale, turatia, presiunea de regim, sculele ~i dispozitivele folosite, gradul de uzura a utilajului etc. Precizarea conditiilor de Iucru
are in vedere modalitatile de aprovizionare cu materiale, lubrifianti, scule,
amplasarea utilajului ~i a muncitori1or, graficul de deservire a utilajului,
conditiile igieno-sanitare, conditiile de medin etc. Precizarea aeestor conditii este necesara pentru a se putea determina masurile ce trebnie funacestor conditii, ea ~i stabilirea influentei
damente pentru imbunatatdrea
diferitilor factori organizatorici sau de me diu asupra consumului de timp
de munca.
In cazul fotografierii individuale, se completeaza fisa de observare
(tabelul 3.6) a locului de munca. In aceasta fi~a se noteaza momente1e de
inceput ~i de sfir~it ale fiecarei categorii de timp, care este inregistrata separat, ori de cite ori apare. Momentul de terminare a unei categorii de timp
coincide eu momentul de ineepere a alteia.
Pentru ca rezultatele observarilor sa fie conc1udente, in cazul in care
sint fo1osite pentru determinarea timpului operativ, numarul minim de
mas1atori pentru elementul observat trebuie sa corespunda tabelului
3.7. In Iiteratura de specialitate se recornanda valoarea 1,3 pentru coeficientul de stabilitate in cazul prelucrarii unui sir cronometric provenit
dintr-o activitate manual-meoanica i 1,4 - pentru activitatile manuale.

76

Procedeele
Tabelul

de masurare

Fi~.1
de observure pentru lotogl'aiierea

3.6.

tntreprindcrea mecanica nr. 10

Sccna prelucran mecanlce
Atelierul : 15
Schimbul : 1

~i determinare
illdividualii

Fisa de observaj.ie nr. 1

Fotograttcre individuala a timpului
de munca

Elemente
mnnca

Produsul

Denumirea:
turblna R-2;
tipul T-2
Dimcnslunl
: 1580 X 730 X 1200 (mm)
Masa : 1250 kg
Ma terialu l : fontil

de organlzare ~i deservire a loeului

Schema

(schita)

Tabelul

observant
(ora)

14 ..00

G,UO

Durata

observant
(ora)

produsului

Se mnatura

observa torul u i

3.G (contlnuare)
TimnuJ

curent

Nr.
ert.

Durata,
min

Ac+ivitatea observata
ora

Inceputul

prelucriirll

ax turblna

Sl'irsttul

I Indeparteaza
I

observaril
spanul

masma
Co~nplete?z~
ill rnasma

nlvelul

G
de

de

Semifabricatele
slnt aduse si evacuate
la locul
Sculele slut in
de muncii Cll ajutorul macaralel.
cantltati
suficicnte
sl de calitate
corespunzatoare

opera tiel

lncepu tul observartl

(ora)

~i dispozitive

CuLite de strunjit
Transportoare
cu role
Macnra 3 tone

Denu mirea : strung universal

inventar:
4135
Cara ctertstici :

NI.

Strunjit

de JIlullca

: 11 ani

Scule

Cnnttnutul

H tlmpului

Operatla : 'struujire ax turbina

Categoria de.fncadrar e a lucra rii : V
Categoria de incadrare a muncitorului: V

Scopul ohservaril : claborarea

de normative
de tlmp
Numele muncltorulut
: S. Gh., rnarca 3112.
Mcseria, specialitatea
sau tunctja : strungar
Virsta ; 35 ani: vechimea III rneserie, specialitate
sau Iunctte
Indicele de indeplinire
a norrnelor,
In %;
- media pe n ltlmele 3 lunl :
105
- in timpnl observant. .... 103
Calitatea lucriirii executate : bunii
Maistru : R.V.

Utilajul

a timpului de muncii

min

Tirnpul
eo care se
suprapune,
min

Productia
realizata
in unita.ti
natura le

Simbolul
tirnpu lui

de muuca
con snmat

00,0

pe
03,0

3,0

04,5

1,5

trio

ulelulul
I,U

Metode de mdsurare ~i analiza a timpului

77

de muncc

Tabelul 3.6 (cnnt.lnuare)

Timpul

curcnt

Nr.

Activitatea

CT~.

observata
ora

I
I

\ Durata
min.

care se
I. suprapune,
mm.

min.

,
3
4

plesa pentru strun-'I

jit
I A~aza pe masina plesa
de I
strtmjlt., 0 prinde, 0 contro-l
Ieaza, pune in tuncttune
rna
I
sma
I Supravegheaza
Iunctionarea
strungulul,
urmarlnd
viteza
de aschtere,
parametrii
de
Iunct lonare
i Muncltorul are 0 pauza de 0timp
dihna regtementata,
in care masina functioneaza
fara supraevghere

i Indeparteaza

8
9

I Asteapta

spanul

11

I Primtrea

12

I Aseaza piesa pe masina, 0 conmasina

troleaza sl porneste

14
15
15
17
18

Tmn

15,0

5,51

la

noi comenzi

Iunctlonarea
I Supravegheata
strungulul
rara su! Xlaslna
Iuncttoneaza
pravegherc
sl
! Seoate piesa en macaraua
o a~azu pe podea
i Strmge sculele
I Sterge maslna
I Plea ca de la locnl de munca
mai devre(termina
Iucrul
i
me)
Slirsltul observarll
I

19,0

52,0

4,0

23,0 I
10,0
10,0

55,0
57,0

3,0
2,0

Ist(lb)

Itk

ton

59,5
0,3

2,5
3,5

07,5

,1,5

Ido
-

ti

la

Tpl

4,5

13

14

15
15

57,0

11,0

15,0

18,0

18,0
25,0
30,0

3.0
7,0
5,0

15,0

30,0

elementului observat, in min.

pina la 5
5,1. .. 10
10,1. .. 30
peste 30

T pi

la

Ist(lb)

Ilk

Ido

la

tdo

Id

OJ,O

Tcbelul 3.7. Numurul minim de masurar!

pentru elementul
eazul Iotoqrafertl
timpniui de mum-a
Durata

Simbolul
timpului
de munch
consumat

45,0
13

de pe ma-

macaraua
I Seoate plesa ell mncaraua ~i 0
a~azii pc podea
i Prcdarea pieselor la ma gazle
unci

4,0

09,5

sina

10

Productia
realizata
in unitati
naturale

I Transporta

Timpul
ell

observat,

Numarul minim de valori

15
10
8
5

din ~ir

in

Procedeele

78

de masurare

~i determinare

a timpului de munca

3.3.1.2.1. Fotografierea Individuala. In cazul fotografierii individuale,

prelucrarea datelor este relativ simpla, realizindu-se chiar pe fisele de observare. Timpii observati se stabilesc ca diferenta intre diferitele momente
inregistrate.
0 importanta deosebita prezinta,
in cazul f'otografierii,
gruparea categoriilor de timp de ~cela~i fe1, corespunzator structurii de
timp ~i analizei critice a acesteia. In urma analizei structurii timpului de
munca se intocmeste balanta acestuia pentru intervalul de timp supus
observarii, rezultind atit imbunatatirea ce poate fi adusa in folosirea timpului de munca de la locul de munca analizat, cit ~i cresterea posibila a productivitatii muncii. Se stabileste astfel care este ponderea diferitelor categorii de timp, care este ponderea timpului productiv ~i a celui neproduetiv, fata de durata schimbu1ui.
Cu ocazia analizei critice se pot stabili ~i masurile tehnico-organizatorice ce trebuie luate pentru mobilizarea timpilor neproductivi pe de 0 parte,
ca ~i a timpilor de pregatire-lncheiere a timpilor de deservire ~i de intreruperi conditionate de tehnologie ~i organizarea muncii, in vederea cresterii productivitatii muncii.
Se poate face ~i 0 analizs, a timpului operativ care poate fi proiectat
a se reduce atit pe baza de normative, cit ~i cu ajutorul calculelor analitice,
tinind seama de influenta progresului tehnic care poate contribui in masura
nelimitata la reducerea tuturor categoriilor de timp.
In cazul in care nu exist a normative sau posibilitatea realizarii unor
calcule analitice, durata proiectata se ia egala cu cea inregiatrata, urmind
ea ulterior sa se realizeze masuratori asupra timpilor de baza~i ajutatori, in vederea descoperirii rezervelor nemobilizate de crestere a productivitatii muncii.
In tabelul3.8 (la sfir~it) se prezinta un exemplu de calcul al balantei
timpului de munca in care se evidentiaza durata totala proiectata a timpului
de munca pentru productia efectiv realizata in perioada de inregistrare
si.durata totala a timpului de munca rezultata prin fotografiere. Diferenta
dintre timpul de munca proiectat ~i timpul de munca inregistrat reprezinta
rezerva de folosire a timpului de munca, data de coeficientul kl' cu ajutorul
eareia se calculeaza cresterea posibila a productivitatii muncii, k2' in %.
Tabelul

Nr.
crt.

3.8. Balanta

[Prirnirea
crului

~i predarea

de munca consumat,

inregistrat

1-23

lu6,0

lTotal timp
zarea

le

II

! Tlmpul
.
Sirnbol

Total timp
incheiere

de munca rezultata din fotografierea

munea a exeeutantului

Activit atea observata!?l

categoria
t impului de munca consumat

-01
1.

timpului

de pregatire

si

de baza. A~e~i scoaterea piesei

Tpi

to ts!

I~I
I

165,0
44,01

.
prociectat

Indivlduala

min.

Id f erenta I
1

41-

a tlmpului

de

Timpul de munca consumai, %

fnregistrat

~I_-_I_I

!I preOiec-jd'
tat

iferenta

1,25_1_1,25

-,-

f\ ()

150'0--1~1
38,0

1,25

8,0

34,4
9,15

1,25

30,8
7,9

3,6
1,25

~~-~~-

--

Metode de masurare ~i analiza a timpului de munca

Tabetut

3.8 (continuare)

ITotal

Total

timp
timp

IInlocnirea

ajutiitor

I~I

operatiy
sculel uza te

Ungerea

utllajului

ITimp
total
de deservirel
i tehnica a loculut
de

[Cura tirea utllajulul

II lngrijirea
Ioculut de munca,1
indepartarea
spanulut

muncn

186,0

11,018% din
tlmpul
operativ
(normativ)
3,0

maslntl

16,5

ldt

I!

__
3

!Total

timp

de deservtre

/do

6 % din
t irnpu l

9,0

operativ
(normativ)
11,0

12,0

27,5 i

Tal
1

1011

I1

!
4

Ito

TiT

scule

IDeplasare

cautarea I

~il

,i

rnaistrulut

129,5

'IDePlasare
dupii
~i semifabricate

materiale!

[Tirnp pentru munca nepre-j'

vazutn in sarcina
de
I
productle

3,34

0,10

1
-0'51~

2,4

0,01

5,80

2,5

0,10

5,85

1---

21,51 50,60

I1

Se suprapune

0,0

27,0

27,0

129,5

0,0

27,0

"

~I

9,0!

9,0

1,9
1

3,5

3,5:

0,7

I'

28,511'

I
6,51

I
I

I!

1 4,85

cu lio

129,51,

45,8

I
129,5

I!,

!IDe~lasar.e~ dupii
dispozttive

1---'

4,85

3,44

1--1

I
1

I__

'Total timp de intreruperl

reglementate

I_~~

II
I

222,0

pentru

muncii

243,0

ITotal timp de Intreruperi

condition ate de tehno-,
1
logie sl de organizarea

0,5,

28,0

1,25

Tp

ITotal timp de intreruperl

pen tru odlhna ~i necesita ti fiziologice
1

7,9

23,01 43,55

16,0

__ I 10Clllui de munca
__1_1 TOlal limp producliv

9,15

ITimpuI . total. ~e deservir~

~rganrzat.?nca
a lccului
.1 (,e munca

8,01

2,5

!1

3,5

38.0

209,01

Reglarea

44,0

la

I
c

79

I
1
I

I
I

28,5

5,9

6,51

1.35

I,

27,0

80

de masurare ~i determinare

Procedeele

Cl

de rnuncd

timpului

Tabclul 3.8 (continuare)

.,

o
5

lTotal timp de munca

productiva
'/Lipsa

energie

'Convorbiri
serviclu

3.01

Ap.!
u_

mljloace]

muncltorulu

mi

I Total limp neproduclil!

TI

~'51
51,5

id

Tin

oat,

85
' I

---I
8,51

1,89

TN

60,0

12,55

j----i
I

237,0

129,5

1108,5!

480,0,

351,5

27,01

129,011100,00

72,801

Lucratorul
a intrerupt lucrul pentru a pleca la masa
cu 2,5 mill inainte de inceputul pauzei. Si-a reluat
cu 4 minute mai tirztu dupii terminarea
aetivitatea
pauzel, A plecat mai devreme cu 30 minute la sfirsitul schhnbului.

de limp deposit

Total timp obseruat

129

100=-100
480

= 27,2%

22,45
27,2

Irnbunata Urea folosirii timpului de munca, in %:

COilS.

12,55

! __

49,40

Observa tii

= --------

1.8\)

Coneluzii

I.:}

1 _

,I

mIn

lJ1

Total t~mp ~e munca Obser-,I--;::-

I
,

de-

ITotal timp de tntreruperf

nel'eglementate

35,01

intreruperi
de cxecutat

timp intrerupei erl :nde-:~I

..
pendente
de exeClltant

Total timp
pendenle

10,0'

---!

47,,1

ne

In in teres

Asteptarea
allxiliar

--II ';..1!
::.

elcctrtca

Asteptarea
dupa
de transport

--;-ITotal

Totalul tlmpulul
de inaetivitate
la locul de munca,
datorat venirii cu int.irztere s i plecarh mal devreme
de la lucru, este 36,5 min.

Cresterea
posibilii
a productlvita tu muncii, In

%:
k1
1.:2 = 100 - 1.:1
27,20
100 - 27,20
27,20
-72,50

100 =

100 =

100 = 37%

I~TOC:\[lT,

Data

Funciia

Semruii lira

CO~TROLAT,

Data

Funciia

Semniaura

Metode de masurare ~i analiza a timpului

81

de muncd

3.3.1.2.2. Autofotografierea.
83 aplica numai la. cxecutanti eu seopul de a-i deterrnina pe acestia in depistarea pierderilor de Limp de munca.
Astfel se expliea de ce prin aceasta metoda se evidentiaza numai intreruperile din ziua de munca a executantului.
Este evident ca fotografierea timpului de munca realizata de insa,~i
executantul procesului de munca se numeste autofotografiere si, pentru
aplicarea acestuia este necesara 0 pregatire prealabila a oamenilor muneii
respectivi. Autofotografierea se poate aplica ~i in activitatile administrative ~i de birou, pentru toate activitntile unde apar pierderi de timp. Iristructajul executantilor trebuie sa-i familiarizeze pe acestia eu structura
pierderilor de timp in vederea stabilirii cauzelor care le determina. Fisa
de observare pentru autofotografierea timpului de munca este putin difeI'ita bta de fi~a de la fotografierea individuala, dar completarea acesteia se
face in mod similar.
Tobelul

3.9. n~i\de observare

pcntru

Int repr inderea : Piese scbimb X

Sectia : prelucrari mecanice
A telierul : 6
Schimbul: J I
Data observarii 15 sept.. 1978 i

nutofotografierea

Ftsa de observare nr.

. Autofotogratiere

Inceput ora 6

Terrnirrat

Numcle ~i prenumele:
~I.A.
Categoria
de incadrnre : 6
Virsta : 30 ani
Denurntrea
uttlajului
:
rnasina de frezat

tlmpulul

de ruuncii

Operatia : frezat batiu

Cat.egoria de Incadrare
a Iucrar'ii : 6

ora 14

Durata

8 ore

1435
Meseria ~i specialttatea : frezor
Vechimea in meserie, speeialitate
sau Iunctie
Indieele de indeplinire
a normelor,
%:
in luna precedenta
97 %
- in ziua autofotografierii
98 %
~[arca:

: 10 ani.

"j

Denumirea

Inceputul

Sfirsitul

pierder-ilor

Nr. crt,

de limp
de munca

ora

II

min

Durata:

ora

min

ora

rnin

Cauza

Pleeat

dupa

Plecat

dupa maistru

scule

12

1"

12

30

is

Lipsa scule

13

05

13

15

10

Maistru

Total
Propunerile
----------._

6(j

executantulut
_--_
_---- --_

pcntrn
__

remedierea

pierderilor

.. _-------_ .. -.-._-._-------------

Sernnatura

de timp:

---- .. _------_.-

_----_

.._----

__

-. __ ..

rnuncitorulut,

.3.3.1.2.3. Fotoqrafierea coleetiva, Fotograf'ierea colectiva a timpului

de munca poate imbraca doua forme: 1) fotografierea colectiva en inregis
trarea continua a datelor ~i 2) prin sondaj, la. anumite intervals (etabilite in prealabil) de durate egale.
6 -" c. 1S51

82

Procedeele de masurare ~i determinare

a timpului de munca

Fotografierea colectiva cu inregistrare continua nu se deosebeste de

fotografierea individuala decit prin multiplicarea numarului de executanti
care slit observati, sau prin numarul de utilaje sau obiecte ale muncii
luate in studiu. Ca urmare, Iisa de observare va cuprinde mai multe eoloane corespunzatoare fiecarui executant in parte, coloana in care se vor
nota intervalele de timp, care trebuie sa fie suficient de mari spre a putea
fi sesizate.
Prelucrarea datelor se face in mod similar fotografierii individuale in
mod Aseparat, pentru fiecare executant sau utilaj observat,
In cazul fotografierii colective, prelucrarea datelor permite 0 analiza
comparativa a executantilor, realizareaunei
medii ~i observarea (intr-un
timp scurt) unui numar mai mare de cazuri.
Fotografierea colectiva cu inregistrarea la intervale egale este 0 metoda laborioasa, care se aplica in cazul obscrvarii simultane a unui numar
mare de executanti care pot ajunge pina la 15. Metoda are doua caracteristici importante: inregistrarile se fac la intervale egale stabilite in prealabil ~i se considera aprioric ca in decursul unui interval se consuma numai
categoria de timp stabilita la, ineeputul lui. Observarile pot fi realizate in
mod continuu sau discontinuu, urmarindu-se realizarea unui anumit numar
impus,
In realizarea acestei fotografieri se parcurg urmatoarele etape : defalcarea activitatilor observate in elementele necesare ; intocmirea fiselor
specifice de inregistrare ; calculul marimii intervalului la care trebuie sa
se stabileasca observarile, interval egal pentru toate rnasuratorile ; stabilirea elementelor representative ~iperioada de studiu. Dupa efectuarea observarilor , in cadrul prelucrarii datelor, se analizeaza gradul de precizie
al elementului reprezentativ,
se stabilese rezultatele ~i se face 0 analiza
tehnico-organizatorica
a acestora.
Pentru aplicarea fotografierii colective cu inregistrarea la intervale
egale, se folosesc anumite notiuni specifice avind relatii de calcul precizate pentru analiza ~i interpretarea datelor.
.
-.
3.3.1.2.4. Fotocronometrarea.
Este 0 metoda de masurare si inregistrare a duratei elementelor unui proces de munca ~i a timpului de foIosire a utilajului pr in combinarea fotografierii cu eronometrarea in anumite
perioade de timp.
Fotocronometrarea este 0 metoda de masurare si analiza in mod critic
a duratei elementelor de folosire a utilajului sau a 'duratelor unui proces
de munca, Cu ajutorul ei se pot stabili fie anumite elemente ale timpului de
executie ea durata, fie pentru analiza gradului de folosire a t.impului de
~unca. Metoda se poate aplica pentru activitatile care au elemente de
timp cu durate mari.
In tabelul 3.10 se prezinta 0 fi~a de observare prin fotocronometrare a
timpului de munca.
Fotocronometrarea se realizeaza de obicei asupra unui exeeutant individual, asupra unui utilaj sau obiect al muncii ~i numai in cazuri deosebite
asupra mai multor executanti. Numarul maxim al acestora nu poate depasi 3.
Se aplica la operatiile care' nu se pot executa deeit prin cooperarea mai
multor executanti.

..

~'

-.

...

s -m

Metode de masurare ,ianaliza

83

a timpului de munca

Tabelul 3.10. Fi~a de Iotocronometrare

a timpului

de munea

a lIDUi executant

la operatta

de

gaurire
N,.
crt,

Activitatea

observata

.\Ob;;~x::r~rinI
fotograflere
ora

1 [Pregateste luerul

2 ILucreazii

5 lFumeaza

6 [Lucreaza

I I I I
I
331--------=1=1
061

381

'I

I'

----------1----,--

:~I-I-'

oo

1--"
I

---[7

20 _

=-1' InceputuI eronometriirii__ 7_

T dl

\'

23

ton

tco

I
---

'

leo

tao

20,12 22,25 25,07 27,20 29,30

60
62
58
58
60

e) Realizarea celei de al
doua giiuriri

1teo

21,12 23,52 26,05 28,18 30,30

----1----'-'-

---1--1

tdo ~~

Itco

42 [Lucreaza

I~I_! __

I __

'---

I__

I-,

'__

_1--1__ 1
.. 1 ..

26

Top

15

~Luereazii

13

45 Strlnge sculele

14

14

Sflr~itul observiirii
Observatii

__

I
I I~
---1-~~~
-- __I~
13 I 35 I

43 [Fu meaza

1~i

22,11 24,52 27,05 29,17131,30

tdo

4
5
--,------------,------,--

'Sflr~ituleronometriirii

td

20,00 22,15 24,57 27,09 29,201

,--12
10
10
11 I---1--'-10
--------

-,

Top

-t<lo

Id) Tesirea gaurllor

---1---'
--'
I

---

I--

b) Realizarea primei
giiuriri{

-I-I~
I

a) Prinderea in strun- ---,-gul universal

'

Data.......

I 6
I 27

Top

--,-----

20 -

Lucreazii

T~p

Tpl

71~1_=1=1==1=1

__
2JStii de vorbii

001_1_1_1_1_1_1_,_

1 __

4 ll.ucreaza

I min

\SimboIUI\ Du~ta
mm

1 11neeputulobservant

3 Iprim:~te in?icatiile
_:
mmstrulU!

Timpii obtinutl prin cronometrare

_,_~-~:---,---_,_---

tco -

__

1--;;;

-_,~I

7
1

Tal

--1-- -- --[--

-1--

timpul curent eonsumat;

. . . . .. .. .

I__

00

tdo -

durata elementulni miisurat.

Observator

Procedeele de masurare ~i determinare

84

a timpului

de muncii

Etectuarea masuratorilor ca ~i prelucrarea datelor rezultate din f'otocronometrare, in vedrea analizei acestora, se executa, atit pentru cronometrare cit ~ipentru fotografiere, separat. Pentru fiecare din cele doua metode
de observare se utilizazi; metodologiile specitice prezentate anterior.
3.3.2.1l!etode de inreqistrare indi1'ectii a, thnplHi
In ultimul timp se aplica tot mai mult, in local metodelor de observare
directa (care au dezavantajul ca necesita un timp mai mare de observare,
uneori 0 prelucrare Iaborioasa, conditionind alegerea unui anumit executant ~i unni anum it interval de timp), metodele de inregistrare indirecta
a timpului, cum ar fi metoda observarilor instantanee, filmarea, utilizarea
magnctofonului oscilografierea, masurarea t.impului pe microelemente ~i
altelc.
3.3.2.1. Observarile instantanee. 3.3.2.1.1. Dbservarlle instantanee
f3ra evalnarea ritmului. Observarile instantanee asupra timpului de munca
~i a timpului de folosire a utilajului reprezinta 0 metoda de masurare a
timpului prin inregiatrarea, in anumite intervale, a activitatai de moment
a mai multor exeoutanti sau utilaje, in scopul determinarii ponderii sau
duratei elementelor de producti.
Metoda observarilor instantanee urmareste stabilitea timpilor neproductivi din cadrul zilei de munca, a cauzelor care genereaza astfel de situatii, a timpilor de trecere a obiectului muncii de la 0 operatie la alta sau
de la un stadiu la altul. Intrucit metoda permite determinarea gradului
de utilizare a masinilor pe de 0 parte ~i a executantilor pe de alta parte, poate fi utilizata la stabilirea normelor de personal in activitatile de intretinere ~i reparatii, ea ~i la stabilirea masurilor pentru eliminarea cauzelor
de pierderi de tirnp. Poate fi Iolosita cu eucces la depistarea locurilor inguste si la verificarea calitati; normelor de munca prin determinarea duratei de t.imp a elementelor care formeaza structura normei de timp ~i an
un caracter nerepetitiv.
Sint mai multe variante ale metodei observarilor instantanee. La unele
se urmareste daca observarile sint facute cu evaluarea ritmului sau nu.
La altele
urmareste momentul la care se realizeaza observarile, ea de
exemplu : momente alese la intimplare, momente alese la intervale regulate,
momente alese la intervale foarte scurte, ehiar mai mid de un minut.
Exista ~i 0 varianti; a metodei observarilor instantanee la care observarea
este realizata de executant , caruia i se transmit optic san acustic momentele de autoobservare. Cel mai adesea ins:1 se utilizeaza metoda observarilor instantanee intimplatoare, mot iv pentru care se va face numai prezentarea acesteia.
Etapele obseroiirilor instantanee. Un studiu efectuat pr in metoda observarilor instantanee parcurge mai multe etape pregatirea efectuarii observarilor, efectuaterea observarilor, prelucrarea datelor.
In cadrul primei etape privind pregatirea
ef'ectuarii observarilor
instantanee, 0 mare importanta 0 prezinta stabilirea elemenielor de studuu,
la: care se pleaca de la intormatiile culese ~i de la scopul studiului ~i se trece
la defalcarea procesului pe elementele ce urmeaza a fi studiate. Din aceasta
cauza, este important ea observatorul sa cunoasca amanuntit activitatile
care se incadreaza in fiecare categorie de timp. Trebuiebine definite ince-

se

Metode de masurcre ~i analiza a timpului de muncd

85

putul ~i sfirsitul fiecarui element, spre a fi not ate ~i stabilite cu u~Ul'inta.

Observatorul, cunoscind foarte bine activitatea Iiecarui muncitor observat,
va putea SeL inregistreze corect, repede ~i precis, fara confuzii, activitatea
diteritelor categorii de muncitori. Pentru a evita eventualele greseli, categoriile de timp observate se recomanda a nu fi exagerat de mari. Se recomanda, de asemenea, veriticarea acestora la locurile de munca respective
in cadrul unei perioade de proba.
Metoda observarilor instantanee are la baza teoria probabilitatilor.
Ou cit se vor realiza mai multe observari asupra unui loc de munca, cu
a.tit rezultatcle vor fi mai aproape de realitate. Observarile trebuie sa se
realizeze toarte riguros, far a interpretari empirice.
Dupa stabilirea elementelor de studiat urmeaza stobitire circuitelor
SC(1t f}, traseelor de urmai,
In funetie de numarul de vizitar! zilnice ~i de schita de amplasare
a Iocurilor de munca se intocmeste planul traseului care trebuie urmat
de observator. In cadrul planului de amplasare se marcheaza tiecare utilaj
sau loc de munca printr-un numar de ordine vizibil, nu mar care se inscrio
~i pe planul de amplasare. Traseul ce trebuie urmat de observator trebuie
sa fie cit mai scurt posibil, cu portiuni cit mai mici de rners in gol ~i sa
permita constatarea evidenta a act ivitatii executantilor. Pe acest plan se
stabilesc Iocurile in care se realizeaza observarea ~i inregistrarea acestuia,
precum si locurile de munca ce urmeaza sa fie observate in aceste puncte.
Initial se pot stabili mai multe trasee provizorii, in functie de nnrnarul de
locuri de munca. Punctele de pe traseu se stabilesc asUel incit dintr-un
punct oarecare sa se poata observa mai multe locuri de munca. Intrucit
observatorul se opreste in punctele fixate in prealabil, trebuie E'a se mascare durata parcurgerii traseului, cu oprire la fiecare loc de rnunca. Observatorul pe traseu inregistreaza aetivitatea observata ~itrece mai departe.
Viteza observatorului pe traseu nu influenteaza rezultatele observarii dar
cste obligatorie respectarea circuitului, a punctelor fixate pentru oprire,
in vedcrea observarii, ea ~i a locurilor de munca ce trebuie observate in
aceste puncte. Se recomanda parcurgerea de proba a circuitului propus,
mainte de inceperea masuratorilor, in vederea derinitivarii acestuia.
Se noteaza cu p ponderea probabila a elementului de timp ce urmeaza
a Ii studiat, in procente. Stabilirea ponderii probobile a elementului de tim-p
studiat este 0 etapa iniportanta in pregatirea efcctuarii observarilor instantnnee. De obicei, in urma unei analize se alege ea factor p acea valoare
ce corespunde elementului ell ponderea cea mai mica, pentru a asigura
realizarea pentru toate elementelc a prcciziei stabilite initial. Fact orul
p se determina de obicei in etapa de pregatire a observarilor instantanee,
en 0 oarecare aproximatie in urma realizarii unor observari, sau pe baze
de realizari statistiee de care executantul dispune, De exemplu, daca in
urma unor observari prealabile, timp de 3 zile, asupra a 25 de masiniunelte, ar rezulta urmatoarele procente : Iucreaza 78 %, opriri pentru aproviziouarea locului de munca 8 %, opriri pentru reglaje 4 %, opriri pentru
intretinere 5 %, opriri din cauza executantilor 7 %. Evident, factorul p
va fi : oprit pentr reglaje en ponderea probabila de 4 %.

Procedeele

86

de masurare

~i determinare

a timpului

de munca

Deierminarea nttmarului de observari ~i pentru aceasta metoda are

o importanta deosebita. Numarul de momente-om, momente-utilaje sau
momente-obiect, realizate in timpul observarilor instantanee, se refera
de regula la elementul cu ponderea eea mai mica, deoarece precizia rezultatului vaI'iaza direct proportional cu numarul observarilor iar ponderea
elementului analizat variaza invers proportional.
Precizia rezultatului este in runctie de scopul urmarit prin efectuarea
studiului ~i in runctie de tipul de productie.
Plecind de la calculul probabilita.tilor, numarul de observari N se
stabileste en relatia
2

p) , in care:

a (1 -

k2p

(3.27)

este coeficientu1 probabilitatii verosimile (probabilitatea ea eroarea

relativa a rezultatelor observarilor sa nu depaseasca limit a
admisibila) ; de regula, in practica, se ia a = 2, corespunzind
probabilitatii de 95% ; in cazul in care se poate adminite 0
probabilitate mai mica, se va diminua corespunzator ~i a; de
exemp1u la P = 0,92 va corespunde a = 1,7 iar la P = 0,84,
a = 1,4; in cazul in care se admite 0 probabilitate mai seazuta, rezulta ~i numarul de observari mai redus;
p
- ponderea probabila a elementului de timp analizat;
le
- eroarea relativa admisibila, in sntimi (de regula k = 0,05).
Aplicarea formulei de calcul pentru determinarea numarului de observari este relativ greoaie. Din acest motiv se reeomanda utilizarea tabelelor
sau grafieelor din care se preiau direct numarul de observari. Forma tabelara elimina eventualele greseli de calcul sau citire.
In tabelul 3.11 se prezinta numarul de observari pentru diferitele
valori ale ponderii elementului de timp analizat ~i pentru diferitele valori
ale erorii relative. De exemplu, considerind valoarea procentuala a elementului analizat 10%, respectiv 0,1, iar eroarea admisibila 5O,{" res Tabelul

~I
po,'0

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

J"'L

3.11. Numarul de observart pentru diferite valori ale ponderii elementului

anaIizat ~i pentru diferite valori ale erorii relative

I,

/396000019900001440000
274 50011584001110000/
1 960 000 490 000 217 800 122 500 78 400 54 400
1293300
323 300, 143 700 80800
51 700 399001
960000 240000 106700
60000
38400
26700
760 000 190 000 84 400 47 500 30 400 21 100
626700 156 700 69600
39200
25100
17400
531 400 132 900 59 000 33 200 21 300 14 800
'
460 000 115000
51100
28800
18400
12800
404400 101100
44900
25300
162001 11 200
: 3600001
90000, 40000
22500
14400
10000

I
I

80000
40 000
26400
19600
15 500
12 800
10800
9380
8250
7340

61900
30600
20200
15000
11900
9790
8300
7190
6320
5630

48 900
24200
16000
11 900
9390
7740
6650
5680
5000
4450

de tlmp

1O

139 60~
19600
12900
9600
7600
6270
5310
4600,
4040
3600>

Metade de mosurare ~i analiza a timpului de muncd

Tal/clul

;"

.:
Po,'0

11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24

2.5
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63

87

3.11 (contlnuare)

21

",I

323600
293300
267700
245700
226700
210000
195300
182200
170500
160000
150500
141 800
133 900
126700
120000
113 800
108100
102900
97900
93300
89000
85000
81200
77600
74300
71100
68100
65300
62600
60000
57600
55200
53000
50900
48900
47000
45100
43300
41600
40000
38430
36920
35470
31070
32730
31430
30180
28960
27800
26670
25570
24520
23490

80900
73300
66900
61400
56700
52 500
48 800
45600
42600
40000
37 600
35500
33500
31 700
:30 000
28500
27 000
25700
24500
23300
22300
21300
20300
19400
18 600
17 800
17000
16300
15 600
15000
14400
13800
13500
12700
12200
11 700
11 300
10880
10400
10000
9610
9230
8870
8250
8 180
7860
7550
7240
6950
6670
6390
6130
5870

~3

36000
32600
29700
27300
25200
23 300
'21 700
20200
18900
17800
16700
15800
14900
14100
13 300
12 600
! 12 000
11 400
10900
10400
9890
9440
9000
8630
8250
7 900
7570
7250
6950
6670
6400
6140
5890
5660
5430
5220
5010
4810
4630
4440
4270
4100
3860
3790
3 640
3490
3350
3220
3090'
2960
2840
2720
2 610

I
I

20 200
18300
16700
15400
14200
13 100
12200
11 400
10700
10000
9400
8660
8370
7920
7500
7120
6760
6430
6120
5830
5570
5310
5080
4850
4640
4440
4260
4080
3910
3750
3600
3450
3310
3 180
3060
21HO
2820
2710
2 600
2500
2400
2310
2220
2130
2 050
1 980
1 890
1 810
1 740
1670
1 600
1 530
1470

112 900
11 700
10700
9830
9070
8400
7 810
7290
6820
6400
6020
5570
5360
5070
4800
4550
4330
4100
3920
3730
3560
3400
3250
3 110
2970
2840
2720
2610
2500
2400
2300
2210
2120
2040
1 960
1880
1800
1 730
1 670
1600
1540
1480
1 420 I
1 360
1 310
1 260
1210
1 160
1 110
1 070
/ 1 020 .\
I 980
I
940

8990
8150
7440
6830
6300
5830
5420
5060
4740
4410
4180
3940
3720
3520 i
3330
,)160
3000
:2 860
2720
2590
2470
2360
2260
2160
2060
1980
1890
1810
1740
1670
1600
1530
1470
1 410
1360
1300
1250
1200
1160
1100
1070
1030

6600
5980
5460
5010
4620
4280
3980
3720
3480
3260
3070
2890
2730
2580
2450
2320
2210
2100
2000
1900
1820
1730
1660
1580
1520
1450
1400
1330
1280
1220
1170
1130
1080
1040
1000
960
920
885
850
815
785
755

5060
4580
4180
3840
3540
3280
3050
2850
2660
2500
2350
2220
2090
1980
1880
1780
1690
1610
1530
1460
1390
1330
1270
1210
1160
1110
1060
1020
980
940
900
865
830 .
795 I
765
7351
705 1
675 !

4000
3620
3310
3040
2800
2590
2410
2250
2110
1980
1860
1750
1650
1560
1480
1410
1340
1270
1210
1150
1100
1050
1000
960 !
915
880
840 1
805
775 1
740
710 .

~~~I

65~
62;)
600
;;;

11

11

910
870
840 !
8051

725\
695
670
640
6151
590

710

520

400

500
480

385 ,
365 t

I
;~~Ii ~~~I
~~~
l I

530
510
490
470

450
435
14.;)

10

680
655
630
605 I
5801
5551
535
515
495
475
455 '

H51
420
405'
390

375
360
345
3001
315/
305
290 1

3240
2930
2680
2460
2270
2100
1950
1820
1710
1600
1510
1420
1340
1270
1200
1140
1080
1030
980
935
890
850
810
775
745
710
680
655
625
600
575
550
630
510
490
470
450
43~
415
400
385
370

355
340
325
315
300
290
280
265
255
245
235

88

Procedeele de masurare si determinare a timnului

Tabclul

3.11 (contlnuare)

-: ", I

p,e

()4
65

22500
2154()

5630
53aO
5150
,1925
1705

2500
2390
2290
21 gO

1 110
1 :150
1 290
123U

2090

1 180

,I 490
4285
4085
:3890
3 iOO
351()
:1 :J3()

201i0
1 900
1 815
1 730
1 GIO

1120
1 1,170
1 U20

20610

(\\J

17970

70

17110
163-!J
1556()
14,90
14 (I.SO
1:) :130
12 (nO
11 9.S0
11280

72
7::3
7,1
7.:S

i6
77
78
71)

19700
18820

106:30

80
81

10000

82
83

8780
8190
7620

8,1

85
86

87
88
89

gO
1)1
92
93
94
95
96

97
98
99

pectiv

GG
67
68
71

de muncd

I)380

7060
6510
5980
5450
4940
4440
3960
3480

:3160
2990
2820
2 GGO

2,500
2345
2195

2050
1 905
1 765
1 630
1495
1360
1235
1110
91)0

I)O()

860
825

790
750
720

685
655
620
5UO

970
1)25

1560

880
835
71)1]

1480
1400
1 ;';:30
1258

560
535

50.S
480
450

745

705
665
625

1180
1 110
1 040
975
gIll

-125

400
375
:350
325
305
280

585

550
510

475
440
405
375
340

815
785
725
665
G05
550

2.60

310

240
220
200

280
250
220

175
160
140

190
160

120
100

625

460
440
420
400

350
335

275
265
255

225
21520.')

245
230
220
210

H)5

600
570
545
520
500
475
455
430
SUO
370
350
330

365
350
333
315
300
285
270
255
245

315

230

295
275

215
205

260
245

190

Ho

225
210

H5

lOO

120
110
100

H3
85

640
525
420
310

234

130

185
140

105

85
67

46

78

50

34

33
16

23
11

0,05, inlocuind

,S1

25

datele in relatia
.

155

145
135
1:30

130

750

91
45

2:'10
220
210
195
185
175
165

195

2550
2110
1670
1 240
815
405

100

215

180
165
150
135
125
110

3010

205

180
165
155

265

255

12()
110

495
440
385
335
285

870

385

:.,20

305
295
280

U6
83

71
59

UO

77
69

SO

62

70

54
47
40
33
26
19
13
6

61
52

4:~

34
25
17
8

IO

200
1!)0
18U
175
165
155
145

140
1:>'0
125
115
110

lOO

190
180
170
165
155
145
140
13.')
125
120
11()
105
lOO
I),~

88

82

~H

7()

87
80
74

71
65

67

55

61
55
49
43
:37
31
26

21
15
10
5

GI)

49

44
4(p
35

:>'0
2()
21
17
12
8
4

(3.27)l'ezuWi,N=2 (1-0,1)_
0,052 0,1

= 14 400. Aceeasi valoare poate fi citita ~i in fig. 3.5.

Pe baza numarului de observari necesare ~i in raport eu termenul final
al analizei se determina numarul vizitarilor zilnice ale locurilor de munca,
Deier minarea [recoeniei obseroarilor ~i a numa1'ului de eircuite zilnice n, depinde de numarul total de observari N ~i de termenul de executare a studiului (z - numarul de zile). Cu cit este mai mare numarul de zile afectare observarilor, cu atit 'la fi mai obiectiv rezultatul, deoarece avind
in vedere 0 perioada mai lunga, exista posibilitatea caracterizarii mai
precise a activita.tii respective,
In cazul urmaririi cu precadere a unei anumite eategorii de timp ,
numarul circuitelor zilniee va depinde ~i de natura acestora. Pentru cate-

Metode de miisurare ~i analiza a timpului de munca

89

goriile de timp care apar mai rar va fi necesara sporirea numarului de circuite zilnice ~i- invers, daca apar mai des. Freeventa observarilor se va
determina cu relatia

N
n_
z -

(3.28)

..
Z

Daca lungimea traseului nu este compatibila eu frecventa impusa de

factorii care intervin , se pot utiliza doi sau mai multi observatori, ale caror
rezultate se vor grupa. in acest mod se poate scurta ~i termenul de efec~

fOO

c-:

95

100

.....

,~
,

~90
""~ 85

Q...

~"

I'.

/(.1

65

r-, '"

l'

R\.'\. '\. -, .'\.

<,

-, -,

f'\..

I\. I\..

[\.

-,

-,

"\

55
50

to

-,

45
40

1\

35
30

I'\.

'\ 1\.' [\

r\ ~I\

Fig. 3.5. Numarul

200 300400500
de observart

"- ~

~ '\.
~

<,

gl}O 1000

r\

80

\."
.....

"

!\..

\.

\.'\.

"

"-

i\

.... r-.
~ ,
.....

....

t-

65
60

'\

-,I\.\ '"

75
70

'\

1\

"'\.'\
'\.'\. I'\.

"-....... <,"'- ...

50807081} tl}O

-,

~o

'\.'-"

" i,\ '\

0:1\

~'1

~~

15
10
5

cP

~o

-, -,
\.",,-'
<, -, -,
-, '-.." " ~"-"
\.

25
lO

\(5'

85

\.

-,

90

....

-,'"

'\-.:: ,\J7"
->

95

'" <,

<,

.....

I\.'\.'\.'\: ~ '\
\.\. r\\.'
1'\ '
\."- ~\.'.\. \.'\
~~ .\
r\
'\\ \) ~~

60

<, <,

-,
"
~"" "
1\.."""'
,,'"<,

.....

8IJ
75

<::
Cl

r---. ........

r-.......

~
~~~

r'\.

Ij

\.
r\

<, '\:~
<, <,
<,<, '" ......

55

'\

<, ~

50
45
40

35
30
25
20

15

to
5

201}1}31}01}1000g01}1} 10000 20000 1O01}0

NlImrJrll/ de observtJri (n)

in Iunct ie de ponderea

elementului

de timp

analizat.

tuare a studiului. Print re factorii care pot influenta frecvcnta observarilor,

mai pot interveni, deci: lungimea traseului de parcurs ~i numarul observa1'i101',numarul elementelor observate.
In practica, un traseu nu va avea 0 durata mai mare de 20 minute ~i
prin aceasta, va influenta numarul de circuite posibile din cadrul unei
zile, care se determina eu relatia
nz
ne --~,
- cl
In care

cZ

este numarul punctelor

observate.

(3.29)

90

Procedeele de masurare ~i determinare

a timpului de

muncu

Pentru procesele de munca cu caracter intimplator, la care este neeesar un numar ridicat de observari, se recomanda ea numarul de viz itari zilnice sa fie de maximum 20, iar un traseu sa nu aiba 0 durata
mai mare de 20 minute, intrucit numarul de circuite zilnice este determinat
de relatia (3.29) ~i intre circuite trebuie sa existe ~i 0 anum ita pauza.
De exemplu, pentru efectuarea celor 14400 de observari asupra a
10 masini in timp de 4 saptamini (24 zile), frecventa observarilor ~inumarul
de circuite zilnice ne se va determina astfel :
N
nz = -;

ne

14 400
=---u-

= 60 circuite.

n
600
=7:=10

600 observari ;

Se recalouleaza (rotunjeste) la numarul imediat superior.

Observarile instantanee trebuie sa asigure caracterul eu torulIntimplater al masuratorilor. Observarile trebuie realizate la momente cu totul
intimplatoare, dupa frecventa stabilita in prealabil pentru fiecare. Iiealiearea
caracterului intimplatm' se poate obtine prin mai muIte procedee : tabele de
numere intimplatoare, tabele de logaritmi, tragerea la sorti. Tabelele de
numere intimplatoare sint cele mai utilizate. Pe baza acestor tabele se
pot elabora pentru un anumit numar de zile tabele speciale care sa fie utilizate permanent in intreprindere. Tabelele prezinta momentele de ineepere
a observarilor, in ore ~i minute, pentru numarul de zile ~i circuite zilnice
reiesite din calcule. Numerele din tabel se adauga de obiei la ora de incepere
a schimbului de Iueru, pentru a putea astfel stabili momentele inceperii
circuitelor.
In tabelele in care sint treeute momentele observarilor, calculate pe
baza tabelelor de numere intimplatore, sint trecute in paranteza (in fata
anumitor momente) cifre cuprinse intre 1 ~i 99 a carol' semnificatie este
legata de eliminarea anumitor numere corespunzatoare unor cicluri care
depasesc numarul celor rezuItate din calcul.
In cazul procedeului cu tabele de Iogaritmi se aleg, de obicei, pentru
fiecare dintre orele de munca ale unui schimb (pentru schimbul de 6 ore,
6) 0 serie de numere consecutive, reprezentind numarul de cireuite care se
etectueaza intr-o ora.
In situatiile in care lipsesc tabelele cu numere ip.timplatoare sau tabelele de logaritmi se aplica procedeul tragerii la sorti. In acest caz, se noteaza
pe 60 de cartonase cifrele de la 11a 60, corespunzatoare celor 60 de minute
ale unei ore. In functie de numarul de circuite ce trebuie realizate irrtr-o
ora, se extrag din multimea celor 60 de cartonase, 3,4,5 dintre ele. Numarul
de cartonase reprezinta numarul de minute ce trebuie adaugate la 0 ora
pentru a stabili momentul inceperii observarilor. Procedeul se rep eta pentru fiecare ora,

Metode

~i analizo

de miisurare

91

a timpului de munco

Pentru desfasurarea in bune conditii a observarilor vor trebui intocmite [ise eilniee de inregi8t1'a1'e a obseroiirilor ?i [ise pentru. centralizarea datelor, Aceste fise vor masura pregatirea ~iprelucrarea datelor reducind mult
posibilitatea aparitiei erorilor.
Fisele de inregistrare sint adaptate studiului care se efectueaza, ele
putind varia de la 0 activitate la alta, Pentru obtinerea unor marimi medii
privind consumul de munca, in fi~a de inregistrare se vor inscrie doar
locurile de munca din planul traseului ~i elementele consumului de timp ce
urmeaza a fi observate ~i inregistrate. In tabelul 3,12 se pre~inta fisa
de observare instantanee intr-un atelier de prelucrari mecanice. In timpul
observarii se marcheaza, cu 0 linie sau 0 litera, fiecare dintremomentele
observate in coloana elementului respeetiv. Fiecare circuit este insemnat
eu 0 alta litera, ceea ce permite identifiearea cu usurinta a activitatdlor'
~i stabilirea cu precizie a momentului de producere a evenimentelor, ea ~i
verificarea corectitudinii inregistra-rilor.
Tabelul

3.12, Fisa de observare

ATELIERUL DE PRELUCRARI
~IECANICE

FI~A DE

Elementul
Nr.
crt.

'_

Locul

Muncitorul
efectueaaa
alte
activjtati

Lucreaza

de

munca
1

Maslna

de frezat

Masina

de frezat

3 1 Masina

de gaurit

4lMa~ina
5

de ra])otat

Lipsa de
laprovizlonarel

a, b, c

a, c, d,

r \

!
'e,f,g,h,i,il

Ih"

a, c, d

I.

,. . I

torul
Ilips,,>te

munciI torului

! Munci-

vma'l.

Total

10

I g,

h, i, j

10

b, e

10

10

I a, fb, hc, d, I gel

I a, t, d, f, i g. i
i n. i
!f
I a, b, c, i

_.

Defecta masma

If, g

I, g, h,i, j la, b, c, ,e

INSTANTAl\"EE

Ib
,

IC,f,g,h,i,jl

S t run

Strung

. !

I
1

OBSERVARE

Nu lucreaza din cauza:

urrna rit

lnstantanee

a, b, d, e

10
10

i, j

7 1St
8

I
I

run

Seping

Strung

11

de giiurtt Jc. d, f, g, hi

Xlasina

I ::Ila~ina

'IOTA

Programul

onser-

vartlor (ora)

4.7

I.

14

')1

7,15

7,50

9,25

10

d
10,20

g, 11

e, h

lie,

I' a, g I
!

de frezat!

g, h

12

b, c, f

10

I
t

I a
I'd, i, j

b, c, d

i,
I

d, e, 11!

Sepmg

10!

c, e

a,

i
I

i-g-!-;-I
e

a, b, c, d, e, h, i, j

rs
h

10,55 11,50 12,50 13,25 13,45 14,30

92

Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de rnuncc

Tabclul

''''"'Locul de

2
3
4
5
6
7
S
9
10
11

12
13
14

15

I I

I I

~nca

"'""~

3.13. Plsa de inregistrare

ore

X
X
C
XIX
X
X
X
X
X

X
X
X
X
X,X

1,1
X
C
L
X
X
Jll
X
p

X
X
X

le

X
X
X
X
C
X
X
X
X
.11
X
X

.11

X
S
C
X
X

c.
X

X
X
X
X
X
X
X
X

X
X
X

S 'X

-,
p

"~

X
'X
X

P
S

X
C

I C
X

xix

I I

P
X
X
}'

X
ill
C

I .\:X

X'
X

C
X
X

c
I

X
X
X

till rejea

IX
X
X
C

,e:

X
X
X
X
X
C
X

XIP1:lIIS
X
X

11

10

91

X
C
X
X
X
X
X
X

p
C
X
X
X
X

-'XS
p
X
X

S
X
X
X
l'
X

I c

X
X

112
!

113 114

i
I

II

P
X
C
X11111X:

IX
s: I
xix
I
R
A

X-

..L

'"

JI

(';
,-,'

X;

XI"YI"~1"\
X
C
C
X

(ora)

X
X
X
X.
X,X!
X -.,v!
I X ;
1\1 "':

XIX
X ,:-C
i X

X
L

Inrcg istrar-i

X
X

X-

[X

Cl
X,
X
P

I :~"

7,15
7,45
8,05
8,50
9,20
9,45
10,35
11,55
1Z,:~5
12,55
1:),10
13,15
13,55
14,20
H,45

CODUL.
X - strunguri
in Iun cl iune ; X = 182;
P - Punerea
pc masmu a sernilabricatu lul ; P = 12; 111 - scoaterea
de pe maslna a semifabricatului;
S = 11 ; C - controlul dimensional
al pleset strunjite;
C = 26; L - Iipsil de materii
prime
(semifabricate);
L = 2;
]V - oprire din cauze n ecunoscute ; N = 1 ; S - !ipsa de scule ; S = 5; R - rnasmi in reparatle ; R = 1. :\1'. total de observart = 240; Nr. total de maslni oprite = 58; Nr. total masini
In functiuue
X = 182. Randamentul
atelierulul
= 182}240 = 0,75.

In tabelul 3.13 se prezinta un alt exemplu de fi~a de inregistrarc ~i

anume fisa de mregistrare tip retea, in care pe ordonata se tree numarul
circuitelor iar pe abscisa-> locurile de munca observate. Literele au in
in aeest eaz semnificatiile-simbol pentru a putea fi inregistrate cu prccizie
~i rapiditate i;>ipentru a permite 0 eentralizare usoara. Eisele utilizate in
cadrul zilei de munca la unul sau la mai multe loeuri de munca sint centralizate la sfirsitul sehimbului prin sumarea observarilor pe fiecare element al consumului de timp i;>iprin calculul structurii
elementelor
componente.
Fisele centralizatoare se adapteza pentru fiecare varianta in parte
a metodei observarilor instantanee, in ele inscriinduse rezultatele zilnice.
Pe versoul tiselor centralizatoare se reprezinta grafic datele medii realizate prin observare, in scopul urmaririi caracterului de stabilitate ~t rezultatelor, care arata daca numarul de observari a fost suficient.
Realizarea obserodrilor instomtomee trebuie sa fie asemanatoare 11Uei
fotografii care fixeaza in mod fidel faptele la un moment dat, farn, a-i
imprima un caraeter personal.
Lucratorii care realizeaza observari trebuie sa cunoasca tehnica de
lucru, sa respecte disciplina programului de observari, traseul i;>i locurile
de munca supus observarii. Acestia trebuie sa fie buni observatori, 8ft inre-

93

Metode de masurare ~i analiza a timpului de muncd

gistreze corect activitatile observatc, fara aprecieri ~i interpretari personale, sa reeunoasca cu precizie fiecare dintre elementele observate.
Observatorul trebuie sa fie in masura sa stabileasca cu preciz ie eauzele tuturor intreruperilor, evitind astfel orice posibilitate de eronare a
rezultatelor. Pentru 0 desfasurare corespunzatoare a observarilor, inainte
de inceperea actiunii, se efectueaza un instructaj special cu personalul
insarcinat cu etectuarea acestora. Observatorul trebuie sa fie prezent
inainte de inceperea circuitului in sectorul in care urmeaza sa se efectueze
observarile.
Pe parcursul etectuarii observatorilor se realizeaza urmatoarele lucrari :
se observa procesul, se stabileste categoria de consum de timp, se incadreaza elementul observat , se inregistreaza in fisa de inregistrare simbolizat categoria de consum de timp. La terminarea unui circuit se realizeaza
o inventariere a locurilor de munca observate pentru evitarea even tu alelor omisiuni.
Preiucrarea datelor rezultate din observarile instantanee se poate
realiza in mai multe faze ~i anume : 0 prelucrare zilnica a datelor din centralizarea momentelor observate pe categorii de consum , de timp, (mornente-obiect almuneii ; utilaj-momente; om-momente), din in- f'ondereo
Aoa/ereo
N/lmoru/ ae
scrierea acestor date in fisa e/em enro/oi
11(7711 e/or de
oaservdr, ae
centralizatoare si din stabili- coo/or (P),7.
COfIIrO! {i(,; f.'
zf (fiE)
rea ponderii iilnice a elementului de timp analizat p.
99
La citeva zile dupa in1.5
ceperea observarii are loc 0
500
~8
~(j
prelucrare a datelor medii.
<.1
98+2
2,4Stabilirea valorii medii a
300
.F
;0
97 3
factorului p, evidentiaza tenZOO
98\ .(dinta acestuia fata de mari4,5
95 5
mea initials luat~ in calcul.
!50
8,0
94 6
In cazui in care rezulta 0
93 7
9,0
ft ~
valoare mai mare a acestuia,
f~~
:90
fO
12,0
se va diminua numarul de
60
85 15
150
observari, iar in cazul unei
. 50
18,0
80 20.
valori mai mici, se va multi4!J
ZI,O
70 gO
Z~O
plica numarul acestora
in
60 W
j()
~O 5(J
mod. corespunzator.
Eta pa Iinala este cea de
20
prelucrare a datelor ultimo
t5
rezultate, ~i din verif'icarea
10
101', de stabilire
a limitelor
in care se afla Iactorul p. Fig. 3.6. Abaca pentru determinarca limltelor admisibile
de control.
Determinarea Iimitelor admisibile de control, se face en
ajutorul unei abace (fig. 3.6) fermata din trei scaI'i logaritmice, scara
nurnarului de observari zilnice ~i scara limitelor de control.

94

Procedeele

-----

de masurare

~i determinare

a timpului

de munca

Valoarea limitei superioare de control va fi

l.e

(3.30)

p+le,

iar valoarea limitei inferioare de control va. avea marimea

lie

P -

le

(3.31)

un de le este abaterea limitelor de control, in %.

In cazul in care unele valori pentru P nu se incadreaza pentru unele
zile in limitele de control, valorile observate in aceste zile vor fi eliminate
din observarile realizate. Dupa eliminarea acestora, se V'erifica din nou
daca valorile p, obtinute in aceste zile, se incadreaza in limitele admisibile de control. Verificarea se considera terminata cind toate valorile lui
P se situeaza in limitele de control.
Pentru ea observarile sa fie considerate corespunzatoare, trebuie
respectata conditia efin < eiM in care ejin este eroarea relativa obtinuta
in final, iar ein - eroarea relativa luata initial in calcul.
Eroarea relativa finala se stabileste cu expresia

=2V1

efin

PI,

(3.32)

PInI

in care PI ~i nI sint elemente finale.

Exemplu : Din prelucrarea unor observarl instantanee, in final a rezultat : valoarea finalii
a Iui P = 85 %, nurnarul de observari zilnice, n.=50. Din abaca, fig. 3.6, rezulta lc= 15 %
deci : lse = 85 + 15 = 100 %; lie = 85 + 15 = 60 %.
Dad! rezultii 0 limitii superioarii de control mai mare decit 100 %, limita supertoara de
control se considerii Isc = 100 %.
Considerlnd ein
etin = 2

5 %, Pl

1-0,87
= 2
0,87400

0,13
-348

87 %,
= 2

nl

= 400 observarl, rezulta :

V 0,000374=2'0,0193=0,0386=3,86%

care este<5%.

3.3.2.1.2. Observarile instantanee eu evaluarea ritmului. In aceasta

varianta, a metodei, odata cu inregistrarea diferitelor evenimente, se
noteaza si ritmul de munca pe fi~e speciale. Ritmul reprezmta in acest caz
media ponderata a ritmurilor de munca observate pentru categoria de
timp studiata. Elementele inregistrate in aceste Iise speciale se totalizeaza
la stirsitul Iiecarei zile pe categorii de timp
La cazul microobservarilor instantanee, evaluarea ritmului nu se
realizeaza pentru fiecare moment in parte ci pentru grupe de circa 30
momente.
Pregatirea, realizarea observarilor, prelucrarea datelor ~i verificarea
acestora se executa dupa aceleasi criterii ea ~i in cazul metodelor observarilor instantanee, fara evaluarea ritmului de munca.
Analiza datelor obtinute ~i elaborarea de masuri pentru imbunatatirea organizarii muncii se face pe baza aplicarii studiului metodelor prin
eliminarea timpilor neproductivi ~i simplificarea muncii.

Metode de masurare ~i analiza

a 'timpului

de munca

95

Analiza datelor obtinute ~i elaborarea de masuri pentru Imbunatatirea organizarii muncii se face pe baza aplicarii studiului metodelor pr in
eliminarea timpilor neproductivi ~i simplificarea muncii.
Concluzii{avantaje, domenii de apticare. Observarile instantanee capata
pe zi ee trece 0 importanta tot mai mare ~i eonstituie un instrument pretios al studiului muncii datorita urmatoarelor avantaje : metoda mite
simpla ~i usor de folosit; este unica pentru obtinerea anumitor date, de
exemplu este imposibil sa se cuprinda determinarea perioadei de utilizare
a unei grupe de 500 de masini, eu ajutorul unei observart eontinui, utilizind un singur observator;
metoda permite posibilitatea intreruperii
procesului de observare ~i a reluarii lui ulterioare fara a influent a asupra
preciziei obtinute ; nu este necesar un personal specializat ci unul care sa
respecte disciplina, sa noteze cu scrupulozitate tot ce vede ~i sa recunoasca
fiecare din elementele observate; metoda permite sa se obtina rezultateIe
cautate eu 0 preeizie determinata eu anticipatie ; este usor aeceptata de
catre muneitori, fiindca nu este realizata eu eronometru : permite economisirea de timp, observatorul putind efeetua ~i alte lucrari in timpul programului de lucru. In general, timpul folosit este de 3 -6 ori mai mic decit
in cadrul observarilor continue. Metoda permite a se evalua procentul
din ziua de munca in timpuI caruia muncitorii ~i masinile produc, procentul din ziua de munca in care oamenii ~i masinile nu au activat, cauza
fiecarei opriri, precum ~i activitatea relativa a diferitilor muncitori ~i a
masinilor.
3.3.2.2. I'Iasurarea timpului pe microelemente. Pentru normarea lucrarilot manuale se pot utiliza metodele de masurare a timpului pe microelemente, metode ce folosesc timpi prsdeterminati. Aceste metode prezinta
avantajul ca permit stabilirea normeIor pe baza de caIeule anaIitice ~i
exclud efectuarea de masuratori directe asupra timpului de lucru, putinduse
deci reduce considerabil munca de normare.
Dintre sistemele de masurare a timpuIui pe microelemente, cele mai
rasp indite sint : M.T.M. ("Methods Time Measurement"), utilizat in S.U.A.,
Anglia, Franta ~i in tara noastra, W.F. (,,'Work-Factor"), raspindit in
S.U.A., Franta, Anglia, R.F.G. ~i O.E.G.O.S. ("Oomision Generals d'organisation Scientifique"), folosit numai in Franta.
Sistemul M.T.M.
In anul 1940 Asociatia "Methods Engineering
Ooncil" din Pittzburg condusa de H. B. Maynard,
G .1. Stegemerten,
J.1. Schwab, a elaborat "Methods Time Measurement". Metoda a fost
publicata in S.U.A. in anul 1948. Primele aplicatii in Europa dateaza din
anul 1952.
Masurarea timpului pe microelemente este un proeedeu care deseompune fiecare operatie manua,la sau metoda de lucru in miscarile de baza
necesare executarii sale si atribuie tuturor acestor miscari elementare un
timp standard predeterminat, care se stabileste in raport eu natura rniscari!
insa~i.
M.T.M. este in esenta un instrument de analiza a metodelor care
atribuie fiecarei miscar! un timp, fara a necesita 0 masurare directa a timpului cu cronometrul.

90

Procedeele de mCisurare ~i determinare

a timpului de mundi

Domeniile de aplicare ale l\LT.:M.-ului sint foarte largi :

stabilirea timpilor standard;
- elaborarea de Iormule de timp, de abace l}i tabele;
- efectuarea evaluarilor sau prestabilirea timpilor de exeeutie ;
- elaborarea metodelor de munca eficiente cu ocazia proiectarii
noilor produse inainte de inceperea fabricatiei ;
- imbunatatirea metodelor de lucru in ceea ce prlveste "productia
in curs";
- cercetari privind metodele de lucrn, formarea personalului, verificarea ritmului de lucru etc.
Unitatea de masura a timpului Iolosita in sistemul l\LT.M. este :
1 T.l\LU. (Time Mesure Unit) = 1/100000 ora = 6/10000 min =
= 36/1000
s.
Timpii exnrimati in T.I\f.U. se afla tnecrisi in tabele. Tabelele
respective nu c~ntin 'normative de timp pentru odihna si necesitati fiziolog-ice sau pentru alte intreruperi nereglementate.
- In sistemul M.T.M. exista 9 miscari de baza ~i citeva miscari diverse.
l\1i~c3-,rilede baza sint : intinde mina R (Reach); deplaseaza M (Move);
intoarce T (Turn) ; aplica presiunea A.P. (Apply pressure) ; intoarce manivela C (Cranking); apuca G (Grasp ) ; da drumul RL (Relase) ; poaitioneaza P (Position) ; desprinde D (Disengage). In cadrul miscarilor diverse
sint : deplaseaza privirea (E.T); fixeaza privirea E.F. s.a, Desigur sint
si situatii de miscari combinate sau simultane.
,
Pentru Iiecare miscare de baza sint stabilite valori de timp (inscrise
in tabele) in functie de diferitele conditii de executare a acesteia. Fiecarc
timp indicat in tabele corespunde unei activitati medii, adica este luat
in considerare timpul necesar unui executant de indeminare medie
lucrind en un ritm mediu In conditii medii. Prin insumarea micromiscarilor
din aceste tabele, corespunzator conditiilor de executie, se obtin normativele de timp.
Etapele aplicarii l\I.T.M. sint analiza metodei, fie prin observari
directe fie pr in imaginarea execurarii operatiei , atribuirea valorilor de
timp pentru timpii de executie ; imbunatatirea metodelor de formare
a personalului.

Capitolul

CALCULUL EFICIENTEIECONOMICE A NORMARII

MUNCH

Scopul principal al studiului muncii, respectiv al normarii muncii,

este sporirea productivitatii simultan cu usurarea activitatii executantilor.
Realizarea acestui scop se asigura pe baza unor studii sistematice
si analitice asupra activitatii diferitilor executanti. Obtinerea de rezultate
ma:xime, fara sau cu un minimum de cheltuieli de Inveatitii, crearea de
conditii corespunzatoare la fiecare loc de munca pentru dezvoltarea multiIaterala a insusilor fizice ~i intelectuale ale oamenilor sta in permanenta
la baza acestor studii.
La estimarea coeficientilor de eficienta a masurarii muncii trebuie
avut in vederea ca sporirea eficientei la un loc de munea sau intr-o sectie
poate adesea avea efecte favorabile ~i la nivelul altor sectoare, efecte care
de multe ori pot fi greu cuantificabile. Pe de alta parte, trebuie separate
influentele diteritilor factori asupra indicatorilor sintetici ai intreprinderii.
De exemplu, trebuie sa se evidentieze in calcnle numai acel spor de beneficiu care se datoreaza extinderii unor norme cu motive tehnica ~i nu
sporul total de beneficiu dintr-o anumita perioada, care pate fi rezultatul
unei multitudini
de factori.
Referitor la momentul in care se face evaluarea efieientei, se va observa ca aceasta se poate realiza atit inaintea aplieari! studiului eit si dupa
experiment area acestuia, avind respectiv, 0 eficienta antecalculata
~i
una postcalculata.
Eficienta antecalculata ia in considerare toti factorii cunoscuti la
data elaborarii studiului ~i sta la baza deciziei de aplieare a noii metode.
Eticienta postcalculata este necesara pentru verificarea metodei respective. tn paralel en coefieientul de eficienta eoonomica a noii metode, se
ealculeaza ~i coeficientul de eficienta a muncii de studiu.

4.1. Efectele introducerii

~i extinderii normdrii tehnice a rnuncii

Normarea tehnica a muncii are efecte multiple, putind actiona direct

sau indirect asupra indicatorilor activitatdi economice a intreprinderilor.
Dificultatea aprecierii efectelor normar ii tehnice a muncii, consta in faptul
ca aceasta fie nu pot fi masurate, fie se supra pun cu alte efecte rezultind
din alte actiuni.
7 -

c.18S!

Calculul eficlentel

08

economice

a norrndni muncii

4,1.1. Reducerea costurilor de productie

In calculul efectelor normar ii tehnice a muncii se poate pleca de la
unul dintre indica.torii cei mai sintetici ai activitatii eeonomice a intreprinderilor si anume, de la costul C de fabricatie pe unitatea de produs scris,
in functie de elementele sale componente, sub forma
e,

:z:;
g

1;

in care

C,g,

(4.21)

rcprezinta costurile element are g pontru realizarea produsului i.

Dind valori lui g se poate nota ca :
Cll
= ml
reprezinta costul ma.teriilor prime ~i materialelor;
Ci2 = (-clf)i
deseurile recuperahile care se sead i
Cl3 = Si
retributia
directa ;
Ci4 = CifUi
cheltuielile cu
intretinerea
~i runctionarea
utilajelor ;
Ci5 = COSi
cheltuielile comune ale sectiilor de fabricatie ;
ClB
= COii
cheltuielile generale ale intreprinderii ;
Ci? = CTNi
eheltuielile cu tehniea noua ;
CiB = CDi
cheltuielile de desfaeere.
Fara a trece la 0 detaliere a costurilor cig pe unitatea de produs, se
poate scrie moditicarea cheltuielilor de productie (,6,co) pentru produsul
i ea urmare a introducerii normar ii tehnice a muncii
Cig

,6,ci

= Cio -

(4.22)

Cipl'

undo O,pl sint indici care preeizeaza nivelul marimii indicatcrilor (costul
de productie in cazul de fata) din perioada dinaintea 9i respectiv, pla
nificat dupa extinderea normarii tehnice a muncii.
Intcreseaza d02ul' modif'icarea costurilor de productie datorita factorilor care sint interesati de introdueerea si extinderea normarii tehnice a
,""n,,'i
T-~.~
..c~()"'"'~--.-i":
hol
'c-l"l ~
n'lL~0L
i.'i3i'
-'-11 acesre
<.:011(u\"")
e-f ectuin care..ueie moumcaru
cneituie
LOl
de. productic datcrita extinderii ~i pcrtcctionarii normelor tehnice a.rnuncii
(~Ci(S)
r8Z111tI1
/(1

",e!

.. '

'"1

"l":L":_j

LlCi(S) =

Rezulta necesitatea
factorului Si' adica

(ei30

..j-_'~C'T1,.-1-

Ci3Vl)

0.1nTllo"'_:l.

(8iO -

'')-

{:1

Sipl).

explicari! elementelor care determina

s,

iiTo

unde

60
ti

To
60

este

manopera specifica pe produsul x, in minute;

tariful mediu pe ora;
numarul de minute dintr-o ora.

J-

(4.23)

marimea

(4.24)

~i extinderii

Efec!ele introducerii

normarii tehnice Cl muncii

99

Prin explicitarea rrianoperei specifice pe produs, pentru produsul i,

in rnanopera directa (fa;) ~i manopers, indirect a (ini), se ohtine :
(iai

Si =

+ ini)

To

iar

60

(4.25)
iai = ~

~i

t~pij

= ~

tni

j
t~pii

t~PiJ

unde

t~pii'

este norma de timp pentru realizarea podusului i, la operatia j,

pentru activitati directe de transformare, control, transport
manipulare ;
sint t impii indirecti pentru realizarea produsului i.
+,inind seama de ultima detaliere, expreaia (4.25) se rnai poate scrie
~

Si

t; + 1;

t~pij'
.

r.,

t~j)ij

,j

, lar

(4.26)

60

din normarea

tehnica

a muncii se cunoaste C8J

(T

t'OP'l1., --

PI
'11,.

t'b -s-t
't
lal

'at

Expresia (4.27) deriva din relatia

(4.26) se ohtine

-s-! do

-L
I

j'

===

.6.c'is)

(4.23)

) ..

(4.27)

1)

t~Jpij'

relatia (4.27) in

Tu
iar

-I-J

60
expresia

tt.o_

To

11

--L-/

(2.17). Inlocuind

~(~i+tb+ta+t'lt+tao+ton+tto )i
8.1,

t'on

'60'

(4.28)

devine
s'PI

10

pi

~ f(T n

+tb+ta+tat+tao+ton+tto)'

iiTii+- ~t~Pij'

Tiil

60

~ (T
[ L~
n

pi

-Li
I

.i.:
I -a

-Lt
i

dt

-i-i eta --Lt on +t 'to ) 71..

i

T+- 4J
~ tn ... T ..
GP? J

1)

'lJ

(4.29)

l
PI.

60

Prin introducerea ~i extinderea normarii tehnice 8J muncii pot fi

afectate toate elernentele normei de timp; creste gradul de precizie al
masurarilor ~ial prelucrarii datelor, se pot simplifica, elimina sau cupla
diferitele mi~cari sau rninuiri care compun elementele normei de timp.

100

Calculul

Reducerea

absoluta
AO =

eficientei

a normorii munell

economice

a cheltuielilor de productie AO va putea fi scrisa

1; q; 1(8)p/Cig

! -

1;qi.(SO)Ci".

Pig

(4.30)

in care:

qi
(8)

o
pl

cantitatea de produse din timpul i ;realizate in perioada analizata ;

structura productiei ;
perioada de baza sau reterinta ;
perioada previzibila sau planificata.
Reducerea relativa a cheltuielilor de productie AOr va avea forma
AOr=

1; ~
i

qipl

(8)PZCi"Pl -

~ 1; qi

1; qi.(8)o

(s)o

c'''.

100.

(4.31)

Cillo

Reducerea etectiva a cheltuielilor de productie se poate scrie cu aceeasi relatie, modificind indicele planificat (pl), cu indicele efectiv (1).
Discutla termenului cig s-a facut anterior. In expresia (4.31) pot fi
introduse, pentru detalierea influentei factorilor formulele (4.23) sau
(4.29).

4.1.2. Crestereo beneficiului

Cresterea estimata a beneficiului ABp1
ABp!

Bp! -

este data de relatia

(4.32)

Bo in care

Bpz este beneficiul planificat sau beneficiul previzibil;

Bo
- beneficiul din perioada de baza.
Expresia beneficiului planificat va fi

s;

1; qip! (8)1'1 pip!

iar cresterea beneficiului (AB)

AB=[~

qip!
,

(S)plPip/-

1; :Eqi
p! (8)1'1 Cillp"
g

va fi data

~qij)I(8)pICi"pIJ

(4.33)

de relatia

-[~

qi.(S)OPi. - ~ 1;qic(8)oCi".]'

(4.34)
Cresterea
va fi

relativa

a beneficiului
ABpl/O

planificat fata de perioada de baza

100(Bpl-Bo)fBo'

(4.35)

Beneficiul previzibil are in vedere productia care s-ar putea obtine

prin introducerea ~i extinderea normarii tehnice a muncii iar beneficiul
din perioada de baza are in vedere conditiile de munca ~i de normare existente in cadrul intreprinderii.

.J

--

~-~

Efectele introducerii ~i extinderii normarii tehnice a muncH

101

4.1.3. Economic de timp de rnunco

ca,

Cunoscind

ti =

1; t

~i Iolosind

OPij

expresiils

(4.24),

(4.25) ~i

(4.27), economia de timp de munca (ET)

ET

qivl (S)Pl

= ~
i

Expresia

in marimea absoluta va fi

tipl -

qio

(S)o

(4.36)

tic'

(4.36) poate fi sensa desfasurat :

ET = ~

1; qi

pl (S)pl

(T n.

+ tb + ta+

p1

tat

+ tao + ton +

ttO)ijpl-

(4.37)

- S I: qio(S)O
,

p1

( T
n

Economia de timp ET'

+ ib + i: + tat + tao+ton+tto)

relativa

1; qi
i

1:; qio(S)O

0'

tio

100

2:gi

va fi

(S)Pl tiVl -

pl

ETr=

(4.38)

(s)otio

4.1.4. Crestereo productlvltotll

muncii

Este indicatorul in care se reflecta, de asemenea, foarte sintetie efectele iutroducerii ~i extinderii normarii tehnice a muncii, Cresterea estiillata a productivitati i muncii W se poate calcula cu relatia

1; qio

,,qipZ(S)PlPip1

~W

Wpz-

Wo

y.;
f,

qiv/(

8 )p/

tipl

(S)OP/PI
(4.39)

i
~

i;

gin (S)o

Pentru evidentierea manoperei specif'ice pe produs ~i a influeritei elementelor sale asupra cresterii productivitatii
muncii relatia (4.39) se mai
poate serie:
~1V

1; qi

p1

(s )Pl pipl

2:2; qiV1(S)Pl(!...!'1n
;

+tb+ta+tdt+taO+ton+ttO)ii
VI

(4.40)

1.:s.. (8loPi.
;

~ ~qio (S)o(

~I

.-

--

+tb+ta+tat+tao+ton+tto

)u

--===--~=--~o-:=_~_"'~'"-,,-'.'.~--

__._----,,--"

~.,..---,----o--,~

' _~

~_~

102

~.. ~

__~__.__.__.

,__

~~

__

~_,

Calculul eficientei economice

Cresterea relativa a productivitatii

.~_

a norrndril muncii

muncii D.W. va avea forma

~qipl(S)Pl

pipl

~~q;Pl(S)Pl

ilW
T

Wpl.
= -~100-100

TPi
( ---;;

+tb+ta+tdt+tdo+ton+tto
~

fVo

qio(

.
iipl

s)o gio

I;~ qio(s)o (!'.i'n..i +tb-Ha+tdt+tclo+ton+tto

i

)v.

20

(4.41)
Zf'
-:
L-

Jl

~jf;;

;~"

Ou ajutorul expresiilor (4.40) ~i (4.41) se poate estima ~i analiza influenta diferitelor elemente de timp, carese modf'ica ea urmare a normarii
tehnice a muncii, asupra cresterii prductivitatii muncii.
4.1.5. Crestereo prod uctiei

~,

Cresterea productiei este 0 rezultanta directa a economiilor de timp

de munca, ce rezulta din extinderea normarii tehnice a muncii ~i care
contribuie la cresterea productivitatii muncii.
Cresterea estimata a productiei t.Q se poate evalua cel mai exact
plecind de la expresiile (4.40) ~i (4.41) ~i poate fi scrisa intr-o forma simplificata
(4.42)
t.Q = Qpl - Qo = ~ gipl (S)plPipl~
qio(S)O Pio'
i

Cresterea estimata a productiei t.Qr in marimea relativa, va fi :

t.Qr = 9....P~~ Q.2.100 _

a,

~ qip/(S)PI

piJ!l-

~,. qio(S)OPio

qio(S)OPio

100.

(4.43 )

4.2. Efortul economic la introducerec si extindereo ncrmdrii

tehnice a muncii
Efortul economic H legat de norrnarea tehnica a muncii cuprinde
urmatoarele elemente:
- retributia specialistilor in normarea muncii SN ; pe timpul efectuarii
observarilor, prelucrarii datelor ~i elaborarii normelor ~i norrna.tivelor ;
- retributia colaboratorilor ~i consultantilor de specialitate din exterior Sel corespunzator participaa-ii 101' la elaborarea normelor ;
- costul aparaturii necesare realizarii observarilor Oa;
- costul calculatorului care realizeazi; prelucrarea automata a date101' in eazul Iolosirii masinilor electron ice de calcul C, :
- alto cheltuieli
cheltuielile diverse.

c, -

__

lndicotori

~ __

:""'a:.:..;...

""-~._._c-

__ .' ,....
.~

economici ai eficlentei

.,~.

__

__

normCirii tehnice

103

Folosind notatiile de mai inainte, rezulta totalitatea

nomice pentru realizarez normarii muncii :
H
ID practica,

4.3.

SN

ef'ortnrilor eco-

+ S, + C; + Cc + 0,1'

(4.44)

de la caz la caz , anumite categorii de cheltuieli pot lipsi.

lndicntorii

economic]

oi eficientei

4.3.1. Coeficientu] eficientei

normdrii tehnice

muncii de studiu pentru elcborarea noilor norme de munco

Desi normele de munca elaborate sint progresive, mai recluse decit

normele existente, aceasta constituie un argument insufioient pentru
aplicarea acestora si, mai ales, pentru aprccierea muncii speeialistului care
le-a stabilit. Iritereseaza in mod special ea noile norme de munca sa fie
tranepuse repede in produetie. Jntereseaza ea t.irnpul consumat de speciali~ti in Iiecaro din etapele specitice Iiecarei metode de normare, inclusiv
urmarirea aplicarii noilor norrne, i:'a fie minime.
Cocficientul efieientei muncii EM% va fi :
E.11

100 (Ef-H)/8N

(4.45)

numaratorul
acestei expresii, ea marime a efeetelor economice
: econornia estimata Ia cheltuielile de productie, productia glo_ba1[\sllplir~eIltari'., b~llefi~iul suplimentar estimat sau eeonomia
la Iondul QC retribuire prevazuta a: se reanza.
In functie de cf'ectele economice luate in calcul, diminuate cu efortul
economic necesar pentru realizarea normarii t.ehnice a muncii, vor exista
diferite forme de exnrimare a coeficientului eficientei muncii de studiu.
Valoarea III Iei fl beneficiulni suplirnentar sau a' economiilor la costurile de productie, oh fondul de retribuire care revine la lIeu cheltuit cu
retributia specialistilor in norrnarea muncii, reprezmta doar citeva forme
de exprimare a coeficientului eficientei normarii muncii.
Eficienta normarii muncii poate fi antecalculata
~i postcalculata
dupa detinit ivarea normelor de timp, in tunctie de realitatea indicatorilor
economiei obtinuti in mod etectiv.
Ooeficientul efiC:ientei muncii de studiu constituie un criteriu obiect.iv do caracterizare a activitatii executantului in etudiul muncii.
113:

En se pot utitiza

4.3,2. Coeficientul de eficiento econornico a norrnorii muncii

Acest coefieient se poate
Em

calcula en relatia

lOOEfIH[%J

(4.46)

_____
---->---,.----= ....;It,...

104

:~

,;a..;

Calculul eficientei economice

a normiirii muncii

~i exprima forma olasica de apreciere a eticientei pr in raportarea efectelor

economice la cheltuielile pentru realizarea acestora.
I?i pentru acest indice sint mai multe forme de exprimare, in functie
. de unitatile de masura in care este exprimat efectul economic.
Calculul eel mai usor de realizat pentru eficienta introducerii noilor
norme de munca este eel dupa metoda productiei globale, intrucit sporul
de productie se poate exprima cu cea mai mare u~urinta cunoscindu-so
reducerea manoperei specifice pe produs, respectiv cresterea productivitatii
muneii, in conditiile folosirii aceluiasi utilaj ~i aceleiasi forte de munca.
Frecvent se utilizeaza ~i aprecierea eficientei economice a noii metode
pe baza cheltuielilor de productie. Relatia de apreciere a eticientei poate fi
asemanate cu cea utilizata la calculul efieientei economice a investitiilor,
pe baza reducerii cheltuielilor de productie. Astfel, economia estimata E'cp
se realiza pentru fiecare leu cheltuit, se poate calcula cu relatia
I

.~

~
jli

~--'

E' -_

~ ~

Cpl -

qip!(S)PZ

CiCPZ-

qio(S)OCiUO
g

(4.47)

H
;;:
:~

1;.
4.3.3. Termenul de recuperare e cheltuielilor
Termenul de recuperare a cheltuielilor T, determinate de stabilirea
~i introducerea normelor de timp cu motivare tehnica se calculeaza cu
relatia
T;

(4.48)

HIB

in care B este cresterea beneficiului pentru 0 perioada de un an, ca urmare

a introducerii normelor cu motivate tehnica ~i a extinderii aeestora.
Termenl de recuperate a cheltuielilor determinate de introducerea
normarii reprezinta numarul de ani, dupa care cheltuielile de normare sint
recuperate prin beneficiile suplimentare rezultate ea urmare a extinderii
~i adineirii normarii tehnice a muncii.
Termenul de recuperate a cheltuielilor se poate scrie ~i sub forma
T

=-

rOE'

sau

=--

VI

(4.49)
T,

=~-------------~

~ qip! (S)PI
gig

Cigpl

qio

(S)oCigO

In acest caz, termenul de recuperate a cheltuielilor reprezinta numarul

de ani dupa care cheltuielile de normare sint recuperate prin economii
la cheltuielile de productie rezultate din extinderea ~i aplicarea normarii
tehnice a muncii,

Indicatori

economici ai eficien\ei

4.4. Oportunitatea

105

normorii tehnice

introducerii

~i extinderii

normdrii tehnice
a muncii

:tn oricare proces de munca, muncitorul se gaseste in situatia de a

lucra cu obiectele si mijloacele de munca ale caror proprietati, forme ~i
moduri de aetionare oglindesc nivelul tehnic la care societatea a ajuns in
dezvoltarea ei istorica. Mai intii sint create eonditii materiale pentru oresterea productivitatdi muncii ~i numai apoi aceasta crestere are loc pe baza
acestor conditii. Pentru valorificarea la t.imp a aeestor conditii, se impune
stabilirea unor norme de munca care sa reflecte noua situatie. Prin aceasta
putem afirma ca normele de munea asigura utilizarea Iortelor de productie
la nivelul dezvoltarii acestora.
Fiecare ciclu de productie trebuie sa se realizeze la un nivel superior
celui precedent, iar aceasta se poate obtine prin perfectionarea metodelor
de munca, prin acumularea de experienta ~i crearea de conditii materiale,
prin organizarea productiei la nivelul crescind al dezvoltarii bazei tehnicomateriale. Aeeaata organizare se poate realiza numai prin normarea tehnica a muncii, parte esentiala a pregatirii tiecarui ciclu de productie.
Normarea tehnica a muncii are ca efect valorificarea condithlor materiale
~i organizatorice nou aparute pentru cresterea productivitatii muncii ~i
dezvoltarii productiei materiale. Normarea muncii are ea rezultat orientarea desfa~urarii procesului de productie pe linia celei mai mari productivitati a muncii, a folosirii optime a mijloacelor de productie.
Caracterul progresiv al normelor de munca reflects mea odata rolul
activ al acestora in organizarea productiei ~i a muncii, in cresterea product.ivitatii muncii.
Normarea tehnica a rnuncii permite cunoasterea prealabila a posibilitatilor de productie a utilajelor ~i a volumului de munea necesar pentru
punerea lor in valoare, permite sa se coordoneze in timp activitatea muncitorilor pe locuri de munca, evitindu-se asteptarile sau circulatia inutila intre
sectii si ateliere, realizind ~i 0 echilibrare a mcarcarii locurilor de munca,
a executantilor ~i masinilor. Aceasta echilibrare face posibila in acelasi
timp utilizarea mai buna a timpului de folosire a utilajelor ~i a oamenilor,
intarirea disciplinei in munca ~i a disciplinei tehnologice, permite adincirea
divlziunii muncii.
Modificarea unor timpi elementari, care formeaza norma de timp,
este posibila ~i ca urmare a prciectarii unor procese de munca imbunatatite, prin care continutul metodelor de munca apare precizat in mod sistematic pentru toti executantii la procesul de productie respectiv, ~i este
posibila numai ca urmare a introducerii ~i extinderii normarii tehnice a
muncii. Reducerea efortulni executantilor ~i cresterea eficacitatii acestora
ca rezultat al normarii muncii are ea efect ~i antrenarea executantilor de
a partieipa in mod fizic la perfectionarea necontenita a metodelor de
l11.UnCa,de valorif'icare ~i generalizare a experientei acumulate de cei
care participa la realizarea procesului de productie, a generalizarii unei

--..----,----~..::.. ..---""--~.---~-

106

i:
::.;;-

.!!~-

~i

Cclculul

eficientei

economice c normdrii muncii

atitudini inaintate ata de munca, contribuind din nou la reducerea timpilor elementari care stau la baza normelor de timp.
Reducerea timpilor elemontari, ea urmare a introducerii ~i extinderii
normarii tehnice a muncii, se realizeaza prin mecanismul
planificarii.
N ormele de munca stau la baza :
- repartizarii lucrarilor pe executanti, permitind inearcarea echilibrata a acestora in cadrul echipei ~i schimbului de munca ;
intocmirii graf'icelor de transport a obiectelor muncii intre Iocurile de munca ;
eehilibrarea incal'carii liniilor tehnologice;
pregatirii, programarii, lansarii si urmaririi realizarii productiei ;
imbunatatirii planificarii operative;
intocmirii ciclului de fabricatie pe atelier, sectie, intreprindere,
ca ~i pentru tiecare produs, lot de transport sau comanda in parte.
Normarea tehnica a muncii constituie unul dintre elementeie imp ortante pentru realizarea echita.tii in retribuirea muncii ~i un instrument
eticace pentru cointeresarea materiala a exeeutantilor.

,1

I
i

--

'~-'~.

~-.--,--".,",'::."',-,~",,:-.---~-.-.

:5

Capitolul

NORMAREA

LUCRARILOR

DE

STRUNJIRE
PE STRUNGURI NORMALE, CARUSEL
SI REVOLVER

5.1. lntroducere
In acest capitol sint tratate urmatoarsls
. -. 1 {exterioara ;
- 1ongitudina a interioara ,
de capat ;
- frontala {~xte~ioa,l'~;
interioara ;
- de retezare ;
.
{exterior;
- canals circulare la interior ;

operatii de strunjire ~

.
{exterior;
- profile la interior;
".,

-,'

.t-

- de racoruare

5.1,1.

.,

~. tesire Ia

{exterior;
interior.

Elements de cinernotico

oschierii

1Jli?carec( de aschiere este miscarea relativa dintrs piesa si scula care

genereaza snpratata prelucrata, In cazul strunjirii, miscaroa de aschiere
rezulta din corripunerea miscarilor simple:
- de rota tie a arborelui principal (a piesei) ;
- de t.ransla.tie a saniei longitudinale 9ijsau transversale.
Se considera miscare principolii
acea miscare care are viteza v cea
mai mare dintre toate componentele simultane, avind deci directia cea mai
apropia.ta de directia miscarii de aschiero ~i contributia princip~la in procesul de detasare a asehiei. Celelalt.e doua miscari notate eu wX si wY
se numesc mi\~cal'i de ~vans (fig. 5.1) rezultanta lor hind w.
'
,

5.1.2. Eiernentele regirnului de cschiere

Avansul (unitar) este marimea deplasarii de avans executata intr-un
eiclu al miscarii principale (0 rotatie a arborelui principal) ~i se noteasa
cu 8 [mm/rot].

108

lucrdrilor pe strunguri norma le. carusel ~i revolver

Normarea

Avansul paralel cu axa de rota.tie a miscarii principale se numeste

aoans longitudinal (axial), iar cel intr-un plan normal la axa de rotatie a
miscarii principale se numeste aooms tmnsversal.
La~imea b a aschiei nedetaz
sate (fig. 5.2) este acea portiuno
u
din Iungimea tai~ului principal
al sculei, care se afla in contact
cu piesa prelucrata,
Adinc'imea de ascbiere t [mm]
este proiectia pe un plan perpendicular pe directia avansului
a la~imii aschiei nedetasate.
x
Viteza miscarii prineipale
v[m/min] se numeste viteza de
aschiere.
Notind turaii miscarii principale cu n [rotjmin ], se poate
scrie relatia
;i:~,

:.

,<\I~

~t,\

Fig. 5.1.

Sistemul

cinematic
chierii.

de

ref'erluta

al as-

v _ T:Dn
nD
- 1 000 ~ 318 [m/mill] (5.1)

in care D [mm] este diametrul cu viteza periterica v.

Viteza de avans 11), viteza miscarii de avans, este data de rela.tia
11)

s-s [mmrmin].

(5.2)

5.1.3. Cutite de strung

Cutitul de strung se compune din:
- capul cutitului, partea activa care participa
direct la detasarea,
sfarimarea ~i evacuarea aschiei,
- corpul cutitului care permite prinderea acestuia pe un suport adecvat al masinii unelte.
Partea iwtiva a cutitului de
strung are unul sau mai mnlte tai~uri,
rezerve pentru reascutiri, fa,tete ~i
canale pentru sfarimarea ~i dirijarea
aschiilor (fig. 5.3).
in caznl in care fateta de asezare este 0 supratata eilindrica, raza
Fig. 5.2. Aschia ncdct asa t a .
cilindrului se numeste raza la virf a
cutitului ~i se noteaza cu r [mm].
Uzura normala a cutitului se produce in vecinatatea tai~ului principal
prin aparitia unei fatete de uzura ~i a unei raze de bontire (fig. 5.4.)

-i

_________

__ ~.M"~

__ '.

..

109

Introducere

Alte uzuri ca ruperea virfului, cratere pe fa~a de degajare, rizuri sub

forma de pieptene pe fata de asezare, ea ~i depunerile permanente pe
tail? sint anormale l?ise datoresc unor greseli de aecutire, montare, de alegere a sculei sau a regimului de aschiere.
Outitul de strung este caracterizat de 0 serie de unghiuri formate
intre diversele fete ~i muehii ale capului cutitulni ~i elementele partii de
Avons

..

Tbis secundor
fo/eld de O$ezore

de o$ez(Jre
secuodard

fold

""- fold de osezore

principo/il

Fig. 5.3. Capul cutitului de strung.

prindere ale sculei care definesc sistemul de referinta constructiv al sculei.

Din punct de vedere functional intereseaza unghi'tlriZe active care se formeaza intre fetele ~i muchiile capului cutitului ~i directiile miscarilor de
aschiere : v, wx, Wy, W ~i 1l (fig. 5.1).
Aceste unghiuri influent.eaza marimea componentelor apasarii de
aschiere, modul de formare a aschiei, aparitia vibratiilor, dura.bilitatea
sculei, calitatea ~i precizia suprafetei
prelucrate.
faN de degoJore
Unghi1trile (le atac-principal
x, ~i
fa/eM de dego]ore
secumdar xs, sint unghiurile formate
Rozd de bonfire
intre directia avansului ~i directia tangentei la tai~ul principal, respectiv la
tai~ul secundar, in punctul considerat
(fig. 5.5).
Sint recomandate urmatoarele unfoie/a de OSelore
ghiuri de atac principal:
x<30
pentru prelucrari cu adincimi de aschiere mici ;
falii de OSelo/e
jJfiflcipo!d
x=30 ... 60 pentru toate prelucrarile
in conditii obisnuite :
_
~'
Fig. 5.4. Uzura normala a cutltului de
x> 60
pentru prelucrari la care
strung.
deforrnarile secundare si
vibra.tiile nu pot fi reduse in alt mod.
In general aceste dons unghiuri (x ~iX8)sint alese in asa fel incit unghiul
'intre tai~ul principal ~i cel secundar sa fie de circa 90, aceasta pen tru usurarea eliminarii caldurii ~i marirea durabilitatii tai~ului.

~
r:

-.-.- ..-"---'-.~:..-

....

-.--

------"--~~~----

- ..

llO
_____________

i
~.

N_o_r_m_o_f_e_o
lucrdrilor

pe strunguri norma

le, cerusel ~i revolver

Unghiu,Z de degajare y este unghiul format intre planul tangent la.

fat~a de degajare ~i planul normal la, directia miscarii de aschiere.
. Unghi'ld de asezare Cceste unghiul format intre planul tangent la fata
de asezare ~iplanul tangent la supratata prelucrata (fig. 5.6).
Unghiurile de degajare ~i asezare au
valori cuprinse intre _6 si +20, respeetiv 6 ~i 12, invers proportional eu duritatea materialului prelucrat.
in tabelul 5.1 sint prezentate cutitele
de strung standardizate
~i principalele
101' caracteristici.
In tabelele 5.2 ~i 5.3 sint prezentate
--.-Av{/f)s
formele uzuale ale fetelor de degajare si
domeniile de utilizare ale eutitelor resFig. 5.5. Unghlurilc de atac, princlpective.'
pal si sccundar,
Simboliz2crea placutelor din carburi
metalice (GlVl) ~i domeniile de utilizare,
conform STAS 5374-61, sint prezentate in
tabelul 5.4.
Forma placutelor este stabilita prin
S'TAS 6373/1-61, 6373/2-72 ~i 6373/3-72.
Placutele
schimbabile faI'a alezaj,
y
STAS 9130-72, pot fi triunghiulare
sau
patrate, cu SfLU fi1ra unghiuri de asezare,
cu grosimi intre 3,18 ~i 4,77 mm.
Corespondenta placutelor din earburi
li \
----J
metaliee STAS eu cele standardizate in
/
1,
alte tari este data in STAS R 6704-63.
~.),
:
\
Domeniile de utilizare, pentru sculele
eu tai~ din otel rapid (OR), conform STAS
Unghiurile
cc degajarc
Fig. 5.6.
7382-66, sint prezentate in tabelul 5.5.
~i asczare.

\1'
... A~~r/ I\

5.1.4. Materiale
Se ~?J~sidera,Dr~lu:cr~re8Jsen1.ifabric,atelor ~ln :. 01;e1,f0r;tta,
aU1Je de arumunu, m stare : trase Ut rece, laminate, forjate,
ill niese.
- Pcntru aceste materials a1.1 test considerate urmatoarele
medii ale iliO';_L!ILllli de elasticitare indicate in tabelul 5.6.
. ~ l:rtl:,e 1:;0~;:te~*~
lit rupere a; ~i duritatea Brinell H B se admite
t,lca 0 relat ie ue rorma
0UP"1:',

HE

Cl

a:".

aliaj de
turnate
valorile
in prac(5.3)

,I

in tunctie de continutul de carbon ~i de elementele de aliere; otelurile

pot fi inl:p~vrtitein trei grupe dupa criteriul aaemanarii relatiei intro H B
~i aT conform tabelului 5.7.

-""

--------~~,-,--.-,,-,.,-.,.-----------,

111

introducere

------Tabelul 5.1. Cuttte de struuq

staudardlzate

Pentru supraf'ete cxtcrloare

Tzti~ din carbu ra rnetalica

Schita
";'"

STAS

-.,

70'

"".

~~

"'8I

A.

dreupliJslillgiJ

= 7tY'; Y..s = 20

11 x

"t

I'

~"

I-I.
I

["'-0

<.:)

~~~

-'incovoio/e peflirlJ
degrO!l(Jre.
dreQpfiJ-sliflga

~ r

I '"
1

c = 6 ... 22

I'

.1

= 40' , x S = 45

j",

'!-,
:
ifr
I

qrea,olo- sliogrJ

"I,

I,

J'"

'3"1

r--

.__ dr_e~jJ~rJ
- sllfl~

I Z

= 90;

AS

I ~ I hxb=20x12
8
1 = 12 ...
I1

.11ft 1-;;-1

I1 8

_c
LrJlNole
clreojJ/o - slillgQ

32

j"~
I'

~V

A,

I
e/!/.-(/ (,COt/c!

,P

dreop/(:,-,~i ',:,':'/

' y.
1 A

iI

= 9?0;
= 9;}o;

<=>

Y.s
Y.s

= 5: pt.a.l.
= 0- pt.a.t,

h x b = 10 x 10 ... 50 x 50
C

19~ I

Y.s

b = 12x8

= 2
... 50x32

11 = 12 .. .40
b1=3 ... 12

-I

x = 70; AS = 20
h x b = 10 x 10 .. .40 x 25

ch

.n
CC)

= 4 ... 12

I x = 90 AS
I1 hxb=10xlO

CC)

= 3

, __

.. .40x25

13 = 10 ... 25

y. = 90

8
c,

: g

11 x b = 20

C!l7rflJretezo)
o're()plu-slihgiJ

:r; i
I

10 pt.a.l.

= 0 pt.a.t,

Y.s

12 ... 40

x 25

c = 5 ... 9

Y.

11

A,;

= 100;

i 10'

... 40x25

12

ioterole

= 5 ...

!r1~. II
-1'-rJilt,
"L' I ~

i ~

= 4 ... 18

= 90';

I .

Y..s = 45

b = 10xi0

I
i

Dj,

= 45;

l'<0

I ;;

__

tore

b
_r-----'

... 50x32I

I;'

211!illrih2',

= 3

Lole

'

rrOfl/Qlc

11

c-

'"(

IflcovoiiJfe penl!1l
degro$lJre
drelJpliJ' sfiiJ1J

~;:~:::?~:;5"50X50I

x.,~ = 20

Y..

11 x b = 10 x 10 .. AD x 25

45"

= 70;

'"

derosore

h x b = 10xiO ... 50x50

caracteristice

;.':i

4>~~reiJP/Q_SlilliJ

Dtruensiuui

;.~rt

= 10 x 10 ... 50 x 501

450~.

4!5!

i-I""J-II

J,

pen/m

1"50~~V

r-

i S~-'S

Schi'a

I-

20

Oreple

Dhnensiuni caractcristice

. .

Tal;' dm otel rapid

li

= 90;

Y.s

= 1

b = 10xl0

13 = 5
b1=2,5

32
5

... 32x20

..=r--: --:---0=:

~--~"","-=------~--,-,--

-------

-'"

- -------~----~--.-~

._---------------'------------------

Normareo lucrarilor
----

112

pe strunguri normole,carusel ~i revolver

Tabela 5.1 (continuare)

Pentru suprafeje exterioare
Tai~ din carbura

Tai~ din 0\.1 rapid

mctalicil

I STAS I

Schita

Dimensiuni caracteristice

Schita

I
,1 t'

'

t"

refelol

ts=

-i

5"

r<::>

li

I'

c-":>

b = 16x16

5
... 50x32

b3

150

<0

--; ;.;..:

Y..

ch
r-eo

= 50~;

xb

= 50~

Xs

= 16

10 ... 40

x 25

<0

Drepte finisare

= 75;

Xs

'f
...
00

cc

<0

= 15

c = 3 ... 12

12 = 40 ... 160.,

Iw~I

t--

~"dt-I.

= 92c;

= 105

A,'i
0
;

){s

= 15

= 2

J.:

b X b = 8 X 8 ... 32 X 32

00

M
<0

,!

I
x

8 ... 32;

Dmin =

= 14 ... 52

Ic

= 3 ... 12;

r-c:r

I~

... 50x32

I u.

= 4 ... 14

Xs = 70
to x io .. .40x25

70;
=

<0

12 = 40 ... 160

= 60; ){s = 30
il X b = 16 X 16 ... 25 X 25
d = 12 ... 20; Dmin =
= 22 ... 36
d1=14 ... 26
c=
6 ... 10
/4=63
... 100

r-

'f

<0
It>
M

f'cnfriJ il7teriQr

li

Ks

= 2

= 12x12

... 32x32

... 25;Dmn=

= 22 ... 50
c = 8 ... 18
b1=5

Pentro d~grOS(Jf

'

= 90;

xb

d=10

--

... 12

13 = 50 ... 120

1;d-1
1~

f'enlrll

col!

r<0

r:..

,,.,
M

irilerior

Siige\ile Indlca sensu: avansulu l sculei. Dmin este diametruI

eu cu titul.
S-a notal;
pt.a.\. = pentru
avans
longitudinal
~i pt.a.t.
Restul nota tlllor sint conform
STAS.

Obsetvatii,

h ; b = 10xl0

'"

lid

.--- I

= 100pt.a.1.

I [
I

Xs

suprafe te interioare

h ;____
b = 8X8 .... 32X~2
d - 8 ... 32, Dm!n = 14 ... 52

r-

f'el7lrll i!)ierior

?O

___

IJreptefinisore
Pentru

~I

C'1

-rrr-'-

10'

r-

50~50 ..

110;

x = 100; xs= 23 pt.a.t.

Pentro colf
tlreopla - sll-ogl]

1.:

-,

1= 100
I

~
........j..C

.;i.:;.

f'elltrll colt. interior

= 90; Xs = 1
ILxb= 12x3 ... 35x7,5

i-I ){=
f I -I ~

c = 5... H

<0

{'ellfru calf
dreop/a - stifJga

x.

= 95;

0,

$
~.

){

flJ'

""",,5

~
l

Dimensiuni caracteristice

~
~

Lama p~l7lriJ

.~

STAS \

o
minim

al giiurii

= pentru

avans

de prelucrat
transversal.

_---I
--------------_

_.

..

Introducere

Tabelul 5.3. tncllnaren prugulut

sau eanatulul pentru startmuree

5.2. Forma fetel de degajare

Tabelul

de strung

a eutitulul

~I dlr ljarea

ra
~~~
,,-

113

'-----'

"c

iii

.~
:::

Sectiune eu planul
XAZ

-e

..! ~

st

Schita

:5

;:>:l

.~
.t:
~..

""'

- to
." to

~;:: a

asehtllo r

'"..''""

tz

c:;

e .".

I:l

)~

o '"
Z~

..co.:::==

"

Cl)

O/>~

o
;:::
...
0

en

'"
Cl

.'"
~

~- 8t "I

.;s

~~

t"..

---------1--

I'

Cl)

E'''-''
;;;:

)~u
s:
...

CC>

or;

-~I-I-~-~--'J
! Q:;1<!V}'t;~~;~

I! I

I
I

_0

I '"
I ~

\
I

11

I ~ ~
,~

'fl-

I~
,8
...

'co
"
.:!J

t~, /
~~

r.:;

i:

""es

...

';":::

c'"
Tabetui 5.6. J\Iodulul de clastleltate

5~1-1-jl~
il

I ~

c,
)C':l

;.c:;

'"cc

'"",.

Cl

R-O,3 ... 1,6

I
---,-1

"C

.",
<.>
'"
1';'

c. 1115J

i Ii
v;

mediu
r.

i=jr
2

/?=3 ... 18

Material

""
==

Modulul de elasticitate

I,

E(daN/mm2j

.2
<.J
.0

Otelur!

2,1.10'

Fontc

1,4.10

11
2
;::
c
r...;

Aliaje

de Cu

Al iaje de Al

1.1.10'
0.68.104.

med:'-'"

__.

~{,rtt_'!Ii!t'"@I!"it"I!lij'r")

_fh-""~-"'"

'-"iM;',

'j%";

114

Normarea lucrarilor
Tabctul

5.4. l'liicute

din earburl

.j.

50

~_li

j'

>-

c:;

ss

10

01

Descreste
Creste

~-----------

~:~

20

Cu intrerupert

-'-~-I---.!,
i
p

de strung

~
~

Descrcstc

-->-

--

:5_!
~'I

eutite

------

~i

pentru

so

40

I__

I '" 8

metaJJce

Descreste tenacitatea placitei

Creste duritatea placutei

---:)0

Simbol placuta

pe strunguri norma!e, ceruse! ;;i revolver

CU lncluzinnl

Continua

Far{, incluziuni

De Iin isure

Do dcgro:~al'e

----I
'"

Otelur! laminate

sl tnrnate

in plese

~
I
~ 1----------------------------'E I Oteluri
Oteluri
1

0,

~
""'

rczlstenta

ell

o~

scazuta!

Otelur i
forjate

pentru
automate

Fonte

maleabile

~'I------~~----~---c~u--~------~------~--'5. I
Continuii!
intrerupert
Continua
~

~,

I ~i

'" I

NI:::

x.r

'I

!~

J_"_:;:,_II'

I~

.3

"H

"

;.;

,S
.:.1

t;

De Iinisarc

DC' d cgrO~lare Oteluri

at'

'I

i
i

""

.~
...-=

Oteluri
pentru

laminate

l{

--;-1-j
[

Cu intreruperi

----------

Ot eluri

en rezlsten ta

scazuta
Neferoase
Nemetalice

-I

I
i-----

~-----

inc1uziuni

'
I

C on trnu a-

De Iini sarc

De dcgrosnre

Fonte
.
alIate
Neferoase

Fara

Fonte cenusil
cu duritate
~icii

E
.....,

Cn incluziuni

'"
Cl

'

.
.eduJr~I
mOXI am e ,

F~nte cu grafit modular

eu Mn

at

;:: c> I
=~------

aliate

Ponte ce.nu~ii
F t
on ~
1.naleabIl.C

_,~-_!
~:;:!,

in piese

11

---I
I

~i turnate

elltll'l
Oteluri
refrac are
[---------Ol.eluri austentiee

au oma e
sl o~eluri _ __
cu rezlstenta

scazuta

.,:.:: ill
""'.:'"

incluziuni

---------

eu duritate
eu durltate

mica
mica

Fonte
cenusli
dure

Oteluri
Neferoase
Nemetalice

Fonte
dure

calite
dure
dure

~~U""--"-~'","","~"G.~~.~,.,

..

Introducere

115-

Tabelul
Simbol nou

a seulelor en tHi~ din o!el rapld

Utilizare

Prclucrart
ell vitczc
Ioart.e mart, fura Iichid de aschiere in
condi\ii grel de uzura ~i tempera turn
Prelucrari
cu viteze foartc mad la materialc foartc dure
Ut.lllzare generalu
pentru
prclucrarea
en vitcze mari a materialelor en duritate ~ 280 HE
Inloculeste
Rp3 in cazul prelucrarilor
fine
lnloculestc Rp3 Cll productivitate
mai scazuta
Prelucrarea
materialelor
rezistente
(pest e 100 daN!mm2), a
allajelor rclractare Cl! vitczc mari de aschiere
Prelucrarea
ma terialelor cu rezlstenta
peste 85 daN

RE. 50
RW 180

nw

80
RMo50

Hp 4
Hp 5

Rp 7*)
Rp 8 *)

de utlltzare

Sanbol vechi

Rp 1
Hp 6*)
l~p Z
Rp

5.5. Domeniile

*) Se ela borcaza

numai

ell

acordul

producatorulul.

5.1.5. Dinornico aschierii

Se admite C2v f'ormarea aschiei se datoreste fo1'fecikii succesive a
unor pacheto de elelnente din' stratul aschiat, aduse in stare plastica,
de presiunea exercitata de fa,fa de degajaro a cutitului,
In sistemul de referint.a cinematic
apasarea totals de aschiere 'P::.; este definita de componentele : P x - componenta
axiala, de avans ; PI' - componenta radiala, de respingere; P z - componenta
tangentiala, principala.
JU3JI'imeasi orientarea apasarii totale
de asehiere depind de: adincimea de aschiere t, de avansul, 8, de caractcristicile
geomstrice
(x, xs, y, r) ~i termiee ale
capului cutltulul, de calitatea supndetei ~i
forma fe'(:eide degajare, de caracteristicile
meeanice (rezisienta, duritate) si termice
ale materialului prolucrat, de temperatura
In zona de aschiere, de utilizarea Iichidelor
de aschiere, de eoefie,ientll1 (le f1'8CftTe
Fig. 5.7. Api'isilrile de aschir rc.
piesa-scula, de uzura h1i~ului etc.
Se vor eonsidera urmatoarcle expresii ale componentelor apDJsariI
de aschiere :
<.e-.
(
sin % \ 0,5 ~
'0'
[claN]
(5.4)
P~ = Cx(IIB)".
'\~~--. ".. -I
i[y[8'~
..d..

.' 01

)')111

Py
Pz

-0
":1:'--'

~l..

.L (

)2

cos %
,-C0845~~ ---'--]i.yiO,9S0,75
0

=C .(HB)f2

_1

__

I'

Cz(HB)

2.

(Sin 45
SIn x
-~.~____

-"

)0,25

T,
'J..'{z.t'8'

T
o

[daN]

[daN]

(5.5)
(5.6)

___,~--,""",,~~2i"W3'!""-.t'fiiif.,g

r-'lo..,,,,

"-':"-.,...-#--6'--5'

116

'-._',

Normarea

-'-il'"

,_'0'

lucrarilor

:11'

.SS'Qs:Y",+

pe strunguri

t__

.u~

.,

norma le, carusel ~i revolver

Tabelul 5.7. Coefieienti ~i exponent] pentru relatla (5.2)

Grupa

SubII grupa

lI!aterial (o;el)

Otel pentru

11

Denumire

automate

AUT 12 ; AUT 30

cu C ~ 0,6%

OL 00; ... ;OL 70(K)

OLC 10 ; .. , ;OLC 55
ARC 6A
OSL 1
OT 40(1,. 2,3) ;. _. ; OT 60(1, 2, 3)

12

Otel carbon

21

Oiel eu Ni
Otel cu Cl' si Nl

---

-I
22

C,

2,190

---

OL 70(K) ; OLC 60(x)

ARC 6; ARC 7; ARC 10
OSC 7 ; ... ; OSC 13
OSL 2; OSL 3

de constructit
eu C >0,6%

'--

~
U
I

eu
eu
eu
eu
ell
eu

Cr si Mo
Cr, Ni ~i
Cr sl Al
cr. Al ~i
Cr. Ni ~i
Cr, Ni sl

,~

15 C08; 20 COB; 35 C 10
40 C 10 ; 45 C 10
OSL4;
OSL 5
C 15; C 120

Otel eu Cr

Otel
Otel
Otel
Otel
Otel
Otel

"

13 CN 17 ; 13 CN 30 ; 13 CN 35
15 CN 15 ; 19 CN 35 ; 35 CN 15
41 CN 12 ; 45 CN 12

Otel

23

Marca

Mo
Mo
W
V

25 MoC 11 ; 30 MoC 10
33 MoC 11 ; 36 MoC 10
41 MoC 11 ; 18 MoCN 06
18 MoCN 13 ; 30 MoCN 20
34 l\IoCN15 ; 36 MoCN 10
40 MoCN 15; 20 MoN 35
3,093
38 Mo CA 09 ; 39 CA 06
ARC 1 ; CVW 10 ; CVW 50
16 CNW 10; 25 CNW 10; WCN 40
IIJoCN 15; 50 CV 11 ; VC 06
VWC 50; VWC 62 ; VCW 85
WC 80 ; VSC W 45; VSC W 20
T 35; MoCN 08; T30 MoCN 14

I
4

eu Cr
cu Cr
oter eu Si
Otel eu Si
otei cu Si
Otel eu Cr,
Otel
Otel

25

--.3

31

Otel

eu :\In

~i Mn
~i Si
st Mn
si Ki
Mn sl Ni

18
28
15
35

MC 10; 38 SC 15; 21 Tl\IC 12

TMC 12 ; 27 MS 12; 35 MS 12
Mo MC 12 ; 21 MoMC 12 ;
CMS 13; 30 SMCN 16;
16MCN15
ARC2; ... ;ARC 5; ARC 5 A
ARC8;ARC9;ARC12;ARC13
RUL 1; RUL 2
MCW 14; V1\118; WSCW9
CS 14; VSC 13; T 30 SM 12
T 40 VM 17 ; T 35 SCM 11 ;
31 CM S 10
ARC 11
31 M 14 ; 35 M 16 ; 45 M 16
65 M 10 ; T 20 M 14 ; T 35 1\114
T 40 MN 07 ; T 40 NI 11

II
I

20,3-1\

'r,' ""

1IIi;~""-,,,.",,,,~

_":..':,."'"'"==_......:...:.!= . ,..~_ =."..:.

,.......:.c:.==

".,::"
.....:..:,._
.. _

fntroducere

an care:

117

HB

este duritatea Brinell a materialului prelucrat;

unghiul de atac principal;
Kx, Ky, Kz sint coeficienti reprezentind influenta unor factori secundari ; atunci cind acesti coeficienti nu sint explicitati se considera egali cu 1;
Ox, Oy, Cz ~i e2 iau valorile din tabelul 5.8.
Y.

Tabelul

5.8. Coefieienti

~i exponentl

Material

Otelurl

~i aliaje

Duritate

~i aliaje

170

~ 170

de Cu

>

Puterea

HB

I
I

~ 170

de Al

>
Fonta

pentru

_I

\
I

relatlile

Cy

CX

11,16
1,43
3,19
2,47

170

(5.4), (5.5) ~i (5.6)

18,13

27,9

I-------2,32
3,57
I

3,66
2,83

'.

Cz

0,75
0,50

6,64

5,14

0,35

0,55

etectiva de aschiere este

N
= er

Px,wx

+ Py'

Wy

+ pzv

60.75.136
,

>:

[kW],

(5.7)

in care Wx ~i Wy sint componentele vitezei de avans (5.1).

Primii doi termeni ai numaratorului reprezinta circa 2 % din valoarea
celui de al treilea, astfel incit
PZ'V

Ne, ~ 6000
Notind randamentul
a motorului este

(5.8)

intregului lan]; cinematic cu YJ, puterea necesara

PZ'V

N ~ 6000. YJ

5.1.6. Lichide

[kW].

de

ungere

[kW].

(5.9)

~i rdcire

Principalele Iunctiuni ale lichidelor de ungere ~i raeire (de aschiere)

sint :
- racirea zonei de lucru, in special a tai~ului sculei;
- reducerea frecarilor prin lubrifiere;
- separarea (spalarea-dispersarea) aschiilor de piesa si de scula.
Lichidele de racire ~i ungere pot confine apa (solutii apoase sau emulsii cu uleiuri) sau numai uleiuri, care pot fi simple sau aruestecate (COlIlpoundate).

,~.

118

pe strunguri normale, cerusel ~i revolver'

Normarea lucrdrilor

In general Brnt ntilizate uleiuri minerale sau sintetioe aditionate

en aditivi : detergenti-dispersanti,
anticorosivi, antispumanti, antibactericizi, modificatori de onctuozitate pentru extrerna presiune (RP).
In tabelu15.9 sint. prezentate lichidele de racire ~i ungere (de aschiere)
romanesti, de utilizare generals; Viscozitatea variaza intre 1,3E (PI)
~i lO,5E (PSI) la 500.
Tabelul

5.9. Liehlde de racire

Tip ulei

Caracterist

~i unqere de asehiere

ici

romanesu

Utilizare

PEI

Ernulslonahil,
tericid

anticorcstv,

antibac-

Debitare,
alezare

FEz

Emulsionabil,
anticoroziv,
tericid, adttivat EP

anttbac-

Prelucrari
in condltit
crarea foutetor dure

l,\B

In actlv, antioxidant,
detergent,
spumant,
dispersant

P2it

Ulei

P4C tip

mineral

102

+ ulei

Iurizat,

anttuzura,

tergent,

dispersant

Ulei mineral,
dispersant,

anti-

rapita
antirugmd
si EP

antioxidan
antlruglna,

strunjlre,

Rectificare
profilatii,
turi, calibrare
Danturare,

sul-

giiurire,

frezare

grele,

prelu-

rectlficare

dan-

brosare

de-

t, detergent,

Caurtre
adincii,
canelare,
alezare
filetare, prelucrari pe masini auto-

EP

mate
1'4C

tip

:2

Idem

F.C tip 1 cu anctuozitate

~i

Brosarc,

nanturare

viscozitatc mai marc

5.2.

Determinoreo timpului de balO

la strunjire

'I'impul de baza este timpul in cursul caruia un executant efectueaza

- en ajutorul strungului si al SDV-urilOl' corespunzatoare - sau supravegheaza lucrari necesare pentru modificarea nemijlocita a dirnensiunilor
formei, proprietatilor,
stal'ii obiectului muncii. Conform STAS 6909-65
acest timp se noteaza cu tb ~i se mascara in min-om.
Timpul de bazji, adica timpul necesar pentru strunjirea unei suprafete, este definit prin relatia
tb

L .
-.~

to

in care:

+-

II

+sn

l2

+-

la

[min]

(5.10)

L este lungimea cursei de lucru a sculei in sensul avansului

(vezi tigura 5.8), mm;
w
viteza de avans, mm/mill;
i
- numarul de treceri necesar pentru exeeutarea suprafetei
respective;

I
j

'1

....

-.-.---.-

...--------

------------------"'-----_.Determinoreo

\.

timpului

Zl

,_ ....-

....

-.

de baza la strunjire

Iungimea supratetei prelucrate, mm;

distanta de pat.rundero (intrare) a cutitului,

I'

II

t
tg z

= .--.-

1J 9

.-------.

+ (0,5

...

mm;
(;).11)

2) ;

-1=;['-'- -l-IC'
"'"'-111::.=.---- --- .__=r=r+-'1
!

fi/

.T ~!

Fig. 5.8. Rlemmtele

curse!
de Iucru a cutitulul.

l2

13
8

'7

i.

.~.L~-1J

_.

.'

/:3.,1,...

"

distanta de depasire (iesire) a sculei ; Z2 = 0 ... 5 mm;

lungimea supraf'etei prelucrate pentru aschia de proba ;
ls = 0 ... 10 [mm];
avansul, mm/rot;
turatia piesei, rot/min.
Z

. (~1)
o. 0 devi
evme: ~
[b
=
R e1atla

+ ~t_ + (0,5
tg x

--...=......----

...
.---

s-n.

17)

[min ]

(5.12)

5.2.1. Determinarea regimurilor de cschiere

Elementele regimului de aschiere, adincimea t, avansul 8, viteza de
aschiere v (sau turatia n) sint determinate de 0 serie de factori care pot
fi grupati astfel:
relativ la semifabricat ~i piesa :
- material, calitate stare, tratament termic ;
- adaosul tehnologic de prelucrare ;
- forma, dimensiunile ~i plasarea suprafetei prelucrate ;
- forma, dimensiunile ~i plasarea suprafetelor de bazare;
- conditfi tehnologice (rngozitati, precizii etc.) ;
relativ la scula :
- materialul paryii aechietoare ;
- forma si vdimonsiunile capului cutitului ;
- forma ~i dimensiunile tai~ului ;
- durabilitatea impusa tai~ulni sculei ;
relativ la masina-unealta :
- posibilitati de prindere a pieselor ~i sculelor ;
- game de avansuri si turatii ;
- momente maxim admise de sistemele cinematice ;
- puterea disponibila pentru aschiere ;
relativ la alte conditii de prelucraro :
- utilizarea unor lichide de asehiere.

,.~..,."

'-<-Er")'"

"-~"

Normarea

120

'"""~"~H'~""-""

""h1:i!lf"""?n

luerOri/or pe strunguri normale,

carusel ~i revolve"

Productivitatea
operatiilor de strunjire poate fi masurata
de aschii care in cazul strunjirii longitudinale este
Q
iar in eazul strunjirii

rr:(D -

~.a*:!'>""

cu debitus

[mm-/min],

f)"t"s"n

cu ava.ns transversal

Q = niD - s"n)"t"s"n

(5.13}

este
(5.14)

[mmv/min],

in care D este diametrul initial al treptei preluerate, mm.

In scopul obtdnerii unei productivitapi maxime se cauta valorile
maxim admise pentru t, s ~i n.
Elementele regimului de aschiere nu sint insa independente ; problema,
optimizarii regimului de asehiere constituie subiectul multor luerari de speeialitate. Se considera, in general, ca ordinea importantei, ~i deci ordinea,
in care trebuie determinate aceste elemente, este: t"-* s -* v
(5.16).
Majoritatea
limitarilor impuse de factorii enumerati actioneaza,
asupra parametrilor t, s, sau asupra parametrilor t, s, v, astfel incit
pentru determinarea unui parametru se vor face anumite ipoteze asupra,
celorlalti, Dupa determinarea unei prime solutii se procedeaza prin iteratii succesive. Daca se lucreaza eu mijloace moderne de calcul, solutla,
este gasita dupa 0 singura iteratie in circa 85 % din cazuri si dupa doua.
iteratii in peste 95 % din cazuri. Pentru. caloulul. obi~nuit (fa1'(~ cal~tlator)
se

V01'

uiiliz

direct tabelele date in acest capitol.

5.2.1.1. Adincimea de asehiere, 0 parte dintre factorii enumeratj

(adaosul de preluerare A, mm, lungimea tai~ului principal Io mm, ~i
unghiul de atac principal x), actioneaza direct asupra adnicimii de asehiere,
astfel:

t < A [mm];

(5.15)

t1= 0,8 It' sin

Y.

[mm],

(5.16)

t1 fiind adinclmea de aschiere maxim admisa de lungimea activa a tai~ulni

principal , mm.
In tabelul 5.10 sint date valorile t1 pentru unghiurile de atac principal
~i lungimiIe cutitelor standardizate.
Tobelul 5.10. Adincime

de asehiere

11

maxim admisa de lungimea

tai~ului

Lungimea tai~ului principal, mm

Unghi

de atac
principal

12

10

16

20

25

32

40

50

y.

Adincime de aschiere, tl t mm

,
30
45
50
60
70
75
90
95

3,20
4,53
4,90
5,54
6,01
6,18
6,40
6,38

4,00
5,66
6,13
6,93
7,52
7,73
8,00
7,97

4,80
G.79
7,35
8.31
9,02
9,27
9.60
9,56

6.40
9,05
f
9,81
11 09
1 12,03
.

12
,36
12,80

12,75

8,00
11,31
12,26
13,86
15,04
15,45
16,00
15,94

10,00
11,14
15,32
17,32
18,79
19,32
20,00
19,92

12,80
18,10
19,61
22,71
24,06
24,73
25,60
25,50

16,00
22,63
24,51
27,71
30,07
30,91
32,00
31,88

20,00.
28,28
30,64
34,64
37,59
38,64
40,00
39,85
I

,I

----------.,

...--~=~~"~~=.~~-"===.-.----

Determinarea

. ,

timpului de bazel la strunjire

121

Apasarea de aschiere provoaca fenomene secundare ca :

- incovoierea piesei sub actiunea componentelor Py ~i Pz;
- deform area locala a pieselor cu pereti subtiri sub act.iunea componentei Py;
- incovoierea corpului cutitului sub actiunea componentei Pz;
- comprimarea plaeujei din carburi metalice sub actiunea componentei Pz.
Se poate arata ca valorile maxime atinse de componentele Px ~i
JPy nu pot provoca flambarea piesei, respectiv a cutitului. Incovoierea
cutitului provocata de componenta Px este neglijabila. Suprasolicitarea
ghidajelor masinii sau a mecanismului de avans, in practica, apare numai
prin depasirea importanta a celorlalte limitari.
a. Ineovoierea piesei. In tabelul 5.11 sint prezentate:
expresia sagetii
'in punctul de aplicare a fortei ~i abscisa punctului de sageata maxima
pentru modurile de prindere uzuale.
in tabelul 5.11 sint folosite notatiile :
J - sageata in punctul de aplicare a' fortei, mm;
P - forta aplicata, daN;
..x - abscisa punctului de aplicare a fort.ei, mm;
Tabelul 5.11. SAgeata de Ineovolere a piesel

INr.j
crt.

Relajia de calcul a slgelii In punctul de aplicare

a fortei

Schi\l

Abscisa punctului de sAgeata

maxima

Prlndere in universal

_'_;t

px3

f= --

3E1

[mm] (5.17)

Xm=

x~

Prindere intre virf urt

21...x,

I
I

_.,

J ------

--

f=

,'R- -'
~
Z

PxZ(L -

x)!

[mm] (5.18)

Xm

-3EIL

= L/2

<;

' universa I ~I. virf

Prindere III

.
31

~L
'x

Px3(L

--- - .~
?

f=

- X)2 (4[, 12 EIL3

x)

[mm]

(5.1/)

/xm=(2-V2)L

! xm~~O,58o

r
\

. " ...,...

)Hr

!>'!*

'o/'llIfi'k,,,,;;:;,g;jtri'-M

Normarea

122

e'MXr=-..-:1:

i'Ri'e'rHf'tJ:iti6b

lucrarilor

pe strunguri normale.

carusel ~i revolver

L - lungimea tota1a in consola, respectiv distanta intre reazeme, mm r

E - modul de elasticitate al materialului piesei (tabe1ul 5.6), da.Njmm" r
I - momentul de inertie al piesei, mm",
Considerind piesa C?" bara cu sectiune plina sau inelara, momentul
de inertie este dat de rela.tia
I

= ;~ (D4 -

d4)

;:::;

0,05 (D~ - d4)

[rnm-]

in care D este diametrul exterior, mm, iar cl diametrul

Se observa ca numai variat.ia Ragetii de incovoiere
fetei preluerate intluenteaza abaterile dimensionale ale
punind conditfa ea sageata maxima sa nu depa~easca
de toleranta adrnis IT, mm, se obtine rela.tia
p ~ 0,75.Gp'

EIIT

(5.20)

interior, mm.
de-a lungul supraacesteia, asttel ca,
1/4 din intervalul
(5.21)

[daN],

l3

in care C ia valorile din tabelul 5.12, iar l este Iungimea treptei prelucratc.
Tabelut

5.12. Coelic1cllt

In universal

Prindere

Cp

Cp in func!ie de prtndere
Intre virfurl

In universal ~i virf

1G

:H

Porta, care provoaca incovoierea este

P --

1!p2
V

...J_

p2

~,18 Pz

1,0,02

TT

[daXl-',

"O-l'Zr

(6.22)

unde Kyzr este un coeficient care exprima influenta razei la virf

tului 1', mm, asupra rezultantei Iortelor Py ~i Pz, asttel :
Knr

0,872. 1'0,19.

a cuti.
(5.23)

Din relatnle (5.21), (5.22), (5.6) ~i (5.20) se obtine relatia

t,098 s'.075 ~ K"
m'

m care K m

Vp'

Sin,
,--x
sm 40

-.--_--.

')0,25

14-7
-1 ,--~

t - ."".74 IT

1'0,19

.v

0,0312E , (52-)
. 0 un dE
e { are va 1'1
on e d ate
Gz(HB)"2
Dz 9i e2 au valorile date in tabelul 5.8 iar Gp are valorile date
Presupunind ca avansul este eu circa un ordin de marime
adincimea de aschiere, se ob~ine relatia
(D4 _ d4)0,538
t2 ;:::; 4,16 Km' Kt32 K133 KI34
I TO,578

llJ734

'
III

(5.24)

, 11
tabe
u 5.6,

in tabelul 5.12.
mai mic decit
[mm],

(5.26)

I
_..-J

-----------------

Determinarea

in care:

I{t~l

I{t22

timpului

_IiOio,_~-___.1;:~~~~

__ .=-,~

_-<-.--= ...,~-

. -

,.,..-:- __ ~~"""""-

.....==,

.,.,"-'----==-_~.".__-~==__~_=-==~

123

de baza la strunjire

este adincimea de aschiere maxim admisa de incovoierea

piesei i precizia preluerarii, mm;
D - diametrul exterior, mm;
cl
- diametrul interior, mm;
t2

_ (
= O,06nl
= 0~578,

)0.578

Oz (HB)"

are valorile date m tabelul 5.14 ;

are valorile date in tabelul 5.15 ;

Sin)(
Kt23 = ( .~
sin 40
Kt24

,~Il"
y_,

)0,115

(5.27)
(5.28)

, are valorile date in tabelul

5.16;

(5.29)

= ~:.281,are valorile date in tabelul 5.17.

(5.30)

1,0,11

Intervalul de tolerant.a pentrn supratetele netolerate (STAS 2300 -65)

ae determina, pentru exeeutie mijlocie, cu relatia
IT = O,096975D~;.4022 [mm], Dpr fiind diametrul prelucrat, mm (5.31)
Pentru suprafete torelate (STAS 8101-68), intervalul de tolerant a
se determina ou relatia .

SO)

O,4576,Cl

IT

= 0289.10-3
,

DO
'p~.

3578

z;o.00224-~
or

(5.32)

[mm],

'in care 01S0 este clasa de precizie ISO (e fiind functia exponentdala).
Din relatiile (5.26) ~i (5.31), respectiv (15.32),rezulta ca adincimea de
aschiere maxim admisa la strunjirea supratetelor va fi:
- pentru suprafete netolerate, executie mijlocie (conform STAS
2300-65 ;)
tz

= 1,08, Kt. 31 , Kt32

(D4 _
Kt33 Kt34,

- tolerate in clasa de precizie GlSO

ID4

12

0,0374,Kt31,Kt3>,Kt33,Kt34'
"

d4)O,578'

D~~;32

[mm ] ;

p.734

(5.33)

-'---------

14)0 578~Do.207
1',r

(,

p,734

(~.26~~!S~)
,e

DO,00224
pT

[mm].
(5.34)

In tabelul 5.13 sint date adincimile t2 in conditiile in care coefieientii

= Kt22 = Kt23 = Kt24 = 1, adica : piesa este prinsa in universal;
materialul este otel eu duritate 195 HB; cutitul are unghiul de atac principal X. = 45 ~i raza la virf r = 2 mm. Pentru alte conditii se vor aplica
coeticientii din tabelele 5.14, .. 5.17,
Kt21

.------------

124

Normarea

lucrerller

pe strunguri normale, carusel ~i revolver

Tobelul 5.13. Adincime (le aschlere 12 maxim admisii de Ineovolerea piesei

~i de precizia de prelncrare

Ja

Clasa de
precizie
ISO

ext.1
into
mm mm

"I J
I
I

-1

7
8
9

50

I
I

_1_1I
.
II

1
1

100

200

400

Adincimea de aschiere, t2

Adincimea de aschiere, t2

mm

mm

0,42
-

O,l~
0,11
0,22

0,04
0,05
0,06

0,01
0,01
0,02

7
8
9

1,40
1,82
2,36

O,~2
0,05
0,71

0,28

0,08

0,03 100 90

10

3,07

0,"

0,36
0,47
-

0,11
0,14
0,19

0,03
0,04
0,06

11
12
Net.

3,99
-

1,20
1,56
2,20

0,08
0,10
0,13
0,17
0,22
0,29

0,02
0,03
0,04
0,05
0,07
0,09
0,12

8,43
-

2,53
3,29
4,28
5,56
7,22
-

0,76
0,99
1,29
1,67
2,17
2,82
3,98

8,641

2,60
3,37
4,38
5,69
7,40
9.61
-

0,78
1,01
1,32
1,71
2,22
2,89
4,08

7
8
9
10
11
12
Net.

Net.

1
501 231

I
1

I
I
1

Clasa de
preclzfe
ISO

Ifl:1

-1-. -

5145

400

11
12
Net.

7
8
9
10
11
12

_1_

-------

_\

200

prelucrari

10

7
8
9
10
11
12
Net.

251 11

25\

100

Lungimea~

50

Lungimea de prelucrare
mm

7
8
9
10
11
12
Net.
7
8
9
10
11
12
Net.

Obseroatie,

0,86
1,12
1,45
1,89
2,46
3,20

0,26
0,34
0,44
0,57
0,74
0,96

!~~~

0,88
\1,14
1,49
I 1,93
I 2,51
3,27

0,26
0,3~
0,40
0,58
0,76
0,98

0,08
0,10
0,13
0,17
0,23
0,30

0,02
0,03
0,04
0,05
0,07
0,09

0,82'
1,06
1,38
1,79

0,25
0,32
0,41
0,54
0,70
0,91

0,07
0,10
0,12
0,16
0,21
0,27

0,44
0,58
0,75
0,97
1,261
1,64

0,13
0,17
0,22
0,29
0,38
0,49

I~~I~~__
II -1

'I

100 45

I
_

4,90
6,36
8,27
1 I

1,47
1,91
2,49
3,23
4,20
5,46

200180

6,53
,8,49
'-

I -

Net

1,51 1 0,451
1,96
0,59
2,55
0,77
3,3211,00
4,31
1,30
5,61
1,69
7,73
2,32

7
8
9
10
11
12
Net.

'I

I
I

200 901

I-=--I~,~~,_,_I
15,03

7
8
9
10
11
12
Net.

100

i---i---~~-I

7
8
9
10
11
12
Net.

7
8
9
10
11
12
Net.

0,14
0,18
0,23
0,30 1.2001
0,39
0,51
0,70 I

7
8
9
10
11
12
Net.

I I

I
'I

8,01
-

1_-_1 -

14,48
18,81
-

I -

14,84
19,27

2.4~
3,1<>
4,06
5,27
6,85
8,89

I
1

4,35
5,65
7,34
9,54
12,38
16,08
4,46
5,79
7,52
9,77
12,69
16,48
23.79

Netolerat

~--------,-.-.---~-.-~-"-~-~"._:::=---=---"'-;::-

.."' ..,.....-0--=-:-::

"';.

_0

Determinarea timpului de baza la strunjire

Tabelul

5.14. Coeficicnfii

125

pentru

eoreetarea

adincimii

de nsehiere

12

Materialul
Duritate

HB

Olel

Fonta

Aliaj de Cu

Aliaj de AI

0,72
0,68
0,65
0,63
0,61
0,59
0,58

K'n

15
30
45
60
75
90
105
120
135
150
165
180
195
210
225
240
255
270
285
300
315
330
345
360
375

1.14
1,11
1,09
1,07
1,03
1,00
0,97
0,94
0,91
0,89
0,87
0,85
0,83
0,81
0,80

Tabelul

In

Prindere

Kt24

5.15. Valorile eoeflelentulul kt22

4,97

7,67

Tabelul

Raza la virf r mm

In universal ~i virf

principal y. j

/23

1,36
1.32
1,28
1,24
1,21
1,18
1,15
1,13
1,10
1,08
1,06
1,04
1,03
1,01
1,00
0,98
0,97
0,96

Intre vtrfur i

Tabelul

J{

2,16
1.77
1,57
1,45
1,36
1.29
1,23
1,18
1,14
1,11
1,08
1,05

I
I

universal

K/Z2

Unghiul de atac

0,5

1,17

5.16. Valorile coeficientului

k/23

30c

45

60

0,95

1,00

1,03

,5,17. Valortle

1,08

..

coeficientuJui

1,5

1,03

I
I

90

1,05

k/24

2,5

0,98

0,96

-- _. -----_._---

__ "" _,_""""'''''-'<~~ mM

g'ft - - 'a"~}''lWliiiW-'-&--1'">*

.;;,!

"",",_~....o.--_~"_~""':b'

126

__ '-"-"-'~_"-'--'_~-,w.,,

r~_""'

Normarea

lucrarilor

..,_- ......
~

pe strunguri

..
,

, '_~",C"._'_""""""_~"~'-_""""'"'~'

~_~

norma le, carusel ~i revolver

b. Deiormarea loeala a pieselor en pereti subtiri. Considerind deformarea inelului egaH1cu deformarea semiinelului dublu incastrat (fig. 5.9),
sageata este data de relatia

f
In care:
l
este
E este

e.

[mm],

192 E I

(5.35)

lungimea fibrei medii mm;

modulul de elasticitate (tabelul 5.6), da.Njmm>;
F

Fig. 5.9. De Iormar

T'-'-'-'-'/
.
t _

a locala a piese lor eu pe re ]! subtirl.

este

momentul de inertie al sectiunii longitudinale angajate in deformare, mm-.

Din conditia de egalitate a sageti10r calculate pentru zona etrunjita
~i cea neatrunjita in punctul de aplicare a fortei P, se obtine

f
~oore:

D e~e
d

este

Tc)3
{ --\ 8

+ d)3

(D

(D -

. -.~

d)4

[mm]

. Kf

(5.36)

'

diametrul exterior, mm;

diametrul interior, mm;
1

Kf=

)4'

1_~

__

D-cl

1 + (1-

(5.37)

-D-~-d-r

Pentru valori uzuale ale marimilor D, d; t ~i in ipoteza cl

}loate utiliza relatia aproximativa
X

:::::;.1,42

clS,539tO,214

DS,796

>

0,81 se

(5.38)

Punind conditia ea sageata sa nu depa~easca un stert din intervalul

de t oleranta admis IT, mm, din relatiile (5.36) :;;i (5.38) se obtine
')

E(D_d)4D8,796

P ~ 0,904 -~~-~~----to,214. (D

. IT.

+ el)s. d

8,539

(5.39)

'

Determinarea

'n"

'-n'N,;,jl'-'

&

'------.-.--~~

....,..--~---.-.--

..,.-----~---~----

------,:.-<c----~----

127

timpului de bazel la strunjire

tl.1l4.

SO.75 ~

Kl''''

05.

1n care K Ym
A

ca

de componenta Py, astfel

Deformarea este provocata

(5.5) 9i (5.39) rezulta
'.,

__

(D - d)4. D8, 796

--'-----'---. IT

(rL coscos x- +1-1

45

din rela.tiile

+ d)3

(D

(SAO)

(18,539

O,934E
Gy(HE)"'

= -'----

In aceleasi ipoteze

cu privire

t =293.K
3

.K
t

se obtine

relatia
(5.48 )

[mm],

t3~

31

intre t si

la relatia

(D_cL)2,H6D4,719
.IpO,536
(D
d)1.609. d4,58l

o.

in care t3, mm, este adineimea de aschiere maxim admisa de deformarea

~

..

Iocala a picaei tar

Ktol
v

0.0629
r

E
\ 0,536
I
Cv : (JIB)"' )

are valorile date in tabelul 5.19 iar

Kt32 =

l1+ (

~OB

':

(5.42)

rl

(5.43 )

0,536

cos 40

are valorile date in tabelul 5.20.

In tabelul 5.18 slit date adincimile de aschiere t3 pentru Kt3l = Kt32,= 1.
Pentru alte conditii se aplica coeficientii dill tabelele 5.19 9i 5.20.
Tabelul

mm

25
')_0

25
50
50
50
100
100
100
200
200
200
400
400
100
800
800
800
1600
1600
3200

(le asehiere i3 maxim admisa de deformarea

a pieselor en pt'l'eti sulltil'i

Dia~1e~rul
extcnor

5.18. Adiuclmea

I D.iam~tnll
I
mterior
mm

I
I
I

II
I

iI
I

II
I

II

23
21

20
4;:'"1
-'-1.)

40
90
QuO

80
180
170
160
360
340
320
720
680
640
1,140
1360
2880

locala

Clasa de prccizie ISO

8

~}

10

0,08
0,54
1,1:'3
0,25
0,65
2,05
0,45
1,-1G
3,73
0,82
2,66
6,79
1,49

-1,83
12,35
2,71
8,78
22,47
4,93
15,98
8,98

II

0,10
O,GG
1,44
0,:32
0,83
2,62
0,57
1,86
4,76
1,05
3,38
8,G6
1,90
6,15
15,7-1
3,45
11,19
28,61
6,28
20,34
11,42

0,12
0,88
1,8J
O,~~:O
1,OG
3,34
0,73
2,37
6,07
1,33
4,31
11,03
2,-!2
7,8'1
20,05

t,-w
I

11,2,1

8,00
25,89
14,53

t3l

0)6
1,1.2
2,:3J
0,51
1,35
4,2G
O,a3
3,02
7./-1
i"f)

5,49
14,06
3,08
9,98
25,;)3
5,60
18,11
10,18
;02,95
18,-1S

12

11

: Netolerat

----

Adinclmea de aschicre

mm

0.20
1,4::3
2,30

o.ee

I
I

I
I

1,72
5,00
1,19
3,86
9,86
2,16
7,00
12,1)1
3,93
12,/2
32.53
7,13
2:1,09

12,95

23,52

0,25
1,82
2,50
0,84
2,19
,5,00
1,52
.-t .11
10,00
2;i6
8,\)2
10:00
5,00
16,20

0,33
2,00
2,50
1,13
2,96
5,0(}
2.09
6,76
10,00
3,87
12,54
20,00
7,18
23,25

9,08
29,41

13,31

II

16,49

29,93

24,6c~

'__"_' __
',=-'--_

----"'_.---

_~=""'_"" __ "' __ '__"'-",:"""'r

"'.Ii!'"'_'r;"'-:.'""'~'~'!"''-~"'_=-'''''",,''''''''.''d.,",",~'",_=-'''''''W''''"'_"+-a7

Normarea

128

Tabelul 5.19. (:oeficienti

S"

lucrarilor pe strunguri

pentru

corectarea

H_ ....._.,. ..,.~_

normale,

adincimii

carusel

de asehiere

"".._"'---~

~i rev~!'ie!

13

MateriaJul
Duritate

HB

Aliaje de cu

Fonta

Otel

Aliaje de AI

ktn

15
30

43
60

75
90
105
120
135

1,46
1,41
1,37
1,34
1,30
1,27
1,25
1,22
1,20
1,18
1,16
1,14
1,12

1,13
1,10
1,08
1,06
1,03
1,00
0,97
0,94
0,92
0,90
0,88
0,86
0,84
0,82
0,81

150
165
180
195
210

__0
,)')-

240

255
27()
285
300

315
330
345
360
:~70

2,23
1,85
1,66
1,54
1,45
1,~13
1,33
1,28
1,24
1,20
1,17

0,74
0,70
0,67
0,65
0,62
0,62
0,60

ij

~I
11

1,15

1,11

;1
II

1,09
1,08
1,06
1,05

it

~l

i'

Tabelul

5.20. Valorile

coefieientullli

kt32

j
'.1

U nghiul principal

de atac

Y-

30

i
/;t32

45

I
I

0,89

c. Ineovuierea eutitului,

1,00

600

21(j

se obtine, punind conditia ea

e ""

1,17

lh
(ji

'

1,36

< criaamis

481

i.t.

[daN]
=

I
I

90'

il
I

1.45

(:5.44 )

[daN]

este lungimea in consola a cutitului, mm;

iniUtimea eutitului (vezi fig. 5.10), mm.

:\.,

[I,I

24 [daN /mm2]

~n care:

750

Din relatia generala

p _

.h

I
I

(5.45)

1I

-----

~AA"""".,._,~ ~~

.. --~,---~,-,--.-.

------".--.----~--

..---,-

..

-'1

:
i

~
1

Determinarea

~
~

timpului

129

de bazo la strunjire

Pentru strunjire exterioara se va considera ca:

sectiunea cutitului este dreptunghiulara sau patrata

~!

~,j

momentuI de inertie este:

~I

(b = h), iar

[mm+] ;

~~3

(5.46)

Iungimea in consola a cutitului este l = 1,5h

[mm].
Relatie, (5.45) devine: P':;;;2,667bh
[daN].
Pentru strunjirea interioara se va considera ca :

(5.47)
(5.48)

I'

Fig. 5.10. Incovoierea

cutitului.

I~~

wJj4~

~~

r
sectiunea cutitului
momentuI

!.

este circulara

de inertie

este

(h

de), deci

I = 2 .d~ [mm-};

(5.49)

64
lungimea in consola este l = 5 de [mm].
Relatia (5.45) devine: P';;;; 0,471d;
[daN].
Incovoierea cutitului este provocata de componenta
(5.6) in care se va Iua
Kz

Pz

(5.50)
(5.51)
Din relatia

Kzr = 0,9461'08,

(5.52)

[mm] fiind raza la virf a eutitului ~i din relatia (5.48), respectiv (5.51)
se obtine :

. (Sin x )0,25 .-- 1 ..b h

tos' 7-~.;;;; 2,667
Oz. (HB)e.
sin 45
Kzr

(5.53)

~i
075
i s":
.:;;;
r

"

0,471
Oz(HB)"

(Sin x
sin 45

)0,25

.--.(

Kzr

:]2

(5.54)

l':

In aceleasi ipoteze se obtin relatiile care dau adincimea de aschiere

t4, maxim admisa de incovoierea cutitului pentru :
(5.55)
strunjire exterioara t4 = 0,176 .Kt41Kt42 Kt43 (b .h)O,571 [mm];
(5.56)
strunjirea interioara t4 = 0,0654.Kt41Kt42Kt43d~143
[mm],

i~

in care Kt41

~~,

:1

,1

;t

~~
\

9 -

c. 1851

19,83
[Oz' (HB)"]

_~.
,~

are valorile date in tabelul 5.22.

(5.57)

 <,,Ai

*"&~...*,.

~L.

Normarea lucrarilor pe strunguri norma le, carusel ,i revolver

130

K'42 = K'23' [relatia (5.29)], are valorile date in tabelul 5.16, iar
K

_ 1,035

(5.58)

rO,05

143 -

in tabelul 5.21 sint date adincimile de aschiere t4 pentru K'41=K'42=

alte conditii se aplica coeficientdi din tabelele 5.22,
5.16 ~i 5.23.
= Kt43 = 1. Pentru

Tubelul 5.21. Adlnelme de asehlere

~l~

(4 maxim

II
w

Adincime
de aschiere t"
mm

a~ 1n mm

admisii de Ineovoierea

eujitnlul

~~l

Adincime
de aschiere I,
mm

Adincime
de ascbiere I"
mm

d, in mm

b X h, In mm

8
10
12
16
20
25
32
40
50

1,90
2,45
3,01
4,18
5,40
6,97
9,24
11,92
15,39

I,

I
I

I
!

Tabelul 5.22. Coefteienti

MaterialuJ

Durltate

Oteluri ~I aliaje
de AL

HB

8x12
10 X 16
12x20
16x25
20x32
25x40
32x50
40x23

I
I,

2,39
3,20
4,03
5,40
7,06
9,12
11,92
15,46

pcntru

eorectarea

I
I

I
I

Obseruaiie.

1,38
1,31
1,25
1,20
1,17
1,14
1,11
1,09
1,07
1,04
1,00
k'42

I
I

I
I
I

I
I
I

II
!

Duritate

(le aschi ere i,

Oteluri ~i aiiaje
de Al

HB

preiucrat

Fonte ~i aliaje
de Cu

= k123, eu valori

luate

210
225
240
255
270
285
300
315
330
345
360
375

I
I
I

din tabelul

5.16.

0,97
0,94
0,92
0,89
0,87
0,85
0,83
0,81
0,80
-

I
i

l
I

Ii

k,,,
3,10
2,54
2,27
2,09
1,96
1,86
1,78
1,71
1,66
1,61
1,56
1,57
1,48

1
'~

adincimii

ktn

15
30
45
60
75
90
}05
120
135
150
165
180
195

Materialul

Fonte ~i aliaje
de Cu

0,51
0,70
0,91
1,12
1,55
2,01
2,59
3,43

prelucrat

6
8
10
12
16
20
25
32

'~

-,

1,45
1,42
1,39
1,36
1,34
1,32
1,30
1,28
1,26
1,24
1,22
1,21
-

""""7""ijj1t'~"

.:;,..C

;),
.dh' ..'-v"i'Tjif'"

Determinarea

timpului

Tabelul

Raza la virf a cujitului

1',

5.23. Valol"iIe coeficientului

mm

0,5

1,07

kt;'3

1,04

d. Comprimarea plaeutei
placu~a este
P

131

de baza la strunjire

1,5

2,5

1,01

1,00

0,99

0,98

din carburi metaliee, Apasarea admis~ de

sin 45
40.tomB~25. (
sin x

kt43

)0,8

. (0,87 rO,2)

in care Bp este grosimea placutei, mm.

Comprimarea este exereitata de componenta
tiile (5.59), (5.6) ~i (5.52) rezults
to,23'S0,75

40
Oz (HBt"

( sin 45
sin x

)0.55

[daN],

(5.59)

Pz astfel incit din rela-

(0 92.rQ,l2).B125

'

(5.60)

in mod analog din (5.60) se obtine adincimea ,de asehiere

admisa de resistenta la compresiune a placutei I
ts = 0,714 K'51 K'52
in care Km
Kt52

sin 45

=. (

K's3 Sk28

maxim

(6.61)

[mm],

207,3 1 02 ~i are valorile date in tabelul 5.25,

[Oz (HB)"] ,

(5.62)

~i are valorile date in tabelul 5.26, iar

(5.63)

)0,56

SIn x

K'53 = 0,919ro,122 ~i are valorile din tabelul 5.27.

(5.64)
in tabelul 5.24 sint date valorile adincimilor de aschiere ts pentru
K'5l = K'52 = K's3 = 1. Pentru alte conditii se aplice eoeflcientii din
tabelele 5.25, 5.26 ~i 5.27.
Tabelul

5.24. Adtncimea

Grosimea placutei

mm

is, mm

1,73

2,91

de asehiere

4,21

i5 maxim

5,60

admisa

7,08

de grosimea

8,62

10,2

placu!ei

10

11,9

13,6

e. Adincime de asehiere reeomandata. Se admite ca exista ~i 0 limitrn

inferioara a adincimii de aschiere, sub care suprafata preluerata sufer3i
numai deformari elastice ~i, eventual, plastice fara detasare de aschii.

~---.----------------------------------------------------------~
132

Normarea

lucrarilor

pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

,j
:1

Tabelul

5.25. Coeficien!i

de eoreetle

ai adincimii

de asehiere

Material
Duritate

Otel ~i a!iaje
d. Al

HE

Duritate

Otel ~i a!iaje
de AI

HE

kt51
I

0,95
0,90
0,85
0,81
()

I
I

1,20
1,16
1,12
1,06
1,00

150

165
180

195

Ungbi de alae

1,40

30

1,00

5.21. Valortle

0,84

coeficientului

0,92

0,67

1,47

ktn
90

60

45

1,51

375

5.26. Valol'i1e eoetteientului

I
II

{.!Q

1,43

0,5

kt53

7Q

345
360

1,21

1'J

1,94
1,87
1,80
1,74

2,33

kt52

Raza la virf a cutitului,

mm

II

330

principal x

Tabelul

2,46
2,22
2,12
2,02

Tabelul

Fonta ~i aliaje
de Cu

kt51

135

Material

Fonta ~i aliaje
de Cu

is

0,89

0,82

ktS3

1,5

2,5

0,97

1,00

1,03

1,05

.Aeeasta Iimita, ta, influentata de duritatea materialului preluerat, de raza

la virf a cutitului 1', ~i de unghiul de degajare y, se determina eu relatia
t6

O,036.rO,25.e(~~)KtG1

[mm]

(5.65)

in care Kt61=1+0,21eosy-O,98
sin y, ia valorile din tabelul5.29.
(5.66)
In tabelul5.28 sint date valorile adlncimii de aschiere t6 pentru KtG1=1.
Pentru alte unghiuri de degajare se aplica coeficientii din tabelul 5.29.
Oea mai mica dintre adincimile de aschiere tl ... ts este cea recomandata, t., cu conditia sa nu fie mai mica decit ta, in care caz prelucrarea nu
este posibila ~i trebuie schimbata una sau mai multe dintre eonditiile
considerate (prindere, unghi de atac principal, raza la virf etc.).

._.............1

Determinarea timpului de baza la strunjire

Tabelui

5.28. Adtnelmile

133

de a~chiere 16minim

r,

15

mm

60

105

150

materialului

materialului HB

Duritatea
Raza
la virf:

ad mise de ecruisarea

195

Adincimea

240

28~

330

875

de aschiere 16, mm

I
0,10
0,50
1,00
1,50
2,00
2,50
3,00

I
I

0,02
0,03
0,04
0,04
0,05
0,05
0,05

0,03
0,04
0,05
0,05
0,06
0,06
0,06

Tabe/al

0,03
0,05
0,06
0,07
0,07
0,08
0,08

0,04
0,07
0,08
0,09
0,09
0,10
0,10

0,06
0,08
0,10
0;11
0,12
0,12
0,13

5.;:9. Coeficien!i pentru eoreetarea

Unghi de degajare y'

-6

-3

kt61

1,31

1,26

1,21

0,07
0,10
0,12
0,14
0,15
0,15
0,16

adinetmll

11,14

1,07

0,09
0,13
0,16
0,17
0,18
0,20
0,20

0,11
0,16
0,20
0,22
0,23
0,25
0,26

0,14
0,21
0,25
0,27
0,29
0,31
0,32

de asehiere 16

12

16

1,00

0,93

20

0,86

24

0,79

La normare se vor utiliza tabelele 5.30 in care sint date adincimile de

aschiere recomandate, obtinute prin combinarea tuturor criteriilor enumerate. Aceasta combinare este posibila in anumite ipoteze simplificatoare
cu privire la relatiile intre dimensiunile supratetei prelucrate i scula

tolosita.
In dreptul fiecarei adincimi de aschiere apare in paranteza 0 cifra
(1, ... ,6) care indica origin ea limitaa-ii respective (tl, ... , t6)'
5.2.1.2. Numarul de treceri. .Numarul de treceri se determina cu
relatda

i =
in care [ ~

+ 0,99 ]

efectuarea operatiilor

[At

este partea

+ 099J
'

intreaga

,
a numarului

(5.67)
care rezulta

din

A
0,99, A fiind adaosul de prelucrare, mm, iar
t;
t, adincimea de aschiere recomandata, determinata anterior, mm.
In cazul in care i > 1, adaosul se imparte pe treceri astfel incit nici una
din adincimile de aschiere pe cele i treceri sa nu fie mai mica decit adincimea de aschiere minim admisa t6' Se obtine astfel, pentru fiecare treeere,
admcimea de aschiere t (efectiva).
5.2.1.3. Avansul. Avansul, in afara influentei pe care 0 are asupra
marimii i orientarii ~"pasarii de aschiere, este principalul factor care influenteaza calitatea supratetei prelucrate (rugozitatea Ra, um).
a. Rugozitatea supraretei prelucrate. In practica unghiul de atae
principal este totdeauna mai mare decit unghiul de atac seeundar.

~==

134

Normarea

Tabelul

norma le,

lucrorilor pe strunguri

carusel ~i revolver

5.30. Adlncime de aschiere tr recomandati'i pentru strunjirea

cxterioarii

longitudinalii sl Irontala
otel HB

Material:

Diametrul
exterior
mm

Diametrul
interior
mm

22
25

a sau

X h)
mm

(b

12-0

16

45

45-90

90

20

70-90

80

100

25

50-0

45-90
25x16

180

160
25x16
25

100-0

---

a sau
(~)
25

1360-320

25x16

400

32

200-0

32x20

---

32

750

32x20
32

800
700-0

40

40x25

40

1550
1500
1440-0
3100

3200
3000-0

x:
70-90

-----45
8

?Of-:----70-90

__ 8

--- ---8

--

45

- __

0,1(2)

0,2(2)!

1,4(2)

0,6(2)

2,6(2)

0,8(2) ~I

___ -

3,0(3)

2,5(2)

0,8(2)

0,2(2)

5,8(4)

3,4(2)

1,0(2)

0,3(2)

7,1(4)

4,2(2)

1,3(2)

0,4(2)

6,0(4)

4,9(2)

1,5(2)

0,4(2)

5,6(3)

4,2(2)

7,2(5)

5,7(2).

0,4(2)

I~

0,5(2)

1,7(2)

3,4(2)

Lungimea
400

800

1600

de prelucrat,

3200

Adlncimeajde

7,1(4)

7,0(2)

6,0(4)

I~

9,2(4)
7,6

6400

aschiere tr, mm

2,5(2)

12800

-__

3,8(2) ~
------4,3(2)
1,3(2) _- ____
-__

3,2(2)

0,9(2)

2,9(2)

5,0(3)

9,2(4)

4,0(2)

1,2(2)

7,3(4)

7,1(2)

2,1(2)

11,9(4)

6,6(2)

2,0(2)

9,8(4)

7,5(2)

2,2(2)

10

1--

I -

----I~

--1-

0,8(2)

0,6(2)
0,7(2) _- ____

-I
--

0,7(2)

mm

10

-IU
-

0,6(2)

otel HB = 195

70

70-90

1,3(2)

45

---

40x25
--40
70
40x25
50
~~-2;5
-----4Ox25
70
50
----"'l2
--70-90
40x25
50
-4-5--"'l2
4Ox25 70

- __

6,0(4)

~I
~I
~

3200

-__

2,0(2)

__ 7_

-__

1,6(3)

1600

-___

__

6,0(4)

I ~ I m'm

-___

0,1(2)___

2,6(5)

--I

1 32x20

---

1600

800

7,1(4)

Cutlt
Diametrul
interior
mm

0,4(2) ~

1,4(2)

~I __-___
-__-__

4,3(4)

0,5

400

mm

de aschiere - tr, mm

0,4(2)

5,8(4)

MateriaJ:
Diametral
exterior
mm

1,0(2) ~3J:L

~I

--- -7-7s1

25x16

1,5

-=-~
7

45-90

200

1,5(3) 11,2(2)

_6._11

70-90

200

1,3(3)

0,5

~'

25

100

Adtncimea

70-90

25-0

1~1m'm

---45-90
5
------

20

40

195
Lungimea de prelucrat,

50
XO

70-90

12

20

50

Cutit

1,8(3)

1
2

9,3(3)
15,2(4)
9,8(4)
3,7(3)
3,3(3)
15,1(5)
9,8(4)

2;5

2,5

+z: --1-

5,1(2)
5,6(2) --11,4(2) ---

-------

Obseroa/ie. La strunjire canale ~i profile retezare, ad.incimea este impusa de lli\imea canalului sau profilului, respectiv a tai~ului.

'm!'

135

Determinarea timpului de bazo la strunjire

5.30 (continuare)

Tabelul
tonta HB = 225

Material:

~~'f.'~~~
1 a sau I

Diametrul
exterior
mm

25

___

50

mm

I
I

II
I

100

___

mm

12

12-0

16

40

SO-O

20

---I
20

'1)

45-90

__ 5 _1_

1___
45-;-70
70-90

45-90

180

25

100-0'

25X IG

45-90

I
I

~1

71

Cutit

'
360-320

400

'

800

200-0

32

700-0

~145
32x20
40

1,5

'.

3200

1
I

40

1550

40

--50

1440-0

40x25

sroo

~
40x25

!lOOO-O

I~

40x25

---_-_

"
8

70-90

0,2(2) __ - __

2,2(2) ~

0,2(2) __ -_-=

3,0(2) ~

0,3(2) _-

5,6(2)

1,7(2)

0.5(2) _- __

10,5(4)

0.4(2)

6,4(2) ~
7,3(2}
2,2(2)

0.6(2)
0,7(2)

2,7(2)

2,6(2)

0,8(2)

3,0(2}

0,9(2)

8,6(4}
fonta HB = 225

1,51

Lungimea
400

800

1600

de prelucrat
I

3200

mm

6400

0~51
1
2

12800

II

10,5(4)

8,3(2)

I -

2,5(2)

0,7(2)

8,6(4)

2,8(2)

0,8(2)

13,2(4)

4,3(2)

1,3(2) _-_

10,8(4)

4,8(2)

1,5(2)
3,3(2)

6,2(3)

I -

---

1,0(2)

1,4(2)

___

10,4(4)

4,9(2)

1,5(2)

45

10

17,0(4)

7,5(2)

2,3(2)

70

14,0(4)

8,5(2}

2,5(2)

10

---

-----45
70

2,2(3)

2
-1

11,5(3)

2,5

21,8(4)

14,0(4)

2,5.

4,5(3)
4,0(3)

12
-

2~51
1

I -

Adincimea de aschiere tr, mm

1,1(2)

10

4,7(2) ~

4,5(2)

---45
12
70
---70-90
12

8,6(4)

3,6(2)

70

-__
__ -_
-_

13,2(4)

---

3200

0,1(2) ----

1
--- ---8 -2

70-90

-----=
------=

70-90

------

I 40x25

40x25

I
I

1BOO

0.4(2)

0,5

1.5(2)

6,9(3)

I ~I~I

45

32x20

1500

1
I

~'

40x25
1BOO

I,

--'-I
2'

750

I
1

mm

BOO

5,0(2)

32 X20 _7_0_

II

II

a sau
(bxh)

10,5(4)

10,5(4)
8,6(4)

0,5

25x 16

mm

_2_,8_(2_)
_0,_9_(2_) 0,3(2)-=
3,8(2)
1,2(?)
0,3(2)

1,5

Material:

Diametrul Diametral
exterior
interior
mmlmm

0,5(2)

~,7(3)
8,3(3)

1---I

400

0,3(2) ~
0!4(2) ~

8,3(4)

__
7

I~~

1,7(2)

2,5(4)

11

I -'

~I~'
~ ~
5,6(2)

25

200

de prelucrare,

Adincimea de aschiere - tr. mm

0,5

70-90

100

,2,0(3)

\-=-~'

160 \--25x 16

50

mm

i--

2Sx16

I mm

170-90

200

Lungimea

I 70-90

45

90
80

(bxh)

22
20

25-0

,I,

Cu!it

22,5(4)
14.0(4)

5
1 '8(2)
6,3(2)

-----

-------

12,9(2)

---

---

---

_.:".':;:J:j;#'$-

wt 211

136

luerdriler pe strunguri normale, carusel ~i revolver

Normarea

Tubelul
aliaj de cupru H B = 90

Material:

Lungimea de prelucrat

Cutit
Diametrul
interior
mm

Dlametrul
exterior
mm

a sau
(~)

22

----

25

XO

sp
mm

50
r
mm

1,3(3)

45-90

16

6,4(2)

----

70-90
40

20

---

90

25

50-0
18O

,- 100-0

- _2_5_
25x16

45-90

400

360--320

200-0

750

a sau
(bxh)

I'

mm

25

32

[_4_5_.
70

_3_2

800

700-0

32x20

11,2(3)

6,4(2)

1,9(2)

0,6(2)

1,5

==1
~--I
0,5

7_

40

40x25
1550

I
1600

1500

1440-0

--- 40
40x25

400
mm

_ 5_0
40x 25

0,7(2)

11,2(4)

8,2(2)

2,5(2)

0,7(2)

13,7(4)

9,9(2)

3,0(2)

0,9(2)

11,(2)2

3,4(2)

1,0(2)

11,2(4)

'I
I

Lungimea de preiucrat, mm
800

1600

3200

6400
I
Adincimea de aschiere tr, mm

12800

9,4(2)

2,8(2)

0,8(2)

I -

3,2(2)

1,0(2)

I -

81

17,1(4)

4,9(2)

1,5(2)

I----=:-,

16,2(2)

2
1

----10
-

17,1(4)

_1_

_I~

I -

117,0(2)

1,1(2)

4,1(2)

1,2(2)

-,-

5,1(2) ~,

__

5,5(2) ~,

22,1(4)

8,5(2)

2,6(2)

18,3(4)

9,6(2)

2,9(2) ,---

12,93)

_1_1

~Ii

3,8(2)

---

11,3(1)

(
1

4_5

2,4(3)

70

---

6,9(3)

10

~I~

14,2(4)

70

70

0,5(2)

10,6(2)

45

__

1,6(2)
2,2(~

11,2(4)

~1--~1-2-1
1----

-40x25

5,4(2)
7,3(2)

12,8(3)

__ 8 1_2_1

70-90

7,7(3)

,5

--=--

0,4(2)

0,5

711

45

---

alia] de cupru H B = 90

[r

sp

---

31,7(4)

0,5

-'-I
1

---

0,5

70--90

_3_2_1

0,3(2)

_.

---[

1 1_.81_

32x20

1,0(2)

0,5(2)

I -

32x20

0,3(2)

1,0(2)

1,7(2)

25x 16170-90

3,4(2)

---

5,7(2)

mm

XO

---

0,2(2)

[3,7(4)

0,2(2)

2,5(2) ~,

0,6(2)
------

2,6(3)

Cutit
Diametrul
interior
mm

1,5

-7

Material:

Diametrul
exterior
mm

0,2(2)

1,8(2)

3200

1,3(2)

__

0,6(2)

mm

4,4(2)

---

----25X 16
--------

160
1

0,1(2)
0,1(2)

tr,

9,0(3)

--70-90
---

25

0,4(2)

1 1600

800

3,2(2)

--

45-70

25xl6

de aschiere

2,3(3)

400

mm

4,2(3)

---

---

1,9(2)

0,5(2)

10,8(4)

--

70-90

20
80
----

--45-70

25-0

100

1,2(2)

------

45

200

Adincimea

~~

12-0

50

100

_41~

70-90

12

20

----

20O

5.30. (continu are)

6,6(2)

--1'--

1_-_

7,1(2) ._28,2(4)

14,6(2)

18,3(4)

16,8(2)

Determinarea

timpului

137

de bazo la strunjire

5.30 (continuare)

Tabelul
Material:

aliaj de aluminiu

Cutit
DiametruJ
interior
mm

Diametrul
exterior
mm

a sau
(bxh)

mm
22
25

12-0

16

45

XO

I mm

sp

70-90

I
I

-I

---- -45-90
5
--- --

20

25-0
9O

25

50-0

25x 16
180
._--

--45-90
---

--

70-90

20

80

--45-90

--70-90

---

160

25x 16
25

100-0

--45-90

25x 16

(::;:) I

360-320

a sau

--_ 25

70-90

25x 16
400
32

---

200-0

32x20

-----

750

32x20
--,-32

40
40x25
40

1550

40x25
40

--40x25

,~

1440-0

3,2(2)

1,0(2)

0,3(2)

~
0,3(2)
---

50
40x25

1,0(3)

0,9(2)

4,2(2)

1,3(2)

1,7(2)

5,6(2)

70-90

---

45

--70
---

45

0,5(2)
1,6(2)

7,3(4)

2,2(2)
2,7(2)

8,8(4)
7,5(4)

1,5

800

1600

3200

- 0,1(2)
--- ----0,1(2)
0,2(2)
0,5(2)
0,1(2)
------0,7(2)
0,2(2)
0,2(2)
0,8(2)
-

3,8(3)

2,7(2)

9,2(4)

3,7(2)

0,8(2)

0,2(2)

0,3(2)

--

0,5

7,5(4)

4,2(2)

1,3(2)

0,4(2)

1,5

9,2(4)

5,0(2)

1,5(2)

0,5(2)

0,5

7,5(4)

5,6(2)

1,7(2)

0,5(2)

aIiaj de aluminiu H B = 75
Lungimea

I I
I

400

sp
mm

r
mm

1,5

---I -

800

4,7(2)

1l,5(4)

8,2(2)

9,5(4)

9,2(2)

1,6(2)

---

2,5(2)

---

2,8(2)

11,5(4)

9,1(4)

14,9(4)

12,3(4)

10

10

0,4(2)

--0,5(2)

---

12800

0,7(2)

1
I

--

1\,6(2)

14,3(2)

-----

--;;;1-_-

--2,0(2)

--

6400

---

3,4(3)

--

1,9(2)

--

--

---

5,3(2)

--

3200

1,4(2)

---

6,203

--8

1600

de prelucra t, mm

0,6(2)

---

2,6(2)

0,6(2)
--0,8(2)

2,8(2)

0,8(2)

4,3(2)

1,3(2)

4,8(2)

1,5(2)

--

: I

-----

-------

---

---

---

6,3(3)

:,5/

1,2(3)

1
2

Adincimea de aschiere t-r, mm

0,5

70-90
------10
70
----

70

0,4(2)

2,0(3)

1,5

32x20

700-0

1500

0,1(2)
0,1(2)

0,5

45

160O

0,2(2)
0,2(2)

32

800

0,6(2)

--- -- -70

400

0,8(2)

-----45

---

1,0(3)

Cutit

XO

200

1,2(3)

7,3(4)

Material:

Diametrul
interior
mm

mm

Adincimea de aschiere tr, mm

--

25

20O

Diametrul
exterior
mm

50

100

mm

0,5

Lungimea de prelucrat,

70-90

40

10O

I
I

12

20

50

HB = 75

3,4(2)
3,6(2)

19,0(4)

7,4(2)

12,3(4)

85,(2)

---

---

~-~"~"'-'''-''''"~'~~~-''''''-,-~~-"~"

_".c.'''~~k~"",,:~~~~~~~..:..:.c~,.~.~_.'~";"""~:~.'iitillhillal-2:,'l.ftlliM!1:!Ml'1i

138

Normarea

Tabelul 5.30 (contlnuare)

Adlnclme

lucrarilor

de asehiere

pe strunguri normale,

recomandatii

ojel HB

Material:

";&Mf\t!i~fiitiW$ti&"

Diametrul
exterior
mm

mm

28

mm

mm

I~

1_121_12
16

12

35

_1_2_1_1_2_

---55

50
70

60-95

110

20

16

60-95

20

75-93

16

60-95

100
150

---

25
25

210

---

25
25

200... SOO
280.. _900 ---

32
25

~1

--------1

1,5

----I

1
2

--6-1

---

__ 6___

60-95

20

60-90

1,1(2)

0.'1')

I '.)1')

0,3(2) 1-(-6)1,0(2)

0,3(2)

I~

0,3(2)
0,5(2)

1,6(2)

1,6(4)

1,5(2)

2,5(3)
2,1(4)
2,8(4)
2,1(4)
0,9(3)

-1--1-1

-'---1
l

400

---

1_1

-3-2-1~1--7

2,2(-1)

----1--2-1

~~~

20

200

de aschiere tr, mm

1,2(3)

1,4(3)

---1-

;;. 800

3,7(4)
2

2,1(4)

Ca la stronjirea exterioara
font . HB

Material:

28

i_1_2 _1_1_2 _

35

55
50
70

110
100
150

210
200
280

75-93

--1----

= 225
0,5

1,4(3)

1,4(2)

0,4(2)

16

12

60-951_-__

12

12

75-93

0,5

1,8(4)

1,1(2)

16

12

60-75

---

1,7(4)

1,0(2)

20

20

75-93

------

25

---

20

20

20

16

60-95

25

25

75-93

25

20

1_2_5_

25

1_2_5_

20

60-95

25

25

75-93

25

---

32

20
32

20

--75-93
5
------

20

16

---

25
;;. 800

lnterloara

1,5

75-93
~

Adincimea

1,2(4)

---

60-95

100

1,3(4)

25
-2-0-

-2-0-

50

1,5

---

-2-5-

I--

0,5

__ 5_

I 5
I---

carusel ~i revolver

strunjire

1_-__

Lungimea de prelucrat, mm

1,2(3)

~I---

20

25

0,5

------

20

,_2_5_

II

75-93

12

20

mm

3
I
----j--1,-5-

16

_2_0_

s1)

XO

1----

25

-----

b sau
,(~)

iIIlIIIiIiI

195

Cutit
Diametrul
interior

pentru

r ,

3,11(4)

1,5

2,3(4)

---

3,1(3)

60-95

75-93

60-95

---

75-93
60-95

---

-I2

3,0(4)
i

4,0(4)
3,0(4)

--2
--1

~ I

--0,3(2)

I
I

---

0,1(2)

1,7(3)

1.5

60-95

1,3(2)

Ca la struniirea exterioara

1,1(3).
5,3(4)
3,0(4)

0,3(2)
0,6(2)

1-1-

1==
I _

1,8(2)
1,7(1)

---

1,--I

1-

I-I
i
I

Determinarea timpului de baza la strunjire

Tabelul

5.30 (continuare) Adincime de asehiere ir reeomandata pentru strunjire interfoara

aliaj de cupru H B

Ma terial:

Diamelrul
interior
mm

b sau
(bxh)
mm

28

25
35

16

12

--

12

12

20

---

50

mm

12

20

55

12

J6

Lungimea de prelucrat,

XO

20

--- ---

1,5

75-93

75-93

1,5
1,5

28

_1_2

12__
12

35

16
--_1_2_

55

_2_0_

_____

16

__ 12__

1__ 2
70

12

7_5_-_93 3
60-90
---75-93
~

16

_6_0_-_9_5
__ -__

20

75-93

1,9(3)

0,6(2)

4,J(4)

2,0(2)

3,0(4)

1,9(2)

3,5(3)

5,2(4)
3,9(4)
1,2(3)

6,9(4)
3,9(4)

exterioara

0,_5_

0,8(3)
0,8(3)

0,2(2) _0,_1_(2_)
0,7(2)

0,2(2)

0,1(2)
- __
0,2(2)

1,6(4)

0,6(2)

1.5

1,5(4)

0,5(2)

1_

0,9(3)

0,3(2)

0,2(2)

\,5

2,7(4)

1,0(2)

1,5

2,0(4)

1,0(2)

150

25

75-93
60-95
--75-93

__ 6_
--6

1
_...:2:......+

~
__ I__

60-95

__ __ 6_

25

_2_5_

75-93

25

_2_0__

6_0-_95

0,3(2)

__ 5_

60-95

25

~
O,~(2)

1,5

__ -__

25
20

_3_2__

0,1(2)

1,1(2)

0,5

_1_6_

280

0,4(2)
1,2(2)

3_

20

210

0,1(2)

2,2(4)

1,5

_2_5_
25

200

0,5(2)

aliaj de aluminiu HB = 75

_7_5_-_93

__ 2_0_

400

mm

2,3(4)

110

1------1--25-

200
IT.

1,5

60-95

20

--_2_5_

1,4(2)

mm

0,5

Ca la strunjirea

25

>.800

60-95

100

Adtncime de ~Iere

0,5

60-95

Material:

______

50

75-93

>800

100

,
mm

1,5
--- --- --25
75-93
6
25
110
--- 1
20
60-95
2
25
-----25
75-93
5
25
1
I
150
--1---- --- --I
I
2
25
I~-25 60-95
6
75-93
1
25
210
--- --- --- --- --2
60-95
25
20
- --1
75-93
7
I 280 2532 3220 -----2
60-95 i
r
16

20

50

s1>
mm

--- --75-93
20
5
--- --- --60-95
16
--- --- --12

20

70

200

= 90

Cuttt

Diametrul
exterior
/
mm

100

139

3_2
__

7_5_-_93

20

60-95

7
-

--'2C-_1

1,7(3)
_
3:..:,.:.:5(~4'_)

=2,!.::6~(4:!..)

0,6(3)
_

4:..:,6:::.:('..:4)'--

2,6(4)

Ca la strunjlrea

ex!erioara

No 14: (1) IimitatA de lungimea tAi~ului; (2) IimitatA de lncovoierea piesei ~i precizia de prelucrare ; (3) IimitatA de
deformarea 1003111 a pieselor eu perelii subtiri ; (4) limitata de lnccvoierea cutitului ; (5) limitatA de grosimea plAcu\el.

:.----"""

..

140

Normarea

lucrarilor

Se observa ca din jocul valorilor avansului

8,

carusel ~i revolver

razei la virf a cutitului

pot aparea situatiile

Y..

r ~i unghiurilor de atac principal x ~i secundar

prezentate

norma le,

pe strunguri

.-I

in tabelul 5.31.
Tabelul

5.31. Helatil

de calcul peutru

rugozitate

Situatia
Relatia de caIcul a rugozitatii

Nr1

Ra, um

Schita

Intersectia a doua cercurl :

1

n;

= r

(1 - V 1- :1':)

Intersectie dreapta 2

Ra = r -

sin

cere:

(1' -

s sin xs) cos

Jf 1'2 -

Xl

(5.62)

(1' -

Xl

s sin

X,)2

(5.63)

I
!

/j//~~M--71
Intersectia a doua drepte:

~. I
3

s -

(t

X; + tg

Ra = ---'------

ctg x,

In cazul 1, pentru r ~

8,

~)

(5.64)

+ ctg x

se poate utiliza relatia cunoscuta

Ra';::;!

82
-

[um ].

(5.68)

81'

Se poate arata ca pentru incadrarea intr-una din cele 3 situat.ii, este

suficient sa fie evaluate expresiile :
~i

El
E2

= 8 - 2 r sin x,
= r (COSy. - cos xs)

conditiile fiind:

+ tg x,

[8:-

r (sin x

+ sin x.)]

(5.69)
(5.70)

El ~ 0 ~i E2 ~ 0 ~ situatia 1;
El > 0 ~i E2 ~ 0 ~ situatia 2;
El> 0 ~i E2> 0 ~ situatia 3.

- ..

Determinarea

timpului

iliW:.::ik-'; .

HI

de bazo la strunjire

Pentru calcule, in ipoteza r ;:;;.0,15 se poate utiliza relatia

C ,8e
R, ~ R
[um] ,
re.

(5.71)

in care CR, e3 ~i e4 iau valorile din tabelul 5.32,

Tabelul

5.32. Coetlelentl ~i exponenti pentru relatla de ealeul a rugozitatii

suprafetei ~i avansulul

Unghi de atac principal v(unghi de atac secundar V-B)

45(45)
70(20)
90(5)

CR

137.1
114.0
57.1

I
I
I

e.

e.

2.052
1.966
1.674

1.083
0.910
0.498

CSB

0909
0,
0.08991
0.0893

e.

e.

0.487
0.509
0.597

0.528
0.463
0,297

Din relatia (5.71) se obtine relatia care da avansul maxim admis 81

de rugozitatea suprafetei prelucrate :
81 = CBR R~5. re.
[mm/rot]
(5.72)
in care C BR' 1', e5 i e6 au, pentru cele trei tipuri principale de eutite, valorile din tabelul 5.32.
In tabelul 5.33 sint date valorile avansului 81,
b. Incovoierea piesei. Din relatia (5.24) se obtine expresia avansului
maxim admis de ineovoierea piesei ~i precizia prelucrarii, 82 :
(D4 - d4)1.333, (I T)l333
82 = 5,349 ,Ks21,Km,Ks23'Ks24'
.
[mm/rot],
(5.73)
l4 ,

Ttibelul 5.33. Avans SI maxim

t1,307

admis de rugozitatea

supratetel

Raza la vir! r, mm
Unghiurile
<le atae ale
cuti tului

Rugozitatea
suprafetei
Ra, IJ.m

0,5

1.5

K
Ks

K
Xs

X
K.

=
=

=
=

=
=

45
45

1.6
3.2
6,3
12.5
25
50

0.07
0,11
0.15
0.21
0,30
0.42

0.11
0,16
0,22
0,31
0,43
0.61

0.14
0,19
0,27
0,38
0,53
0.75

70
20

1.6
3.2
6.3
12.5
25
50

0.08
0.11
0,16
0,23
0.33
0,47

0,11
0,16
0,22
0.32
0.46
0.65

0,13
0,19
0,27
0.39
0.55
0.79

90
5

1.6
3.2
6.3
12,5
25
50

0,09
0.14
0.21
0,32
0.49
0,75

0.11
0,17
0.26
0,40
0.61
0,92

0,13
0,20
0,30
0,45
0.68
1,04

Avans maxim admis -

0,16
0,23
0,32
0.44
0,62
0,88

2~5

Si

0,18
0.25
0,36
0.50
0,70
0,99

0,20
0.28
0,39
0,55
0,77
1.09

0,15
0,22
0.31
0.44
0,63
0.90

0.17
0,24
0,35
0,49
0,70
1,00

0.18
0.27
0,38
0,54
0.76
1.09

0,14
0,21
0.32
0.49
0,74
1,13

0,15
0,23
0.35
0.52
0,80
1,21

0,16
0,24
0,37
0.55
0,84
1,27

"pt ..ew~

_;;IOlq '''''~~

c,~::-" ..:."~~'ll~~4J~_~~h-:~::~'C:;<i:'~~lii!ii':';',,,

~~",-".~i..~~,",,,,.,,,",,l4"

'(>WlI'iI!"il;lL!Rhi1titrt

..._..L,;;.,.:.",""~,,,:;,,.,,'
-'-"'-'~~~~~*$

. 'wRiww.w.'",

wii'ir"**g-

4i''ii

Normarea lucrarilor pe strunguri normale, carusel ~i revolver

142

III care

= 0,00184 (

E
Gz(HBta
are valorile date in tabelul 5.35,
K821

KS22

)L~

(5.74)

= G};888,

(5.75)

in care Gp are valorile date in tabelul 5.12 iar

are valorile date in tabe-

K822

Iul 5.36,
KS23

=. (sin

Sill

K8U

)0,333

45

1,192

are valorile date in tabelul 5.37

(5.76)

are valorile date in tabelul 5.38.

(5.77)

,.0,253

in
82

tabelul 5.34, utilizind ~i relatiile 5.31 ~i 5.32, sint date avansurile

KS21 = ... = KS24 = 1.

pentru

Tabelul 5.34. Avansul sa maxim admis de fncovoierea piesei ~i preeizla snpratetel

Lungbnea
de
prelucrat
mm

Diametrul
exterior
mm

25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25

50
50
50
50
50
50
50
100
100
100
100
100
100
100
200
200
200
200
200
200
200
400
400
400
400
400
400
400

Adtncimea
Clasa
de precizie
ISO

Prindere

0,2

0,4

0,8

de aschiere
1,6

A vansul

U
U
U
U
U
U
U
U
U
U
U
U
U
U
VV
VV
VV

7
8
9
10
11
12

NETOL
7
8
9
10
11
12

NETOL
7
8
9
10
11
12

VV
VV

VV
VV
UV
UV
UV
UV
UV
UV
UV

1,64

0,10
0,19
0,34
0,63
1,15
2,12
0,26
0,47
0,87
1,59
2,91
-

NETOL

7
8
9
10
11
12

0,04
0,08
0,15
0,27
0,50
0,91
1,79

NETOL

0,59
1,07
1,97

0,04
0,07
0,12
0,23
0,41
0,76
1,49
0,09
0,17
0,31
0,57
1,04
1.90
0,02
0.03
0,05
0,10
0,18
0,32
0,64

0,21
0,38
0,70
1,29
2,36

I
S2,

0,07
0,14
0,25
0,46
0,84
1,54
-

0,01
0,02
0,04
0,02
0,08
0,03
0,15
0,05
0,27
0,10
0,53
0,19
0,03
0,01
0,06 I 0,D2
0.11
0,04
0,20
0,07
0,37
0,13
0,68
0,24
0,48
1,34
0,01
0,02 , 0,03
0,01
0,06
0,02
0,12
0,04
0,23
0,08

6,4

12,8

25,6

mm/rot

0,03
0,05
0,09
0,16
0,30
0,55
1,08
-

/, mm

3,2

0,01
0,02
0,03
0,07
0,01
0.03
0,05
0,09
0,17
-

0,01
0,03

0,02
0,03
0,06
0,11
0,20
0,39

0,02
0,03
0,06'
-

0,01
0,02

0,01

~---------------------"'-~,~~"
"

"""""~----" ,--~,---,

Determinarea timpului de baza la strunjire

-,

143

Tabelul 5.34. (continuare)

,

Diametrul
exterior
mm

Adincimea

Lungimea i
de
ip. d
prelucrat 1 nn ere
mm
I

CIasa
de precizie
ISO

0,2

0,4

0.8

de aschiere

1,6

Avansul

3,2

I, mm

6,4

12,8

25,6

ss, mm/rot

50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100

I
I

50
50
50
50
50
100
100
100
100
100
100
100
200
200
200
200
200
200
200
400
400
400
400
400
400
400
800
800
800
800
800
800
800
100
100
100
100
100
200
200
200
200
200
200
200
400
400
400
400
400
400
400

!
1

U
U

I
I

I
I

!
I

1
;

II
!

I
I

I
I
I
II

I
I
I
I

7
8
9
10
11:
7
8
9
10
11
12

U
U

u
u

U
U
U

NETOL

7
8
9
10
11
12

u
u

U
U
U
VV
VV I
VV:
VV

VV
VV
VV

uv

UV

uv
uv ,
UV
UV
UV
U
U

u
u

u
u

U
U
U
VV
I VV
I
VV
VV
VV
VV
I VV

7
8
9
10
11
12

0,90
1,64

NETOL

0,15
0,28
0,51
0,94
1,72

NETOL
7
8
9
10
11
7
8
9
10
11
12

NETOL
7
8
9
10
11
12

NETOL

0,36
0,65
1,20
2,19
-

NETOL

7
8
9
10
11
12

0,26
0,48
0,87
1,60
2,92

I -

0,02
0,03
0,05
0,10
0,18
0,33
0,69
0,04
0,07
0,14
0,25
0,46
0,84
1,74
0,01
0,02
0,04
0,08
0,14
0,30

- I

2,28
-

0,03
0,06
0,11
0,20
0,37
0,68
1,41

0,01
0,02
0,04
0,09

0,02
0,03
0,06
0,11
0,22

0,12
0,21
0,39
0,71
1,29
2,37
0,29
0,53
0,97
1,78

0,81
1,49
2,72

0,01
0,02
0,04
1,85
-

- I
- I

0,531
0,97
1,78

0,02
0,03
0,05
0,11
-

0,32
0,59
1,08
1,98

0~1
1,66
-

0,09
0,17
0,31
0,57
1,04
1,91
0,01
0,02
0,04
0,07
0,12
0,25
0,01
0,03
0,05
0,09
0,16
0,30
0,62
-

2~3
-

1,49
2,72

0,73
1,33
2,44

0,13
0,05
0,23 I 0,08
0,43
0,15
0,78
0,28
1,43
0,51
2,62
0,94
1,94
0,32
0,11
0,59
0,21
1,07
0,38
1,97
0,70
1,29
2,36
0,05
0,02
0,10
0,04
0,18
0,07
0,34
0,12
0,61
0,22
1,13
0,40
2,33
0,83
,
-

2,04
-

6
6

-::.~-------

'-

!"_.

-,

---

-~.

Normarea

144

lucrarilor

pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

5.34 (contlnuare)

Tabe/ul
Adincirnea
Lungimea
de
preJucrat
mm

Diametrul
exterior
mm

100
100
100
100

too
100
100
100
100
100
100
100
100
100
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400

800
800
800
800
800
800
800
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
200
200
200
400
800
800
800
800
800
800
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
1600
1600
1600
1600
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
6400
6400
6400

Prindere

VV
VV
VV
VV
VV
VV
VV
UV
UV
UV
UV
UV
UV
UV
U
U
U
VV
VV
VV
VV
VV
VV
VV
VV
VV
VV
VV
VV
VV
VV
UV
UV
UV
UV
UV
UV
UV
VV
VV
VV
VV
VV
VV
VV
VV
VV
VV
VV
UV
UV
UV

CJasa
de precizie
ISO

7
8
9
10
11
12

0,2

NETOL

7
8
9
10
11
12

0,53
0,98
1,78
-

NETOL

7
8
9
7
7
8
9
10
11
12
7
8
9
10
11
12

NETOL
7
8
9
10
11
12

NETOL
7
8
9
10
7
8
9
10
11
12

NETOL
7
8
9

0,4

1,12
2,04
-

0,19
0,35
0,64
1,17
2,13
-

1,86

0,66
1,21
2,21
-

2,31

0,8

de aschiere
1,6

Avansul

52,

0,14
0,26
0,48
0,87
1,59
2,92

0,07
0,12
0,23
0,42
0,76
1,39
-

0,02
0,04
0,08
0,15
0,27
0,50
1,09
-

0,40
0,73
1,33
2,44

0,05
0,09
0,17
0,31
0,57
1,04
2,27
-

0,18
0,32
0,59
1,08
1,98

0,03
0,06
0,10
0,18
0,34
0,62
1,42
-

1,73

0,62
1,13
2,06

0,83
1,51
2,75

0,29
0,54
0,98

0,11
0,19
0,35

0,01
0,03
0,05
0,10

0,01
0,02
0,03
0,06
0,14

2,84
-

25,6

0,01
0,02
0,05
2,30

0,01
0,02
0,04
0,07
0,13
0,29

0,02
0,03
0,05
0,10
0,18
0,39

0,021
0,03
0,06
0,11
0,20
0,37
0,81
-

1,01
1,85
-

12,8

0,08
0,15
0,28
0,52
0,94
1,72
-

mm/rot

0,24
0,43
0,79
1,45
2,64
-

6,4

0,50
0,91
1,66

1,39
2,54

t, mm

3,2

II
I
'1

0,36
0,66
1,21
2,21
0,06
0,02
0,12
0,04
0,21
0,08
0,14
0,39
0,71 , 0,25
0,46
1,29
1,06
2,96
0,01
0,02
0,01
0,04
0,07
0,02
0,04
0,12
0,22
0,08
0,18
0,51
1,26
2,30
0,08
0,22
0,40
0,14
0,73
0,26
0,48
1,34
0,87
2,45
1,60
0,04
0,01
0,02
0,07
0,04
0,13

0,02
0,82
1,50
2,74
2,07
0,13
0,24
0,43
0,79
1,44
2,63
0,01
0,03
0,05
0,09
0,16
0,38

0,02
0,03
0,06
0,45
0,82
1,50
2,74
0,03
0,05
0,09
0,17
0,31
0,57
1,38

0,02

Determinarea

145

timpului de baza la strunjire

Tabelul 5.34. (continuare)

Diamet rul
exterior
mm

400
400
400
400
800
800
800
800
800
800
800
800
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600

Lungimea
de
prelucrat

[Prindere

Clasa
de precizie
ISO

0.2

Adlncimea de aschiere t,

6.4

0,4

0,8

1.6

Avan suI

6400
6400
6400
6400
3200
3200
6400
6400
6400
6400
6400
6400
3200
6400
6400
6400
6400
6400
6400

UV
UV
UV
UV
VV
VV
VV
VV
VV
VV
VV
VV
U
U
U
U
U
U
U

10
11
12
NETOL
7
8
7
8
9
10
11
12
7
7
8
9
10
11
12

Notatii : U - universal;
netolerat.

5.2

12.8

25.6

mm/rot

1,79

intre

VV -

I
Sf,

vlrfuri;

0.64
1.17
2.13
-

2.15

0.77
1.40
2.55

2.97

- I -

UV -

0.23
0.42
0.76
1,85
-

universal

0.08
0.15
0.27
0.66

0,27
0,50
0.91
1,66

1.06
1.93

0.38
0.69
1.26
2.29

~i vtrt :

0,03
0.05
0.10
0.24
1.57
2.86
0.10
0.18
0,33
0,59
1.08
1.98
2.17
0.14
0.25
0,45
0.82

I 2.72
1.49

NETOL-

Pentru alte conditii se aplica coericientii din tabelele 5.35 ... 5.38.
d. Deformarea loeala a pieselor eu pereti subtiri. Din relatia (5.40)
se obtine expresia avansului maxim admis de deform area locals a piesei, 83 :
(D_d)5,333. Dlli728, (I T)l,333
83 = 883,2 Km,Km'
.
[mm/rot],
(5.78)
(D
d)4, dH,385, t1485

unde Km = 0,00103 ----

)1.333

(5.79)

Oy(HB)e.

are valorile date ill tabelul 5.40 ~i

K'32 = (

(2

2)1.333 are valorile date ill tabelul 5.41.

(5.80)

cos x )
cos 45
0

In tabelul 5.39 sint date valorile avansului 83 pentru KS3I = KS32 . 1.

Pentru alte conditii se aplica coeficientii din tabelele 5.40 ~i 5.41.
e.Incovoierea
eutltului. Din relatiile (5.53) ~i (5.54) se obtin avansurile 84 maxim admise de ineovoierea cutitului pentru :
strunjire exterioara
84

;~~

= 0,00348.Ks41,K.42l{S43

s. )1,333
( -t-

[mm/rot]

(5.81)

~_,~ ,~c,

_'

--

~=~~C_~_~_"

_,

146

luerdrilor pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

Normarea

Tabelul

5.35. Coeftclenti

pentru

corectarea

avansulul

S2

Material
Duritate

HB

Aliaje de Cn

Fonta

Otel

Aliaje de Al

KS21

15
30
45
60
75
90
105
120
135
150
165
180
195
210
225
240
255
270
285
300
315
330
345
360
375

1,35
1,28
1,22
1,16
1,09
1,00
0,93
0,87
0,81
0,77
0,72
0,69
0,65
0,62
0,59

2,04
1,89
1,76
1,65
1,55
1,46
1,39
1,32
1,26
1,20
1,15
1,11
1,07
1,03
1,00
0,96
0,93
0,91

Tabelul

5.36. Valorile

Prindere

1,00

Tabelul

Unghi de atae principal

5.37. Valorile

kS23

0,1

kS24

2,13

k"22

In universal ~i vlrf

I
I

110

eoetlcientulul

l{S23

30'

45

60'

75

90'

0,89

1,00

1,07

1,11

1,72

5.38. ValoriIe

Raza la vir! a cutitului ,~ mm

coeftetcntulut

40,32

l(

Tabelul

0,47
0,41
0,37
0,34
0,32
0,30
0,28

Intre vlrfuri

In universal

kS22

5,93
3,74
2,85
2,35
2,03
1,80
1,62
1,48
1,37
1,28
1,20
1,13

0,2

1,79

I
I

coeficientului

0,5

1,42

I
I

1,19

l{82~

1~5

11 ,08

I
I

1,00

I
I

2,5

II

0,95

0,9

Determinarea timpului de bazo la strunjire

Tabelul

5.39. Avansul

sa maxim

147

admis de deformarea

localii a pieselor en peretl subtirt

Adlncimea
Diametrul
exterior
mm

Diametrul
interior
mm

Clasa
de precizie
ISO

0,2

0,4

0,8

de aschiere t, mm

1,6

Avansul

25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100

23
23
23
23
23
22
22
22
22
22
22
22
21
21
21
21
21
21
21
46
46
46
46
46
46
46
44
44
44
44
44
44
44
42
42
42
42
42
42
42
92
92
92
92
92
92
92
88
88
88
88
88

9
10
11
12

NETOL
7
8
9
10
11
12

NETOL
7
8
9
10
11
12

NETOL
7
8
9
10
11
12

NETOL
7
8
9
10
11
12

NETOL

7
8
9
10
11
12

NETOL
7
8
9
10
11
12

NETOL

7
8
9
10
11

0,01
0,02
0,04
0,07
0,14
0,05
0,10
0,18
0,34
0,62
1,13
2,23
0,47
0,86
1,58
2,90
-

0,02
0,03
0,05
0,09
0,17
0,32
0,66
0,24
0,44
0,81
1,49
2,72

2,08

0,07
0,12
0,23
0,42
0,76
1,40

1,07
1,96

0,01
0,03
0,05
0,02
0,04
0,07
0,12
0,22
0,41
0,80
0,17
0,31
0,57
1,04
1,90
-

- I 0,02
0,01
0,02
0,04
0,08
0,14
0,28
-

0,06
0,11
0,20
0,37
0,68
1,24
2,44

0,01
0,02
0,03
0,06
0,11
0,24
0,09
0,16
0,29
0,53
0,97
1,78

0,01
0,02
0,04
0,08
0,03
0,06
0,10
0,19
0,35
0,64
1,32
0,27
0,49
0,89
1,63
2,98

0,74
1,36
2,49
-

0,02
0,04
0,08
0,15
0,27
0,50
1,09
0,38
0,70
1,28
2,34
-

0,02
0,03
0,05
0,10
0,18
0,39
0,14
0,25
0,46
0,84
1,53

0,02
0,04
0,07
0,13
0,24
0,44
0,87
-

0,01
0,03
0,01
0,02
0,04
0,07
0,12
0,23
0,47
0,09
0,17
0,32
0,58
1,07
1,95

0,01
0,02
0,03
0,06
0,14
0,05
0,09
0,16
0,30
0,55

I
s.,

3,2

6,4

12,8

25,6

mm/rot

- I - -- - I 0,03
0,06
0,11
0,21
0,38
0,70
1,44

0,01
0,02
0,05
0,02
0,03
0,06
0,11
0,20

~~~~~~~---------------------------------148

Normarea

lucrarilor

pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

Tabelul
I

Diametrul
exterior
mm

100
100
100
100
100
100
100
100
100
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
800
800

Clasa
de precizie
ISO

Diametrul
interior
mm

88
88
84
84
84
84
84
84
84
184
184
184
184
184
184
184
176
176
176
176
176
176
176
168
168
168
168
168
168
168
368
368
368
368
368
368
368
352
352
352
352
352
352
352
336
336
336
336
336
336
736
736

12

NETOL
7
8
9
10
11
12

NETOL

0,2

II

II
I

0,11
0,20
0,36
0,66
1,20
2,20
1,69
-

0,04
0,07
0,13
0,24
0,43
0,78
1,80
0,60
1,10
2,02

II

0,30
0,55
1,01
1,84

7
8
9
10
11
12

7
8
9
10
11
12

NETOL

1,33
2,43
-

7
8
9
10
11
12

NETOL

7
8
9
10
11
12

NETOL

I
I

I
I

0,8

2,80
1,17
2,15
-

I!

0,4

7
8
9
10
11
12

7
8
9
10
11
12
7
8

NETOL

(continuare)

Adincimea de aschiere t, mm

NETOL

5.39

12~1

I
S3,

0,01
0,03
0,05
0,08
0,15
0,28
0,64
0,22
0,39
0,72
1,32
2,41
1,85
-

0,17
0,31
0,57
1.04
1.89
2.67
-

0,06
0,11
0,20
0.37
0.68
1.23
2.99
0.95
1.74

0,75
1,37

0,36
0,78
0,15
0,27
0,50
0,92
1,68
-

0,02
0,03
0,05
0,10
0,23
0,08
0,14
0,26
0,47
0,86
1,57
0,66
1,21
2,21
-

3,2

0,02
0,04
0,07
0.13
0.24
0.44
1.07
0.34
0.62
1,14
2,07

6,4

12,8

25,6

mm/rot

1,00
2,18
0,42
0,77
1,40
2,57
-

0,48
0,87
1,59
2.90
-

1,6

Avansul

2,92
-

0,27
0,49

0,10
0.18

0,05
0.10
0,18
0,33
0,60
1,10
2,39
-

0,01
0,02
0,04
0,08
0,03
0,05
0,09
0,17
0,31
0,56
1,29
0,24
0,43
0,79
1,44
2,64
-

0,01
0,03
0.05
0.09
0.16
0.38
0.12
0.22
0,41
0,74
1,35
2,47
1,04
1,91
-

0,08
0,15
0,28
0,52
0,94
1,72

0.02
0.03
0.06
0.14
0.04
0,08
0,14
0,26
0,48
0,88
2,14
0,37
0,68
1,24
2,27

0,03
0,06

0,01
0,02

0,13
0,24
0,44
0,81
1,48

- I-

2,70
I

149

Determinarea timpului de baza la strunjire

5.39 (continuare)

Tabelul

,
Diametrul
exterior
mm

Diametrul
in~or

-_.

Clasa
de precizie
ISO

Adincimea

0,2

0,4

0,8

736
736
736
736
736
704
704
704
704
704
704
672
672
672
1472
1472
i472
1472
1472
1472
1472
1408
1408
1408
1408
1344
2944
2944
2944
2944
2944
2944
2816
2816

strunjire

1,6

Avansul

I
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200

de aschiere t, mm

I
I

II

NETOL

i
i

7
8
9
10
11
12
7
8
9
7
8
9
10
11
12

i
I,
I

iI
i

I
i

I
I
I
\

I -

- I
I

0,89
1,63
2,97

12~0

I - II

7
8
9
10
7
7
8
9
10
11
12
7
8

NETOL

- I

9
10
11
12

1,19
2.16
-

I
\

I
\

12,8

0,04
0,07
0,14
0,25
0,63
0,19
0,35
0,64
1,17
2,13
1,65

0,11
0,21
0,38
0,69

II -I -

I I

- I -

2,38
-

1,87
0.67
I 1,22
2,22
\
-

- I
-

0,15
0,28
0,50
0,92
1,67

0,42 I
0,77
1,41 I
2,57 I

11,77
1,51
0,54
2,75 I 0,98
1,79
-

6,4

0.321
0.58
1,061
1,94

II

25,6

mm/rot

S3'

3,2

0,05
0,10
0,18
0,33
0,60
1,09
2,92
0,85
1,55
2,82

0,24
0,44
0.79
1,44
2,63
-

0,01
0,03
0.05
0.09
0,23
0,07
0,13
0,23
0.42
0,76
1,39
0,59
1,07
1.96
0,02
0,04
0,06
0,12
0,21
0,39
1,04
0,30
0,55
1,01
1,83
2,60
0,09
0,16
0,28
0,52
0,94
1,71
1,34
2,44

interioara
84 =

0,000344.

K84I

d2667
KS42 K843 _c_
t1,333

[mm/rot]

(5.82)

in care:
b este latimea corpului cutitului (fig. 5.10), mm
h
- inaltimea corpului cutitului mm;
de diametrul corpului cutitului, mm;
K'4!

1064

1333

[Oz' (HB)"!J '

K'42 = K.23

are valorile date in tabelul 5.43;

[v. (5.76)J are valori in tabelul 5.37;

K
_ 1,08
843 -

,~

rO,ll

(5.83)

(5.84)

Normarea lucrarilor pe strunguri normale, carusel ,i revolver

150

Tabelul

5.40. Coeflelenti

pentru

corectarea

avansului

Ss

Material

Duritate HB

Ponla.

Olel

Aliaje de Cu

Aliaje de Al

K.S1

30

7,35
4,63

45

3,53

60
75

2,91
2,51
2,22
2,01
1,84
1,70
1,58
1,49
1,40

15

90
105
120
135

2,53

1,34
1,27
1,21
1,16
1,08

150
165
180
195

2,34
2,18

2,05
1,93

1,00

210

0,93

225

240

0,86
0,81

255
270

0,76
0,72

285
300

0,68

315

0,65
0,62

330

0,59

0,47
0,41

0,37
0,34
0,32

0,30
0,28

1,82
1,72
1,64
1,56
1,49
1,43
1,38
1,32
1,28

1,24
1,20
1,16
1,12

345

360
375

Tabelul 5.41. Valorile

Unghi de alae principal x

K832

coeficientului

K'32

30

45

60

75

90

0,74

1,00

1,47

2,13

2,52

ID tabelul 5.42 sint date valorile avansului 84 pentru K'41 = K842 =

alte conditii se aplica eoeficientii din tabelele 5.43,
5.37 ~i 5.44.
f. Comprimarea plaeutei din carburi metaliee. Din relatia (5.60) se
obtine expresia avansului 85 maxim admis de reeistenta placutei :
= K843 = 1. Pentru

81,667
85

="0,129.Ks51K85ZKs530-P

to,307

[mmjtot.]

in care:
8p este grosimea placutei
CM, mm;
K'Sl = K841 [v. relatia. (5.83)] are valorile date in tabelul 5.43;

(5.85)

1111II1'

Determinarea timpului de baza la strunjire

Tabelul

5.42. Avansul

151

s, maxim

admis de ineovoierea
Adincimea

Caracteristtca
cutltulut

Strunjire

0,2

0,4

0,8

de aschiere

1,61

3,2

eutttulul
t, mm

6,4

12,8

25,&

Avansul s" mm/rot

\
i

\ I \ ,-

50

8 x12
10 x16
12 x20
16 X 25
20x32
25 x40
32 X 50
40 X 68

-.
-

6
8
10
1~
16
2?
2a
32

0,35
0,75
\1,37
-

..

.os
os

I
'\
,40

>il

I
!

, i
2

I
!

.os
k
os

--I
!

.~
..,
..s'"

3,D2 '\1,20
,2,18
: I -

I - '[ ,I - I - I ,-

I
I
!

-,
-

I 1

\ -

2,06

I -

i~

0,30
0,54
0,88
1,90
-

I -

o.rs
1,37

I --

5.43. Coefleientt

I -

\ -

HB

de eoreette

Duritate

KS42

K'23

14,02
8,83
6,74
5,56
4,79
4,25
3,83
3,50
3,24
3,02
2,83
2,66
2,51

ualori din iabelul 5.37.

210
225
240
255
270
285
300
315
330
345
360
375

0,05',
0,10
0,17
0,34
0,64
1,16
2,18
-

-=-1 -

0,01
0,01
0,02
0,05
O,O~
O,~o
0,.)0

ai avansului

0,01
0,01
0,02
0,03
0,06
0,12

I
'I'

I
I

0,01
0,02
0,03
0,07
0,14
0,25
0,48
0,86
1,56
0,02
0,04
0,07
O,~4
0,25
0,46
0,86
1,58
-

I -

0,01,
0,01
O,O~
0,00

5,
Material

HB

O\el ~i aJiaje de Al

K.n

2,13
1,86
1,86
1,54
1,43
1,35
1,27
1,21
1,16
1,08
1,00

0,02
0,03
0,06
0,12
0,22
0,39
0,75

0,13
0,25
0,44
0,86
1,62
2,93

I'

O\el ~i aJiaje de All Fontd ~i aJiaje de Cu

15
30
45
60
75
90
105
120
135
150
165
180
195

0,Q21~
0,05
0,09
0,14
0,30
0,54
0,98
1,90

Material
Duri!a!e

0,32
0,64
1,10
2,18
-

I -

0,06 -!
0,12
0,22
O,~~

0,03
0,05
0,09
0,19
0,34
0,62
1,20
2,18

-_1_-_

0,82
1,62
2,77

0,07
0,14
0,22
0,48
0,86
1,56
3,02

I -

0,17
0,34
0,56
1,20
2,18

I ---

_-_1-=-_-

I-

Tabelul

0,4~
0,80
1.40
3,02

I -

--I

:<

8
10
12
16
20
25
32

I
!
\

I.,
i

Fontd ~i aJiaje de Cu

K.n

0,93
0,87
0,81
0,76
0,72
0,68
0,65
0,62
0,59

II
I

2,38
2,26
2,16
2,06
1,98
1,90
1,83
1,77
1,71
1,65
1,60
1,55

?,

152

Normarea lucrdriler

Tabelul
Raza la virf a cuji tului

l'

mm

f{S43

sin 45 ) 0,733

K852

K853

=.(

coeficienlului

0,1

0,2

0,5

1,39

1,29

1,17

1,08

are valorile date in tabelul

rO,16

f{S43

1,5

1,03

1,00

2,5

0,98

0,96

are valorile date in tabelul 5.46;

sm x

0,895

5.44. Valorile

pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

(5.86)

5.47.

(5.87)

In tabelul 5.45 sint date valorile avansurilor 85 pentru KS51 = KS52 =

= 1. Pentru alte conditii se aplica coeficientii din tabelele 5.43;
5.46 si 5.47.
=

KS53

Tabelul

5.45. Avansnl

Ss maxim

admls de grosimea

plaeute!

Adincime de asohiere t, mm
Grosime
pJiicula
mm

0,2

0,4

0,8

1,6

Avansul maxim admis

2
3
4
5
6
7
8
9
10

0,67
1,32
2,13

0,54
1,07
1,72
2,50

f{851

= f{SIl

valori

0,35
0,70
1,13
1,63
2,21
2,86

0,29
0,56
0,91
1,32
1,79
2,31
2,89

Tabelul

Tabelul
Raza la vir! a cutitului,

f{s53

30

I{ 852

mm

I
I

0,62

0,23
0,46
0,74
1,07
1,45
1,87
2,33
2,84

coeiicientului
45

1,29

60

I
I

1,00

0,86

5.47. Valorile coeiicientului

0,2

0,1

12,8

25,6

0,19
0,37
0,59
0,86
1,17
1,51
1,89
2,:30
2,74

0,15
0,30
0,48
0,70
0,94
1,22
1,53
1,86
2,21

5.43.

5.46. Valorile

i
I

6,4

mm/rot

S5'

0,44
0,85
1,39
2,02
2,74
-

din tabelul

Unghi de atac principal X

3,2

0,69

I
I

0,5

I
0,80

f{s52

90

0,80

0,78

f{ss2

1,5

0,90

75

0,95

I
I

2,5

1,00

1,07

I
1,04

g. Avans recomandat.In tabelul 5.48 sint date avansurile reeomandate

obtinute, pentru anumite ipoteze en privire la prinderile ~i sculele fo1osite, eu relatia
[mm/rot]
(5.88)
8, = min (81, 82, 83, 84, 85)

8"

IiIiI

Determinarea

timpului

Tabelul

153

de bazo la strunjire

5.48.

Avansul

sr, reeornandat
Material:

pentru

strnnjire

exterioara

otel HB = 195
Clasa de precizie ISO

Diametrul
prelucrat

I
I

Lunginea
de
prelucrare

Adincimea
de
aschiere t
mm

mm1mm

I
I

Netolerat

50

25

11

Rugozitatea
12,5

suprafetei

3,2

1,6

Ra, um
6,3

Avansul recomandat Sr. mm/rot

I

50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
20O
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200

II
I
I

I!
I

I
I

I
i

I!
I
I

I
1

I
I

100
100
100
100
200
200
200
400
400
400
400
800
100
100
100
100
200
200
200
200
400
400
400
400
800
800
800
800
1600
1600
1600
10O
100
100
100
200
200
200
200
400
400
400
400
800
800
800
800
1600

I
I
I

I
I
I

I
t

II

2,0
4,0
8,0
16,0
2,0
4,0
8,0
2,0
4,0
8,0
16,0
2,0
2,0
4,0
8,0
16,0
2,0
4,0
8,0
16,0
2,0
4,0
8,0
16,0
2,0
4,0
8,0
16,0
2,0
4,0
8,0
2,0
4,0
8,0
16,0
2,0
4,0
8,0
16,0
2,0
4,0
8,0
16,0
2,0
4,0
8,0
16,0
2,0

0,48(1)
0,42(5)
0,21(4)
0,09(4)
0,48(1)
0,28(2)
0,10(2)
0,48(1)
0,44(5)
0,21(4)
0,08(4)
0,33(2)
0,48(1)
0,42(5)
0,21(4)
0,09(4)
0,48(1)
0,44(5)
0,21(4)
0,08(4)
0,48(1 )
0,44(5 )
0,21(4)
0,08(4)
0,48(1 )
0,44(5)
0,21(4)
0,08(4)
0,42(1 )
0,40(2)
0,14(2)
0,48(1)
0,42(5)
0,34(5)
0,15(4)
0,48(1)
0,44(5)
0,36(5)
0,15(4)
0,48(1 )
0,44(5)
0,36(5)
0,15(4)
0,48(1)
0,44(5)
0,36(5)
0,15(4)
0,42(1 )

0,34(1) \
0,34(1)
0,21(4)
0,09(4)
0,34(1)
0,28(2)
0,10(2)
0,34(1)
0,34(1)
0,21(4)
0,08(4)
0,33(2)
0,34(1)
0,34(1)
0,21(4)
0,09(4)
0,34(1)
0,34(1)
0,21(4)
0,08(4)
0,34(1)
0,34(1 )
0,21(4)
0,08(4)
0,34(1)
0,34(1)
0,21(4)
0,08(4)
0,30(1)
0,30(1)
0,14(2)
0,34(1)
0,34(1 )
0,34(1 )
0,15(4)
0,34(1)
0,34(1 )
0,34(1)
0,15(4)
0,34(1)
0,34(1)
0,34(1) I
0,15(4)
0,34(1)
0,34(1)
0,34(1)
0,15(4)
0,30(1)

0.24(1)
0,24(1)
0,21(4)
0,09(4)
0,20(2)
0,07(2)
0,03(2)
0,24(1)
0,18(2)
0,07(2)
0,02(2)
0,09(2)
0,24(1) .
0,24(1)
0,21(4)
0,09(4)
0,24(1)
0,24(1)
0,21(4)
0,08(4)
0,24(1)
0,24(1)
0,21(4)
0,08(4)
0,24(1)
0,24(1)
0,21(4)
0,08(2)
0,22(1)
0,10(2)
0,04(2)
0,24(1)
0,24(1 )
0,24(1)
0,15(4)
0,24(1)
0,24(1)
0,24(1 )
0,15(4)
0,24(1)
0,24(1 )
0,24(1)
0,15(4)
0,24(1 )
0,24(1)
0,24(1)
0,15(4)
0,22(1)

0,17(1)
0,17(1)
0,17(1)
0,09(4)
0,17(1)
0,07(2)
0,03(2)
0,17(1 )
0,17(1 )
0,07(2)
0,02(2)
0,09(2)
0,17(1)
0,17(1)
0,17(1)
0,09(4)
0,17(1)
0,17(1 )
0,17(1 )
0,08(4)
0,17(1 )
0,17(1)
0,17(1)
0,08(4)
0,17(1)
0,17(1)
0,17(1)
0,08(2)
0,15(1)
0,10(2)
0,04(2)
0,17(1)
0,17(1)
0,17(1)
0,15(4)
0,17(1)
0,17(1)
0,17(1 )
0,15(4)
0,17(1)
0,17(1)
0,17(1)
0,15(4)
0,17(1 )
0,17(1)
0,17(1)
0,15(4)
0,15(1)

0,12(1)
0,12(1 )
0,12(1 )
0,05(2)
0,06(2)
0,02(2)
0,01(2)
0,12(1)
0,05(2)
0,02(2)
0,01(2)
0,03(2)
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1)
0,09(4)
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1)
0,08(4)
0,12(1 )
0,12(1 )
0,12(1 )
0,08(4)
0,12(1)
0,12(1)
0,07(2)
0,02(2)
0,08(2)
0,03(2)
0,01(2)
0,12(1 )
0,12(1 )
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1 )
0,12(1)
0,12(1 )
0,12(1 )
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1 )
0,12(1)
0,12(1)
0,11(1)

0,08(1 )
0,08(1)
0,04(2)
0,01(2)
0,02(2)
0,01(2)
0,05(2)
0,02(2)
0,01(2)
0,01(2)
0,08(1)
0,08(1 )
0,08(1)
0,08(1 )
008(1)
0,08(1 )
0,08(1)
0,05(2)
0,08(1 )
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,06(2)
0,02(2)
0,01(2)
0,02(2)
0,01(2)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1 )
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)

,;,.:p"rr

E"'.M\l;?ftfl"lE"fr!1~-1W~r>JI"-m=<'d
.-

---"I

_.

.-':-;o. __ ..J

154

Normarea

pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

lucrarilor

Tabelul 5.48 (continuare)

200
200
200
200
200
400
400
400
400
400
I
I
400
400
400
400
400
400
400
400
800
SOO
1600
1600

1600
1600
3200
3200
3200
200
200
400
400
800
800
1600
1600
3200
3200
6400
6400
6400
400
1600
800
1600

8,0
16,0
2,0
4,0
8,0
4,0
16,0
4,0
16,0
4,0
16,0
4,0
16,0
4,0
16,0
4,0
8,0
16,0
4,0
4,0
4,0
4,0

I
I

I
1

I
I

I
I

I
I
I

0,35(4)
0,14(4)
0,42(1)
0,42(1 )
0,35(4)
0,66(1)
0,55(4)
0,66(1)
0,55(4)
O,~~(~)
O,;};)('*)
0,61(1)
0,50(4)
0,61(1)
0,50(4)
0,61 (1)
0,61 (1)
0,50(4)
0,79(1)
0,76(1)
0,91(1)
0,88(1 )

0,30(1)
0,14(4)
0,30(1)
0,30(1)
0,30(1)
0,46(1)
0,46(1)
0,46(1 )
0,46(1 )
0,46(1)
O,4G(l )
0,44(1)
0,44(1 )
0,44(1 )
0,44(1)
0,44(1)
0,44(1)
0,44(1 )
0,56(1)
0,54(1)
0,64(1)
0,63(1)

0,22(1)
0,14(4)
0,22(1)
0,22(1 )
0,12(2)
0,33(1)
0,33(1)
0,33(1 )
0,33(1)
0,33(1)
0,33(1)
0,31 (1)
0,31(1)
0,31 (1)
0,31 (1)
0,31(1)
0,31 (1)
0,13(2)
0,39(1 )
0,39(1)
0,45(1)
0,45(1)

0,15(1)
0,14(4)
0,15(1)
0,15(1)
0,12(2)
0,23(1)
0,23(1)
0,23(1)
0,23(1)
0,23(1)
0,23(1 )
0,22(1 )
0,22(1 )
0,22(1)
0,22(1)
0,22(1)
0,22(1 )
0,13(2)
0,28(1)
0,27(1)
0,31(1)
0,32(1)

0,11(1)
0,08(2)
0,11(1 )
0,10(2)
0,04(2)
0,16(1)
0,16(1)
0,16(1)
0,16(1)
0,16(1)
0,16(1 )
0,16(1)
0,16(1)
0,16(1 )
0,16(1)
0,16(1)
0,11(2)
0,04(2)
0,19(1)
0,20(1)
0,22(1)
0.23(1)

0,06(2)
0,02(2)
0,08(1)
0,03(2)
0,01(2)
0,11(1)
0,11(1)
0,11(1)
0,11(1)
0,11(1)
0,11(1)
0,11(1)
0,11(1)
0,11(1)
0,07(2)
0,09(2)
0,03(2)
0,01(2)
0,14(1)
0,14(1)
0,16(1)
0,16(1 )

I
I

Material: fonU HB = 225

50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
200
200
200
200
200
200
200

100
. 100
100
200
200
200
400
400
400
400
SOO
800
100
100
200
200
400
400
800
800
800
1600
1600
1600
100
100
200
200
400
400
800

2,0
S,O
16,0
2,0
4,0
8,0
2,0
4,0
8,0
16,0
2,0
4,0
2,0
16,0
2,0
16,0
2,0
16,0
2,0
8,0
16,0
2,0
4,0
8,0
2,0
16,0
2,0
16,0
2,0
16,0
2,0

I 0,48(1)
: 0,48(1)
0,20(4)
0,48(1)
0,37(2)
0,13(2)
0,48(1)
I
O,4S(l)
0,33(2)
0,12(2)
0,45(2)
0,16(2)
0,4S(1)
0,20(4)
0,48(1)
0,19(4)
0,48(1)
0,19(4)
0,48(1 )
0,48(1)
0,19(4)
0,42(1 )
0,42(1)
0,19(2)
0,48(1)
0,36(1)
0,48(1)
0,35(4)
0,48(1)
0,35(4)
I
0,48(1)

0,34(1)
0,34(1)
0,20(4)
0,34(1)
0,34(1)
0,13(2)
0,34(1)
0,34(1)
0,33(2)
0,12(2)
0,34(1 )
0,16(2)
0,34(1)
0,20(4)
0,34(1)
0,19(4)
0,34(1)
0,19(4)
0,34(1)
0,34(1)
0,19(4)
0,30(1)
0,30(1)
0,19(2)
0,34(1)
0,34(1)
0,34(1)
0,34(1)
0,34(1 )
0,34(1)
0,34(1)

0,24(1)
0,24(1)
0,20(4)
0,24(1)
0,10(2)
0,03(2)
0,24(1)
0,24(1)
0,09(2)
0,03(2)
0,12(2)
0,04(2)
0,24(1)
0,20(4)
0,24(1)
0,19(4)
0,24(1 )
0,19( 4)
0,24(1)
0,24(1)
0,11(2)
0,22(1)
0,13(2)
0,05(2)
0,24(1)
0,24(1)
0,24(1 )
0,24(1)
0,24(1)
0,24(1)
0,24(1)

0,17(1 )
0,17(1)
0,17(1)
0,17(1)
0,10(2)
0,03(2)
0,17(1 )
0,17(1)
0,09(2)
0,03(2)
0,12(2)
0,04(2)
0,17(1 )
0,17(1)
0,17(1 )
0,17(1)
0,17(1 )
0,17(1 )
0,17(1)
0,17(1)
0,11(2)
0,15(1 )
0,13(2)
0,05(2)
0,17(1)
0,17(1 )
0,17(1 )
0,17(1)
0,17(1 )
0,17(1)
0,17(1)

0,12(1)
0.12(1 )
0,06(2)
0,OS(2)
0,03(2)
0,01(2)
0,12(1)
0,07(2)
0,03(2)
0,01(2)
0,04(2)
0,01(2)
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1 )
0,12(1)
0,12(1)
p,12(1 )
0,09(2)
0,03(2)
0,11(1)
0,04(2)
0,01(2)
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1 )
0,12(1)
0,12(1)

0,08(1 )
0,05(2)
0,02(2)
0,02(2)
0,01(2)

0,06(2)
O,02(2}
0,01(2)
0,01(2)

0,08(1)
O,OS(l}
0,08(1)
0,06(2)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1 )
0,03(2)
0,01(2)
0,03(2)
0,01(2)
0,08(1 )
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1 )
0,08(1 )
0,08(1)
0,08(1)

_.--;.. ,:;,.

Determinarea

timpului

.-.~~

de baza la strunjire

155
Tabelul

I ";"'l!lIlIjl~ll

200
200
200
200
200
200
400
400
400
400
400
400
800
800
1600
1600

I
!

I
i

800
1600
1600
3200
3200
3200
200
1600
3200
6400
6400
6400
400
1600
800
1600

I
I

16,0
2,0
16,0
2,0
4,0
8,0
4,0
4,0
16,0
4,0
8,0
16,0
4,0
4,0
4,0
4,0

,
0,35(4)
0,42(1)
0,32(4)
0,42(1)
0,42(1)
0,42(1)
0,66(1)
0,61(1)
0,61(1)
0,61 (1)
0,61(1)
0,61(1)
0,79(1)
0,76(1 )
0,91(1)
0,88(1 )
Material:

50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
200
200
200
200
200
200
400
400
400
400
800
800
1600
1600

I
I
i
i

I
I
II
i

Ii

I
\

I
I

100
100
100
200
200
200
200
400
400
400
400
800
800
100
100
200
200
400
400
800
800
800
1600
1600
1600
100
1600
1600
3200
3200
3200
200
1600
6400
6400
400
1600
800
1600

I
I
I

I
i
I

I
I
i

I
I

I
I
1

I
iI

I
i

2,0
8,0
16,0
2,0
4.0
8,0
16,0
2,0
4,0
8,0
16,0
2,0
4,0
2,0
16,0
2,0
16,0
2,0
16,0
2,0
8,0
16,0
2,0
4,0
8,0
2,0
2,0
16,0
2,0
4,0
8,0
4,0
4,0
8,0
16,0
4,0
4,0
4,0
4,0

0,48(1)
0,48(1)
0,36(1 )
0,48(1)
0,48(1)
0,18(2)
0,06(2)
0,48(1 )
0,48(1)
0,45(2)
0,16(2)
0,48(1)
0,21(2)
0,48(1)
0,36(4)
0,48(1)
0,35(4)
0,48(1)
0,35(4)
0,48(1)
0,48(1)
0,35(4)
0,42(1)
0,42(1)
0,25(2)
0,48(1 )
0,42(1)
0,42(1)
0,42(1 )
0,42(1)
0,42(1)
0,66(1 )
0,61(1)
0,61 (1)
0,61(1)
0,79(1)
0,76(1)
0,91(1)
I 0,88(1)

0,34(1)
0,30(1 )
0,30(1)
0,30(1 )
0,30(1)
0,30(1)
0,46(1 )
0,44(1 )
0,44(1)
0,44(1)
0,44(1)
0,44(1)
0,56(1)
0,54(1)
0,64(1 )
0,63(1)

0,24(1)
0,22(1)
0,22(1)
0,22(1)
0,22(1)
0,16(2)
0,33(1)
0,31(1)
0,31(1)
0,31 (1)
0,31(1)
0,17(2)
0,39(1 )
0,39(1 )
0,45(1 )
0,45(1)

allaje de cupru H B

0,34(1) I
0,34(1)
0,34(1)
0,34(1)
0,34(1 )
0,18(2)
0,06(2)
0,34(1)
0,34(1)
0,34(1)
0,16(2)
0,34(1 )
0,21(2)
0,34(1)
0,34(1)
0,34(1)
0,34(1)
0,34(1)
0,34(1 )
0,34(1)
0,34(1)
0,34(1)
0,30(1)
0,30(1)
0,25(2)
0,34(1 )
0,30(1)
0,30(1)
0,30(1)
0,30(1)
0,30(1)
0,46(1)
0,44(1)
0,44(1)
0,44(1)
0,56(1 )
0,54(1)
0,64(1)
0,63(1) I

= eo

0,17(1)
0,15(1)
0,15(1 )
0,15(1)
0,15(1)
0,15(1)
0,23(1 )
b,22(1)
0,22(1 )
0,22(1)
0,22(1)
0,17(2)
0,28(1)
0,27(1)
0,31 (1)
0,32(1)

0,24(1)
0,24(1)
0,24(1)
0,24(1)
0,13(2)
0,05(2)
0,02(2)
0,24(1)
0,24(1)
0,12(2)
0,04(2)
0,16(2)
0,06(2)
0,24(1 )
0,24(1)
0,24(1)
0,24(1 )
0,24(1)
0,24(1)
0,24(1)
0,24(1 )
0,15(2)
0,22(1)
0,18(2)
0,06(2)
0,24(1)
0,22(1 )
0,22(1)
0,22(1)
0,22(1)
0,22(1 )
0,33(1) 1
0,31 (1)
0,31 (1)
0,23(2)
0,39(1)
0,39(1)
0,45(1)
0,45(1) I

5.48 (continuare)

0.12(1 )
0,11(1)
0,10(2)
0,11(1)
0,11(1)
0,05(2)
0,16(1)
0,16(1)
0,16(1)
0,16(1)
0,14(2)
0,05(2)
0,19(1 )
0,20(1)
0,22(1)
0,23(1)

0,08(1)
0,08(1)
0,03(2)
0,08(1)
0,04(2)
0,01(2)
0,11(1)
0,11(1)
0,09(2)
0,11(1)
0,04(2)
0,02(2)
0,14(1 )
0,14(1)
0,16(1 )
0,16(1 )

0,12(1)
0,12(1)
0,08(2)
0,11(2)
0,04(2)
0,01(2)

0,08(1)
0,07(2)
0,02(2)
0,03(2)
0,01(2)

0,12(1 )
0,10(2)
0,04(2)
0,01(2)
0,05(2)
0,02(2)
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1)
0,04(2)
0,11(1)
0,05(2)
0,02(2)
0,12(1 )
0,11(1)
0,11(1)
0,11(1)
0,11(1)
0,07(2)
0,16(1)
0,16(1)
0,16(1 )
0,07(2)
0,19(1)
0,20(1)
0,22(1)
0,23(1)

0,08(1)
0,03(2)
0,01(2)

0,17(1)
0,17(1) .
0,17(1)
0,17(1)
0,13(2)
0,05(2)
0,02(2)
0,17(1)
0,17(1)
0,12(2)
0,04(2)
0,16(2)
0,06(2)
0,17(1)
0,17(1)
0,17(1 )
0,17(1)
0,17(1)
0,17(1)
0,17(1)
0,17(1)
0,15(2)
0,15(1)
0,15(1)
0,06(2)
0,17(1 )
0,15(1 )
0,15(1)
0,15(1)
0,15(1)
0,15(1 )
0,23(1)
0,22(1)
0,22(1)
0,22(1)
0,28(1)
0,27(1)
0,31(1)
0,32(1 )

9
I

0,01(2)
0,01(2)
0,08(1)
0,08(1 )
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0;08(1)
0,04(2)
0,01(2)
0,04(2)
0,02(2)
0,01(2)
0,08(1)
0,08(1)
0,04(2)
0,08(1)
0,06(2)
0,02(2)
0,11(1)
0,11(1)
0,06(2)
0,02(2)
0,14(1)
0,14(1 )
0,16(1)
0,16(1)

- -.r-e,

lucrdrller pe strunguri normale, carusel ~i revolver

Normarea

156

-~'" 'pi J.l!!fj

-.""I'S'fi'iifV""?'t",.,j!=~:i"""'-.,-

Tabelul
2

Material:

50
50
50
50
50
50
50
50
50
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
400
400
400
400
400
400
400
800
800
800
1600
1600
1600

100
100
100
100
200
200
400
400
400
100
100
100
200
200
200
400
400
400
800
800
800
800
1600
1600
100
100
200
200
400
400
800
800
1600
1600
1600
1600
3200
3200
3200
200
1600
3200
3200
6400
6400
6400
400
1600
6400
800
1600
6400

I
I

I
I
I,
I

2,0
4,0
8,0
16,0
2,0
4,0
2,0
4,0
8,0
2,0
8,0
16,0
2,0
8,0
16,0
2,0
8,0
16,0
2,0
4,0
8,0
16,0
2,0
4,0
2,0
16,0
2,0
16,0
2,0
16,0
2,0
16,0
2,0
4,0
8,0
16,0
2,0
4.0
8,0
4,0
4,0
8,0
16,0
4,0
8,0
16,0
4,0
4,0
16,0
4,0
4,0
16,0

I
,

I,

0,48(1)
0,48(1)
0,36(4)
0,14(4)
0,29(2)
0,10(2)
0,48(1 )
0,26(2)
0,09(2)
0,48(1)
0,36(4)
0,14(4)
0,48(1 )
0,35(4)
0,14(4)
0,48(1 )
0,35(4)
0,14(4)
0,48(1 )
0,48(1)
0,34(2)
0,12(2)
0,41(2)
0,15(2)
0,48(1)
0,26(4)
0,48(1)
0,25(4)
0,48(1 )
0,25(4)
0,48(1 )
0,25(4)
0,42(1 )
0,42(1 )
0,'12(1 )
0,23(4)
0,42(1)
0,42(1)
0,19(2)
0,66(1)
0,61 (1)
0,61(1)
0,61(1)
0,61(1)
0,59(2)
0,21(2)
0,79(1)
0,76(1 )
0,76(1)
0,91(1)
0,88(1 )
0,88(1)

Nota, (1) limlt at de rugozitatea

prelucrarh ; (4) lirnitat de incovoterea

aliaje de aluminiu HB

0,34(1)
0,34(1)
0,34(1)
0,14(4)
0,29(2)
0,10(2)
0,34(1)
0,26(2)
0,09(2)
0,34(1 )
0,34(1 )
0,14(4)
0,34(1)
0,34(1)
0,14(4)
0,34(1)
0,34(1)
0,14(4)
0,34(1 )
0,34(1 )
0,34(1 )
0,12(2)
0,30(1 )
0,15(2)
0,34(1 )
0,26(4)
0,34(1)
0,25(4)
0,34(1)
0,25(4)
0,34(1 )
0,25(4)
0,30(1)
0,30(1)
0,30(1)
0,23(4)
0,30(1)
0,30(1)
0,19(2)
0,46(1 )
0,44(1 )
0,'14(1)
0,4-1(1)
0,44(1)
0,44(1)
0,21(2)
0,56(1 )
0,54(1 )
0,54(1)
0,64(1)
0,63(1)
0,63(1)

0,24(1)
0,24(1)
0,16(2)
0,06(2)
0,08(2)
0,03(2)
0,19(2)
0,07(2)
0,02(2)
0,24(1)
0,24(1)
0,14(4)
0,24(1)
0,24(1 )
0,14(4)
0,24(1)
0,24(1)
0,14(4)
0,24(1 )
0,24(1)
0,09(2)
0,03(2)
0,10(2)
0,04(2)
0,24(1)
0,24(1)
0,24(1 )
0,24(1)
0,24(1)
0,24(1)
0,24(1)
0,24(1)
0,22(1)
0,22(1)
0,22(1)
0,10(2)
0,22(1)
0,13(2)
0,05(2)
0,33(1)
0,31(1)
0,31(1)
0,28(2)
0,31(1)
0,13(2)
0,05(2)
0,39(1)
0,39(1)
0,39(1)
0,45(1)
0,45(1)
0,45(1)

5.48
8

(continuare)

75

0,17(1)
0,17(1)
0,16(2)
0,06(2)
0,08(2)
0,03(2)
0,17(1)
0,07(2)
0,02(2)
0,17(1)
0,17(1)
0,14(4)
0,17(1)
0,17(1 )
0,14(4)
0,17(1)
0,17(1 )
0,14(4)
0,17(1 )
0,17(1)
0,09(2)
0,03(2)
0,10(2)
0,04(2)
0,17(1)
0,17(1)
0,17(1)
0,17(1)
0,17(1)
0,17(1)
0,17(1)
0,17(1)
0,15(1)
0,15(1)
0,15(1)
0,10(2)
0,15(1)
0,13(2)
0,05(2)
0,23(1)
0,22(1)
0,22(1)
0,22(1)
0,22(1)
0,13(2)
0,05(2)
0,28(1)
0,27(1)
0,27(1)
0,31(1)
0,32(1)
0,32(1)

0,12(1)
0,12(1)
0,05(2)
0,02(2)
0,02(2)
0,01 (2)
0,06(2)
0,02(2)
0,01(2)
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1 )
0,12(1)
0,12(1)
0,06(2)
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1)
0,07(2)
0,03(2)
0,01(2)
0,03(2)
0,01(2)
0,12(1)
0,12(1 )
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1 )
0,12(1)
0,12(1)
0,12(1)
0,11(1)
0,11(1)
0,08(2)
0,03(2)
0,11(2)
0,04(2)
0,01(2)
0,16(1 )
0,16(1)
0,16(1)
0,08(2) I
0,11(2)
0,04(2)
0,01(2)
0,19(1)
0,20(1)
0,20(1 )
0,22(1)
0,23()1
0,23(1 )

008(1)
0,04(2)
0,01(2)
0,01(2)
0,01(2} .

0,02(2)
0,01(2)

0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,05(2}
0,02(2)
0,08(1)
0,08(1}
0,04(2)
0,06(2)
0,02(2)
0,01(2)

0,01(2)

0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1)
0,08(1 )
0,07(2)
0,02(2)
0,01(2)
0,03(2)
0,01(2)

0,11(1)
0,11(1 )
0,07(2)
0,03(2)
0,03(2)
0,01(2)

0,14(1)
0,14(1)
0,08(2)
0,16(1 )
0,16(1)
0,10(2)

supraletct ; (2) llmitat de Incovolerea plesei ~i preclzia

cutitului ; (5) limitat de rezlstenta placutei.

---------_

.. """'-;..,"""-.

-'...

' -"

--' -'

,--_ _-_ __
..._ ..

..

._-"'-------

-_._._---_._.

157

Determinarea timpului de bazo la strunjire

Din gama de avansuri a masinii-unelte utilizate se alege valoarea

imediat inferioara valorii s.. Se obtine astfel avansul efectiv. In eazul in
care s, este mai mic decit eel mai mic avans din gama masinii, se va lua
o adincime de aschiere efectiva mai mica si se va relua caleulul de la determinarea numarului de treceri.
.
5.2.1.4. Vjteza de asehiere ~i turatia. Viteza de aschiere determina,
impreuna cu t si 8, puterea efectiva de aschiere ~ieste factorul principal care
influenteaza temperatura in zona de lucru ~i durabilitatea tai~ului. Viteza

',...

1
I',...
1 ~

~
..

s
~
-,
.'"

Ii
I'~
I .~,

'\:)

I ~.~
I <::;;i

'<:0

I~
I~

1 ~
1 ~

I .s:
I .~ ~
I !!!

!i~

S>..~

I ~i:'
II <...J.,.
",.,

I {; .,.
I
'"

I
I
I
I

I
I
I

I ~.~

100

10

Fig. 5.11. Influenta

vitez ei de aschier e asupra

pe tai~.

dr pune rflor

Fig. 5.12. Infl uenta

aschle re

asupra

vitezei de

paramctrilor
~i T.

IT.

de asehiere influenteaza modul de formare ~i de eliminare a depunerilor

pe t~U~,depuneri care sint principalul factor declansator al vibratiilor prin
modificarea periodica a unghiului de degajare ~i a razei de bontire ~i care
influenteaea rugozftatea precizia ~i ecruisarea supratetei prelucrate. In
fig, 5.11 este prezentata relatia intre viteza ~i depunerile pe tai~.
In fig. 5.12 este prezentata influents vitezei de aschiere asupra durabilitatii T, asupra lungimii drumului de aschiere IT ~i asupra costului prelucrarii 0,
a. Durabilitatea taisulul, Din relatiile care exprima Influenta elementelor regimului de aschiere ~i a celorlalti factori asupra durabilitatii, se
obtine expresia vitezei VI maxim admise de durabilitatea tai~ului :
VI

Te
in care:
Teste
t
-

Ov
tea. se.

K.lI11,Kq2,Kv13,Kv14,Kv15,K"16,Kt17.KvlS

[mjmin ],

(5.89)

durabilitatea
tai~ului, min;
adincimea de aschiere mm;
8
avansul mm/rot;
O~, e7, es ~i e9 au valorile date in tabelul 5.49;
KVll
.
KV16 sint coeficienti care exprima influenta
altor factori astfel :
KVll
in functie de materialul prelucrat (are valori date in tabelul 5.51);
KV12 starea supraf'etei (are valori date in tabelul 5.52); KV13 - calitatea

__

..._---

Normarea lucrarilor pe strunguri normale, carusel ~i revolver

158

~i marca tiU~ului (are valori date in tabelul 5.53); KV14 - unghiul de atac
principal (are valori date in tabelul 5.54); Kns - raza la virf a cutitului
(are valori date in tabelul 5.55); KV16 - forma fetei de degajare (are valori
date in tabelul 5.56); KV17 - profilul tai~ului principal (are valori date in
tabelul 5.57); K"IS - utilizarea unui lichid de aschiere (are valori date in
tabelul 5.58).
in tabelul 5.50 sint date vitezele de aschiere maxim admise de durabilitatea tai~ului in conditiile in care toti coeficientii Kvll" .Kv18 au valoarea 1. Pentru alte conditii se aplica coeficientii din tabelele 5.51 ... 5.58.
Tabelul

5.49. Coeiicienti

~i exponenjl

pentru

Calltate

relatla

tiii~

Carburii metalica (CM)

Material

IS':;;

Otel

FonUi

AJiaj

aiel rapid (OR)

Coeficienli ~i exponent; in relajia (5.87)

pentru

AJiaj

(5.89)

Cv

0,3

281

s c- 0,3

235

s':;; 0,4

274

S':;;~I~

Cu

s>

0,4

S>

0,4

228

'7

Cs

~
0,15

02,

508

0,18

S>
Ttibelul

0,4

762 i

5.50. Viteza de asehiere

VI

Material:

Tai~

I AvansuI
s

pentru

'-, -~I
I Cv !

s':;; 0,25

95

0,35

S>

0,25

60!

0,2

S .:;;

0,25

86

0,4

--

S':;;O,4I~

Al

I
e9

S>

0,25

0,2

S .:;;

0,2

231

0,2

203

0,2

S .:;;

0,25

322

0,35

s > 0,25

228

--

0,4

eg

0,25

0,33

1__

0,66
0,3

, 1?51
~

0,4

0,15-,

0,25

0,33

11

---0,2

--

0,25
0,5

admisa de durabilttatea

Hii~ului

otel HB = 195
Adincimea de aschiere

0,2

es

C'Z

75

0,4

maxim

--cI-~'I

0.8

1,6

t10

3,2

mm
1

6,4

12,8

25,6

10

158
138
127

128

120

142
124
114
108

115

103

110
100

100
90

93

83
78
74
71
68

mm/rot
Viteza de aschiere v, m/min
3

266
231
213
201

239
208
192
181

216

195
169

175
~.,
1Vo)

141
133

193

174

186
168
156
146

167

156
151
137

156
147
141
136

111
103

132

126
119

123
11!4

125

112

96
91

0,80

138
132

119

87

82
78

0,90

127

114

107
103

107
101
97
93

84

75

Carbura
metalica
P 20 eu

durahilitate
T = 90 min

0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70

152
140

188

173
164

127
123

87

112
103
97
93
90
81
75

70
67
64
61

-"
Determinarea

~'

timpului

de bazel la strunjire

159

Tabetul
2

122

1,00
1,20
1,40
1,60

115

109
104
99
96

1,8u

2,00

110
103
98
93
90
86

99
93
88
84
81
78

Otel rapid
Rp 3 eu
durabilitate
T = 60 min

229
182
159
145
135
119
99
85
75
68
62
58
54
48
43
39
37
34

II

I
I

I
I

89
84
79
76
73
70

81
76
72
68
66
63

I
I

162
129
113
102
95
84
70
60
53
48
44
41
38
34
30
28
26
24

10

73
68
65
62
59
57

65
61
58
55
53
51

96
77
67
61
57
50
41
36
32
29
26
24
23
20
18
17
15
14

81
64
56
51
48
42
35
30
27
24
22
20
19
17
15
14
13
12

68
54
47
43
40
35
29
25
22
20
19
17
16
14
13
12
11
10

154
134
123
116
111
107
101
93
86
81
77
73
70
65
61
58
55
53

138
121
111
105
100
97
91
83
78
73
69
66
63
59
55
52
50
48

125
109
100
95
90
87
82
75
70
66
62
59
57
53
50
47
45
43

96

86
70
62
57
53

78
63
56
51
48

59
55
52

50
48
46

-136
108
95
86
80
71
59
51
45
40
37
34
32
28
26
23
22
20

I
I
I

114
91
80
72
67
60
49
43
38
34
31
29
27
24
22
20
18
17

fonta HE = 225

I
I

0,05 I
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
0,80
0,90
1,00
1,20
1,40
1,60
1,80
2,00

258
225
207
196
187
181
170
156
145
136
129
123
118
110
103
98
93
89

v,05
0,10
0,15
0,20
0,25

161
131
116
106
100

I
Otel rapid
Rp 3 eu
durabilitate
T= 60 min

I
I

193
153
134
122
113
100
83
71
63
57
52
49
45
40
36
33
31
29
Material:

Carbura
metalica
K 20 cu
durabili ta te
T = 90 min

I
i

!I
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
0,80 I
0,90
1,00 I
1,20 ,
1,40
1,60
1,80
2,00

5.50 (eontinuare)

I
I

I
I

I
I

I
I

I
I

233
203
187
176
169
163
154
140
131
123
116
111
106
99
93
88
84
81
145

I 118
105
,I

96
90

I
II

210
183
168
159
152
147
138
127
118
111
105
100
96
89
84
79
76
73
131
106
94
86
81

I,

189
165
152
143
137
132
125
114
106
100
95
90
86
80
76
72
68
66
118
96
85
78
73

170
148
137
129
124
119
112
103
96
90
85
81
78
72
68
65
62
59
106
86
77
70
66

7K

69
63
59

-I

:~

160

Normarea

lucrdrllor pe strunguri normale, carusel ~i revolver

Tabelul

Otel rapid

Rp 3 eu
durabilitate
T = 60 min

0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
0,80
0,90
1,00
1,20
1,40
1,60
1,80
2,00

93
83
76
70
66
63
60
57
53
50

I
I

84
74
68
63
60
56
54
52
48
45
43
41
39

45
43

75
67
61
57
54
51
49
47
43
41
39
37
35

5.50 (continuare)

68
60
55
51
48
46
44
42
39
37
35
33
32

61
55
50
46
44
41
39
38
35
33
31
30
29

55
49
45
42
39
37
36
34
32
30
28
27
26

50
44
40
38
35
34
32
31
29
27
25
24
23

le

45
40
36
34
32
30
29
28
26
24
23
22
21

:-1

~~

i~:'

Carbura
metallca
K 20 eu
durabilitate
T = 90 mill

0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
0,80
0,90
1,00
1,20
1,40
1,60
1,80
2,00

Material: aliaj de cupru HB = 90

604
525
485
457
437
422
398
364
339
318
302
288
276
257
241
229
218
209

533
464
428
404
386
372
351
322
299
281
266
254
244
227
213
202
193
185

470
409
378
356
341
329
310
284
264
248
235
224
215
200
188
178
170
163

415
361
333
315
301
290
274
251
233
219
208
198
190
177
166
157
150
144

366
319
294
278
266
256
242
221
206
193
183
175
168
156
147
139
132
127

323
282
260
245
234
226
213
195
181
171
162
154
148
138
129
123
117
112

286
249
229
216
207
200
188
172
160
151
143
136
131
121
114
108
103
99

252
219
202
191
183
176
166
152
141
133
126
120
115
107
101
96
I 91
87

373
314
283
264
245
231
210
195
183
174
167
160
155
146
139
133
128
123

336
283
255
238
221
208
189
176
165
157
150
145
140
132
125
120
115
111

303
255
230
214
199
187
170
158
149
142
136
130
126
119
113
108
104
100

273
230
207
193
179
169
154
143
134
128
122
117
113
107
102
97
93
90

246
207
187
174
162
152
138
129
121
115
110
106
102
96
92
88
84
81

222
186
169
157
146
137
125
116
109
104
99
95
92
87
82
79
76
73

200
168
152
141
131
124
112
104
98
93
89
86
83
78
74
71
68
66

180
151
137
127
118
111
101
94
89
84
81
78
75
70
67
64
62
60

---.

Otel rapid
Rp 3 eu
durabilitate
T = 60 min

0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
0,80
0,90
1,00
1,20
1,40
1,60
1,80
2,00

------------------------

----

[. ,,' =~.

-.-

IJSIVH Si~AIC) ~I~ ta.~'~'

~;

,";:!'fJ

Or-SC"

1.-.

~-'-.!'w~:=-

Determinarea timpului de baza la strunjire

161
Tabelul

0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
0,80
0,90
1,00
1,20
1,40
1,60
1,80
2,00

I
Carbura
metalicii
P 20 cu
durabilitate
T = 90 mill

I
I
I

4
Material:

908
791
729
688
658
635
599
529
497
471
449
431
415
390
369
352
338
326

802
698
643
607
581
560
529
467
438
415
396
380
367
344
326
311
298
288

708
616
568
536
513
494
467
413
387
367
350
336
324
304
288
275
263
254

563
474
428
398
377
344
298
267
244
225
211
199
189
172
159
149
141
133

491
412
373
347
328
300
260
232
212
196
184
173
164
150
139
130
122
116

427
359
324
302
286
261
226
202
185
171
160
151
143
131
121
113
107
101

551
480
443
418
400
385
364
321
302
286
273
262
252
237
224
214
205
198

487
424
391
369
353
340
321
284
266
252
241
231
223
209
198
189
181
175

430
374
345
326
311
300
283
250
235
223
212
204
196
184
175
167
160
154

324
272
246
229
216
198
171
153
140
130
121
114
108
99
92
86
81
77

282
237
214
199
188
172
149
133
122
113
105
99
94
86
80
75
70
67

245
206
186
173
164
150
130
116
106
98
92
87
82
75
69
65
61
58

aJiaj de a Juminiu H B

5.50 (continuare)

625
544
501
473
453
436
412
364
342
324
309
296
286
268
254
242
233
224

I
Otel rapid
Rp 3 eu
durabilita te
T = 60 rnln

Tabelul
Jw

~
.s
C)

m-

s
B

'"

~
"2

S
)~

..5'"

...

Ii
I
-

-'0

'-' .~

c. 1351

5.53. Valorile coeiicientului

Simbol placuta

POI

P'O

----]{V13

1,69

1,32

--Simbol placu ta

Ko,

K,o

]{V13

Marca otel rapid

I

I{vIa

]{Vl3

1,00

--K20

---

1,10

1,00

Rp,

Rp2

Rp3

1,22

1,11

1,00

1,19

P30

P20

--- ---

----

U
-----

6~
'"
11 -

372
313
282
263
249
227
197
176
161
149
139
131
124
114
105
98
93
88

379
330
304
287
275
265
250
221
207
197
188
180
173
163
154
147
141
136

--

0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
0,80
0,90
1,00
1,20
1,40
1,60
1,80
2,00 I

10

75

0,76

--K30

---

0,90

---- ----

P40

---

0,58

--K40

---

0,80

-----

0,89

0,44

---

----

P50

---

0,78

214
180
162
151
143
131
113
101
92
85
80
75
71
65
60
57
53
51

otel

Material

yO

ell

pi,-

Pb<IO%

fad

tara Pb
eu Pb

v:

2.4

koVll

2,5
3.1

km

'--

2,1
2.2
2.3

1.2

1.1

2
3

mm''

(Jr,

I daN

kVll

'--1--

y'

..--..---.---.---~-

AI~e aliaje de AI

Duralwniniu

Duritate HB
Unghi de degajare

___ Cupr~_,
.__ ,
Material: aliaj de aluminiu

_,_._,~":'b"~~_.

Omogene

---

E
'torogene

Duritate HB
Unghi de degajare

Material : aliaj de cupru

Fonta cenusie
Fonta maleabilii
Fonta eu grafit nodular

Duritate HB
Unghi de degajare

lontil

de ctelur i
conform
tabel 5,7

Subgrupa

Grupa de
oteluri Conform tabel 5.7

Material:

OR

CM

---

ni~

Grupa de oteluri 11
conform tabel 5,7
2
. 3

Duritate HB
Unghi de degajare, yO

Material:

~("'\I~_'''1~.;~c;~j;!'J'~~-wt'i\:ji~1l,I(H:jo'i.,,~,,,;

5,0~

3,95

45
60
19
18
1,50-'T.20
1,20
0,96
0,80

15

90

0,69

1,00 '~

75
17

0,87
0,89
1,45

73
53
68
59
KVll

83
66

240
3

--u- 79- 84

225
4

195
6
1,13
1,25
1,36

-=-__

120 1135
14
13
11
'---0;76' 0;69 0, 6~
0,61.
I -

105

' __

-,

1,11
1,20

'Too

225,
4

105
120
14
13
0,88 0,78
1,32
_
1,'19-------

210
5
1,06
1,18
1,27

93
94
81

270
--1
98
99
88

285
-2
103
104
96

300
-4

255
270, 285.
1
-1
-2
0,90- 0,86 -'0,82 1,00 0,95 0,91
1,08 1,03 0,98

300
-4
0,78
_
0,94

-,

0,46
0,45
0,46
0,62
0,52
0,55
0,42
0,40
0,49
0,39
0,45

210
5
0,49
_

225
'1
0,46
_

:-l151. 330
-5
-6
0,75,' 0,72
_
_
_
_

330
-6
108 -113
110
115
105
113

315
-5

0,61 0,57 0,53 0,49

0,61 0,56 0,52 0,48
0,88 0,76 0,67 0,58 0,52
- 0,73 - 0,67
0,95 , 0,860,79
0,79 0,72 0,66 0,60 0,56
0,82 0,75 0,69 0,64 0,59
0,67 0,61 0,55 0,50 0,46
0,63 0,57 0,52 0,47 0,43
0,70 0,64 0,60 0,56 0,52
0,57 0,52 0,48 0,45 0,41
0,87 0,75 0,65 0,57 0,51
0,66
0,66

89
89
73

255
1

135
150
165
180
195
11
10
9
8
6
0,71 0,65"-0,60
--0,5-5 -0;52
_
_
_
_
_
-------------------

240
3
0,95
1,05
1,H

0,79 0,721
0,80 0,73
1,22 ~~I
-----1,48 1,31 1,17 1,05
1,23 1,09 0,97 0,87
1,23 1,10 0,99 0,90
1,08 0,95 0,84 0,75
1,02 0,89 0,79 0,71
1,00 0,90, 0,82 0,75
0,86 0,77 0,69 0,63
1,72 1,421 1,19 1,01

0,97
1,00
1,75

67
46

210
5

'1
1__ 1__ 1__
=__ =-=__'_'_1" __._-=-_-=---=-_,_ _

3,27

21,6_12,0 ~~
__6,6~ --~-:=-. 10,2 7,21_:::-.:....,.

30
20

1,69
1,40
1,39
1,25
1,18
1,11
0,97
2,10

1,09
1,13
2,15

62
41

195
6

--64' -69'

180
8

150
165
180
10
9
8
1,41l.;.f() '-1,21
1,57 1,44 1,34
1,69 1,56 1,45

1,89
1,83
1,72
1,63
1,43
1,28
-

1,95
1,62
1,59
1,45
1,37
1,25
1,11
.-

1,23
1,29

59
57
35

165
9

-----

1,41
1,49

51
52
30

150
10

45
60
75
90
19
18
17
15
---:=-- --=-- -,,:-- -"1,171-:00'
-,
2,70 2,12 1,75 1,50
--=-'--=-3,06
2,40 1,98-1,70

15
22

135
11
1,54
1,71
1,85

120
13
--1,7i
1,89
-

2,15
2,08
1,96
1,65
1,51

1,63
1,75

49
46
2".J

135
11

1,93
1,80

---,,--

1,93
2,10

44
41
20

120
13

Tabelul 5.51 Coeficienti pentru eoreetnrea viteze! uI

..(.i;1\.,q;W'c'f":"~{!;P;":Nl't~'*"'i"''''!-''''~:' :,{,,',""-'.;~",'"

"---

240
3
0,43
_

375
-10
0,65
_
_

0,41 0,39
0,39 0,37
0,37 0,33
0,54 - 0,50
0,45 0,42
0,48 0,45
0,36 0,34
0,34 0,32
0,44 0,41
0,34 0,32
0,36 0,32

345
360
--7
-9
0,700:67'
_
_
_
_

0,43
0,42
0,41
0,58
0,48
0,52
0,39
0,37
0,46
0,36
0,40

360
-9

375
-10
118123 -127
120
126
131
122
131
141

345
-7

....

:c
~

<

.../I)

'l!! _

'~"

3a

::J

I.Q

::J

ID

"!!:.

:::!-

a
C
!:l
a.

;;

3
a

t>.:>

a>

Determinareatimpului

Tabelul

163

de bazel la strunjire

5.5.Z. Coeficien!i

pentru

corectarea

vitezei

Tabehzl

VI

5.58. Valorile
KVIS

coeficientului

Cu crusta
Starea
suprafetei

Fara

crusta

Cu incluziuni

. Filra .
incluziuni

Calitate tai~

. .. 1
.,
.
~l aliaj IFonta ~l aliaj
de Al
I
de CU

ate!

Cu lichid
de aschiere

CA1

I~

1,30

VIS

1{V12

1,00

0,80
Tabelul

Unghi de atac principal

OR

0,50

5.51. Valorilc

Y.

0,60

30e

eoeftcientnlul

45e

.,

CM
---.--

...'"
~

OR

~
...,

1,00

0,80

90e

75e

1,17

1,00

KV14

60e

s:

: K

Fara Jichid
de aschier e

0,87

0,92

0,86

--

KV14

1,34

1,00

0,84

0,71

0,77

u
Tabelul

Raza la virf r, mm

5..;5. Valorile

0,1

I
I

]{Vlf)

0,76

Tabelul

Fonna fejei de degajare (tabel 5.2)

I
I

0,5

0,88

coefieientului

I
I

0,94

I
I

1,5

0,97

I
I

5.56 ValOl'ile coeficientuIui

Kns
2

1,00

2,5

1,02

1,04

KVI6
U, R, C

--

lncltnarca pragulut sau canalului pensru startmarea aschll101' (tabelul

5.3)

~
0,80

RV1S

Tobelul

0,90

5.57. Valorile

~
1,10

1,00

coeficientului

KV1?

8
~8 ,/,'[Q
t

Profilul

sului

1$
Rn7

1,00

~
0,95

0,90

0,86

0,80

0,75

164

Normarea

lucrarilor

pe strunguri normale,

carusel ~i revolver

b. Puterea masinii. Din relatia (5.9), considerind randamentul intregului lan~ cinematic '1) = 0,667 rezulta viteza '172 maxim admisa de puterea
motorului principal N:
4000N
[mjmin.].
(5.90)
'172 =
Pz
Utilizind relatia (5.6) se obtine ;
N
(5.91)
[mjmin ],
'172 = 21,47 KV21 KV22' KV23 ---

t- 8'75

in care
KV22

KV21

)0.25

sin x
( sin 45

1,06
rO.os

(5.92)
(5.93)

are valorile date in tabelul 5.61 si

KV23

are valorile date in tabelul 5.60,

186,3
Oz(HB)"'

'

are valorile date in tabelul 5.62.

(5.94)

In tabelul 5.59 sint date vitezele '172 maxim admise de puterea motorului principal pentru KV21 = Kt'22 = KV23 = 1.
Pentru alte conditii se aplica coeticientri din tabelele 5.60; 5.61;
5.62, iar pentru alte randamente se va corecta '172 cu valoarea raportului _"tJ_
0,667
Tabelul 5.59. Viteza v2 maxim admlsa de puterea motorulni
Adincimea
de aschiere
I,mm

1,6

1,6
1,6
1,6

0,2
0,2
0,2
0,2
0,4
0,4
0,4
0,4
0,4
0,8
0,8
0,8
0,8
0,8
0,8
0,8

Avansul s
mm/rot

1I
I

0,40
0,80
1,60
3,20
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1.60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40

7J5

11

Viteza
3

640
381
226
135
538
320
190
113
67
761
453
269
160
95
57
34
381
226
135
80

16

v.'

m/min

566
337

830
494

718

534
317
189
112

800
476
283
168

698
415
247

635
377
224
-

755
449
267
159
94
56
635
377
224
133

604
359
-

=1

5~

_I

400
238
141
84

508
302
179

730
434
258

566
337
200

830
494
293

614

718
-

-I
-I
-!

45

10

604
359

-I

=1

-i
-i

-I

=1

849
5~

-I
-I

-I

11

=1

=1

60

~I

587
349
208
123

718
427

32

23

673

principal

N, kW

Puterea

i
I

I
I 673
-

Oeterminarea timpului de bazel la strunjire

165
Tabelul 5.59 (continuare)

,
1,6
1,6
1,6
3,2
3,2
3 ,~
')
3,2
3,2
3,2
3,2
6,4
6,4
6,4
6,4
6,4
6,4
6,4
12,8
12,8
12,8
12,8
12,8
12,8
12,8
25,6
25,6
25,6
25,6
25,6
25,6
25,6

I
I

I
I

II
I,
I

0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20

It

I ~I
;4\
14 ,

~I

-I

40
24
14
8
5

-I

-I

254
151
90

119
174
71
104
42
62
476
698
283
415
168
247
100
147
59
87
35
52
21
31
238
349
141
208
84
123
73
50
30
44
18
26
11
15
119 ' 174
71
104
42
62
25
37
15
22
9
13
5
8
59
87
35
52
21
31
13
18
11
7
4
6

48
79
28
47
17
28
190 I 317
113 . 189
67 I 112
67
40
24
40
24
14
14
8
90
159
57
94
I
34
56
I 20
33
20
1~ I
12
I
7
79
48
28
47
17
28
I
10
17
10
6

365
217
129

508
302
179

604
359
213
127
75
45
508
302
179
107
63
38
22
254
151
90
53
32
19
11
127
75
45
27
16
9
6

516
307
182
108
64
730
434
258
153
91
54
32
365
217
129
77
46
27
16
182
108
64
38
23
14
8

718
427
254
151
90
-

604
359
213
127
75
45
508
302
179
107
63
38
22
254
151
90
_53
32
19
11

10

714
424

2~

11

566
337

600
357
212
1~
849
505
300
178
106
63
714
424
252
150
89
53
32
357
212
126
75
45

800
476
283
168

673
400
238
141
84

i~I

566
337
200
119
71
42
476
283
168
100
59
35
21

~fj

Not.

Pentru alte randamente .r; se va corecta v2 cu valoarea raportulul -0,667

T'abelul

5.60.

Coeficienfi

Duriiate

HB

Otel si aliaje
de AI

Fonta ~i aliaje
de Cu

2,59
2,03
1,76
1,59
1,47
1,38
1,31
1,25
1,20

1,16
1,12
1.06
1,00

Duritate

HB

Kt'21

15
30
45
60
75
90
105
120
135
150
165
180
195

Material

pentru corectarea vitezei v2

7,24
5,12
4,18
3,62

3,24
2,96
2,74

2,56
2,41
2,29
2,18
2,08
1;90

i
!

i
i

i
I,

Material
Otel ~i aliaje
de Al

I
210
225
240
255
270
285
300
315
330
345

360
375

I
I

Font1i. ~i aliaje
de Cu

K,v21

0,95
0,90
0,86
0,82
0,78
0,75
0,72
0,70
0,67
0,65
0,63
0,61

,I
I

1,91
1,84
1.,78

1,72

1,67
1,62

I
I

1,57

1,53
1,49
1,'16
1,42
1,39

166

Normarec

Tabelul

5.61. Valol'ile

Unghi de atac principal X

30

Tabelul

Raza la virf a cutitului r, mm

I{V23

eoefletentulul

45

1,00

0,92

](V22

pe strunguri normnle, carusel ~i revolver

lucrarilor

5.62. Valorttc

0,1

0,2

1,27

1,21

](V22

60

75'

90

1,05

1,08

1,09

cOl'Lici<>ntului

k'V23

0,5

1.06

1,12

1,5

1,03

1,00

2,5

0,99

0,97

c. Viteza de aschiere rceomandata si turatia. Oea mai mica dintre cele

doua viteze maxim admise este viteza recomandata :
Vr

'I'uratia corespunzatoare
nr

min (v1; v2)

[mjmin ],

(5.95)

acestei viteze se determina cu relatia :

1000

Vr
--"'-;;:::--

-u

318 Vr

[rotjmin ].

(5.96)

In cazul strunjirii unor piese asimetrice, forta cerrtrifuga poate

provoca suprasolieitarea lagarelor axului principal sau chiar desprinderea.
In aceste cazuri se echilibreaza ansamblul piesadispositiv de prindere ;
in orice caz turatia aleasa nu trebuie sa depaseasca turatia limita indieata
in cartea tehnica a masinii sau in nota de exploatare a dispoaitivului de
prindere folosit. In tabelul 5.63 este data forta centrituga Fc, determinata
cu relatia :
]J'c;;:::

1,1 . 10-6m. .

n2

[daN]

(5.97)

in care:
m. este masa piesei kg;
{)
- distanta intre centrul de greutate al piesei ~i axa de rotatie mm ;
n
- turatia. piesei rot/min.
Din gama de .turatii a strungului utilizat, eventual restrinsa din considerentele de mai sus, se alege valoarea imediat inferioara valorii ?tr Se
cbtine astfel tnrapia ef'ectiva n. Cu ajutorul relatiei (5.1) se calculeaza viteza
de aschiere efectiva v, corespunzatoare turatiei efective. Se reeomanda
evitarea vitezelor cuprinse intre 18 ~i 35 m/rnin, mai ales pentru ultima
trecere, fie prin alegerea unui alt cutit, fie prin modificarea avansului
~i/sau adincimii de aschiere.
In tabelul 5.64 sint date turatiile corespunzatoare conditiilor uzuale,
obtinute in anumite ipoteze asupra relatiei intre dimensiunile supratetei
prelucrate ~i strungul utilizat.

8001 200

3200 I

.1..

,-

__

--

----,----_'_

~~!

__

.'

100

__

'

1600 1400

.1

, __

100

.'

., __

--

t, -

1__
,

-'

100

]280

.. ,.

.__

100

.------1

.J-_.,

_~I~

7_0
2250

1125

5631
4505
__
, 1125, 2250 ,---,

1125

1000 400

901011820

36040

45041 9010 18020

9010,---,1820 36040
__ , 72090
_

4505

2250

2250

563'

4505

4505

9010 18020 36040 720901442001288400

9010 18020 36040 72090144200288400576700

11251 2250

9010 18020 _36040

n09? 144200 2884001576700,

720901442002884005767001

,__

115051'901011802~1_360401720901144200128840015767001
__

__

'--'

__

,__

__

22501 45051 90101 180201 360401 72090114420012884001576700

---'---'-_._,---,---,---,
---,---,---,---

1125

280

1401
360401 720901144200
'---. 280 __ 5631
._. 11251
, 22501, 45051 90101 180201
,---.
.
_

70,---,---,-140
280

1_7

lfiOO 1400
100 18020 36040 7209014<1201288400576700
800 '''200 _-;6010 72090 ~44200 288400 57G700=1='=1=:="

--=-~:,l2(~~

,..1-----,

400 .,1
1
__

35

4505

5631 11251 2250

5631 11251 22501

..~, __2801,---,--,--,--.

1'101 280
70'_--,---,----,---

701 HOI
2801 5631 11251 22501 45041 9010
.._---'---._---,---,---,---,----,---,
----

~1 __

---

17

35
,_--.-I

17

--~~I~-~~I~

__

Masa piesei tn, kg

---'---'---,---,-_._,--_.,----,---,---,---

-.--I---,~~.---I

---,

--...,---,---,~I_~I~I
.

2560

1.-_.

Tabclul 5.63. I?()I'!a (,ent.rifl1!j:l

.-.- ..

3200._.,__800. .,1 200_

'

1600

3200 1 800 I 200

-_'---.-1---_---.1---

_1-------'

640

_~8~-~===~~1125~1~mO~3~~1~~~

3200 I 800 I 200

400

320

1600 ,_,_,,
400
----'----1---'---

..

1600

'~~9.~-~.Q?_201_.__..._.

-.,-----.--

,,,_.

,_16001_~(~~'

'1001100

I 200

SOO

IGOO

___ '.

_._.

szoo:

10001 100 I 100

8001 :WO

4001 100

160

--~-~f--~oJ-~~J_~I

Tu rajia 11-,rot/mill

Cl>
"-l

....

;"

I",
2
.:!.

iii"

Qf

111

Cl.

f.

"0

I~

i&

~.

iil'

-~----.

-'._-----

-==='-==

168

Normarea

Material:

IkW

,"
f

,~

'if

, i
~!

',~,

:~1

,1.

I
Ii
I

I
I

I
I
I
I

I
I
I

I
I

I
II

too !
100
100

0.2

mm/rot

3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0

0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80

0,4

0,8

I,

1,6
Turatia

i
25
25
25
')"
_:l
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
100
100

nr

Adtncimea de aschiere
Avans

ceruse I ~i revolver

otel HB = 195; tai~: CM

Putere
Diame~rul
motor
exterior
, priue.
mm

pe strunguri normale,

5.64. l'lu'alii rccomandate

Tabeltzl

lucrdrilor

3,2

t, mm

1.,., rot/min

6,4

2500(3) 2500(3)' 2500(3)12477(1)12232(1)'

2500(3) 2500(3) 2392(1) 2156(1)11445(2)
2500(3) 2311(1) 2083(1) 1719(2)
859(2)
2142(1) 1930(1) 1740(1) 1022(2)
511(2)
1680(1) 1514(1) 1251(2)
608(2)
304(2)
1318(1) 1188(1)
723(2)
361(2)
181(2)1
1034(1)
859(2)
107(2)
430(2)
215(2)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2477(1) 2232(1)
2500(3) 2500(3) 2392(1) 2156(1) 1943(1)
2500(3) 2311(1) 2083(1) 1877(1) 1432(2)
2142(1) 1930(1) 1740(1) 1568(1)'
852(2)
1680(1) 1514(1) 1365(1) 1013(2)
506(2)
1318(1) 1188(1) 1071(1)
602(2)
301(2)
1034(1)
932(1)
716(2)
358(2)
179(2)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2477(1) 2232(1)
2500(3) 2500(3) 2392(1) 2156(1) 1943(1)
2500(3) 2311(1) 2083(1) 1877(1) 1692(1)
2142(1) 1930(1) 1740(1) 1568(1) 1277(2)
1680(1) 1514(1) 1365(1) 1230(1)
760(2)
1318(1) 1188(1) 1071(1)
903(2)
452(2)
932(1)
1034(1)
840(1)
537(2)
269(2)
1692(1) 1525(1) 1374(1) 1238(1) 1116(1)
1473(1) 1327(1) 1196(1) 1078(1)
723(2)
1282(1) 1155(1) 1041(1)
859(2)
430(2)
1071(1)
965(1)
870(1)
511(2)
255(2)
840(1)
757(1)
608(2)
304(2)
152(2)
594(1)
659(1)
361(2)
181(2)
90(2)
517(1)
430(2)
215(2)
107(2)1
54(2)
1692(1) 1525(1) 1374(1) 1238(1) 1116(1)
1473(1) 1327(1) 1196(1) 1078(1)
972(1)
1282(1) 1155(1) 1041(1)
939(1)
716(2)
1071(1)
965(1)
870(1)
784(1)
426(2)
840(1)
757(1)
682(1)
506(2)
253(2)
594(1) , 535(1)
659(1)
301(2)
151(2)
517(1)
466(1)
358(2)
719(2)
90(2)
1692(1) 1525(1) 1374(1) 1238(1) 1116(1)
1473(1) 1327(1) 1196(1) 1078(1)
972(1)
1282(1) 1155(1) 1041(1)
939(1) . 846(1)
1071(1)
965(1)
870(1)
784(1)
639(2)
840(1)
757(1)
682(1)
615(1)
380(2)
594(1)
659(1)
535(1)
452(2)
226(2)
517(1)
466(1)
420(1)
269(2)
134(2)
762(1)
846(1)
687(1 ) 619(1 ) 558(1)'
664(1)
598(1)
539(1)
361(2)
736(1)
578(1)
521(1)
430(2)1 215(2)
641(1)
535(1)
483(1)
435(1)
255(2)
128(2)
379(1)
420(1)
304(2)
15(2)
76(2)

12,8

25,6

10

11

1215(2)
608(2)
361(2)
723(2)
430)2)
215(2)
255(2)
128(2)1
152(2)
76(2)
45(2)
90(2)
5,1(2)
2012(1) 1013(2)
1204(2)
602(2)
716(2)
358(2)
426(2)
213(2)
127(2)
253(2)
151(2)
75(2)
90(2)
45(2)
2012(1) 1519(2)
1751(1)
903(2)
537(2)
1074(2)
639(2)
319(2)
380(2)
190(2)
226(2)
113(2)
67(2)
134(2)
608(2)
304(2)
181(2)
361(2)
215(2),
107(2)
128(2)
64(2)
38(2)
76(2)
45(2)
-

506(2)
1006(1)
602(2)
301(2)
358(2)
179(2)
213(2)
106(2)
127(2)
63(2)
75(2)
28(2)
45(2)
760(2)
1006(1)
452(2)
876(1)
537(2) . 269(2)
319(2)
160(2)
190(2)
95(2)
56(2)
113(2)
34(2)
67(2)
304(2)
152(2)
90(2)
181(2)
107(2)
54(2)
32(2)i
64(2)
-I,
38(2)

301(2)
181(2)
107(2)
64(2)
38(2)
506(2)
301(2)
179(2)
106(2)
63(2)
38(2)

760(2)
452(2)
269(2)
160(2)
95(2)
56(2)
34(2)
152(2)
90(2)
54(2)
32(2)

253(2;
151(2;
90(2;
53(2;
32(2;
380(2:
226(2:
134(2:
80(2:
47(2
-

76(2
45(2

Not a. (1) llrnitata de durabtlitatea ti'i.i~ului; (2) Ilmitata de puterea motorulu t principal; (3) Iimitata de turatta maxima a grupe i de rnasinl.

--- -------------------------------- ---.

~"""'"~~-"~~----

Determinureu

timpului

de baza la strunjire

169

Tabelul 5.64 (continuare)

3

100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400

3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0,
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
1 7,5
7,5
7,5
3,0
3,0,
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
,7,5
7,5
7,5
11 7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
11,0
11,0
11,0
I
11,0
11 ,0
11,0
11,0
16,0
16,0
I 16,0
l 16,0

I
I
I

I
1
I

II
1
1

I
I
I

I
I
I

1,60
3,20,
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10,
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40

330(1)1
259(1)
846(1)
1 736(1)
641(1)
i 535(1)
: 420(1)
I 330(1)
259(1)
846(1),'
736(1)
641(1)1
535(1),
420(1)
330(1)
259(1)
423(1)
368(1)
321(1)
268(1)
210(1)
165(1)
129(1)
123(1)
368(1)1
321 (1)
268(1)
210(1)
165(1)
129(1)
423(1)
368(1)1
321(1)
268(1)1
210(1)
165(1)
129(1)
211(1)
184(1)1
1160(1)
134(1)
105(1)
82(1)
C5(1)
211(1)
184(1)
160(1)
134(1)
105(1)
82(1)
65(1)
211(1)
i 184(1)
160(1)
I 134(1)
I1I

I
I

I
I

I
I

I-

I
I
I

6
I

297(1)
181(2)
215(2)
107(2)
762(1)
687(1)
664(1)
598(1)
578(1)
521(1)
483(1) 435(1)
379(1) 341(1)
297(1) 268(1)
233(1)
179(2)
762(1)
687(1)
664(1) 598(1)
578(1) 521(1)
483(1)
435(1)
379(1) 341(1)
297(1)
268(1)
233(1)
210(1)
381(1)
344(1)
332(1) 229(1)
289(1)
260(1)
241(1)
217(1)
189(1)1 152(2)
1-19(1)
90(2)
107(2)
54(2)
381(1)
344(1)
332(1) 299(1)
289(1)
260(1)
241(1)
217(1)
18!)(1) 171(1)
149(1)
134(1)
117(1)
90(2)
381(1) 344(1)
332(1)1 299(1)
289(1)
260(1)'1
241(1) 217(1)1
189(1) 171(1)
149(1)
134(1)
117(1) 105(1)
191(1) 172(1)
166(1)
150(1)
144(1)
130(1)
121(1)
109(1)
95(1)
85(1)
74(1)
67(1)
58(1)
53(1)
191(1)
172(1)
166(1)
150(1)
144(1)
130(1)
121(1)
109(1)
95(1)
85(1)
74(1)
67(1)
58(1)
53(1)
1\11(1) 172(1)
lCC(1)1150(1)
144(1)
130(1)
121(1) 109(1)

90(2)
54(2)
619(1)
539(1)
469(1)
392(1)
253(2)
151(2)
90(2)
619(1)
539(1)
469(1)
392(1)
308(1)
226(2)
134(2)
310(1)
270(1)
215(2)
128(2)
76(2)
45(2)
310(1)
270(1)
235(1)
196(1)
127(2)"
75(2)
45(2)
310(1)
270(1)
235(1)
196(1)
154(1)
113(2)
67(2)
155(1)
135(1)
117(1)
98(1)
77(1)
56(2)
34(2)
155(1)
135(1)1
117(1)
98(1)
77(1)
CO(l)
47(1)
155(1)
135(1)
117(1)
98(1)1

45(2)
_
558(1)
503(1)
486(1)
301(2)
358(1) 179(2)
213(2) 106(2)
127(2)
63(2)
75(2)
38(2)
45(2)
558(1) 503(1)
486(1).438(1)
423(1) 269(2)
319(2) 160(2)
190(2)
95(2)
113(2)
56(2)
67(2)
3-1(2)
279(1)
152(2)
181(2)
90(2)
107(2)
54(2)
64(2)
32(2)
38(2)
279(1) 251(1)
243(1)
151(2)
179(2)
90(2)
106(2)
53(2)
63(2)
32(2)
38(2)
279(1)
251(1)
243(1)
219(1)i
211(1) 134(2)1
160(2)
80(2)
95(2)
47(2)
56(2)
34(2)
140(1)
126(1)
121(1) 109(1)
106(1)
67(2)
80(2)
40(2)
47(2)
140(1)
1~6(1)
121(1) 109(1)
106(1)
95(1)
88(1)
59(2)
69(1)
35(2)
41(2)
140(1)
126(1)
121(1)
109(1)
106(1)
95(1)
88(1)
80(1),

10

_I

253(2)
151(2)
90(2)
53(2)
32(2)
380(2)
226(2)
134(2)
80(2)
47(2)
76(2)
45(2)
+

11

127(2)
75)2)
45(2)
190(2)
113(2)
67(2)
40(2)
38(2)
-

127(2)
63(2)
75(2)
38(2)
45(2)
190(2)1
95(2)
113(2)
56(2;
67(2)
34(2)
40(2)
95(2)
47(2)
56(2)
34(2)
113(1)
70(2)
83(2)
41(2)
49(2)
113(1) 101(2)
99(1)
60(2)
72(2)
36(2)
43(2)
-

--,,---,--~
"'-----

_,~~c

Normarea lucrarilor pe slrunguri normale, ceruse]

170

Tabelul
3

400
400
400
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200

-""""--'-~-'-"""'-''''----'~

__"'~.~=~=__=="_,,,.=="'_==-

1
1

1
1

16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
23,0
23,0
23,0
23,0
23,0
23,0
23,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
45,0
45,0
45,0

0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,30
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
1 0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05

I
I

0,10
0,20
0,40
0,80
1,60

1 0,05
3,20
0,10
0,20

\ 105(1)
82(1)
65(1)
106(1)
92(1)
80(1)
67(1)
53(1)
,[1(1)
32(1)
106(1 )
92(1)
80(1)
67(1)
53(1)
41(1)
32(1)
106(1)
92(1)
80(1)
67(1 )
53(1)
41(1)
32(1)
53(1)
46(1)
40(1)
33(1)
26(1)
21(1 )
16(1 )
53(1)
46(1)
40(1)
33(1)
26(1)
21(1)
16(1)
53(1)
46(1)
40(1)
33(1)
26(1)
21(1)1
16(1)
26(1)1
23(1)
20(1)
17(1)
13(1)
10(1)
8(1)
26(1)
23(1)
20(1)

\)5(1)1
74(1)
58(1)'
95(1)
83(1 }
72(1)
60(1)
47(1)
37(1)
2\)(1)
95(1)
83(1)
72(1)
60(1)
47(1)
:l7(1 )
29(1)
95(1 )
83(1)
72(1)
60(1)
47(1)
37(1)
29(1)
48(1)
41(1)1
36(1)
30(1)
24(1)
19(1)
15(1)
48(1)
41(1)
36(1)1
30(1)
24(1)
19(1)
15(1)
48(1)
41(1)1
36(1)
30(1)1
24(1)
19(1)
15(1)
24(1)
21(1)
18(1)
15(1)
12(1)
9(1)
7(1)
24(1)
21(1)
18(1)

85(1)
67(1)
53(1)
86(1)
75(1)
65(1)
54(1}
43(1)
33(1)
26(1)
86(1)
75(1)
65(1)
54(1)
43(1)
33(1)
26(1)
86(1)
75(1)
65(1 )1
54(1)
43(1)
33(1)
26(1)
43(1)
37(1)
33(1}
27(1)
21(1)
17(1)
13(1)
43(1)
37(1)
33(1)1
27(1)1
21(1)1
17(1)1
13(1)
43(1)
37(1)
33(1)
27(1)
21(1 )
17(1)
13(1 )
21 (1)'
19(1)1
16(1 )1
14(1 )
11(1)
8(1)1
7(1)
21(1 )1
19(1)
16(1)

77(1)
60(1)
47(1)
77(1)
67(1)
5\)(1)1
4\)(1)
38(1)1
30(1)
24(1)
77(1)1
67(1)
5\)(1)
49(1)
38(1)
:l0(1)
24(1)
77(1)
67(1)
59(1)
'19(1 )
38(1 )
30(1)
24(1)
39(1)
3'1(1)
29(1)
24(1)
19(1)
15(1)
12(1)
39(1)!
34(1)1
29(1)
24(1)
19(1)
15(1)
12(1 )
39(1)
34(1)1
29(1)
24(1)
19(1)
15(1)1
12(1)
19(1)
17(1)
15(1)
12(1)
10(1)1
8(1)1
6(1)
19(1)
17(1)1
15(1)

6\)(1)
54(1)
36(2)
70(1)
61(1)
53(1)
4c1(1)
~,5(1)
27(1)
18(2)1

51(2)
30(2)

70(1)1
61 (1)
53(1 )
44(1)1
:15(1)
27(1)
21 (1)1
70(1)1
61(1)
53(1)
44(1)
35(1)
27(1)
21(1)
35(1)
30(1)
26(1)1
22(1)
17(1)
H(l)
11 (1)
35(1)
30(1)
26(1)
22(1)
17(1)
14(1)
11(1)
35(1)
30(1)
26(1)
22(1)
17(1)
H(l)
11(1)
17(1)!
15(1)
13(1)
11(1 )
9(1)
7(1)
5(1)
17(1)
15(1 )
13(1)1

~i revolver

5.6;1 (continuare)

63(1)
55(1)
48(1)
40(1)
25(2)
15(2)

63(1)
55(1)
48(1)
40(1)
:l1(1)
22(2)
13(2)
63(1)
55(1)
48(1 )
40(1)
31(1)
2'1(1)
18(2)
31(1)
27(1)
24(1)
20(1)
16(1)
12(1)
9(2)
31(1 )
27(1)
24(1)
20(1)
16(1)
12(1)
10(1)
31(1)
27(1)
2<1(1)
20(1)
16(1)
12(1)
10(1)
16(1)
14(1)
12(1)
10(1)
8(1)
6(1)
4(2)
16(1)
14(1)
12(1)

-10

11

=1
57(1)\
49(1)
36(2(
21(2)
13(2)

57(1)
4\)(1)
43(1)
31(2)
18(2)

57(1)
49(1)1
43(1)
36(1 )
25(2)
15(2)

28(1 ),
25(1)'
21(1)
18(1 )
13(2)
8(2)
11(2)
28(1)
25(1)
21(1)
18(1)
11(1)
11(2)
6(2)
28(1)
25(1)
21(1)
18(1)
14(1)'
11(1)
8(2)
14(1)
12(1),
11(1)\
9(1)
6(2)
4(2)
14(1)
12(1)
11(1)

51(2)
30(2)
18(2)

51(1)
43(2)
26(2)
15(2)

51(1)
44(1)
36(2)
21(2)
13(2)

26(1)
22(1)
18(2)
11(2)
6(2)
4(2)

26(1)
22(1)
19(1)
15(2)
9(2)
5(2)
3(2)
26(1)
22(1)
19(1)
16(1)
12(2)
7(2)
4(2)
13(1)
11(1)
9(2)
5(2)
3(2)

13(1)
11(1)
10(1)

--'

="'-..h''''''4:....~&lOo,r~~...:e~~.-;

Determinarea

':;:".';0."

-c;;,:!;._-,-'.

:,.-:._

171

de bazCi la strunjire

timpului

Tabelul 5.64 (continuare)

,
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200

45,0
45,0
45,0
45,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0

I
I

0,40
0,80
1,60
3,20

0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1 60
1 3:20

I
I

17(1)
13(1)
10(1)
8(1)
26(1)
23(1)
20(1)
17(1)
13(1)
10(1)
8(1)

15(1)
12(1)
9(1)
7(1)
24(1)
21 (1)
18(1)
15(1)
12(1)
9(1)
7(1)

14(1)
11(1)
8(1)
7(1)
21(1)
19(1)
16(1)
14(1)
11(1)
8(1)
7(1)

12(1)
10(1)
8(1)
6(1)
19(1)
17(1)
15(1)
12(1)
10(1)
8(1)
6(1)

11(1)\
9(1)
7(1)
5(1)
17(1)
15(1)
13(1)
11(1)
9(1)
7(1)
5(1)

9110111
10(1)
8(1)
6(1)
5(1)
16(1)
14(1)
12(1)
10(1 )
8(1)
6(1)
5(1)

9(1)
7(1)
5(2)
3(2)
14(1)
12(1)
11(1)
9(1 )
7(1 )
6(1),
4(2)

7(2)
4(2)

13(1 :
11(1:
10(1:
8(1:
6(2:
4(2:

Material: otel H B ~ 195; tai~: OR

I
25
25
25
'r
-;)
25
25
25
25

25
25
25
'Y
-;)

25
25
25
25
23
25
25
25
'r
~;)
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50

3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5.0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5

I
I

0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20

1733(1)
12319(1) 1950(1) 1640(1) 1379(1)
1845(1) 1551(1) 1305(1) 1097(1)
746(1)
1254(1) 1055(1)
887(1)
472(1)
794(1)
668(1)
561(1)
299(1)
502(1)
422(1)
355(1)
189(1)
318(1)/ 267(1)
225(1)
I 2500(3) 2451(1) 2061(1) 1733(1)
2319(1) 19.50(1) 1640(1) 1379(1)
1845(1)11551(1)
1305(1) 1097(1)
746(1)
1254(1)11055(1)
887(1)
472(1)
794(1)
668(1)
561(1)
502(1)
422(1) I 355(1)
299(1)1
189(1)
318(1)
267(1)1 255(1)
1733(1)
2500(3) 2451(1)/2061(1)
2319(1) 1950(1) 1640(1) 1379(1)
1845(1) 1551(1) 1305(1) 1097(1)
746(1)
1254(1).1055(1)1
887(1)
472(1)
794(1)1 668(1)
561(1)
299(1)
502(1)
422(1)
355(1)
189(1)
318(1)
267(1)
225(1)
867(1)
1458(1) 1226(1) 1031(1)
820(1)
689(1)
1160(1)
975(1)
652(1)
549(1)
776(1)
922(1)
443(1)
373(1)
627(1)
527(1)
236(1)
281(1)
397(1 ) 334(1)
149(1)
251(1)
211(1)
178(1)
159(1)
134(1)1 112(1)
95(1)
867(1)
1458(1)11226(1)
1031(1)
1160(1)
975(1)
820(1)
689(1)1
549(1)
1 922(1)
776(1)
652(1)
373(1)
627(1)
527(1)
443(1)
236(1)
397(1)
334(1)
281(1)
149(1)
251(1)
211(1)
178(1)
112(1)
95(1)
134(1)
159(1)
867(1)
1458(1) 1226(1) 1031(1)
820(1)
689(1)
1160(1)
975(1)
652(1)
549(1)
922(1)
776)1)
443(1)
373(1)
627(1)
527(1)
281(1)
236(1)
397(1)
334(1)
178(1)
149(1)
251(1)
211(1)
112(1)
95(1)
159(1)
134(1)
12500(3)12451(1)12061(1)

608(2)
1458(1) 1215(2)
723(2)
361(2)
1160(1)
430(2)
215(2)
859(2)
511(2)
255(2)
128(2)
76(2)
304(2)
152(2)
181(2)
90(2)
45(2)
54(2)
107(2)
1458(1) 1226(1) 1013(2)
1160(1)
975(1)
602(2)
716(2)
358(2)
922(1)
426(2)
213(2)
627(1)
127(2)
253(2)
397(1)
75(2)
151(2)
251(1)
90(2)
45(2)
159(1)
1458(1) 1226(1) 1031(1)
975(1)
820(1)
1160(1)
537(2)
776(1)
922(1)
527(1)
319(2)
627(1)
334(1)
190(2)
397(1)
113(2)
211(1)
251(1)
134(1)
67(2)
159(1)
304(2)
608(2)
729(1)
181(2)
580(1)
361(2)
107(2)
215(2)
430(2)
64(2)
255(2)
128(2)
76(2)
38(2)
152(2)
45(2)
90(2)
54(2)
613(1)
506(2)
729(1)
488(1)
301(2)
580(1)
358(2)
179(2)
461(1)
106(2)
314(1)
213(2)
127(2)
63(2)
198(1)
38(2)
126(1)
75(2)
79(1)
45(2)
515(1)
613(1)
729(1)
410(1)
580(1)
488(1)
388(1)
269(2)
461(1)
160(2)
314(1)
264(1)
198(1)
167(1)
95(2)
126(1)
106(1)
56(2)
34(2)
67(1)
79(1)

304(2
181(2
107(2
6<1(2
38(2

506(2
301(2
179(2
106(2
63(2
38(2

760(2
452(2
269(2
160(2
95(2
56(2
34(2
152(2
90(2
54(2
32(2

253(2
151(2
90(2
53(2
32(2

380(2
226(2
134(2
80(2
47(2
-

~""'~~~=-='-~,c-

172

Normarea

_ ..::::~_~,.~
..~~.~;_ ...__ .. ,,~

pe strunguri normaJe, .carusel ~i revolver

lucrarilor

Tabelul 5.64 (continuare)

2

10

11

1
100
3,0
100
3,0
100
3,0
100
3,0
100
3,0
100
3,0
100
3,0
100
5,0
100
5,0
100 I
5,0
100
5,0
100
5,0
100
5,0
100
5,0
100
7,5
100
7,5
100
7,5
100
7,5
100
7,5
100
1 7,5
100
7,5
200
3,0
200
3,0
200
3,0
200
3,0
200
3,0
200
3,0
200
3,0
200
5,0
200
I
5,0
200
5,0
200
5,0
200
5,0
200
5,0
200
5,0
200
7,5
200
7,5
200
7,5
200
7,5
200
7,5
200
7,5
200
7,5
400
7,5
4{}0
7,5
400
7,5
400
7,5
400
7,5
400
7,5
400
7,5
400
1 11,0
400
11,0
400
11,0
400
11,0
400
11,0
400
r
11,0

I
I
I

I
I
I

0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60

729(1)
580(1)
461(1)
314(1)
198(1)
126(1)
79(1)
729(1)
580(1)
461(1)
314(2)
198(1)
126(1)
79(1)
729(1)
580(1)
461(1)
314(1)
198(1)
126(1)
79(1)
364(1)
290(1)
231(1)

613(1)
488(1)
388(1)
264(1)
167(1)
106(1)
67(1)
613(1)
488()1
388(1)
264(1)
167(1)
106(1)
67(1)
613(1)
488(1)
388(1)
264(1)
167(1)
106(1)
67(1)
306(1)
244(1)
194(1)
132(1)
\157(1)
83(1)
99(1)
53(1)
63(1)
33(1)
40(1)
364(1)
306(1)1
290(1)
244(1)
231(1)
194(1)
157(1)
132(1)
99(1)
83(1)
63(1)
53(1)
40(1)
33(1)
364(1)
306(1)
290(1)
244(1)
231(1)
194(1)
1 157(1)
132(1)
99(1)
83(1)
63(1)
53(1)
40(1)
33(1)
182(1)
153(1)1
145(1)
122(1)
115(1)
97(1)
78(1)
66(1)
42(1)
50(1)1
31(1)
-

182(1)
145(1)
115(1)
78(1)
50(1)
31(1)

153(1)
122(1)
97(1)
66(1)
42(1)

515(1)
410(1)
326(1)
222(1)
140(1)
89(1)
56(1),
515(1)'
410(1)
326(1)
222(1)
140(1)
89(1)
56(1)
515(1)

433(1)1
345(1)1
274(1)'
186(1)
118(1)
75(1)
47(1)
433(1)1
345(1),
274(1)1
186(1)
119(1)1
75(1)1
47(1)1
433(1)

364(1)
290(1)
215(2)
128(2)
76(2)
45(2)
364(1)
290(1)
231(1)
157(1)
99(1)
63(1)1
40(1)
3M{1)

304(2)
181(2)
107(2)
64(2)
38(2)

152(2)1
90(2)1
54(2)
32(2)

76(2)
45(2)
-

- i
306(1)1 253(2)
244(1)
151(2)1
179(2)
90(2)
106(2)
53(2)
63(2)
32(2)
38(2)
3OG(1) 258(1)

127(2)
75(2)
45(2)
190(2)

410(1)1 345(1)1290(1)

"4(1)

205!1)jl13(2)

326(1)1 274(1)
222(1)
186(1)
140(1)
118(1)
89(l),
75(1)1
56(1)1
47(1)1
258(1)1 217(1)1
205(1)
172{1)
163(1)
137(1)
111(1)
93(1)
70(1)
59(1)
44(1)
37(1)
258(1)
271(1)
205(1)1172(1)
163(1)
137(1)
111(1)
93(1)
70(1)
59(1),
44(1)
37(1)1
258(1)
217(1)
205(1)
172(1)
163(1)
137(1)
111(1)
93(1)
70(1)
,59(1)
44(1)
37(1)

194(1)
132(1)
83(1)
53(1)
33(1)
152(2)
90(2)
54(2)
32(2)
-

134(2)
80(2)
47(2)1
-

67(2)
40(2)
-

76(2)1
45(2)\

38(2)
-

-I --

129(1)
102(1)i
82(1)
55(1)

35(-=:1

108(1)
86(1)
69(1)
47(1)

=[

129(1;1108(1;1
102(1)
82(1)
55(1)1
35(-=:/

86(1)
69(1)
47(1)

231(1)
157(1)
99(1)
63-(1)
40(1)
182(1)
145(1)
107(2)
64(2)
3S(2)

182(1)
145(1)
115(1)
78(1)
50(1)1
31(1)
182(1)
145(1)
115(1)
78(1)
50(1)
31(1)
-

91(1)i
72(1)
58(1)
39(1)
-

_
153(1)
122(1)
90(2)
53(2)
32(2)
153(1)
122(1)
97(1)
66(1)
42(1)
-

77(1)
61(1)
48(1)
33(1)
-

-I
-I

-I
-

127(2)
75(2)
45(2)

129(1)
102(1)
67(2)
40(2)
-

95(2)
56(2)
34(2)

-I
-I

64(l)l
51(1)\
34(2)
-I

-I

91(1)
72(1)
58(1)
39(1)
-

64(1)
51(1)
41(1)

=1

63(2)
38(2)

77(~1
61(1)1
48(1)
33(1)1

47(2)
-

--

54(1)
41(2)

Delerminarea timpului de bazo la strunjire

173

Tabelul
2

3
I

400
400
400
400
400
400
400

11,0

3,20

16,0
16,0
16,0
I 16,0
116,0
16,0

0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60

i
'I

~~g,i~:g
~:~g
I

800
800
800
80D
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
80{)
800
800
800
800
800
1600
1600
1600
1600
1600
IGOO
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
3200
3200
3200
3200
3200

16,0
I 16,0
16,0
I 16,0
I
16,0
16,0
i 23,0
23,0
I 23,0
23,0
23,0
1 23,0
23,0
I
32,0
32,0
! 32,0
32,0
32,0
32,0
I 32,0
I 32,0
32,0
32,0
,32,0
32,0
! 32,0
.\ 32,0
45,0
! 45,0
45,0
I 45,0
45,0
i 45,0
i 45,0
60,0
i 60,0
60,0
i 60,0
I
60,0
60,0
,60,0
I 32,0
! 32,0
32,0
I 32,0
i 32,0

i
I
I
!
11

II

I
!

0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,8D
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
(}o;20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
I 0,80

182(1)
145(1)
115(1)
78(1)
50(1)
31(1)

91(1)
72(1)
58(1)
39(1)
25(1)
16(1)
91(1)
72(1)
58(1)
39(1)
25(1)
16(1)
91(1)
72(1)
58(1)
39(1)
25(1)
16(1)
46(1)
36(1)
29)
20(1)
12(1)
8(1)
5(1)
46(1)
3G(1)
29(1)
20(1)
12(1)
8(1)
5(1)
46(1)
36(1)1
29(1)
20(1)
12(1)
8(1)
5(1)
23(1)
18(1)
14(1)
10(1)
6(1)

153(1)
122(1)
97(1)
66(1)
42(1)
77(1)
61(1)
48(1)
33(1)
21(1)
13(1)
77(1)
61(1)
48(1)
33(1)
21(1)
13(1)
77(1)
61(1)
48(1)
33(1)
21(1)
13(1)
38(1)
30(1)
24(1)
16(1)1
10(1)
7(1)
4(1)
38(1)
30(1)
24(1)
16(1)
10(1)
7(1)
4(1)
38(1)
30(1)
24(1)
16(1)
10(1)
7(1)
4(1)
19(1)
15(1)
12(1)
8(1)
5(1)

5.6<1 (continuare)
1

10

11

129(1)
102(1)
82(1)
55(1)
35(1)
-

108(1)
86(1)
69(1)
47(1)
-

91(1)
72(1)
58(1)
39(1)
-

77(1)
61(1)
48(1)
33(1)
-

64(1)
51(1)
41(1)
_

54(1
43(1
34(1
_

64(1)
51(1)
41(1)
28(1)
18(1)
64(1)
51(1)
41(1)
28(1)
18(1)
64(1)
51(1)
41(1)
28(1)
18(1)
32(1)
26(1)
20(1)
14(1)
9(1)
6(1)
4(1)
32(1)
26(1)
20(1)
14(1)
9(1)
6(1)
4(1)
32(1)
26(1)
20(1)
14(1)
9(1)
6(1)
4(1)
16(1)
13(1)
10(1)
7(1)
4(1)

54(1)
43(1)
34(1)
23(1)
15(1)
54(1)
43(1)
34(1)
23(1)
15(1)
54(1)
43(1)
34(1)
23(1)
15(1)
27(1)
22(1)
17(1)
12(1)
7(1)
5(1)
27(1)
22(1)
17(1)
12(1)
7(1)
5(1)
27(1)
22(1)
17(1)
12(1)
7(1)
5(1)
14(1)
11(1)
9(1)
6(1)
4(1)

46(1)
36(1)
29(1)
20(1)
12(1)
46(1)
36(1)
29(1)
20(1)
12(1)
46(1)
36(1)
29(1)
20(1)
12(1)
23(1)
18(1)
14(1)
10(1)
6(1)
4(1)
23(1)
18(1)
14(1)
10(1)
6(1)
4(1)
23(1)
18(1)
14(1)
10(1)
6(1)
4(1)1

38(1)
30(1)
24(1)
16(1)
38(1)
30(1)
24(1)
16(1)
38(1)
30(1)
24(1)
16(1)
19(1)
15(1)
12(1)
8(1)
5(1)
3(1)
19(1)
15(1)
12(1)
8(1)
5(1)
3(1)
19(1)
15(1)
12(1)
8(1)
5(1)
3(1)
10(1)
8(1)
6(1)
4(1)
-

32(1)
26(1)
20(1)
14(1)
_ .
32(1)
26(1)
20(1)
14(1)
32(1)
26(1)
20(1)
14(1)
16(1)
13(1)
10(1)
7(1)
4(1),

27(122(1
17(1:
_
27(1'
22(1:
17(1:
27(1
22(1:
17(1
14(1
11(1:
9(1
6(1
4(1

-!

11(1)
9(1)
7(1)
5(1)
3(1)

16(1)
13(1)
10(1)
7(1)
4(1)
16(1)
13(1)
10(1)
7(1)
4(1)
8(1)
6(1)
5(1)
3(1)
-

14(1
11(1
9(1
6(1
4(1
14(1
11(1
9(1
6(1
4(1
7(1
5(1
4(1
-

-:o:=---=~'".~"".

~====~'==c;:--=~~~='

-~~C7=ciii=,,=

174

Normarea

lucrarilor

pe strunguri normale,

carusel ~i revolver

Tabellll
2
I

32,0
32,0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0

3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200

1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20

4(1)

23(1)
18(1)
14(1)
10(1)
6(1)
4(1)

23(1)
18(1)
14(1)
10(1)
6(1)
4(1)
-

1,

3(1)

16(1)
13(1)
10(1)
7(1)
4(1)

14(1)
11(1)
9(1)
6(1)
4(1)
-

19(1)
15(1)
12(1)
8(1)
5(1)
3(1)

19(1)
15(1)
12(1)
8(1)
5(1)
3(1)

16(1)
13(1)
10(1)
7(1)
4(1)
-

Material: fonta H B

14(1)
11(1)
9(1)
6(1)
4(1)

8
-

11(1)
9(1)
7(1)
5(1)
3(1)
11(1)
9(1)
7(1)
5(1)
3(1)
-

5.64 (continuare)

9110111
-

10(1)
8(1)
6(1)
4(1)

10(1)
8(1)
6(1)
4(1)
-

=1
8(1)1
6(1)
5(1)
3(1)
-

7(1)
5(1)
4(1)
-

8(1)
6(1)
5(1)
3(1)

7(1)
5(1)
4(1)

225; tai~: CM
I

25

25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
'r
_<l
25
25
25
25
25
25
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50

3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5

0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10

2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3)
2493(1) 2247(1)
2170(1) 1956(1)
1644(1) 1481(1)
1246(1) 1123(1)
944(1) 851(1)
2500(3) 2500(3)
I 2500(3) 2500(3)
2493(1) 2247(1)
2170(1) 1956(1)
1644(1) 1481(1)
1246(1) 1123(1)
944(1) 851(1)
2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3)
2493(1) 2247(1)
2170(1) 1956(1)
1644(1) 1481(1)
1246(1) 1123(1)
944(1) 851(1)
1645(1) 1482(1)
1432(1) 1290(1)
1246(1) 1123(1)
1085(1) 978(1)
822(1) 741(1)
623(1) 561(1)
472(1) 425(1)
1645(1) 1482(1)
1432(1) 1290(1)
1246(1) 1123(1)
1085(1) 978(1)
822(1) 741(1)
623(1) 561(1)
472(1) 425(1)
1645(1) 1482(1)
I 1432(1) 1290(1)

2500(3)
2326(1)
2025(1)
1753(1)
1335(1)
1012(1)
767(1)
2500(3)
2326(1)
2025(1)
1763(1)
1335(1)
1012(1)
767(1)
2500(3)
2326(1)
2025(1)
1763(1)
1335(1)
1012(1)
767(1)
1336(1)
1163(1)
1012(1)
881(1)
668(1)
506(1)
383(1)
1336(1)
1163(1)
1012(1)
881(1)
668(1)
506(1)
383(1).
1336(1)
1163(1)

2408(1) . 2170(1)
2096(1) 1889(1)
1825(1) 1604(2)
1589(1)
953(2)
1134(2)
567(2)
674(2)
387(2)
401(2)
200(2)
2408(1) 2170(1)
2096(1) 1889(1)
1825(1) 1645(1)
1589(1) 1432(1)
1203(1)
945(2)
912(1)
562(2)
668(2)
334(2)
2408(1) 2170(1)
2096(1) 1889(1)
1825(1) 1645(1)
1589(1) 1432(1)
1203(1) 1084(1)
912(1)
822(1)
691(1)
501(2)
1204(1) 1085(1)
1048(1)
945(1)
912(1)
802(2)
794(1)
477(2)
567(2)
283(2)
337(2)
169(2)
200(2)
100(2)
1204(1) 1085(1)
1048(1)
945(1)
912(1)
822(1)
794(1)
716(1)
602(1)
472(2)
456(1)
281(2)
334(2)
167(2)
1204(1)11085(1)
1048(1)
945(1)

1956(1)
1348(2)
802(2)
477(2)
283(2)
169(2)
100(2)
1956(1)
1703(1)
1336(2)
795(2)
472(2)
281(2)
167(2)
1956(1)
1703(1)
1482(1)
1192(2)
709(2)
421(2)
251(2)
978(1)
674(2)
401(2)
238(2)
142(2)
84(2)
50(2)
978(1)
851(1)
668(2)
397(2)
236(2)
140(2)
84(2)
978(1)
851(1)

1134(2)1
674(2)1
401(2)
238(2)
142(2)
84(2)

567(2)
337(2)
200(2)
119(2)
71(2)
42(2)

50(2)1
1763(1)
1124(2)
668(2) I
397(3)
236(2)
140(2)
84(2)
1763(1)
1534(1),
1002(2)1
596(2)
354(2)
211(2)
125(2)
567(2)
337(2)
200(2)
11 9(2)
71(2)
42(2)
881(1)
562(2)
334(2)
199(2)
118(2)
70(2)
42(2)
881(1)
767(1)

945(2)
562(2)
334(2)
199(2)
118(2)
70(2)
42(2)
1417(2)
843(2)
501(2)
298(2)
177(2)
105(2)
63(2)
283(2)
169(2)
100(2)
60(2)
35(2)

472(2)
281(2)
167(2)
99(2)
59(2)
35(2)

709(2)
421(2)

Determinarea timpului de baza la strunjire

175

Tabelul 5.64 (continuare)

3

50
50
50
50
50
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
2(1)
21)0
200
200
200
200
200
200
200
41)0
400
400
400
400
400
400
400

7,5
7,5
7,5
7,5
~

e-

I,G

3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7.5
7,5
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
I,G

7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
11,0

0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,21)
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05

1246(1) 1123(1)
978(1)
1085(1)
741(1)
822(1)
561(1)
623(1)
472(1)1 425(1)
741(1)
822(1)
716(1)
645(1)
562(1)
623(1)
489(1)
543(1)
411(1)
370(1)
281(1)
311(1)
213(1)
236(1)
741(1)
822(1)
716(1)
645(1)
562(1)
623(1)
543(1)
489(1)
411(1)
370(1)
311(1)
281(1)
213(1)
236(1)
822(1)
741(1)
716(1)
645(1)
623(1) I 562(1)
543(1)
489(1)
411(1)
370(1)
311(1)1 281(1)
236(1)
213(1)
411(1)
371(1)
358(1)1 323(1)
312(1)
281(1)
271(1)[ 244(1)
205(1)1 185(1)
156(1)1 140(1)
118(1)
106(1)
411(1)1 371(1)
358(1)
323(1)
312(1)'
281(1)
271(1)
244(1)
185(1)
205(1)
156(1 ) 140(1)
106(1)
118(1)
411(1)
371(1)1
358(1)
323(1)'
312(1 ) 281(1)
271(1)
244(1)
185(1)
205(1)
156(1 ) 140(1)
118(1)
106(1)
185(1)
I 206(1)
179(1)
161(1)
156(1)1 140(1)
136(1) [ 122(1)
103(1)
93(1)
78(1),
70(1)
59(1)1
53(1)
206(1)
185(1)

1012(1)
881(1)
668(1)
506(1)
383(1)
668(1)
581(1)
506(1)
441(1)
334(1)
253(1)
192(1)
668(1)
581(1)
506(1)
441(1)
334(1)
253(1)
192(1)
668(1)
581(1)
506(1)
441(1)
334(1)
253(1)
192(1)
334(1)
291(1)
253(1)
220(1)
167(1)[
126(1)
96(1)
334(1)
291(1)
253(1)
220(1)
167(1)
126(1)
96(1)
334(1)1
291(1)'
253(1)
220(1)
167(1)
126(1)
96(1)
167(1)
145(1)
127(1)
110(1)
83(1)
63(1)1
48(1)
167(1)

912(1)1
794(1) 1

822(1)
716(1)

602(1)1 542(1)

456(1)
346(1)
602(1)
524(1)
456(1)
397(1)
283(2)
169(2)
100(2)
602(1)
524(1)
456(1)
397(1)
301(1)
228(1)
167(2)
602(1)
524(1)
456(1)
397(1)
301(1)
228(1)
173(1)
301(1)
262(1)
228(1)
199(1)
142(2)
84(2)
50(2)
301(1)
262(1)
228(1)
199(1)
150(1)
114(1)
84(2)
301(1)
262(1)
228(1)
199(1)
150(1)
114(1)
86(1)
150(1)
131(1)
114(1)
99(1)
75(1)
57(1)
43(1)
150(1)

411(1)
251(2)
543(1)
472(1)
401(2)
238(2)
142(2)
84(2)
50(2)
543(1)
472(1)
411(1)
358(1)
236(2)
140(2)
84(2)
543(1)
472(1)
411(1)
358(1)
271(1)
205(1)
125(2)
271(1)
236(1)
200(2)
119(2)
71(2)
42(2)

11

10

741(1)
596(1)
354(2)
211(2)
125(2)
489(1)
337(2)
200(2)
119(2)
71(2)
42(2)

501(2)
298(2)
177(2)
105(2)
63(2)
283(2)
169(2)
100(2)
60(2)
35(2)
-

489(1)
426(1)
334(2)
199(2)
118(2)
70(2)
42(2)
489(1)
426(1)
371(1)
298(2)
177(2)
105(2)
63(2)
244(1)
169(2)
100(2)
60(2)

441(1)
281(2)
167(2)
99(2)
59(2)
35(2)

35(~!
-

251(2)
149(2)
89(2)
53(2)
31(2)
142(2)
84(2)
50(2)
-

236(2)
140(2)
84(2)
50(2)
354(2)
211(2)
125(2)
74(2)
44(2)
71(2)
42(2)

441(1)
384(1)
251(2)
149(2)
89(2)
53(2)
31(2)
142(2)
84(2)
50(2)

217(1)
244(1)
220(1)
118(;)
236(1)
213(1)
140(2)
70(2)
206(1)
167(2)
84(2) I
42(2)
179(1)
99(2)
50(2)1
-I
118(2)
59(2)
70(2)
35(2)
42(2)
271(1)
244(1) . 220(1)
177(2)
236(1)
213(1)
192(1)
105(2)
185(1)
206(1)
125(2)
63(2)
179(1)
149(2)
74(2)
37(2)
136(1 )
89(2)
44 (2)
103(1)
53(2)
31(2)
63(2)
136(1)1 122(1)1 110(1)
89(2)
118(1)
106(1)!
96(1)1
53(2)
103(1)
93(1)
63(2)
31(2)
89(1)
74(2)
37(2)
68(1)
44(2)
51(1)
31(2)
136(1)
122(1)
110(1)1
99(1:

Normarea

176

lucriirilor

pe strunguri normale,

carusel ~i revolver

Tabelul 5.64 (continuare)

1

t
'i1!l;

i-I
i

400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
1600
1600
1660
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1660
1160
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600

11,0
11,0
11,0
11,0
11,0
11,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16.0
16,0
23,0
23,0
23,0
23,0
23,0
23,0
23,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
45,0
45.0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0

0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0.10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20

179(1)
156(1)
136(1)
103(1)
78(1)
59(1)
206(1)
179(1)
156(1)
136(1)
103(1)
78(1)
59(1)
103(1)
89(1)
78(1)
68(1)
51(1)1
39(1)
30(1)
103(1)
89(1)
78(1)
68(1\
51(1)1
39(1)
30(1)
103(1)
89(1)
78(1)
68(1)
51(1)
39(1)
30(1)
51(1)
45(1)
39(1)
34(1)
26(1)
19(1)
15(1)
51(1)
45(1)
39(1)
34(1)
26(1)
19(1)
15(1)
51(1)
45(1)
39(1)
34(1)
26(1)
19(1)
15(1)

161(1)
140(1)
122(1)
93(1)
70(1)
53(1)
185(1)
161(1)
140(1)
122(1)
93(1)
70(1)
53(1)
93(1)
81(1)
70(1)
61(1)
46(1)
35(1)
27(1)
93(1)
81(1)
70(1)
61(1)
46(1)
35(1)
27(1)
93(1)
81(1)
70(1)
61(1)
46(1)
35(1)
27(1)
46(1)
40(1)
35(1)
31(1)
23(1)
18(1)
13(1)
46(1)
4010
35(1)
31(1)
23(1)
18(1)
13(1)
46(1)
40(1)
35(1)
31(1)
23(1)
18(1)
13(1)

145(1)
127(1)
110(1)
83(1)
63(1)
48(1)
167(1)
145(1)
127(1)
110(1)
83(1)
63(1)
48(1)
83(1)
73(1)
63(1)
55(1)
42(1)
32(1)
24(1)
83(1)
73(1)
63(1)
55(1)
42(1)
32(1)
24(1)
83(1)
73(1)
63(1)
55(1)
42(1)
32(1)
24(1)
42(1)
36(1)
32(1)
28(1)
21(1)
16(1)
12(1)
42(1)
36(1)
32(1)
28(1)
21(1)
16(1)
12(1)
42(1)
36(1)
32(1)
28(1)
21(1)
16(1)
12(1)

131(1)
114(1)
99(1)
75(1)
57(1)
43(1)
150(1)
131(1)
114(1)
99(1)
75(1)
57(1)
43(1)
75(1)
66(1)
57(1)
50(1)
38(1)
28(1)
22(1)
75(1)
66(1)
57(1)
50(1)
38(1)
28(1)
22(1)
75(1)
66(1)
57(1)
50(1)
38(1)
28(1)
22(1)
38(1)
33(1)
29(1)
25(1)
19(1)
14(1)
11(1)
38(1)
33(1)
29(1)
25(1)
19(1)
14(1)
11(1)
38(1)
33(1)
29(1)
25(1)
19(1)
14(1)
11(1)

118(1)
103(1)
89(1)
68(1)
51(1)
39(1)
136(1)
118(1)
103(1)
89(1)
68(1)
51(1)
39(1)
68(1)
59(1)
51(1)
45(1)
34(1)
26(1)
19(1)
68(1)
59(1)
51(1)
45(1)
34(1)
26(1)
19(1)
68(1)
59(1)
51(1)
45(1)
34(1)
26(1)
19(1)
34(1)
30(1)
26(1)
22(1)
17(1)
13(1)
10(1)
34(1)
30(1)
26(1)
22(1)
17(1)
13(1)
10(1)
34(1)
30(1)
26(1)
22(1)
17(1)
13(1)
10(1)

10

106(1)[
93(1)
81(1)
61(1)
39(2)

122(1)
106(1)
93(1)
81(1)
61(1)
46(1)
33(2)
61(1)
53(1)
46(1)
40(1)
31(1)
23(1)
17(2)
61(1)
53(1)
46(1)
40(1)
31(1)
23(1)
18(1)
61(1)
53(1)
46(1)
40(1)1
31(1),
23(1)1
18(1)
34(1)
27(1)
23(1)
20(1)
15(1)
12(1)
9(1)
31(1)
27(1)
23(1)
20(1)
15(1)
12(1)
9(1)
31(1)
27(1)
23(1)
20(1)
15(1)
12(1)
9(1)

96(1)\
83(1)
55(2)
32(2)

11

77(2:
46(2:

110(1)
96(1)
83(1)
73(1)
47(2)

99(1
86(1:
67(2
40(2
-

55(1)
48(1)1
42(1)
36(1)1
24(2)
14(2),
55(DI
48(1)
42(1)
36(1)
28(1)
20(2)1
12(2)
55(1 ).
48(1)1
42(1)1
36(1)1
28(1)
21(1)
16(1)
28(1)
24(1)
21(1)
18(1)
14(1)
10(1)
8(1)
28(1)
24(1)
21(1)
18(1)
14(1)
10(1)
8(l)
28(1)
24(1)
21(1)
18(1)
14(1)
10(1)
8(1)

50(1:
43(1:
33(2:
20(2:

50(1:
43(1:
38(t:
29(2
17(2

50(1
43(1
38(1
33(1
24(2
14(2

25(1
22(1
19(1
16(1
12(2
7(2
4(2
25(1
22(1
19(1
16(1
12(1
9(1
6(2
25(1
22(1
19(1
16(1
12(1
9(1
7(1

,:..,.c~.!..~
.. mc'--'

t2i

-re.

h_~

'--J~ __;"

timpului de bazel la strunjire

Determinarea

177

Tabelul 5.64 (continuare)

2

3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200

32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0

0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20

26(1)
22(1)
19(1)
17(1)
13(1)
10(1)
7(1)
26(1)
22(1)
19(1).
17(1)\
13(1)
10(1)
7(1)
26(1)
22(1)
19(1)
17(1)
13(1)
10(1)
7(1)

23(1)1
20(1)
18(1)
15(1)
12(1)
9(1)
7(1)
23(1)
20(1)
18(1)
15(1)
12(1)
9(1)
7(1)
23(1)
20(1)
18(1)
15(1)
12(1)
9(1)
7(1)

Material:

25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
50
50
50
50
50
50

50
50
50

12 -

c. 1851

3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5,0
5,0

0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
I 1,60
I 3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10

21(1)
18(1)
16(1)
14(1)
10(1)
8(1)
6(1)
21(1)
18(1)
16(1)
14(1)
10(1)
8(1)
6(1)
21(1)
18(1)
16(1)
14(1)
10(1)
8(1)
6(1)

19(1)
16(1)
14(1)
12(1)
9(1)
7(1)
5(1)
19(1)
16(1)
14(1)
12(1)
9(1)
7(1)
5(1)
19(1)
16(1)
14(1)
12(1)
9(1)1
7(1)/
5(1)\

17(1)
15(1)
13(1)
11(1)
8(1)
6(1)
5(1)
17(1)
15(1)
13(1)
11(1)
8(1)
6(1)
5(1)
17(1)
15(1)
13(1)
11(1)
8(1)
6(1)
5(1)

15(1)
13(1)
12(1)
10(1)
8(1)
6(1)
4(1)
15(1) ~
13(1)1
12(1)
10(1)
8(1)
6(1)
4(1)
15(1)
13(1)
12(1)
10(1)
8(1)
6(1)
4(1)

10

I,

11

14(1)1
12(1)1
10(1)
9(1)
7(1)
5(1)
4(1)
14(1)
12(1)
10(1)
9(1)
7(1)
5(1)
4(1)

12(1)
11(1)
9(1)
8(1)
6(2)
4(2)

14(1)1
12(1)

12(1)
11(1)
9(1;
8(1;
6(1;
5(1;
4(1;

10(1)/
9(1)
7(1)
5(1)1
4(1)[

12(1)
11(1)
9(1)
8(1)
6(1)
5(1)

fonta HE = 225; tai~: CM

2054(1)11851(1)
1668(1) 1503(1)
1355(1) 1221(1)
1052(1)
948(1)
797(1)
718(1),
640(1)
544(1)
458(1)
413(1)
2054(1) 1851(1)
1668(1) 1503(1)
1355(1) 1221(1)
1052(1)
948(1)
797(1)
718(1)
604(1)
544(1)
458(1)
413(1)
2054(1) 1851(1)
1668(1) 1503(1)
1355(1) 1221(1)
1052(1)
948(1)
797(1)
718(1)
544(1)
604(1)
458(1)
413(1)
1027(1)
925(1 )
834(1)
752(1)
677(1)
611(1)
526(1)
474(1)
399(1)
359(1)
302(1)
272(1)
229(1)
206(1)
1027(1)
925(1)
834(1)
752(1}

1668(1)
1355(1)
1100(1)
854(1)
647(1)
491(1)
372(1)
1668(1)
1355(1)1
1100(1)
854(1)
647(1)
491(1)
372(1)
1668(1)
1355(1)
1100(1)
854(1)
647(1)
491(1)
372(1)
834(1)
677(1)
550(1)
427(1)
324(1)
245(1)
186(1)
834(1)
677(1)

1503(1)11355(1)
1221(1) 1100(1)1 567(2)
1221(1) 1100(1)
992(1)
674(2)1 337(2)
992(1)
894(1)
802(2)
401(2)
200(2)
770(1)
694(1)
477(2)
238(2)
119(2)
71(2)
584(1)
526(1)
283(2)
142(2)1
442(1)
337(2)
169(2)
84(2)
42(2)
335(1)
200(2)
100(2)
50(2)
1503(1) 1355(1) 1221(1)'1100(1)1
945(2)
1221(1) 1100(1)
992(1)
894(1)
562(2)
992(1)
894(1)
806(1)
668(2)1 3342()
770(1)
694(1)
625(1)
397(2)
199(2)
584(1)
526(1)
472(2)
236(2)
118(2)
442(1)
399(1)
281(2)
140(2)1
70(2)
335(1)
302(1)
167(2)
84(2)
42(2)
1503(1) 1355(1) 1221(1)11100(1)
992(1)
1221(1) 1100(1)
992(1)1 894(1)
806(1)
992(1)
894(1)
806(1)' 726(1)
501(2)
770(1)
694(1 ) 625(1)
564(1)
298(2)
584(1)
526(1)
474(1)
354(2)
177(2)
442(1)
399(1)
359(1)
211(2)
105(2)
335(1)
302(1)
251(2)
125(2)
63(2)
752(1)
677(1)
611(1)
550(1)1 283(2)
611(1)
550(1)
496(1)
3.37(2) 169(2)
496(1)
447(1 ) 401(2)
200(2)1 100(2)
385(1)
347(1)
238(2)
60(2)
119(2),
292(1)
263(1)
142(2)
35(2)
71(2)1
221(1)
169(2)
84(2)
42(2)1
168(1)
100(2)
50(2)
752(1)
677(1)
611(1 ) 550(1)1 472(2)
447(1). 281(2)
611(1)
550(1)
496(1)

-\

178

Normarea

norma le,

lucrcirilor pe strunguri

carusel ~i revolver

Tabelul 5.64 (continuare)

2
I

f
~
:It
.~.

't

l
11

50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200

I
I
I
I
I
I
I

I
I
I

I
I

I
I
!
i

!
!
I

!
!

I
I
I

I
1

5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7.5

0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
i 1,60
1 3,20
0,05
1 0,10
0,20
0,40
0,80
I
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60

I
I

5
I

611(1)
474(1)
359(1)
272(1)
206(1)
925(1)
752(1)
611(1)
474(1)
359(1)
272(1)
206(1)
463(1)
376(1)
305(1)
237(1)
180(1)
136(1)
103(1)
463(1)
376(1)
305(1)
237(1)
180(1)
136(1)
103(1)
114(1)
513(1)
463(1)
417(1) . 376(1)
339(1)
305(1)
263(1)
237(1)
199(1)
180(1)
1 151(1)
136(1)
114(1)
103(1)
257(1)
231(1)
209(1)1 188(1)
169(1)
153(1)
131(1)
118(1)
100(1 )
90(1)
! 76(1) 68(1)
57(1)
52(1)
257(1)
231(1)
209(1)
188(1)
169(1)
153(1)
131(1)
118(1)
100(1)
90(1)
76(1)
68(1)
57(1)
52(1)
257(1)
231(1)
209(1)
188(1)
169(1)
153(1)
131(1)
118(1)
100(1)
90(1)\
76(1)
68(1)
(1)
(1)

677(1)
526(1)
399(1)
302(1)
229(1)
1027(1)
834(1)
677(1)
526(1)
399(1)
302(1)
229(1)
513(1)
417(1)
339(1)
263(1)
199(1)
151(1)
114(1)
513(1)
417(1)
339(1)
263(1)
199(1)
151(1)

6
I

550(1)
427(1)
324(1)
245(1)
186(1)
834(1)
677(1)
550(1)
427(1)
324(1)
245(1)
186(1)
417(1)
339(1)
275(1)
214(1)
162(1)
132(1)
93(1)
417(1)
339(1)
275(1)
214(1)
162(1)
123(1)
93(1)
417(1)
339(1)
275(1)
214(1)
162(1)
123(1)
93(1)
209(1)
169(1)
138(1)
107(1)
81(1)
61(1)
46(1)
209(1)
169(1)
138(1)
107(1),

81(1)
61(1)
46(1)
209(1)
169(1)
138(1)
107(1)
81(1)
61(1)
(1)

496(1)
385(1)
292(1)
221(1)
168(1)
752(1)
611(1)
496(1)
385(1)
292(1)
221(1)
168(1)
376(1)
305(1)
248(1)
192(1)
146(1)
111(1)
84(1)
376(1)
305(1)
248(1)
192(1)
146(1)
111(1)
84(1)
376(1)
305(1)
248(1)
192(1)
146(1)
111(1)
84(1)
188(1)
153(1)
124(1)
96(1)
73(1)
55(1)
42(1)
188(1)
153(1)
124(1)
96(1)

447(1)
347(1)
263(1)
199(1)
151(1)
677(1)
550(1)
447(1)
347(1)
263(1)
199(1)
151(1)
339(1)
275(1)
223(1)
173(1)
131(1)
84(2)
50(2)
339(1)
275(1)
223(1)
173(1)
131(1)
100(1)
76(1)
339(1)
275(1)
223(1)
173(1)
131(1)
100(1)
76(1)
169(1)1
138(1)
112(1)
87(1)
66(1)
42(2)
169(1)
138(1)
112(1)1
87(1)

73(1)1 66(1)
55(1.)
42(1)
188(1),
153(1)1
124(1)
96(1)
73(1)
55(1)
42(1)

50(1)
38(1)
169(1)
138(1)
112(1)
",..." ....

10

403(1)
313(1)
236(2)
140(2)
84(2)
611(1)1
496(1)1
403(1)1
313(1)
237(1 )
180(1)
125(2)
305(1)
248(1)1
200(2)
119(2)
71(2)
42(2)
305(1)1
248(1)
201(1)
156(1)
118(2)
70(2)
42(2)
305(1)
248(1)
201(1)
156(1)1
118(1)1
90(1)1
63(2)
153(1)
124(1)
100(2)
60(2),
35(2)

334(2)
199(2)
118(2)
70(2)
42(2)
550(1)
447(1)
363(1)
282(1)
177(2)
105(2)
63(2)
275(1)
169(2)
100(2)
60(2)
35(2)
275(1)
223(1)
167(2)
99(2)
59(2)
35(2)

275(1)1
223(1)
182(1)
141(1)
89(2)
53(2)
31(2)
138(1)
84(2)
50(2)

153(1)
124(1)
101(1)
78(1)1

138(1)
112(1)1
84(2)1
50(2)

59(2)

-I

35(2)
153(1)
124(1)
101(1)
,..,r./ ..

(2)

167(2)
99(2)
59(2)
35(2)
496(1)
403(1)
251(2)
149(2)
89(2)
53(2)
31(2)
142(2)
84(2)
50(2)

236(2)
140(2)
84(2)
50(2)

248(1)
201(1)
125(2)
74(2)
44(2)

71(2)
42(2)
-

118(2)
70(2)
42(2)
-

-I

138(1)1
112(1)1
91(1)

124(1)
101(1)
63(2)
37(2)

~~,. )
)

(1)

I!

__

~1.011-_.

__

Determinarea

timpului

179

de balO la strunjire

Tabelul 5.64 (continuare)

2

400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600

7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
11,0
11,0
11.0
11,0
11,0
11,0
11,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
23,0
23,0
23,0
23,0
23,0
23,0
23,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0

0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60

128(1)
104(1)
85(1)
66(1)
50(1)
38(1)

128(1)
104(1)
85(1)
66(1)
50(1)
38(1)
128(1)
104(1)
85(1)
66(1)
50(1)
38(1)
64(1)
52(1)
42(1)
33(1)
25(1)
19(1)
14(1)
64(1)
52(1)
42(1)
33(1)
25(1)
19(1)
14(1)
64(1)
52(1)
42(1)
33(1)
25(1)
19(1)
14(1)
32(1)
26(1)
21(1)
16(1)
12(1)
9(1)
7(1)
32(1)
26(1)
21(1)
16(1)
12(1)
9(1)

116(1)
94(1)
76(1)
59(1)
45(1)
34(1)
116(1)
94(1)
76(1)
59(1)
45(1)
34(1)
116(1)
94(1)
76(1)
59(1)
45(1)
34(1)

104(1)1
85(1)
69(1)
53(1)
40(1)
31(1)
104(1)
85(1)
69(1)
53(1)
40(1)
31(1)
104(1)
85(1)
69(1)
53(1)1
40(1)1
31(1)

58(1)
47(1)
38(1)
30(1)
22(1)
17(1)
13(1)
58(1)

52(1)
42(1)
34(1)
27(1)
20(1)
15(1)

47(1)1
38(1)
30(1)
22(1)
17(1)
13(1)
58(1)
47(1)
38(1)
30(1)
22(1)
17(1)
13(1)
29(1)
23(1)
19(1)
15(1)
11(1)
9(1)
6(1)
29(1)
23(1)
19(1)
15(1)
11(1)
9(1)

52(1)
42(1)
34(1)
27(1)
20(1)
15(1)

52(1)
42(1)
34(1)
27(1)
20(1)
15(1)

26(1)
21(1)
17(1)
13(1)
10(1)
8(1)
6(1)
26(1)
21(1)
17(1)
13(1)
10(1)
8(1)

94(1)
76(1)
62(1)
48(1)
36(1)

94(1)
76(1)
62(1)
48(1)
36(1)

10

85(1)
69(1)
56(1)
43(1)
33(1)

76(1)
62(1)
50(1)
39(1)
-

69(1)
56(1)
45(1)
35(1)

85(1)
69(1)
56(1)
43(1)
33(1)

94(~)1
76(1)1
62(1)
48(1)
36(1)1

47(~1
38(1)1
31(1)
24(1)
18(1)
14(1.)

47(1)
38(1)
31(1)
24(1)
18(1)
14(1)

47(1)
38(1)
31(1)
24(1)
18(1)
14(1)

23(1)
19(1)
15(1)
12(1)
9(1)
7(1)
5(1)
23(1)
19(1)
15(1)
12(1)
9(1)
7(1)

85(1)
69(1)
56(1)
43(1)'
33(1)

76(1)
62(1)
50(1)
39(1)
76(1)
62(1)
50(1)
39(1)

42(1)
34(1)
28(1)
22(1)
16(1)
12(1)

38(1)
31(1)
25(1)
20(1)
15(1)
-

42(1)
34(1)
28(1)
22(1)
16(1)
12(1)

42(1)
34(1)
28(1)
22(1)
16(1)
12(1)
21(1)
17(1)
14(1)
11(1)
8(1)
6(1)
5(1)
21(1)
17(1)
14(1)
11(1)
8(1)
6(1)

69(1)
56(1)
45(1)
35(1)
-

69(1)
56(1)
45(1)
35(1)
-

34(1)
28(1)
23(1)
18(1)
13(1)

38(1)
31(1)
25(1)
20(1)
15(1)

38(1)
31(1)
25(1)
20(1)
15(1)

34(1)
28(1)
23(1)
18(1)
13(1)

19(1)
15(1)
13(1)
10(1)
7(1)
6(1)
4(1)
19(1)
15(1)
13(1)
10(1)
7(1)
6(1)

34(1)
28(1)
23(1)
18(1)
13(1)

11

17(1)
14(1)
11(1)
9(1)
7(1)
5(1)
4(1)
17(1)
14(1)
11(1)
9(1)
7(1)
5(1)

)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)

Normarea

180

lucrerilcr

pe strunguri normale,

carusel ~ revolver

Tabetu! 5.64 (continuare)

10

11

4(1)
19(1)
15(1)
13(1)
10(1)
7(1)
6(1)
4(1)
10(1)
8(1)
6(1)
5(1)
4(1)
-

4(1)
17(1)
14(1)
11(1)
9(1)
7(1)
5(1)
4(1)
9(1)
7(1)
6(1)
4(1)
3(1)

3(1
15(1
13(1
10(1
8(1
6(1
5(1
3(1
8(1
6(1
5(1
. 4(1
3(1

9(1
7(1)
6(1).
4(1)'
3(1}
-

Hl(l}
8(1)
6(1)
5(1)
4(1)

9(1)
7(1)
6(1)
4{1)
3(1)

8(1
6(1
5(1
4(1
3(1

..rj
;~~
"

~
[I

il

1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
32013
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200

45,0
60,0
60,0
I 60,0
60,0
, 60,0
60,0
60,0
32,0
32,0
32.0
i

I
Ii

I
I

32,0
32,0
32,0
32,0
45.0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0

3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20

7(1)
32(1)
26(1)
21(1)
16(1)
12(1)
9(1)
7(1)
16(1)
13(1)
11(1)
8(1)
6(1)
5(1)
4(1)
16(1)
13(1)
11(1)
8(1)
6(1)
5(1)
4(1)
16(1)
31(1)
11(1)
8(1)
6(1)
5(1)
4(1)

6(1)
29(1)
23(1)
19(1)
15(1)
11(1)
9(1)
6(1)
14(1)
12(1)
10(1)
7(1)
6(1)
4(1)
3(1)
14(1)
12(1)
10(1)
7(1
60')
4(1
3(1)
14(1)
12(1)
10(1)
7(1)
6(1)
4(1)
3(1)

6(1)
26(1)
21(1)
17(1)
13(1)
10(1)
8(1)
6(1)
13(1)
11(1)
9(1)
7(1)
5(1)
4(1)

5(1 )
21(1)
17(1)
14(1)
11(1)
8(1)
6(1)
5(1)
11(1)
9(1)
7(1)
5(1)
4(1)
3(1)

5(1)
23(1)
19(1)
15(1)
12(1)
9(1)
7(1)
5(1)
12(1)
10(1)
8(1)
6(1)
5(1)
3(1)
12(1)
10(1)
8(1)
6(1)
5(1)
3(1)

13(1)
11(1)
9(1)
7(1)
5(1)
4(1)
13(1)
11(1)
9(1)
7(1)
5(1)
4(1)

12(1)
10(1)
8(1)
6(1)
5(1)
3(1)

11(1)
9(1)
7(1)
5(1)
4(1)
3(1)

11(1)
9(1)
7(1)
5(1)
4(1)
3(1)

10(1)
8(1
6(1
5-(1
4(1

8(1
6(1
5(1
4(1
3(1

Material: aliaj de cupru H B - 90; tal$: CM

ii

25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25

25
25
25
25
25
50
50

Ii

I
I

II
I

Ii

I
i
I

3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
3,0
3,0

0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
I 3,20

0,05
0,10

2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2207(1)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2207(1)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2207(1)
2500(3)
2500(3 )

2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
1949(1)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
1949(1)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
1949(1)
2500(3)
2500(3)

2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2137(2)
1271(1)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2270(1)
1720(1)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2270(1)
1720(1)\
2500(3)
2500(3)

2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
1797(2)
1069(2)
635(2)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
1781(2)
1059(2)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2003(1)
1518(1)
2500(3)
2301(1 )

2500(3)
2500(3)
2500(3)
1511(2)
899(2)
534(2)
318(2)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
1498(2)
890(2)
529(2)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2246(2)
1336(2)
794(2)
2333(1)
2031(1)

:,2500(3) 1797(2)
2137(2) 1069(2)
1271(2)
635(2)
756(2)
378(2)
449(2)
225(2)
267(2)
134(2)
159(2)
79(2)
2500(3) 2500(3)
2500(3) 1781(2)
2118(2)11059(2)
1259(2)
630(2)
374(2)
749(2)
445(2)
223(2)
265(2)
132(2)
2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3)
2500(3) 1588(2)
1889(2)
944(2)
1123(2)
562(2)
668(2)
334(2)
397(2)
199(2)
1797(2)
899(2)
1069(2)
534(2)

899(2 )
534(2 )
318(2 )
189(2 )
112(2 )
67(2 )
40(2 )
1498(2 )
890(2 )
529(2 )
315(2 )
187(2 )
111(2 )
66(2 )
2246(2 )
1336(2 )
794(2 )
472(2 )
281(2 )
167(2 )
99(2 )
449(2 )
267(2 )

-"~,.~"",,;,,,,,,-

Oeterminarea

timpului

de baza la strunjire

181

Tabelul

.~

3
I

50
50

3,0
3,0
so
3,0
50
3,0
50
3,0
50 ! 5,0
50 i
5,0
50
5,0
50 ! 5,0
50 i
5,0
50 i
5,0
50 t
5,0
50
7,5
50
7,5
5D
7,5
5{)
7,5
50
7,5
50
7,5
50 . 7,5
100
3,0
100 i
3,0
100
3,0
100 ! 3,0
100
:1,0
100 i
3,0
100 ! 3,0
100
5,0
100 i 5,0
100 i 5,0
100
5,0
100 ,5,0
100
5,0
100
5,0
100 I 7,5
100 I 7,5
100 'I
7,5
100 , 7,5
100 r
7,5
100
7,5
100 !
7,5
200 I 3,0
200 I 3,0
200 i 3,0
200 !
3,0
200 i
3,0
200
3,0
200
3,0
200
5,0
200
5,0
200
5,0
200
5,0
200
5,0
200
5,0
200 i 5,0
I1

I
I

I
I

I
I
I1

11

0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
:1,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
1 0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20

5
I

2500(3)i
2500(3)
1922(1)
1456(1)
1104(1)
2500(3)
2500(:3)
12500(:1)
2500(3)
1922(1)
1456(1)
1104(1)
2500(3)
2500{3)
2500(3)
2500(3)
1922(1)
1456(1)
1104(1)
1921(1
1673(1)
1456(1)
1268(1)
961(1}
728(1)
552(1)
1921(1)
16n(1)
1456(1)
1268(1)
961(1)
728(1)
552(1)
1921(1)
1673(1)
1456(1)
1268(1)
961(1)
728(1)
552(1)
961(1)
836(1)
728(1)
634(1)
480(1)
364(1)
276(1)
961(1)
836(1)
728(1)
643(1)
480(1)
364(1)
276(1)

6
I

2500{3)\ 2269(1)
2238(1) 1975(1)
1696(1) 1497(1)
1286(1) 1069(2)
974(1) 635(2)
2500(3) 2500(3)
2500(3)1 2500(3)
2500(:1)12269(1)
22:18(1) 1975(1)
1696(1) 1497(1)
1286(1) 1135(1)
974(1) 860(1)
2500(3) 2500(3)
2500{3) 2500(3)
2500(3) 2269(1)
2238(1) 1975(1)
1696(1) 1497(1)
1286(1) 1135(1)
974(1)1 860(1)
1696(1) 1497(1)
1476(1) 1303(1)
1285(1) 1134(1)
1119(1) 988(1)
848(1} 749(1)
643(1) 534(2)
487(1}1 :118(2)
1696(1)1 1497(1)
1476(1) 1303(1)
1285(1) 1134(1)
1119(1) 988(1)
848(1) 749(1)
64:1(1) 567(1)
487(1) 430(1)
1696(1) 1497(1)
1476(1) 1303(1)
1285(1) 1134(1)
1119(1) 988(1)
848(1) 749(1)
643(1) 567(1)
487(1) 430(1)
848(1) 748(1)
738(1) 652(1)
643(1) 567(1)
559(1) 494(1)
424(1) 374(1)
321(1) 267(2)
244(1) 159(2)
848(1) 748(1)
738(1) 652(1)
643(1) 567(1)
559(1) 494(1)
424(1)1 374(1)
321(1) 284(1)
244(1) 215(1)

2003(1) 1271(2)
1511(2) 756(2)
899(2) 449(2)
534(2) 267(2)
318(2) 159(2)
2500(3) 2333(1)
2:101(1) 2031(1)'
2003(1) 1768(1)
1744(1) 1259(1)
1322(1) 749(2)
890(1) 445(2)
529(2) 265(2)
2500(3) 2333(1)
2301(1) 2031(1)
2003(1)11768(1)
1744(1) 1539(1)
1322(1)1 1123(2)
1002(1) 668(2)
759(1) 397(2)
1321(1) 1166(1)
1150(1) 1015(1)
1001(1) 635(2)
756(2) 378(2)
449(2) 225(2)
267(2) 134(2)
159(2)
79(2)
1321(1) 1166(1)
1150(1) 1015(1)
1001(1) 884(1)
872(1) 630(2)
661(1) 374(2)
445(2) 233(2)
265(2) 132(2)
1321(1) 1166(1)
1150(1) 1015(1)
1001(1) 884(1)
872(1) 770(1)
661(1) 562(2)
501(1) 334(2)
380(1) 199(2)
661(1) 583(1)
575(1) 508(1)
501(1) 318(2)
378(2) 189(2)
225(2) 112(2)
134(2)
67(2)
79(2)
40(2)
661(1) 583(1)
575(1) 508(1)
501(1) 442(1)
436(1) 315(1)
330(1) 187(2)
223(2) 111(2)
132(2)
66(2)

5.64 (continuare)
!

10

635(2) 318(2)
378(2) 189(2)
252(2) 112(2)
134(2)
67(2)
79(2)
40(2)
2059(2) 1498(2)
1781(1) 890(2)
1059(2) 529(2)
630(2) 315(2)
374(2) 187(2)
223(2) 111(2)
132(2)
66(2)
2059(1) 1818(1)
1793(1) 1336(2)
1560(1) 794(2)
944(2) 472(2)
562(2) 281(2)
334(2) 167(2)
199(2)
99(2)
899(2) 449(2)
534(2) 267(2)
318(2) 159(2)
189(2)
94(2)
112(2)
56(2)
67(2)
33(2)
40(2)
_
10:10(1) 749(2)
890(2) 445(2)
529(2) 265(2)
315(2) 157(2)
187(2)
94(2)
111(2)
56(2)
66(2)
33(2)
1030(1) 909(1)
896(1) 668(2)
780(1) 397(2)
472(2) 236(2)
281(2) 140(2)
167(2)
83(2)1
99(2)
50(2)
449(2) 225(2)
267(2) 134(2)
159(2)
79(2)
94(2)
47(2)
56(2)
_
33(2)
_
_
_
515(1) :174(1)
445(2) 223(2)
265(2) 132(2)
157(2)
79(2)
94(2)
47(2)
56(2)
_
33(2)
_

11

)
)
)
)
)
)
)
)
)

2)
2)
2)
2)

Normarea

182

lucrdrilor pe strunguri norma le, corusel ~i revolver

Tabelul

it
~r

r.

200
200
200
200
200
200
200
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
1600
1600
1600
1600
1600
1600

7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
11,0
11,0
11,0
11,0
11,0
11,0
1,10
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
23,0
23,0
23,0
23,0
23,0
23,0
23,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0

0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60

848(1)
961(1)
738(1)
836(1)
643(1)
728(1)
559(1)
634(1)
424(1)
480(1)
321(1)
364(1)
244(1)
276(1)
480(1) 1 424(1)
418(1)
369(1)
321(1)
364(1)
280(1)
317(1)
212(1)
240(1)
161(1)
182(1)
122(1)
138(1)
424(1)
480(1)
369(1)
418(1)
321(1)
364(1)
280(1)
317(1)
212(1)
240(1)
161(1)
182(1)
122(1)
138(1)
424(1)
480(1)
369(1)
418(1)
321(1)
364(1)
280(1)
317(1)
212(1)
240(1)
161(1)
182(1)
122(1)
138(1)
212(1)
240(1)
185(1)
209(1)
161(1)
182(1)
140(1)
158(1)
106(1)
120(1)
80(1)
91(1)
61(1)
69(1)
212(1)
240(1)
185(1)
209(1)
161(1)
182(1)
140(1)
158(1)
106(1)
120(1)
80(1)
91(1)
61(1)
69(1)
212(1)
240(1)
185(1)
209(1)
161(1)
182(1)
140(1)
158(1)
106(1)
120(1)
80(1)
91(1)
61(1)
69(1)
106(1)
120(1)
92(1)
105(1)
80(1)
91(1)
70(1)
79(1)
53(1)
60(1)
40(1),
46(1)

748(1)
652(1)
567(1)
494(1)
374(1)
284(1)
215(1)
374(1)
326(1)
284(1)
247(1)
187(1)
142(1)
108(1)
374(1)
326(1)1
284(1)
247(1),
187(1)'
142(1)
108(1)
374(1)
326(1)
284(1 )
247(1)1
187(1)
142(1)
108(1)
187(1)
163(1)
142(1)
123(1)
94(1)
71(1)
54(1)
187(1)
163(1)
142(1)
123(1)
94(1)
71(1)
54(1)
187(1)
163(1)1
142(1)
123(1)
94(1)
71(1)
54(1)
94(1)
81(1)
71(1)
62(1)
47(1)
35(1)

661(1)
575(1)
501(1)
436(1)1
330(1)
250(1)1
190(1)1
330(1)
288(1)
250(1)
218(1)
165(1)
125(1)
\l5(1)
330(1)!
288(1)1
250(1)
218(1)1
165(1)
125(1)
95(1)
330(1)
288(1)
250(1)
218(1)
165(1)1
125(1)
95(1):
165(1)'
144(1)\
125(1)1
109(1)1
83(1)1
63(1)
47(1)
165(1)
144(1)
125(1)
109(1)
83(1)
63(1)
47(1)
165(1)
144(1)
125(1)
109(1)
83(1)
63(1)
47(1)
83(1)
72(1)
63(1)
54(1)
41(1)
31(1)

583(1)
508(1)
442(1)
385(1)
281(2)
167(2)
99(2)
292(1)
254(1)
221(1)
192(1)
140(2)
83(2)1
50(2)\
292(1)
254(1)
221(1)
192(1)
146(1)
111(1)
73(2)
292(1)
254(1)
221(1)
192(1)
146(1)
111(1)
84(1)
146(1)
127(1)
110(1)
96(1)
73(1)
55(1)
42(1)
146(1)
127(1)
110(1)
96(1)
73(1)
55(1)
42(1)
146(1)
127(1)
110(1)
96(1)
73(1)
55(1)
42(1)
73(1)
63(1)
55(1)
48(1)
36(1)
28(1)

5.64 (continuare)

515(1)1
448(1)
390(1)
236(2)
140(2)
83(2)
50(2)
257(1)
224(1)
195(1)
118(2)
70(2)
42(2)
257(1)
224(1)
195(1)
170(1)
103(2)
61(2)1
36(2)
257(1)
224(1)
195(1)
170(1)
129(1)
89(2)1
53(2)
129(1)
112(1)
98(1)
85(1)
64(1)
45(2)
26(2)
129(1)
112(1)
98(1)
85(1)
64(1)
49(1)
37(1)
129(1)
112(1)
98(1)
85(1)
64(1)
49(1)
37(1)
64(1)
56(1)
49(1)
42(1)
32(1)
24(1)

10

IJ

454(1)1
334(2)
199(2)
118(2)
70(2)
42(2)

281(2)
167(2)
99(2)
59(2)
35(2)
-

227(1)
157(2)
99(2)
59(2)
35(2)1

140(2)
83(2)
50(2)

227(1)
198(1)
146(2)
87(2)1
51(2)
31(2)

201(1)
122(2)
73(2)
43(2)
-

z:n(l)i

201(D
198(1)1175(1)
172(1)
106(2)
126(2) I
63(2)
37(2)
75(2)
45(2)

114(1), 100(1)
9U(1)1 87(1)
53(2)
86(1),
63(2)
31(2)
19(2)
37(2)
22(2)
13(2)
114(1)
100(1)
87(1)
99(1)
76(1)
86(1)
75(1)
45(2)
27(2)
54(2)
32(2)
16(2)
19(2)
114(1)
100(1)
87(1)
99(1)
76(1)
86(1)
75(1)
63(2)
57(1)
37(2)
43(1)
22(2)
13(2)
26(2)
57(1)
50(1)
49(1)
44(1)
38(1)
43(1)
37(1)
31(2)
19(2)
28(1)
11(2)
22(1)i

Determinarea

timpului

de baze la strunjire

183

Tabelal
13

5.64 (corrtinuare)
10

or-

1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600

I
I

32,0
45,0
45,0
45,0
1 45,0
1 45,0
'45,0
45,0
60,0
60,0

1000

1600
1600
1600
1600
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200

60,0
60,0
60,0
60,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
1 32,0
32,0
'15,0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
1 45,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0
\ 60,0

60,0

II

I
I

3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10

0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
1 0,20
1 0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
1 0,40
0,80
1,60
3,20

I
I

34(1)'
120(1)
105(1)
91(1)
79(1)\
60(1)1
46(1)1
34(1)
120(1)1
105(1)1

91

30(1)\
106(1)\
92(1)
80(1)1
70(1)\
53(1)!
40(1)
30(1)
106(1)
92(1)

(1)1 80(1)

79(1)
60(1)
46(1)1
34(1)
60(1)
52(1)1
45(1)
40(1)1
30(1),
2:3(1)1
17(1)1
60(1)
52(1)
45(1)1
40(1)
30(1)
23(1)1
17(1)
60(1)
52(1)
45(1)
40(1)
30(1)1
23(1)
17(1)1
Material:

70(1)
53(1)
,10(1),
30(1)1
53(1)
46(1)
40(1)
35(1)1
27(1)
20(1)
15(1)
53(1)
46(1)
40(1),
35(1)1
27(1)
20(1)1
15(1)
53(1)
46(1)
40(1)
35(1)
27(1)
20(1)
15(1)

27(1)
94(1)
81(1)
71(1)
62(1)
47(1)
35(1)
27(1)
94(1)
81(1)
71(1)
62(1)
47(1)1
35(1)
27(1)
47(1)
41(1)
35(1)
31(1)
23(1)
18(1)
13(1)
47(1)
41(1)
35(1)
31(1)
23(1)
18(1)
13(1)
47(1)
41(1)
35(1)
31(1)
23(1)
18(1)
13(1)

24(1)
83(1)
72(1)
63(1)
54(1)
41(1)
31(1)
24(1)
83(1)
72(1)
63(1)
54(1)
41(1)
31(1)
24(1)
41(1)
36(1)
31(1)
27(1)
21(1)
16(1)
12(1)
41(1)
36(1)
31(1)
27(1)
21(1)
16(1)
12(1)
41(1)
36(1)
31(1)
27(1)
21(1)
16(1)
12(1)

21(1)
73(1)
63(1)
55(1)
48(1)
36(1)
28(1)1
21(1)1
73(1)1
63(1)
55(1)
48(1)
36(1)
28(1)
21(1)
36(1)
32(1)
28(1)
24(1)
18(1)
14(1)
10(1)
36(1)
32(1)
28(1)
24(1)
18(1)1
14(1)
10(1)\
36(1)
32(1)1
28(1)
24(1)
18(1)
14(1)
10(1)

18(1)
64(1)
56(1)
49(1)
42(1)
32(1)
24(1)
18(1)
64(1)
56(1)
49(1)
42(1)
32(1)
24(1)
18(1)
32(1)
28(1)
24(1)
21(1)
16(1)
12(1)
9(1)
32(1)
28(1)
24(1)
21(1)
16(1)
12(1)
9(1)
32(1)
28(1)
24(1)
21(1)
16(1)
12(1)
9(1)

13(2)
57(1)
49(1)
43(1)
37(1)
28(1)
22(1)
16(1)
57(1)1
49(1)
43(1)1
37(1)1
28(1)
22(1)
16(1)
28(1)
25(1)
22(1)
19(1)
14(1)
11(1)
7(2)
28(1)1
25(1)
22(1)
19(1)
14(1)
11(1)
8(1)
28(1)
25(1)
22(1)
19(1)1
14(1)
11(1)1
8(1)i

11

7(2)
50(1)
44(1)
38(1)
33(1)
25(1)
16(2)
9(2)
50(1)
44(1)
38(1)
33(1)
25(1)
19(1)
12(2)
25(1)
22(1)
19(1)
16(2)
9(2)
6(2)
3(2)
25(1)
22(1)
19(1)
17(1)
13(1)
8(2)
5(2)
25(1)
22(1)
19(1)
17(1)
13(1)
10(1)
6(2)

aliaj de cupru H B ~ 90; tai~: OR

25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25

1
I

I
iI

I
\

!
i

3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5

0,05
0,10
1 0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10

2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2124(1)
1690(1)
1344(1)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2124(1)
1690(1)
1344(1)
2500(3)
2500(3)

2500(3)
2500(3)
2500(3)
2406(1)
1914(1)
1523(1)
1212(1)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2406(1)
1914(1)
1523(1)
1212(1)
2500(3)
2500(3)

2500(3)
2500(3)
2500(3)
2169(1)
1725(1)
1373(1)
1092(1)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2169(1)
1725(1)
1373(1)
1092(1)
2500(3)
2500(3)

2500(3)
2500(3)
2458(1)
1955(1)
1555(1)
1069(2)
635(2)
2500(3)
2500(3)
2458(1)
1955(1)
1555(1)
1237(1)
984(1)
2500(3)
2500(3)

2500(3)! 2500(3)11797(2)
899(2)
2500(3)\2137(2)
1069(2)
534(2)
2215(1) 1271(2)1 635(2)
318(2)
1511(2)
756(2)
378(2)
189(2)
899(2)
449(2)
225(2)
112(2)
534(2)
267(2)
134(2)
67(2)
318(2)
159(2)
79(2)
40(2)
2500(3) 2500(3) 2500(3), 1498(2)
2500(3) 2374(1) 1781(2)1 890(2)
2215(1) 1997(1) 1059(2)
529(2)
1762(1) 1259(2)
630(2)1 315(2)
1401(1)
749(2), 374(2)
187(2)
890(2)
445(2)1 223(2)
111(2)
529(2)
265(2)1132(2)
66(2)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2246(2)
2374(1) 2140(1) 2140(1) 1336(2)

Normarea

184

lucrarifor pe strunguri normale,

carusel ~i revolver

Tabelul

,
~

t
I~

10:-.

~
~
-,

I
I~

i-I

i"""
"

il'
I.

25
25
25
25
25
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
200
200
200
200
200
200
200
200

7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5,0

0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
1 0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
1 3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05

2500(3)
2500(3)
2124(1)
1690(1)
1344(1)
2374(1)
1997(1)
1679(1)
1335(1)
1062(1)
845(1)
672(1)
2374(1)
1997(1)
1679(1)
1335(1)
1062(1)
845(1)
672(1)
2374(1)
1997(1)
1679(1)
1335(1)
1062(1)
845(1)
672(1)
1187(1)
998(1)
839(1)
668(1)
531(1)
422(1)
336(1)
1187(1)
998(1)
839(1)
668(1)
531(1)
422(1)
336(1)
1187(1)
998(1)
839(1)
668(1)
531(1)
422(1)
336(1)
594(1)
499(1)
420(1)
334(1)
266(1)
211(1)
168(1)
594(1)

2500(3)
2406(1)
1914(1)
1523(1)
1212(1)
2140(1)
1799(1)
1513(1)
1203(1)
957(1)
761(1)
606(1)
2140(1)
1799(1)
1513(1)
1203(1)
957(1)
761(1)
606(1)
2140(1)
1799(1)
1513(1)
1203(1)
957(1)
761(1)
606(1)
1070(1)
900(1)
757(1)
602(1)
479(1)
381(1)
303(1)
1070(1)
900(1)
757(1)
602(1)
479(1)
381(1)
303(1)
1070(1)
900(1)
757(1)
602(1)
479(1)
381(1)
303(1)
535(1)
450(1)
378(1)
301(1)
239(1)
190(1)
151(1)
535(1)

2500(3)'
2169(1)
1725(1)
1373(1)
1092(1)
1929(1)
1622(1)
1364(1)
1084(1)
863(1)
686(1)
546(1)
1929(1)
1622(1)
1364(1)
1084(1)
863(1)
686(1)
546(1)
1929(1)
1622(1)
1364(1)
1084(1)
863(1)
686(1)
546(1)
964(1)
811(1)
682(1)
542(1)
431(1)
343(1)
273(1)
964(1)
811(1)
682(1)
542(1)
431(1)
343(1)
273(1)
964(1)
811(1)
682(1)
542(1)
431(1)
343(1)
273(1)
482(1)
405(1)
341(1)
271(1)
216(1)
172(1)
136(1)
482(1)

2458(1)1 2215(1)
1955(1) 1762(1)
1555(1) 1401(1)
1237(1) 1115(1)
984(1)
794(2)
1738(1) 1566(1)
1462(1) 1317(1)
1229(1) 1108(1)
977(1)i 756(2)
777(1)
449(2)
534(2)\ 267(2)
318(2)
159(2)
1738(1)11566(1)
1462(1) 1317(1)
1229(1)11108(1)
977(1)
881(2)
777(1)
701(1)
445(2)
619(1)
492(1)
265(2)
1738(1)11566(1)
1462(1) 1317(1)
1229(1)11108(1)
977(1)
881(1)
777(1)1 701(1)
619(1), 557(1)
492(1)1 397(2)
869(1)1 783(1)
731(1)
659(1)
554(1)
615(1)
378(2)
489(1)
225(2)
389(1)
134(2)
267(2)
79(2)
159(2)
783(1)
869(1)
659(1)
731(1)
551(1)
615(1)
440(1)
489(1)
350(1)
389(1)
223(2)
309(1)
132(2)
246(1)
783(1)
869(1)
659(1)
731(1)
554(1)
651(1)
440(1)
489(1)
350(1)
389(1)
279(1)
309(1)
199(2)
246(1)
392(1)
435(1)
329(1)
365(1)
277(1)
307(1)
189(2)
244(1)
112(2)
194(1)
67(2)
134(2)
40(2)
79(2)
392(1)
435(1)

5.64 (continuare)

10

1997(1)11588(2)
1588(1)1 944(2)
1123(2)
562(2)
668(2)1 334(2)
397(2)
199(2)
1412(1)
899(2)
1069(2). 534(2)
635(2)\ 318(2)
378(2)
189(2)
225(2)1 112(2)
134(2)
67(2)
79(2)
40(2)
1412(1) 1272(1)
1187(1)
890(2)
998(1)
529(2)
630(2)
315(2)
374(2)
187(2)
111(2)
223(2)
132(2)
66(2)
1412(1)\1272(1)\
1187(1) 1070(1)
998(1)1 794(2)
794(1)
472(2)
562(2)
281(2)
334(2)
167(2)
199(2)
99(2)
706(1)
'149(2)
534(2)
267(2)
159(2)
318(2)
94(2)
189(2)
112(2)
56(2)
33(2)
67(2)
40(2)
636(1)
706(1)
445(2)
594(1)
265(2)
499(1)
157(2)
315(2)
94(2)
187(2)
111(2)
56(2)
33(2)
66(2)
636(1)
706(1)
594(1)
535(1)
499(1)
397(2)
236(2)
397(1)
140(2)
281(2)
83(2)
167(2)
50(2)
99(2)
353(1)
225(2)
267(2)
134(2),
159(2)
79(2)1
47(2)
94(2)
56(2)
33(2)
-

11

)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)

353(1)1

318(1)

)
)
)
)
)

)
)
)
)
)
)
)

timpulul de baza la strunjire

Determlncren

185

5.64 (continuare)

Tabelul
?

200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
800
800
800

800
800
800

800
800

800
800

800
800
800

800
800

800
800
800
800
800

800

5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
11,0
11,0
11,0
11,0
11,0
11,0
11,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
23,0
23,0
23,0
23,0
23,0
23,0
23,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0

0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
, 0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
1 0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60'
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
I
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
[ 1,60
3,20

I
I

499(1)\ 450(1)1
420(1)
378(1)
334(1)1 301(1)
266(1), 239(1)
211(1)1190(1)
168(1)
151(1)
594(1)
535(1)
499(1)1 450(1)
420(1)
378(1)
334(1)1 301(1)
266(1)
239(1)
211(1)
190(1)
168(1)
151(1)
297(1)
267(1)
250(1)
225(1)
210(1)
189(1)
167(1)
150(1)
133(1)
120(1)
106(1)
95(1)
84(1)1
76(1)
297(1)
267(1)
250(1)1 225(1)
210(1)
189(1)
167(1)
150(1)1
133(1)
120(1),
95(1)'
106(1)
81(1)
76(1)
297(1)1 267(1)
250(1)1 225(1)
210(1)
189(1)
167(1)
150(1)
133(1)1 120(1)
106(1)1
95(1)1
84(1)
76(1)
148(1)
134(1)
125(1)1112(1)
1105(1)
95(1)
83(1)
75(1)
66(1)1
60(1)
53(1)
48(1)
42(1)
38(1)
148(1)1 13,1(1)
125(1)
112(1)
105(1)1
95(1)
83(1)
75(1)
66(1)1
60(1)
53(1)
48(1)
42(1)1
38(1)
1<18(1)1 134(1)
125(1)1 112(1)
105(1),
95(1)1
83(1)1
75(1)1
66(1)
60(1)
53(1)
-18(1)
42(1)
38(1)

7
I

365(1)
405(1)
341(1)
307(1)
244(1)
271(1)
216(1)
194(1)
155(1)
172(1)
136(1)
123(1)
482(1)
435(1)
365(1)
405(1)
341(1)
307(1)
271(1)
244(1)
216(1)
194(1)
172(1)
155(1)
136(1)
123(1)
241(1)
217(1)
203(1)1 183(1)
170(1)
154(1
136(1)1122(1)
108(1)
97(1)
86(1)
77(1)
68(1),
62(1)
241(1)1 217(1)
203(1)
183(1)
170(1)1 154(1)
136(1)
122(1)
108(1)
97(1)
86(1)
77(1)
68(1)
62(1)
241(1)
217(1)
203(1)
183(1)
170(1)
154(1)
136(1)
122(1)
108(1)
97(1)
86(1)
77(1)
68(1)
62(1)
121(1)
109(1)
101(1)
91(1)
85(1)
77(1)
68(1)
61(1)
54(1)
49(1)
43(1)
39(1)
34(1)
31(1)
121(1)1 109(1)
101(1)1
91(1)
85(1)
77(1)
68(1)
61(1)
54(1)
49(1)
43(1)
39(1)
34(1)
31(1)
121(1)
109(1)
101(1)
91(1)
85(1)
77(1)
68(1)
61(1)
54(1)
49(1)
43(1)
39(1)
34(1)
31(1)

9
I

329(1)
277(1)
220(1)
175(1)
111(2),
66(2)
392(1)
329(1)
277(1)
220(1)
175(1)
139(1)
99(2)
196(1)
165(1)
138(1)
110(1)
88(1)
70(1)
50(2)
196(1)
165(1)
138(1)
110(1)
88(1)
70(1)
55(1)
196(1)
165(1)
138(1)
110(1)
88(1)
70(1)
55(1)
98(1)
82(1)
69(1)
55(1)
44(1)
35(1)
28(1)
98(1)
82(1)
69(1)
55(1)
44(1)
35(1)
28(1)
98(1)
82(1)
69(1)
55(1)
44(1)
35(1)
28(1)

297(1)
250(1)
157(2)
94(2)
56(2)
33(2)
353(1)
297(1)
250(1)
198(1)
140(2)
83(2)
50(2)
176(1)
148(1)
125(1)
99(1)
70(2)
42(2)
176(1)
148(1)
125(1)
99(1)
79(1)
61(2)
36(2)
176(1)
148(1)
125(1)
99(1)
79(1)
63(1)
50(1)
88(1)
74(1)
62(1)
50(1)
39(1)
31(1)
25(1)
88(1)
74(1)
62(1)
50(1)
39(1)
31(1)1
25(1)
88(1)
74(1)
62(1)
50(1)
39(1)
31(1)
25(1)

10

223(2)
132(2)
79(2)
47(2)
-

318(1)
267(1)
199(2)
118(2)
70(2)
42(2)

159(1)
134(1)
99(2)
59(2)
35(2)

11

111(2:
66(2
39(2:

281(2:
167(2:
99(2;
59(2:
35(2;
140(2:
83(2:
50(2:
-

159(1)
134(1)
112(1)
87(2)
51(2)
31(2)

143(1)
121(1)
73(2)
43(2)
-

159(1)
13'1(1)
112(1)
89(1)
71(1)
45(2)

143(1)
121(1)
101(1)
63(2)
37(2)

80(1)
67(1)
56(1)
45(1)
36(1)
22(2)
13(2)
80(1)
67(1)
56(1)
45(1)
36(1)
28(1)
19(2)
80(1)
67(1)
56(1)
45(1)
36(1)
28(1)
23(1)

72(1)
60(1)
51(1)
31(2)
19(2)

72(1)
60(1)
51(1)
40(1)
27(2)
16(2)
72(1)
60(1)
51(1)
40(1)
32(1)
22(2)
13(2)

------------------

-----

-,-------

Normarea

186

1600 I 32,0
1600
32,0
1600
32,0
1600
32,0
1600
32,0
1600
32,0
1600
32,0
1600
45,0
1600
45,0
1600
45,0
1600
45,0
1600
45,0
1600
45,0
1600
45,0
1600
60,0
1600
60,0
1600
60,0
1600
60,0
1600
60,0
1600
60,0
1600
60,0
3200
32,0
3200
32,0
3200
32,0
3200
32,0
3200
32,0
3200 ,32,0
3200 ,32,0
3200 I 45,0
3200
'15,0
3200 I, 45,0
3200
45,0
3200
15,0
3200
45,0
3200
45,0
3200
60,0
3200
60,0
:~200
60,0
3200
60,0
3200
60,0
3200
60,0
3200
60,0

1 0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,00
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1
1,60
3,20
1 0,05
0,10
0,20
0,40
1 0,80
1 1,60
I 3,20

I
I

I
!
,

74(1)
62(1)
52(1)
42(1)
33(1)
26(1)
21(1)
74(1)
62(1)
52(1)
42(1)
33(1)
26(1)
21(1)
74(1)
62(1)
52(1)
42(1)
33(1)
26(1)
21(1)
37(1)
31(1)
26(1)
21(1)
17(1)
13(1)
11(1)
37(1)
31(1)
26(1)
21(1)
17(1)
13(1)
11(1)
37(1)1
31(1)
26(1)!
21(1)1
17(1)
13(1)\
11(1)
Material:

25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25

L_

i
I

3,0
3,0
3,0
3,0
3,0.
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0

0,05
1 0,10
I 0,20
1 0,40
0,80
1
1,60
3,20
0,05
1 0,10
0,20
/ 0,40

lucrarilor

07(1)'
56(1)
47(1)
38(1)
30(1)
24(1)
19(1)
67(1)
56(1)
47(1)
38(1)
30(1)
24(1)
19(1)1
G7(1)
56(1)'1
47(1)
38(1)
30(1)
24(1)
19(1)
33(1)
28(1)
24(1)1
19(1)
15(1)
12(1)
9(1)
33(1)
28(1)
24(1)
19(1),
15(1)
12(1)i
9(1)1
33(1)
28(1)
24(1)1
19(1)1
15(1)
12(1)1
9(1)

pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

00(1)
51(1)
43(1)
34(1),
27(1)1
21(1)
17(1)
60(1)
51(1)
43(1)
34(1)
27(1)
21(1)
17(1)
60(1)
51(1)
43(1)
34(1)
27(1)
21(1)
17(1)
30(1)
25(1)
21(1)
17(1)
13(1)1
11(1)1
9(1)
30(1)1
25(1)
21(1)
17(1)/
13(1)
11(1)
0(1)
30(1)1
25(1)1
21(1)1
17(1)
13(1),
11(1)\
9(1)'

54(1)
46(1)
38(1)
31(1)
24(1)
19(1)
15(1)
54(1)1
46(1)
38(1)
31(1)
24(1)
19(1)
15(1)
54(1)
16(1)
38(1)
31(1)
24(1),
19(1)
15(1)
27(1)
23(1)
19(1)
15(1)
12(1)
10(1)
8(1)1
27(1)
23(1)
19(1)1
15(1),1
12(1)
10(1)
8(1)
27(1)
23(1)
19(1)
15(1)1
12(1),
10(1)1
8(1),

Tabelul

5,64 (continuare)

49(1)
41(1)
35(1)
28(1)
22(1)1
17(1)
14(1)
49(1)
41(1)
35(1)
28(1)
22(1)
17(1)
14(1)
49(1)
41(1)
35(1)
28(1)
22(1)
17(1)
14(1)
24(1)
21(1)
17(1)
14(1)
11(1)
9(1)
7(1)
2-1(1)
21(1)
17(1)
14(1)
11(1)
9(1)
7(1)
24(1)!
21(1)
17(1)
1.1(1)
11(1)
9(1)
7(1)

44(1)
37(1)
31(1)
25(1)
20(1)
16(1)
12(1)
44(1)1
37(1)
31(1)1
25(1)
20(1)
16(1)
12(1)
44(1)
37(1)
31(1)
25(1)
20(1)
16(1)
12(1)
22(1)
19(1)
16(1)
12(1)
10(1)
8(1)
6(1)
22(1)
19(1)
16(1)1
12(1)1
10(1)
8(1)
6(1)
22(1)
19(1)
16(1)
12(1)
10(1)
8(1)
6(1)

10

40(1)1
:13(1)1
28(1)
22(1)1
18(1)!
14(1)/
11(1)1
40(1),
33(1)1'
28(1)
22(1)/
18(1)1'
14(1)
!l(1),
40(1)1
33(1)
28(1)
22(1)
18(1)
14(1)1
11(1)
20(1)1
17(1)'
14(1)1
11(1)'1
9(1)
7(1)1
6(1)!
20(1)1
17(1)
14(1)1
11(1)
9(1)[
7(1)1
6(1)1
20(1),
17(1)!
14(1)1
11(1)1
9(1)
7(1),'
6(1)

11

36(1)
30(1)
25(1)
20(1)
10(1)
11(2)
7(2)
36(1)
30(1)
25(1)
20(1)
16(1)
13(1)
9(2)
86(1)
30(1)
25(1)
20(1)
16(1)
13(1)
10(1)
18(1)
15(1)
13(1)
10(1)
8(1)
6(2)
3(2)
18(1)
15(1)
13(1)
10(1)
8(1)
6(1)
5(2)
18(1)
15(1)
13(1)
10(1)
8(1)
6(1)
5(1)

aliaj de aluminiu HB = 75; t~i~: CM

1 2500(3)! 2500(3)' 2500(3)1 2500(3)i 2500(3)11791(2)1 895(2)1 448(2)

2500(3)! 2500(3) 2500(3)12500(3)/2129(2)
1065(2)11 532(2) 265(2)
2500(3)1 2500(3) 2500(8) 2500(3) 1266(2) 633(2) 317(2) 158(2)
I' 2500(3)1 2500(3)
2500(3)11506(2)1 753(2)1 376(2) 188(2)1 94(2)
2500(3)i 2500(3), 1791(2)', 895(2) 448(2) 224(2) 112(2)1 56(2)
2500(3)' 2129(2)11065(2)
532(2) 266(2)
133(2)
67(2)
33(2)
2500(3) 1266(2)1 633(2) 317(2)1 158(2)
79(2)
40(2)
2500(3)12500(3)1 2500(3),12500(3)1 2500(3)12500(3) 1492(2) 746(2)
2500(3)[ ~500(3)1'2500(3) 2500(3)'12500(3)11775(2)
887(2)1 444(2)
2500(3)' 2500(3) 2500(3)! 2500(3) 2110(2) 1055(2) 528(2) 264(2)
1
12500(3)12500(3), 2500(3)1 2500(8)11255(2)1 627(2) 314(2), 157(2)

'I.

...~

..... -.---,-,.'~-'-'.-'"

~"""'~'~'-"~~

timpului de baza la strunjire

Determinarea

187

Tabehzl

'"..
25
?_::>
25
25
?_::>
25
25
25
25
25
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
200
200
200

1
1

1
I
1

5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5.0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
3,0
3,0
3,0
3,0
:3,0
3.0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
3,0
3.0
3,0

0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1.60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
1
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
/
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
I 1,60
3,20
0,05
I 0,10
0,20
0,40
0,80
1
1,60
3,20
0,05
1 0.10
0,20

I
I

I
1
1492(2)
2500(3)1 2500(3)12500(3)
2500(3) 2500(3) 1775(2)
887(2)
528(2)
2500(3)\2110(2)11055(2)
2500(3), 2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3)12500(3)
2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3), 2500(3) 2238(2)
2500(3) 2500(3)1 2500(3) 1331(2)
2500(3) 2500(3)11583(2)1
791(2)
2500(3) 2500(3) 12500(3) 12500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3)! 2129(2)
2500(3) 2500(3)1 2500(3)i 1266(2)
2500(3)12500(3)
1506(2)i 753(2)
/2500(3) 1791(2)1 895(2)
448(2)
2129(2) 1065(2)
532(2)
266(2)
1266(2)
633(2)
317(2)
158(2)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2110(2)1
2500(3)12500(3)12500(3)
1255(2)
2500(3) 2500(3) 1492(2)
746(2)
2243(1) 1775(2)1 887(2)
444(2)
1760(1)j 1055(2), 528(2)
264(2)
2500(3)12500(3)1 2500(3)! 2500(3)
2500(3), 2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3)1 2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3)1 2500(3) 2500(3) 1882(2)
2500(3) 12500(3) 2228(1) 1119(2)
2243(1)1 1980(1)1 1331(2)
665(2)
1760(1)1 1554(1)! 791(2)1 396(2)
2500(3)12S00(3)! 2252(1) 1791 (2)
2500(3)12221(1)
1961(1) 1065(2)
2191(1)1 1934(1) 1266(2)1 633(2)
1907(1)11506(2)
753(2)
376(2)
1430(1)
895(2)
448(2)
224(2)
1065(2)1 532(2)1 266(2), 133(2)1
633(2)
317(2)
158(2)
79(2)
2500(3) 2500(3)12252(1)1 1988(1)1
2500(3) 2221(1) 1961(1) 1731(1)1
2191(1) 1934(1)i 1707(1) 1055(2)
1907(1) 1683(1): 1255(2)
627(2)
1430(1) 1262(2)1 746(2)1 373(2)

'l
I

1
)
I
I
I

_~_(1)lll11(1)
11095(1)1 967(1)

~~"u~'FI
980(1)
633(2).

I
I

532(2)
317(2)1

5.64 (continuare)
10

746(2)
373(2)
187(2)1
444(2)
222(2)
111(2)1
264(2)
132(2)
66(2),
2500(3) 2500(3) 2238(2)1
2500(3) 2500(3) 1331(2)1
2500(3) 1583(2)
791(2)
1882(2)
941(2)
471(2)
1119(2)
560(2)
280(2)
665(2)
333(2)
166(2)
396(2)
198(2)
99(2)
1791(2)
895(2) I 448(2)
1065(2)
532(2)
266(2)
633(2)
317(2)
158(2)
376(2)
188(2)
94(2)
224(2)
112(2)
56(2)
133(2)
67(2)
33(2)
40(2)
~
79(2)
2500(3) 1492(2)
746(2)
1775(2)
887(2)
444(2)
1055(2)
528(2)
264(2)1
627(2)
314(2)
157(2)
373(2)
187(2)
93(2)
222(2)
111(2)1
55(2)
132(2)
66(2)
33(2)
2500(3) 2238(2) 1119(2)
2500(3) 1331(2)
665(2)
1583(2)
791(2)
396(2)
941(2)
471(2)
235(2):
560(2)
280(2)
140(2)
333(2)
166(2)
83(2)
198(2)
99(2)
49(2)
895(2)
448(2)
224(2)
532(2)1 266(2)
133(2)
317(2)
158(2)
79(2)
188(2)
94(2)
47(2)
112(2)
56(2)
~
67(2)
33(2)
~
40(2)
~
~
1492(2)
7<16(2) 373(3)
887(2)
444(2)
222(2)
528(2)
264(2)
132(2)
314(2)
157(2)
78(2)
187(2)1
93(2)[
47(2)1
111(2)
55(2)
~
60(2)
33(2)1
~ /
1755(1) 1119(2)1 560(2)
1331(2)
665(2)
333(2)
791 (2) 396(2)1 198(2)
471(2)
235(2)
118(2)
280(2)
140(2)
70(2)
166(2) 1 83(2)
42(2)
99(2)
49(2)
~
448(2)
224
266(2)
133 (2)1
(2)1
158(2)
79(2)
40(2)

11

"')
2)
)
2)
2)

2)
(2)

188

Norm(uea

lucrarilor

carusel ~i revolver

pe strunguri normale,

5.G4 (contlnuare)

Tabelul
2

ii

I'

'I:.~
:1

'~
'1&

200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
,WO
400
400
400
400
400
400
400
400
400
800
800
800
8C:)
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800

1
1

3,0
3,0
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
11,0
11,0
11,0
11,0
11,0
11,0
11,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
2:3,0
23,0
23,0
23,0
23,0
23,0
23,0
32,0
32,0

1 0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
, 0,20
0,40
1
0,80
[
1,60
3,:?O
O,Of1
0,10
0,20
0,4l:

o.so
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,50
3,20
0,05
0,10

954(1)
753(2)
376(2)
4,18(2) 224(2)
715(1)
532(2)
266(2)
133(2)
317(2)
158(2)
79(2)1
1445(1 )11276(1) 1126(1)
1258(1) 1111 (1) 980(1)
1095(1)
967(1)
853(1)1
954(1)
842(1)
627(2)
715(1)
631(1)
373(2)1
561(1)
4404(2) 222(2)1
440(1)
264(2)
132(2)
1445(1) 1276(1)11126(1)1
1258(1 ) 1111(1)
980(1)
11095(1) , 967(1)
853(1)
' 954(1)
8,12(1) 743(1)1
715(1)
631 (1) 557(1)
561 (1) 495(1)
333(2)
440(1)
388(1)
198(2),
723(1 ) 638(1)
563(1)
629(1)
555(1)
490(1)1
548(1)
483(1)
427(1)1
477(1)
421(1)
371(1)
3.57(1) 315(1)
278(1)1
280(1)
248(1)
166(2)!
220(1)
194(1)
99(2)1
723(1)
638(1)
563(1)
629(1 ) , 555(1)
490(1),
548(1 ) 483(1)
427(1)1
477(1)
421(1)
371(1)1
357(1)
315(1)
273(1)1
280(1 ) 2480)
218(1)
220(1 ) 194(1)
145(2)
723(1)
638(1)1 563(1)1
629(1)
555(1)
490(1)
548(1 ) 483(1)
427(1)i
371(1)i
I 477(1) 421(1)
<I"70f1\,
:357(1) 315(1)
280(1)
(1)
(1);
(1)[
171(1)i
220(1)1 194(1)
282(1)1
361 (1) 319(1)
278(1)
315(1)
2'15(1)1
242(1)
274(1)
213(1)1
238(1)
210(1)
186(1),
179(1)
158(1)
139(1)1
124(1)
140(1)
lOn(1)1
110(1)1
97(1)
86(1)[
282(1 )1
361(1)1 319(1)
315(1)
278(1 )i 245(1)1
274(1)
242(1)'
213(1)1
238(1)1 210(1)
186(1);
139(1)'
179(1)1 158(1)
140(1)
124(1 ) 109(1)1
110(1)
97(1)
86(1)1
282(1)
361(1)1 319(1)
315(1)[ 278(1)
245(1)[

188(2)
112(2)
67(2)
40(2)
994(1)
865(1)
628(2)
314(2)
187(2)
111(2)
66(2)
994(1)
865(1)
753(1)
471 (2)
280(2)
166(2)
99(2)1
497(1)
433(1)
377(1)
235(2)
HO(2)
83(2)

94(2)1
56(2)
33(2)

-!

<lll/<")\

11

373(2)

(2),
(2)
106(2)[
53(2)1
248(1 )1 219(1)
216(1)
191(1)'
188(1)1 166(1 )
1,0.1(1)1 125(2)
123(1)
75(2)
89(2)
44(2)
53(2)1
26(2)
248(1)1 219(1 )
216(1 ) 191(1)'
188(1)
166(1 )
1G4(1) 145(1 )
123(1)
107(2)
96(1 )
64(2)
76(1 )
38(2)1'
2,18(1) 219(1)
216(1)
191(1)

47(2)

746(2)
444(2)
264(2)
157(2)
93(2)
55(2)
33(2)
877(1)
665(2)
396(2)
235(2)
140(2)
83(2)
49(2)
439(1)
333(2)
198(2)
118(2)
70(2)
42(2)

439(1)
382(1)
290(2)
173(2)
103(2)
61(2)
:)6(2)
197(1)1 430(1)
4:33(1) 382(1)
377(1)
:332(1)
:328(1)1 251(2)

10

49(2)[
497(1)
433(1)
377(1)
328(1)
205(2)
122(2)
73(2)

"A~/"f\

222(2)1
132(2)
78(2)
47(2)[

H
11
(
::

-I
-

560(2)
333(2)
198(2)
118(2)'
70(2)
42(2)
280(2)
166(2)1
99(2)1
59(2)
35(2)

2~

)
)

it

~
~

1~

387(1 )
244(2)
145(2)
86(2)
51(2)
31(2)

2C
1~

'i

387(1)
337(1)
211(2)1
1~~~~~1

2~
1~
1(

)
)
)

(2)

-I
194(1 )1

-I

11(1(2)1 75(2)
169(1 )1
44(2)
89(2)1
5:1(2)1 26(2)
106(2)1
6:3(2)1 31(2):
16(2)
37(2)'
19(2)1
22(2)
-I
13(2)
-[
194(1 ) 171(1 )[ 107(2)
64(2)
169(1)[ 128(2)'
-e.(n)1
10':!'
147(1)1
38(2)
23(2)
45(2)1
90(2)1
27(2):
13(2)
16(2)~
19(2):
-[
19,1(1 )1 171(1)1 149(2
169(1)1 149(1):
89(2

~~~~\.

-2l<i1

_"'-"'-_~.~"

~.

Determinarea timpului de bazo la strunjire

800
800
800
800
800
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200

I
I

32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0
32.0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
60,0
60,0
GO,O
60,0
60,0
60,0
60,0

I
I
I
I
I

0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60

I 274(1)1

3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20

189

Tubelul

5.64 (continuare)

10

I
I

lJ

242(1)

238(1)
210(1)
179(1)
158(1)
140(1)
124(1)
110(1)
97(1)
181 (1) 159(1)
157(1)
139(1)
137(1)1121(1)
119(1)
105(1)
89(1)
79(1)
70(1)
62(1):
55(1)
49(1)'
181(1)
159(1 )
157(1)
139(1)
137(1)
121 (1)
119(1)
105(1)
89(1)
79(1 )
70(1)
62(1)
55(1)
49(1)
181(1)
159(1)
157(1)
139(1 )
137(1 ) 121(1)
119(1)
105(1)
89(1)
79(1)
70(1)
62(1)
55(1)
49(1)
90(1)
80(1)
79(1)
69(1)
68(1)
60(1)
60(1)
53(1)
45(1)
39(1)
31(1 )
35(1 )1
24(1)
28(1)1
90(1)
80(1)
79(1)
69(1)
68(1)
60(1)
GO(l)
53(1)
45(1)
39(1)
31 (1)'
35(1)
24(1)
28(1)1
80(1)
!l0(1)1
79(1)
69(1)
68(1)
60(1)
GO(1)
53(1)
45(1)
39(1)1
35(1)
31(1)
28(1)
24(1 )l

213(1)1188(1)
186(1)
164(1)
139(1)! 123(1)
109(1 )
96(1)
76(1)
86(1)
141(1 ) 124(1)
123(1)
108(1)
94(1 )
107(1)
93(1)
82(1)
70(1)
61(1)
48(1)
55(1)
43(1)
38(1)
124(1)
141(1)
123(1 ) 108(1)
107(1)
94(1)
82(1)
93(1)
70(1)
61(1)
55(1)
48(1)
43(1)
38(1)
141 (1) 124(1)
123(1 ) 108(1 )
107(1 )
94(1)
93(1)
82(1)
70(1)
61(1)
55(1)
48(1)
43(1)
38(1)
70(1)
62(1)
61(1)
54(1)
47(1)
53(1)1
46(1)
41(1)
31(1)
35(1 ),
27(1)
24(1)
21(1)
19(1)
70(1)
62(1)
61(1)
54(1)
53(1)
47(1)
46(1)
41(1)
35(1)
31(1)
27(1)
24(1)
21(1)
19(1)
70(1)
62(1)
61(1)
54(1)
53(1)
47(1)
413(1)
41(1)
35(1)
31(1)
27(1)
24(1)
21(1),
19(1)1

166(1)1147(1)1
145(1)
108(1)
85(1)
53(2)
110(1)
95(1)
83(1)
72(1)
54(1)
43(1)
26(2)
110(1 )
95(1)
83(1)
72(1)
54(1)
43(1)
33(1)
110(1 )
95(1)
83(1)
72(1)
54(1)
43(1)
33(1)
55(1)
48(1)
42(1)
36(1)
27(1)
21(1)
13(2)
55(1)
48(1)
42(1)
36(1)
27(1)
21(1)
17(1)
55(1)
48(1)
42(1)
36(1)
27(1)
21(1)
17(1 )

125(2)
75(2)
44(2)
26(2)
97(1)
84(1)
73(1)
63(2)
37(2)
22(2)
13(2)
97(1)
84(1)
73(1)
64(1)
48(1)
31(2)
19(2)
97(1)
84(1)
73(1 )
64(1)
48(1)
38(1)
25(2)
48(1)
42(1)
37(1)
31(2)
19(2)
11(2)
7(2)
48(1)
42(1)
37(1)
32(1)
24(1)
16(2)
9(2)
48(1)

106(2)1
63(2)
37(2)
22(2)1
13(2)j
85(1)1
74(1)1
53(2)
31(2)
19(2)1
11 (2)/
7(2)
85(1),
74(1)1
65(1)
44(2)1
26(2)\
16(2)
9(2)1
85(1)1
74(1)
65(1)
56(1 ),
35(2)\
21(2)
12(2)
43(1 )1
37(1 )i
26(2)1
16(2)1
9(2):
6(2)1

53(2)
31(2)
19(2)

75(2)
44(2)
26(2)
16(2)
9(2)
6(2)
3(2)
75(1)
62(2)
37(2)
22(2)
13(2)
8(2)
5(2)
75(1)
66(1 )
49(2)
29(2)
17(2)
10(2)
6(2)
37(2)
22(2)
13(2)
8(2)
5(2)

<>(')1

24(1)1
19(1)
12(2)

8(2)
5(2)1
43(1)/
37(1 )1
32(lil
28(1)i
17(2)'
1O(2)!
6(2)1

38(1)
31(2)
19(2)
11(2)
7(2)
4(2)
38(1)
33(1)
25(2)
15(2)
9(2)
5(2)
3(2)

1791(2)]
1005(2),
633(2)
376(2)1
224(2)j

895(2)1
532(2)1
317(2),
188(2).
112(2)1

448(2)
266(2)
158(2)
94(2)
56(2)

42(1 )1
37(1)
32(1)

4~c1)1
3/(1),
'),)

"1 " I

22~2~i
F")
_1

Material: aliaj de aluminiu HE = 75; taj~: OR

25
25
25
25
25

,I

3,0
3,0
3,0
3,0
3,0

0,05
0,10
0,20
0,40
0,80

2500(3)2500(3)12500(3)1
2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3)/2500(3)
2500(3), 2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3)/2500(3)/2500(3)1
1506(2)
2500(3)i 2338(1)1 1791 (2): 895(2)

2500(3)
2129(2)
1266(2)
753(2)
448(2)

__

.~_.

._._,,~~

__

Normarea

190

lucrarilor

pe strunguri normale,

carusel ~i revolver

Tabelul 5.64 (continuare)

3

2
I

i
i~:

li
rt

'}
:"i

I!f:

ii
l!

I:

III

25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100

I,

I
I
I

I
I

I
I

I
I

3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
iJa

3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
.5,0
5,0
7,5
7,5
7.5
I,;)

1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0;10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40

9.'

10

11899(1)
1343(1)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
1899(1 )
1343(1 )
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
1899(1 )
1343(1)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
1899(1)
1343(1)
950(1 )
671(1)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
1899(1)
1343(1)
950(1)
671(1)
2500(3)
2500(3)
2500(3)

1653(1)11065(2)1
532(2)
266(2)
133(2)
67(2)/
1169(1)1 633(2)
317(2)
158(2)
79(2)
40(2)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1492(2)1
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1775(2)
887(2)1
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2110(2)11055(2)1
528(2)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 1255(2)
627(2)
314(2)
2338(1) 2035(1) 1492(2)
746(2)
373(2)
187(2),
1653(1 ) 1439(1)
887(2)
444(2)
222(2)
111(2)
1169(1) 1018(1)
528(1)
264(2)
132(2)
66(2)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2238(2)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1331(2)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1583(2)
791(2)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 1882(2)
941(2)
471(2)
2338(1) 2035(1) 1772(1)11119(2)
560(2)
280(2)
1653(1) 1439(1) 1253(1 ) 665(2)
333(2)
166(2)
1169(1) 1018(1)
791(2)
396(2)
198(2)
99(2)
2500(3) 2500(3) 2367(1) 1791 (2) 895(2)
448(2)
2500(3) 2286(1) 1990(1) 1065(2)
532(2)
266(2)
2208(1) 1922(1) 1266(2)
633(2)
317(2)1158(2)
1653(1 ) 1439(1)
753(2)
376(2)
188(2)
94(2)
1169(1)
895(2)
448(2)
224(2)
112(2)
56(2)
827(1)
532(2)
266(2)
133(2)
67(2)1
33(2)
584(1)
317(2)
158(2)
79(2)
40(2)1
2500(3) 2500(3) 2367(1 ) 2060(1)11492(2)1
746(2)1
2500(3) 2286(1) 1990(1) 1732(1)
887(2)1 444(2)
528(2)
264(2)
2208(1 )11922(1) 1673(1) 1055(2)
1653(1) 1439(1) 1253(1 ) 627(2)
314(2)1 157(2)
1169(1) 1018(1)
746(2)
373(2)
187(2)1
93(2)
827(1)
720(1)
444(2)
222(2)
111(2)
55(2)
584(1)
509(1)
264(2)
132(2)
66(2)
33(2)
2500(3) 2500(3) 2367(1) 2060(1) 1794(1) 1119(2)
2500(3) 2286(1 ) 1990(1 )11732(1) 1331(2)
665(2\
2208(1) 1922(1) 1673(1) 1457(1)
791(2)
396(2)
1653(1
)
941(2)
471(2)
1439(1 )11253(1)
\1899(1)
235(2)
1343(1 ) 1169(1) 1018(1)
886(1)
560(2)
280(2)
140(2),
9.50(1) 827(1)
720(1)
626(1)
333(2)
166(2)
83(2)
671(1)1 584(1)
509(1)
396(2)
198(2)
99(2)
49(2)
1794(1)11561(1)
1359(1) 1183(1)
895(2)
448(2)
224(2)
1508(1 )11313(1) 1143(1)
995(1)
532(2)
266(2)
133(2)
1268(1) 1104(1)1 961(1)
633(2)
317(2), 158(2){
79(2)
950(1)1 827(1) 720(1) 376(2) 188(2)1
94(2)1 47(2)
671(1)
584(1)
448(2)
224(2)
112(2)
56(2)
475(1)
413(1)
266(2)
133(2)
67(2)
33(2)
336(1)
292(1)
158(2)
79(2)
40(2)'
_
1794(1) 1561(1) 1359(1) 1183(1) 1030(1)1 746(2)\ 373(2)
1508(1) 1313(1) 1143(1)
995(1)1 866(1)
444(2)
222(2)
1268(1) 1104(1)
961(1)
837(1)
528(2)
264(2)1 132(2)
950(1)1 827(1)
720(1), 626(1)
314(2)
157(2)1
78(2)
671 (1) 584(1)1 509(1)
373(2)
187(2)
93(2)1
47(2)
475(1)
413(1)1 360(1)1 222(2)
111(2)
55(2)
336(1)
292(1)
254(1)
132(2)
66(2)
33(2)\
1794(1) 1561(1) 1359(1
183(1) 10'"(1)
897(1) 860(2)
1508(1)1 1313(1) 1143(1)
995(1)
866(1)
665(2)
333(2)
11268(1)11104(1)
961(1)
837(1)
728(1)
396(2)/198(2)
950(1)
827(1)
720(1)
626(1)
471(2)
235(2)
118(2)

1I

)
)
)

)
)
)
)
)

)
)
)
)
)
)
)
)
)
)

)
)
~)

2)
2)
2)
2)
2)
2)

2)
2)
2)
2)

2)
2)
2)
2)

---_...._-_.--

----

,-.""""~~-

----""--"''''''

191

timpului de baza la strunjire

Determinarea

5,64 (continuare)

Tabelul

"

c,
I

..

100
100
100
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
400
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800

\,.

7,5
7,5
7,5
3,0
3,0
3,0
3,0
,
3,0
1 3,0
3,0
\'
5,0
5,0
5,0
1
5,0
5,0
5,0
5,0
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
7,5
1 7,5
1 11,0
,11,0
1
11,0
11,0
11,0
11,0
11,0'
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
16,0
23,0
23,0!
23,0

0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
I
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05!
0,10
0,20
0,40
[ 0,80
1,60
3,20
1 0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80!
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20

H
I

671(1)1 584(1) 509(1)1 443(1)

475(1)1 413(1)
360(1)1 313(1)
336(1)' 292(1)
254(1) 198(2)
897(1) 781(1)
680(1)
592(1)1
754(1)
656(1) 571 (1) 498(1)
1 634(1) 552(1)
481(1)
317(2)
475(1)
413(1)
360(1) 188(2)
336(1)1 292(1)
224(2)
112(2)
237(1)
207(1)
1:33(2)
67(2)
168(1)
146(1)
79(2)
40(2)
1 897(1)
781(1)
680(1)1 592(1)
1 754(1)1 656(1) 571(1)
498(1)\
634(1}1 552(1)1 481(1), 41S())
475(1), 413(1)
360(1)' 31:5(1)
336(1)1 292(1)
254(1)
187(2)
237(1) 1 207(1)
180(1)
111(2)
168(1) 146(1)
127(1)
66(2)
897(1)1 781(1)
680(1) 592(1)
754(1)
656(1) 571(1) 498(1)
634(1) 552(1)
481(1) 418(1)
475(1) 413(1)
360(1)
313(1)
336(1) 292(1) 254(1)
221(1)
1 237(1)
207(1)
180(1) 157(1)
168(1)
146(1) 127(1)
99(2)
448(1)1 390(1)
340(1) 296(1)
337(1)
328(1)
286(1)
249(1)
317(1) 276(1)
240(1)
209(1)
237(1)
207(1)
180(1)
157(1)
168(1)
146(1)
127(1)
111(1)
119(1)
103(1)
90(1)
78(1)
84(1)
73(1)
64(1)
49(2)
448(1)
390(1)
340(1)
296(1)
337(1)
328(1) 286(1)
249(1)
317(1)
276(1) 240(1)
209(1)
237(1)
207(1)
180(1)
157(1)
1168(1)
146(1)
127(1)
111(1)
119(1)
103(1)
90(1)1 78(1)
84(1)
73(1)
64(1)
55(1)
448(1)1 390(1)
340(1)
296(1)
377(1)
328(1) 286(1)1 249(1)
317(1)
276(1)1 240(1)1 209(1)
237(1)
207(1)
180(1)
157(1)
168(1)
146(1)1127(1)1111(1)1
119(1)
103(1)
90(1)
78(1)
84(1)
73(1)
64(1)
55(1)
224(1)
195(1), 170(1)1148(1)
189(1)
164(1)! 143(1)
124(1)
159(1)
138(1)1 120(1)
105(1)
I 119(1) 103(1)1 90(1)/ 78(1)
84(1),
73(1)1
64(1)1 55(1)!
'
I'
59(1)1 52(1)1
45(1)
39(1)1
42(1)
37(1)1
32(1)i
28(1)
224(1)1195(1)[
170(1)1148(1)11
189(1)
164(1)' 143(1) 124(1)
159(1)i 138(1)1 120(1), 105(1)

10
;

11

'

280(2)
140(2)
70(2)
166(2)
83(2)
42(2)
99(2)
49(2)
448(2) 224(2)
112(2)
266(2)
133(2)
67(2)
158(2)
79(2)
-10(2)
94(2)
47(2)
56(2)
-33(2)
-515(1) 373(2) 187(2)
433(1) 222(2)
111(2)
264(2) 132(2)
66(2)
157(2)
78(2}
39(2)1
93(2)
47(2)
55(2)
-,33(2)
-515(1) 448(1) 280(2),
433(1)
333(2) 166(2)1
364(1) 198(2)
99(2)
235(2)
118(2)
59(2)1
140(2)
70(2)
35(2)
83(2)
42(2)
49(2)
258(1)
224(1)
140(2)
217(1)
166(2)
83(2)
182(1)
99(2)
49(2)!
118(2)
59(2)
-I
70(2)
35(2)
42(2)
258(1)
224(1)1195(1)
217(1)
189(1) 122(2)
182(1)
145(2)1
73(2)1
136(1)
86(2)
43(2)
96(1)
51(2)
-:
61(2)
31(2)
36(2)
258(1)
224(1)
195(1)
217(1)
189(1), 164(1)
182(1)
159(1)\106(2)1'
136(1)1119(1)
63(2)
96(1)
75(2)
37(2)
68(1)
44(2)
_1._
48(1)
129(1)
112(1)
98(1)1
108(1)
94(1)
82(1)1
91(1)
79(1)
53(2)
68(1)
59(1)
31(2)1
48(1)
37(2)
19(2)
34(1)1
22(2)1
24(1)
13(2)
129(1) 112(1)1
98(1)i
108(1)
94(1)
82(1),
91(1)
79(1)1
69(1)[

35(2;
56(2:
33(2:
'-

-193(2;
55(2:
33(2:
-

140(2
83(2:
49(2
-

-1-

70(2
42(2
103(2
61(2
36(2
-

-I -

149(2
89(2
53(2
31(2
-

75(2
44(2
26(2
16(2
-

85(1
64(2
38(2

-----

----_._.

192

Normarea

lucrdrilor

pe strunguri norma le, cerusel ~i revolver

Tabelul

.:;:

~f
~

!i

ii
"I:':
l
"

jj

li

800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
800
1600
1600
1600
1600
1660
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
1600
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200
3200

23,0
23,0
23,0
23,0
32,0
32,0
1
32,0
I 32,0
32,0
I
32,0
'32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
45,0
I 45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
45,0
I 60,0
., 60,0
60,0
60,0
! 60,0
60,0
60,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
32,0
45,0
45,0
45,0
45,0
i 45.0
45,0
I
45,0
60,0
1 60,0
60,0
60,0
60,0
60,0
60,0

I
I
'I

I
I

i
i

I'

0,40'
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3.20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20

119(1)1103(1)
84(1)
73(1)
59(1)1 52(1)
42(1)
37(1)
224(1) 195(1)
189(1) 164(1)
159(1) 138(1)
119(1) 103(1)
84(1)
73(1)
59(1)
52(1)
42(1)
37(1)
112(1)
98(1)
94(1)
82(1)
79(1)
69(1)
59(1)
52(1)
42(1)
37(1)
30(1)
26(1)
21(1)
18(1)
112(1)
98(1)
94(1)
82(1)
79(1)
69(1)
59(1)
52(1)
42(1)
37(1)
30(1)
26(1)
21(1)
18(1)
112(1)
98(1)
94(1)
82(1)
79(1)
69(1)
59(1)
52(1)
42(1)
37(1)
30(1)
26(1)
21(1)
18(1)
56(1)
49(1)
47(1)
'11(1)
40(1)
35(1)
30(1)
26(1)
21(1)
18(1)
15(1)
13(1)
10(1)
9(1)
56(1)
49(1)
47(1)
41(1)
40(1)
35(1)
30(1)
26(1)
21(1)
18(1)
15(1)
13(1)
10(1)
9(1)
56(1)
49(1)
47(1)
41(1)
40(1)
35(1)
30(1)
26(1)
21(1)
18(1)
15(1)
13(1)
10(1)
9(1),

90(1)
64(1)
45(1)
32(1)
170(1)
143(1)
120(1)
90(1)
64(1)
45(1)
32(1)
85(1)
71(1)
60(1)
45(1)
32(1)
22(1)
16(1)
85(1)
71(1)
60(1)
45(1)
32(1)
22(1)
16(1)
85(1)
71(1)
60(1)
45(1)
32(1)
22(1)
16(1)
42(1)
36(1)
30(1)
22(1)
16(1)
11(1)
8(1)
42(1)
36(1)
30(1)
22(1)
16(1)
11(1)
8(1)
42(1)
36(1)
30(1)
22(1)
16(1)
11(1)
8(1)

78(1)
55(1)
39(1)
28(1)
148(1)
124(1)
105(1)
78(1)
55(1)
39(1)
28(1)
74(1)
62(1)
52(1)
39(1)
28(1)
20(1)
14(1)
74(1)
62(1)
52(1)
39(1)
28(1)
20(1)
14(1)
74(1)
62(1)
52(1)
39(1)
28(1)
20(1)
14(1)
37(1)
31(1)
26(1)
20(1)
14(1)
10(1)
7(1)
37(1)
31(1)
26(1)
20(1)
14(1)
10(1)
7(1)
37(1)
31(1)
26(1)
20(1)
14(1)
10(1)
7(1)

68(1)
48(1)
34(1)
24(1)
129(1)
108(1)
91(1)
68(1)
48(1)
34(1)
24(1)
64(1)
54(1)
46(1)
34(1)
24(1)
17(1)
12(1)
64(1)
54(1)
46(1)
34(1)
24(1)
17(1)
12(1)
64(1)
54(1)
46(1)
34(1)
24(1)
17(1)
12(1)
32(1)
27(1)
23(1)
17(1)
12(1)
9(1)
6(1)
32(1)
27(1)
23(1)
17(1)
12(1)
9(1)
6(1)
32(1)
27(1)
23(1)
17(1)
12(1)
9(1)
6(1)

59(1)
42(1)
30(1)
19(2)
112(1)
94(1)
79(1)
59(1)
42(1)
30(1)
21(1)
56(1)
47(1)
40(1)
30(1)
21(1)
15(1)
10(1)
56(1)
47(1)
40(1)
30(1)
21(1)
15(1)
10(1)
56(1)
47(1)
40(1)
30(1)
21(1)
15(1)
10(1)
28(1)
24(1)
20(1)
15(1)
10(1)
7(1)
5(1)
28(1)
24(1)
20(1)
15(1)
10(1)
7(1)
5(1)
28(1)
24(1)
20(1)
15(1)
10(1)
7(1)
5(1)

5.64 (continua re)

10

45(2)
27(2)
16(2)
98(1)
82(1)
69(1)
52(1)
37(1)
22(2)
13(2)
49(1)
41(1)
35(1)
26(1)
18(1)
11(2)
7(2)
49(1)
41(1)
35(1)
26(1)
18(1)
13(1)
9(1)
49(1)
41(1)
35(1)
26(1)
18(1)
13(1)
9(1)
24(1)
21(1)
17(1)
13(1)
9(1)
6(2)
3(2)
24(1)
21(1)
17(1)
13(1)
9(1)
6(1)
5(1)
24(1)
21(1)
17(1)
13(1)
9(1)
6(1)
5(1)

11

23(2)
13(2)
~
85(1)
71(1)
53(2)
31(2)
19(2)
42(1)
36(1)
26(2)
16(2)
9(2)
6(2)
3(2)
42(1)
36(1)
30(1)
22(2)
13(2)
8(2)
5(2)
42(1)
36(1)
30(1)
22(1)
16(1)
10(2)
6(2)
21(1)
18(1)
13(2)
8(2)
5(2)
21(1)
18(1)
15(1)
11(2)
7(2)
4(2)
21(1)
18(1)
15(1)
11(1)
8(1)
5(2)
3(2)

Normarea timpului de pregiltire-incheiere

5.3.

193

la strunjire

la strunjire

Normarea timpului de pregatire-incheiere

Lucrarile de pregatire-incheiere pentru operatiile de strunjire, sint

elasificate in doua grupe.
a. Preqatirea eurentii a luerarii, eu continut comun pentru eele 4
grupe de strunguri - paralel, frontal, revolver, carusel, astfel :
- primirea sarcinii de productie ;
- studierea doeumentatiei tehniee (desene, fi~a tehnologica sau plan
de operatii) ;
pregatirea sculelor ~i aparatelor de masura, montarea ~i demontarea
seulelor;
poaitionarea limitatorilor ~i eamelor pentru asigurarea dimensiuniIor
de prelucrare ;
reglarea masinii prin stabilirea regimuIui de lucru, numai din manete ;
predarea IotuIui de piese exeeutat;
aducerea Ioeului de munca la starea normala, dupa terminarea lucrarii.
b. Operatii suplimentare, care sint speeifice Iiecarei grupe de strunguri,
cu continut detaliat in tabelele cu valori normative de timpi.
Valorile normative de timpi pentru lucrarile de pregatire-ineheiere
se
gasese in tabeIele 5.65 ... 5.67.
Tabelul

5.65. Timpi (le pregiitire

incheiere

Tpt pentru strung paralel ~i frontal

Diametrul piesei, In mm, pIna la:

Nr.

Contiautul

crt.

"v

~I
-,

'.

Iucrarii

200

400 1 700 11000 12000

3000

4000 16000

r > 6000

Timpul Tpt, min-om

151~~ ~l~l~i~I~I~
I

I. Pregiitirea curenlii a lucriirii

I I. Operaiii suplimeniare (se acordii tiumai

dad!. esie cazul)
Mo~tarea ~i d.em~ntarea dispozitivelor de
prmdere _a plesel

I
--1-- -__

2 Universal
3
3 Platou cu patru bacuri
5
4 Virf de centrare
0,5
5 Mandrinii
0,5
6 Dorn
2
7 Dispozitiv fix at prin insurubare pe axul
I
masinii
3 I
8 Dtspozitiv fixat prin suruburt pe plansalba 12 I
9 Fixarea contragreutatii pe plansalba
8'
~,Dispozitiv
montat pe sania transversalii
10
Pregiitirea ~i reglarea strunqului la
Inceputul lucriirii

--I--!--II--:-I
I

1- - I ;

5
0,5
0,5
2,5

6
1
1
3

7
1
1
4

9
1,5
5

11
19
15

13

15

17
12

12
1,5
-

11

13
15
22 '125

~.~I~
~I~i~

10

14 I 161
2 I 3
i
- 1

18

18
4

20
40

30

~L

50

4\51- I-=- '-=-i -=-1 -=-1-=-,' -

11 intoarcerea bacurilor universalulut

;
12 lntoarcerea bacurilor platoulul
! 6
13 Deplasarea ~i fix area papusi] mobile
1,'
14 Rotirea saniei port cutit pentru strunitrea]
conicii
! 1!

8
1
2

5-,

10 112
2
2
3

15
3

4!

18
4:
5

'

20
6
7

23

I -,
,

25

10 J

12

.--=~=,,- ..;..-:-.-:---:..~~.-:-,,,",,..:~~,::.:....---.......,.........
,~,--'-'---

Normarea

194

lucrdrilor

pe strunguri normale,

-;~-'

-' ------

carusel ~i revolver

Tabelul 5.65 (eontinuare)

1

Nc.
crt,

Conjinutul

lucr:irii

15 \ Asezarea ~i reglarea dispozitivului de

coplat
16 . Asezarea !?ireglarea lunetei
17 Asezarea mai multor cutltein port-cutit
~i reglarea la cotii
18 Asezarea ~i reglarea unui opritor
19 Schimbarea angrenajulul pentru modificarea avansului

Diametrul piesei,

soo

1
I
1

'00

4[
41

I~::l~::,I::"L"OO I

I zoe

5
5

in mm, pina la:

17

> 0000

I
,

16

9 112
111-

31 4
I, i8 I1101 I 122 142

7
9

5
7

sooo

20

25

I
-1-

l;

t'

I:

T'abclul 5.66. Timpi de pregatire - Incheiere

Tpt

pentru strung revolver

Diametrul alezajului
principal, Dax, mm,

axului
pma la:

sc~;~or 1-------------reglare
36
65
pinala:I-Tpi
i
!

>65

Nr.
Nr.
crt.

Modul de prindere al piesei

I.

2
3

5
6
7
8
9
10
11
12

5
6
7
8
9
10
11

In universal, bucsa extensihila

capat

sau dorn de

-12
13
14
15
16
17

2
4
(;
In mandrlna cu patru bacuri sau dispozitiv de
centrare
1 8
10
12

11. Operaiii suplimentare

18
19
20
21

I
1

I
I

20
23
26
30
33
36
40
43
46
50
53

I
I

I
I

I
I

22
25
28
32
35
38
42
45
48
52
54

24
27
30
33
37
40
44
47
50
54
57

25
30
35
40
45
50

28
33
38
43
48
I 53

(se acordii numai dacii este cazul)

si scoaterea sahlonulul de coplat

I Asezarea
Asezarea ~i scoaterea rlglel de strunj
conic

I Asezarea

i
t

I. Preqiiiirea cureniii a lucriirii

1
2
3

[:

it

cu reglaj ~i scoaterea dlspozittvulut rabatabil

de filetare
Asezarea eu reglaj ~i seoaterea sfiirlmatorului de aschil
(la aschiere raplda)

I
1

i
1

4
4

5
5

10

I
I
1

6
6
11
6

~
1
I,

~
t!

.~Normarea

timpuiui

de pregatire.incheiere

195

la strunjire

5.66 (eontinuare)

Tabelul
Prelucrarea

de probii

a pieselor
Diametrul

T'impul operativ
(min), pentru
prelucrarea unei
piese, ptna la:

-e

1
ell

adaos peste
0,1 mm

M
?ntarea
outitelor cu
adaos peste

0,1 mm

Timp pentru prelucrare

3
5
10
15
>15

22
23
24
25
26

Numaru! cutitelor reglate la cota

eu tolerante de prelucrare
.s:;;0,1 mm

Montarea
ell titelor

alezajului axului principal, mm

36

4
6
9
12
15

5
7
10
13
16

8
10
12
15
20

12
15
17
19
23

Tabelul 5.67. Timpi de pregatire

16
20
21
23
26

> 36
Numarul cutitelor reglate la cot,a
cu tolerante de prelucrare
~ 0,1 mm

Conunutul

erLI

22
24
26
28
30

7
9
12
15
18

6
8
12
14
17

14
17
19
21
25

10
12
14
17
22

18
22
23
25
2/l

24
26
28
30
32

Tp$ pentru strung carusel

Iuehelere

400

Iucrarii

de proba mm-cm

Diametrul

Nr.1

piesei, mm plnji la:

I 700 11000 1 2000 I 3000 14500 16000 I > 6000

Timpul Tp(' min-om

I. Pregiitirea curenta a lueriirii

II. Operaiii suplimeniare
dacii es/e cazul)
Montarea ~i demontarea

I 29 I 35 1 44 I 51 I 63 1-;7 I

94

(se acordii numai

dispozitivelor

de prindere

Intoarcerea baeurilor la platou

Dispozitiv fixat pe platou eu ajutoruI bacurllor
Dispozitiv fixat pe platou eu ajutorul suruburilor

2
3
4

24

14
20

8 \ 8 1 10 ' 12\12
10 12 114
16 18
15 [17

I 19

22

27

35

141
22\
45

16
24
50

AIte operatll
5
6
7

Flxarea suportului la un unghi

Montarea unut opritor
Fixarea ~i reglarea sfarirnatorulut de aschil

5.4.

2\
3 .
21

~l

iI :3 I1

I
I

6 ,
41

:1

61

~I

7
8
5

Normarea timpilor ajutatori la strunjire

Pentru normarea timpilor ajutatori s-au intocmit tabele normative

de timp pentru urmatoarele operatii :
prinderea l;\i desprinderea piesei in tabelele 5.68 ... 5.72, distinct pe
grope de strunguri similare;
- comanda masinii, in tabelul 5.73;
- eomplexele de minuiri legate de faza al earor continut se gaseste in
tabelul 5.74, iar valorile normative de timpi se gasesc in tabelele 5.75 ...
5.77 pe grope de strunjire ;
masurarile de control, in tabeluI5.78, timpii fiind diferentiati in tunctie
de instrumentul de masura folosit.

'

__

__

__

."

~t==j.

,.

LY

'9

11

10

_.

Modul de prindere

Timpi aJutatori

---------------------------------------------

-ffi=._+-

__

._.

ill

._.

nutoeentrant

5--

1,3

1,2

1,4
1,5

1,7
1,8

2,0
2,1

2,4
2,6

1,5
1,8

1,2
1,5

0,9
1,2

0,6
0,9

0,4
0,6

ptna la 250
peste 250

plna la 250
peste 250

0,8
1,0

0,6
0,8

0,3

._._

3,0

In universal,
eu luneta fixa

Lungirnea
piesei, in
mm,
plnii la:

0,7

0,1

0,8

0,1

1,0

0,2

1,2

0,2

1,~

0,3

1,7

0,4

2,0

0,6

3,2
3,5

2,1
2,5
1,8
2,1

2,8

1,2
1,5

1,2

400
1000
2500

~51

~61

0,7
0,8

0,9
1,0
1,2

1'21
1,4

1,1

I
1.6
1,8

" ~"'~.d..l~;..':f~~

1.41
1,6

---.-------,----'---~-I-----I---.--I----I--.-I---I-.---

In universal, ~i virful
papusi! mobile

In universal, eu stringere
pneurnatieii

._.

__

._

1,8
2,0

2.5

0,8

4,0

3,5

3,0

2,5

1,5

..

!'"!.

ID

::l

5.

ca

::l

(1)

g:
r
"~

s:::

z
o

'"

<D

....

.~.3::&<:.::;~~L;:a::,;.;~',~~_,.
"o<il~,

<
~

<

(1)

"!!!.

I _ --J__
~~[_~~-'=

min-om

0,4
0,6

tal'

0,4

Timpul

0,3

0,2

,_.~.

Musa piesci in kg, pinil la:

._~

universal

:~~~;~
__
L o,~-.]=~
__I_.~:_.__.L

piesei : manual

plesel

plnii la 250
peste 250

Manevrarea

Diarnetrul
universalulul, in mm

1"1 pentru prindcren ~i despr inderea

pe strunq pnralel ~i frontal

-~---.-----------~.---'----1----'---,----1----.---

Verlfiearea centriirii cu cornparatorul

-#t?; .. ~

_____
1----

.~

S.68.

!lara verificarea
centrarli
In universal, cu strln-I-----gere manuala
Verificarea centriirii eu creta
sau cutltul

__

---1------------

5
6

3
4

Nr.
crt.

Tabelul

..

manualii

Cu strtngere

Manevrarea

pe bucsa

20

,I

Obserualie.

~"n'"

tntoarcerea

plesei, se ia tlmpul

en luneta fixii (vezi figura de la

Hr. ert. 9-11)

Pentru

In universal,

__~_~ I ,

400
1000
2500

'. __ ,".._.... _._____ ..

8,5

2,0

3,0

30

piesei :

O.\!

. __._... ' .

_.

ell

1.0

.__ ... __ ..'; "

1.2
1.3

'.__

4,0

5,0

I ----.

3,0

4,0

80

0.1

.-

1 __

0.1

0.2

1.4
1.5
1.6

4,5

5,5

4,6

__

'"

._ .. _.

_,_

4,5

120

200

tall

6,0

5,0

Timpul

6,5

5,5

min-om

300

(:U

5,0

5,8

0,9.

5.5

6,0

7.0

7,0

-------

500

6,5 I

1- 8:1

"',

700

0,2

2,1

1,9

.__

0,4

2,3
2.5

10

-I"

11

1500

.. _.

8,0 I

10

9,0

1000

1-

0,3

2,1
2,2

,..__.... __..

7,0 I

9:0

8,0

-- ---.--

0,2

1.6
1.7
1,8

Masa piesei in leg~ plna la :

de ridicat

0,1

. _.'.'

r fo I-~T
--

4,0

--

2,5

3,5

50

mecanism

in

din tabel sl se inmulteste

3,5

elastica.

..~..

Fiirii luneta

cu vtrtul papustt
mobile (vezi figura de la nr. crt. 8)

In universal,

universal (vezi figura de la

rir. crt, 1-6)

mm.
pina la

piesei, In

18

ill

Modul de prindere

..... __.__ .'0.

Longimea

---.:.------------~------------I-----------

.__ ..' ,_ .

CII 5trill gere

pneumatlca]

------...

~-.~.

,.

La fix area in universal, eu stringere

cazurile de mai sus, se adauga :

NoW:

,_,_,,

in universal. cu luneta fixii

~i eu virful papustt mobile

._. __ ,-..... _d. .....,_. __ ._._.

17

16

----

NI_
crt.

15

12
13
14

.'

5'

..

;-

2.

!!l-

ii'

iD

ri'

ID

:r

~
~

IQ

iD

"Cl

0..
ID

r:

"Cl

-~r

;;;

z
o

pL';

..IiiIIJ

lntre virfuri

... ---.----.

~.

m: ert

"'*11

2)

Modul de prindere

lntre virfuri ~i dorn

.. --.-----------

~.~-

*-..rl

Intre virfuri ~i cu luneta

---.--,

.KX

,t~~~'"",~'i\t""

.~".I',__

,
.

piesei:

400
1000
1250

ell

-----sT

.1
80 __

0,8

0,5'
0,6

1,3

1
1,2
1,4

0,5
0,6
0,8

0,3

-~I~

0,3 I

tal

1;~

200
Thnpul

-I

tav min-om

1 300

1,6
1,8

1,2
1,4
1,5

0,6
0,7
0,9

0,8

0,4

min-om

..C7~~~~~:~

,::e:m~~7)..;w:'1

>!<'~-";'1'!

20

=t:':

11,5
13

1 -

.I~

2,5
2,8
3,3

2,3

1
1,2

."

10,5

11,5

14

--=-- ._=- -=--15

I -17
19

10 11- ~

-=-- ~

10'
11

1000

2,2
2,5
3

1,8
2

1,1

O,\}

I -

9
9,5

I -

1_:00

2
2,2
2,6

1,4
1,6
1,7

0,8
1

0,9

0,5 .

12

--------

=_. __=- _--=-_ -=-

500

Masa piesei, in kg, pina la:

0,7

mecanism de ridicat

200
400
600

0,6

0,4

0,5

0,2 I

1
1--- ~-----

_.!~. 1- ~J

0,3

Timpul

~_I_I __
l

Masa piesei, in kg, pina la :

Intre

2,5
2,51 3
3
3,5
4
peste 2000 __~
_...'l....
~~~
_3-,-~_~
_4 __
4,5
plnii la 2000
4
4
4,5
5
6
7
8
peste 2000
4,5
4,5
5
5,5
6,5
7,5
8,5
ptna la 2000
3
-3'
. 3";5 3T -4-5~
peste 2000
3,5
3,5
4
4
5
6
ptna la 2000 5----5-----6- ---7- -8-9peste 2000
5,5
5,5
6
6,5
7,5
8,5
9,5
- 200
4
4:5 5-- -5,5 -6 -- '-7- -9400
5
6
7
8
9
10
12
i> 400
6
7
8
10
12
14
16
la tlmpul din tabel ~j se tnmulteste eu 0,9.

ptna la 2000

Lungimea
piesei mm

Manevrarea

Cu montarea
antrenorului

Cu mon tarea
antrenorulul

Fiirii montarea
antrenorului
400
1000
1250

0,4

Cu monatrea
antrenorului
1--

0,1

0,25

antrenorulul

manual

plesel la preluerarea

<o,;",.,""''''';"".iiIiOIiO'''">;f-''-'''',..,.,

piesei:

Lungimea
piesei mm

Manevrarea

Fiirii montarea

---1------1--

rt

Modul de prindere

-8[._[.-.

... --

FFif

t,n pentru prlnderea ~i desprinderea

vtrfurl pe strung paralel ~i frontal

_::liiilF'

Fiira montarea
t~tr~t~~lI~\
antrenorului_
1ClI montarea
antrenorulut
-"1'i3- Intre vtrfurl si Cll -Farl\. montarea
17
luneta '
antrenorului
-~
(v. fig. de la
Cu montarea
19
nr. crt. 3-8)
antrenorului
2() -I~tre virfuri~ dorn C. t
21
(v. fig. de la
II mon are?
22
nr. crt. 20-22)
antrenorulul
Obseroaite.
Pentru intoarcerea plesel, se

12
~.~.__
14
15

Nr.
crt.

11

10

7
8

3
4
5

.,

---,----_._.---_._-------_.

--1------_-

Nr.
ert.

Tabelul 5.69. Timpi aJutiitori

in..

F ",':."

:c
!!

<

..ID

~!!!6

!!.

11\

i"

:::J

9.

ID

2:::J

"'C
ID

iD

3
Q

<0
00

...

6.

-----------------."=~~---.
199

Normarea timpului de pregatire-jncheiere la strunjire

Tabelul

5.'10. Timpi

ajutator!

tal

baeuri

pentru prinderea ~I desprinderea

pe strung paralel ~i frontal
Manevrarea

piesei in platou

eu patru

piesei : manual
Masa piesei, in kg, pmA la:

Nr.
ert.

Verificarea centrarii

Modul de prindere

1 3

1 5

1 8 1 12 1 20

Timpul tal' min-om

1
2
3 ,

..

. In p}atou.
(ptese ctllndrtce)

Fiirii verificare
10,5! 0,7 0,9 1,2
Cu creta sau cutit i 1,4 1,7 2
2,4
Cu comparator
1 2,1 2,4 i 2,8 ,3,3

~.
~

3.

:)

-I'

".

"
.~

-"

"3

:>.

'

:\"1
Fiirii verificare
1 0,71 0,9 11,2
Cu creta sau cutlt 2,2 2,6! 3
Cu comparator
3
4
i5
I
I

1,6 I 2
4.2! 4,8
7- I 8

1,4
3,6
6
I

1-1--!--'-II_i--

"

7
8 I
9 !

In platou

sl virful papusli

mobile

:JEt

~.--.--_

1,

,.

!
! 1,2

1,

Farii verificare
0,1 I 1
Cn creta sau cutit I 1,1 \1,4 I 1,7
Cu comparator
: 1,6 1 2 1 2,4

'I

1,5 1,812,2
2
- 2,2 2,6
2,8 3,3 4

I
i!
Ii
i'.'
I
--------I--I--i-- -- --I-i I I I
I
1

-!

'3

. In platou
(piese cornplexe)

1,7
3,2
4,5

1--1-1-'-\-

-i
,.;

1,4
2,7
3,7

in pIaton ~i luneta

=:
.:!

::

fixii

__'__'

10
11
12

,
_

~
~

'""

ell

!i

2
2,4
2,5 I 2,8
3,814,6

mecanism de ridicat

I _.

'"
-~

Manevrarea piesei :

Fiirii verificare
I 1 i 1,2 1,4' 1,7
Cu creta sau cutit I 1,3,' 1,611,9
2,2
Cu comparator
\1,8
2,2! 2,7 3,2

Masa piesei, in kg, pinA la:

Modul de prindere

>lo
01

_a":>
.:J

in platou piese cilin1 Farii verificare

,- 3,51 4
drice (vezl figura de I Cu creta sau cutit
5 , 6
la nr. crt. 1-3)
1 Cu comparator
j_9_1~1~~.
,------~--I

II

..-

13
14
15

~
~
:J..

16
17
18

In platou (piese com-! Fiira verificare

1 4
4,5 5
plexe) (vezi figura
I Cn creta sau cutit 112 r.13 14
de la TIr. crt. 4- 6) I Cll comparator
14 115 . 16

~
?
::.
;,
'"
_0""

19
20
21

in platou ~i virful
Fiirii verificare
'4
i 4,5/ 5
5,5i 6 i 6,51 7
papustl mobile (vezi I Cu creta sau cutit
6 I 7 _ 8 i 9 110 /11 112
fig. de la nr. crt. 7- 9)1 Cu comparator
1_8_1 8,5i 9,5i~!~I~_

22
23
24

in platou ~i hmeta ! Fiirii verificare

1 4,51 5
5,5! 6
fixii (vezi figura de i Cu creta san cutit
7
8 /' 9 /10
la nr. crt. 10-12)
i Cu comparator
I 9 i 10 11 112

'I

Pentru intoarcerea

I
j!

51
8

5,51 6
9 /10

~I

6,51 7
111
12

~:_~I~

5,5
6
6,5 I 7
16 1[17 118 120
18
19
21
23

,--:-_1--- __ ,__ ,
I

Obseroaiie.

4,51
7

8
22
/' 25

._.

si 159

13

~.E

9 10
24 27
27 30

7,5 8,5
13
14

10
16

~_I~ ~ ~

7
11
13

I 81 9
/12
13
I 15
16

I 10
/14
17

11
15
18

piesel, timpul din tabel se lnmulteste cu coeficientul 0,9.

12
17
20

200

Normarea

Tabelul

ajutator! tal pentru prinderea

pe strung revclver

ex tensibila

;'-r--

Ii

~~l:::aneta

--- '--"':-'

sau

Cu cheie

~
i.
!In universal

:~

ii~.~.,
..

.
~

o i

111

7
8

-I

Platou

-I
~.:-

..

centrare

Centrare

Centrare

cu creta
Cll

comparatorul

.S;

piulita
Cu volant

Pe dorn

In maUdrina.,

15

I!

,H;

I~
!~
'I

i
2

I'

,I

2,6

1,31
'

0,2
0,4
0,6

11

'I

0,3 0,4 0,5 0,6 0,8 1 11'2 1,5

0,6 0,9 1 1,2 1,5 1,8 2,1 2,5
0,9 1,2 1,3,1,5 1,8 2,1 2,5 3 I,

4
5

'

1- 1-- I

1 -

I'

'

I
,

I I -

;i

I -

\ -

I,

on strlngere

5
9
1

I-

3,5

0,4 0,5 0,6 0,710,9 1,2 1,4 1,7

1,2 1,4 1,6 1,7 2 2,42,7 3,2
2 2,1 2,2 2,4 2,8 3,3 3,7 4,5

,-

2,2 2,4 2,6

3 3,5 4

3
5

2 1

;1

1--

0,6! 0,7
O,4!, 0,5

4
12
14

3,6 4,2 4,8

6
7
8
1__

~;

--1 ----

0,7 0,8 0,9 1,2 1,4 1,6

4
3

0,911 \1,1 1,3 1,6 2 12,2 2,5]

0,71,81,9 1,1 1,3 1,6 1,8 2 I

0,2\

'

0,3'1 0,4 0,5i 0,6 0,7,0,8

pneumat icii

y~

Intoareerea

:f

0,9 1,1 1,4\

1--1--1- -1 -1-1- -1---

1\,

Pentru

>20

1
,410,6 0,8'1'0,91 ,2

0,1 0,2 0,3'1

\1

0,1

0,1

plesel, se la tlmpul

0,2, 0,2 0,3 0,3 0,41,41,5

bseroalie.

-- -- -- --I-!-

1
i--I--I--

..

i-I---,-I-'\-I--I-I-I!
i
i \ i
'I
:

I
filetat

-I

112120

0,2 0,3 0,4 0,5 0,7 0,9

I
prin ax

_~

".

14 :

10

0,1

I Cu

.-

1_1_1_-1_1

..:,.. ;,~. ~'.:::.

-i

l~

Fara

neted

I
I

'I

1--1--1--

Pe dorn

o.i:

bacuri

I..

I
'I'

patru

2!

1 I

complex e)

-f}1:'

10 1
11 I

12
13

Cll

(piese

1,1

cornparatorul

Fara eentrare
Centrare en creta
Complexe cu
cornparatorul

.'

1 1

,-----1-1---,--1--

W-

1I

I
I
..,o6
I
I,-

Pe pla tou cu patru

6 ,bacuri (piese cilindrice)

iil

mijloe
de ridicat

Timpul tal< min-ora

Fara centrare
Centrare cu creta
Centrare cu

cn trei bacuri

Masa piesei, in kg, pina la:

0,251 0,501

-1

,;

Manual

10,1()01

!~

piesei

Manevrarea piesei

Modul de prindere

\ Cu bucsa

:~t

de desprtnderea

ieu

I
1

normole, carusel ~i revolver

pe strunguri

J
ert.

5.71. Timpi

lucrdrilor

1
!

1
1

1
I

i
I

din tabel si se tnmulteste

I'

0,61
1

0,9

11

en coeficicntul

0.9.

~.

~
[j
111

12

11

la

cillndrlce

Fara verifieare
Dupa trasaj
Cu comparator

Fara verifieare
Dupa trasaj
Cu comparator

Fara verlficare
Dupa trasaj
Cu comparator

Fiil'a verificarc
Dupa trasaj
Cu comparator

centrarii
12

30

--.-

---

3
5
8
5
7
11

6
8
12
13

-- -- -- --

4
6
10

200

300

500

--

8
10
14

--

11
16

...

__

10
13
18

5
6
10
6
7
11

7
8
12

4,5 5
6
7
10
9

-- -- -- --

3,5 4
4,5 5
7
8

15

9
11

---

6
8
12

8
10
14
10
12
16

11
13
17

-- --

13

12
14
19

--

0
11
15

11
14
19

12
16
21
13
15
21

14
16
24

16
18
28

-- -- --

10
12
17

11 12
1<1 15
20 22

14
17
26

700 11000 11500

----~-

--

20
25
40

-17
20
31

18
22
35

-- --

18
23

18
22
28

18
20
2'!

--'-- ..__ ._--

15
18
21

16
20
25
14

--

13
17
10

-- -_. ---_ .._.-

I I I I

Timpul tal' min-om

50

80 1120

Masa piesei, in kg, ptna la:

Cu mecanism de ridicat

2,5 3
3,5 4,:j 5
8
10 11
7
6
9
4
4,5 5
8
10 11 12 14 15
6
9
7
8
10
9
0 10 11 12 13 15 17
-- -- .-- -- -- -- -- -- -- --

----

20

I I I I I

2,5
1,5 2
3,5 4
3
7
6
5

_si
8

Manual

Manevrarea piesei

pentru prlnderen ~i desprmderen piesei pe strlUlg earusel

Verificarea

tal

piesei, se la tlmpul din tabel ~i se Inmulteste cu 0,9.

Piese ell
forme
eomplexe

clllndrice

Piese

Piese cu
forme
complexe

Pentru intoarcerea

Pe platou cu suruburl
sl bride

bacuri

Piese

5.72. Thnpl ajutator]

Modul de prindere

Pe platou ell patru

Observatie.

'-

7
8

--

4
5
6

---

1
2
3

Nr,
ert.

Tabelul

I>.:l

o
...

.g:
n;

Q
!!:.

i'

n;

(1)

:r

5'

~.

2,'

"n;
10

(1)

Q.,

'0
C

-3'

n;

z
o

~------------------------------------------

p.

24
25

23

22

20
21

18
19

16
17

9
10
11
12
1:\
14
15

--

6 7
8

:l

3
4

1
2

Nr.
crt.

__

..

sau

_.

_.

saniei

__ ..

Continutul

0,1
0,2

CLl maneta
Cu cheia

tare

pentru

de necesltiltl

en surub

ClI doua suruburl

Cu trei suruburl

Cu doua suruburl
Cn trei suruburi

Cu doua suruburl
Cu trei suruburl

Cu doua suruburi
Cu trei surubur!

in runctlc

cutlte
cutite,

.) Se acorda

Cent.rare
Strlngere

Demoritare

MOll

Dcmontarc

Montare

centriirii

Cutite pentrn
strunjlre
profilatii,
Illetare

verlflcarea

--

Cut ite pentru strunjire

longltudlnala
exterloara
strnnjire
~i Interloara,
frontala,
retezare

0,4
0,5
0,8
1
0,5
0,6
0,3
0,2

0,6
0,8
0,4
0,5
0,3
0,2

0,7
0,9

0,05
n,05
0,1
0,05
0,05
0,05
0,4

0,15
0,25

0,15
0,1

0,05
0,1

0,05
0,1

400

0,3
0,4

---

0,5
0,7

H. Montarea si demon/area sculeior *)

n,05
n,05
0,05
0,05
0,05
0,05
0,3

0,15
0,1 '

0,05
0,1

Cu 0 maneta
ClI douii manete
Obtsnutta
(cu piullta)
Cu maneta

0,05
0,1

I. Comanda masinii

250

CII 0 ITIaneW
Cu doua manete

Iucrani

0,3
0,3

0,7
0,8

1,1
1,3

0,6
0,7

sculelor

1000

0,4
0,4

0,9
1,1

1,6
1,8

0,8
1

--

1,4
1,7

0,1
0,1
0,2
0,05
0,1
0,1
0,8

0,2
0,35

0,2
0,15

0,1
0,2

0,1
0,2

1500

0,4
0,5

1,1
1,3

2,0
2,3

1
1,2

1,9
2,2

0,2
0,1
0,2
0,05
0,1
0,1
-

0,2
0,4

0,25
0,2

0,15
0,3

0,15
0,3

Ia

ta2, min-orn

0,6
0,6

1,4
1,6

2,5
3,1

1,3
1,5

2,4
3

0,3
0,15
0,3
0,05
0,1
0,1
-

0,25
0,45

0,25
0,2

0,15
0,3

0,15
0,3

_2000

piesei in mm, ptna la:

Timpul

---

1
1,2

0,1
0,1
0,1
0,05
0,05
0,05
0,6

0,15
0,3

0,2
0,15

0,1
0,2

0,1
0,2

630

--~----,---..----

Diametrul

~i demontarea

~;L~;l:";; .,<~.,:;;,~..""",,,,.,':!.I'_'_C~};".

5.7 J. Tlmpi ajutiitolj la2 pentru eomamla masinii, montarea

la strunq puralel, Iruutal, revolver,
earuset

deblocarea

pOItClI ~itullli

avansulul

turatlei

Tabelul

r--- . ID

Asezarea sau indcpiirtarea

aparatort]. contra
aschillor
Pornirea
sau oprlrca motorulni
electric
Pornirea
sau oprirea umversalulul
Porulrea sau oprirea caructorulut
Schlmbarea
sensulul
de rotlre a arborelul
principal
Modlf'icarca sensulul a vansulul
Potrivirea
fiilcilor lunetel mobile la supra rata prelucrata

Blocarea

-_._-

Rotirea

Schlmbarea

-~--

Schlmbarea

1,5
1

2,3
2,5

4,2
5,2

2
2,2

4
5

0,6
0,2
0,5
0,05
0,2
0,2

0,4
0,8

0,5
0,4

0,4
0,7

0,4
0,7

T~-;~;~

C:::J

!!!..

<"
~

<

iD

~.

C.,.

:::J
o

5.

10

"C
CD

g:

c:

CD

!":!

z
o

~J~Jrldl!i(,'_h_J.1it~"J)...;"'_"'"C_.;;...,";",_~d"_
__~;:/::_7:::~~'

0,9
0,7

1,6
1,9

3,2
3,9

1,5
1,8

3
3,8

0,4
0,15
0,3
0,05
0,2
0,2
-

0,25
0,5

0,3
0,25

0,2
0,4

0,2
0,4

3000

1>:>
o
1>:>
I1

Normarea timpului

Tobelul

de pregatire-incheiere

5.74.

Contfnutul

la strunjire

eomplexelor

de mtnuir!

203

legate

I
lonaitudinala

!}i

I
!

II Reglat
I

I
,I

la cota

5
6
7
8

Masurarea
dimensiunii
de prelucrat
Cuplarea arborelui
principal
Apropierea
sculei de piesa
Potrivirea
adlncimii de aschiere dupa
discul gradat
Cuplarea
~i deeuplarea
avansului
Retragerea
sculei fat a de piesa
Decuplarea
arborelui
principal
Deplasarea
caructorului
sau saniei

Masuratorl

1
2
3
4

portcutlt
Obseroalii,

de control

exterioara , intenoara, trontala

de retezare

Cu
masurare
prealabila

'

Fari
I prealabila
masurare

I
X

X
X

5 '/5. Timpi

ajutatol'i

x
X
X

X
X

X
X
X

X
X
X
X

I
I

X
X
X
X

1
2
3

Reglat

4
5
6

Dupa discul gradat,

masurare
prealahlla

fara

7
8
9

Dupa discnl gradat,

rare prealahila

en masu-

la cota

-----

Cu

aschie

de proba

~I

I
I

X
X
X
X

X
X
X
X

X
X

de mtnuirl

1-;;
Inalpmea
virfurilor

Longitudinala
exterioara
sau
unelte, mm
interioara
plna la

Frontala
Retezare

Timpul

13
14
15

X
X

legate

de faza

Procedeul de strunjire

Precedeul de fixare a cutitului la cota

de prelucrat

11

Cu doua
aschii
de proba

Cu
0 aschie
de proba

ta3 pentru eomplexe

la strung paralel

-Wj

Tesire
~i
profilar e

Dupa discul gradat

Semnele x arata ca se executa minutrtle pentru procedeul de prelucrare

respectiv.
La ttxarea cutttului dupa aschil de proba, complexele de mlnuirl se pot rep eta de la
nr. crt. 2
8, la fixarea dupa 0 aschie de proba ~i de la 2 ... 7, sau numal 9, sau
de la 2
8, la fixarea cutttulul pentru a doua aschie de proba.
Tabelul

Nr.
crt.

strunqurt

Pracedeul de fix are a cutitului la cota

de prelucra t

Complexe de minuiri

pentru

Operatia

I Struniire
Nr.
crt.

de fad

Cu doua

aschii

de pro ha

Profilare

Tesire

ta3 min-om

200
300
600

0,25
0,3
0,35

0,2
0,25
0,3

0,15
0,2
0,25

2@0
300
600

0,3.
0,3S
0,4

0,25
0,3
0,35

0,2
0,25
0,3

0,15
0,20
0,25

200
300
600

0,55
0,7
0,9

0,5
0,6
0,8

0,4
0,5
0,7

200
300
600

1,2
1,6
2

1
1,3
1,4

1,8
2,2
3

200
300
600

I
I

204

Normarea

lucrarilor

pe strunguri

norma le, carusel

~i revolver

j'
Tabelul

Nr.
crt.

5.76. Timpl ajutatort

Procedeul

pentru complexe
la strung revolver

de mtnuirt

tU3

Longttudinala,
exterioara
sau [nterloara

..
fi
!'1.

:~,
i

i
Reglare

4
5
6

Dupa discul
prealablla

cota

la

gradat

fiira

masurare

---I

7
8
9

Dupa discul gradat,

prealabila

I
I

1
!!:

~
i~
IIIi

0,15
0,2
O,2~

36
65
>65

0,2
0,25
0,3

36
65
>65

0,3
0,35
0,4

10
11
12

Cu

aschie

de proha

13
14
15

Cu doua

aschil

de proba

Tabelul

5.77. Timpi

Frontala
Retezare

L.

!l

0,7
0,9
1,2

36
65
>65

1,2
1,4
1,6

II
I

ajutatori
ta3 pentru complexe de minuiri
la strung frontal ~l earusel

Profilare
T esire
Racordare

~1

t~
.~.:-

min-om

0,12
0,14
0,2

0,1
0,12
0,12

0,15
0,2
0,25

0,12
0,15
0,2

0,25
0,3
0,35

0,22
0,25
0,3

0,5
0,8
1,1

36
65
>65

I
I

I
I

1,1
';1"

eu masurare

36
65
>65

Timpul ta"

I
1
2
3

,f

Procedeul de strunjire

Diametrul
alezajului
arborelui
principal in
mm,
plna la:

de fixare a cutitului la cota

de prelucrat

legate de 1aza

tJ
'J::'.
)'.'-

~:c

1:'~
;10:,

~:.

~
.t;.,
f~
~\

11'
!;

t,>:

legate de faza,

1)

Procedeul de strunjire
Diarnetrul
piesei, in
mm,
plna la:

Procedeul de fixate a cutitului la cota

de prelucrat

Nr.
crt.]

Longitudinal .,
exterioara
sau in terioara

Reglare

la cota

5
51Dupa
diseul gradat,
7
rare prealabila
8
9
10 Dupa discul
11
prealabila
12

gradat,

fiirii masu-

eu masurare

13

Cu

aschle

de proba

~~ I

i~

:Cu doua

20

Profilare

T esire

Timpul tasl min-om

i~

Frontala
Retezare

,
1
2
3
4

aschil

de proba

I
I
1

~ft
....

I
I

0,5
0,8
1,1
1,5

0,5
0,7
0,9
1,2

0,45
0,55
0,85
1,1

1000
2000
3000
>3000

1
1,3
1,7
2,3

0,9
1,2
1,5
2,2

0,8
1,1
1,5
2,1

1000
2000
3000
>3000

1,4
1,9
2,6
3,2

1,3
1,8
2,5
3,1

1,2
1,7
2,4
3

1000
2000
3000
>3000

2,5
3
3,5
4,3

2,4
2,9
3,5
4,2

1000
2000
3000
>3000

1000
2000
3000
>3000

3,5
4,3
5
5,7

0,7
1,0
1,4
2,0

--

ij
tj
'I

~:1

t
r

'I
"

'1

.......

tj

]
f:

1t- ' '.'

....

";

Normarea

timpului

de pregatire-incheiere

Tobelul

Nr.,

crt.

Instrument

5.78. Timpi ajutiitori

Procedeu de masurare
~i precizia masurarli

de masurat,
_n:rr"
plOa la:

II

-1-1----2-,
1
2
3
4
5

---I

Sablon rigla simpIa

llmltatlva

Masurare
precisii

S bI
.
,a on prohlat

Dir

ec , precisa

Suhler de adlnclrne

14
15
16
17
18
19
20

41
42

.=-- __

i
I

Micrometru

21
22
23
24
25
26
~
27
28
29
30
.31
32
33
.34
35
.36
.37
38
39
40.

_ cu fix are la dlmensiune in ttmpul masurarlt

_ precizie
~ 0,1 mm

Subler
'

de

exterior
!
'

- -

'I'

B
-

I -

f'
I di
cu ll~are a .1menslU.ne i~ !~mpul masurarll
precizie
0,005 ... 0,01 mm
A

I
.

'I

~icroI?etru
Interior

de

43
44
Comparator cu
45
cadran pentru
46
alezaje
47 I

Lungimea de m~suratl mm, pina la:

,
!
11
i
'
300! 500 , 1000! 1500
'.
.--Tilllpul ta., mm-om

I
I

10

I
I

11

1----;-;-

0,10 ~~\

O,~

0,15 0,181_-=-_1_~

0,16
0,16
0,17
0,18

0,18
0,20
0,22
_0,24

0,22
0,23
0,27
0,28

0,09.
0,09
0,10
0,11

100
200

0,22 0,250,30
0,33 0,36 0,45 1,17, 1,70
0,27 0,30 0,32 0,33 0,38 0,47 - 1 -

400
600
800
1000
100
200
--0,16
100
200
300
400
500
800
100
200
300
400
500
800
100
200
300
500
750
1000
100
200

~oo

0,16
0,17
0,18
0,19

0,291 I 0,361 0,40!.

O'~i_-=-.-=-

50
100
200
300

_I -

0,36 -"
0,45' 0,56 - I 0,72 .:':
0,49 0,69 0,71 0,91 1,00 1,20; 1,42
0,65 0,72 0,72 0,75 1,00 1,221-

I-

0,21
0,25
0,30
0,35
0,41
0,56

0,16
0,21
0,25
0,30
0,35
0,42
0,62

-,

_=- ---=---=- -=--I~I-=-

0,1~_0,19
0,22 0,26
0,26 0,27
0,31 0,32
0,36 0,37
0,42 0,43
0,70 0,81

_ [ __
0,31 0,43
0,31 0,4?
0,35 0,~3
0,41 0,;)6
0,47 0,64.
1
0,86 1,07

1,60
-

0,52
0,561
0,61
0,64
-

0,35 0,44 0,44 0,51 0,67 0,88 0,961-=1

0,42'1,48 0,48 0,54 0,67 0,88 0,961
0,43 0,53 0,53 0,68 0,71 0,94 1,05
0,49 0,58 0,58 0,63 0,77 1,19 1,341
0,62 0,71 0,72 0,81 0,88 1,14 _
_
0,91 1,03 1,03 1,08 1,18 1,831 _
--__
-_
----0,22 0,29 0,32 0,34
0,24 0,30 0,34 0,37 0,44
I 0,26 0,32 0,36 0,43 0,53 - I 0,35 0,42 0,48 0,54 0,68 0,87 1,04
0,43 0,48 0,54 0,66 0,84 1,0511,27
0,54 0,60 0,68 0,78 0,9811,24 1,48
0,45 0,62 0,64 0,67
- 10,47 0,64 0,68 0,73 1,10 - '0,51 0,67 0,70 0,75 1,151 - I 0,58 0,76 0,84 0,90 1'211,~7 1,721 0,66 0,86 0,90 0,97 1,29 1,02 1,85
0,77 0,97 1,03 1,10 1,4211,65 2,05
0,11 0,12 0,14
-=-1--:::0,14 0,16 0,18 -,
-

-1-

-=-

masurarl exterioare:
precizie 0,002mm

masurarl interioare
precizle 0,002 mm

~25
;?;25

0,16 0,21 0,26

0,20 0,24 0,2~

cu fix are la dlmenslune in timpul ma- ,

suriirii
II
prec~zie
0,000 ... 0,01mm

50
100
200
300
500

0,23 0,25 0,29

0,271,30,0,33
0,29 0,33 ' 0,37
0,341,37 0,41
0,41 0,441 0,48

! ~ 1500

50 1 100 I 200

aOO
750
1000
~25
;?;25

Paslmetru

de control

6
7
8
9
10
11
12
13

miisuriitori

completa,

I
t

205

IU4' pentru
Diametrul

II

de mdsurat

la strunjire

--:::-I---=-

=::

--

--1- -- .--

--=-'!-=--l--=-I-=--=1

,-

-[

- I , - ,0,38 1 ! - 'I 0,421 0,46

0,45\ 0,49 0,5~110,54,0,60 0,6;), -

1- , -

i -

I --

Normarea

206

lucrcirilor pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

Tabeiut 5.78. (continuare)

1

48

Raportor universal

_I

11

I"

:~

Isiune
eu fixare la dimentimpul miisuriirii 1
1

I
1

"<!'

C\l

.~

'"

I
, ~ I
I ~
e

I
!

0.

....,
,'"
'a
Calibru limitii potcoava simpla

IA

61
62
63
64
65

:\i

in

49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60

i
I

ott

I
1

Clasa de preeizie
6...8

66

...,...,
",
'" ...

67
68

ott

p.E;,

69
70
71

72
-

Clasa
de preeizie
2 ... 4

Q.l

I Calibru

limitii
potcoava dublii

Clasa
de preeizie

...~p.
~
'"
,'" ~
Q.l

:::as

7\

2 ... 4
,

85
86
87

'" E-<.,

0. .
;=j

Calibru tampon,
limitii, neted,

::

'0,22

10

11

0,04
0,11
0,13
0,15
0,19
0,22

0,67
0,13
0,13
0,15
'0,19
0,2~

0,13
0,15
0,16
0,18
0,23
0,25

0,21,0,25 0,33
0,181,25 0,33
0,22 0,300,33
0,22 0,33 0,40
0,27 0,35 0,30 0,37 -

50
100
200
300
400
500

0,15
0,19
0,22
0,22
0,26
0,34

0,20
0,24
0,27
0,32
0,37
0,45

0,28
0,30
0,27
0,32
0,37
0,45

0,37
0,40
0,40
0',46
0,53
0,62

0,50 0,54'
0,57 0,63
0,59 0,65
0,66 0,75
0,69,0,77 -

50
100
200
300
400
500

0,06
0,07
0,08
0,10
0,12
0,14

0,07 0,09
0,08 0,10
0,08 0,11
0,10 0,11
0,121,14
0,14 0,16

0,10
0,11
0,12
0,12
0,15
0,18

0,13
0,12
0,15
0,18
0,22
0,25

1,14 0,17,0,24 0,33 0,44 0,53

0,151 0,201 0,241 0,33 0,46 0,50

_I

IB
I

0,05/0,07 0,09 0,09 0,11 0,12' 0,06 0,08 0,09 0,10 0,12 0,131 -

50
100
50
100

0,141
0,17'
0,21
0,24

100

I I -

0,16
0,19
0,28
0,31

0,22
0,21
0,38
0,38

0,26
0,29
0,51
0,51

0,35
0,35
0,69
0,70

0,40
0,39
0,75
0,77

--=-

0,07 0,09 0,11 0,13 0,19 0,201 0,08 0,09 0,12 0,13 0,19 0,221 -

--

2
Clasa de preeizie ,
Clasa d; precizle
6

dublu

88

-1-

89
90

Notatll : A, - miisurarea pleselor fiirii verifiearea ovalitattt ; B ficarea ovalttatit,

=-!
.------""---"~-"'-~"-"

---~I-'--"~-

50 \
100

~--I

"0,15
0,141 0,18 0,22 ' - 1 -

50
~,

12

I -~- ---=-~~
I
--=-

50
100
200
300
400
500

0,27 0,30 0,34

B 1

ott.

1,09 0,10 0,121,20 0,25 0,331 0,11 0,12 0,13 0,18 0,24 0,33 -

-- Clasa de preclzie
..",... .''""

50
100

\ Clasa de precizte
6 ... 8

11

18

79
80
81
82
83
84

I'

A 1

Ciasa de precizie
6 ... 8

.,,'"
.....
ott

73
74
75
76

f
I

miisurarea pleselor eu veri-

Normarea timpului de deservire ~i odihna la strunjire

5.5.

207

Normarea timpului de deservire

~i odihn6 la strunjire

in tabelul 5.79 se gasesc timpii de deservire tehnica ~i organizatorica

iar in tabelul 5.80 se gasese timpii de odihna ~i necesitati fiziologice.
Tabelul

5.79. Timpi de deservire

tehnlea

in procente

Caracteristici

Nr.j

~i orqanlzatortea

~i trIo

tdl

(%) din tb,

principale

td,
% din to

Tipu! masinii unelte

crt.

,I

Denumire

1
2
3
4

Strung

paralel

Dtarnetrul
lucrare,

~i frontal

Valoare

maxim de premm, pinii la :

tdo

% din tb

250
400
630
1000

I
I

2,5
2,5
3
3,5

5
6
7
8
9
10

Strung

Diametrul
platoului,
ptna la:

carusel

1000
2000
3000
4000

mm

I
I

6000
>6000

2,4
2,5
3
3,5
4
4,3

11
12
13

Strung

revolver

Obseroaiie

: Pentru productta
coeficientul
1,3.

Tobelul

5.80.

Dia metrul alezajului

arborelui
principal,
pinii la:

de serie

Timpi

mica

mm,

~i unlcate,

de odihna

I
I

valorile

~i neeesltatl

tabel

fiziologice,

Factor de influentli

crt.

factoru! din Top

> 50%

Grad de solicitare

22

> 22

dinamicii

Sollcitare statica
Solieitare neuropslhica
Frecven ta miscarllor
Zgomot de productie
Vibratil
Total

Variabil cu
masa piesei
Usor
Mijlociu
Ridicat

"

1
1
1
1,5'
0,5
0,5
5,5

3
1
1
1,5
0,5
0,5
7,5

% din

ton

SoJicitare

eu

Masa piesei, kg, ptna la:

15

2,1
2,8
2,9

se lnmul tesc

< 50%

Nr.

2
3
4
5
6
7

ton

Timpu! cl! antrene.,a

II

2,5
4
5,7

din

1,1
1 ,')
1,5
1,8
2
2,2

[---

36
65
>65

1
1,1
1,3
1,7

1
1
~:~

0,5
,4,.$)

I
I

I
11

15

22

> 22

Top

2
2
2
1,5
1
0,5
9

Obset oulie : ton este dat in tabel pentru ptese ell ciclu de fabrtca tte :;;,3 min. Pentru
de Iabricatie <3 min se va adauga 0,5 la cotele procentuale
din tabel.

4
2
2
1,5
1
0,5
11
piese

2
2
1,5
1
0,5
7
cu ciclu

208
Normarea lucrcrllor
--------------------------------------------~

norma le, cerusel ~i revolver

Exemplu de colcul ol normei de limp la strunjire

5.6.

Se considera
fost elahorata

pe strunguri

sint prezentate

axul prezentat

tehnologie
in tabelul

Materialul

utilizat,

crr::::: 72 daNjmm2,

in fig. 5.13. Pentrn

din care se extrag

operatiile

..

5.81, coloanele

unei

serii de 100 buciitl

in acest capitol.

Acestea

.6.

40 C 10, se incadreaza

care corespunde

fabricarea

sl fazele tratate

in grupa

2, subgrupa

2.2 (tabelul

5.7) avlnd

de circa 210 HE.

unei durltatl

Conicifafe 1:(3

~~
<::>,<:>
,

'<">

~
~
2 g(jur~/

~---r7~

'4;5

yJ4

~
22,8

25

40:&1

316;4

;1

20

m-O,5

f.

~
Conditi!

fehnice

1. Trotameot termic , calif, revenif ia Ja-4/} HRC

2. Executie mi]locie, STAS 2300-85
3. t1oferial: 40 C10 STAS191 -66
Fig. 5.13. Schita

Caracteristicile

cutitelor

tabelului
5.81.
in fig. 5.14 slnt prezentate.
rninarea

regimurilor

rice obtinute
Pentrn

~i timpilor

pentru
celelalte

5.81 au fost obtinute

faza

utilizate

sub forma

valorile

in acelasi

sint

de lucru.

6.1. Strunjit

faze,

super

mod.

"ax

extrase

longitudinal
trecute

din standardele

de schema

In dreapta

arttculatie"

loglca,

etapele

schemei slnt
de la 0

in coloanele

indicate
parcurse

comentarll

34 la

in coloana 5
pentru

deter-

~i valorile

nume,

32 x 117.

7, 8, g, 10, 13 ~i 14 ale tabelului,

'$,

in universal
pentru 10buc,

bara

tntre

eep

virfuri

6.31Strunjit
longitudinal
de la
020,5 la 016x20

6.21 Strunjit longitudinal de la

o 32la 0 20,5X 60

6.1 Strunjit longitudinal de la

o 34la 0 32X 117

6.0 Prins

4.1 Strunjit

--I

4.01 Prius in unlversal

3.21Retezat la 1=117-0,5

3.1 Strunjit cap ( de 2 ori )

bara
la 10buc.

-I

Dcnumirea operatiei ~i Iazei

3.01 Prins

I-i

o~

15. ~

---I

,..

----

Dispozitiv

---5

Scula

..-- --7

t
--8

s
--9

11

1--1--1--1--1

........
..,
1
1
1---1--1--1--1--1---1-

----

..
Verificator

10

..

11

Deservire
om/masina

12

Categ.
complexitate

--14

.
I Unltar

15
1---

Cl)

0.

3
1 0,1251~.

n-

~
n

Co.

Q
1

1
1-----1------1;-

13

--.---

Pregatirc
tncheiere

~~~~

W
<'D

--

--

--

---

--

0,24
630

2,251 0,2531
1200

16381-67
P20

760

3,75/21
0,2531600
1--1--'1--1--1---1

0,32
1
1--'--'---

1--1--1---1--1

1--1--1'--1--1

1--'--'--

\6381-67
P20
---I

\6376-67
P20
1
1

6313-67
Rp3

320 14.200
--- ---.1------

--I

1--1--1--1----1

0,282

0,7891
~

tCl

2,153

1,443

1 0,312
1--

,----,.--.-

1--16
1

1----1---,_--

358-67
0,07'11~'
Rp3
1
1
0,24 760
---,-..-,---.
- ,----_-1_--1_--1---1-_
..-1--------1-----1---1
a
!!
353-..67
Rp3
[Subler 150 4
305
0,2
1,1661~:
--,-_ ..__._,-----1---1---1.----1---1------1
.,- ..--..-..-.
iD
0,416
15
3:20
114.200

320114.200
1--1--1--1----1

..........
,

---

---

COD
Ma~ina
unealta

COD
Atelier

Tobelul 5.81. Extras din fi~a t.t'hnologicii pentru repern\ "Ax articulatie"

re""

tntrc virfuri

320

Prins intre vtrrurl

Strunjit

8 ,0

8 .1

__ H" _______________________

i_':?'~/H''

___ __

con 1:8 X 22,6

Te~it 2 ori 0,5 x 45

canal 013,7 x 4,5

7 .4

Strunjit

~_"

_____

---

_R_.~"""'.'

,;,,~>~"if~"

---

14.200

--

--

---

__

--

___ "._._.~_

--

---

-_.

--

14.200

--

--

7 ,3

320

--_.

--

---

----

Strunjlt longitudinal de la
o 32 la 0 20 x 48

Prius

--

--

7 2 "Strunjit longitudinal de la
o 20 la 0 16 x 25

7 1

Te~it 2 ori 0,5 X 45

0 13,7 X 3

6 5

canal

Strunjit

64

o I

1.--

._.

__ _________

6378-67
P20

6381-67
P20

,----

353-67
Hp3 ascutit pt. eanal

6381-67
P20

---

6381-67
P20 asculit 1'=2

---

.... "

_._.

_____________

N.1864
16093

-----

--.--

H. _____

-----

4/05

-----

3j3

--

"'

0,16

1200

--

---

305

---

305

--

1200

---

600

--

305

-----

305

--

---

--

2
-

--

-----_.-

10

----

11

~~_~ _____

._

)fi

-----1-- -__._0 ____ .. _..... M........ _____ . __.~ ____...

--

.---

-.--

0,2

--

0,253

'---

0,253

1--

----

~---.-

0,2

.----.~-----------.--.~~----.

6381-67
P20

353-67
Hp3ascutit pt.
canal

-- ........

----

12

---- .. ------.-

0,312

0,398

--

0,902

--

0,803

----

1,982

-_._-

0,312

0,398

0,841

14

1,072
... ~~".~ ...........

16

---

-----~

16

13

t'abelul 5.81 (cont.lnnare)

..

:c

iD
o

'!!!.

'"~

Jo

::I
o

5.

IQ

::I

Cl)

"0

0'

:!.

Cc

iD

3C

z
o

I~
o

":j

,,1

)1

;<,1

I!

___________

"'~C~~~_"_,.

Exemplu de calcul al normei de limp la strunjire

211

Exemp/u, /asa 8.1

I1g/erigl.?rupg
2, subgrupg 2.2,
cu H8~ZfO
Culit S1AS 8378-87 P 20
, IJxb es ?Ox 20 mm; r~fmm
x=10 T~fr
ltqi~= 16 mm; $ploC/J!q=8mm'

/ncepot
Nu

1~

Ascu/ire

eo prog ungl/iu/or aora-

I lel
cu luisul (u)
{'eflfru ramora 00, slrun)ire
I gifudina/u

I Do

I({'eatru

Nu

ramora Nv, tr =2, 8 mm;}.

Se merge /0

'
I
I

00

tt - din

kbe/u/ 5.10
.
,
lobe/u/ !i 13, coreclrJl eo coe/tcrenfli din lobe/de
5.14, 515,5.18, 5./7.

t2 - dm

,
---~~_:ti!!!i1JJe/l~

00

tJ

din lobe/ut 5. 18, corec/at eo codidedii d,;7 Ide!e/e

5.19 si 510.

t4

dlfilobelu/ 5.21, corectot cu coe/it/enlli din Icbe/de

5. 22 ~i 5. 23.

Pentro romora 00
l, = 12,0] mm
Iregpit7 neto/eratd
=2,32 '0,97'4, 97' 1,00' f, 08
tz = 12,7 mm

te

I, Pieso
nu ore perel; suNiri,
ra Nu
,

Treop~
ore/ucrold gre g

/on-

t3=

rama-

t2 = fZ,lmm

f, = 5,4 . 0,97 ~05f,04~5;1mm'

I,
, Cu!it cu loi$ din CI1, rornura Oa'

I
t5

din lobe/ul 5,24, corectat eo coe/itien!;i Ofn fgbe/e/e 5.25, 5.28, 5.21

,
1

Se modifico ona

Nu

Se co/coteoeo
,
,/:,.,
cerl cu IC,O, Ig

(=

'~,'II--Y;-+

sou rno) mu/le

cOfldil;i, prlndeleg, ccriro! etc.

Se re/a de la f.
i

numaro) de Ire,_l~d(Jos 099,1

, ;'

Se ca/cuteaz t7 oatntimeo re
chiue pen/Ill fiero!e treccre
10/10 t l!!!.!p!-

L.:.e

(15-

ell

tr=I1IN (12,0];
tr=5,l mm

ts= 0, 12 '1=0,12 mm

tr =5,

, muro

I
,
I
,
I
I
I

I
Fig. 5.14/1. Exemplu,

f?,7; 12,7;5,1)'

1>
0(1

t6 =/2 12 , oec! ro-

i . = fNrlLf+ 0,99'j1
5. 1
i =/NT(t.f86}=f
t = ...L.=1

mm

Cb L

ts ~ 7,08'0,95 -0,82'0,92 =5,1 mm'

Se merge /Q

CV

_
ligura 5:14/2

212

Normarea

>-

Nu

lucrCirilor pe strunguri

t(Jbe-11

s,

din fobe/ul 5.33

S, din lobe/ill 5. 34 corectat CiIcoefi'cientii din lobe/ele 5.35,5.35,5.31,538

II

Nu

I
I

SJ

I
I

$4 din iobelill 5.42, corectot co coe/ioien!1i din fobe/ele 543 ~i5.44

Nu

I
I

:1

carusel Ji revolver

romora NU)
I S,-d/~Iv! 548 I Cenfru
Sr- 0,/5 rr.
Se merge /(J0../

/Jo

'~

normale,

:}:

i)

?enlril ramara 00
Ra = f2,5,um
S, = 0,32 mm/rot
32= 0,69, 0,93 '40,32 f,ff 1.19
S2= 34,2 mm/rot

Pteso nil ore pere/i sub!id, ra-: .

milro Nu .: .. ,. ';"~'r,~( ;,d.>.,~{
,~

,)
;:

S1= 52

-34,2

,"

~.0.,

mm/rof.

S4

18 . 1, 11 0,93 . 1,08
2,43 mm/rot.

= 2,

S4 -

Cu/if cu loi7 din CH, ramcra

Oq

l~

Oa

$5 din fobe/ul 5.45, eorecta) ar codicienfii din taoetete 5.48 ~i5. 47.

S5 = 2}1 . 0. 93. 0,8 . 0.9

S5 = 1,48 mm/rof

i~'

..

Sr=!1IN (0,32; 34,2; 34,2;2,43;

1,48)

Sr =0.32 mm/rof

I
I

(1,32

I IR(JmurC!

flo

I \Se merge

Id

NlI

I
I

din f(Joelill 5.50. oorecfdftj Cl! codiclen!11 din f(Joele/e 5.5f - 5.58

~ din fdoelill 5.59, corecfqfq eo eoeficienfji din lobe/ele 5. 80 - 5. 82.

v,=89,5 ;'/min'

Pentr pulerea

Vt =89,5

I
Fig. 5.14/2.

CV.

f'enlril romura Nu, faro rdcire

v,=f23-O,89I,OO-f,00-0,87
'094' 100' 100-1.1)0

I
I
I
I
I

'

m%ru/lli
p;il1cipC!1 de 7, kw
V2 = 200' 0.96 -1, 08 '1,08
V2 =2f?5 m/min
Vr

Se

=!1IN (89,5; 2/1,5)

merge !CJ

':~

~.
~

'

I r nr = 784 rol/mln

DC!

m/min

IV, figlJ[C!

5.14/3

t:'?I!
~.

mm/rof.

1
i

/1C!sin(J uneo/Id SN 400 are in

gomo de (JVPflSUri IOfl.giludin(J/e
... 0,3; 0,3,2; 0,34 ... Se (Jlege'

Vi

--------_

...,,--"" ... ....~-."~, .."." ..

",

213

xemplu de calcul al normei de timp la strunjire

'y'

I
I
I

odmisQ,fie din
cartea mOSlilli, fie /im/il/(f {arid cenkifvgti defermina/(f ea 0luforul fabelului 5.83
mcs/m

I
I

I
Se olege, din grJma de furolii per mise
valaoreo n irnediol inferioord volorii

0 skul7gului
nr

Se crJ/cule(!zQ v/rezo efeclivti corospamotoore

re/alic/ v '" n Dpre/llcrq/
.

318

Se modified uno soumai

mulfe con(/;I;; de lucru
(cuN, ruc/re etc.} sou se
olege un avans maimic;
se reia rfe10 s. f}acase
infrti aln noa in domeniullnlerzis se redlice
Iura/id.
Se catco/eoz limpul de bozti eo re/at/a.
t$ - lpreluuore + It + It + IS ./ . .
ns

uli!tirJ/,

/Urollel n ell

I l~

31889,5
32
fir = 889 rollmin

r-"Se dderminq lurtJ/id

NI/

n _
r-

I
I
I

Pieso este simelricQ, rcmora

Nil

5# 40/J ore in gomd de Iura/Ii'

... 760, 95J...
Se olege 11=780 rol/mill
v =

76, 5

17f/lnln

I
I

I
I

V nu in/ra in domea/a! 18...

ra/7/IJfONv

..35 m/mln,

I
I

I
I

I
I
I

to=

!f~;/~~;O
'L-~,",--

~ =

0, 50

m/a

Slrung parole!, romara

Oq

!Pi = 18 mln
Prindere inlre vii/llri, ramora
Nil

I
I

I
[

I
I,

'-

I
I
Fig. 5.14[3.

/iamora

0(1

tq! =O,J m/n

Se merge /(J li'gufd 5.14/4

214

Normarea lucrarilor

pe strunguri normale, carusel ~i revolver

I
I

I
Se stobi/e~/e

toe =121 mln

I trivire

jJfocedeu/ de po/riv/re

a cuf;!u/ui din tobe/u! 5. 74

.!::

pracedeu/ de pocu!ilu/ui" dUjJd a/sea!

gradol eo mdsurore pre%/Jllo"

Se slobi/e(lfe
0

<,

11:

"''-

ii

I
I

Ramuro
tU3 =

00,
0,55 m/n

Se merge /0

~j;

::
it

.~

I
I

i'

Se ca/cu/efJl(J fimpu! opero/iv eo re/a/id ..

lOp = tb +t(}f+tu2+ta3 i

+ q4

I
I

Se stob/teso proceotete perdro tdt~

~i tdo % conrorm fabe(u/ui 5.79
Se co/culeoZlj Id! Cl} re/a/id:
tdl = (tdt % + tdo %) t6

il

liirJpu/ unitor

Cl}

0,22 m/a

0,22

Tap = 1,87 mi

lot % =2,5"10;

~ %=1%

=. 2'1~;f. 8,5=40175min

ton =4 %

Se cc/cu/eard ton Cl} re/alia,

ton = ton % . Top

Tu

Tap =0,5+a3+0,1+0,55(r

ldl

Se siaoileste procenfu/ penlrl} tOI]%

. din tooe/o! 5.80

Se colcu/eard

t04

ton = I~Of,87= 0,0888 min.

Tu
Tu

re/a/id:

Top + tdl + ton

Sflr~it
Fig. 5.14/4.

= 1,81 T

{},O115 +0, 0888

= 1,7543 '" 1,75 min

".'}"'
.;~'---

-1

.~..-.

Capitolul

NORMA REA

LUCRARILOR

DE RABOT ARE SI
MORTEZARE

6.1. lntroducere
Prelucrarea suprafetelor plane ~i profilate cu ajutorul cutitelor de
aschiere se obtine prin rabotare ~i mortezare.
Aschierea se face intr-un singur sens de miscare (cursa activa), iar
revenirea in poz itie ini~iala de lueru, ef'ectuata de scula de asehiat sau piesa
de prelucrat, se face in gol.
Rabotarea ~i mortezarea se utilizeaza indeosebi in productia de serie
mica ~i individuala, datorita productivitatii lor reduse ~i usurintei de trecere de la 0 preluerare la alta.
Productivitatea
operatiilor de rabotare ~i mortezare este mica,
datorita urmatoarelor eauze :
- prelucrarea se face cu un cutit sau cu un numar mic de cutite ;
- existenta unor curse inactive;
- marimea vitezei de lucru este limitata la valori mici, datorita
dificultatilor constructive pe care le prezinta masina, datorate aparitiei
unor forte de inertie insemnate la folosirea unor viteze mari de lucru;
- reglarea la dimensiune se face dupa trasaj, dupa aschii de proba
sau dupa sablon ;
- prinderea piesei se face direct pe masa masinii sau in menghine
asezate pe masa masinii.
Marirea productivitatii operatiilor de rabotare se poate obtine prin
urmatoarele masuri :
- folosirea mai multor cutite pe acelasi suport, solutio care permite
scoaterea, la 0 trecere, a unui adaos de prelucrare mai mare;
prelucrarea concomitenta a mai multor suprafete ;
Iolosirea cutitelor late ~i a avansurilor mari la finis are ;
- folosirea dispozitivelor rapide de asezare :;;istring ere ;
- intrebuintarea sabloanelor pentru reglarea eutitului ;
- intrebuintarea prelucrarii succesive, paralele sau mixte, prin a~ezarea in mod corespunzator a pieselor pe masa masinii ;
- prin alegerea adincimii ~i avansului regimului de aschiere la degrosare in asa Iel ineit aschia sa aiba. 0 sectiune maxima in raport cu rigiditatea sistemului tehnologic.
Precizia preluerarii prin rabotare ~i mortezare clepincle de :
- asezarea ~ifixarea piesei (care trebuie faeuta in asa fel incit sa nu se
provoace cleformarea elastica a piesei) ;

-"

....:

216

Normarea

lucrdritor

de rabotore

~i mortezare

calificarea ~i experienta muncitorului, deoarece reglarea cutitelor

la dimensiune se executa prin metode a carol' precizie este influentata de
calificarea acestuia.
In conditii normale de lucru, preeizta de rabotare este cuprinsa intre
0,02 ... 0,1 mm/m, iar in cazurile de Iinisare a batiurilor masinilor-unelte intre 0,02 ... 0,05 mm/m.
Precizia de prelucrare prin mortezare este mai mica decit la rabotare,
din cauza rigiditatii mai mici a sculei.
6.2.

:~
~;
Ilj:I::

lil
!~\.

!~~;
~:.

~
:;.r
~

I1

Metode

de prelucrare ~imosini-unelte

utilizate

Rabotarea se executa pe masini de rabotat longitudinal i pe masini de

rabotat transversal (denumite ~i sepinguri),
a. Sepinqurile sint masini simple al carol' principiu de lucru a fost
prezentat mai inainte.
Dimensiunile pieselor prelucrate pe aceste masini pot atinge lungimea,
de 1000 mm, latimea de 700 ... 800 mm ~i 0 greutate de maximum 500 kgf.
Pe seping pot fi prelucrate supratete plane (orizontale, vertieale,
inclinate, in trepte), suprafete profilate, canale interioare ~i exterioare ~i
de asemenea, se poate face rabotarea danturii eremalierelor.
Rabotarea suprajetelor plane orizontale se executa en cutite normale.
Rabotarea de finisare se excuta en cutdt de Iinisare ingust sau Iat.
Rabotarea suprafetelor plane erticale se executa in general cu cu tite
normale, care se al?eaza inclinat cu 10 ... 20 fata de directia de avans.
Rabotarea suprafetelor inclinate se executa cu un eutit cu tai~ul paraIel cu tnclinatia supratetelor de preluerat sau eu un cutdt normal. Avansul
sculei este pe 0 directie paralela cu suprafata prelucrata i se obtine prin
inelinarea saniei portscula.
Rabotarea euprajetelor profilate se obtine manual, prin executarea concomitenta a avansului vertical ~i orizontal sau prin copiere dupa sablon.
Rabotarea canalelor in U sau in T se executa folosind diferite tipuri
de cutite. Executarea canalelor in T se efectueaza in mai multe etape :
~ rabotarea canalului vertical;
- rabotarea canalelor orizontale, stinga ~i dreapta, la capatul canalului vertical.
Rabotarea danturii eremalierei $i a arborilor canelati 8CU1'jise executa
pe ~eping cu ajutorul unui dispozitiv de divizare.
1ii cazul prelucrarii cremalierei, dispoaitivul de divizare se monteaza
pe traversa, care deplaseaza masa masinii cu un pas dupa exeeutarea unui
gol. La prelucrarea axelor canelate, piesa se prinde intr-un cap divizor,
La ra botarea cremalierei ~i arborilor canelati scurti, meeanismul de avans
al mesei se decupleaza.
b. J.\IIa~inilede rabotat sint destinate prelucrar ii suprafetelor plane ~i
uneori profilate la piese lungi ~i inguste.
Pe masinile de rabotat se pot executa urmatoarele operatii :
- rabotarea supratetelor plane, verticale, orizontale, inclinate ~i
in trepte. Operatiile se executa ea ~i la seping, cu deosebirea ca mi~carea
principal a 0 executa piesa ~i nu scula., ea in cazul rabotarii pe seping ;

J"-

,'1

---------"""'"'-.---

..""-'--~-

..- ..

Ca!culul normei de timp ~i de!erminarea

elementeior

componente

217

- rabotarea concornitenta a mai multor supratete, cu mai mnlte

scule, ou reglarea cutitelor dupa sablon ,
- executarea eanalelor de pana in U sau in T se face analog ea la
seping, cu singura mentiune ca in cazul masinii de rabotat se pot executa
canale de mare lungime;
- rabotarea suprafetelor curbe se realizeaza cu ajutorul unor dispoaitive care permit miscarea pe un arc de cere a cutitulul, printr-o articulatie corespunzatoare a suporturilor de rabotare, care, odata ou deplasarea rectilinie, au ~i 0 miscare de rotatie in jurul unei articulatii.
c. M:a~inile de mortezat se utilizeaza la prelucrarea prin rabotare
verticals a diferitelor suprafete plane, verticale ~i inclinate, circulare interioare sau exterioare, a canalelor ~ieanelurilor, iar prin folosirea unor dispozitive speciale se poate executa danturarea rotilor si uneori a cremalierelor.
Avantajul principal al Iucrarilor de mortezare consta in simplitatea sculei, fixarea u~oara a piesei, efortul de aschiere fiind in sensul fixarii piesei.
Supratetele plane, verticale ~iinclinate, care se prelucreaza pe masinile
de mortezat sint de dimensiuni mici ~i mijlocii.
Prelucrarea canelurilor interioare si exterioare se efectueaza utilizindu-se, pentru rotirea precisa a piesei,' capul divizor,
Masinile de mortezat se folosese in produetia individuala sau de serie
mica.
Sculele de lucru pentru rabotare ~i mortezare se aleg din urmatoarele
STAS-uri; 7187-65,363-65,364-65,365-65,360-67,361-67,362-67.
6.3. Calculul

normei de

timp ~i determinarea elementelor

componente ale ocesteia

Norma de timp pe bucata ~i operatic se determina, in cazul prelucra

rilor mecanice pe masinile de rabotat ~i mortezat, cu relatia generala
Ntb

Tpi

+ (tb + ta + tad)

[min]

(6.1)

sau, in cazul cind timpul de adaos taa se inlocuieste prin elementele sale
componente, expresia an alitica de calcul a normei de timp pe bueata fiind
Ntb= Tpi
n

bad
.N tb=

+ (tb + t; + tdt + tao + to,.)

[min]

(6.2)

P rin exprimarea timpilor de adaos ca valori procentuale din timpul de

sau din eel operational, norma de timp pe bucata ia forma
Tpi,
n

(tb

s; b+-
s., (i; + tb ) +_.
K3
+ ta) +-i
100
100
100

( ta

+ tb )[.mm.]

(6.3)

6.3.1. Determinareq timpului de preqdtire-incheiere

Timpul de pregatire-incheiere
depinde in general, de pregatirea ~i
verificarea intregului sistem tehnologic care asigura desfasurarea normala
a prelucrarii.

218

Normarea

lucrarilor

~i mortezare

de robotare

Timpul de pregatire-lncheiere Tpi este dat in tabelul 6.1 pentru rabotarea suprafetelor ~i in tabelul 6.2 pentru mortezarea suprafetelor.
Tabe/a/

Poz.

1-

6.1 Timp de preyatire-inchiIIeI'e,

Penlru

opera/ii

Tpi, mln, pentru rabotarea

supratetelor

curente
~1a.inaunealta

'I

raboteza
Numa
rul

I
Modul de prindere

" supor'j
turilor
[portcutit

--1---------------1=2
i

~
!:i

\:

'5
if

! In dispozitiv avlnd masa, kg!

.;;;25

;I

3-4

Pen/m

opera/if

18

1- 21
3-4

I.

> 6000

3-4

I
I

u
12

dupa piesa
Asezarea ~i scoaterea

9
10

Tabe/u/

prlsmei sau a barei

6.2. Timpul de pregatire-incheiere,

--

19

21

23

15

16

10

12

20

22!---:24

20
25

27

'I

7,

II

11

1,00
1,10

T pi, pentru

3,50
2,00

de dis0,40
0,90

preluerarea

1,30'
1,40

1,80
1,80

4,50

5,50

3,50

4,00

5,00

7,50

O,SO
1,30

supraletelor

Pe n:asa cu fixare in suruburt ~i bride

II
Pe coltar eu fixare in suruburi si bride
In universal sau menghina
in dispozttiv
Primirea ~i predarea docu mentatiei, comenzii cu indicatfile respective, a seulelor, dispozitivelor, aparatelor de masura etc.
Pentrti operatii su.plimeniare
Montarea unul opritor
Yntoarcerea maser en nn unghi oarecare
I
Pentru fiecare surub cu brida, peste cele prevazute

I1

;\ -

1,4

1,90

1,0

1,50

0,50

0,50

1,30
1,80

M odul de prindete a pies..

15

-=--I---=--

I -

31

poz1

8_

22

3,00

tantare
Pentru fiecare surub san brida peste eele prevazute la pozltta 1

13

sup limen/are

unut opritor
Prinderea si desprinderea criculut de pe
masa
masinii
'intoarcerea suportulul cu un unght oarecare
Montarea ~i regia rea portcutitulul pentru mal multe
cutlte
Montarea unul cuttt In portcutltul pentru mai muIte
cuttte la dimensiunea conjugata
Asezarea ~i seoaterea echerului cu
verifiearea

I > 500

19

I Montarea

6
7

500

cid

---I---I25~I~

/1-----2/

Primirea s! predarea docu rnentatiej, comenzii,

" a scnlelor, dispozitivelor, aparatelor de masnril
11 -

6000

14"

>25

-I

Timp, in minute

1
I 3-4

Pe coitar

2000

i~l~ ~'1_~1_7
~118"1~

i'
Pe masa en suruburl ~i bride

seping

I-------~~~------~~-----------Lungimea cursei mm,

prin mortezare

Lungimea cursei! mm
.;400
I
>400
T pi, min.
a

7,0

9,0

8,0

10,0

6,0
11,0

7,0

13,0

6,0
1,80
2,30

2,10
2,60
.

0,50

---------------,-~,-~'--"-,~.
-'

Calculul

,.

normei de timp ~i determinarea

elementelor

componente

219

Valoarea timpului de pregatire-incheiere depinde ~i de caracteristicile

geometrice constructive ale masinii-unelte.
tu cazul eind unele elemente ale timpului de pregatire-tneheiere nu
sint prevazute in tabelele indicate mai inainte se vor face asimilari pe baza
unei cit mai judicioase analogii.
6.3.2. Determinarea

timpului

de bczo , tb

Timpul de baza se calculeaza in cazul rabotdrii ~i,mortezarii, cu rela"t;iiin care, ea elemente de baza intra parametrii geometrici ai supratetei
de prelucrat ~i parametrii regimului de lucru.
Principalele formule de calcul la rabotare ~i mortezare sint date in
tabelele 6.3 ~i 6.4.
a. Rabotarea consta in principal din prelucrarea suprafetelor plane
orizontale ~i verticale ~i a canalelor orizontale (tabelul 6.3).
In cazul prelucrarii supratetelor plane, orizontale ~i verticale, timpul
de baza va fi dat de relatia
tb

B.
--'1,

+ b + bz

ns

ns

. [ mIn
. ]
'1,

(6.4)

in care:
b este
bI
bz

i
n

latimea suprafetei de prelucrat,

mm;

distanta de intrare a cutitului, mm;

distanta de depasire a cutitului, mm;
numarul de treceri pentru inlaturarea adaosului de prelucrare ;
numarul de curse duble pe minut, cd;
avansul pe curs a dubla, mm Icd; (tabelele 6.6-6.14).

Determinarea

valorii bI se 0 btine din relatia b1 = _t - cunoscindu -se

,
,
tg x.
adincimea de aschiere t ~i unghiul de atac principal.
In cazul prelucrarii canalelor orizontale, cind latimea acestora este
egala cu cea a munchiei aschietoare a cutitului, timpul de baza se calculeaza cu formula,
tb

n-

[min],

(6.5)

in care H = h
hll
h fiind adincimea canalului, mm, iar hI - distanta de intrare a cutitului, mm.
',
,
b. In eazul mortezarli, determinarea timpului de baza fie efectueaza
folosind unele relat.ii de calcul analoage rabotarii.

220

Normarea

lucrarilor

de rabotare

Tabelul 6.3. Determinarea

~i mortezare
tlmpul de baza

I
t
j1

)J

I1

Jl

ffi
1.

Suprafata plana orizontala

I!l!~

Ib

i~
W

= --

ns
t

r[I

bI = 19x

i [min] ;B

+ (0,5

...

Determinarca
unghiuJl

2) ;b2

+ b + b2
I

r:

_
(2 ... o mm

miirimii b2, bl

Adincimea de rabotat, mm

at~:

X I

10
15
20
30
45
60
75
90
b2

r,

Suprafata plana vertical;'

ij:

.1

10

11

12

13

14

i 5.7 11,3 17,0 '122,6 i 29,4 i 34,0 I 40,0 142,5151,0

157,0
1 3,7
7,5 11,2 14,9118,6 i 22,4 i 26,0 29,8 33,6 37,3.
I 1 I 2,7 5,5 8,2 11,0 i 13,7.16,5119,2
22,0124,7
27,4130,0 I 33,0 36,0 37,5
I 1,7
~,5
5,2
6,91 ~,7 10,4 1:,~ i 13,8 15,7,17,3
,I
20,8 22,5 24,2
I 1,0 ~,O 3,0 4,0 s.o 6,01,0,
8,0
9,0 10,0 11,0,12,0
13,0 14,0
8,1
0,
1,2
1,7
2,3
2,9
3,51 4,0!
4,6
5,2
5,8' 6,3
6,9
7,5
3,8
0,3
0,6
0,81 1,11 1,3
1,61 1,9
2,1
2,7
3,01 3,2
3,5
1
0,0
, O,O! 0,0
0,0 i 0,01 0,0
0,0 I, 0,0
0,0
0,0
0,0
0,0 I 0,0
0,0
4
211,2
212!2
2
223133:33
["
I
i
I
I
I
I

2,4\

~?,O!

I
i

La mortezarea

supraferelor
B

tb

plane
b

+ b + bz
I

11,

n'8

(tabelul

41,4
26,0
15,0
8,7
4,8
0,0
4

[min].

ell

ns

~
!l

1
51
:tl

6.4);

La mortezarea canalelor, in cazul ea latimea canalului este egala

tit 1
H - h
hI [mm
. ].
cU,:lueor:
tb = --

lVt'
a)nlea

15

n- s

Simbolurile utilizate an aceleasi semnificatii ea ~i in cazul rabotarii,

Calculul timpului de baza. se executa pe baza cunoasterii unor parametri ai regimului de aschiere :
- adincimea de asehiere, pentru determinarea numarului de treceri
l' :;;i a distantei
de patrundere ;
- viteza de aschiere, pentru daterminarea numarului de curse
duble n;
- avansul de lUCt'U s.

-----------_ -_ _,-------_
.

..

~,

Calculul normei de timp ~i determinarea

la preluerarea

pe rahoteza

...

221

elementelor componente

~i ~eping

11-

~.J=:=L" ~~

fj--~

{"iT!;"

lz

/3

17'""

Canal orizont al

tb

= --ns ; H =

hi = (0,5 ...

Adincimea de rabotat, mm
16

17

18 1

,- ,-i

19

20

1-1-

I i
25

30

40

Tipul
masinii

=)=1=1
- - I-

, ! Raboteza
27,8 29,5 31,2 32,9 34,5 43,3 52,0,69,0/
16,0 17,0 18,0 19,0 20,0 25,0 30,0 40,0

19.2

4,3
0,0
4

9.8 1Q.4 11,0 It.5 14.4 17''1'3'01

4,6
4,8
0,0
0,0
4 1 4

5,1
0,0
4

Tabelul

5,4
0,0
4

6,7
0,0
5

8,111,0
0,0 0,0
55!

6.4. Determjnarea

timpului

Lungimea de
rabotat, mm

<2000
2000-4000
4001-6000
6001-8000

Distanta de
patrund::;
(1, + I,

iI

200
200-325
325-375
375-450
--3-5

<100
100-200
201-300
>300

Seping

2) mm

+ hI

50
60
75

re

de bazii, tb, la prcluerarea

morteza

Adincimea de aschiere, t, mm~ ptna la:

Mortezare

canale

Tipul cutitului

....:;-

~I"'I

V[! f \'l

....,j

Unghiul de alae
principal

3
20

eu tit

normal

5 !

! 12

20

25

30

Distanta de patrundere si de depasire

(1,+12) mm

4 ! 5

30

71111 17

10

45

5'I

24

37

11

15

23

30

35

, I
I,

36

11116125
I --I'

60

3J 5!

10

15

20

23

90

2;

21

222

Normarea

lucrerilor

Tabelul
1

I4I5!

~i mortezare

de robctare

6.4 (eontinuare)

10

H
tb = --;;-:;

Cu cuttt lot I
Cu cuttt

....:::,.,

Lungimea de
prelucrat,
L,
mm, pinii la:

Q:J

ii'

J,~__
-
J

';,..--

Mortezarea

suprafe1elor

1~
n

tb=-B

plane

200

100

300

300

60

75

,------,------,------,-----Dlstanta de
patrundere ~i
de depaslre in
Iungirne
(I,
12), mm

s -n

b, +b

Dtstante de patrundere
~i de depasire la
rnortezarea suprate telor plane in functie
de Iungimea cursei

[Y

* -<S'~

profilat
(eanale)

~T~
l+---r!

I!,

(2 ... 3)s

+ h,

H= h

50

35

+ b2

I.~I'."

1['

T'abelul

I,'

~.

6.6. Avansurt

pentru

rabotarea

de iinisare

i,

plane pe raboteza

Adincimea de aschiere,

Rugozitatea suprafeteil
Ra,lJ.m

a supratetelor

Tipul ~i materialul

Materlalul
de prelucrat

sculei

I 0,10-0,15 I 0,15-0,20

0,06-0,10

t, mm

Avansul s, mm/cursll. dubla

12,5-6,3

Cutlt

normal

rapid

0,50-0,90

Otel

1,00-1,41

12,5-6,3
3,2

Cutit lat eu carburi

4,00-10,0

Fonta

metaliee

1,6

~,oo-lo,ol

6,00-11,0\

1,2
Obseruaiie, tn cazul rabotiirii
reeteazii ell 0,8.

degajiirilor

in eanale

in forma

de L sau T

avansurile

se eo-

Tabelul 6.7. Avansurt pentru rabotarea de Iinisare pe ~epinguri a supraletelor plane seroifabricat
din otel ~i fonta cenu~ie en senle din oteI rapid sau en seule en placule din carburi roetalice
Raza de rotunjire,
Materialul

de preluerat

Otel ~i fontii
Otel ~i fontii

1
11,

.l

Rugozitatea
suprafetei,
Ra, [Lm

12,5
6,3

r,
2

a vtrtului, mm
I

Avansul s, mm/eursil. dubla

0,3-0,45
0,1-0,16

0,40-0,55 \ 0,55-0,66
0,15-0,35
0,15-0,28

1,61
1,54
1,40
1,12
0,70
0,56

2,55
2,45
2,24
1,78
1,12
0,90

20
30
45
60
75
90

20
30
45
60
75
90

2,30
2,20
2,00
1,60
1,00
0,80

I
6,3

illJ

suprafetci

--

Higiditatca

Coeficlent

Lungim('~~_5_on~)Jii~,--nlm
__

Coertclent

------~------

-,.,----,-~-------------------

Starea

Cocficient

Duritatea

_:==-----==-= I
(~nt-------------------

Cocflclcnt

4 -

3 -

2 -

1,25

~~

[unciie

1,10
1,05
0,95
0,76
0,48
0,:~8

de eoreetie

Coeflelent]

1,04
1,00
0,90
0,72
0,45
0,36

170
1,1

0,25
l,OO
0,62
0,50

1,32
1,05
0,66
0,53

0,-8---

Fara crusta

171-200
1,0

2,5 h
1,0

3h
0,80

a culitultii

----I

0,90

1,18
0,95
0,59
0,47
-

0,65

3,5 h

1,0

-1--

~.~10-----

Redusii

0,80

Cu intreruperl

200
0,85

1,12
0,90
0,56
0,45

I---o:sO---

7~-80-J------;~-------

motalf ee

-----,-I---------J\~I;-c-,d:-:-ie-------

tclinoloqic

._----

de lunqimea de consolii

1,0

Ridicatii.

0,1

0,67
0,54
0,34
0,27

31,5

::J
o

I~

I~

CD

::J
~
:::I

'C

CD

~
::J

iD

D.

~!:e.

'C

-3

0,75
0,60
0,38
0,30

0,85
0,68
0,43
0,34

0,71
0,57
0,36
0,28

25

D.

!!.

20

16

prclucrai

61-::.':.0---- __)__

de. [Jrelucral

sislemului.

----

supral'etel

1,1

51-60

1,60
1,52
1,40
1,12
0,70
0,56
materialului

a uvansului

1,75
1,65
1.50
1,20
0,75
0,60

de rezlsienta sal! duriialea

1,90
1,80
1,65
1,32
0,87
0,66

in {line/le de riqiditatea

in

1,15
1,10
1,00
0,80
0,50
0,40

eenusi! ell seule diu otel rapid ~i eurburl

111 {unc/le de siarea

Cu crusta
1,0

1,2

12,5

ell senle diu otel rapid

8,0
I
JO
I
Avansul s, mmjcursa dubla

Aomcimea de aschiere, t, mm, pma la:

otclulni

2,05
2,00
1,80
1,44
0,90
0,72

in [lInctle

2,20
2,10
1,90
1,52
0,95
0,76

fontei

1,22
1,16
1,06
0,85
0,.53
0,1:3

Preluerarea

5,0

1,38
1,30
1,16
0,96
0,59
0,47

Prelucrarea

1,41
1,38
1,2.5
1,00
0,63
0,50

4,0

~~t~!~-;-I~~;aNI~I~;:~:--------,=---50,
/_

2,45
2,34
2,12
1,70
1,06
0,85

1,52
1,45
1,32
1,06
0,66
O,f,:-l

3,15

-.._._-------------

2,5

1----

Ungbiul
de alae
principal XO

'224

Normarea

~i morlezare

de robotcre

6.8. Avansuri pentru rahotarea ell outlt din o~el rapid pe mastnl de rahotat ~i ~epinguri
11 canalelor
unor semifabricate
din otet

Tubelul

Adincimea

e
Lungtmea
in console
-a cutitului
Ic

,=

h
h
h
h
h

maxima
12

Lungimea
I

2
10x 10

2,0
2,5
3,0
3,5
4,0

lucrdrilor

l2x12

t:1i~ului principal,
4
!

I, mm
20

a canalului,

Sectiunea cutitul ui, bxh

l6x 10
20x 12 I
I
Avansul s, mm/cursa dubla

25x16

0,16-0,221 0,14-0,2~ 1,18-0,26 0,20-0,30

0,11-0,16
0,10-0,lb
0,12-0,18
0,14-0,20
0,08-0,12 0,07-0,11 0,09-0,13 0,10-0,15
0~6-0~9
10~7-0~0 0,08-0,12
0,05-0,08
0,06-0,08 0,06-0,10

1,12-0,20
0,08-0,14
1,06-0,10
0,05-0,08
0,04-0,06

25

I >

25

bl = t, mm

32x20

I >

> 32x20

11

0,22-0,32
0,15-0,22
0,11-0,16
0,09-0,12
0,07-0,11

ij

0,26-0,36
0,18-0,25
0,13-0,19
0,11-0,16
0,09-0,12

Coeflcientl de corectte a avansulul

"

~~
~
j~
1'.

j;

~~
i:

I
1~

Reztstenta materialulul
o-, daNjmmCoeficient
Unghiul de degajare y.
Coeficient

Tabelul

50
51-60
1,14 I
1,06
80 daN/mm2
20
12-15
1,00
0,93

61-70
1,00

25
1,06

80
71-80
0,82
0,89 .
e- 80 daN/mm2
12-15
1,00

90
1,10

6.9. Avansnri pentru rabotarea canalelor pe semifabricate din fonta

din otel rapid (masml de rabotat, ~eping)

5
Lungimea
in consols
a cutitului
le, mm

Adincimea maxima a canalului,

12
20
I

Lungimea
2
lOxlO

12x12

tai~ului principal,

I
I

25
1,18

eenusle en seule

11' mm

25

>

25

>

>

32x20

b1 = t, mm

Sectiunea cutitului bxh mmxmm

20x 12
i
25x 16
16xlO!
Avansul s, =/cursa.
dubla

32x20

2,0 h

2,5 h
3,0 h
3,5 h
4,0 h

0,40-0,50
0,27-0,34
0,20-0,25
0,15-0,19
0,13-0,16

0,42-0,52
0,28-0,35
0,21-0,26
0,16-0,20
0,13-0,17

0,44-0,54
0,30-0,36
0,22-0,27
0,17-0,21
0,14-0,17

Coeiicienti
j~.

1 -

In [unclie de duritaiea materialului

prelucrat
Duritatea H B
,,;170
I 171. .. 200
Coeficient de corectie
1,06 i
1,0

Obseruatie.

I
,

0,46-0,58
0,31-0,39
0,23-0,29
0,18-0,23
0,15-0,19

0,56-0,62
0,35-0,42
0,26-0,31
0,20-0,24
0,17-0,20

0,56-0,66
0,39-0,45
0,29-0,34
0,22-0,26
0,18-0,21

de eoreepe a avansului

de

2 -

In [urictie de unghiul de
degajare

y.
>200
0,90

In cazul rabotaril degajiirilor

se corecteaza ell 0,8.

I
12... 15
Coeficient de corectie
1,00
I
1,06
8

laterale la canale de forma L sau T,

avansuriIe

-------------.....
----~~"-=-~-.-Calculul

normei de limp si determinarea

elernentelor

225

componente

Tabelul 6.10. Avansuri pentru rabotarea

canaIeIor pe semiiabrieate
din Ionta
eu nlacute din carburi meealiee (masinl de rabotat, sepinq)

Lungimea

Lungimea in
consola a
cutitului le, mm

20x 12

2,0.h
2,5 h
3,0 1l
3,5 h
4,0 h

Adincimea maxima a canalului. It' mm

I
40
35
i

30

25

i 0,50-0,60
1 0,34-0,41
1 0,20-0,29
0,20-0,23
I 0,16-0,19

I 0,58-0,68

0,39-0,46
0,29-0,34
0,23-0,27
0,19-0,22

45

>45

12

>12

50x32

> 50x32

10

Sectiuuea cutitului, b X 11., mm X mm.

32x20
4Ox25
25x 16
!
1
Avansul, s, (mmrcursa dub la)

0,4m-O,58
0,31-0,39
0,23-0,29
0,18-0,23
0,15-0.19

en seule

bi = t, mm

ta.i~uJui principal,

cenusie

0,92-1,20
0,59-0,82
0,46-0,60
0,37-0,49
0,31-0,42

0,82-1,00
0,55-0,68
0,41-0,30
0,32-0,39
0,26-0,32

0,72-0,80
0,49-0,54
0,36-0,40
0,28-0,31
0,23-0,26

Coetlerenn de eoreette a avansulut

2 - In fune/ie de unglziul de degajare
In funetie de duritatea materialului de prelucrat
yO
Duritatea HE

1 -

171-200

~170

>200

I
1,0
i
In cazu! rabotarii
degajarllor
se corecteazii eu 0,8.

1,05
Obseroaiie.
Tabelul

6.11. Avansuri

de corectle

Coeficient

!?i viteze de asehiere pentru rabotarea

proiilatii
fonti eenusie eu seule din otel rapid

JS;;'

jt!2

u-.JJ
~ -

Cu crusta
Degro-

~are

/'%
;';.rfJ

I Trecere

-F--x--<-.i

eu

sPl

lateralii

Patrundere

ell
ara crusta: --------!:.~

I it

Viteza de

vp,

;I

! 0,2-0,31.-

15-20

15-20

1,0-1,5

20-25

0,2-0,3

11-2-0---2-5-

-----1--'---'--

'Trecere

Semifinisare

din

I! aschiere
m/min.'

dubla

s1'"21
SPl

I Avansul
s,
mm/cursa

;';';//:

Ii Piltrundere

pe semifabrieate

Adincimea
de aschiere
t, mm

Felul prelucrarii

Schema prelucrarii

20

1,00
I
1,15
de L sau T avansurile

0,80
I
la canale in forma

0,90
laterale

10
I
de corectie

Coeficient

prin sabiirulre
rectificare

laterala

Sp2

sau

15-20

1,0-2,0!

20-25

0,4-0,8

8-10

,
~0//~~%2i

Finisare!:

'S
!-

t--i

-.

ru sa U l'

\0:>

..

carll!

%:/.-

1S - c. 1851

I'

Prealabila

> 100

!
Definitiva'
Coeficienti de eoreetle a vitezei
1 - in [unciie de du~abilitatea sculei
Durabilitatea,

30

. .. _
Deflmtlva!

reetifi-!

'm
;/'/.,

Prealabilii

I~

i~ ~oc~l:
100
sabarUl-';
, ..
lE mml---

45

60

75

90

10,2 -0,151

005-008

1'---6-8

6-8

,
!

,0,12-0,15 !

10,05-0,081

4-6
4-6

T, min
105

120

130

150

180

226

Normarea

de rcbotere ~i mertezere

lucrarilor

Tabelu/

2
1.25

1.11

1.16

2 -

1n [unetie de lungimea
2.5 h

1.07

1.00

0.97 I 0.95

0.98

1,'
-1

In consola a sculei

in consola a sculei, le. mm

Lungimea

2 h

Coeftcienti de corectte
I 1.05 I 1.01 I 1.0

1.08

6.11 (continuare)

3 h
I
Coeftcientt de corectie
0.90

3.5 h

11

0.60

0.80

"

')I,
Tobelul

6.12. Avansuri

:i~

viteze de asehiere pentru rabotarea proftlata pe semifabricate

eenusie ell seule ell plaeute din earburt metaliee

Schema
prelucrarf

IIAdtncimea
ascbfere

Felul prelucrarii

II

i~

Degrosare

\-----1

~
~

pentru
,~abarUlre sau reetifieare

1~

t, mm

Fara

20

0.7-0.9

. 0.3-0,41

2[,.0-'2.0

ISemifiniSare pentru
l~ab1iruire sall rectifieare

[Finisare in locul sabaruirii sau rectificiirii

0.1
15

Degrosare

23-30
23-30

{///~

pentru

sau rectificare

~ilbaruire

Coeficienli

de eoreepe

In

de durabilitatea

1.25

45

60

1.16

1.11

In
i

1,0
Obseruatie.

90

10"

Coetlctentt de corectle
1.08 ! 1,05 i 1,01

2 !{40

75

Coeficien'tIi de corec[ie
cei din tabeJul 6.11.

[unctie

ii

~
~:1

4.0-8,0

0.6-0.81

6-11

9-11

I 0.4-0.8

15-19

a vitezet
sculei

de calita/ea

120

j
150

130

180

---~--~----~----!{VT

1.00

0.98

0.95
0.97---,---,__

ptacute!

Koo
Coeffcient! de corectle
1.2
tn Iunctie

~":I

T. rnln

Durabilltatea.

30

r;;-i.2111-15

'/J///;

[unetie

t~I
f

11
15

Semifinisare

;:J

11-14

1-----------------~~/'~'i0
%-~
. '//.

[I

\.

2.0-3.0 ~-23_

-I

)j
Viteza de
aschiere
vI" m/min.

15-19

I~-I----'
I

trecere

A doua trecere

dubla

1_~_11.5-2.0

crusta

Avans s,
mmjcursa

Cu crusta

Prima

Cu cuttte late

del

I vSemi~inisare

;~
~J

din fontll

~j

de lungimea

KIO

.,1

;1
t

1.42
!n consols

a sculel sint identici

ell

227

Calculul normei de limp ~i determinarea elementelor componente

Tabelul 6.13. Avansul admlslbil

12.0

65 daNfrnrn2

16x25
20x30
25x40
30x45
40x60

16x25
20x30
25x40
30x45
40X60

Oiel cu err

3!0
3!7
4!5
5,6 \ 6,9 \
Avansul admis de rezisteata suportului

3 -

2!5

Oiel cu err

2 -

6-!

1,1\
1,4\
1,8'
2.4\
4.71 3,6
7.0
5,4
1
15.01 11.0

1,8
3.3
6.2
9,3
15,0

65 ... 85 daNfrnrn2

3,3
6,2
9.3
15,0

1,8
3.3
6,2
9.3
15,0

4-Fontd

1,4
2,4
4.7
7,0
15,0

1.11
1,4

4,7
7,0
15,0,

3,61
5,4
11,0

2,71
4.1
8.71

0,81
1,41
2.7
4,1,1
8,7i

10

11

12

13

24,0

14

0.46
0,79
1.60
2,30
5,00

0.35
0.60
1.20
1,80
3,80

0,27
0.46
1,90
1,30
2.90

0,35
0,46
0.90
1.0
2.90

0.271 0,26'
0,35
-

0.261

35

0, 1 -0,68
1,10 0,78
2.20
1,70

0,55
1,30

0,61
0.74
1,60
2,3
5.00

0,46
0,60
1,20
1,8
3.80

0,68(
1,0
0,78
2,20 1.70

0,55
1,30,

0,45
0.97

din otel rapid

0,61
1.01
2,01
3,1\
6,61

0,45\ 0.35)
0.79 ' 0,60
1,60 1,20
2.30 1,80
5,001 3,80

0,27
0.46
0,90
1,30
2,90

0,26
0.35
0,68
1,00
2,20

=I =
0:781 0,551
0,45
1,70

1,30

0,97

II --

\ -

1,801 1.401 1,10

3,301 2,40 1,80
6,201 4,70 3,60
9,30, 7,00 5,40
15,00! 15,00 11.00

0,801
40
1, 1
2.70
4,10
8,70,

0,61\
1,00
2,00
3,10
6,60

0,46
0,79
1,60
2.30
5,00

0,35
0,60
1,20
1,80
3,80

0,27
0,46

0,90
1.30

2.90

de aschiere 11' mm

\
3,5

I-Fonitl

0.61
1.00
2,00
3,10
6.60

0.8
1.0
2.0
3,1
6,6

Cuiiie

==
- I ==
- I ==

3Ox~
Wx60

.
Sectiunea
suportului
B x H, mm'

19,0 \

150 ... 245. Cuiite cu carburi metalice

~xW

Ad!ncimea

Cuiiie din aiel rapid

1.41
1,81

-)

0.81
1,4
2.7
4,11
8,7:

1.8
2,4

1,11
1.81
3,61
5,4
11,01

czz HB=

16x25
~x30

8!5 \ 1O!5 \ 13.0 \ 16,0

cuiitului, s, mmjcursa dubla

Culiie din aiel rapid

Ote! cu err t> 85 daNfmrn2

16x25
Wx30
25x40
3Ox~
Wx60

16x25
2~ x 30
2ax40
30x45
40 x 60

seulel la rabotare

de rezlstenta

Adtnclmea de aschiere. t~ mm.

Sectiunea
suportului
B x H, mmi

1 -

in Iunette

4,3

Adincimea de aschiere tl' mm

':
I
-----,-,----;-----;
5,3 I 6,5
8,0 I 9,8
12,0 ! 15!0
19,0
i 22,0
29,0
Avansul admis de rezistenta suportului cutltuluj, s, mm/curso. dubla

34,0

cu HB <200. Cuiite din oiel rapid

-

1,8
3,2
6,2
9,3
15,0

1,41 1,1/
2.41 ~,8
4.7
..... 6
7.0
5,41
15.0 1 11,01

2 -

Fan/a cu HB>

16x25
20x30
25x40
30x45
40x 60

1,4

1.11

3.31 2,4
6.2
4,7
9,3
7,0
15.0t 1,50

1,81
3.6
5,4
11.0!

1.8!

0,8
;,4
_,7
4.1
8,7t

0,611
;,00'1
00
3,10
6,60,

0,46
0.79
1.60
2.30
5.00

0.35
0,60
1.20
1,80
3.80,

0,27
0,46
0,90
1.30
2.90

0,26
0,35
0.68
1.00
2.20

0.27
0,46
0,90
1.30
2,90

0.26 I
0,35
0,68
1,70
0,78
2.2
1,70

i
I 0.78
0,55
1.70
1.30

I-

200. Cutiie din olel rapid

0.81 0,611

;,'/'.00;
_.7
4.1
8,7

2,00;
3.10;
6,60;

0,461 0,35

0,791

1,60
2.30
5,00;

0,60

1,20
1.80
3,80

- i - , -

I I

0.55
1,30

0,45
0,97

228

Normarea

lucrerilcr

Tabelul
Coeflclenti

+I

de corecpe

2,5 h

3,0 h

3,5 h

eo,,,,,,",,

2,00

1,35

1.00

0,78

0,64

11

Ii.

I
1
I!
I

'7

I
!
II
I

r.
[.

13

22

Tabelul

de rezistenta

iI

;;.10
8
7
6
5
4
;;.10
8
7
6
5
4

~10
8
7
6
5
4

_30

din earburt

1,20
8,0
6,6
5,1
3,8
2,6

iI

I!
!

9,6
6,9
5,5
4,3
3,2
2,2

8,0
5,8
4,6
3,6
2,2
1,8

I
I

I
I

6,9
4,9
3,9
3,0
2,2
1,5

i
i
i

6.15. Valorile coeiicientului

Plana
Canale
Plana
Canale

Otel carbon, otel crom

crom-nichel
cu
Or = 65 da NjrnmAliaje

de cupru

I 70_90

35
45
60
Avansu! s, mm/cursa dubla

0,6
6,9
5,6
4,3

II

2,2

II

8,0
5,8
4,6
3,6
2,6
1,8

I
I
I

5,8
4,1
3,1
2,6
1,8
1,3

!
II

I
I

I
I

4,9
3,4
2,7
2,1
1,5
1,0

1J

Materialul
sculei

Plaeuta
dura

otei

~i

Plana
Canale

Plana

Otel
rapid

----,-Olel

rapid

3,4
2,4
1.9
1.4
1,1
0,7

. ]{vp

IXv s""
Coeficien t ~i exponen ti

i 0v I
i 162,0 !
38,2

0,20
0,20

0.10

rapid

4.1
2,9
2,3
1,8
1,3
0,8

m, xv,Yv din relatla

= --. --"-T'"

3,5
2.7
2,1
1,5
1,0

4,1
2,9
2,3
1,8
1,3
0,8

Cv ~i ale exponenrllor

1-----;t,"9

4,9
3,4
2,7
2,1
1,5
1,0

5,8
4,1
3,3
2,6
1,8
1,3

5,8
4,1
3,1
2,6
1,8
1,3

I
I

5,8
4,1
3,1
2,6
1,8
1,3

6,9
4,9
3,9
3,0
2,2
1,5

II

6,9
4,9
3,9
3,0
2,2
1,5

I
I

6,9
4,9
3,9
3,0
2.1
1,5

8,0
5,8
4,6
3,6
2,6
1,8

II

3,2

la rabotare

Felul
rabotlirii

cenusie eu HB=190

la

XO

v itezei de asehiere

Materialul de prelucrat

metalice

~~,
8
7
6
5
4

placutei

Unghiul de atac principal,

Grosimea
I
I
pJacu!ei din
[20
carburi met alice

Fonta

le, mm

2,0 h

11:

i~

6.13 (continuare)

a eutttului

1,5 h

Adincimea de
aschiere
t, mm

it
~
I~
~
~

in eonsota

Tabelul 6.14. Avansul admis

rabotarea
fontei cenusti

ji'

de Junginea

inl

"I

1I

in funetle

Lungimea
consola

ril
I

a avansnlui

,i morte%Gfe

de rabotare

39,2
19,5

'"

"'v
0,15

0,40

0.15
-0--

0,40
0,40

!0,i"5
--!--I---61,1
20,2
167,0

I
;

'11"

0,40

0,12 1
1.0,66
0,25 1-0--110:66
0,23 10:12
0,58

V:
,!
~<

..J

Tabelut

6.1.'i (continnare)

Valoarea

coeficientului

preucra

de corectie

a vitezei {le asehiere

la rabotare

[{vp

co

,-,

'-~""'~-"-,

--:~~~-I
cU5:~ ta:~r)7*~~T..!~i-170"'

IPin:9l:~-r'-230----

._'

__

.. _.

0,85

--0;87"'--'-

omogenej cupruj

~i:lJ~d.~~lT~~~

KXf)

~~~~:~:~!..a--..

Otel rapid

4)

KXl"

30

'-I---"_~,

... --_.-----

Unghiul de atac principal, grad! ....

1,00

0,97

15

0,94

21,.

0,91

30

Xl'

0,79

--:::--.:..---

45
0,87

grade

--""'T,OO-

0,88

60

UnghiuI de aiac secundar

Xl

1,0

45

1,2

In [unciie de unghiut de alae secundat

Fonta
AIiaje de cupru

Materlalul de prelucrat

__ ---+------~10

sculel

~~--.

_~~--.~

Materlalul

I--'

,I~

0,73
0,83

~
<t::I

'" ~

I__ .?~_.__ .

iD

::lI

III

i;"

III

Cl

iD

Cl

~.
::s

iD

g.

"!!!.

-g
,

"

::.

g.

,--- ' ' ---'' ----

--==r--~-------'-~~
---t~---~~-~~=---*~---,

-----------------_._---------_

In [uncite de unqhiul de aiac principal

.
I
Malcrlalul sculei

'--'---'

3)

'"

c~ ~~riin~~

..

~~~~~~J-I-~~:~+:~l

1 __

---.----.---.-.---~----~---

~~f~~~!~::==,=I-,-~~~ll-~7j
1i~]=~~~_~I-~~;J~~:~l~=:~E~f;:..I=~;=~=~r==~~~.~==l="'f~-_~=I-'-~;=~I;~,l=-:}io-=~

Materiulul

---------

Fouta cenusie HR,

de prelucral

---1~----1

- --,--~---

0,76"'
0,80

,~~-!!!.

I.---------0,90

11

..---.~--------------

-- -----.

1,03
1,00
0,96
0,93
---.----,-""---,---"-------,.
-------'1,05
1,00
0,94
0,90
,o3-----' ---1 ,00---- - - '6,95-- - - o~

------

0,9~
0,84",
0,87

1,07
''''--,--1,11

"'-,,---- ,--

KT"

0,95 -- ,.
__ 0,9o
0,92

_1_

Coeficient
decorectie

. 1,00
1,00.",..
1,00

--,--,---

1,05

__2,~~__ .

1.03

'''-------

1.09
1,1~_
1.15

tnoterialului

Otel carbon de constructle sl

2) [{mu In [unetie de calitatea

,,---.-----------~--~------.-----"--------

Otel rapid
~ __ .__
Placuta dura
-----,,---Otel
r'l id
,p

sculei

sculei T. mitt

."-,~~...
Canale,
Fontii cenusie
Plana
-- ----''''
Plana
Canale
Aiia]e(I~~~11~~;;,'1--6teIraPld-"---- Plana'---

prclucrut

otet
" ,_ ""__ .,,__.,,_.

Matertalul

.,~,_,,_, ~_

1) [{TV In [unctie de durabiliiatea

--.-.--'-,de' ' ' ,.,-"""'I"--~'

-' ' ' -' --'---''I'-sU~:~~~~i=~-6~~:=:~T~,=ii:=J===-120
-- ~-"-'-I-----"----------'DUr;biIilat~asc;:,i~;-T,-inln::_-'
-"---------"-'"-'' ---""- :
Materialul
--r---18-0--"--T=:-~~~~===:f=~=,360__ =' g

'~""~'_,_"","~""_'_,"'_, __
,_

r--;

Otel
Fontii
Aliaje de cupru

;1I

cutite

Pentru canale

Materlallll de
prelucrat

~tel

Aliaje de cupru

Placut~-durT--I-Fonta--.:==-

ra~;~---I~~

Materialul sculel

-----

~l:~ii

Aliaj de cupru

-I

0,90
0,95
-

_ -

1,0

~o

O.5 - 0 ,6

1,0
1,0
1,06

-=- ~-

0.97\
0.98
0,98

1,00
1.00
1,00

I.

1.04
1.02
1,02

1_

1,10
1.05
-

4OX60-T!WXiio

-=__ -._._~---

Turnate, forjate, H B
160 1160-2001 >200

crust

---::-

-----To

-.--

~g---o-;g-----o~

---O~

=---- ---=-- ---'--. . --' -9

------------------I--~--I--=---I---~

I Laminate,

4,0
_

-=-_ ._=- _
_-O,90--().93 =~.9~~ '~j,o~~
0,95 1.00
1.2

~_?... __,:,_~
__

Sectiunea corpulul cutltulul

25 x 40
I 30 x 45 ...T

.---=.--

-.= -

Cru~~a~~~-==~l~iir~-~-;~ti----~=--=---~~-

0,8=-0.85 0,5~6
0.9-0.95

-=

0,95 _
1,00
0.86_=- - 0.90
-.-~OO

Crusta de tmpurttatt L minatel

turnare de turnare /?tforjate Turnate

-------------1.0_ .._~,8--0,~

Fara
crusta

------- ----

6.J 5 (eontinuare)

Miirlmea uzurll, 11, mm, pina la) -------0,9

I 1,0 I 1,2 I 1,5 _I 2~O--r-~1:0!

0,97
0,94
1,00

Tabelul

---~------------------------.-----

0.93
0.96.
0.96

20 x 30

semiiubrtcaiului

16 x 25

0,95

- -

capului culilului

8) /(sv In [unclie de starea suprafeiei

---1

I Materialul de prelucrat

---------------------].--

Materlalul sculel

Otel rapid

de secilunea

----_._ ..._------------_._----_.

7) [(qv In [unctiune

O,9~_
0,85

0,5

Ii, mm

Raza de rotunjire r, a seulei, mm

I
2
I
3

cuiitului

".l='==-_" __'~'':'!;:''''!'!S'.'''~'''7j;,:!'F.;H-",,~~'

=~NOrllliiIe----:-~- - == _~~
-

~ormale
Pentru canale

Materlalul de prelucrat

I-F;;-;-rt~~~c~tit~

0,90

de asezare,

ilJ~.<:I!J_~~i~~===-_-:l..!~~~---------------------

01el rapid

----------------Otel

Materialul seulei,

de rotutijire r, a otrfulut

I Materialul de prelucrat I

In [unclie de raza

G) /(hv In [unctie de uzura pe (ata

tc.;

"I'I.!

---------------j---------------------------I

Otel rapid

Materialul sculel

5)

Rl_

c..

ii

Cl

i1i
I~

..!!!.

il
iil

0-

tD

e-

iD

z
3
o

I>.)
t.)

Calcutul normei de timp ,i cleterminarea

Tabclul 6.16. Avansul

1-

Preluerarea

pentru

mortezarea

de deqrosare

elementelor

de deqrosare
eanalelor

a su prajetelor

~i Hnisare

Fo nta

16x25
20 x30
30 x45

1,2-1,0
1,6-1,3
2,0-1,7

0,7-0,5
1,2-0,8
1,6-1,2

Ii

16 x25
20x30
30x45

1,4 -1,2
1,8-1,6
2,0-1,7

1,2-0,8
1,6-1,3
2,0-1,7

12,5

-----i
6,3

Prelucrarea de [inisare

Otel sl Ionta

otei

Fontii

I
I

3 -

a suprajetelor

I:

Raza

Unghiul
secundar
de atae

I
I
I

0,4-0,3
0,7-0,5
1,2-0,9

1,0-0,6
1,4-1,0
1,6-1,3

I
I

plane

Materialul
de prelucrat

~j

AvansuJ, s, mmjcursa dubla

Calita1ea,
supraletei
Ra, urn

I
I
r

2 -

plane

de aschiere I, mm, PlDa la:

Sectiunea sculei mm2

Ofe]

a supraletelor

plane
Adincimea

MateriaJuJ
de prelucra t

231

componente

de rotunjire

1,0

r, a vlrflllui,
2,0

3--4

Avansul
0,9-1.0

5-10

0,7-0,8

2-3

0,25-0,4

0,5-0,7

0,35-0,5

0,6-0,8

mm
3,0

s, mm/cursa
duhla
1,2-1,5
1,0-1,2

0,7-0,9
0,9-1,0

Preluerarea eanulelor

Rigiditatea
sistemului
tehnologic

Materlalul

Rigid

Otel

d e preIucrat

Fontii
Nerigid
(prelucrarea eanaleior
tn
giiuri cu
D=100mm)

Otel

Fontii

Lungime~
canalului
,
ffilli{a

Liitimea
0

~ma

I - I
i
I

0,12-0,14
0,22-0,27

100

0,10-0,12

200
--,300

0,07-0,10
0,05-0,07

100
200

3001

I
i

B, mm, pina la:

10

Av arrsul s, mm/cursa

canaJului
8:

0,18-0,2:
~ 0,13- 0,10
0,10-0,12

12

dublii

0,15-0,18

0,18-0,20

0,18-0,22

0,28-0,32

0,10-0,36

0,35-0,40

0,11-0,13

0,12-0,15

0,14-0,18

0,10-0,12

0,10-0,13

0,09-0,11
0,07-0,09

II

0,07-0,08

0,08-0,11

0,22-0,27

0,25-0,30

0,20-0,24
0,16- 0,18

0,18-0,21

0,20-0,24

0,12-0,14

0,14-0,17

0,16-0,20

Determinarea parametrilor regimului de aschiere se efectueaza intr-o

faza anterioara normarii timpului de lucru. In acest scop se mentioneaaa
ca parametrii regimului de aschiere se vor calcula pe baza metodologiei
expuse in lucrari ce se ocupa exhaustiv de aceasta problema (Oalculul
adausurilor de prelucrare ~i al regimurilor de aschiere, de O. Picos s.a.,
Editura tehnica, Bucuresti, 1974).
Pentru cazurile mai freevente, de rabotare ~i mortezare a supratetelor
plane ~i profilate ~i a canalelor, se dau tabelele, 6.5 (p.22.3), 6.15, 6.16 ~i
6.17} care otera posibilitatea determinarii parametrilor regimurilor de
lucru, ale (:al'or valori sint uecesare la det.erminarea timpilor de baza.

232 ~
Tabelul

Suprafete plane, scule din otel rapid

O\el "r=65

daN/mm'

I _

13,7
vp =

TO,12 .to.26 'SO.66 X

O\el "r=65

14,8'

up -

I-------Canale,

Fonla cenu.;e HE = 190

TO.l.tOlS

~i mertezore

Normarea lucrdrilor de rcbetore

vitezei de asehtere la mortezare

6.1'7. Determinarea

'50.40

_
Dp-

scule din otel rapid

daNimm2

Fonla cenu~;e HB=190

19,2
T025' 066
s

,_
Dp -

18,5
mn ,.

n.

X Kvp,

mjrnln

m/ruin

X KvP,

m/rnin

X Kvp,

m/mtn

X [("p,

Coefieien1i de eoreetie a vitezei de asehiere Kvp la mortezare

1) KTV - In [unciie de durabiliiatea
seulei asehietoare

Felul supraIetei de
prelucrat

MaterialUII MaterialuI
de
scuIei
preIucrat
Otel
_
Fonta

IOtel rapid

2) Kmv rapid

Materlalul
de
prelucrat

Fonta

Plana
CanaIe
Plana
Canale

II

In [unciie

1,80
-1,80

1,15

1,23

51-60

Fonta

Mat~~alull
prelucrat

Felul
suprafetel

Plana
Plana

Otel
Fonta

---

5)

1,00

Kev -

I
I'
I

6) Kev -

----I-1,00,
0,94

tnaterialultii

materialului

Duritatea

71-80!

0,78
0,78

>80

I--1--0,62
,I,

0,62

Laminat

1,20

1,0

de alae principal

1,00
1,00

'I'

0,97
----I

0,97

!n [uttclie

20

0,94

0,94

si seeutuiar,

51-100

1,15

1.00

0,72

0;81

otel

rapid

CLI
incluzluni
_

-0,82

0.55

prelucrare

i 101-200 I
0,80

4-

90

I
I

0.87

1,25

0,87

1.25

I 1,00

I-I 1,00

cti seule din otel

>200

rapid'

Felul canaluIui
interior
exterior

0,65

1,00

1,15

de riieire

MateriaIul seuIei
O~e] rapid

FeInl suprafete
Plana

Cu raclre
1,25

czz scale din

prelucrarea

Lungimea eanalului, mm

de atac
principal. grd

0,91

de turujtmea $i [elul canalului,

50

Fara

4;:)

0,91

1--

,-

1,00
1,00'

Unzhlul

30
I

1-

incluzlunil
-

1>200

Cu crusta

crusta

Turnat
sau forjat

0.9

Fara

0,8

15

I,

czz scule din

prelucrare

1,0

et: scule din otel

HB

:------=--I~i

Cu crusta

0,96

: ';;;1701171-200

i ------=--1
de preiucrat,

1,00

de preiurrat

0.9

10

Canale

Materialul de prelucrat
Otel

1,04

UnghiuI de atae secundar, grd

!n [tuictie

1,03

1,11

0.9

Materialul de I
Felul
prelucrat
I supratetei
Otel sl fonta

1,07

1,17

1.00
1,00

supratetei

de unqliiuriie

.I

I
I

1,10

~I
I

1,00

In [uticiie

4) Kzv otel rapid

1,00 1 0,96
1,00
0,90

'
Coetlclentt de corectle

Materialull
I
Fari'i crusta
FeIul
de
. Laminat
prelucrat supratetei
. I Turnat
.
sau forJatl
Plana
Canale
Plana

1360

1.04
1,07

de starea

240

1.09
1.19

----I

61-70

1,37
1,37

11

180

1.1:3 \
1,28!

sau duritatea

In [utictie

3) Ksv -

OteI

1,20
--1;-;U-

de rezistenta

.;;;50

sculei, T, min

120

Coeftcie ntl de corectie

11

Rezlstenta
FeIufI.
supra e,el
Plana
Canale
Plana
CanaIe

OteI

90

'

Durabilitatea
60

Fara racire
1.00

Caiculul

normei de timp ~i determinarea

elementelor

233

componente

6.3.3. Deterrninoreo timpilor ojutctori ta

Timpul ajutator la preluerarea prin rabotare ~i mortezare cuprinde
urmatoarele
elemente componente:
- timpul de prindere ~i desprindere a piesei la care se adauga, daca
este cazul, timpul de cura~ire a piesei sau a dispozitivului notat cu tal ~
timpul pentru comanda masinii-unelte, taz
- timpul pentru operatia de control, ta3;
- timpul ajutator specific fazei de lucru, ta4,
Timpul aj1ltator tal pentru prelucrarea supratetelor prin rabotare ~i
mortezare se determina in functie de :
modul de asezare ~i Iixare a piesei ;
starea suprafetei de asezare ;
modul de centrare a piesei ~i numarul de piese ce se prind simultan;
- modul de manipulate a piesei ;
in tabelele 6.18, 6.19, 6.20, sint trecuti timpii ajutatori tal pentru
preluerarea suprafetelor prin rabotare ~i mortezare.
in cazul cind are loc ~i curayirea dispozitivului de asohii, se adauga
timpului ajutator tal ~i valorile timpului de curayire, care depinde de
suprafata de cura~ire ~i de modul de cura~ire.
Timpii de curayire in cazul rabotarii ~i mortezarii sint cuprinsi in
tabelele timpilor ajutatori tal'
Timpul ajutator taz se refera la timpul necesar pentru efectuarea diferitelor comenzi ale masinii-unelte cuprinzind minuirile:
montarea ~i demontarea eupitului ;
schimbarea avansului ~i vitezei de lucru ;
schimbarea lungimii cursei mesei sau a berbeeului ;
rotirea saniei sau a mesei cu un unghi oarecare.
Tobelul

6.21. Thnpul

ajutiitor,

la2'

pentru

eomanda

masinil,

la rabotarea
M~3a

suprafetelor

- unealta

Raboted
Felul minuinlor ~i miscarilor de comanda

1--2000

I
Seping
Lungimea cursei
I.;; 6000 1>6000 I .;;500 I > 500

Timpul ajutaor ta2' in minute

alb
Schimbarea vitezei de aschlere
Schimbarea
lunglrnil eursei (mesei sau berbecului)
Schimbarea
miirimii avansului
(eu maneta)
Rotirea portcutrtulul
eu un unghi oarecare
Rotirea
saniei eu un un ahi oarecare

0,09
0.11
0,22 ,0,27
0,06
0,07
0,45 i 0.70
! 1,08 I 1,35

I--!--I------

I
I

I Cu

cl
0,13
0,36
0,08
0,91
1,82

die

0,04
0,09
0,04
0,06

0,06
0,13
0,05
0,07

doua suruburi ] 0,98

1,2611,60
0,70
0.84
De degro~are
Montar~a ~i. demonCu patru ~uruburil~
,~
~
~
~
tare a cutitulul normal ,
! Cu doua suruburi
1,60
1,%
2,38
1,33
1.40
! De finisare ! Cu patru ~uruburi 1,90! 2,24 I 2,73/ r .

.'
Cu un surub
,----!----I--=- 1.18 1.26
Montarea ~l demontarea
cutitului
I C
d ~
1 c t:
I 13"
1"7
entru canal
f' t
I u oua suru urr
.oo
- I
u
.o
pen ru canaie,
rxat :
I Cupatru
suruburi
1,92 j
.

b'l

234

Normarea

Tabelul 6.18. Timpul aJutaUlc,

Modul de asezare ~i
Iixare a piesei

Schi\a sistemului
de prindere

lucrarilor

till'

Starea suprafetei
de bazare a piesei

1I

il
:1:

Neprelucrata

dispozitiv
special en
multe
mai
Iocuri de fixare cu ~uruburi si piuIite, In functle de numarul pieselor prlnse

i~
!W
n

Prelueratii

Neprelucrata

dupa

cursa

Neprelucrata
Prelucrata

Neprelucrata
Numarul

pieselor
prinse
simultan

1.1

Cu cutlt
mesel

51

dupa

J,"

~l

'I

eursa

tl

~i

I1---2

'I,

Cu paralel dupa trasaj

In doua planurI

11
:(

Cu paralel dupa trasaj tntr-un

plan
sau in doua planuri

Cu paralel dupa trasaj lntr-un singur

plan

Prelucrata

in'

verifieare

Cu cutlt

I
I

Fiira

mesel

Pe masii eu
sau eu
crlc
eu
suport
fixare en suruburi
~i
bride

Modu! centr~rii

Prelucrata

,i mortez0f'8

pentru prlnderea ~I desprlnderea

I
Pe masa prin
fixare eu suruburl ~i
bride

de rabotare

I
!
Preluerata

Fanl

verlficare

---

:1,

-81

Tobeiul 6.19. Timpul ajutator,

tal'

pentru prinderea

i~

S tarea suprafetei de
bazare a piesei

Schita modului
de prindere

~I desprinderea

!i
Modul de asezare ~i
fixare a piesei

j
'I

Modul centrarit

,
.',
!

j
!

Pe

masa, fixare
en suruburl ~i
bride

r$.

Pe masa en colen ~urutar,

buri ~i bride

~
latepartea
raja a mcsel cu
surub ~i bride
. pe suport

"

Pe

i"

Prelucrata

Fiirii verifieare

N epre! ucrata

Verifieare
eu paralel dupa
trasaj
lntr-un
plan sau
dOua planuri

Prelucrata
Neprelucrata

Verifieare

cu cutitul

Prelucrata
Neprelucrata

Verifieare
trasaj

cu paralel

Prelucrat.a

Fara

Verifieare eu paralel
trasaj lntr-un plan
doua planuri

dupal

Neprelucrata

verificare
cu parale!
trasaj intr-un plan
doua planuri

dupa
saul

Prelucrnta
Neprelucrata

dupal

verificare
sau]

I
I
I

----"'---------""""-~~~~.
~---------

Cclculul normei de timp ~i determinarea

plesel la preluerarea

suprafetelor

---

elementelor

235

componente

prin rabotare
Manipularea

pieselor

Manual

Cu podul rulant
Masa piesei, kg, pina la :

5
[

0,84[

0,98[

12

20

[SO!
50
100/200
T'impul ajutator tal' min.
f
[
g
[
h
I

300

500

1000

2000

ilk

3000

m[n

l'14[~I~I~I~~I~I~I~I~1

6,41 7,3

------1----1-------s;3O----s:so ----sy- ~
~
----g:s
1,40

1,60

1,82

2,141

2,40

3,0

1,18

1,33

1,54
2,90

1,76 I

2,14

3,3

2To ~

4,3

3,8

3,6

4,4

4,4

5,0 [5,7

5,2

6,0

7,0
11,4

S":7

------1-------~

_ 2,00 ~

2,10

--

2,35

--

1,45

2,70

3,00 ~

2,80

3,25

3,65

1,90

2,15

----

1,60

~12,15~I-

-1--"
2,00
2,30
2,90[3,25

3,50

4Fo,~
1

1,25

1,45

/1,85

5,25 _ 5,75

6,55

7,50

8,40

9,90 11,90 13,8 15,8

4,5

5,00

5,75

6,20

2,201

5,90

6,20

7,20

6,9

I[

7,951,

------

9,00 11,4 13,0

8,05 9,0010,5012,7013,817,3
8,50 9,70 11,60 15,10 18,8 20,5
12,10 13,60 15,90 19,80 25,0 28,4

I 3,40 3,,,1 ,,"I-=-I -

5,40

6,

7,35

8,651

20

1-=-_:--=-

15

7,

9,40',11,001
'

i!

I
I

I -

-I -,-

--I--'--i--I-I--

2,70

8,65 10,8 12,2

2,90

~I-=-I
5,4

--

-----

6,90
10,20

---"3,!-""-1

2,10

--I--i--

1,70

9,4 11,0
18,9 23,0

6,00

~1---s:25

0,701 0,80

1,751

5,3

8,5

4,65

-- --

4,2

8,2
14,4

7,5

4,9

~~I'~6770

~I~I~

0,90

I"

------"-----

2,65

0,60

--

2,60

2,90
3,00

--s:6O

0,5<)

--

4,2

6,5

-! '
i

piesei la preluerarea suprafetelor pe sepinq

Manipularea ptesei
Manuala

Cu macara

Masa piesei in kg, ptna la :

3

0,72
1,5
2,3

-!

I
i

0,90
1,15
1,75

1,7
2,7

"

----I
-

0,84

[
I

I
I

2,00

I
I1

i__
i
!

1,05
1,40
2,20
1,60

2,25

I
i
I

O~1
1,9
2,8

1,30

2,5
2,8

8
Timpultal'

1,14

I
I

I
I

2,2
3,4

1,34

2,8
4,4

3,45
3,65

4,0
4,3

II

3,25
3,9

2,8
3,0

1,2

1,<15

1,5

1.95
3,05

2,25
3.50

I
I

1,7
2,6

11

!
1,9

2,6

2,2

4,7
6,5

5,1
7,2

5,3
5,5

6,0
6,2

3,9
4,4

5,10
5,7

5,8
6,4

1,7

3,25

3.5

2,60
4,10

4,30
6,00

4,7
6,6

1
'I"

2,25

50

I
3,0
3,2

2,4
2,6

30

1,53

2,5
3,9

20

12
min.

3,00

2.65

3,50

3,10

5,00

5,4

4,20

7,40

8,0

236

In

Normarea lucrcirilor de rabotare ~i mortezare

&

menghinl!. eu
strtngere
mecaniel!. (eu

Tabellil

I Prelucrata

surub)

NeprelueraUl

I Fiiri veriflcare

Verificare dupa trasaj

Curatirea dispozitivului de aschll

Modul de curatlre
Aer eomprimat
Cu peria sau deseuri textile
Tabelul 6.20. Timpul

aJutator, tal' pentru prlnderea

~i

~ ...J

r~
d

~U
~

Starea suprafetei de
baza a piesei

. Schita sistemului de priadere

Modul de asezare ;;i fixare a piesei

~.. 1.

f:

-~.

i]
l

In

Prelucrata

universal

In platou eu fii!ci

I--~-'~

-----------1---

Pe masa prin fixare eu suruburi sl bride

..

~:-_~_._l

Prelucrata
Neprelucratii

'I

__ J

I
~I

[! ffu I ~;~\~:'.~"

Pe rnasa eu flxare pe coltar

eu suruburi ~i bride

Pe masa eu fixare in dtspozitiv, cu fixare pe suprarata sau aIezajul de bazare

'I

.1
,~:

-+-

-'---1--.
~

In menghinii eu stringere
meeanieii eu surub
___________________

:r?1'
Prelueratii
Neprelucrata

--!.

~I
~.

;,1 ~ Prelucrata

,I

------------Prelueratii
Neprelueratii

Curiitirea dispozitivului

I Dimensiunea

supraktei

de

~100xl00

Modul de curatire

Ttrnp,

a
Aer cornprtmat
Cu peria sau deseurl textile

0,07
0,08

I
,

Calculul normei de timp Ji determinarea elem~ntelor componente

237

6.19. (continuare)
0,36
0,21
0,16
0.40
0,13

0,40
0,24
0,20
0,18
'If,1' 0,17

I,

0,44
0,33
0,25
-

0,65
1,04

0,72
1,14

II

0,80
1,25

pentru

raboteza

l,55

1,01
1,67

supratetei

de curatat,

100xl00

200 x 300
'I'imp, minute

0,07
0,08

300 x 500

0,09
0,10

I
[

piesei la prelucrarea

0,10
0,12

suprafetelor

Modul centrarii

! Fiira

500 x 1000
:
i

0,16
0,22

0,18
0,25

0,70
1,40
1,61

~i piulitii
Cu excentric

eu roatii

0,20 I 0,23
0,28 I 0,32

'I

\ 0,2.'>
0,15

0,95
1,75
1,96

1,54
[1.75
i 1,68
I 1,96

1
'I

dupa

II
I

0,25
0,43

1,26
2,31

0,37
0,52

1,10
1,50

1,96
2,17

3,08
4,20

1,45
2,66

2,24
3,08

,I

II

2,45
3,54

2,66
4,13

---------2,24
2,38
2.48
2,55

2,59
3,73
2,80
3,01

3,50
3,64
3,71
3,85

3,99
4,131
4,20
4,34

0,39
0,43
\ 0,21 \ 0,24

0,46
0,27

0,55
0,32

-'-

0,27

0,30

11

---1------------1--

I -

1,89
2,03
2,10
2.24

0,34
0,18

de mlnal~I~~1

!Fiirii verificare
~Verlf'icare eu paralel
.! trasaj

0,27
0,37

1,10
2,03

--

-'

1--

1,54
1,75

100

I 0,84

in douii planuri

i Stringere
I
Surub
1

--1- -1-----

intr-un plan
in doua planurt
intr-un plan

en macara
plml la :
30
50

1'

-------1---1--1--

~Verificare
. Verificare
[Verlficare

pieselor

- trasai
upa rasaj

1Fiirii verificare
Verificare intr-un plan
!.,verificare in douii plan uri

i Verificare

0,15
0,17

0,11
0,15

I
I
I
1--;--1-1----I 1,05 i' 1,19! I 1,40 I 1,68
0,91
0,70
1,26 i 1,40 I 1,57 I 1,82

>500 x 1000

Masa piesei, kg,

8
I 12
20
Timpul tul, min
die
f

'

verificare
1 Verificare dupa trasaj

'f'
en icare

prin mertezare

mm, p!na la:

!

Manipularea

1,24
2,00

Manuala

IV

0,65
-

I
I

0,89
1,42

st septngurt

Dimensiunea

desprinderea

0,50
0,4D

I
I
I
I

0,28

1 0,31

0,35

0,59

0,47

0,52

-=---=--I-=-

0,38

0,45

1,27

1,47

0,69

0,82

1,61

1,82

1'

I -

de aschli
curatat,

mm, pina
200 x 300

la:
300 X 500

500 X 1000

>500 X 1000

in minute
b
0,09
0,10

c
0,10
0,12

d
0,11
0,15

e
0,15
0,17

238

Normarea 'Iucrarilor

de rabotare

~i mortezare

Valorile timpului ta2 sint date pe elementele componente (minuiri)

pentru masinile de rabotat ~i mortezat in tabelele 6.21 (p. 233) si 6.22.
Timpul aj-utatol' ta3 (tabelele 6.23 ~i 6.24) este timpul necesar efectuarii masuratoruor ~i controlului pieselor in timpul prelucrarii, in scopul
Tabelul

6.22. Trmpul ajutator,

laz. pentru

eomanda
mortezare

masini! la prelucrarea

F elul minuirilor ii miscarile de comanda

/
I

in

piesei
prin deplasare
a mesei

I-

directle longitudinala sau transversala, mm, pini'! la :

Prin retire
cu un unghi,

1
i

0,10
0.18
0,30
0,10
0,16
0,26
0.36

I
I

0,16
0.23
0.39
0,13
0,20
0,31
0,45

avansului

Cuplarea
Cuplarea
Cuplarea

sau decuplarea
rniscarli dispozitivului
avansulut
accelerat al mesei

Schimbarea
Sehimbarea

vitezei de aschlere
lungimii cursei

Schimbarea

marimtt

dtspozittvulut

Rotirea

m esel cu un unghi

sau schimbarea

portcutit

eu un unghi

vitezei

finisare

6.23. Timpul ajutiitor,

Subler de exterior
sau de interior

Subler de adincime
_________
Micrometru
Microm~tru de
adinClme
Calibre furca duhla

cu

Callhru Iurca sirnpla

sau potcoava'

0,63
0.70
1,20

I
I

Idoua suruburi
un surub
doua suruburl

ta3, pentrn miisuriitori ~i control la rabotarea

[Asezat la cota
!
jCu asezare la cotii In I
' timpul lucrarii
I!
iA~ezat la cota
.
iCu asezare la cotii in
1 timpul lucrului
!A~ezat la cota'
!Cu asezare la cota in
ti~pul
lucruJui
-

completa

[Masurare

cornpleta

~O,05

mm

1,25

suprafetelor

Iblcldl

e
0,12

10,11

0.13 0,14 0,21

0,42

0,18 0.20 0.28.

0,16 0,18 0.25

0.56

0,16
10.15
I'

0,30

0,3~

I
I

0.32 0.35 0.40

0.190.23

0,381----

0,38 0.45 O,751-=--

I
fma
IICl.6-7
2-4
!CI. 6-7
[Cl. 2 -4

p.

0.70
0,84

U.100.130.17
0.070.080,09

finii
I

iMasurul'e

1.00

1,09
0.06

10.17

!
!

~5mll1

:Dimens1unea masurata, mIDI pina la ;

.50
I 100 I 250 I SOO I 1000
Timpul ajutator ta3, min.

Precizia masurarii

Modul de masurare

0,09
0.20

0.08
0,80

[un surub

cu

i
metru

0,09

Echer
sau

de aschiere

oarecare

degrosare

de masurat

0,03

oarecare

Montarea ~i
demontarea
cut itului de:

Aparatul

portcutlt
U,08
0,13

avansului

Rotirea

Rigla

30
60
120
180

grade:

Tabelul

100
250
500

prin

Lungimea cursei, mm
400
> 400
Timpul ajutator ta2 min.

i
Apropierea
de cutit
manuala

suprafetelor

0,18
deprecizie
0,09
de precizie
: 0,08
de precizie 10.08
de pre ctzle 0,07

0.20 '-=--=0,09 0.121-=--1 __ -_

10.10 0.13 10,09.0.12.
- j

-I

II

.--------

,n"

Calculul normei de limp Ji delimitarea

elementelor

,,'~~~_._=~.~~_,_
..~,~~._~=,~~~,

239

componente

determinarii reglarilor necesare pentru obtinerea in stare finita a piesei

de preluerat.
Valoarea acestui timp depinde de aparatul ~i de metoda de masurare,
de dimensiunea i precizia piesei de prelucrat.
Tabelul

6.24. Timpul ajutator,

la ., pentru masurator!

la prelucrarea

pe morteza

Dimensiunea de milsurat in mm, pin~ la:

50

Aparat de milsurii

100

Higla de verifieare sau echer

Rigla sau metru
Subler
Subler de adlneime
Mierometru
Mierometru de interior
Calibru Iurca dubla
Calibru turca strnpla sau potcoava

1
250
1
500
Timpul ajutiitor ta., min.

1000
e

led

0,12
0.08
0,16
0,21
0,26
0,26
0,12
0,11

0,14
0,09
0,18
0,23
0,27
0,29

0,18
0,11
0,2
0,26
0,33

0,13

0,17

0,25
0,13
0,3
0,35
0,36

0,17
0,6

TimpuZ ajutiltor ta4 (tabelele 6.25-6.27) este timpul pentru reglarea

pozrtiei muchiei aschietoare a cutitului faya de piesa, reglare ce se etectueaza la inceputul operatiei, dupa fiecare trecere, sau la inceputul fiecarei
faze de lucru.
Timpul ajutator ta4 variaza ea marime in functie de dimensiunile
suprafetelor de rabotat sau mortezat, de modul de reglare a cupitului, de
toleranta cotei de masurat ~i de aparatul de masura utilizat.
Tabelul

6.27. TImpul ajutator,

Toleranta cotei
masurate

Caracterul prelucrarii ~i modul

a",zilrii cutitului pentru ascaiere

ta4, legat de faze la preluerarea

Cursa maxima a cutitului de mortezat

<400
>400
I
Latimea prelucrata, mm.sau martmea deplasarti
mesei rotunde, grade, pina la:

Instrumentul
de masura

50 1 100 1250 I 500 1 50 1 100 1 250 I 500

30 1 60 1120 1 180 I 30 1 60 1 120 1 180
Timpul ajutiitor ta" min.
a I b 1 c I d
I e I f I g I h

= I
Cu cutltul
la cota

asezat

Prelu- feu cutitul!

trasa]
crarea
asezat
tambur
supradupa
gradat
tetelor
Cu
luarea
unel
plane
aschii de proba
sl eanalelor ' Cu luarea a doni!
aschii de proba

03
> ,

I:;;;

0,3

Sablon

Subler
Sablon
Subler

pe morteza

10,09

----10,19 0,22 0,28 0,36

------1--

0,15 0,22 0,31

0,12 0,17 0,2610,11

~"r321

0,21

-----0,25 0,32
------

0,41

O"T,28

0,150,18
O,I?
0,37
0,29 0,35 0,43/0,28 0,32 0,39 0,48
0,41 0,46 0,56 0,40 0,43 0,51 0,60

I1,38
0,26

------

0,43 0,46 0,561 0,60, 0,45 O'491~'56 0,65

2501 0,55 0,58 0,64 0,72 -0,57 0,61 0,68 0,77
>250 0,77 0,80 0,86 0,94 0,79 0,83 0,90 0,99

6.3.4. Determinarea timpului de adaos (ldt

+ tdo+ton)'

Determinarea timpilor de deservire tehnica, td!' de deservire organizatorica,

iau ~i de odihna ~i necesitati fiziologice, ton care constituie asa-zisul timp de

Normarea

240

lucrarilor

,i

de rabotare

Tabelul 6.25. Timpul ajutatcr,

tll('

mo.ntare

legat de faza

;.,
Toleranta cote;
de masurat,

Caracterul prelucrarii ~i rnodul de

asezare a cutitului pen tru aschiere

Cu asezarea

cutitulut

I
Rabotarea
supratetelor
plane orizontale, vert.icale si
'.
cane I un

Dupii

Scula
de masurat

mm

trasaj

Dupii tambur
gradat
Dupii cale de rnasurat

/'

Cu luarea ounei as chl!

de proba

Sablon
Rigla

>0,2

Subler
---'. Subler
---

Cu luarea Cl doua
aschii de proba

';;0,2

I
I
Tabelul

,.

de adincirne

---3:.---:-c:-----..:..:...:...-

Sahlon
Subler
Suhler

6. ZO. Timpul

ajutator,

de adlncime

ta4, leqat de faza

Rabotarea
Grupa de masini,

Modul asezarii cutitului

aschiere

Toleranta
cotei
masurate
mm

pen-tru

Aparatul

I Dimensiunea!

de masurat

.500
La~imea de rabotat,.

de masurar

50

100

250

i
Dupii. trasaj
Cu
asezarea
cut ltulul

eu

luarea
proha

--I

Dupii. tambur
gradat
Dupa cale de
mii.surat

unci

aschii

de

I,

>0,2

Subler

~ubler de
adlncime
';;0,2

aschii

Sablon

_I
Subler de adi
cime

0-

0,41
0,36

0,17

0,28

0,22
0,35

0,26
0,39

i >250

0,41
0,52

0,47
0,58

0,38
0,57
(l,65
0,76

0,43

0,49

0,67

0,56

0,64

0,88

.;;250
>250

0,68
0,90

0,76
0,98

1,00
1,22'

0,76

0,84

1.08

-I

Subler

0,24

-1';;250

--I

Cu Iuarea a doua
de proba

0,29

0.20

-Ii
-I

0,25

0.15

-I
Sablon
, rigla

1
1

Timpul

adaos in functie de natura prelucrarii, pe masini de rabotat sau pe masini

de mortezat, se face folosindu-se datele cuprinse in tabelele 6.28 ~i 6.29_

Calculul

normei de timp ~i determinarea

elementeior

componente

24:1:

la prelnerarea suprafetelor pe raboteza

Lungimea maxima
Dimensi- 1,
unea ce se )
ma:ll,
I

mm
2000., .6000

50

100

a!

~I

0,33

---

0,45
0,55

0,29

0,54
0,34;

0,35,

0.40

0,47
0,61

0,52
0.76'

0,67
0.78

0,82
0,93,

~ 250
>250
---'
-

0,61
0,72

0.65

[0,71

_ "
",,200
>250

O.8~
0,92,
1,03
0,96

la rabotarea

cid

~,0,44

suprafelelor

de rabotat,

2000
Lalimea de rabotat mm: pina la :
250!
500
!
50
i
10&
Timpul ajutator taC) In minute

0.86.

0,72
0,43

0.49

0,37

o.et

0,51!
0,(;0

0,44
0,30

1,03

1,09
1,20
:----i
L1:~

1.14'
1,2(1
1,31

:.~(~
",.16'

1,04

1,24:

1,60

i
1

0,66
0,77

0,70

:).94
",00
;,11

1,04

1.,67

0,9:
l.01)
1,11

suprafejelor

elf

250

500

I
I

0,48
0,32

0,60
0,38

0,39

0,45

0,53
0,66

0,59
0,84

0,68
1,11

0,72
0,83

0,90
1,01

1,17
1,28

0,76

0,94

1,02
1,08
1,17

1,26
1,32
1,43,

1,12

1;36

!
1
I

_'I'

0,78
0,47
0,54

__

--

1,21

1,62
11,68
1,79

1,72

pe ~epjng

plane

Rabotarea

suprafe~elor verticale (laterale),

canelare ~i retezare

lungimea maxima de rabotat , mm, pinll la:

>500

<;500

>500

In mm, pina la :
500
ajutato r
die

0,&3

I
tG,4t

50

500

:50

50

100

250

50

100

250

0,34

0,58

0,29

0,34

0,19

--j--

lOO

in minute

0,60
0,90

0,30
0,46

0,98
1,09

0,54

I 0,65
---11,00 I 0,56

--I
1,32

0,74

1,441'

0,86

0,82
0,94

1,66

10R

11

0,94

1,02

1,52

I~

1.:>4

r.ee

1,22
1,44

0,30

1,74

I
-I

1,88

Timpul de deservire tehnica si organizatosica variazs, eu tipul masiniiunelte (rabot.eza, seping sau mort.eza) ~i cu lungimea cursei de lucru.

242

Normarea lucrarilor de rabotare ,i montare

Tabelul

6.28. Timpii

de adaos.

idt [do ~i ton la prelucrarea

Timpul de deservire teanica ~i organizatorica

Tiropul In %.

Numarul supor_
turilor port-cutit
In lucru

!~

4,5
.;:::-_--:--c;--;--_-.:.... __
-'-..:B~ 10,5
Timpul de deservire organizato-/--,------:
rica in % din tirnpul operativ
1,7

Obseruaiie.

suprafe!elor

Timpul de odlhna

prin

rabotare
fiziologice ion

~i necesitat!

Mastna-unealta
.
t"
Masa piesei, kg
.
.
Timp ajuta or
Raboteza
1 $ep!Dg
.
(manual~;,':;
12 1 12-20 I >20
Luugimea cursei. mm
TlmI?
mecanic11 Timpul
ton, % din timpul
2000 I 4000 I .:; 500 oper~t!V manu"!). In%
operativ
.
.
mm
din tunpul
Tlmpui,
mm J ~ "'
operativ
a
b
c
a
! b 1 c

II_B_
A-- ~,5 I
~I~

~i tdo

Timp de deservire
1-2
tehnlca in % din __
timpul de baza
3-4

l'

tdt

3,0

11

-2,0

5,5
111,5

~l

':::2501

2,4

2501
I> ,

4,00
3,50
3,10

>50
~50
>50
~50,

4,50
4,00!
3,50

-3,00

1,0

A slmbolizeaza ascutlrea sculelor eentralizat,

iar B - ascutlrea seulelor demuncltor

i~

If

Tabelul
I -

6.29. Timpii de adaos Ide, Ido ~i Ion la prelucrarea

Timpui

de deseroire

lehnicii

$1 organizatoricii

(idt

suprafetelor

prin mortezare

+ ido)

---~ngimea cursei~
in mm
400
I
>400
---Tjmp, in minute

Im

ill

Timpul

de deservire

tehnieii,

din timpul

organtzatorica,

TIrnpul de deservire
operational

din

A
baZii.,-B--,

de

timpul

2,0
5,0

1.00

ObservaJie. A simbofizeaza ascut irea central izata, iar B ascutirea se face de muncitor
2 -

T'impul

de odihnii

Timpul operativ, min.

si neeesiliiii

'-""I

Timpul ajuta tor

~i mecanic-manual),
"% :
din tiropul operativ

~2.50

>50

I
I

~50

>2,50

6.4.

[izioloqice

>50
~50

Exemplu de cclcul

I
I

(Ion)
12
a

Masa preset, kg
13 20
I
Timpul ton. % din timpul operativ
b
I
1

>20

4,00

4,50

3,50

4,00

3,00

3,50

3,50

3,00

a,1 normei de timp la rabotare ~i

mortezare

6.4.1. Calculul normei de timp pentru operotil de rabotare

Sa se determine norma de tlrnp a operatlel de preluerare prin rabotare a supratetet
plane 1 a piesei reprezentate
in fig. 6.1. Materialul piesei : Ionta cenusle, Cutitul din otel rapid
30 x 45 eu X = 45.
Se utilizeaza rnaslna de rabotat ell cuttt mobil S 425 B eu urrnatoarele
earaeteristiei :
gama eurselor duble pe minut ale berbeeului:
14 . . .105;
lungimea mesei : 425 mm; lapmea mesei 310 mm; deplasarea transversala a mesei : 480 mm; garna avansurilor
mesei 0,2 ...

~.'.'

Exempie de talcul

al normei de limp la- rabotare

243:

~i moliezare

... 0.8 mm/cursa

dublii; nurnarul avansurilor
automate transversale
ale meset : 4 ; deplasarea
verticala a saniei portcutlt : 140 mm; numarul
avansurilor
saniei portcutlt : 4 ; garna avansurtJOT saniei
portcutit : 0.25 ... 1 ; unghiul de rotire a saniei port cutrt : 60.
a. Determinarea timpului
de pregaiireincheiere, T pi. Prinderea piesei pe masa masinli
f/O
cu suruburi
~i bride ~i lungimea cursei de lucru
sub 500 mm sint conditll ce deterrnina,
conform
tabelului
6.1. valoarea
T pi = 7 min.

~ _

Timpul

de baza,

to

= --

n . s

11--2'

~~~
~ F

b+b1+b2

= -~~-=
n , s
un cutlt de

I \t,

se determinii
astfel:
se adoptii
~2
rabotat cu unghiul principal de atac X = 45 ~
1=420'
se va prelucra cu 0 adlncime
de aschiere
I =
= 4 mm. pentru Indepart.area lntregului adaos
Fig. 6.1. Exemplu de prelucrare
prln
de prelucrare
dintr-o trecere,
in care caz, din
mortezare.
tabelul
6.3 rezulta
bl = 4 mm; b2 = 2 mm ;
I]
12 = 75 mm.
Lattmea plesei de prelucrat
b = 120 mm; lungimea piesei I = 420 mm. Rezult a E =
= b
b,
b2 = 126 mm ~i L = 1+ 11 -i- 12 = 495 mm.
Avansul,
conform tabelului
6.5. pentru
cazul prelucrarli
fontei cenusii cu scula
dinotel rapid. la 0 adlncime
de aschlere I = 4 mm. en X. = 45. va fi s = 2.00 mm/cursa
dubla,
Coeficlentit
de corectie ai avansului
In conditltle
de lucru slnt (tabelul
6.5):
pentru
duritatea
200 HE. kl = 1 ; pentru 0 supraf ata cu crusta. k; = 1 ; pentru 0 rigiditate
ridicatii a
sistemului
tehnologlc,
1:3 = 1 ; pentrn
0 lungime
in consoia a cutltului,
le = 2.5 h. k4 = 1Deci s = 2 mm pe curs a dubla. A vansul este admisibll In raport cu rezlst.enta sculei
(tabelul 6.13).

.1--J4

1-

b. Determinarea
pe minut

se calculeaza

tiumarului

de curse dublelminui.

mal intli viteza

de aschiere

in scopul det errnlnaril

en relatia

de curse

Cv

Dp

duble

T1niXusYv

'Cp.

Din t abelul 6.15 rezulta urmatoar ele date: Cv = 39.2; m = 0.10; x" = 0.15; y" = 0.40.
Valoarea
coeficientului
de corectie a vitezeide
aschiere Kvp este data de produsut
urrnatorilor
coeficlent!
(tabeluI 6.15):
pentru
durabilitatea
adoptatii
T = 60'. KT" = 1.07 ;
pentru Ionta cenusie cu HE = 200. Kmv = 0.79; pentru unghiul de atac principal
X.= 45.
1<."= 1 ; pentru unghlul de atac secundar Xl = 10. KI = 1; pentru raza de rotunjire a cutttului
r = 3 mm. Krv = 1 ; pentru uzura de 1 mm pe fat a de asezare a unui cutit normal.
rezulta un
coeficient
Kh" = 0.86; pentru supratata
fara crusta, coeficientul
Ksv =;= 1.0.
Cu aceste

date

c. Determinarea
curse

se obtine

tuutuirului

39.2
600.10 _4.15.2.40

16.26 m/rnln

de curse duble pe tnitiul : n

=-

2L

16,26

= ---

20.495

16.26

= --

0.990

18

duble/mlnut.

d. T'impul de baza. Are valoarea :

Ib

= --

n . s

126
= --18.0.2

126

=-

3,6

35 min.

e. Timpul ajutator lal (tabelul 6.19). in cazul fixiirii piesc! pe masa masinri cu suruburt
si bride. cu supratata
de aschtere neprelucrata,
CH verif icarea
asezarii ef'ectuata
cu paraleluJ
la 0 piesa avind masa de 30 kg. tal = 4.7 min.

f. T'impul

ajuiator,

g. Timpul

ajutator, laa (tabelul 6.23) In cazul miisuriirii eu sublerul, este la

ajutator, la4 (tabelul 6.26). pentru cutttul dupa trasaj, va fi la4
ajutator total tal + la2 + tas + ta4 = 4,7 + 0.87 -+ 0.25 + 0.41
operational
10 + la = 35 + 6.23 = 41.23 min.

ta2

(tabelul

6.21).

va fi:

ta2

0,04

0.09

0.04

min.
h. Timpul
i. Timpul
j. Timpul

0.70

=
=
=

0.87

0.20 min.
0,41 min.
6.23 min.

.r;

244

Normarea

lucrarilor

de rabotare

~i montare

Timpii de adaos (tabelul 6.28):

idt

tdo

Norma de timp N,

6.4.2.

+
=

5 . 35

ton

= --

100

35 + 6.23

41,23

+ --

100

3,29

41,23 . 3
3,29 min.

100

44,52 min.

Calculu! normei de timp pentru operotii de mortezare

Sii se prelucreze prin mortezare de degrosare canalul de pana la semifabricatul de roata

diR~atii reprezentat in fig. 6.2, cu un cutrt normal din otel rapid, cu unghiul de atac principal
X = 45 :;;icu secttunea cutltulul 30 x 45.
a. Determtnarea timpului
de pregiitire-I.ncheiere Tj>l pentru prinderea piesei pe masa ma20Ifl05
100
r-----l sini! in suruburl ~i bride. lungimea cursei - sub
400 mm. montarea unui opritor la deplasarea mesei
masinll, se face conform tabelului 6.22:
Tpt = 7,0

6.0

1,80 = 14.80 min.

b. Lunqimea cursei de morlezat (v. tabelul6.4)

= 1 + 11 + 12 = 100 + 35 = 135 min.
A vansul (mmfcursii dubla), in cazul prelu-~
criirii canalelor unei giiuri cu diametrul D=l00 mm
~i cu lungimea canalului de 100 mm. conform datelor din tabelul6.24. este s = 0.18 ... 0.22 mmjcursa
dublii.
Fig. 6.2. Exernplu de prelucrare
Se adopta s = 0,200 mrnjcursa dubla penprln rabotare.
tru a se obtine un numar intreg de curse duble,
n = 20/0,2 = 100 curse duble.
c. Detertninarea vitezel de asduere, Viteza de aschlere se determinii cu relatia (tabelul
19.2
este L

,
'I:'

I~
I~,
1

11
I,

I
I

= 5,5 m/min.
v
5500
d. Numiirui de curse duble pe minut rezultii n =- = ---=
.
2L
270

20,37 curse dublejminut.

H
20
20
e. Timpul de baz are valoar ea to = - =
= --= 5 min.
n s
20.37 0,2
4.664
f. T'itnpul ajutaior tal (tabelul 6.20). in cazul clnd supratata de asezare este prelucrata
iar masa plesei este de 15 kg. rezultii ial = 1.45 min.
g. Timpul ajutdtor ta2 (tabelul6.22)este dcterminat de timpul necesar urmatoarelor mtnuirl l
apropierea piesel de cutit 100 mm: 0,10 min ; rotirea cu 60 a piesei: 0,16 min ; cuplarea avansutut
0.03 min; schlmbarea vitezel de Iucru: 0.03 min ; schimbarea lungimii cursei : 0.13 min ; montarea
~i demontarea cutltului de degrosare : 0,70 min; rezultii la2 = 1.20 min.
h. T'itnpul ajuiator t(J3 (tabelul 6.27). in cazul miisuriirii liitimii ~i adlncimii canalului cu
sublerul ~i cu sublerul de adlncime, este t(J3 = 0.16 + 0.21 = 0.37 min.

-.-.~-.

~--~.

~~~.

-~--~

..-------,--.-.----------

iExemplede calcul al normei de timp la rabotare $i mortezare

245

i. Timpul ajuiiitor ta4 (tabelul 6.27), In cazul prelucrartl cu asezarea cntitulul dupa trasaj
~l eu luarea unei aschti de proba, este ta4 = 0,19 min.
j. Ttmpul ajutator total este ta = 1.45 + 1.20 + 0,37 + 0,19 = 3,21 min.
k. Timpul operatic va fi tb + la = 5 + 3,21 = 8,21 min.

l. T'irnpul de adaus

(tdt

tdo

lon) (taaelul 6.29) este t.u

5.5

= --

100

0,25 rnin ;

tdo =

8,21

3,58,21
= 0,08 min; ton = ---= 0,28 min; total timp adaus tdl + tdo + ton =0,25 +
100
100
+ 0,08 0,28 = 0,61 min.
m. Timpul de prelucrare a canalului (norma de tlmp) va fi : Nz = 14,8 + 5 + 3,21 +
+ 0,61 = 23,62 min.
= --

Capitolul

NORMAREA

LUCR.A.RILOR DE FILETARE

7.1. Generolitcti

i[
~
1

~i
ili

i~
~1

It

Procesul tehnologic de prelucrare a filetelor se alege in functie de

rolu1 functional 3.01 piesei filetate ~i de precisia impusa.
Preluerarea filetelor se poate face prin aschiere sau prin rulare (deformare plastica).
Filetele exterioare se prelucreaza prin aschiere cu ajutorul cutdtelor
profilate (eu profilul golului dintre spire), cutitelor pieptene de filetat, capetelor de filet at poz.itionat.e coaxial eu piesa sau excentric (in virtej), filierelor, frezelor, discurilor abrasive etc.
Filetele interioare se pot prelucra prin aschiere cu ajutorul cutitelor
profilate, tarozilor ~i frezelor de filetat.
7.2.

Prelucrarea filetelor cu cutite profilate

Procesu1 de prelucrare a filetelor eu ajutorul cutitelor profilate ~i

eutitelor pieptene este specific productiei individuale ~i de serie mica.
Prelucrarea se face pe strunguri universale ~i,uneori, pe strunguri revolver.
Schema de aschiere se stabileste in functie de pasul filetului. Pentru
v 2,5 mm, avansul de patrundere se da, i:ii directie radiala (perpedicular pe axa piesei), atit pentru degrosar cit ~i pentru Iinisare (fig. 7.la),
cuprins intre 0,05 ... 0,2 mm. Pentrup >2,5 mm, avansul de patrundere,
la degrosare, se da paralel cu unul din flancurile filetului (fig. 7.1,b) iar
pentru Iinisare - se da in directie radial a (fig. 7.1, c).
Pentru filete exterioare
se pot folosi cutite normale,
cutite tangentiale ~i cutitedisc, iar pentru filete interioare se pot folosi cutite
normale ~i cutite-dlec.
Prelucrarea filetelor pe
strunguri de precizie, fara
liniale de corectie, asigura 0
c
a
preeizie a pasului de O,Olmm
Fig. 7.1 Tipurile de avans la strunjlrea Iiletelor :
pe lungimea de 50 mm, a - cu avans radial: b - eu avans paralel cu un flane al .LiJ~tului
(la degrosare) : C\ - cu avans radial (la Iinisare}.
0,015 mm pe lungimea de

247

Prelucrarea filetelor cu cu,ite profilote

150 mm ~i de 0,02 mm pe Iungimea filetul.ui de 300 mm, pe cind la utilizarea linialelor de corectie, se asigura 0 precizie de 0,003 mm, 0,004 mm
~i 0,005 mm pe lungimile filetate menjionate mai inainte.

7.2.1. Relotio normei de timp ~i determinarea

elementelor
componente ale acesteia

Norma de timp pe bucata

NI

pi

se calculeaza

+ ta +

t/)

cu relajta

+ tdo + ton

t,It

(7.1)

'in care elementele componente au definitiile date in eapitolul 3.

7.2.1.1. Determinarea timpului de preqatire-lneheiere. Timpul de pregatire-incheiere TPi este dat in tabelul. 7.1 in functie de inaI:t;imea virfurilor
strungului ~i de metoda de asezare a piesei.
Tobelul 7.1. Timpul de pregatire-ineheiere,
rioare

Poz.

Nr. de seule
aschietoare
reglate

Modul de asezare a piesei

In universal autoeentrant

In universal eu patru baeuri

Pe dornul de la. axul principal

Tp.' min, la preluerarea

Intre vlrfuri
l

7.2.1.2. Determinarea
leaza cu relatia
tf)

filetelor

interioare

~i exte-

en cutlte de Ifle tat

timpului

IniH\imea virfurilor mm~ pinll la:

200
I
300
Timpul T",i min

3 .. 4

9
11

2
3 .. 4

11
13

3 ..4
2

3 . .4

de baza. Timpul de baza

12
14
14
16
7,5
7,5
7,5
7,5
t/)

se calcu-

.
_ l

+ (2 ...

3)p

n.p

[min
mm ]

(72)
.

in care l este Iungimea filetului, mm p - pasul filetului mm ~i n-tura~ia

piesei rot/min.
Timpul pentru tnapoierea caruciorului se stabileste eu relatia

t"go!

n
-t/)o
-

[min]

(7.3)

Yol

'in care ~

este raportul

intre turatia

n a axului principal

la cursa de

ngOI

lucru ~i turatia ngol la eursa de intoareere. Valoarea acestui raport se gasl':~te in carte a tehnica a masinii.
Pentru determinarea timpului de baza este necesara valoarea avansului longitudinal (egala eu pasul filetului), a avansului de patrundere,

-,

248

Narmarea

lucrarilor

de filetar&

care va determina numarul de treceri pentru obtinerea profilului cored,

a vitezei de aschiere, cu ajutorul careia sa se determine turatia piesei.
A.oaneul. longitudinal, p, sestabile~te
egal cu pasul filetului.
Aianeu: de patrundere, t, conform schemelor din fig. 7.1, se obtine din
raportul inaltdmii filetului la numarul trecerilor indicat in tabelele 7.2 !}i
7.3. Avansul transversal la trecerile de Iinisare se alege de doua ori mai
mic decit la trecerile de degrosare.
Tabelul

7.2. Numnml

de treceri la fiietarea fiirii prag eu entlte eu plaeute din earburl

(PlO pentru otel ~i K40 pentru Ionta)

Pasul filet ulu i PI mm

Otel a-,
daN/mm2

----, ~o;~~

Finisare

111

,3

.;

: 5
!_7__

: 6
i_8__

~15

i
~;
,'i':
2

I2

de treeeri

1.1-~

!.~-~

I2

I 2

_/1 ~

O!el carbon

Otel aliat ~i
turnat

5! '.

2... ~-i~

1+1 + +
11

!
2

2 1 2

lara prag en eutlte din otel rapid

1,75
2,0
,
2,5
3,0
3,5
4,0
4,5
5,0
5,5
6,0 I

6
6
6
7
7
7
8
8
9

Notatii : D -

4
4
5

5
5
6
7
7
7

3
3
4
4
4
4
5
5
5
5
5
5

4
4
5
6
6
6
6
6
6
6
6
6

2
2
3
3
3
3
3
3
3
4
4
4

I
I

3
3
3
4
4

4
4
4
4

I
I

I
I

degrosare

8
9
9
10
10
12

; F -

iI

i
i

!i
:

,I
I

'I
i

'I

.1

Rp3

Otel carbon

Otel aljat ~i
turnat

Fontli

Numarul de treceri

mm

'\

,j

Filet interior
I

Fonta

4/5/6
6__

MateriaJuJ de pre1ucrat

tile~ului

Filet exterior

I ~

la iiletarea

::l

~
2

Filet interior

'I

~_L~__

I':

Pasuj

1,25
1,5

; 4
__ 6__

,;

Fonta

Tabelul 7.3 Numarul

i~
if!

Filet exterior
"

:2 i:J
3_ ~:~

.;;75)
>751 __

Degrosare

I:

]:5!

metalice

5
5
6
7
7
7
8
9

9
10
10
12

3
3
3
4
4
4
4
4
4
5
5
5

6
6
7
8
9
9
10
11
11
12
12
13

i
I

I
I

4
4
4
5
5
5
6
6
6
7
7
7

5
5
6
7
7
7
7
7
7

B
8

3
3
3
o<>

3
3
3
3
3
4
4
5

:1

.1

,j

finisare.

.:

in cazul prelucrarii de degrosare se recomanda oa, pe ling a dePla-l

sarea perpendiculara pe axa piesei, cutitul sa se deplaseze dupa fiecare
treeere ~i in sens axial (fig. 7.2), pentru imbunatatirea. conditiilor de aschiere. Deplasarile recomandate slnt : 0,1
0,15 mm pentru
piesele netratate
termic;
0,05
0,08 mm pentru
oteluri imbunatatite cu c, = 105
125 daN jmm 2 ;
0,03 ... 0,05 mm pentru
oteluri
imbunatatite
en
c; >125 da.Njmm",
Yiteza de asctiiere, v se determina cu 0 relatie de
forma
v =
C". -Ix
(7.4) Fig. 7.2. Deplasarjtspm . pll tZ [m/mill],
axlale ale sculei la
degrosarea filetului.

'.

/'

.~

1
I

Prelucrcreo

filetelor

24G

eutite profilote

tU

in care C; este un eoefieient care tine seama de natura materialului, ,i numarul de treceri, T - durabilitatea eeonomica a cutdtului, min, p pasul filetului, mm, iar t - avansul de patrundere, mm.
Tabelul

7,4. Viteza de asehiere

~!

I--

.TipuI
filetului

F-\
Pasul

.!:m

I
I

Filet
exterior

Ote1

1,5 1108
2
100
3
97
4
94
5 1 93
6
92

11

Nota/ii;

50

50... 60

160

161. .. 179

Fonta

39
43
,'48
52
I
52
55

---i~953585I3'1i80!
2
Filet
3
interior
4
5
!
6

la filetarea lara prag cu eutite eu plaeute

(PlO pentru otel ~i K40 peutru Iouta)

88
83
79
77;
75

I
t

i Ote1

Fonta

71. .. 84

o~
94
87
84
82
80
78

78!
73
70
68
67

34'
361
39
39
42

74 I
70 i
67 i
65:
64

0 -: otel eu (Jr, in daN/mm2;

F -

281'72'125"'61
30
65
27
32,
62
28
35!
60
31
35
58
31
37
57
33 I

fonta

100
240

1--7066-

29 I 83-1 -25
33
78 1 29
37
75,
33
40 11 731 36
40
71
36
43!
69
39

85
220

Otel I Footli I O\el

Fontai

34 I
38 I
42 i
45
45 1
49!

180... 200 i 201. .. 219 I

Viteza de ~hiere
v, m/min .

96
89
86
84 i
83
82

38
40
44
44
47

I~~i

din earhur i metaltee

eu HB,

i~_O

__

> 240

FontA! Otel

Fon a

64
62
60
58

22
26,
30
33
33
36

55
53
51
49
48

2315221
25
47
26
45
431
28
28
42
30
41

I'

59
56
54
52'
51
50

II

19
23
27
30
30
33

23
24
25
25
27

daN/mm!.

ill tabelul 7.4 se dau valori pentru viteza de aschiere la filetarea fara
prag cu cutite eu placute din carburi metalice PlO pentru otel ~i K40 pentru Ionta, iar in tabelul 7.5 sint dati coeficientii de corectie ai vitezei.
Tabelul

7.5. Coeftclentl pentru eoreetarea

Du.rabilitatea economica a :utitului T, min.

Coeficient de corectfe 1
Otel
KT
Fonta

Grupa

de utilizare

Coeficient
Grupa

a placutei

de coreetie,

de utllizare

pentru

20
!.2~!
1,45!

atel

Kp

a placutei

pentru

Ionta

vitezel de asehieer din tahelul 7.4

30
1,15
1.27

45
1.06
1,10

60
!.oo
1,00

l~.O !~
I~i

0,87

0,87
0,79

POl

PlO

P20

P30

1,4

1,0

0.8

0.55

Kl0

K20

K40

1,4

1.2

1,0

K01

1,5

~-7.~~~--------~~~--~-----------I----~-----~----------------

Coeficient

de corectie,

Kp

ill tabelu17.6 sint date valori pentru viteza de aschiere la prelucrarea

filetelor fara prag a otelurilor-earbon cu a, = 75 daN/mm2 cu cutite din
otel rapid Rp 3 iar in tabelul 7.7 sint coeficientii de corectie ai acestor
viteze de aschiere.
'
.
ill tabelul 7.8 sint date valori pentru viteza de aschiere la prelucrarea
filetelor, fara prag, la fontele cenusii cu HB = 190, eu eutite din otel
rapid Rp 3, iar in tabelul 7.9 sint dati coeficientii de corectie ai aeestor
viteze.
ill tabelul 7.10 sint date valori pentru viteza de aschiere la prelucrarea filetelor eu prag la oteluri ~i fonte cu cutite prevazute cu placute din
carburi metalice iar in tabelul 7.11 - valori pentru aceleasi tipuri de mete
~i materials la prelucrarea eu cutite din otel rapid Bp 3.
Pentru durabilitatea
economica a cutitelor, T min, se recomanda
urmatoarele valori : T = 30 min pentru cutite cu plaeute din carburi

~50

Normarea
Tabelul

7.6. Viteza de asehiere la filetarea iura prag a otelulul carbon,

a; = 75 daN/mm2 eu ellJite diu otel rapid RP3

Pasul
liletului
p,
mm

III

in

a)

11'

Il
If

li:
1"

,~~

Filet exterior

de filetereell

Filet interior

Tjpul operajtej :
Degrosare

Finisare

Calibrate

34
32
30
28
27
23
22
20
19
19
17
17

60
58
56
52
48
42
38
36
33
32
3i
25

4
4
4
4
4
4
4
4
,1
4
4
4

i
I

I
I

I
I

I Degrosare
28
26
25
24
22
19
19
17
15
14

13
13

Finisare

Calibrare

49
46
43
40
38
34
30
20
26
25

I
I
i

I
I

24

22

4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4

!
'I
-,
i

,I

Tabelul 7.7 Coeficienfi pentru eoreetarea vitezei de asehiere din tabeluI 7.6 in
Iunetle de caIitatea materialului preluerat, durabilitatea
eeonomlca
a cutitulnl si racire

,~
,r

"1'1

1,25
1,50
1,75
2,00
2,50
3,00
3.50
4,00
4,50
5,00
5,50
6,00

1\1-

lucrarilor

Grupa

Calitatea

otelului

Coeflcien t de corectie,

otelului

[Aut 9, Aut 12. Aut 20

Aut 30
IAut 40~1
OC::-'-te""I-d-:-e-n-z-ge-n-e-ra-='!-p-en-t-r-u
!OL 32, OL 34, OL 37, OL 42
constructfi
10L 44, OL 50, OL 52
'IOL 60
OL 70
---------jOLC
10, OLe 15-1

Ore! carbon

,OLC 25

2:00

,OLC 35

'\

1,67

Pentru

automate

de calltate

_____ Igtg :g'

Ote! carbon
piese

turn at in

otei
crorn-nichel
.
Dtel crom
.
Otel rnangan

OLe 5.3

I
I

,
I

__

lOT
lOT
lOT
113

40
45, OT 50
55, OT 60
CN 30
115 ex 15
141 CN 12

._____
I

I
I

-------------,

165 M 10
O-c- 'C')-c-r-o-m---m-a-n-g-a-n---i18NC 10
te
Otel crom-molibden
133 Mo C 11
i41 Mo C 11
Otel mangan-siliciu
135_MS 12
0iel crom-vanadiu
Otel carbon pentrn

scule

c) Racirea

rl

2,20
2,00
__-::-1,'-::6-;;-7
0,90
0,72
0,57
1,02
0,47
0,80

! 1,19

Con<litiile de lucrn

1,08

Cu nkire

1,00

:1

I
,I

0,44
1,02
0,80

.1

0,90 _ 0,84
Fara

i~I--6-0-1~1~1~
I'

-\

0,56
\
0,44
11----='''-::5--=-6----

!~
I

II

i:~~

----I

'150 VC 11
OSC 7, OSC 8, OSC 9, OSC 10, OSC 11 I
IOSC 12, OSC 13
I

0,70
i -----,0:-',""40::-----

b) Durabili.tatea \DUrabl.ec. a cutitului, T,min

econornica
a
cutitulul
,Coef. de corectie, KT

'~i

Kc

:~,30
2,62
2,01
2,20
1,67
1,28
1.00
2:20

t
i

.______ _

115 C 08
40 C 10
,36 M 17

,I

0,76

racire

Coef.

de corectie,

1,OO!

0,80

'1

Plelucroreo

filetelor

cu eu~ite profilote

251

Tabelul 7.8. Viteza de aschiere la fiIetarea fad

metalice, la prelucrarea filetelor

pe strunguri; T = 60 min la. prelucrarea pe strunguri cu ciclu automat ~i la prelucrarea eu eapete
rotative; T = 60 min la prelucrarea eu cutite din otel rapid.
Dupa ealcularea, sau alegerea,
vitezei de aschiere se determine
turatia pieeei, n, rotjmin, care intra
in calculul timpului de bai~, cu
relatia
1000 . V
[rotjmin ], (7.5)
n=
" .D
in care V este viteza de aschiere,
m/min, iar D este diametrul filetului, mm.

prag, a lontelor eenusti HE = 190 daN/mm2,

eu cutit din otel rapid RP3
'

le

u Ul

.,.

/ Degro'l' Finisare I'Calibrare' Degro- Finisarel csn.

~are
.
1
~re
,brare
i
Viteza de aschiere, m/min.

'

Filet e:.terior
I
Filet interior
Tipul opera tie;

astull.

PI

mm

1,25
1,5
1.75
2,00
2.5
3,0
3.5
4.0
4.5
5.0
5.5
6,0

Ttibelul

19
18
17
15,5
15
13
12,5
11
10,5
10,5
9
9

34
32,5
31
29
27
23.5
21
20
18,5
18
17,5
16

I
I

15,5
14.5
14.0
B.5
12
10.5
10.5
9.5
8,5

:2

30
28.5
27
25
23

21
18,5 I 2
18
16
15.5
15
1 13,5

8
7
7

7.9 COl'llcienyi pentru coreetarea vitezai de asehiere din tabelul 7.8 in Iunetie
lontei, durttate ~j durabilitatea
eeonomiea a cutitulul (liIetare fara praq)

i.

Materialul de
prelucrat

Fontii

cenusle

i
,

Fe
Fe
Fe
Fe
Fe
Fe
Fe

Fo~t~ male-" " Fmn

abila neagra, Fmn
Fmn
Fontii maleFma

I
I

! Duritate H

120-187
143-229
1 156-285
/170-302'
187-321
207-321
,_I 207-363

30.06
32.10:
37.14'
35.03

11

161-1
180

I -

_-_I~

_-_

1,00!
1,00 ~ 1,00 i-I
:-=-'--=-1'0,75

160
150
150
200

Tabelul

7.12 Timpul

30
1 1,11

de prlndere

I
I

Procedeul de prindere
a semifabricatului

oz.

Iin unlversala
i centrat, eu

31intre
4

0,85
0,85
0.85
0,85
0,85

i
I

-:-

-:

-:

0.50
0,50
0.50
0,50

I'

11

1,00
0,90

0,651_~:_-_i-=I - 1 0.851 0.22 i 0,60!

-

I~o

45
,60
_.,90
1120
1200
1,05 ! 1,00 i 0,94 i 0,90 i 0,85 : 0.75
tal

la IHetare

pe strunq

Masa piesei, kg
I

0,50 : 1,00

3,00

Ttrnpul

5.00

8,00

12,00 \ 20,00

tapmin.

uto- IDiametrul
i
I
I!
trei
universalu<:;250 0,10: 0.11 0,121 0,13 0,15i 0,19\ 0,24! 0,30
bacurl. eu struge- lut
----,----1--'--"-.
re prin eheie
1
> 2501 -! 0,18 0,22 0,261 0,30 0,36! 0,45
inimii de
0,17 0.180.2'01
0,23 0,26: 0,31110,38:, -0.48

301360

'I'

0,72
0,72 I 0,60
0,72
0,60
0.72
0,60
0,72/
0,60
~
0,60 I
-

~i despr indere

I 0.25

241300.

I 0,85
-

221240

--=-I-=-:-=-:---=--

'-1

201-1
220

1 -

I -

abili! albii
Fma 42.04
__
220,_I-=-_I-=-,~
Fontii eu gra-I Fgn 42-121
150-220
1,30 , 1.21
fit nodular
! Fgn 60-22 i 210-280
I
j
I5UIabilitatea eeonomieii a eutitului
Coeficient de corectle, KT

181-1
200

I 1,51 I 1,21 11,00

I 1,51 1 1,21
1,00
1 1,51 11,21
1 1.00
1,21
1.00
'I
1,00
11 -

10
15
20
25
30
35
40

-I

140
160

1
!

de marc a

len

virfuri

antrenare
iFiirii inimii de an-,
I

l trenare

I!

--1---

0,10;

'
1
0,11 -OJ21'O~f411

0,17'1:-0,191-0,22:0.26

Normarea lucrai'ilor de filetar&

252

Tabelul 7.10, Viteza de asehlere la filetare eu praq.a otelulni ~i fontei, eu eutit eu plaeute
din carburl metalice

TipuJ
filetului

Diarnetml
nominal
d
mm

8-

mm

11
12
14- 16
18- 22
24- 27
30- 33
36- 39
42- 45
48- 52
64-100

1,25
1,5
1,75
2,0
2,5
3,0
3,5
4,0
4,5
5,0
6,0

22 ~
24- 33 2,0
3,0
36- 52
4,0
56-100
12-

Filet
metric
fin

L~timea
!
degajar ii
1--"+I Filet
Filet
iextenor
interior
I" mm ! 12' mm

Regim de lucre

Turatia piesei, rot/min

Filet
; Filet
exterior
1
interior

10Filet
metric
normal

Pasul

2!
3
3!
3
4 I
4
4!
5
5 1
6
6
6
6,
8
8 I
10
10!
10
10
12!
10 i
12
--3-!-----s!
I'

4 j
6'
8 1

5
8
8'

790
670
585
490
370
330
290
250
220
200
165
665
480
382250'\

I'

!
I
:
:

I
i
:

1
1-----

25
. 38
38
44

535
380
308
200

Filet
exterior

Filet
interior

16 -18
17 -18,5
17,5
17,5-19
18 -19,5
20 -22,5
:42,5-24
23 -25
24 -25,5
24 -26,5
27 -41,5

30 -22,5
21 -23
22
22 -23,5
22,5- 24
25 -28
27 -30
28 -31
29 -31,5
30 -33
33,5-52

680
640
470
395
297
265
232
200
177
160
130

'1

Viteza de aschiere, m/min.

20 -37
30,5-42
30,5-44
35 -63

-46
-52
-55
-78,5

Tabclul 7.111 Viteza de asehlere pentru iiletaJ:ea eu prag a otelulut

~i Iontei, en eUlit din o!el rapid Rp3

I'

it

'r!~t .

Tipul
filetului

Djam~tr~l

Pasul!

no~mal

P:

mm

Filet
metric
normal

Filet

metric
in

mm

Uillmea
degaj~rij

Filet

Filet

j exterior, iDteriorj\/1' mm
12' mm]

1,25
1,5
1,75!
2,?
2,0!
3,0 i
3,5!
4,0:
4,5 !
5,0 i

2
3:
4:
4
5
6

8- \)
10- 11
12
14- 16
18- 22
24- 27
30- 33
36- 39
4245
48- 52
54-100

~!~!~

12- 22
24- 33
36- 52
56-100

1,5!
2,0 i
1
3,0 \
4,0 i

i
i

8
10.
10:
3
4
:
6!
8,

3
3
4
5
6
6
8
8
10
12
3
5
~
\I

Regim de lucru
Turapa
Filet
exterior

148
185
212
185
152
123
115
104
98
92
77
185
175
11~
90

piesei, rot/mm

i
i

Filet
interior

Viteza de ~hiere,

1
1

Filet
exterior

176
3,7- 4,2
147:
5,8- 6,4
164!
8,0
185
8,1- 9,3.
144
i
9,5- 9,7 \'
113
9,8-10,0
101,
10,1-10,4
91!
10,5-11,5
82
13,5-14,5
73
i 13,9-15,0
_~:~5,5-24,2
147
i
7,0-12,7
140
i 14,0-19,2
1
91
1 13,0-16,2
76
I
16,5-30,0

Tabelul '7.14, Timpul de deservire a locului de munea ~i tfmpul

neeesltatt] iiziologice la filetare pe strunq
t naltimea
Natura

Poz.

timpului

200

de odihna
virfurilor,
1

m/min
Filet
interior

4,4-5,0
4,6- 5,1
6,3
8,1- 9,~
8,2- 9,0
9,2-10,1
9,6-10,2
9,8-11,6
10,8-11,5
11,0-12,0
12,4-19,3
5,5-10,2
11,3-15,3
12,0-13,1
13,5-24,0
~i
mm, pin~ la:
300

'I'Impul, min.

1
2

::~l:

I!.

iOo._.

Timpul de deservtre tehnica a JocuJui de munca, idt,

in % din tb
ITimpul de deservire organizatorica
a JocuJui de munca,
tdo, ~i tlrnpul pentru odihna ~i necesitatt
Ilzlologlce,
ton, in % dln tap

2,5

3,0

3,0

3,2

"1

Preluerarea

filetelor

cu cutite profilate

253

7.2.1.3. Determinarea timpilor ajutatori, ta' in tabelul 7.12 sint date

valorile pentru t.impul ajutator, t;'1' legat de prinderea ~i desprinderea,
piesei.
tn tabelul 7.13 sint date valori pentru timpul ajutator, ta2, in functie
de comanda masinii , si timpul ajutator ta~, pentru masurator].
Tabelul
a)

7.13, Timpul ajutiitor,

a earueiorulul

iFfu:a
i riiri

masu-j

--2-1
_

i~
!Micrometru

Inaltimea
'0
~5,

D iametrul
filetului
mm

Aparate de masura

~i
de filet

__ 4-icu masurari
5

100
200
300

0,10

0,12

0,13

0,24
0,26
0,32
-

0,24
0,26
0,32
0,38

0,27
0,29
0,35
0,41

0,20
0,24
0,25

0,23
0,27
0.28

100
?oo

,!

0,24
0,25
-

---91

50

150

0,33
e,40

--7-1

-81
b) Tirnpul

_1_1_1

pentru

virfurilor masinii - unelte, mm,

ptna la:
t
00
300
2
Timpul ta2.min,

;)U-j----0.20

---.1
6 i

10

mecanieii

Timpul pentru minuirile care fac parte din complexul de minniri

P race d eu 1 d e
executare
a Iucrarh

Poz.

in legiiturii en tre cerea , pentru Intoareerea

In pozitia initiala la filetarea
pe strung

la2'

mtnulrlle supllrnentare

Schimbarea
turatiei
axului
12 I Rotirea
capului portcuttt

care nu intra

0,33
0,40

in complexul

0,06

0,36
0,43

de m!nuiri

l~_i

principal

0,05
0,06

I~
0,07

7.2.1.4. Determinarea timpilor de deservire, td ~i a timpului de odihna

r;;i neeesltati fiziologice, ton- Intrucit timpul de deservire organizatorica,
tdo, l}i timpul de odihna ~i neceBita~i fiziologiee, t01>' depind de timpul
etectiv, in tabelul 7.14 sint date, pentru acesti timpi, valori in procente
din timpul efectiv ~i valori pentru timpul de deservire tehnica, tdt, in
procente din timpul de baza,
7.2.2. Exemplu de cclcul

01 normei de timp la filetarea cu

cutitul

Sa se stabileasca
regimul
de lucru ~i norma tehnica
de tirnp la executarea
tiletuluh
exterior M64 x 6 - STA S 510 - 61, al surubului
eu lungimea filetuJui de 150 mm, fara prag,
din material 18 MC10 cu err = 90 daN/mm2, cu cutit cu placuta din carburi metalice, din,
grupa de utilizare P20, durabilitatea
cutitului fiind T
30 min.
a. Numiirul
de trecer i se stahileste conform tabelului 7.2;
- numarul de treceri pentru degrosare este 8 (pentru filet exterior, ot el eu err> 75 da Nj
mrn" ~i pasul 6 mm);
numarul de trecerl pentru finisare este 2 ;
- numarul
tota! de treceri 8+ 2 = 10.
b. Vite:a de aschiete se a\ege din tabe!ul 7.4; pentru filet exterior cu pasul de 6 mm.
~i err = 85 ... 100 daN/mm2 se alege v = 58 m/min.

rr
:254

Normarea lucrarilor de filetare

c. Coredarea itezei de asehiere se face cu coeficlenttt alesl conform tabelulul 7.5;

:pentru durabilitatea economica T = 30; KT = 1.15 ; pentru grupa de utilizare P20. Kp= 0.8.
Viteza de aschiere corectata este Vc = v.kT Kp = 58 . 1.15 . 0.8 = 53,36 m/min.
d. Determinarea
turatiei axului principal:
1 000. Vc
1000 . 53.36
n = -----=
= 265.52 rot/min. Se alege din cartea masinit valoa1t D
3.14 . 64
rea inferloara cea mal apropiata.
e. Determinarea titnpului de bazii peutru 0 trecere :
tb

1+ (2 .. 3)p
n.p

150+

- ---'--

3.6

263.52 .6

168
1593.12

f. Stabilirea tim pului. auxiliar.

Timpul de intoarcere

in gol este

~
t,

"
~i

sj

0.105 min.

Pentru operatie (adica pentru 10 treceri), tlrnpul de baza va fi 0.105 . 10

tgol = tb

I1

1.05 min.
n
---

!I~

ngo!

= 0.84 min. (ngol se alege din carte a tehnica a strungului indicat de tehno1.25
'log; in acest exemplu s-a luat raportul 1/1,25, ea fiind eel mai uzual la strungurile prevazute cu surub conducator).
La nurnarul total de 10 trecerl se executa 2 rnasurarl, pentru finis are, cu calibru
tnel. Deci sint 8 trecerl fara masurarl.
Din tabelul 7.13 se alege timpul auxiliar. La pozltla 1 - fiira masurar! (pentru strung
-cu inaltlmea virfurilor ptna la 200 mm) 2 = 8.0,12 = 0.96' min; la poztt!a 9 (cu masurare
= 1.05 ---

l,
t

~
11
,I

1'1

t:

tampon) l:'2 = 2.0,33 = 0,66 min. Deci taz = l:2+ (2 = 0,96 + 0,66 = 1.62 min.
g. Timpul pentru prituierea $i desprinderea pieselor se deterrnlna in conrormltate eu.
datele din tabelul 7.12.
Astfe!, pentru pozttia 2 ~i masa piesei de 3 kg, rezulta tal = 0,22 min.
h. Timpul pentru deseroirea orqanizatoricii a locului de muncii si pentni necesiliiti [izioloqiee, stabilit in procente din timpul efectiv, este de 3 %. conform tabelului 7.14 ; t.=to + tUol
,= 1,05 + 0,84 = 1,89 min; ido = 1,89 . 0.03 = 0,0675 min.
i. T'impul de preqaure-tnctieiere T pt se stablleste in conformitate eu datele din tabelul
7.1. Pentru 3 scule aschietoare regiate sl pentru prelucrari in universal autocentrant, conform
cu pozttia 1 din tabelul 7.1. rezulta Tp, = 11 min.
j. Timpul de deseruir e telinicii a locului de muncii se stabileste in procente dln tirnpul
-de baza, conform cu tabelul 7.14, pozltla 1; Idt = 1.05 . 0,025 = 0,026 min.
k. Timpul
unitar Tu v a fi Tu = le + tal + ta2 + tdo + id! = 1,89 + 1.62 + 0,22 +
'il,0675 + 0,026 = 3,81 min.
I. Norma de limp considerind lotul de 50 bucatl va fi Nt = T Pi/n + Tu = 11/50 +
+ 3,81 = 0,22 + 3,81 = 4,03 min.
cu calibru

7.3.

Prelucrorec filetelor

Ca.!

capete de filetat

Filetarea cu capete de filetat se poate face in doua variante : cu cap

de filetat asezat coaxial cu piesa ~i cu cap de filetat asezat excentric. Oea
de a doua varianta are 0 mai mare rasptndire datorita avantajelor pe care
le prezinta.
In fig. 7.3 se prezinta schema filetarii cu capete de filetat rotative cu
axa excentrica (filetare in virtej).
Miscarea principala este miscarea de rotatie a capului port cutite.
nli~cikile de avans sint : miecarea de avans circular a piesei ~i miscarea de
avans longitudinal a capului de filetat.

j
i

'j

Prelucrarea fjlete(or cu capete de filetat

2~,&

1.3.1. Relotio normei de timp

determinorea elementelor
componente ale ocesteio

~j

,t

::N
orma de timp pe bucata se calculeaza cu relatia (7.1).
7.3.1.1. Determinarea timpului de preqatire Ineheiere.T'impul de pregatire-ineheiere,
T pH in minute, se alege din tabelul 7.15.
7.3.1.2. Determinarea timpului de baza. Timpul de baza se calculeaza,
.

cu relatia to

+ 2p

= ----"-

np.

[min]

(7.6)

Pentru determinarea timpului de

baza trebuie sa se stabileasca elemenPiesa
tele regimului de aschiere necesare
pre/llcraro
calcularii turatiei piesei.
A'i'ML8Ul circular 8., se determine
din conditda de calitate a prelucrarii.
In tabelul 7.16 se prezinta valorile
reeomandate pentru avansul circular
la filetarea suruburilor eonducatoare
cu profil trapezoidal.
Pentru raportul d.ld (litre dia.J
metrul d. pe care se afla virfurile cutitelor ~i diametrul d al semitabrica7.3. Schema fHetiirii in virtej :
tului, fig. 7.3) se reeomanda ea la d - Fig.
diametrul nominal al fitetului ; d
diametruli
filetarea dupa prineipiul contactului interior a] tiletulu i ;
viteza de rota tie a piesei : v.~ - vi tez a sculelor ; ds - diametrul traiect ointerior sa se adopte valori intre dei sculelor ;
centrul piesei ; b - distan ~a in.
piesei ~i ce ntrul traiectoriei
cutitelor ; t 1,05 ... 1,3, putind ajunge pina la 1,5, treadrcentrul
ncime a de a ~chiere:
avansul pe dinte.
fara sa se depaseasca aceasta valoare.
La filetarea dupa prineipiul eontactului exterior, se reeomanda ea valoarea.
raportului sa nu fie mai mica decit unitatea.
Viteza de a?chie1'e la prelucrarea suruburilor din otel-carbon, otel aliat
eu crom, cu crom-niehel sau, eu crom-siliciu-mangan, avind a, = 55 ... 85
da.N jmm 2, eu cutite ell y = o ... 6 ~i Cl = 8 se determina cu relatia
t

v1J

Sz

Vs

Tobelul

Cv
TO,5. pO,5. 8~,5

7.1;'. Timpul de pregatire-incheiHe,

[mjmin ],

(7.7 )1

Tp;, min., la H1l'tal'ea in virte]

Numarul cufitelor in
capul portcuti t
'2
4---

poz1

Modul de asezare a piesei

Ffletul

Caractcrul prelucrarii

Timpul T Pi' min.

I
1 , Intre vlrfuri
2 I
pe dorn

sal!

.i
-!

~I

o i

Cu capete portcutlt
rotatrve (intr-o singura trecere)

Contact
interior
Contact
exterior

Exterior
Interior

18

,--Exterior

. "

universal

Exterior
In t.erlor

24

-------16
18
22

:---

20

_.-:;w- --_---

__
24

-=-

-----

r~ ~

212

194
168
151

T~:;'-i'o';;--I
-- - .

15D
1:3;:;
123

212
190
170

12,.\
J1:1

119

1:.17
6_'_,.

1
i
l

is:

SZt

mmjcutit

_~s

2()9
240
219
190
'

248
221
202
J76

". __ ,_ .. __ __

._ _. __ ,,__ .__~.

2Hi
173
146
129

KTv,

K7'n

__ ,_~._ .._~."_.M_ ,,

148
D2
121
104

corecttea vltezei

.__.

sculelor

200
179
162
141

dilit ell crom-si-lcoefieientU!

de
...._.
._..
....
de aschlere sau a turattel,

.__ ._

113

131

143

l()t

~i durabtlltatea

217
19'1
170
1f,;l

de corcctle

Ot.eluri

in functie

-,

de valoarea

uzurll cutltelor

.- ..... ---- ..-.---~.--'-.----

..---.---

__ ....

.__ .~

.......2...

~:::::il:'l:tt::~~:l:~~::~.;:e~!~~~:~:;~~-~~~~~~;:l::~::~~::~:~~~;.,.-~
Kl1
--------1--
v'

~
0>

'"

105

141
122

Hl8
178
163

1,41 I ~~~;-

3D

..~

__ . .,_.,

~
~

et>

D.

----~:;--I---~~~---.[--:::---- -

Q,

~
~

C-

1~;~'~-1-'1)~{;'8-~

80

119
105
96,3
83,4

-~:82-'I-o'71

3 I

159
143
130
112

..-;~-r-~---~-o

90,{i 141)

129
114

173
155

Iz

_-=-~_==--==-11}===~==T=:==!.~_5:--.~=~=

0. i.el eu cc.om ~i crom-nichel

eu 0r7 daN/mm2

.....--.---._.._.-..,....- .:vit~7.ade-~~hT~~;-vs:;nJ;nj~;:-----'---------------~ .----,--.-.-.--.-.-.~

.._.. ..._._-_._._.....-

A vnnsul,

daNfmm2

.- ----._--.-.-----".'-.---_
------..----.'-..
-~.-----------.-.._----'
._-------.-.--...:...-~
--------------I------~----:------'------------

b) Cuef'lcientul

.-------------.

al'

1,4G
l,OO
carbon de constructle, otelurt cu
, crorn, o telurl (!U crom-nichel, callte
----.------. __ ._------_ .... _-_."._.
-_ ..._--- - -- _.-------- .--------- --------- -----.----------------~------------------------

de preJu-IO~ellll'i
necillite ~i
_.~i~ill-ma~.~n

otel

capul
._._ portcutlte
__,.._._ _..

Duruhllitutea
r ecomandata, mill.
... --- -----_._-_._-_._--_._---_._._--

crat

Cll.

care. se prelucreaza

,0'-(j;;"I--'o,4-'T-"0,6"r'-0,;;-T-'o;:;--r-;:(ij"-'o";3''T-';~~~--T-o:6--T-o:~;"-"-'-~~-'I'".0:6 .

1[,0

.-..__

HiS

184

2J1)
206

O,B

!i~~~==_~~

140

27~)
194
238
174 2:12
158
194
1:17 168

224

.--- ..--

Numiirul
~,~,.
,'.. _ __._. .__de
~.._, . cutlte
..__~_.~_. din

Materlalul

Materialul
0t:el cu crom-siliciu-mangan.

a) Cocllelentul de corect lc In fuuctle de numarul de cutite

1en

238

:W)

'---:;--:n'l

8
10
12

~,~:c~,='==

.~~==l.~~~=:=_.
__ .::~=~~._.....!:!l-=::==:=T----

],0

ot~l carbon,

otel eu crorn, otel cu cm.m-niche!

ojel cu crom-siliciu-mangnn,
eu ar, daNfwfil2

0,8

Pasu!
j lletu lu i
p
mm

'-'"""'.,-...,...,

:l'ubclul 7.17, Vltezl\ de asehlere pentru Wet trapczoldal, elasa de preeizle 3, cn eap rethor prevAzut eu douli eutlte

'_F~_

-'lifCldeconst-;:uqei,

.&.1__

Prelucrarea

filetelor

cu copete

Tabetul r.Ls,

de filetat

257

Valortle reeomamlate pentru avansul circular

prin vtrte] a snruburflor
eu filet trapezoidal

la Hletarea

Procedeul de filetare
Pasul
filetului
p

2
4
6
8
12
16
20
24

materialului

181-240

120-180

mm

1,2
1,1
1,0
0,8
0,6
-

Contact interior
Duritatea
I 241-300

1,0
0,9
0,8
0,6
0,4
-

1,1

1,0
0,9
0,7
0,5
-

Contact exterior
de prelucrat

H B

301-360
120-180
Avansul circular se, mmjcuttt

I'

0,9
0,8
0,7
0,5
0,3
-

0,5
0,4
0,3
0,2

181-240

0,4
0.3
0,2
0,1

241-300 1301-360

0,3
0,2
0,1,
0,05

0,2
0,1
0,05
0,05

in care Teste durabilitatea economica a cutdtelor, min, data in tabelul

7.17, P - pasul filetului, in mm, 8. - avansul circular, mm/cutit, ~i Ovo constanta care depinde de proprietatile fizico-mecanice ale materialului
de prelucrat, data in tabelul 7.18.
TuraJia piesei se calculeaza cu
Tabellll 7.18. Valori ale constantei Cv relatia
in tunctle de reztstenta la rupere a
_ s. n.K
materfulului
de preluerat
(7.8)
[rotjmin ]
n p(Ir,

daN/mm2\

i 3180

Cv

65

55

2190

I,

75

2330

'It

85

2060

DJ

1000 .

---~'

in care n,

'It

ds

este turatda capu-

lui portscule, rotjmin, Vs - viteza capului portscule, determinata cu

relatia (7.7), sau aleasa din tabelul 7.17, K - numarul de cutite montate
in capul portcutite iar d, - diametrul nominal al surubului, mm.
7.3.1.3. Determinarea timpilor ajutatori. Timpul ajutator pe operatie
este dat in tabelul 7.19.
Tabelul 7.19, Timpul

ajutator

pe operatic

la asezarea

Lungimea de
prelucrare
mm

200
500
1000
1500

piesei tntre

virfuri

la ii1etarea

in virtej

Masa piesei, kg
5
'I'impul, min.

0,28
-

0,30!
-

I
I

0,33
0,35
-

0,36
0,38
0,44.[

12

0,39
0,41
0,47
0,54

20

0,44
0,~6
0,::>2
0,59

7.3.1.4. Determinarea
timpilor de deservire ~i de neeesitati Iiziologice. Timpul de deservire organizatorica
impreuna cu timpul de
odihna ~i necesitati fiziologice se recomanda a se lua 3 % din timpul efectiv. Timpul de deservire tehnica se recomanda 2 % din timpul de baza.
7.3.2. Exemplu de calcul al normei de timp la filetarea

prin

vi rtej
vlrtej

Sii se ealeuleze regimul de aschiere sl norma t.ehnlca de timp pentru

filetarea
prin
a unei piese eu filet Tr 50 x 8, iungitnea
filetatii 400 mm, masa piesei fiind 12 kg.

17 -c. 1851

.~

258

Normarea lucrarilor de filetare

din 41 eN 12 necalit, cu (I, = 100 da Njmrn'', en 4 cutlte montate in eapul rotaUv avlnd
y = 6 ~i = 8.
Din tabelul 7.17, pentru 'otel cu (Ir = 100 daN/mm2, se alege Sz =0,6 mm/cut it
~i U'O = 90.6 m/min.
()I.

Pentru prelucrarea eu 4 cutlte, din tabelul 7.17, se ia coeficientul de corectle pentru

viteza de aschiere KTv = 0. 71 ~i durabilitatea T = 80 minute.
Din acelasl tabel se ia mil.rimea uzurii admlse pe rata de asezare 1 mm ~i eoeficientul de corectie K" = 1,3.
Yiteza de aschiere : u. = vaO' KTv' Kf) = 90,6 . 0,71 1,3 = 83,62 [mjmln],
Turatia

capului

porl eutite n. =

1000v.

1000

83,62

".de

Turatia

I~

1111..

I~

piesei :

nj)

eea mal apropiatil. valoare

".52
sznsl{
0,6' 512,124
= ,,D =
,,50
din cartea tehnicii a masinti).

1+ 2p
de baza I lb = --=
nj) p

400

512,12 [rotjmin].

= 7,82 ::::;8

[rot/min] (se alege

2,8

= 6,5 [min].
88
T'itnpul auxiliar ales din tabeluI 7.19 in Iunctle de masa piesei 12 kg
400 mm, este la = 0,41 min.
Timpul

Norma

iehnicii

de timp

: Tu = (tb

tal (1

_3_)=
100

(6,5

0,41) ( 1

~i iungimea

_3_)

100

= 7,11 [min].

7.4

Filetarea cu ajutorul tarozilor

Prelucrarea
filetelor cu
Iorod
Iorod
Iarod
ajutorul tarozilor se poate
efectua manual sau mecanic.
La tarodarea manuala este
']
suficienta miscarea principals
de rotatie exeeutata de scula,
in timp ce miscarea de avans
I
I
rezulta ea urmare a insurubarii tarodului in piesa (fig.
7.4,a) La tarodarea meeanica
miscarea principala de rotatie
I este executata fie de seula
(fig. 7.4, b), fie de piesa (fig. ~~~
tJ
b
c
7.4. c), imprimindu-se totodata 0 miscare de avans axial
I -!1i~C(Jrerl principo!c/ de rolajie
Tl. Se impune conditia ca aj[- !11:sc{lrec.r de (JV(JflS axia]
vansul axial sa fie riguros egal
cu pasul filetului, in eaz con- Fig. 7.4. Schema de aschiere la filetarea eu tarodul.
trar producindu-se ruperea filetului piesei ~i uzura rapida sau avarierea tarodului.

i~II
I

7.4.1. Determinarea normei tehnice de timp

Norma tehniea de timp se determina cu relatia (7.1).

__

---.::

JiIII

259

Filetarea eu ajutarul tarozilor

7.4.1.1. Determinarea timpului de pregatire - incheiere. Timpul de

pregatire-incheiere depinde de gradul de organizare a locului de munca,
de dot area tehnica a acestuia ~i de tipo-dimensiunea masinii-unelte folosite la tarodare. Pentru tarodarea pe strunguri sau pe masini de gaurit,
timpii de pregatire-incheiere se vor lua de la aceste masini. Daca se utilizeaza masini de filetat monoax, timpul de pregatire-tncheiere
poate fi
asimilat la valorile corespunzatoare masinii de gaurit vertical, tinindu-se
seama de modul de bazare al piesei precum ~i de lucrarile suplimentare de
reglare a masinii-unelte ~i a dispozitivului.
7.4.1.2. Determinarea timpului de baza. La filetarea eu tarodul timpul
de baza se ealculeaza cu relatia
tb

=~

+~r-

+P + (~+~)
l1

l2

[min ],

(7.9)

n1

in care: l este lungimea portiunii filetate, mm; II - lungimea eonului de

atac al tarodului, mm, pentru care se recomanda l1 = (7 ... 9) p, pentru
tarozi eu con de atac ascutit, l1 = (3 .. 5) p, pentru tarozi eu con de atac
normal ~i l1 = (1 ... 1,5) p, pentru
tarozi eu con de atac de fund;
~s
l2 - lungimea cursei de iesire a
tarodului
din alezajul filetat,
pentru care se recomanda ea l2
"
sa fie egala eu lungimea parW active a tarodului, pentru alezaje
patrunse (fig. 7 .5)~i l2 = 0, pentru alezaje infundate (fig. 7.6);
P - pasul filetului, mm; n - turatia miscazii principale la eursa
de aschiere a tarodului, rotjmin ;
Fig. 7.5. Lungimea de
Fig. 7.6. Lungimea de
n1 - turatda miscarii de retragere
prelucrare luata la ealeupre lucrare
luata la
a tarodului, rot/min.
lu l ttrnpulul de baza la
calculul timpulul de
'I'uratia miscarii prineipale tarodarea unut alezaj baza la tarodarea unul
alezaj nestrapuns.
strapuns.
se determina eu relatia

1000 . 'V

rr:

[rot/mm],

(7.10)

in care 'Vp este viteza miscari! principale, m/min, iar D - diametrul exterior al alezajului filet at, mm.
Viteza de aschiere la filetarea cu tarodul se determina cu relatia
'Vjl

Cv Dx
.
K; [m/mm],
Tm.p"

(7.11)

in care C; este un coefieient in Iunctie de natura materialului de prelucrat,

K; - un coeficient dat de conditiile de prelucrare, T - durabilitatea
tarodului, min, iar x, m, Y - exponenti.
Cu aceasta rela tie s-au calculat valori pentru viteza de aschiere la
filetarea cu tarodul a pieselor din otel, fonta censie ~i fonta maleabila

"

260

Normarea lucrdrilor
Tabelul

De mina
Pt. ptulrte

I; --1 De -mina

I Otel I.

plullte

s.a:
--I

i
!
8

-.

De m.in~
Pt. plulite

1 .ss;

,_

-i I De -.
mina
10

Pt. plulite
-

__ 1 De mina
12,5/ Pt. piultte
i

j
"

I:,

,
__ II -! De mina:
16 1 Pt.~ piuli te

I, fj
11,

I~

,t,J

,-

.I!;

--

IF.c.
Fm
I

1 Otel,

--,
~

j~

I
,i
i

: De mina
25 I Pt. plulite

i,

___

'

I De mina
31,51 Pt. piulite
,

6,31

! '~-

'

,!

iI
I

'

11

I__ '__
,
i

_1'_ I'-1-,:

,I

IF.c.
9,8
9,81 9.8
7.9
6'01 5,a
I
I
IF.m. ~li~l_
19,1_~~~~
1o,7 __
--1 __ 1 __
I 0
11,3 11,3[-11,31 11,3
8,7' 7,8
6.8
I
I
i
tel 12,6 12,6! 12.6' 12,6 11,31 10,31 9,6 1
i

I
,

10,3 10,31 10.3 10,3

8,01 7,2' 6,21
I
20,1 ~~,1
20.1 20,1 15,~ 14,01 12,1
11,6 11,6 11,6 11,6 11,6 10,71 9,0
8,0
1
el
1
Ot , 13'0113'~! 13,113,0
13'11191 11.0 ,10.31

,F.c.
'IF.m.
--

10,7
20.9!1__
15,1
Otel,' 14,6/

10,/1 10.7 10,7

1
20.91---- 20.91-----20,9
15,1 15,1 15,1
14,61, 14,6 14.6

I'

IF.e.

:1

15,6! 15,6:
IF.m.
30,41 30,41
IOfel18,2T
18,2
I'
I 16,41116,4
I

15,6 15,6
30,4 30,4
18,218,2 16,4 16,4

, __

,__

,_

, __

14,6' 14,6/13,61 12,0 10,0' 8,4

30,4 30,4 26,5 23,4 19,5 16,3
18,218,2118,214,9
14,9i2."7Ilr6
16,4, 16,4 15,2 14.2 12,6 11.6 10,7

'

16,8 16,8
16,8 16,8\16,8
32,~ 32,7 32,7 32,7 ~7
3~,0 31,0 31.0 24,3 24,3
1
2/,0:
27,0 27,0 19,0 19,0

16,8 13.7 11,7110,2

32,7 ..25,7 22,8 19,.:
20.0 20,0 16.7\ 14.1
16,3\ 16,6 13,3\ 12.3

iF.c. /' 25,8! 25,81 ~5,81 25,8 25,81 21,5 21,5

F.m.
50,3[ 50,3[ aO,3, 50,3 50,3 41,9 41,9

18,0 18'115,0
13,5
35,1 35,1 29,2 26,3

16,8
32,7
31.01
27,0;

Notatil : d este diametrul nominal al filetului; Fe - font a cenuste : Fm - font a maleabila

'l

~
!

10,9
9,7
7,91
21.2 18,9. 15,4 --1-14.7 13,1 10,7
9,1
13,61 12,61 11,31 10.3

1,.-.
'
I~.' il:,.I

10,7
9,6
8,3, 7,4
!
20.91'
-- 18,7 -- 16,11'
~ 14,4.__
1I__
13,6 13.6 11,8 10,a
8,6!
14,61 13;3 12.3 1-B5, 10,31

IF.c.
13,91 13,9! 13,9 13.9 13,9[ 12,6
,'F.m'121,7i
27,1[' 27.1 1 27,1 27,1 24,5
----,-_._--------_---1-17,0: 17.0 17,0 17,0 17,0 14,7
, Otel ] 15,g'I' 15,91 15,9, 15,9 14,6 14.6,

"

j'

IF.c.
IF.m.

-----1--1--1--1--1--'-6.1
5,t)
,
,
6,3! 6,3
I
I
11
.
I
I
5,6i 4,6
!!
i

-.

6,3!

F.c. 116.81
.F.ffi_____ 32,7
1
De mm~
Otell 31,01
<31,5 Pt. plulite
27'01

__

I'I'

Pt. piullte

~.91

~:~i-8.4' 6.8

II

eu tarodul

iF.c.
8,6
6,31
IF.m.
17,3 12'2_10,9i~I
__
I__ i
Otel\ 10,4110.4\
9,41 7.6
5,81
I
1
.
I 8,4 8,41 8,41 8,4 " 8,4
1
'
ill
[F.e.
9,6 I 9,61
8.7 ! 7,0 'i 5,3
F.m.
18'{2~_~117,01~6
10,31_
10,61 10,6 10,6
8,5
6.6' 6,0
1
Oteli 10,6i, 10,6\ 10,6 10,6 lo'611'~1

! De mina

20

4,31
4,2

la Jlletarea

ill
4,91

. .

I.'

5,3/
4,2

I,

4,0

, I Pt.

7.20. Vlteza de asehlere

de filetare

.I
i

I
j

.1

;1

1
,

11'

r.

;;:;E-;~;7~r2;-;~.:
t~~~j.l

. ,,~~!C
.

:'

;c;.., ; .. > c,,,,,. A

\._--.~,--...:-.~:::.~~,.~='.;;~:e:::.

261

Filetcrec eu ajutorul tarozilor

(tabel 7.20). In tabelul 7.21 sint dati coeficientii de corectie ai vitezei in

functie de conditiile de prelucrare.
7.4.1.3. Determinarea timpilor ajutator]. Timpii ajutatori depind de
tipul masinii-unelte. Pentru filetarea eu tarodul pe masini orizontale ~i
vertieale de filetat, timpii ajutatori legati de treeere slnt dati in tabelele
7.22 ~i 7.23.
Tubelul
_____

7.21.

Coeiicienlii

-;-

ai vitezei de aschrere la liIetarea

<le eorectie

--;_K..:.V_=_R....:c~

VI'

K1;2Kv3K,L1~K,V5Kv6

1
[Materialul de pre-j
TipuI ./30
I
Iucrat
; tarodului

.
COCflbc.ll~tn~tl:I.
1
d ura II alii

tarodulul

i De

i: I

' HI

iFonta
IFonta

cenusle
i
maleabila!

Grupa

Coeflclentul I
aschl b']'tT'i

45!

0,8

Coeficientul
1,0
1

filetului,

Coeficientul KVl
11,2211,12'1' 1,001 0,93 I 0,86 10,79 1 0,64

! -

1--=--1--=--1-=-1-=_
l'281~1~11'00
i 1,0411,021,00 0,92' 0,82 0,76

!-=-i-=-h,2211,12h,oo
i'

Calitatea
Rp3

i.o

tipului

~i

o I
6
7!
8 I

0,82

1 0,64
.

materialului

tarodulul,

materialului

tarodului

0,65

Rp4; Rp5
I
Coeficientul
j
0,8
i

KV3

gaurit

file-

Gaurt
strapunse

1,00

0,7

Flxarca plulitet In menghlna

Fixarea taro dului in muta
Apropierea
suportulut
Reglarea la centru a tarodului
Retragerea
suportulul
Desprinderea
piulitei
Scoaterea tarodului
din piuli1a
Spalarea piulitei
Timp ajutator
total pentru 0 piullta

Coeficientul
1,0

0,03
0,03
0,01
0,03
0,02
0,03
0,D2
0,01

!---0:I4 0,16 -a,iS.

de
de

KV6

I
I

0,8
ortzontale

Dimensiunea filetului
M 18 I NI 20 I 11 22
Timpul ajutator, min

6,020,030,02
0,02
0,01
0,01
! 0,02
0,02
I 0,02
0,021
i 0,02 0,03
0,02
0,021
! 0,01 0,01
1

0.6

Fara lichid
de aschlere

plulljelor (de la U 16 la :\1 24) pe maslni

de metat
M 16

OSC 12

KV3

Cu lichid
de aschiere

KV5

C 120

Coeficientul tunctiei
utilizarea
lichidului
aschiere, KV6

KV5

Coeficientul

la Iiletarea

..

Coettcientul

daN/mm.2

tate,

1,2

I
0,70
'0:8610,78

jE ... HiK

Coeficientul

KV4

0,93

. .

Gaurl
lnfundate

I--

Denumirea minuirilor

1!
2
3

--1

KV4

Durabilitatea
T, min .
60 ! 75 I 90 I 105 I 120 1 150 1 240

,C ... D
la rupere CIr,

Tabelui 7.22. Timpi ajutiitori

Poz.

Pentru,:
piulite

i'

de precizie
6

I 1

55 I 65! 75 : 85 !85
Coeficientul KV2
0,70; 1,001 0,900,80!
0,60:0,40

preciziei

Gradul
5

0,60

45

55

K"2

/-- --'--1--

mina

de aschiabilitate

B
Rezistenta

liJ.atl!i~llu~u~11
de prelucrat,

Coeficientul

Otel

en tarodul

0,04
0,03
0,01
0,03
0,02
0,03
9,02
0,02
0,20

M 24

0,04
0,04
0,01
0,04
0,02
0,04
0,03
0,02
0,24

In tabelul 7.24 sint indicati timpii ajutatori Iegati de faza la filetarea

eu tarodul ~i cu filiere pe strungul normal. Timpul ajutator pentru fixarea
tarodului pe strungul normal este de 0,06 min, la montare, ~ide 0,061 min,
la demontare. Celelalte componente ale timpului ajutator la tarodarea

Normarea lucrarilor de tiletare

262

7.25. Timpi ajutator!

Tabehil
Poz.

1
2
3
4
5

6
7
8
9
10
11
12

0,5

1
2
3
4
5
6
7,5
10
12,5
15
20
25

Pasul filetului. mm
3,0
2,0
1~0 I
I
Lungimea masurata a filetului, mm

2
4
6
8
10
12
15
20
25
30
40
50

I
I
I
I

I
I

4
8

12

16
20
24
30
40
50
60
80
100

,I
I

i
J

Ii
!

6
12
18
24
30
36
45
60
75
90
100

4,0

8
16

24
32
40
48
60
80
100

i
!

I
I

10

5
I

0,10
0,16
0,23
0,29
0,36
0,43
0,52
0,68
0,83
0,99
1,30
1,62

ma surarl de

pentru

0,11
0,17
0,24
0,30
0,37
0,43
0,53
0,69
0,85
1,01
1,34
1,65

Diametml
IS
Timpul

0,12
0,18
0,25
0,31
0,38
0,44
0,54
0,71
0,88
1,04
1,36
1,70

Obsertuuii. In tlmpul aiutator pentru masuratori de control la alezajele filetate, slnt

marul necesar de spire; c - desurubarea calibrulul tampon; d - masurarea filetului eu partea
Tabelul 7.23. Timpi ajutatori la filetarea piuli!clor (pina la :\1 14) pe ma~illi verticale de fiIetat
Dimensiunea
M 4
Poz.

Denumirea

1 M 5

M 6

filetului

1 M 8

M 10

Numarul de piulite asezate simultan

minuirilor
14

14

20

18

11

M 12 1 M 14
pe tarod

10

15

Timp ajutator , min.

il:'

2
!I
It

'.1"

4
5
6

lit,

"I

8
9
10

I~
"I

Fixarea plulltel
Fixarea tarodulul in mandrin a
Cuplarea rotatiet axului masinii
Apropierea tarodului de suport
Reglarea la centru a tarodului
Decuplarea rotatlei axului rnaslnll
Retragerea tarodulul
Desprinderea tarodului
Asezarea plulltel pe masa
Spalarea plulitei
Timp ajutiitor total pentru 0
plulita

*)

'
I

0,04 '0,04
0,17
0,17
0,02
0,02
0,02
0,02
0,02
0,02
0,02
0,02
0,14
0,01
0,005
0,121

0,02
0,02
0,14
0,01,1
0,005\

0,04
0,17
0,02
0,02
0,02

0,05
0,20
0,02
0,02
0,02

0,05
0,20
0,02
0,02
0,02

0,02
0,02
0,15
0,01
0,005

0,02
0,02
0,15
0,01
0,005

0,02
0,02
0,17
0,01
0,005

0,12 i~I~~1

0,06
0,20
0,02
0,02
0,02

'I

0,06
0,25
0,02
0,02
0,03

0,02
0,02
0,17
0,01
0,0051'

0,02
0,02
0,17
0,01
0,005

0,15.

0,16

*) Tlmpul ajutator total pentru 0 piuliia s-a determinat ttnlndu-se seama de faptul ca
mlnuirile 1, 4, 5, 9 ~i 10 se refera la fiecare plullta, pe clnd la celelalte minuiri timpii aju-

tatorl din tabel stnt datl global pentru toate piu lite le asezate pe tarod.

rtt

pe strung (timpul pentru prinderea-desprinderea

piesei, pentru comanda
masinii-unelte etc.) sint acelea folosite la operatia de strunjire ~i sint date
in capitolul corespunzator.
tn tabelul 7.25 este indicat timpul ajutator pentru masurari de control eu calibru tampon filetat.
7.4.1.4. Determinarea timpului de deservire de odihna ~i neeesitati
fiziologice. Timpul pentru deservirea tehnica, deservirea organizatorica
~i timpul de odihna la operatii executate la masina de filetat piulite este
dat in tabelul 7.26. tn cazul in care se folosesc alte masini-unelte, timpii
de deservire ~i de odihna se vor Iua din tabelele corespunzatoare .

I1

;.

!:

:1~.
.

..
Filetoreo
control

al filetelor

eu calibru-tampon

tiletului, mm
25
20
ajutatcr, ruin

0,13
0,19
0,26
0,32
0,39
0,46
0,55
0,72
0,90
1,06
1,40
1,73

263

cu ojutorul torozilor

0,13
0,20
0,26
0,33
0,40
0,47
0,57
0,74
0,91
1,08
1,42
1,76

30

40

0,14
0,20
0,27
0,34
0,41
0,48
0,59
0,76
0,94
1,10
1,45
1,81

0,14
0,21
0,29
0,36
0,43
0,50
0,60
0,78
0,97
1,14
1,50
1,85

Ifletat
50

Ii
I
I
I

I
I

75

lOO

0,18
0,26
0,35
0,43
0,52
0,60
0,72
0,94
1,14
1,35
1,77
2,18

0,22
0,30
0,38
0,48
0,56
0,65
0,78
1,00
1,22
1,45
1,89
2,36

60

I
I
I

0,15
0,23
0,31
0,37
0,45
0,53
0,64
0,82
1,01
1,22
1,57
1,95

I
1

0,17
0,25
0,32
0,40
0,48
0,56
0,67
0,87
1,06
1,26
1,65
2,04

incluse urrnatoarele
faze: a - stergerea filetului;
b - lnsurubarea
calibrului
"nu trece" a callbrului tampon;
e - punerea la loc a calibrulul tampon.

Tubelul

7.24. Timpii

ajutiltori

legali

POZ, I Modul de apropiere a sculei de piesa

1
Fara deplasarea
bile

papusil mo-

3
4

Cu deplasarea
~i retragerea
papusil
mobile

I Cu maneta
'

Tobelul

en tarodul

sau

Cu surub
Cu 2 suruburi

filiera

pe

pe nu-

strungul

Diametrul maxim al: piesei

prelucrate, mm, pma la:

Denumirea minuirilor

400 I 630 I
Tfmpul ajutator,

1000
min.

Apropierea sculei de piesa prln

deplasarea manuala a pinolei
Retragerea
sculel fata de piesa
p:in
?eplasarea
manuala
a

I
I

0,11

0,13

1'---1

Deplasarea
~i bloc area papusii
mobile
Apropierea sculel de plesa prin
deplasarea manuals a pinolei
Retragerea
sculel fata de piesa
prin deplasarea manuala a pinolei
Deblocarea ~i retragerea papusll
mobile

0.15

---'---

' 1

0,731

0,85

0,91

1.23

1,55

1.21

1,53

,0,61

I
I

'I

plnolel

de faza la filetarea
normal

tampon

7.26. Tlmpul de deservire tehnlco-orqanlzatcrlea

~i penrru odlhnii ~i neeesitatl
la maslna de iiletat piuUte

1,95

fiziologiee

1----Caracterul

timpului

Timp de deservire tehnicii in % din tb

Timp de deservire organizatoricii
in % din (tb
ta)
T1mp de odlhna ~i necesltatt fiziologice in % din (tb

+ ta) *) i

Verticala
Dimensiunea
)If 14

2,2
1,4
2,5

Orlzontala
maxima

a fiIetului
M 24

2,0
1,2
3,0

*) Tlmpul de odihna ~i necesitatt fiziologice este detenninat

pe baza Indlcattllor
metodologice ale Mlnisterulul Muncll din anul 1970, admittndu-se
ca factorii de solicit are actloneaza
pe 0 perioadii ce reprezintii mal puttn de 50% din timpul efectiv (tb
ta)'

264

Normarea lucrdrilor de filetare

01 normei de timp

7.4.2. Exemple de colcul

7.4.2.1. Eiletarea

cu tarodul pe strunguI

normal.

Sa se determine

norma

de tlrnp la file-

tar ea cu tarodul M 12-b (STAS 744773/Rp3).

pe strungul normal SN 400. a alezajulu i
filetat M 12 x 1,5. prevazut la capatul unui ax din aLC 45 (fig. 7.7).
a. Yiteza de ascliiere la Illetarea ell tarodul
a ot elulul aLC 45 se determina eu relatia Dp =
D' KVl . KV2' KV3' K; a : KV5 KV6' unde : D =
10.3 m/rnin (tabelul 7.20) ; Kv, = 1,28 (durabilitatea
tarodului
T = 90 min) ; KV2 = 1.00
(pentru aLC 45. starea forjat
~i r ecopt, CJr =
= 74 daN/mm2. duritatea HE 197. grupa de
aschiabllltate
El ;KV3=1,00
(rnaterlalul tarodului
Rp3) ;KV4 = 1,00 (gradul de precizie a filetului;
6); KV5= 0,65 (aleza] nepatruns)
: Er6 =1,00 (eu
lichid de aschlere). Rezulta
" = 10,3 . 1,28 . 1,00 . 1,00 1,000, 65 1,00 =
8,57 m/min.
b. Tiiraiia axului principal
este n =

/35

20

~
~

Fig. 7.7. Piesa cu filet interior prelucrat

tarodul
(exernplu de calcul).

cu

1 000 . Dp
1 000 . 8,57
= ----~~~
=
= 227 rot/min.
" . D
" . 12
Cea mai apropiata turatie a masinn-unelte din cartea acesteia este n = 236 rot/min.
Vtteza
7t D . n
7t 12 . 236
= 8,9 m/min.
de aschiere corespunziitoare
turatlel alese este " =
1000
1000
Daca se ad mite ca tcleranta

lungimii

portiunlt

.filetate

este 1'1 = 2 mm, atunci

turatla
l'

admlslblla

din punctul

de vedere

al deplasarll

este nadm =

axiale a tarodului

p . Tinv
2

_
_ = 267 rot/min. unde Tinv = 0.005 min este tirnpul necesar Inversaril sensului
1,0 . 0,000
de rotatte a axului principal. Cum n = 236 rotrmin <l nadm = 267 rot/min. alegerea turatlei
este corespunzatoare.

1 + -1 )

de bazii este

tb =

l
~~-

6 (1

1)

+ --

II ( -= 20
-= 0,14
n.
ill
1,5
236
295
mln, unde t.uratia ill la cursa de retragere este adrnlsa la valoarea ill = 1,25 . tt = 1,25 . 236 =
295 rot/nun, (/ = 20 mm (fig. 7.7). /1 = (3 ... 5)p = (3 ... 5) 1,5 = 4.5 ... 7,5 mm).

Timpul

c.

d. T'imp ul ajuuitor legat de faza este 0,11 min (tabeI7.24)

iar timpul ajutator pentru
montarea-demontarea
tarodului
este 0,121 min. Tl mpul ajutator
pentru comanda strungulul
este de 0,070 min pentru alegerea turatiei cursei active ~i a cursei de r etragere ~i de 0,022
min pentru pornlrea universalului la cele doua curse. Timpul ajutator total va fi : l a = 0,11
0,121
0,07
0,022 = 0,323 min.
Nu s-a luat
in considerare
timpul ajutator
pentru masurar! de control
cu calibru
tampon.
e. Tiinpii
de deseruire telinica $1 orqanizaiorica $i pentrti odihrui $i necesiltu i [izioloqice
vor fi

tdt = 0,025 . tb

= 0,004

+ tal = 0,011 . 0.463

+ ta) = 0,07 . 0,463 =

min;

tdo = 0,011 (tb

= 0.005

ton = O,07(tb

0,032

f.

toue =

= 0,025'0,14

tb

Titnpul

ta

pe bueatii

t.u

tdo

min;

min.

va fi

+ ton

= 0,21

0,323

0,004

0,005

+ 0,032

= 0,504 min.

265

Filetarea cu ajutorul filierelor

'-

7.4.2.2. Filetarea
eu tarodul
pe mastua vertiralll. de filetal piuli~e. Sa se determine
norma de timp la filetarea unei piulit e M 8 X 1 din OL 37 (STAS 500-68), pe 0 masina verticalii de ~iletat piulite, cu UIl tarod 2-M 8 x lB (STAS 1153-67/Rp3).
a. Vileza de asehiere se alege din tabeluI 7.20, v = 8,4 m/min. Din tabeluI7.21
rezultii:
Kn = 1.28 (durabilitatea tarodulul T = 90 min) ; ]{V2 = 0,60 (pentru OL 37 cu e;: 44 da Nrrnm"
duritatea
HE = 120, grupa
de aschlabilttate
B);
K'3 = 1,00
(materiaIuI
tarodului
Rp3); KV4 = 1.00 (gradul de precizie a filctului:
6) K"5 = 1,00 (alezaj strapuns) : Kr6 = 1.00
(cu lichid de aschiere).
Rezultii:
vp = u- J{vt . J{V2 ]{V3 KV4 . K"5 . KV6 = 6,45 m/min.
1 000 vp
1000 . 6,45
b. T'uratia axultii principal este : n =
=
. = 257 [rot/mtn]
"ItD
"It.8
n-Dv ti
Cea mai apropiatii turatie a axului principal este 292 rot/min. Rezulta : vp = --1000
"It8292
= 7,33 [m/mln ]
1000
c. T'impul de bazti pentru L = 1
/1
12 = 11.5
12
20 = 43,5 mm, unde Iungimea
L
piirtii de atac /1 ~i Iungimea actlva 12 slnt Iuate conform STAS 1153-67, va fi to = =

+ +

pn

43,5

0,15 min.
1'292
TimpuI pentru cursa de tntoarcere
a tarodului
nu intra in components
timpului de
bazii pentru ca piuli tele se ridicii pe coada tarodtilui
de unde stnt scoase periodic. TimpuI
pentru scoaterea plulltelor
dupa desprinderea
tarodului
din mandrlna
este Indus In timpul
ajutator legat de trecere care,conform tabelului 7.23, este la = 0,13 min.
d. T'im pul de deseruire tehnico-orqariizatoricd
~i de odihria $i neeesitati [izioloqice, din tabelul 7.26, este t-u
Ido
Ion = 0,022.0,15
0,014 . 0,28
0,025 . 0,28 = 0,014 min.
e. Tim pul pe bucatti va fi
loue = 10
la
tdt
Ido
lon= 0,15
0,13
0,014 = 0,294 min.

7.5

Filetarea cu ajutorul filierelor

Filetarea cu ajutorul filierelor se executa manual sau mecanic. La

filetarea manuala filiera, montata in portfiliera, executa 0 miscare principala de rotatie, in urma careia are loc autoavansarea sculei. La filetarea
meeanica, scula, montata intr-o mandrina, este avansata manual sau
mecanic de catre piesa, in timp ce miscarea principala de rotatie este executata fie de piesa, fie de scula. Indiferent de modul de realizare a avansului,
trebuie asigurata coaxialitatea fiIierei cu piesa de preluerat, in special
la inceputul filetarii (primii 2-3 pasi).
7.5.1. Determinarea normei tehnice de timp
Norma tehnica de timp se determina cu relatia (7.1).
7.5.1.1. Determinarea timpului de preqatire-tneheiere,
a timpiIor de
deservire ~i de odihna ~i neeesitati iiziologice. Timpii de pregatire-incheiere, de deservire tehnica ~i organ.zatorica ~i de odihna ~i necesitati fiziologice depind de masina unealta pe care se face prelucrarea ~i sint dati
la capitolele respective.
7.5.1.2. Determinarea timpului de baza. Timpul de baza se calculeaza
cu relatia

tb=

L -,
L).
( --+-p. n

'I,

[min]

(7.12)

~,

~
Normarea lucrdrilor

266

de filetare

in care: L = l + Il + l2 (fig. 7.8); L - lungirnea portiunii filetate, mm

Il = (1 ... 3)p - lungimea de patrundere,
mm; l2 = (0,5 ... 2)p - lungirnea de iesire, mm ; n - turatia miscarii principale, rot/min ; nl - turat;ia miscarii de retragere a filierei, rot/mill; p - pasul filetului, mm; i numarul de treceri.
'I'uratla miscarii prineipale se deter----L
mina en relatia
1'000 v
n =
P
[rotjmin ],
(7.13)
Tta

in care vp este viteza principala de aschiere,

mjmin iar d - diametrul exterior al su~
L
rubului prelucrat, mm.
Viteza prmcipala de aschiere se deterFig.7 .8. Lungimea de prelucrare luata mina en 0 relatie de forma relatiei (7.11).
la calcnlul ttmpulut de bazii la file- In tabelele 7.27 ~i 7.28 sint date valorile
tarea ell filiera.
nominale ale vitezei principale de asehiere,
iar in tabelnl 7.29 sint dati coeficienW de coreetie ai vitezei principale de
aschiere.
Tabelul

7.27. Viteza prtnelpala

nominal al
filetului,
d,

0,5

0,7

I
I 0,8

!
I

i 1,25!

1,0

mm,

pin~ la:

t
~
i~
'1;
i~

I:

1
i~
ih

I~

11.:1.
.
i.

"!,

,
['

11

11

"~
'1'

r~

'~

4,0
5,0
6,3
8,0
10,0
12,5
16,0
20,0
25,0
31,5
40,0
40,0
Tabelul

"

1,50!

la filetarea

1,75

Viteza principala

en miera

2,0

2,5!

3,0

a pieselor din otel

3,5

4,0

4,5

5,0

de aschiere vpJ m/min.

3,201 2,201
ill
I
3,70 ' 2,80 2,20
!
4,75 2,90 2,70 2,201
5,001 4,50 3,50 3,201 2,45,
5,00i 5,00 1 4,801 3,701 3,001 2'~~i
6,10 6,10 6,101 4,201 3,7?, 2, la 2,501
6,501 6,50 6,50 4,90, 4,0:> 3,20 3,20, 2,70
.
8,001 8,00 8,00 8,00 1 6,50 4,90 4,25 3,70 2,90 \
110,20 10,20 10,201 7,90 6,10 5,301 4,70 3,50
,11,20 11,20 11,20111,20
8,30 7,30 6,20 4,801 4,10
11,50 11,50
11,50 11,50 9,701 8,45 6,601 5,35
.
12,70 12,70 12,70,12,70 12,70 11,00! 8,45
1

3,J

7.28. Viteza principal!

Diametrul
nominal all
filetului,
~,.mm,
0,5
pma la:

4,0
6,3
8,0
10,0
12,0
16,0
20,0
24,0
30,0
40,0

de asehiere

Pasul filetului PJ mm, pina la:

Diametrul

Aj

am

(le a~ellicre la iiletarca

cu miera

3,25
4.401 3,50\
7,00 5,70

3,20
4,801 3,45

a pieselor din alinje neferoasc

Aluminiu

Pasul filetului p, mm
.
\

0,7

1,0 1 1,251 1,50 \ 1,75, 200 1 3,0 1 0,5

0,7
1,0
1,251 ),501 1,75 1 2,0 1
Viteza principala de aschiere vpJ m/min.

!!

9,2
6,2
1
9,2
9,2
6,5
i
i
13,1
13,1
9,2 7,7
i
!
!
1~,5
1~,5 12,0 9,2 7.4)
1
i
la,O
rs.o 15,O! 11,5 7,7 7,7,
'
15,4
15,4 15,4'13,0 13,0 9,21' 9,2
16,8[16,8
16,8 15,4 15,4 12,0 12,0
20,8 20,8 20,8 16,8116,8 15,0 15,0 9,2
22,4 22,4 22,4 19,7119,7119,7119,7
12,0
24,5 24,5/24,5
24,5[24,5: 24,5[24,5115,0

14,0
14,0
;9,7
~O,7
22,5
23,4
25,2
31,5
33,0
37,0

9,3'
\!!
14,0 10,2
19,7 14,0 10,5
20,7 18,0 14,0 11,1
22,5 22,5 17,2 14,0 11,6
23.4/23,4 19,5 19,5 14,0
25,2 25,2 22,5 22,5118,0
31,5: 31,5 27,0 27,0' 22,5
33,0133,0 29,5 29,5 29,5
37,0[37,0137,0
37,0137,0

I!i'
,

3,0

I
14,01
18,01
22,5 14,0
29,5 18,0
37,0122,5

f<

i
I.'...

Filetarea cu ajutorul filierelor

Tabelul

267

7.29. Coeflelent] de eorectle ai vitezei la filetarea

Materlalul de prelucrat:

durabilttattl

sculel,

Kv!

Durabilitatea
T, min, plna la:
--~l'05
I
120

----6~0~-.----7~~5--~--~9~0~-,1

filiera

Kv = KVlKV2Kv3K"4

otel

Coefieientul

ell

150

240

360
Valorile eoeficientului
Kv!
--....,l--:,2c::2---;-----:;1-,,1:-;:2:----;----::1;-,0~0::--!
(),9S
i
0,86 '''--<I --~O,-;:;7~8--'1
---=-0-=,6-;4--...,-----c: -=,5C"C 0
5
Coeficientul

aschtabtlltattt
Grupa

B
Rezlstenta
45 1

matertalului

0,60 I 0,70
Coeficientul
calltatll
materlalulul
filierei, K "4 \

>55 I
Valorile

1,00

Cu liehid
de aschiere

C ... D

85

eoeficientului

K"2

0,80

0,90

C 120;

C 15

OSC 12

Valorile
coeficientului

ca ~i in cazul flletarll

-------

1,10
0,83

Kv! 'KV4 'KV5

1,10

KV5

de corectle Kv! ~i KV4'

pieselor din otel,

0,80

1,00

Kv,

u; =

valorlc

1,00

Rp3

OSC 10;

Obseroaiie. Valorile c~eficientilor

Fara lichid
de aschlere

Valorile coeficientului
de corectie, K'3

0,60

MCW 14;

Calitatea
materlalului
fiIierei

E ... H

crr, da Njrnrn''
75 i
65 I

-o;---::c--:__ --c---:-M
__a_t_er,ialulde prelucrat:
alama ~i aluminiu
Coeficientul tunctie de utili-Ic
r hld d
hl
I
zarea lichidelor de aschiere
u re 1
e asc iere
la aliaje neferoase: KV5
Fara lichid de a~chiere

se adopta

Coeficientul lichidului
de aschlere, K'3

KV2

de aschiabllrtate

la rupere

55

de prelucrat,

1,00
la aschierea

aliajelor neteroase,

7.5.1.3. Determinarea timpilor ajutatori. in tabelul 7.24 este indicat

timpul ajutator legat de faza, iar in tabelul 7.30 -- timpul ajutator pentru
masurari de control. Timpul ajutator pentru fixarea filierei pe strung
Tabelul

7.30. 'I'lmpul ajutator

A -

Calibru

PaStil filetului, mm

oz.J

0,51

Lungimea raasurata

1:'
2' 2
3 3
4 4
5 5
6 6
7 7,5
8 10
9 12,5
10115
11 20
12 25
B 131

12

21
4
6
4
8
12
6 112
18
8
16
24
10 '\ 20
30
12
24
36
15
30
45
20 140
60
25
50
75
30
60
90
40
80 120
50 1100 150
Calibru

peutru

masurar!

extei-loara

"treec"

Diametrul filetului, mm

5 1

10

15 j

a ffletulut, mm

8
16
24
32
40
48
60
80
100
120
160
200

de control la filetele

inel t ilet at cu part.ea

20

1 25 I

30

<Ttmp ajutator,

1 40

50

60

10
12 0,0810,08'10,0910,0910,0910,09
0,09 0,1010,11
20
24 0,1210,13 0,1310,14 0,14 0,14 0,15 0,16! 0,17
30
36 0,17i 0,17 0,18: 0,19 0,19 0,20 0,20 0,22 0,24
40
48 0,211,22 0,23 0,24 0,24 0,25 0,26 0,28 0,30
50
60 0,2610,26'1,27 0,28 0,29 0,3110,31 0,34 0,36
60
72 0,31 0,31 0,32 0,33 0,34 0,36 0,37 0,39 0,42
I 75 90 0,37 0,381 0,39 0,41 0,42 0,4310,45 0,48 0,51
100 120 0,48 0,50, 0,52 0,53i 0,54 0,56 0,59 0,53 0,66
125 150 0,60 0,6210,64
0,65 0,67 0,70 0,72 0,77 0,86
150 180 0,71 0,7410,76 0,78 0,80 0,83 0,87 0,92 0,97
200 240 0,94 0,97 1,00 1,03 1,05 1,10 1,13 1,21 1,28
250 ,300.1,17 1,21 1,24 1,28 1,31 1,36 1,40\ 1,50 1,58

inel filetat

ell

partea

"nu

75

100

min.

0,1410,14
0,19 0,21
0,26 0,28
0,32 0,36
0,391,43
0,46 0,49
0,55 0,60
0,72 0,78
0,89 0,96
1,05 1,14
1,39 1,50
1,70 1,87

trece

10,051 0,05[ 0,061 0,061 0,06[ O,07[ 0,081 O,08[ 0,091 0,101 0,11

li.,I~liH'1

Normarea lucrcrilor

268

de filetare

este de 0,06 min la montare ~i 0,061 min la demontare. Celelalte componente ale timpului ajutator la filet area eu filiera pe strung sint date in
capitolul respectiv.

7,5.2. Exemplu de calcul al normei de timp

Sa se fileteze exterior capatul unui arbore
din OLC 45 (STAS 880-(6)
cu filet M
16 X L pe Iungimea I = 30 m-n, pe strungul normal SN 320. cu 0 filiera rotunda pentru filet
metric fin M 16 x 1 mm. avind cimpul de toleranta
6 g, executata
In clasa I-a din Rp3, STAS
7382-66. Indeplinind co ndit.llle generale din STAS 8307-69.
a. Yiteza de ascliiere la filetarea cu filiera a materlalului OLC 45 se deter mina cu relatia
up = U. KV1' KV2' KV3'
I{v4' unde:
u = 4,90 m/rnin (tabelul 7.27); K1 = 1.00 (durabilitatea
filierei T = 90 min; KV9 = 1,00 (pentru OLC 45, Gr = 74 daN/mm2,
grupa de aschiabtlirate B) ;KV3 = 1.00 (se folose~te lichid de aschlere 5 % ulei emulsionabil In apa}; KV4 = 1,00
(filiera din Rp3). Rezulta up = 4.90 m/min.
1000'up
10004.90
b. Turatia axului. principal este n =
= 97.5 rot/min.
.
7:d
7:16
Cea mai apropiata
turatie a axului principal a strungului
SN 320 este n = 100 rot rmlu
341
(1~
i1)
+ - 1) = --.
--"- + -'-n1
1
100
125
.. 3)' p + (0.5 ... 2,0)' P = 34 mm, i = 1) iar

L i (1-c. Timpul de baza este Ib= -p

n

+ +

"
= 0,61"min,

unde lungimea L=l

11 12=30
(1.
III =1,25 n=
1,25100 = 125 rot/min.
d. T'impul ajutator legat de faza este 0,11 min (tahelul 7.24) iar tlmpul ajutator pentru
montarea-demontarea
filierei este 0,121 min. Timpul ajutator pentru comanda strungului
normal SN 320 este de 0,070 min pentru alegerea t uratiel cursei de aschiere si a cursei de
retragere si de 0,022 min pentru pornirea universalului
la cele doua curse. Timpul ajutator
total
va fi la = 0,323 min.
e. T'im p ii de desernire tehnica s! oroanizatorica $i de otiiluu: $i necesitiui [izioloqice
vor fi
(a se vedea cap. 5):

= 0,025
laD = 0,011

. Ib

Ion = 0,070

(lb

lat

(tb

min;

+ la) = 0,011 . 0.933 = 0,010 min;

+ la) = 0,070 . 0,933 = 0,066 min
bucatii va fi tbuc = Id + la + t.u + IdG +

f. T'itttpnl pe
0.066 = 1,025

+ 0,010 +

0.025 . 0,61 = 0.016

ton = 0,61

0.323

0,016

min.

7.6. Prelucroreo filetelor prin frezare

Preluerarea filetelor prin frezare se realizeaza pe masini de frezat
speciale sau universale, folosind frezele-dise sau frezele-pieptene. Frezeledisc sint utilizate la prelucrarea filetelor lungi, lid = 2,0 ... 2,5, avind
pasul p?: 5 mm. Frezele- pieptene sint folosite la realizarea filetelor scurte
exterioare ~i interioare avind paaul p .:;;;;6 mm.

7.6.1. Determinarea normei tehnice de timp

Norma tehnica de timp se calculeaza eu relatia (7.1).

11

1ll'
!i:

ilw

\.

..

269

7.6.1.1. Determinarea timpului de pregatil'e-incheiere. Timpul de

pregatire-incheiere depinde de tipul masinii utilizate. In cazul masinilor
pentru frezat filet eu freza-pieptene, timpii de pregatire-ineheiere sint
dati in tabelul 7.31.
Tabelul 7.31. Timpul
A -

Pentru

punerea

Poz.

de preqatire
mete
la punct

ell

incheiere,
Tp), la mastnlle
Ireza-pieptene

a masinll,

sculelor

pentru

~i dispozitivelor
TpjJ

Modul de asezare a piesei

In

universal

Pentru

operattl

1
B -

sau 1n bucsa elastica,

Denumirea

Montarea
filetului

7.6.1.2.

min.

25

tntre virfur!

suplimentare

Poz.

frezat

~i demontarea
interior

Determinarea

Tp!, min

o peratiilor

dispozitivului

pentru

frezarea
8

timpuIui de hazti, Timpul de baza se deter-

mina in functie de scula utilizata ~i de natura masinii-unelte.

La filet area eu freze-pieptene, timpul de baza se calculeaza eu relatia
tb

= (1,1 ... 1,25)7t. cl = (1.1 ... 1,25)7t cl [min]

s.;

La filetarea

Sz'

(7.14)

ns

eu freze-dise timpul de baza se calculeaza eu relatia

_Z_+~ i
[min].
(7.15)
np' p
La filetarea pe masini semiautomate de frezat filete, timpul de baza
~i timpul ajutator pentru apropierea ~i indepartarea sculei, sint cuprinsi
in durata ciclului ~i se calculeaza cu relatia
tb =

fvo

= -1

[mi
mIn,]

(7.16)

np

in care: cl este diametrul exterior al filetului prelucrat, mm;

s, - avansul pe dinte, mm/dinte ; z - numarul de dinti ai frezei ;
ns - turatia
sculei, rotjmin ; np - turatia piesei, rotjmin ;
L - lungimea piesei filet ate, mm; Zl = (5 ... 8) P - lungimea de intrare
~i iesire a frezei, mm; i - numarul de treceri; r - raportul intre timpul
unei rotatii a axului de distributie ~i timpul unei rotatii a piesei. Valoarea
acestui raport este indicata in cartea tehnica a masinii.
A vansul pe clinte s, la frezarea filetelor lungi cu freza-disc, se recomanda ;
s, = 0,03 mmjdinte pentru preeizia 7 ISO;
SZ = 0,06 mmjdinte
pentru precizia 9 ISO.

"'ii~;i~

270

Normarea lucrcrllor de filetare

Tabelul

Materialul

7.32. Avansul

Diametrul f iletului
30-50
Avansul pe dinte so' mmjdlnte, in functie

Pin1l. la 30

de prelucrat

0,03-0,04

1<p<2
.0,04-0,05

2<p<3,5
0,05-0,06

.p<,lOtel eu cs, ;;. 80 daN/mm2

pe dinte la prelucrarea

p<,l
0,04-0,05

i<P<2
0,05-0,06

CSr < 80 daN/mm2

cenusie

0,02-0,03

0,02-0,03

0,03-0,04

0,03-0,04

0,03-0,04

Fontii

0,05-0,06

0,06-0,07

0,07-0,08

0,06-0,07

0,07-0,08

Fontii

maleablla

0,04-0,05

0,05-0,06

0,06-0,07

0,05-0,06

0,06-0,07

Otel eu

Valorile avansului pe dinte pentru frezarea filetelor scurte cu frezepieptene sint date in tabelul 7.32 .
Avansul pe dinte se poate calcula ~i cu relatia
8.

= C, .

p"8

d1l, D'

[mm/dinte],

(7.17)

in care: p este pasul filetului, mm; d - diametrul exterior al filetului,

mm ; D - diametrul' frezei, mm; C. - un coeficient care tine seama de
natura. materialului ;
Y., e, sint exponenti.

x.,

Ttibelul 7.33. Valorile eoeflelentulnl

Cs ~i ale exponentilor
Treapta

llaterialul

,!

~
~
~
I~~

IJ

,
C
x.
Y.

de prelucrat

OLe 45
Alarna
Duraluminiu

326 10 3
543 '10-3
457 '10-3

Zs

din relatla

(7.17)

ISO 9

11<40

214.10 3
34.6 '10-3
290 '10-3

4>40

9120.10 6
9950 '10-6
10800 '10-6

214 '10-3
218 '10-3
290 '10-3

tn tabelul 7.33 sint date valorile eoefieientului ~i exponentilor.

Viteza de a~chiere 'lip la preluerarea filetelor lungi eu ajutorul frezelordisc se recomanda :
'171' = 30 ... 55 mjmin
pentru piese din otel-carbon ;
'171' = 28 .. .40 mjmin pentru
piese din otel aliat.
Viteza de aschiere pentru preluerarea filetelor seurte eu ajutorul
frezelor-pieptene se dotermina eu relatia (tabelul 7.34) :
Tabelul 7.34. Valorile eoeficientului
Materialul de prelucrat

Otel eu crr = 75 daN/mm2

Fontii cenusie eu HB = 190
Fontii maleabilii ell HB 150

Rp3
Rp3
1,Rp3

'lip

in care Teste

T"

durabilitatea

C", ~i ale exponentilor

Freza

I~

ZS

5760 '10---8
6250.10-1
6800 10 ....

1280 '10-'
1470 '10-6
1680 10-6
326 '10-3
343 '10-3
457 '10-8

618 '10-'
716 '10-'
812.10-1

I
I

ISO 7
111>40

11<40

x., Y.,
de precizie

Lichidul de aschiere

Ulei mineral eu sulf

Fiirii liehid de aschiere
Emulsii

Ov

S;" . p1lv

K"

frezei-pieptene,

m, 3.'", Yv din relatla

150
240
240

[mjmin ]
min.

T, min,

(7.18)

I c, I Xv I Yv I

In

18011981 0,410,410,5
270 1400,40,30,33
270 245 0,5,2,0 1,0

(7.18 )

Prelucrarea filetelor

filetelor

prin frezare

271

en Ireza-pieptene

de prelucrat, mm

I
Ide

I
i

Peste 76

50-76

pasul filetuJui de prelucrat p mm

2<p~4
I
P~l
I

0,06-0,07
0,04-0,05

0,05-0,06

0,06-0,07

2<P~4
. 0,07-0,08

P~2
0,07-0,08

0,03-0,04

0,04-0,05

0,05-0,06

0,04-0,05

0,08-0,09
0,07-0,08

0,07-0,08

0,08-0,09

0,09-0,10

0,09-0,10

0,06-0,07

0,07-0,08

0,08-0,09

1<p~2

0,05-0,06

0,08-0,09

2<P~4
0,08--0,09

0,10-0,12
0,08-0,09

Pentru eoefieientul de corectie K; sint date valori in tabelul 7.35.

Tabelul

7.35. Valorile

eoetlelentulnl

Kv

Coe f"rcren t u I !COCficientuIpreciziei de execu\ie Kp~

materialului
Treapta de pre-j Treapta de prede prelucrat KmfJ
cizie ISO 7-8
cizie ISO 9

Materialul de prelucrat

e,

Otel-aliat
cenusie

Alame

I
50 daNjrnm50
70 daNjrnm70
80 daN/mm2

crr =
crr =
cr, < 70 daN/mm2
cr, = 70 ... 80 daN/mm2

Otel-carhon

Fonta

<

Km~.Kpv
Coeficientul Kf) - Km" Kp"

HB

<

140

HB
HB

140... 180
180

>

,
I'

sl bronzuri

0,7
1,0!
1,0

0,9
0,8
1,0

1,0

0,7
~,~!

2,0

I
I

1,25

in tabelul 7.36 sint recomandate valori pentru viteza de aschiere

~i pentru avansul pe dinte la frezarea filetelor en freze-pieptene din otel
rapid.
Tabelul 7.36. Viteze ~i avansuri
Poz.

I,

./

,-;

filett'lor

(tip

Duritatea

eu seule din ofel rapid

HB

Viteza
de aschiere,
m/min

-I

85-125
1""=

.1.~,J-.LI,J

I
I

175-225
225-275
275-325

Otel-carbon
user aschlabll
tativ AUT 12)

,~,

(tip reprezen-

I
I

Otel aliat (tip reprezentativ 41 MoC 11)

Otel inoxidabil

feritic

-5-

Otel inoxidabil

austenitic

Otel inoxidabll

martensitic

Avansul
pe dinte,
mm/dinte

reprezen-in::::

\i~;rl1r'
j Y'",.'
2

frezarea

de prelucrat

Ot el-carbon
de calitate
tativ OLC 20)

"\
\1

Materialul

pentru

100-150:
150-200
200-250'
250-325
125-175
175-225
225-275,
275-325
135-185!

1135-185
225-275
135-185
185-225
275-325

I
I

\
I
i

42
33
30
25
21
52
46
38
30

0,050
0,050
0,050
0,025

27
21
20
34

0,050
0,050
0,038
0,025
0,050

27
24
34
30
18

0,050
0,038
0,050
0,050
0,025

I--~
'I
I

~i

400

200

Dlametrul
universalului, mm

--

Modul de
Iixare

--------

200
40()

de asezare

In bucsa elastica
tic despicat

cu manson

----------------------_

Modul

elas-

500
1000

en ~aibii slmpla

--_._---_._

Actlonarea

_.-_~-.}L.~,_.....
~_-,..
_

.....
~~~;..~

Cu roata

de mina

----

0,20

0,37

0,24
-

----

0,16

de frezat

0,40

0,31
0,41

0,19
0,23

Pe

umar

~~:.i.-,~"~~,'j.;.,';;:'"=,

0,17
0,15
0,20

0,25

0,43
--~

0,39
0,50

0,27
0,31

0,40
0,42
0,44
0,42
0,44
0,47

12

min.

0,20
0,18
0,24

'4

__ ._--_._-----_._

.. _._--

---~

----

0,63

0,40

0,52
0,54
0,51
0,53
0,56

Dupa sablon

--~-30

__,_.~,,';"~.;,~~;iL.~;:b_.~.J;?:";:..:::

0,28

0,46

----

0,44
0,57

0,32
0,36

0,45
0,47
0,49
0,47
0,49
0,52

20

a plesel

- ---._--_.

Timpul,

de asezare

0,24

cu opritor

Metoda

0,22

0,42

0,35
0,45

0,23
0,27

0,36
0,38
0,40
0,38
0,40
0,43

---

min.

0,32
0,34
0,34
0,36

~;;I

0,38

0,27
0,36

0,17
0,21

1Timpul,

0,3,2
-

0,30
-

mete

Masa piesei, kg, plna la:

la maslnl

-------,--------

------

0,29
-

pleselor

;;;,'"4'j>r_~i-'

fixiirii

0,19

0,36

0,21
-

----

0,15

Hidraulica sau pneumatica

Manualii

0,28

~i desprinderea

In vederea

Piultta eu ~aibii cu schimhare rapida

Plulita

0. _____

500
1000
2000
500
1000
2000
_---

prlnderea

.. _-,----------------,---,---

--,..------.------.--~----~.-.- ---.'--'---"-'-

en piultta

vlrfuri (fara antrenor)

..-~

___

peutru

Lungimea piesei, mm

7.37. Timpi ajlltiitori

_- ---~-, ..---

..

autocentrante

Pe darn cilindric

lntrc

----------,

In mandrine

,---------------------_

In universal autocentrat
virful papusli mobile

Modul de asezare

Tobclul

: -

'-'"

';~""(",o,~,,

CD

CD

CD

o,

0"
,

a,

C'l

c:

3
re

""

--J

Pr"']lIrrn,,,,., filetelor

prin frezare

T'tlratia [rezei se calculeaza cu relatia

1000 . vp

n,

[rot/mm],

(7.19)

[rot/ruin].

(7.20)

D
iar turatia piesei se calculeaza cu rela.tia
7t

IIp = 8. z
7td

ns

7.6.1.3. Determinarea
timpilor ajutatori, In tabelul 7.37 sint dati
timpii ajutatori pentru prinderea ~i desprinderea piesei la prelucrarea filetelor pe masini de frezat filete, iar in tabelul 7.38 sint indicati timpii ajutatori in legatura eu treeerea la frezarea filetelor exterioare ~i interioare.
Tabelul

Filetul

7.38. Timpul ajlltiitor

Tipul masinilunelte

I
I

,
Exterior

II

Cu
cornanda
manuals

leqat de trecere la frezarea fiIetelor exterioare

slnile de frezat mete

Scula
aschietoare

Freza
pieptene
Frezii pleptene sau
frezii disc

I Cunivelii
roata

I mate
Interior

0,13
0,10

I
I

0,15
--0,11

0,19
--0,15

0,15
0,23
0,26

--a,17 0:21

500
750
1000
-------I-A=-u-t=-o-m-ac- =---------'-----=:...::..::....
ta

0,27
0,33
0,38

0,32
0,38
0,43
---

manuala

Mecanicii

Manualii

~entru lungimea

M
Cu
cornanda

Inilliimea vtrfurilor, mm,

pin" la:
150 I
200 I
300
Ttmpul, min

de mina sau ma-

ffletului de:

Semlauto-

" I

a capului

la mu-

100
200
300

Freza disc
"'"

Modul de deplasare longitudinala

de frezat

~i lnterloare

0,015

a~ua a ?en ru
flletulm de:

Freza
pieptene

.
Me~amca pentru
filetulul de:

.
ungtmea]
.

lungtmea

0,26
0,29

0,32
0,36

0,40
0,44
0,52
---

0,025

100
I 1;)0
-

'
0,48

045

0,030
0,55
070

0,56

0,74

100
150

0,11
0,12

0,15
0,19

I-----W- 0,32 0,36

040

\-----W-0,10 ----0}3!0;19
I

0,22
0,32

7.6.1.4. ~Determinarea timpilor de deservire si de odlhna ~i neeesitati

Iizioloqiee, In tabelul 7.39 sint dati timpii pentru deservirea tehnica in
procente din timpul de baza ~i timpii pentru deservirea organizatorica ~i
de odihna si necesitati fiziologice in procente din timpul efectiv la preluerarea filetelor pe masini de frezat.
Tabelul

7.39. Timp

pentru deservire tehniea, deservire organizatoricii

~i odihna
iiziologice la frezarea filetelor pe masini de frezat filete

~i necesitajt

Inaliimea virfurilor, mm pina la:

150
I
200
I
300
Tlmpul, min
J

Natura

Timpul
bazii

de deservire

tehrnca,

timpului

t-u.

in procente

din timpul

de

Timpul de deservire organtzatortca,

ido, ~i timpul de odihnii ~i
necesitatt Ilziologice, Ion, tn procente din timpul efectiv le=tb+ta

3,0

3,4

4,2

5,2

6,0

6,8

Normcirea lucrarilor

274

7.6.2.

de filetare

Exernplu de cclcul 01 normei tehnice de timp

Sii se frezeze filetul M 48 x 3la un racord din otel 41 MoC 11 (STAS 791-66), cu (J. =
95 da Nrmm-, cu 0 freza pentru taiat filet metric exterior, forma B, eu un diametru D = 63
mm, cu lunglrnea L = 40 mm, pasul de 3 mm, executata in clasa de precizie 1 ctel rapid Rp3
(Ireza E- B 63 x 40 x 3 - 1. STAS 3379-63/Rp3).
a. Avansul pe dinte, conform tabelulul
7.32, rezulta : Sz = 0,04 ... 0,05 rnm/dlnte ; se
alege Sz = 0,045 mrnjdlrrte.
b. Viteza deascliiere, vp=27 mrmln, se alege din tabelul 7.36, pentru HB= 217 daN/mm2.
c. Turatia axuhii principal at [re:ei este

ns

1 000 . v p

rt

1 000 . 27

Tt

Din cartea mnsinl! de Irezat filete se alege turata

Rezulta

Pp

7tDns _
1 000 -

--

7t

63 . 135

al frezei ns= 135 rot/min.

axului principal

= 26,7 mjmln

~i

np

1000

..~

~;l

.
= 139 rot/mm

63

Sz'

ns

1td

l]
t~
r
-;:

= 0,564

0,045 . 14 . 135
1t 48

q ea
In

mai aproplata valoare a turatlel axului principal

acest caz, avansul pe dinte devine
Sz

7tdnp

z . ns

d. Timpui de baza va tUb

3,1448,0,564

Sz Z

ns

al piesei este
~

= 0,04;,

14 . 135

(1.1 ... 1,25)1td

tb =

rot/min.

np

0,56 rot/min.

.
rnrn/dlnte

(1.1 ... 1,25)3,1448

=1,95 ... 2,22 min

0,04514135

Admittnd cii patrunderea

~i Ieslrea sculei are loc in timpul a 0,20 rotatit ale piesei, rezulta
2,13 min.
e. Timpui ajutator pentru prinderea
~i desprinderea piesei in bucsa elastica rezulta din

tabelul

7.37 de 0,12 min, iar timpul

tabelului

7.38. Din tabelul

7.30 rezulta

ajutator
timpul

in Iegatura

cu taza

rezulta

de 0,11 min, conform

ajutator pentru masurarl de control cu calibru inel

/~' = 0,08 mln, timpul ajutator fiind la = 0,12

filetat "trece" ~i "nu trece", t' = 0,48 min;

a
0,11
0,48
0,08 = 0,79 min.
I. Timpui de deseroire telinicti este de 3,4 % din timpul de haza, iar tlrnpul de deservire
organizatorlca
~i necesitatt fiziologice este de 6,0 % din timpul efectiv (tabelnl 7.39).
g. T'im pul de preqaiire-tncheiere este de 25 min (tabelul 7.31).
h. Duca se consldera lotul de piese de 50 bucatl, norma de limp pe buealii va fi Ne =
Tpt
25
3.4
6
=
tb
la
ide
ido
1011 =
2,13
0,79
2,13
(2,13
0,79) =
n
50
100
100
3,37 min/buc.

11!
111

--+

IIIi!
:;

I'
!I!'

It

;[

III

I;
It

!t
I'
:

lilt

+ +

-+

+-

+-

7.7. Rularea filetelor

7.7.1. Principiul metodei
Prelucrarea filetelor prin rulare este un procedeu de realizare a filetelor fara detasare de material. Obtinerea suprafetei filetate a piesei rezulta
in urma unui proces de deformare plasttca superficiala la rece a semifabricatului antrenat intr-o miscare de rostogolire ~i presat intre doua sau mai
multe scule profilate (role sau bacuri). Prin aceaata profilul sculei de rulare,
avind forma negativului profilului filetului de prelucrat, patrunde in materialul piesei, generind astfel filetul.

~;

.~"hj"""'-' ; ",

eu avans

radial

radial

.......
.. .".

eu avans

..

"

"CH

rE,OD mob;;

7.40. Schemele

slngura rola cllln-

plane

Rularea eu doua role cilindriee

drlca

eu bacuri

Rularea eu

Rularea

Metoda de rulare

Tabelul

Schema

--+-.5;-

de utilizare

de ruJare

~i domeniile

!?o/iJ"S,

de rulare

ale metodelor
Domeniul de utilizare

a filetelor

Filcte
cizie
cizle
2 ...

sau

metriee de preclzle ridicaUi

4-5)
~i de preclzle medie
6), eu dlarnetre exterioare
100 mm

(pre(prelntre

metriee de precizie medie eu d =

15 mm, din aliaje neferoase
din ot elurl moi
= 10 ...

FiIete

Suruburi
de Iixare cu filet trlunghiular
ell d = 30 mm, avtnd gradul de preeizie 6. Suruhurl pentru lemn ~i suruburi autoaschletoare
pentru
metale
mol

de rulare

'"

t1

ro

CD

....

iil

:10

c:
0"

~7

Rularea cu trel role cllinrlrlce,

ell avans
radial

Rularea cu doua role cillndrlce,

en a vans tangen [Ial

Rularea cu doua role cilindrice,

en avans axial

l\!etoda de rulare

!/Xd

de Iacr '

Ralti in paz/fie

,SI

RaId

"/
.,

?iesil?

RoM mobi/q

---

0-

relrasri

Rala in pazili~

Iiesa f

/folr! Si

/'---

Schema de rulare

Qiii4ifx_,*,~c~

metriee

~i, uneori

de prelucrat

trapezoldale,
de
orice Iunglme a

Suruburl de flxare,
avind dtametrut
mm, de precizie

cu filet trlunghlulnr,
exterior
de 20 ... (\0
rnedle (precizie 6)

Surubur! de fixare ClI filet triunghtular

ClI
diametrul exterior cl = 1 ... 10 mm, de
preclzle medie

plesei

prectzle medle, pentru

Filete

(cnntinuare)

Domeniul de utllizare

Tabelu17.40.

iD

ID

c-

g:

Cl

3Cl

z
o

'"

l!':i

'i

:i

,I'

,
i'

H'

filetelor

Rularea

plunctnrf

Rularea

!:

Interloare

Rularen en trel role cllindrtce,

ell avans axtnl

Metoda de rula re

---~

_~:c~

.....
=~

f'ies(J f'

TgroQpenlrlJ
rulol S, .

R(J/o SJ

----

-------

Rolo S,

L ;.......

.=..
'-.:
..
,,'.........
,.L~.:_' L_I ...

-S}

Schema de rulare

-_"

e ".,

---,

de utilizace

de flxare,

ell

on'

>_~._ __'_"'_
<"._~.c.-"
..

FiIete Interloare de prccizle, In matertale

ell
duetibilitate
ridleatil
(alumlnlu,
bronzuri, otel-carbon moale), cu dlametrul de 3_ .. 30 mm

(pre-

filet trtunghlulnr,

d = 15 mm, de preclzte medic

clzte 6)

Cll

Suruburl

de fix are, cu filet trlunghlular,

ell
d = 4 ... 35 mm, avind prectzte
medle (precizie 6)

Suruhurl

Domeniul

Tabelul '1.40. (continuare)

'"

-a
o,J

iii"
CD

i;

;:c
0c

'I

Normarea lucrdrllor

278

de filetare

Masinile de rulat filete se elasifica in functie de schema de rulare

utilizata (tabelul 7.40). Masinile de rulat eu baeuri pot sa fie orizontale
sau vertieale, dupa pozitia axei piesei in timpul rularii. Maeinile de rulat
cu role ei1indriee ~i avans radial pot sa fie de mai multe tipuri, dupa cum
una sau mai multe role etectueaza eursa de avans radial. Rularea eu avans
radial ~i eu avans tangential se poa.te executa ~i pe strunguri normale sau
strunguri revolver, echipate corespunzator eu role pe sania transversald,
a masinii. In general, toate masinile de rulat eu avans radial pot efectua
~i rulari eu avans axial.
Rularea filetelor, in comparatie eu alte procedee de filetare, are avantajul posibilitatii prelucrarii unor filete precise in conditii de productivitate foarte mare. In aceleasi conditii de preeizie, costul filetarii prin rulare este de aproximativ doua ori mai mic fata de costul filetarii prin strunjire. Pe de alta parte, operatia realizindu-se fara detasare de material ~i
deci fara intreruperea fibrei de metal, filetul rulat va avea 0 rezistenta
marita la rupere ~i la forfeeare. In plus, datorita ecruisarii, filetul rulat va,
avea si 0 mai buna rezistenta la uzura.
Regimul de lueru la rularea filetelor eu ajutorul baeurilor este determinat de viteza misearii reetilinii a bacului mobil, care pentru materiale
cu a,<60 daN /mm2, are valoarea medie de 5 ... 7 mjmin, iar pentru materiale
cu rezistenta de rupere cr, > 60 daN /mm2, are valoarea medie de 15 ... 20
. E'XIS t~
t'
m /mm.
a re 1avla
v = 2 .t, n , 1Il care l est e lunzi
ungnnea curse!.. same!.
1000
portplaca mobila, mm, iar n - numarul de curse duble pe minut.
Numarul de rotatii ale piesei in timpul rularii filetului este dat
de relatda
Lb/n
(7.22)
N =
[rotjmin ],
A

d2

in care Lb/ este lungimea utila a baeului fix, mm.

Regimul de lueru la rularea filetelor eu role eilindriee ~i eu avans
radial este definit de viteza tangentiak; a ro1elor ~i de avansul radial. Viteza
de rulare se alege in functie de materialul de preluerat ~i anume : SO... 100
mjmin pentrualama
; 60 ... SO mjmin pentru otel eu a;; 50 daN/mm2;
30 .. .40 mjmin pentru otel eu a, = 50 ... SO daN /mm 2; 12 ... 15 rnjmin
pentru otel eu a; >SO daN /mm2.
Valorile avansului radial sint date in tabelul 7.41.
Tabelul 7.41. Avansnl radial la rnlarea filetelor en role cilindrice
Materialul
Pasul filetului,

Aluminiu

mm

0,2-0,5
0,5-0,8
1,0
1,5-1,75
2,0-3,0

II

0,03
0,05
0,085
0,10
0,10

Bronz, alama

0,02-0,10
0,03-0,16
0,06-0,15
0,08-0,17
0,10-0,20

semifabricatului
Otel eu or' daN/=2

40
50
I
A vansul radial S r' mm/rot.

0,02-0,10
0,03-0,15
0,06-0,15
0,08-0,17
0,10-0,25

70

90

piesa

0,02-0,10
0,025-0,120
0,06-0,10
0,08-0,15
0,10-0,25

0,02-0,07
0,02-0,07
0,035-0,09
0,05-0,12
0,05-0,17

0,02
0,02
0,025
0,035,
0,045-

~---------.~"~
..

.~

~-"~-,",,""""

279

Ruloreo fileteior
Tabelul 7.42. Numarul de rotaut

Pasul Jile!ului
mm

ale piesei neeesare realiziirii

avans radial

prin rulare

en role

en

Materialul semifabrieatului

I
I

Aluminiu

I Bronz,
alama ~i
otel eu 0 < 50
,

Otel eu
0=50 ... 70
daN/='

daN/mm'

I
1,0-1,5
1,75-3,0

iiletelor

Otel eu
0= 70 ... 90
daN/='

20-30
30-40

Otel ea
0>90, daN/='

Numarul de rotatii

6-8
8-10

10-12
14-18

14-18
20-30

30-40
40-48

Numarul de rotatii ale piesei necesare realizarii filetului prin rulare

cu role cu avans radial este dat de tabelul 7.42.
In cazul rularii filetelor eu avans tangential, turatia.rolelor este euprinsa
intre 500 ... 5 000 rotjrnin, in functie de rezistenta la rupere ~i de duritatea
materialului prelucrat.
Rularea filetelor interioare se realizeaza eu 0 viteza de 6 ... 10 mjmin
in cazul preluorarii otelurilor ~i de 20 ... 30 m/min in eazul aliajelor
neferoase.

~.b)

7.7.2. Calculul timpului de bczc

in

Nu exista 0 metoda unitara de ealeul al timpului de baza la rularea

filetului. De aeeea, praetic, timpul de baza tb se caleuleaza fie pe baza unor
relatii empirice, in functie de numai citiva parametri tehnologici ai prelucrarii, fie pe baza unor masuri sau observatii efectuate in sectoarele de
productie ale intreprinderilor.
Relatia emprica pentru determinarea timpului de baza este
tb =

10-4

OT cl,9

[min ]

pO,IS

(7.23)

in care: OT este un coeficient ale carui valori sint date in tabelul 7.43;
cl - diametrul exterior al filetului rulat, mm; p - pasul filetului, mm.
Tabelul 7.43. Valorile eoeHcientului

CT din reI alia (7.27)

Precizia filetului

Materialul

de preluerat

Valoarea

Otel eu HRC,;;; 25
Ot el eu HRC';;; 26 ... 32

45
48

5
coeficientului

40
44

I
eT

6-7

38
42

La aplicarea relatiei (7.23) se admite ca valorile avansului radial sint

cele din tabelul 7.41, ca diametrul semifabricatului este exeeutat cu toleranta indicata in tabelul 7.44 ~i ca viteza tangentiala a rolelor are valorile
recomandate in 7.7.1.
In tabelul 7.45 sint date valorile timpului de baza la rularea filetelor exterioare eu cl = 6 ... 24 mm si p = 1,00 ... 2,00 mm, recomandate
de catre l\I.LO.~I. - LO.P.T.O.lVI. Exista 0 concordanta intre valorile
cuprinse in acest tabel si valorile similare ale timpului de baza rezultate
din relatia (7.23).

_. r~:,::,:::,-::.::.".:-_

-,0

280

Normarea lucrdrllor

Tabelul

7.44. Toleranta

diametrului
Toleranta Td.

2,85,6
5,6-11,2
11,2-22,4
22,4-45,0

0,071-0,100
0,100-0,125
0,125-0,170
0,140-0,190

I
a semi-

Tabelul 7.45.

Timpul

12

16

i
I

I;

20

I1

l
~
li
11

'i

'il
!,

:1.1

i.1','.'

1!

1
I;

i~

24

I
I
I
I

I
I

IT
10
-

0,025
0,030
0,035
0,045

0,048
0,058
0,070
0,084

IT
11
- --

0,080
0,100
0,120
0,140

Extrudere

nu

nu

da

S trunj ire

nu

da

da

Rectificare

da

da

da

de baza la rularea iiletelor exterioare

radial pe masini de rulat iilete

eu role

eu avans

Materialul de preluerat

Otel eu HRe 25

Otel eu HRC

26 ... 32

Precizia filetului
4-5

10

IT 8-9

mm,

da

mm

diametrului semifabricatului,
pentru treapta de precizie:

nu

Pasul filetului

filetelor

nu

mm

rularea

Trefilare

1
Diametrul
fiIetului

pentru

Toleranta

Diametrul
nominal al
filetului, mm

Ultima prelucrare
fabricatulul

semifabrieatului

de filetare

6-7

I
'I'impul, min.

4-5

6-7

1,00

0,019

0,019

0,021

0,020

1,00
1,25

0,025
0,026

0,024
0,025

0,028
0,029

0,027
0,027

1,00
1,25
1,50

0,031
0,032
0,033

0,030
0,031
0,032

0,034
0,036
0,037

0,033
0,034
0,035

1,00
1,25
1,50
2,00

0,037
0,038
0,039
0,041

0,035
0,036
0,037
0,039

0,041
0,042
0,043
0,045

'0,039
0,040
0,041
0,043

1,00
1,25
1,50
2,00

0,048
0,050
0,051
0,053

0,046
0,047
0,049
0,051

0,053
0,055
0,056
0,059

0,050
0,052
0,053
0,056

1,00
1,25
1,50
2,00

0,059
0,061
0,063
0,065

0,056
0,058
0,060
0,062

0,065
0,067
0,069
0,072

0,064
0,066
0,068

1,00
1,25
1,50
2,00

0,070
0,072
0,074
0,077

0,066
0,069
0,070
0,073

0,077
0,080
0,082
0,085

O~

0,073
0,076
0,078
0,081

Pentru materialele de prelucrat care nu sint cuprinse in tabelul 7.45,

timpul de baza poate fi determinat din conditia ea acesta sa fie mai mare
decit timpul necesar realizarii rotatiilor necesare ale pieselor, conform
tabelului 7.42, adica :
1tnnec' d
tp ~ 1 000 .'v,

(7.24)

.-

281

Rulcrec filetelor

unde: nnec este numarul de rotatii ale piesei, neeesare realizarii filetelor
prin rulare eu role eu avans radial, rot/min; Vt - viteza tangen~iala a
rolelor, mjmin : d - diametrul exterior al filetului, mm.
In tabelul 7.46 sint date valorilo timpului de baza pentru rularea
filetelor exterioare prin avans tangential.
7.7.3.

Determinarea

Norma tehnica
relatia (7.1).

normei tehnice de timp

de timp,

la

rularea

pe maslni
1 Numarul de rotatii

mm

ale piesei *)

de rulat

500

11-27
14-31
17-35
21-40
23-43
26-47

1,3-3,2
1,7-3,7
2,0-4,2
2,5-4,8
2,8-5,2
3,1-5,6

I
I

t
real de rotatil ale piesei va depinde de materialul
utilizate.

rolelor

7.47. Ttmpul de pregatire-Illcheiere

Denumirea

la Wetarea

operatiilor

Reglarea

2500

0,4-'-1,1
0,6-1,2
0,7-1,4
0,7-1,6
0,9-1,7
1,0-1,9

0,7-1,6
0,8-1,9
1,0-2,1
1,3-2,4
1,4-2,6
1,6-2,8

*) Numarul

Tabelul

eu

iilete

Turatia rolelor. rot/min.

,
1000
1500
I
Tjmpul de baza, sec.

,
0,75
1,00
1,50
2,00
2,50
3,00

siunea

se determina

7.46. TimpuI de hazii la rularca metel!)!' exteI'ioare ell role ell avans tanqenttal

Tabelnl

Pasul
filetului

filetelor,

0,3-0,6
0,3-0,7
0,4-0,8
0,5-0,9
0,6-1,0
0,6-1,1

de prelucrat

pr!n rulare

pe mastnl

~i de dimen-

de rulat mete
Tpf ' min.

normate

masinll de rulat filete ell role

Operatii curente
Primirea ~i predarea documentelor
comenzii
respective, a dlspozlttvelor ~i aparatelor de
m
__
a_su_l_.a_t
__e_tc_.

______________________
Operatil suplimentare
Tobclul

Inloculrea rolelor pentru

7.48, TImpul ajutator

Diametrul

Precizia
filetului

8!

Rularea
Iiletelor
~uruburilor

I
4-5

L---~-=~i

0,052

0,040

4-5
6-7

'

0,061

0,060

0,071

0,061

0,070

0,091

0,106

0,090

0,076
0,075

16

20!

0,062

'

0,051!

15

exterior al filetulr:i, mm

10
12
I
Timpnl ajutator , min

0,041

I,

I'

Rularea
filetelcr
prezoanelor

rularea filetului

la rnlarea Jlletelor pe mashn de rulat Illete

Denumirea
operatiei

6
----------_

I__

I 0,086
I
__ 0,085
I

0,132

0,130

0,105

24

0,117

0,146

0,115

0,144

0,177

0,220

0,175

0,218

Valorile timpului de pregatire-incheiere Tp/ sint date ill ta,belu17.47.

Timpul ajutator in legatura eu operatia, la rularea filetelor, este dat in tabe-

\ t

282

Normarea lucrcrllor

de filetore

lul 7.48, pe baza observatiilor ~i masurarilor' efectuate in diferite ateliere

de productie. Timpul de deservire tehnica, de deservire organizatoricasr
de odihna si necesitayi fiziologice este dat in tabelul 1.49.
Tabeiul 7.49. Timpul pentru deservirea
Diametrul

la filetarea

exterior al filetului, mm

<10

% to

TIrnp de deservire

tehnica,

Timp

organtzatorlca,

de deservire

loeului de munea
rulat fiJete

1,8

% (to

--I

+ tal

2,0

prin rulare

10-25

I
I

2,0
2,4

maslnl

)le

de

25-50

-3,0
3,5

Obseroaiie. T'impul de odihnii sl necesltat l Ilzlologlce este euprins in timpul de deservire

organlzatorlca,

i;
W'

7.7.4. Exemplu de calcul

Sa se ruleze filetul surubului precis, eu cap hexagonal conform STAS 4272-70, eu filet
M 12 X 1,25, eu abateri limitii ale flletulul conform cirnpului 6 g STAS 8165-68, eu lunglmea
100 mm, avlnd earacteristiei
mecanice conform grupei 6.8-STAS
2700/3-69, cu Iungimea
parttl filetate de 30 mm, la gradul de precizie 6, pe 0 rnasina de rulat filet GWR 80 (model
IV).
a. Alegerea reqimulni de lucrti. Pentru cr, = 60 da Nrmrn'' (conform grupei de caracteristici
mecaniee 6.8), din tabelul
7.41 se alege viteza
tangentiala
a rolelor,
v = 35 rnjmin,
iar avansul radial s = 0,08 mm/rot. ptesa. Sint necesare minimum 16 rotatll ale piesei pentru
realizarea filetului prin rular e (tabelul 7.42).
b. Detcrmtnarea normei lehnice de limp. Din tabelul 7.45, pentru filetul
M 12 X 1,25,
gradul de precizie 6, HRC ,,;; 25 rezulta : to = 0,036 min. Din tahelul 7.48 rezul ta ta = 0,070
min. Din tabelul 7.49 se ohtine : t-u = 0,02to = 0,02 . 0,036 = 0,00072 ~ 0,001 mln, sl tdo
ton = 0,024 . (to
la) = 0,024'0,106 = 0,00254 ~ 0,003 min. Timpul pe bucata va fi tbue =
10
la
tdt
tdo
ton = 0,036
0,070
0,001
0,003 = 0,11 rnin, iar norma
tehnica

de timp va fi NT = Tpl
n

7.8.
7.8.1.

1011e, In care n este seria de Iabrlcatte.

Rectificarea filetelor
Principiu! metodei

Prin operatia de rectificare a filetelor se realizeaza finisarea filetelor

calite, prelucrarea filetelor de precizie * precum ~i prelucrarea filetelor in
vederea obtinerii unei calitati superioare a supratetelor active.
La piesele filetate care trebuie sa aiba in exploatare 0 duritate mai
mare de 30 HRO sau 0 rezistenta peste 120 claNfmm 2, se degroseaza filetul prin metode de aschiere uzuale, si, dupa tratamentul termic, se supune
unei operatti de finisare cu discuri abrazive. Daca pasul filetului este mai
mic decit 0,5 mm, nu se aplica operatie de degrosare anterioara tratamen* In eategoria filetelor de precizie se includ : a/ toate filetele metrice sau in toll ell profil trlunghlular,
trapezoidal
sau Ierastrau
(eu destlnatie generalii) al caror ctmp de tolerant a
este mai strlns sau eel mult egal eu cel preseris pentru filete din clasa de precizie finii; b/
toate filetele trapezoidale
ale suruburtlor condueatoare
din clasele de precizie O... 4 ; e/ toate
filetele pentru callbrele ~i eontraealibrele
de filetat;
d/ toate Illet.ele care trebule sii asigure
deplasiiri cu 0 precizie impusa.

I
';1

~
J

I
i,l

------~------.----~----

.-------.--------.~---.

-.--.~----.---~-~

283

Rectificarea filetelor

tului terrnic, deoarece, in timpul efectuarii acestuia, s-ar produce deearburarea spirelor filetului. Astfel, prelucrarea filetelor tratate termic cu
pasul sub 0,5 mm, fie exterioare, fie interioare, este posibila numai prin
rectificare. In cazul filetelor interioare, cu diametrul sub 20 mm, pentru
care operatia de rectificare devine foarte dificila, se aplica rodarea cu dornuri de fonta ~i pasta abrasiva.
Rectificarea filetelor se aplica la urmatoarele categorii de piese:
piepteni de filetat; cutite-diac de filetat; calibre tampon ~i calibre inel
pentru filete (indiferent de profilul filetului); role pentru rularea filetului ;
freze de filetat; suruburi conducatoare etc.
Preeizia obtinutd pe masinile de rectifieat filete este, in general,
urmatoarea : pentru pas, precizia este de 3 ... 5 [Lm pe 25 mm lungime,
pentru unghiul profilului 5', iar pentru diametrul mediu 6 ... 8 [Lm.
Metodele de rectificare a filetelor sint condittonate de forma, precizia ~i dimensiunile piesei de rectificat.
a. Rectijicarea cn disc obraei cn mai mulie projihlri prin patrumdere. La filetele mai scurte de 70 mm, cu pasul sub 2 mm, se foloseste
rectificarea cu disc abraziv care are pe partea activa practicate mai multe
canale circulare, cu profilul corespunzator filetului ce urmeaza a fi prelucrat (fig. 7.9). Latimea discului abraziv este mai mare cu 2 ... 3 pasi deeit
lungimea filetului.
b. Rectijicarea cu. disc abroei C~t ~ln
singwr projil, c'n aoan longit~lclinal. Piev
sele eu lungimea filetata mai mare de
70 mm, sau cele care trebuie sa asigure
'I ~:1f:"
;,JId.eplasari cu 0 precizie impusa se rectifica cu un disc abraziv cu grosimea de
6 ... 10 mm, cu profil corespunzator filetului de prelucrat (trapezoidal, triunghiular etc.) (fig. 7.10).
e. Rectijiearea en diec abraei Cll
mai mnlte projilnsri cu. anxms longitud'inal, Filetele cu precizie mai mica, cu 0
lungime mai mare decit latimea discului

5/
abrazrv, se rectifica cu un disc de
20 ... 70 mm Hi,time,eu canale circulare
avind profilul golului filetului. Lucrul se Fig. 7.9 Rcctiflcarea filetelor eu disc
abraziv
eu mai
multe profiluri
prln
desfa~oara dupa metoda avansului tanpatrundere.
gential (fig. 7.11).
d. Rectifiearea inierioarii en ilisc abraei en nn sinqu projii sau. en mai
multe projiiuri. Aceasta metoda se foloseste pentru filete fine, a caror
lungime nu depaseste 25 mm (fig. 7.12 si 7.13).
e. Iieciiiicarea [ileielor etcterioare pe masini de reetijieat jara centre.
Prelucrarea se desfa~oara dupa aceleasi principii cu rectificarea exterioara
a pieselor cilindrice cu observatia ca linealul de sustinere se inclina eu unghiul de inelinare al elicei filetului, iar discul de antrenare se tnclina cu
dublul acestui unghi. In acest fel se asigura deplasarea piesei in miscarea
de translatie in eorespondenta cu pasul filetului (fig. 7.14).

.s;ll~r"'"

-~S'i'jl1H

".n.,'.)

284

Normarea lucrdrilor

VBff,;,

VL

xr

"":1.:1
,,\1:1,"

I:fJ
\//

----,MAvf!(MYM;
n;\\\\\~\\ 11 \ \i \
1\;\\:\\",I\\i\\

\PG"n

v( .

vittlttr-

(1
:1.

de filetare

S{

---:i-r~-\~-i
1-~-,Ji--:\rctt\\
1 i\\::
\\\
~~'\V\:A:/\V"W ~~
:1 \

~.
-'IQ

"

::;~

Fig. 7.10. Rectificarea

cu disc
cu un slngur profil.

abrazlv

Fig. 7.11.
mai multe

---

Rectificarea
cu disc abraziv
cu
profiluri
en avans longitudinal.

Sf

Jp

Fig. 7.12. Rectificarea filetelor

interioare cu un disc abraziv
en un singur profit

Fig. 7.13. heetifiearea

filetelor interioare en UIl disc abraziv
en mai
multe spire.

l'
\,f

1 U I!
\

VedereiJ din A
Fig. 7.14.

Rectificarea

filetelor

exter loare

pe maslnl

de rectificat

fara centre.

-----~--

285

Rectifica rea fi letelor

Eficacitatea 1'ectificiirii cu disC1.~1'icu mai multe profile se determinii

astfel:
La rectifiearea eu metoda eu avans transversal al diseului si eu avans
longitudinal al piesei (fig. 7.9), cu disc eu mai multe profiluri; eu relaj ia
\ ~ ~--. '.
(7 2~)
;~
\S/
1
. .o
. '-"~J
in care: 1'1,1 ~in2 reprezint.a turatia piesei in cazul in care rectificarea se face
cu un disc eu un singur proftl.respectiv eu mai multe profiluri, rot.jmin ,
i1 - numarul de treceri la rectifiearea eu un disc cu un singur profil ;
N - numarul total de rotatii ale piesei in care se realizeaza intregul avans
longitudinal; I - lungimea filetului, mm; p - pasul f'iletului, mm .
L~ rectificarea cu disc abraziv cu mai multe profiluri, cu avans
longitudinal (fig. 7.11) rela.tia este
K

==. 64

n2Ii1

[0/]

P111N

/0'

113 I . 1'1
[%],
(7.26)
n1(1
2H) . i2
in care: n3 este tura.tia piesei la rectificarea cu disc cu mai multe profiluri,
cu avans longitudinal, rotjmin ; i2 - numarul de treceri la rectificarea
cu un disc cu mai multe profiluri ; H - lat-imea discului cu ma.i multe profiluri, mm.
Preeizia de prelucrare la rectifica.rea filetului cu discuri cu un singur
sau cu mai rnulte profiluri se exprima prin abaterile de pas si prin abaterile
diametrului mediu al tlanourilor (tabelele 7.50 ~i 7.51).

Tabelt1/ 7.50. Precizia

64 .

de prelllcrare

ce se po ate rcaltza la rrctiiicarea

ell tHscmi ell

Tipul de piesa care se rectifica

Suruburt
conducatoare
pentru
Contra calibre de filet
Calibre de filet de lucru
Tabelul

7.51. Precizta

!-lID

maslnl-unelte

de prelucrare

siu!Jllni spin'!

Abaterea la pas,

5
5
10

ce se poate
renIiza pe mastnile
de pro cedeu l Iotoslt

de reetlficat

filete, in Il!llc~ie

Abaterea la d ia- Abaterea de pas

rnetrul mediu al I pe 0 lungime
filetului,;.cm
I de 25 mm, urn

Procedeul de rectificare

Rectificarea
transversal
Rectificarea
gitudinal
Rectifiearea

Un
tehnice
In mod
indicate

cu discuri cu mai multe

profiluri,
eu avans
(prin patrund ere)
cu discuri eu mal multe profiI uri, eu avails lonen discuri

cu un slngur

prom

5 ... 8

15
5

5
2

8
3

alt parametru care se urmareste pentru sta.bilirea corecta a normei

de timp este rugozitatea suprafetelor ob tinute prin rectificare.
curent , la operatiile de rectificare, se obti n rugozitati cu valorile
in tabelul 7.52.

Tubelul

7.52. Valor ile rugozitatii

flnncGl'i!or

Tipul f iletului sau al unbinarii

fiIctelor

obtlnute

~~I

~_titr

m ..._yt

prin r('ctijjn'l"1'

filetate

Calibre ~i contracalibre
T ~i NT inel ~i tampon
Tarozi, cutite disc, suruburi conducatoare,
role pentru rulat fiIete
Plese importantc
incarcate dinamic, in suruburl fiIetate
lmbmarj etanse, incarcate dinamic constant,
eu lnngime de 1mbinare
scurta, lnsa sup use la sarcini statice mari

--rs.,i

30

I
i

Rugozitatea,

Raj

0,20~ 0,80
0,80 ~ 1,60
0,80 ~ 1,60
1,6

iLlIl

------------'"1

286

Normarea lucrarilor de filetare

7.8.2. Determinorea normei tehnice de timp

Norma tehnica de timp se calculeaza cu relatia (7.1).
7.8.2.1. Determinarea timpului de preqatire-tneheiere, Timpul de
pregatire-incheiere se va lua in functie de masina de rectiticat utiliaata.
7.8.2.2. Determinarea timpului de bad. Un parametru de care depinde
timpul de baza il constituie, pe linga parametrii regimului de asehiere, ~i
calitatea discurilor abrasive. Pentru rectificarea fiIetelor se recomanda
utilizarea, discurilor abrasive cu parametrii menttonati in tabelul 7.53.
Tabelul 7.53. Diseurl abraztve pentru rectificarea fiIetelor

Pina la 0,5
0,5-0,9
1,0-1,25
1,5-2,5
2,5-4,0
4,5-5,5

Degro~are

PasuI filetului
de rectificat,
mm

Granulatia

5-

Duritatea

N-O

6- 8

8-10
10-12
12-16
12-16

4-

5- 6

N
L
L

Timpul de baza se determina

Finisare
Granulatia

6- 8
8-10
10-12
10-12

Duritatea

N-O
N
N
L
L
K

cu relati

tb = --L

[miu]
lUll,

(7.27)

np
in care: L este lungimea filetului, la care s-au adaugat ~i lungimile de
intrare ~i de iesire a discului abraziv, mm; n - turatia piesei de prelucrat,
rot/mill; p - pasul Iiletului, mm.
Timpul pentru inapoierea discului abraziv in pozijda iniyiaIa se stabileste cu reIatia
[min].
(7.28)
P
in care nllol este tnratia axuluiprincipal
Ia cursa de inapoiere, rot/min.
'I'urapia piesei la rectificarea filetului cu disc abraziv eu unul sau mai
multe profile, cu avans transversal se determina cu relatia
po,s
n = Cl
[m/mill],
(7.29)
tgOI

'nllol'

DO,7.

in care: Cl este coeficient care tine seama de cantitatea de aschii indepartate de pe piesa (tabelul 7.54) ; P - pasul filetului, mm ; t - adincimea de
aschiere, mm; D - diametrul nominal al filetului, mm.
~
:1

Tabelul 7.54. Valorile coeficientului Cl

Metoda de rectificare a filetului

Cu disc monoprofil
Cu disc eu mal muIte profiluri. eu avans
transversal
Cu disc cu mai multe profiluri cu avans
longitudinal, dintr-o slngura trecere

Operatia de rectfficare

C,

filetului dupa tiiiere prin:

aschiere st callre

15

! Rectificarea

Rectificare din plin

Reetifieare din plin
Rectificare de Iinisare a Iiletulul taiat
prln aschiere ~i calit

II

0,9
0,32

------------

"\

287

Indicafii cu privire la alegerea metodei de filetare

'I'uratia piesei la rectificarea filetelor eu diseuri abrasive eu mai multe

profiluri, eu avans longitudinal, se determina eu relattile
h
_
Z.pO,5_
n = Cl'
[rot/mm] sau n = Cl'
[rot/nun],
(7.30)
DO,7 . po,s t
DO,7. t
in care h este latimea aetiva de lueru a diseului abraziv, mm, iar z - 11Umarul de spire ale diseului abraziv.
Numarul de treeeri i si adincimea de aschiere t se stabilese in functie
de marimea adaosului de prelucrare. In general, numarul de treeeri seIa
i = 3, in care caz adincimile de aschiere se stabilese astfel :
(0,5

0,7)Ac

tz = (0,2

0,4)Ac

t1 =

[mm] ;
[mm];

(7.31)

ta = O,lAc
[mm],
in care Ac este adaosul de preluerare pentru rectificare, mm.
7.8.2.3. Determinarea timpilor ajutatorl. Timpii ajutatori se stabilese in functie de tipul masinilor de reetifieat utilizate ~i se dau in tabelele
de la capitolul respectiv.
7.8.2.4. Determinarea timpiIor de deservire ~i de odihna si neeesitatl
fiziologice. Timpii de deservire ~i de odihna si necesitati fiziologiee se vor
lua in functie de tipul masinii de reetifieat folosite, din tabelele de la capitolul respeetiv.

lndicotii cu privire la alegerea metodei de filetare

7.9.

Pentru obtinerea unui filet eu caracteristici stabilite precis (pas,

profil, diametru, numar de inceputuri etc.) se pot utiliza diferite metode
de prelucrare care difera intre ele prin precizia ~i calitatea supratetelor
rezultate, dar mai ales prin eeonomieitatea prelucrarii.
Alegerea corecta a metodei de prelucrare a filetului are 0 foarte mare
importanta in obtinerea de eonsumuri minime de timpi de baza ~i de timpi
auxiliari.
In tabelul 7.55 se prezinta, comparativ, consumurile de timp de baza
~i de timp auxiliar pentru eele mai rasp indite metode de prelucrare a filetelor pe 0 lungime de 100 mm (material OLC 45) ~i pentru diferite tipuri
de filete.
Din analiza tabelului se desprind urmatoarele concluzii:
- filetarea cu cutite din otel rapid este metoda cea rnai putin productiva, indiferent de tipul filetului;
,
- produetivitatea
cea mai ridicata apare la obtinerea profilului
filetului prin deformare plastica (rulare);
- produetivitatea prelucrarii create, ehiar la formarea filetelor eu
cutitul, prin utilizarea de eutite prevazute cu placute din carburi metalice;
cutitele eu placute, montate intr-un cap rotativ (filetare in virtej), asigura
o produetivitate de 5 ... 9 ori mai mare in comparatie eu prelucrarea filetelor en cutite cu placute asezate pe caruciorul masinii-unelt.e ;

..~
--Sf' 'U#,'--}

'1

gc-'

war'Tth Wia

288

Normarea

Tabelul

7,55,

Co nsumurtle

de tlmp
metode

Tipul
filetului

In'

"'I

'"""
1

'3
"01
d,

Din
otel
rapid

EIementuI de
timp

'

L;!

I
I

I
,

;:;

, I

i:

J,

i~
I

I
l.

'I

i
I

!
i

Frezil dei
,filetat.

ell mal,

Ta rozi

mu.lte
spire

i
i

I.

Rola
de
filetat

mm

_-_I
1_-'-=-1_-_
__ -_ ~I_-_I~~I
1

11

1---:--- ---,----:---1---

~'----l----I----'

II

I~!_- __
I

11

---!----

-!

1I

FiJiera
rotunda

~~ezat
In cap
rotativ

I
I

Asezat
pe
Icarucior

Timpul,

'I
I'

11

Cutit prevazut
eu pli:icu\ii din
carbun metahee

ITimp de baJ
i
!
I
Filet metric
!z~
, 2,13 -=-l----I~!----I
0,26 0,034
1 exterior de iiVI10
x 1,5 4 1~lmp aUX1I
I
1'"
lliar legat de
I'
I treeCl'e'
I
'I
!
,:::za
1,81
0,17
0,2~1 0,0';'0
1
1
i_:!otaJ
3,94
0,104
I
! ITimp clebazii 4,47 0,31 I -!
O,HO
0,078
Filet metric!
!Timp auxi-]
exterior de !1I124 x 2
6 llial~ legat del
I
i
I
!
[trecere
i
I
Ifaza
2,28
0,21 0,149
!
1
ITotal
6,75 ~I_-_I----=-I----=-I~I
0,227
limp debaza 7,86 0,38 I 0,28 I_=_!_- __
FIlet extenorl
I ITimp aux i!
!
1
:
i
'I
I trapezoidal ITr80x 4 I 8 ",uar legat del,
i
i
I
detreeere
I
ifa7ii
2,95 ~~'-=-i----l~!-=!
i
l_iTotal
i 10,8~ 2,32 0,39 - I - : 2,09 i V'l
,!
i !Timp debaza I 7,86 1,59 0,28 -=-1----!18oi---=cl et extenor!
I
I,
" !----------1---1--'
-'-i--trapezoidal i
:~Ilnp auxl-1
i
!!!
fiira canale ITr80 x 4
8 l!la~. legat de, ')
!
!
de Ieslre
i~
,ifaza
I~
_",94 ~
~!-=:
I'
;Total
110,81 3,53 0,:39 1 2,09!-I:~mp de baz~ 8,25
0,49 0,56
0,1831 0,82! ,Filet metric'
I Illmp
auxl-'
i
!
I interior de !l\I-!8x 3 6 lliar. iegat del'
~
'I
i
trecere
i
i :faza
2,38 ~
~
0,421
0,25 i I
I
I~~tal.
_110,83
2,2~
0,67
0,60:3 1,07
'I t lnt ' I
I
illmpaebazal
9,6 I 2,0,
1,06
-:
I
j"..,"
1---1--- -----'---1---1--F1 e In ertor
trapezoida 1
i ~Imp , awn-j,
I
!
fara canal !Tr80x 4
8,:l!,ar legat de
"I
i
de ie sir e
;
,:aza
: ~.4~
2,45 0,1: -=-I'___ :_=_l_=_
!
[Total
i 13,0&
4.52
1,1',
-,
I I 1

! imensrunea
i filetuIui

diIerite

Scula eu care se prelucreaza

''g!",I;:; I

pentru

de filetare

a filetului

Nr.
ert.

de bazii ~l de tlrnp auxlllar

de Iormaro

lucrdrilcr

'I

'I

'

i -

,I,'

- precizia ~i calitatea suprafetelor sint superioare la prelucrarea

eu cutite montate pe caruciorul masinii-unelte in comparatie eu filetarea
in virtej.
Alegerea metodei de filetare se face tinind seama de : volumul productiei, natura materialului care se prelucreaza, precizia ~i calitatea de
suprafata impuse, dimensiunile ~i profilul filetului, in asa fel incit sa se
asigure productivitatea
~i economicitatea fabricatiei.

-~---------=~.-~
..
~--,---.
Capitolul

--------.

NORMAREA LUCRARILOR DE FREZARE

8.1. Generalita1i
Operatia de frezare se poate executa pe mai multe tipuri de masini
~i anume :
masini de frezat orizontal ;
masini de frezat vertical;
masini de frezat universal;
rnasini de frezat longitudinal (portal) ;
masini de alezat ~i frezat ;
maeini de frezat cu tambur;
masini de frezat eu masa rotativa ;
masini de frezat multiax.
Prezentarea unitara a normarii tehnice pe masinile de frezat se face
prin prezentarea metodelor ~iposibilitatilor de prelucrare pe tipuri de suprafete: mentionindu-se la fiecare tip de suprafata masina care poate fi utilizata. Se vor prezenta posibilitatile de prelucrare pentru urmatoarele
suprafete :
- frezarea supratetelor plane (orizontale, inclinate sau vertical e) ~i
a pragurilor (umerilor);
- frezarea suprafetelor profilate, a eanalelor de pana ~i a altor
canale (in T, V etc.).
F'rezarea supratetelor plane se poate face cu freza cilindrica elicoidala
(STAS 578-67), cu freza cilindro-frontala elicoidala (STAS 579-71),
cu freza cilindro-frontala cu dint! rari (STAS 2217-66) sau cu freza cilindro-frontala cu diametrul 80 ... 250 mm (STAS 6308-67).
Prelucrarea suprafetelor plane
J
cu freza cilindro-elieoidala (fig. 8_1.) ~
/'1'-\
se face pe masini de frezat orizontal
. .
la care H'i;t-imea
frezei trebuie sa fie
~
~h~_::::LJ~
mai mare decit latimea suprafetei
care se prelucreaza.
.
fJ=t
If
Frezarea cu freze cilindro-elicoidale se poate face, in functie de senplana ell freza cillndrosul de rotatie al frezei ~i de sensul Fig. 8.1. Frezareaellcotdala.
de avans al piesei, prin doua metode,
(fig. 8.2): frezarea in sens contrar avansului ~i frezarea in sensul
avansului.
Frezarea in sens contrar avansului se caracterizeaza prin ecruisarea
suprafetelor prelucrate pe 0 anumita adincime, uzura in general mare a
dintdlor frezei ~i 0 rugozitate mare a spratetei prelucrate.

-t'T

~-

19 - c. 1815

r.

ill

51 --

T - YW.ecft,

290

Normarea

lucrcrilor

de frezare

Frezarea in sensul avansului se

caracterizeaza
printr-o .productivitate
sporita cu circa 50 % in comparatie cu
prima metoda, 0 rugozitate de suprafata mai buna, insa in t.impul lucrului
apar socuri mari la angrenarea fieearui
dinte
al frezei in material.
Iil
a
in fig. 8.3 se prezinta sehemele de
Fig. 8.2. Sensul de rotatle a frezei la
prelucrare a unor supratete plane simefrezarea plana cu freze cllindro-ellco idale :
trice sau asimetrice (praguri) cu ajua - In sens eontrar avansului ; b- In sentorul frezelor cilindro-frontale.
sul' avansului.
Frezarea unor supratete plane verticale sau a unor praguri, se poate face ~i cu ajutorul frezelor cilindrofrontale en coada, cilindrica STAS 1684-67, sau conica S',I'AS 1683-67,
(Iig.S. 4), sau eu freze
disc cn trei taismi.
STAS
2215-67,' ;;;i
freze-disc cu trei tai~
suri en dinti in zigzag, STAS' 3861-67)
(fig. 8.5).
Frezarea supra...
fetelor plane simetrice sau asimetrice orizontale cu ajutorul

\iF.!

1~

Fig.8.3. Frezarea pragurisi umerrlor cu freze

.cillndro-Irontale.

i--

101'
<I>

~
Fig. 8.4. Frezarea praguri~i umerllor
cu freze
clllndro-Irontale cu coada.

101'

VI1

l
n

'\

'291

Generolitotl

, /~;" ~l...
+

itt~r-~

~-f.~l1J
~---W.

-l-

{-.-1-

<c..,

tl

-n--

-\a

lz

I1 c

qL

'.' ~
~"

If '

-r
/;

Fig. 8.5. Frezarea pragurilor en freze disc.

frezelor cilindro-Irontale eu alezaj sau eu coada se face pe masini de frezat

vertieale, pe masini universale de frezat, pe masini de frezat eu masa
rotativa sau pe mu~ini eu mai multe axe.
Frezarea supratetelor plane vertieale sau a pragurilor se poate face,
in runctie de scula, pe toate tipurile de masini prezentate.
Frezarea canalelor de pans se poate face, in functie'de forma acestora,
en ajut orul frezelor pentru eanelat cu coada cilindrica, STAS 1680-67,
sau conica, STAS 1681-67 (fig. 8.6), cu ajutorul frezelor disc pentru

~E!\

~.-.-

~:

-\t---~
li ..
.\1,\.
11 " .

!W7

o~~

.h/.wr7/7~=/Jr;T/////'

:t:lp-'~
i'
,11,i
J

.10-

V-I,

._~=
-{r-,~r
,Ill!. 1

c
D,/'

=1@~#f=aL-f}

I'

t-o
d

Fig. S.5. Frezarea canaJelor de pana en freze pentru canelat ell coada,

!n mI'fxt;

n-

'Tft'ttht

292

Normarea lucrarilor

de frezare

canale, STAS 580-67, ~i a frezelor disc cu trei tai~uri, STAS 2215-67

(fig. 8.7), sau cu ajutorul frezelor eu coada pentru eanalele penelor disc,
STAB 5257-66 (fig. 8.8).
t
-+-t-

~
d . l~. 1 I

~-:=tl.--:m-~h

[ l'
f------+l.

Va/o~g---

E:

~:'

Ir
I~

~~
Fig. 8.8. Frezarea canalelor pentru
penele disc.

1:

"'->

,l

Norma de timp pe bucata

cu relatia

i.

iir~

it
ilf

Alte canale, in functie de forma ~i de

profilul acestora, se pot executa cu freze cilindro-frontale
cu coada cilindrica
STAS
1684-67, sau conic a, STAS 1683-67 (fig.
8.9), freze pentru canale T, STAS 1682-66
(fig. 8.10), freze unghiulareconiee
en coada
cilindrica, STAS 5145-67 (fig. 8.11), freza
disc pentru canale, STAS 580 -67, freza disc
cu trei tai~uri, STAB 2215-67 (fig. 8.12),
sau cu freza semirotunda
convexa, STAB
3546-67, (fig. 8.13, a), freza unghiulara
biconica, STAS 3542-67 ~i freza unghiulara simetrica, STAS 5651-67 (fig. 8.13, b).
Prelucrarea acestor canale, in runctie de
tipul frezei, se poate face pe masini de frezat
orizontale, verticale sau universale,
8.2. Relotic normei de timp si
determinarea elementelor componente
ale ocesteio

.t
!;-

Pig. 8.7. Frezarea canalelor de pana ell freze disc pentru canale,

'\'

-8-~

a;

i~

I
l

Va/ong.-

pi

Nt = T

,~
!II!.

ill..
:lr

IIiir

Fig. 8.9. Frezarea eanalelor ell

freze cillndro-frontale ell coada,

+ t, + fa +

tdt

se calculeaza

fao

+ ton

(8.1)

in care definirea elementelor componente s-a

facut in cap. 3.

"i

Relotic

normei

~i determinarea

de

....

elementelor

componente

ale

acesteia

,
~

---t-

.
.j..;'

:'\

~~

...

_': ' i- : (

/(\1 ')\' ,

'

_ ~_T

. Vu

I.

,+- \
--'-+

'

va

~:

a.

b
Fig. 8.10. Frezarea canalelor T.

i',

t
.

Vcr

'I

I, .

JTU'..J'L::::...k..ol.::~''''''--

-*-

...s-!--l-.

Fig. 8,11. Frezarea canalelor eu

freze unghiu lure conice.

/l-

<v7'

-co-

M~;,I
Q

~t

/_-':::'--

&

Fig. 8.12, Frezarea eanalelor eu freze

disc pentru canale.

BlB--fft:f
~
~ <-t -----r- ,
om~)(\

/-i--,

.t ,',...

. ~-L\
\
\?::\~j'r;---!-j~~,

-~

r==t-=1~
b

Fig. 8.13. Frezarea eanalelor cu freze semirotund sau freze unghlulare simetrlce.

!..Ill

ftW'-nM

iiI

293

294

Normarea lucrarilor

8.2.1. Determinarea

timpului

de frezare

de preqotire-incheiere

Timpii de pregatire-incheiere (tabelele 8.1 ... 8.4) sint da~i pe tipuri

de masini, defalcapi, in majoritatea cazurilor, in timpi pentru operatii
curente ~itimpi pentru operajii suplimentare de pregatire-mcheiere.

8.2.2. Determinarea timpului de bozc

'I'impul de baza se poate stabili fie prin calcul, cunoscute fiind dimensiunile suprafetei de la faza sau operatia care se executa ~i parametrii
Ttibclul 8. I .. TImpul de pregatire-iochcierc

A Poz.

Modul de asezare ~i fixare

II

I Pe

2 I r-

54

61

I' .

n meng lllla sau Ulllversa

virfurl,

In dispozitiv

~!

10 dispozttlv

I _'_12 -i ~I~
16,5
1

in universal, pe cap divizor sau

de divizare

cu masa de, kg:

!
11IN'iurnarul

Ir

.,I'

15
16
17

1!!r,
I.

18
19
20
21

22

23

11 2091 ~

I 2{) \

\-.-'I

4
18
__ 6 _! _19.5,
4

1__

6_1

19

__

28
29

22
24
26

23
-J.6

21
22.5,

24
25.5

27
28,5

I
_1'_

21,5
23

26

30.5

! -

I!

Obseruaiie.
In cazul montarti
11, indiferent
de numarul

I'

I'5'

251

7,5

I
9

24
2_6_

28

I
I

24
25,5,~

1-2
3-4
, >4!

10

27
29
31

32.5

s.s
7
10,5

-----11

12

Pentrii aciiurii su plimeniare

Mont area a dot montanti care sustin consola

Montarea montantulut individual la eonsola cu reglarea ,pe dorn
1\1.ontarea rotilor dtntate pentru t~ierea splralelor
Montarca capulul vertical de trezat
Montarea mesel rotunde
Mont.area dlspozitivului
de copiat
Rottrea papusli axului principal
Rotirea m esei la un unghi dat
Montarea unui opritor si a crlcului

------------------------------------

27

!--i--i---

Primirea ~i predarea documentatlei, cornenzli

ell indicatllle necesare, a sculelor, dlspozttivelor ~i aparatelor de masura

pczitla

~
~

2
4
6

>25

..
. .
e freze nccesare cxecutaru
operatter,

B -

il~

I
:

:;;;25

buc. :

-I
14

20

11
12
13,

Numarull
Grupa maslnii, eu .lungimea mesei,
de suru-]
mm:
bun de:
fixare 1<750
1750-1000\1000-150/
>1500

161 18 I
1----:---

~!

a piesei

masii. pein fixare cu ~urUburi\

I Intre
-

7 1

pe masini de Ireznt orizonuni versale

a scuielor st dis poziliuelor

!ji

-I

2/

Tpf. min, la preluerurtle

tale, vcrtteale
Peniru reg/area mastnii,

2
2
3

10
(\
7
2
1
2

i
!

2
2
4
12

7
8
2
1
2,5

2
2

'I

3
3

I 14
I 7
:
9
1
2
I 1

16
8
110
3
2

I'

unui complet de freze, format pc dorn, timpul se ia dupa

Irezelor.

------------

Rera!ia -narmei de

Tabelul 8.2. Timpul

limp

elementelor

Tpi'
Ionqitudlual

de pregUtire-lnc]lciere

A -

poz.'

~i" delerminorea

min.,

preluerarile

ale

pc

acesteia

maslnl

Numarul
frezelor
fixate 1)

Lungimea mesei, mm
.
< 1600 11601-3000
>3000

I
I

1-2
3-4

>4

18
21
24

27

21
24
27
30

l'n dispozttiv,
rldlcare

en dispozitiv

asezare

de

1-2
3-4

>~

I
I

I
I

24
27
30

33

---fl

Irezat

a seuielor $i dispozittuelor

Penlru reg/area ma$inii,

Pe rnasa, eu fix area prin suruburi eu plac],

in menghlna sau in dispozitiv asezat
manual 2)

6
7
8

de

295

(portal)

Modul de asezare ~i fixare a piesei

1
2
3
4

la

componente

21
24
27
30

2'!
27
30
33

I
I
t

27
30
33

36

I
I

Primirea ~i predarea documentelor, eomenzii eu lndicatllle necesare, a seulelor, dispozitivelor

sl aparatelor
de
masura
B Introdueerea

10

Pentn: aetillni

10

11

12

suplimeniare

sub un unghi a capului frezei

Observafii.l) In cazul montiirii unui nUTaI' mai mare de freze pe dorn, timpul se deterrnina
dupa pozitnle 2 sau 6.2) Timpul este dat pentru fix area dispozitivului ell 4- suruburi ; pentru
Iiecare surub in plus se va adauga la timpul din tabel 0,6 min.

Tpi' min., la maslnt

Tabe/LlI 8.4. TimJlUI !le pre!l[ltirr-inclwierc

de Irezat

Modul de asezare ~i fixare a piesei

Poz,

~i de eopiat

Lungiraea mesei
pina la 1500 mm

IPe masa, eu fixarea prin suruburi cu placi, In menghlna sau In dispozitiv montat manual 1)

24

I in dispozitiv

28

vlrfuri

mont at eu ajutorul

unui dispozitiv de ridieat 2), intre

cu cap divizor

Obserooiii,
1) Timpul este dat t inind seama de montarea
~i dernontarea frezei st dispozitivului de coptat.o Ttrnpul este dat pentru fixarea dispoz itivului cu patru suruburi ; pentru
fiecare doua suruburi in plus se adauga cite 1,3 minute.

'::.i.'~"""

-.r

..

__

_"

- ~

-I

Norrnoreo lucrcrilor de frezare

296

Tabelul

8.3. Timpul

Tpt min.

de pregatire-ineheiere.
A -

Penlru

reglarea

masinii,

la mnsirrl

1-

i- 6
Pe masa cu Ilxare

prin suruburl

9
10
11
12

I
I
I

I
13

14

15

.,'

~:.
:'j

16
17

18

I
I

19

I
I

dispozitiv
de ghtdare,
coltar,
cind
dispozitiv
de centrare,
acestea se monteaza : 1)

17

7-10

16

17

19

11-15

18

19

21

16-20

21

22

24

21-30

25

26

28

14

15

17

16

17

19

18

19

21

1-

4-

I
I

11-15

20,

21

23

16-20

23

24

26

21-30

27

28

30

I----Cu dispozitiv .de ridicare

---

II

18

20

19

20

22

21

22

24

23

24

27

16-20

26

27

29

21-30

30

31

33

11

12

4-

11-15

---

--'

17

1-

7-10

in

I
I
I,

15

7-10

>110

15

Manual

IS5-1I01

13

I
I

<85

12

II

14

sl bride

~i frezat

Diametrul axului, mm:

Numarul
sculelcr
montatc

2
3

de alezat

a sculelor si dis pozitioeior

Modul de asezare ~i fixare a piesei

Poz.

orfzontale

I
!

Primirea
~i predarea
document.elor,
comenzii cu Indlcatifle
necesare,
a sculelor,
dispozltivelor
~i aparatelor
de ma-

sura

10

B -

II

Pentrti

aetiuni

suptimeniare

ill

20

Intoarcerea

mesei sub un unghl

prin transmisie

eltcolrlala

f'lxare ~i desfacere
21

Montarea

~i scoaterea

22

Montarea

portcutttulul

23

:\Iontarea

cutitulul

24

Morrtarea

unui

suportului

demontabil

pe platou

in prelungitor

cu
1,5

1,8

0,7

0,8

0,9

,11

opritor

Obseruaiie. I) Tunpul este dat pentru fixarea

care 2 suruburi in plus se vor adauga cite 1 ... 3 min.

!~
:',1",'

:n

I
:;

Ili~

dispozjtivulul

cu cl suruburt

; pentru

fie-

_______________________________________________________________________________

Relatia

normei

de

timp

~i determinareo

elementelor

componente

ale

acesteia

297

regimului de aschiere (avansul de lucru ituratia piesei sau in locul acestora

viteza de avans), fie cu ajutorul unor normative stabilite pe baza relatiei
de caleul, fie cu ajutorul nomogramelor.
..
In tabelele 8.5 ~i8.6 se preainta relatiile de calcul ale timpului de baza
pentru prelucrarea suprafetelor plane cu ajutorul frezelorcilindro-elicoidale
8.5. Calclllul timpului de baza la irezarea suprafe!elor phme

Tabelul

I{)

= _L_ i =

~.!.l+ I,

sz.z.n
11 =

V t (D

t)

+ (0,5 ...

freze cilindro-e}icoidale

CD

sz.%.n

3) mm {v. Jig. 8.5, a)

I.

"7

(2 ... 5) mm (v. fig. 8.5, b)

Adtncimea de aschiere t, nun

Diametrul
frezei
mm

2,5

3,25

I
t

4,0

5,0

Distanta

40
60

') i 13,0
--'
L,O

6,3
lb

13,6

16,0

14,6
16,6

13,4
13,8
15,0

15,0
15,4
17,0

16,6
17,0
18,7

15,6
16,6.
17,5
19,6
20,0

9,7110,7
10,9
12,1

12,0
12,3
13,4

80
90
100
110

13,9
14,8
15,6
~

125
130

117,5
17,8

10

!
I

12,5

16

mm

Distan\a
I.
mm

17,3
20,0

18,5
21,6

19,6
23,3

18,4
18,9
20,8

20,4
21,0
23,2

22,3
23,0
25,6

24,4
25,1
27,9

26,5
27,4
30,7

17,4119,4
18,6
20,6
19,6
21,8
20,6
22,9

21,5
23,0
24,3
26,5

24,0
25,6
27,1
28,6

26,4
28,3
30,0
31,6

29,0
31,1
33,0
34,9

32,0
34,4
36,6
39,0

22,0
22,5

27,3
27,9

30,6
31,3

34,0
34,6

-I-'-~
~

16,0
18,3

----[---60
63
75

8,0

24,5
25,0

---- ---- ------

----

37,5
41,81 I
38,3 : 42,7 i

Obseroaiie. La valoarea 11gasitil. tn tabel trehule sa se adauge (0,5. _.3) mm pentru a se

aslgura accesul liber al frezei la suprafata dq,.prelucrat.

~i cilindro-frontale. Sint calculate pentru fiecare caz in parte i lungimile

de patI'llndere a frezei.
In tabelul 8.7 se presint.a relatiile de calcul pentru timpul de baza
~i pentru lungimile de patrundere in cazul prelucrarii pragurilor i umeri101' cu ajutorul frezelor-disc cu trei taiuri. Se dau sub forma tabelara
~i
lungimile de patrundere a sculei calculate cu relatia prezentata in tabel.
In tabelul 8.8 se prezinta relatiile de calcul ale timpului de baza ~i
lungimilor de patrundere in eazul prelucrarii pragurilor ~i umerilor cu
ajutorul frezelor cilindriee cu coada, sau a frezelor cilindro-frontale cu eoada.
Se dau, de asemenea, valorile calculate pentru lungimea de patrundere
sub forma tabelara.
In tabelele 8.9 ~i 8.10 se prezinta relatiile de caleul pentru timpul
de baza ~i lungimile de patrundere (ll) la prelucrarea canalelor cu freze
cilindro-frontale cu coada, freze pentru canale T ~ifreze biunghiulare conice
~i, respectiv, cu ajutorul frezelor disc pentru canale, frezelor semirotunde
convexe sau frezelor unghiulare biconice. Se dau i tabele cu valori
calculate pentru lungimea de patrundere.
In tabelul 8.11 sint prezentate relatiile de calcul al timpului de baza
~i lungimilor de patrundere la prelucrarea canalelor de pana cu ajutorul

::ht,

'"et t l' f

X tPt ' !'",'ntff

15

20

25

40

50

60

I
80

11=0.5 (D - Vi5'=-Bi)+(O,5
I. - (I. .. 6) mm

suprateu-lor

!
100

I
120

140

I
160

I
180

I 200
1

Distanta de patrundere.Ij , mm

I
225

I
250

...

I
300

I
350
1

40e

I
450

eu fnzl' (.iHndro-irontale

3)mm

plane

500

12
mm

2'1--1--1--1--1--1
-

~I~I~I-1- I~ I~ I~ I; I~

I 2,0

L~1__~tJ-=--I~
__~J~-I~__
~__i__=--I-=__l:J-=_ ~_~ -=-1 ~~

5,0 10
'1,0 7,5 13,4 3?,0 3,3 5,8 ~51~0
3,2 5,4 8,8 13,5 40,0 -

~I'0

30

1'_i;

de lla:lii la Ireznren

,= _0--.!.L
+
sz.z.n

tlmpulnl

Lajimea suprafetei de frezat (cazul din fig. a), B, mm

szo%n

tb = __L__

8.G. Caleulul

1,0
-

1,8
1,7
1,5
1,3
1,1
-

2,0 3,0 4,8 8,2 13,220,0'28,5

1,2

7,5 11,5 25,0 -.

6,8 10,0 20,050,0 6,0 9,0 17,0 32,0 _.
5,3 7,8 14,5 25,0 45,0 5,0 7,:313,5 23,5 40,0 4'15,9 10,7 17,5 27,0 11,0 80,01

4,5
4,2
4,0
:M
3,2
2,5

3,0
2,6
2,0
1,7
1,7
1,4

,;7

500\~1-=-1'-=---=---=-~-=630 -

-r-r

300\. 400 I

40,0 56,0 100

-=-~-=-

120

1:")0
67,5

I -

10,!

200

-=--~.

102

,-

131

1-

'-6-

15

I 3

-=--'--_.

-=_ -=-_ .~_ -=--J~__

! -

...

27,0 34,0 - 50,0 1~1~1~1250

17,0 22,0 23,0 138,0 56,0 77,0

--=- -:=---=-121,01

70,5

5,5 8,5 12,5117,5123,0 30,0 \33,0 52,0 57,0

-:6,9 9,012,5 16,0 21,0 27,0 35,0 44,0

,5

2,51,,51--,:' 10,5 15,5121 29,0, 38,0/50,0,

I -- I -- -- -- -- I -

250 -- , -- I -- --

200 -

-1--\__'---\-' __ _--'_'_'-' ._._._._\

...._-_.._.- --

90
100
110
125
130
160,

-1- -- -.
--.'_.
-- -'-,---,.
__
._'
--,._-,-,_
..
__
._,._._,
...
_-,_._,
~.'--'---'---' ----,
_
....
_.-

75 80 -

3,1
2,8
1,4 2,2
1,2 2,1

5T,2
2,1
63 1,0 1,7

4011,5 12,7 14A

D,
mm

'I'nbelnl

iD

CD

(1)

n.

0<

()

CD

z
o
'3

W
<D
00

i-'

-~;

D.

10 1 20 1 25 1 30 I

35 1 L40 1 45

>=

50 1 60

70
1

Distanta

11
1,=(1. . .4) mm

= YB(D=B)+(0.5 ...

do patrundere,

80J~1100
III

mm

1120
1

HO
I

160

de frczat (cazul din fig. b). B. mm

1+1,+ la ;;
sz' s- n

L5.\imea supralC\ci

SzZtt.

180
1

i-

43.3
-

45.8
49.0
53.4
-

47.8
51.2
56.1
57.6
-

22.9
31.3
37.5
39.8
44.0

49.0
53.0
58.3
60.0
69.3
-

49.8
54.0
60.0
62.0
72,0
-

20.01 30.3 2S.4

:l7.4/36.7
40.0 39,8
44.7 45.0

40.0 49.0 42.4

60.0 56.1
63.4 60.0
80,0 79,4
98.699.5

37.4' -

49.0 45.8
54.7 53.0
62.5 62.0
64,7 64.7
77,5 79.4
91.6 \l5;5

30.0
34.6
42.5

112
142
200
240
285

50.0 54.7 77,569.3 100 98;091.6 80,0' -

125 124 120

,85,7/11,2/117/120/123
133 138 142 147 150 147
196
173 184191
214 227 234
274

50.0
54.7
61.2
63.4
74.1
67,6

25.5
35.4
38.7
44.7

.'-.

500 630 Obseroaiie. La valoarea 11 gasita In tahel trebule sa se adauge (0.5 ... 3) mm, pentru
suprnf'ata de prelucrat,

~ggll
=
-100 -

100
110
125
130
160
200

5022.924.5 25.0 \24.5

63 26.8 29.3 30.4 31.4
75 33.2 35.4 36.7
80 34.6 37.0 38.7
90 39.61 42.5

194
250
30S

250

a se aslgura

100
112
200
245
29'1

200

3) mm

_40~~4120.0
1~117.31~1-=1~1~_I_::i-=lJ .~1::_1-=1~:-=-.=-

mm

Ib=-~

229
314

/,.

mm

al frezel la

200
304

T ~150-r"400-

accesul lfbcr

173
245
315

300

Tabclul 8.6 (contlnuare)

o

CL

'P.
''P

tV

n;-

V>

en

ro
o

'n;-

::l

(J)

::l

'0

3
o

C"l

e
,

n;-

::::J

(J)

s,

iD
o

::l

n;-

.~.

3
'0

a.
m

~.

::l

-oo

:;u
m

'--.-

224
250
315

---

24,5
28,3
29,3
33,2
34,6

---,---

--

--~-

22,9
26,6
26,8

T-;-r-25

--

--

--.-.---

20

1-;'r'15

----

100
110
125
160
180
200

50
60
63
75
80
90

~:n

~--~

11:3,3

--

49,0
53.0
58.a
(l9.3
74,8

---

20,0
28,3
30,3
37,4
40,0
44,7

40

'--

I
50

25,5
35,4
38,7
44,7

49.8
54.0
HO.O
71,9
78,0

93,3
-

--

50.0
54,7
61,2
71,1
80.6
87,H

------.-- ---"--

I
60

70

37,4

._._--

45,8
58.0
62,0
79,4
8(l,7
95,5

---

99,0 104
107
112
124
131

---

49.0
54,7
62.5
77.5
8'1,8
91,6

---

30,0
3!1,6
42,;)

40.0
49.0
60.0
80.0
89.4
9R.0

-------

107
117
137

-I

100

110
120
1-12

--

_--111
123
147

..

42.,1
5H.t
50.0
79,:1 77.5
90,
R9.4
99,5 100

--I

-I

gO

mm

eu freze

-I

120

112
125
153

,,------

(l9.3
81,1
98,0

1 ---I

-I

160

-I

108
12,1
157

--

74,8
91.(l

-I

102
120
158

--

80,0

--

-I

89
112
156

---

--

-I

200

1100
152

I - 180 I

disc

----1----1--

-I

140

...3)mm (v. fig. 8.5, b)

i umcrilor

-tl-2b)+(0,5

mm

-I

lIt

80

---

Dist a n ta de patrundere ,

26,0
28,4
36,7
39,8
45,0

45

--- -- --

--

45,8
49,0
53,1

47,8
51,2
56,1
-

----

35

-- ._--

22,9
29,6
31,3
37,5
39,8
44,0

30

24,5
30,0
31,4
36,7
38,7
42,5

de frez at B=tlf

L'it imea suprafetei

praqurtlor

1,= (1...~) mm

de bllzii la Irezarea

b). 1,= Vtl(D

25,0
29,6
30,4
,15,4
~17,0
:39,6

tlmpulnl

L
. 1+1,+1,.
to = -s .z." ' = ~.
z
z

8.7. Caleulul

a). h= Ytl(D - tl)+(0,5 ...3)mm (v, fig. 8,510)

Tobelul

128

-I

-I

250

I -

1-2,

:3

mm

~,

iD

~
c

g.

c'
:::!.

er:

;;

3c

z
o

C
<;;;>

'.

Rela~io

normei

de

timp

~i determinarea

elementelor

Tabelul 8.8. Calculul timpului de baza la frezarea pragurilor

componente
~i umerilor

ale

acesteia

-----~.

301

ell freze eilindro-frontale

eu eoadi

Ib

= 1 + I, +

= _~;

sz,n

al. I,

YII(D - III

+ (0,5 ...

D,

mm

0,5

31

51

61

Distanta

1,1
1,3
1,5
1,7

1,4
1,7
2,0
2,2

1,4
2,0
2,5
2,8

8
10
12
14
16
18

1,9
2,2
2,4
2,6
2,8

2,6
3,0
3,4
3,6
3,9

3,5
4,0
4,5
4,9
5,3
5.7

3,9
4.6
5,2
5,8
6,3
6.7

4,4
4,6
4.8
4,9
5'),-

6,0
6,3
6,6
6,8
7,2

7,2
7,5
7,9
8,2
8,7

5,6
6,1
6,3
6,4
6,7
7,0

7,8
8,3
8,7
8,9
9,3
9,8

9,3
10,0
10,5
10,8
1J.,3
11,8

20
22
24
25
28
32
36
40
42
45
50

~I~
3,1
3,3
3,~
3,0)
3,7

I
I

4,0
4,2
4,5
4,6
4,8
5,0

de contact

101

l17

mm

de p~trundere,

tIt mm
IS

20

251

30

35

40

I.,

ma:

I-

3
4
5
6

b) I, = (0,5 ... 2) mm (v. fig. 8.4, b)

3) mm (v. fig. 8.4, a)

Lungimea
I

I'i

Sz,ztJ

- - - - - - - 2,0 - 2,8 2,2 - .,0

3,9 3,5 2,6 -

1,7
2,5
3,0

4,9
5,7
6,3
6,9
7,5

4,9
6,0
6,9
7,8
8,5

4,6
5,9
7,0
7,9
8,8

4,0
5,7
6,9
8,0
8.9

8,0 8,7 9,2

8,5 9,2 9,8
8,9 9,7 10,4
9,2 10,0 10,7
9,8 10,7 11,5

9,5
10,5
10,9
11,2
12,1

9,8
10,6
11,3
11,7
12,7

5,0
5,9
6,7
7,4
8,1

I---'-

10,6
11,3
12,0
12,3
12,9
13,6

11,6
12,5
13,2
13,6
14,0
15,0

12,5
13,4
14,3
14,7
15,3
16,3

- - - - - - - - - - - - - - - - - 4,5 6,3 - 7.8 8,9 6,7 10,0

11,0
11,8
12,3
13,4

13,2 13,9 14,8

14,3 15,0 16,1
15,6 16,0 17,3
15,7116,5 17,9
16,3 17,2 18,7
17,3 18,3,20,0

8,7
10,5 6,3
11,6 8,9
12,3 10,0
14,0 12,7
16,0
17,8
19,4
20,1
21,2
23,0

0,5

- - - --.
- - - - - - 1,0
- - - - - - - --

1,5
8,71---

--

15,5 13,2 j17,9 15,3 ,13,4

2,0
20,0
21,0 20,6
19.4 19,0 15,7
22,4 22,4 21,218,7
14,2
125,0 24,5, 23,0 23,0 20,0

"l'"

I
1
1

Tabelul

8.9. Caleulul tlmpulut

de baza la frezarea

eanalelor

ell freze-dise,

treze pentru can ale T

t. = _L_
i = I + I, + I, i (v. fig. 8.10, a ~i b ~i fig. 8.11); 1,=O,5D+(0,6...3) mm; 1.=(0,5 ... 2)mm
s.!;,r.,.
$,;,%.n
1..1

~
,:,"m:'

9" Er'

,I ,1,115 'I +I+TT::'10 I'::I"~'I:I+'I+'H+'\"

,~: 1 1" 12113:,:4115!16181201"~,~2l>'

,14 ::' 1'1 1'

Futta-rWm'

et!

6,7
6,9
7,1
7,2
7,4
7,9
8.1

8,6
8,9
9,3
9,5
10,0
10,7

11,2
11,7
12.2

90
95
100
105
110
125
130

150
160
175
180
200
225

250
275
300

10,8
11,1
11,2
12,0
12,5
12,9

13,3
13,7
14,0
14,4
14,7
15,6
16,0

9,4
9,7
10,0
10,2
10,5
11,1
11,4

7,8
8,0
8,7
9,3
9,8
10,3

7,7
7,9
8,0
8,6
8,9
9,2

5,6
5,9
6,3
6,7
7,0
7,4

15,7
16,6
17,3

12,2
12,6
13,2
13,4
14.1
15,0

22,2
23,4
24.4

17,2
17,8
18,6
18,9
10.9

--- --- --

5,5
5,6
5,7
6,1
6,3
6,5

60
63
65
75
80
85

----

4,0
4,2
4,5
4,8
5,0
5,2

\ 0.'

i = [(I

+ 1, + 12)/(S."''')]

27,3
28,6
29,8

21,0
21,7
22,7
23,1
24,3
25.8

--

16,2
16,6
17,1
17,5
17,9
19,2
19,5

13,0
13,4
13,6
14,7
15,2
15,7

9,3
9,8
10,5
11,3
11,8
12,5

31,4
33,0
34,5

26,6
28.0
29,8

20,2

24,2
25,0

--

18,6
19,1
19,6
20,1
20,6
22,0
22,5

15,0
15,4
15,6
17,0
17,4
18,0

10,6
11,2
12,0
12,9
13,6
14,3

35,0
3(j,8
38,1

26,0
27,8
29,2
29,6
31,2
33.2

20,6
21,2
21,8
22,4
22,9
2'1,5
25,0

--

38,2
40,1
42,0

29,4
30,4
31,8
32,3
34.2
36.:~

--

22,5
23,1
23,8
24,4
25,0
26,7
27,3

18,0
18,5
18,8
20,4
21,1
21,8

15,3
16,3
17,1

' 41,3
43,3
45.5

31,6
32,7
34,2
34,8
36,8
39,2

--

24,0
25,2
25,6
26,2
26,9
28,8
29,4

19,0
19,8
20,2
21,8
22,6
23,5

17,3
18,3

111

44,0
46,2
48,2

:l3,7
34,8
36,5
37,1
39,2
41.6

25,6
26,4
27,2
27,9
28,6
30,6
31,3

20,4
21,0
21,4
23,2
24,0
24,8

18,3
19,4

'--

mm

de contact tl, mm

Distanta

Lungtmea

51.0

49,0
.51,4

37,4
:38,8
'10.6
41,3
43;6
46,:l

--

28,3
29,2
30,0
30,8
31;6
34.0
34,6

22,3
23,0
23,4
25,5
26,4
27,4

20,0
21,2

10

se.o

45.0
46,6
49,0
49,7
:>2,6
51,2
50,5
56.2 . 62,5
58,7
G5.4

[,O,!j

40,7
42,1
44,4
44,8
44.7

33,5
34,6
35,7
37,2
37,8
40,6
41,6

30,0
31,2
32,4

15

---- --

30,6
31,6
32,5
33,4
34,2'
36,8
37,7

24,0
24,8
25,4
27,5
28,6
29,6

--

12

67,8
71,4
75.0

56,5
60,0
(;1,0

55,6

51,0
53,0

--

37,4
38,7
40,0
41,2
42,4
45,8
47,0

20

75,0
79,0
82.8

55,0
58,1
61,2
62,2
66,0
70.6

---,

46,0
50,0
51,0

25

'I

81,2
86.6
90,0

60,0
62,5
66,0
67.0
71.!i
7(j.:.

55,0

I
I

I.,

2,0

mm

5,0

.".,----

-t,o

,2,5
- --3,0
-

30

JJiconidi

12 = (2 .. 5) mm

convcxa, IlIl!Jhiulnrii

I, ~i de dep5~ire I. (v. fig. 8.12 ~i fig, 8.13, a ~i b)

16,6
17,0'
17,3
18,7
19,4
20,0

11,6
12,3
13,0
14,0
15,0
15,8

Dlstanta de patrundere

tl)+(O,5 ... 3) mm - in relatle se introduce D sau Dmaxim

tb = (L/(s..n)]

8.10. T1mllul de bazii la Lrezaren eannle lor eu frez:i disc" semirotundii

I, = Vt,(D+

32
35
40
45
50
55

D,
nun

Tcbelul

iD

iD

III

a.

g:

C-

ill

z
3
o

.",

ce

2mml

275
300
315

225
250

--

150
160
175
180
200

--

90
100
110
125
130

---

50
63
75
80

D,
mm

-~~-

-~~--

28,6
29.8
30,6

---_

25,8
27,3

21,2

16,2
17,1
17,9
19,2
19,5

---

..

1,=0

11,0
13,4
14,6
15,2

i=
t'avert.

val()nv

SZZfl

tD '" _ !.:........

i =

33,0
34,5
35,:3

29.8
31.4

28,0

ao.c

24,2
25,0
25,9

18,6
19,6
20,(i
22,0
22,5

13,(i
15,4
17,0
17,4

36,8
38,4
,39,4

33,2
35,0

26,9
27,8
28,9
29,6
31,2

20,6
21,8
22,9
24,5
25,0

15,0
17,0
18,7
19,4

Distanta

I
1,=0

..

43,3
45,5
46,4

39.2
41.3

36,3
38,2
40,1
42,0
43,0

31,6
32,7
34,2
34,8
36,8

24,0
25,6
26,9
28,8
29,4

29,4
30,4
31,8
32,3
34.2

22,5
23,8
25,0
26,7
27,3

51,4
54,0
55,2

46,3
49,0

41,6
44,0
46,2
48.2
49,5

37,4
38,8
40,6
41.3
43,6

56,2
58.7
60,2

50,5
51,2

40,7
42,1
44,0
4'1,8
47,7

62,5
65,4
67,0

56,0
59,5

46,0
46,6
49,0
49,7
52,6

32,5
34,2
36,8
37,7

28,3
30,0
31,6
34,0
34,6

33,7
34,8
36,5
37,1
39,2

25,6
27,2
28,(i
30,6
31,3

2,0

1,5

1,0

I"
mm

71,4
75,0
76,8

3,0

2,5
- ---

--

--

20

_ _-- --

~
~

IS

en

0..

-~.

'"

o
eo

Q'

ID

en
!!l-

ii"

iD

:s
en
:s

'0

o
3
o

iD

en
:s

en
ii"

n;o

5'
o

25,5
26,4

12

21.0
23,2
24,0

3'

'0

19,8
21,8
22,6

1O

0..
I'D

18,5
20,4
21,1

..

1,=0

!!.

1Javert

:l

C'

~[

--I:~:~~."~J~:-"""

szz'Jt

......!:.. _ i _~
!~..2

(":...fig.8.8)

ltt

mm

1,=0

valonu

~-'1i+12 tu=

fig~~

;:0
I'D

iD

tl'

1,=I ...

=,

3mml

szz,t~

l:........i

l~~~;::

tb=

(vfi:!2,_~~v.

Ill, Il:lllli

mm

6
de patrundcrc

.>

1,=0

!;?i depasire la frezarea eu frczc dISC

2illml

Lungtmea de contact

Distante de patrundcre

1,=I ...

hi

= ~~;::

t'along

..! + I, +!3.. :...

(v. fig."S.6~

11" bazit la Irczareu eanalclor

...._ ...._ .... __ (v. fig.~~_J

tirnpului

t....:....~~~.
:1).. + .....!..:.:.!.....

(v. fig~~~

8. 1 J. Cakulnl

--~:~~~::...;-::-- ....
-~- 1,=O,SD+O,5... lmmll,

13,3
14,0
14,7
15,7
16,0

9,8
11,1
12,0
12,5

s;;'Z'11,

tb = ..-~

21,0
21,7
22,8
23,1
24,3

---

c_

1,=0

1)

lIa, fong

'-..+

17,2
17,8
18,5
18,9
19.9

~
-

9,4

--~-

7,0
7,9
8,6
8,9

---~-.--~.-

1,=1. ..

+ (0,5 ...

--Sz -s-

= O,SD

I,

Ib ~

,.,

(v. fig. 8.6. a)

-.. ..--------~
L
.
I

Tubelul

304

Normorea

lucrc'irilor de frezore

Irezelor pentru canelat cu coada, a frezelor disc pentru canale, a frezelor

cu coada pentru canalele penelor disc. Se dau si tabele cu valori calculate
pentru lungimea de patrundere It.

8.2.3. Elemente ale regimului de cschiere

In rela.tiile de calcul ale timpului de baza intervin avansul pe dinte,
numarul de dinti ai frezei, Z ~i numarul de rotatii pe minut a frezei n.
Determinarea
regimului optim de aschiere la frezare consta in stabilirea celei mai avantajoase combinari a valorilor adineimii de aschiere,
avansului ~i vicezei de aschiere, care sa asigure un timp minim de executie
a operatiei de frezare ; toate acestea prin utilizarea optima a proprietatilor
aschietoare a frezelor ~i a posibilitatilor de exploatare a masinilor-unelte.
o deosebita atentie trebuie acordata def'inirii coreete a no tiunilor
de adincime de aschiere ~i lungime de contact, notiuni care intervin in
calculul vitezei de aschiere ~i a lungimilor de patrundere (ll), in calculul
timpului de baza.
In contormitate eu STAS 6599-71, a,dincimea de a?ohiere teste
lungtmea taisului principal alat in contact cu piesa de preluerat, masurata
perpendicular pe planul de lucru. Termenul de adineime de aschiere definit in acest fel se retera la frezarea rrontala. In cazul operatiei de frezare
cilindrica definitia data pentru adincimea de aschiere t corespunde Htimii
de aschiere.
Lunqimea de contact tl este marimea liniei de contact dintre tai~ul
sculei ~i piesa de prelucrat, raportata la 0 rotatie, masurata in planul de
lucru, perpendicular pe directia de avans,
Aceste marimi sint mentionate
in fig. 8.1. ... 8.13.
Avansttl. La frezarea de degrosare se alege avansul pe dinte, 8., in
mmjdinte, iar la frezarea de finis are se va lua 8, in mmjrotatie,
astfel :
8z,

= 8z'Z [mm/rot],

(8.2)\

Iiind numarul de dinti ai frezei.

:in tabelele 8.12 ~i 8.13 se da avansul la frezarea de degrosare cu freze
cilindrice elicoidale, in mmjdinte, jar in tabelele 8.14 ~i 8.15 se dau avansurile la frezarea de finisare cu freze eilindrice elicoidale, in mmjrotatie ..
In tabelul 8.16 se dau avansurile la frezarea de degrosare cu freze
cilindro-frontale ~ifreze-disc iar in tabelul8.17 se dau avansurile la frezarea
de finis are cu aceleasi freze. :in ambele cazuri frezele sint din otel rapid.
In tabelul 8.18 sint date avansurile pentru frezarea de finisare en
freze cilindro-frontale prevazute cu placute din carburi metalice. In cazul
frezarii de degrosare cu freze cilindro-frontale ~i freze-disc prevazute cu
placute dure, avansul se va lua din tabelul 8.13. La frezarea cu freze disc
din otel rapid, avansul se stabileste din tabelele 8.16 ~i 8.17.
Pentru frezarea de degrosare ~i de finis are cu freze-disc prevazute cu
placute din carburi metalice, avansul se alege din tabelul8.13, miescrindu-se
valorile de doua ori.
Z

\
'

Relatia normei de timp ~i determinarea elementelor componente ale acesteia 305

8.12. Avansuri la frezarea de deqrosare en freze eiIindriee eIieoidale din otcl rapid

Tabelul

Freze Cll dlnt! rari 9i freze cu din'[i

demontabili din otel rapid

Puterea
masiniiunelte,
kW

Rigiditatea
sistemului
ptesa-dispozttiv

Avansuri pe dinte
Frezarea

I Frezarea
fontei
~i aliajelor

otelului

Freze monobloe eu din]! desi

Sz

mmfdinte

Frezarea otelului

1Frezarea

fontei
~i aliajelor de
cupru

de eupru

I Medie

Midi

5-10

0,10-0,15
0.06-0,10

0,12-0,20
0.10-0,15

0,05-0,08
0.03-0,06

0,06-0,12
0.05-0.10

Mare
Medie
Midi

0,20-0,30
0,12-0,20
0,10-0.15

0,25-0,40
0,20-0.30
0,12-0,20

0,10-0,15
0,06-0.10
0,06-0.08

0,12-0,20
0,80-0.15
0,08-0.12

Mare

0,40-0,60
0,30-0,40
0,20-0,30

0,60-0,80
0,40-0,60
0,25-0,40

Medie

>10

_I

Mica

Obseruaiii,
1) Valorile mat mari ale avansului se vor lua pentru lunglmi de contact sl
lliUmi de aschiere mai mici. 2) La frezarea otelurllor termorezistente avansuriIe se vor lua din
coloana "frezarea otelulur" fara sa depaseasca 0.3 rnrnrdln te.
Tabelnl

8.13. Avausuri la frezarca de degro~are ell Ireze eilindriee eIieoidale en placufe din
earburi metalice

Puterea

Freaarea otelului cu
",.;60 daN/mm'

I Frezarea
otelului
>60 daN/='

TlSK6

Avansul

~~~~j~-

kW'

TSKIO

T1SK6

Cll

Or

sz,

pe dinte,

T5KIO

Frezarea fontei
eu HB.; 190

11

Frezarea fontei ell

HB> 190

mm/clinte

VK6

VK8

VKG

VKa

5-10[ 0,12- 0.15/0,15- 0,181,09-0.1110.12

-0,141,19- 0,24[0,24-0,29[0,14-0,18 ',20- 0.24
>10 0,14-0,18 0,20-0,24 0,12-0,1510,1~-0,200,22-0.28 0,32-0,38 0,18-0,24 1 0,25-0.32
Observa/ii.1)
Valorlle avansului din tabel slnt recomandate pentru llitimi de a~chiere
t ::;;;430 mm; in cazul 1 > 30 mm valorile din tabel se inmultesc cu 0.7. La frezarea ot elulnt

nu se recornanda utllizarea avansurilor sub 0,15mm/dtnte declt in cazul rigiditiitH insuficiente

a sistemului tehnologlc, 2) Avansurile din tabel se pot folos! ~i la frezarea canalelor cu Irezedisc, micsortnd valorlle de doua ori. Avansurile din tabel se pot folosl sl la frezarea cu freze
frontale, cu asezarea simetrtca a Irezel, conform fig. 8.3, a. 3) La frezarea cu freze cilindrice
'~i freze disc, cu avansurile din tabel se asigura Ra = 3,2... 1.6 f1.m.

8.14. Avansuri la irezarea de finisare en Ireze cilindriee elicoidale din otel rapid

Tabelui
~ugozi
tatea
mpra ...
fetei
R a, um

Diametrul
MateriaJul
preluerat

63

80

frezei D, mm
100

125

160

'c' 200

Avansu! pe rotatie s, =/rotati&

6,31 Otel
Fontii
aliaje
cupru
3,2 O~el
Fontii
aliaje
I cupru

.',ee'SWEd

40

1.3-2,3

1,5-2,7

1,7-3,0

2,1-3,8

2,3-4.1

I 2.8-5,0

1,0-1,6 1,2-2,0
0,6-1,0 0,7-1,3

1,3-2,3
0,8-1,5

1,4-2,5
1,0 1,7

1,7-3,0
1,2-2.1

1,9-3.2
1.3-2.3

2,1-3,7
1,6-2,8

0,6-1,0 .0.7-1,2

0.7-1,3

0.8-1,411,0-1.7

1.0-1,8
~I
de

~i
de

if. ""':r '?fie ''':$#&'''''$i#

11.1-1.9

1 ?_? 1

-I

306

Normoreo lucrorilor de frezare

Ttibelul

S.H.

Avansurl la Irezarea de Ilnlsare a aIiajelor de nlumhiiu en Ireze eillmlrlec

din ote l rapid
Irezei D, mm

Diametrul
Rugozitatea
supratetei

Tratamentul
termic aplicat

Felul aliajului
de prelucrat

40

50

Ralt.t1n

dieoidale

63

I,

80

100

Avansul pe rotatie, s, mm

Frezare cu raclre
A14 (aliaj .1..1-Si-Mg)
Dl (aliaj deformabil
.1..I-Cu-Mg)

I
I

lllre "
C'li"

lm""'-I

6,3
3,2
1,6

1,75
1,00
0,45

2,0
1,15
0,55

2,30
1,30
0,60

3,10 \ 3,35
1,75 1,90
0,80 I 0,90
I

Frezare fiira ri'icire

A14 (alia] AI-Si-Mg)
Dl (alia] deformabil
AI-Cu-Mg)

6,3
3,2
1,6

Cali.re sl Imbatrtmre

1,85
1,00
0,45

11,60

0,85
0,40

2,10 2,851
1,15 ,1,55
0,50 I 0,70

8.16. Avansurt la Irezarea de d\'!Jro~are eu Ireze cilindro-irontale

Tobelul

rapid
Freze

dinti rari ~i freze .ell

demontabili din otel [rapid

ell

Rigiditatea
sistemului
piesa-dispozitiv

Puterea
masinti-unelte,
kW

Avansul
,. Frezarea

I
5-10

>10

Medic
Mica
Mare
Medie
Mica
Mare
Medie
IVIica

otelului

0,04-0,05
0,04-0,06
0,12-0,20
0,08-0,15
0,06-0,10
0,20-0,30
0,15-0,25
0,10-0,15

din]!

~j

Ireze disc din ole!

Freze monobloc

pe dinte s., mm/dinte

. I

Frezarea
fontei
Frezarca
~. aliajelor de cupru

0,15-0,30
0,10-0,20
0,30-0,50
0,20-0,40
0,15-0,25
0,40-0,60
0,30-0,50
0,20-0,30

3,10
1,70
0,75

otelului

0,04-0,06
0,04-0,06
0,08-0,12
0,06-0,10
0,04-0,08

ell

dinti

desi

Frezarea fontei
~i aliajelor de
cupru

0.12-0,20
0.08-0,15
0,20-0,35
0,15-0,30
0,10-0,20

Obseroiuii, 1) Valorile mal mart ale avansului se vor lua pentru adlncimi de aschlere ~i
lungimi de contact mal mici, iar valorile mal mici ale avansului pentru ad!ncimi de aschiere ~i
lungimi de contact mal mari. 2) La frezarea otelurllor termorezistente avansnrile se vor lua din
coloana "frezare otel", fi'ira sa depaseasca 0,3 mm/dtnte.
8.17. Avansurl la Irezarea de iinisare eu irezc elllndro-Irnntale ~(il'eze disc din otet

Ttibelul

rapid
Avansul pe rotatie s, mtn/rotatie,

RUgOZi-1
tatea
suprafe~ei
Ra, !LID

12,5
6,3
3,2

Tipul frezei

I
Froritala
Frontala ~i disc
Frontala ~i disc

OLC laminat
40C10 laminat
sau
normalizat

11,20-2,70
0,50-1,20
0,23-0,50

OLC 35

11,40-3,10
0,50-1,40
0,30-0,50

pentru materialul :

OLC 45
iIDbUData~it

OLC 10
OLC 20
15CO?

2,60-5,60
1,00-2,60
0,40-1,00

1,80-3,90
0,70-1,80
0,30-0,70

Dbseruaiie. Valorile din tabel slnt recomandate pentru cazul ctnd sistemul tehnologic
este rigid ~i pentru unghiul de atac secundar al frezei Xs = 2.

Relatia

normei

de

timp

~i determinarea

Tubclul. 8,18, Avansurl

la

elementelor

componente

frezarea de finisal'e eu ireze

pUICU!e din earbur t metalice

Rugozitatea
suprafetei

aIel eu "r"; 70 daN/mm'

Ra"ILm

ale

acesteia

eltlndrc-frontale

307

en

aIel eu "r> 70 daN/mm'

Avansul pe rotatie s, mm/rot

6,3
3,2
1,6
0,8

0,70-1,00
0,45-0,60
0,20-0,30
0,15-0,20

0,50-0,80
0,40-0,55
0,20-0,25
0,15

Obsetuoiie. Valorile din tabel sint valabile In cazul respectartl batiiii frontale
a frezei de maxim 0,02 mm sl pentru unghlul de atac secundar Xs = 5; daca
X8 = 2, avansul poate fi marlt de 2 ori.

Avansul in eazul frezarii eu freze cilindro-frontale, eu coada, din otel

rapid, se alege din tabelul 8.19, iar in tabelul ,8.20 se di1 avansul pentru
aceleasi freze cu placute din earburi mefaliee.
T'abelul 8;19. Avausurt

la Irezarea

de degro~aI'e a supraietclor plane

en eoada din otel rapid

Elementele
frezel

Ircze elllndro-Irontale

Matcrialul de preluerat
-aIel

NumiiruJ
de din!i

Diametrul
D,mm

ell

Fontii ~i aliaje de cupru

Avansul pe dinte 8z, mm/dinte, pentru lungimea de contact 1/, mm

<3

3-5

5-8

<3

3-5

5-8

16
20
25
32
40
50

Tabelul

4
5
5
6
6
6

1,05-0,08\
0,06-0,10
0,07-0,12
0,10~0,16
0,12-0;20
0,15-0,25

8.20.

0,04-0,07
0,05-0,09
0,07-0,12
0,08-0,14
0,10-0,15

0,05-0,08
0,07-0,10

0,10-0,12
0,12-0,15
0,14-0,18
0,14-0,22
0,16-0,25
0,16-0,30

0,07-0,10
0,08-0,12
0,10-0,15
0,12-0,18
0,12-0,20

0,08-0,1~
0,10-0,b

Avansuri la frezarea de deqrosare a supratetelor plane eu treze eilindro-Iruntale

en eoada, eu plaeule din earburl metaliee
Diametrul
frezei
D,mm

Tipul frezei

Avansurl pe dinte sz, mmfdinte, pentru lungimea tl, mm

<3

3-5

Cu pIacute ellcoldale

20-25
30-40
50-60

0,07-0,121
0,10-0,18
0,10-0,20

0,05-0,10
0,08-0,12
0,10-0,15

5-8

0,03-0,10
0,06-0,10
0,08-0,12,

8-12

0,05-0,08
0,05-0,10
0,06-0,12

Obseroaiii,
1) Limitele superioare ale avansului la Irezarea de degrosare se VOl' lua in
cazul prelucrarlt pe masinl de frezat de putere mare sl pentru adinclme de aschlere mica.
Limitele inferioare se voI' lua pentru adinciml de aschiere mari ~i rnaslnl de putere medie.
2) VaIorile recomandate ale avansului aslgura obtinerea unei rugozltati Ra; = 3,2 ... 6,3 [J.m.
3) Valorile din tabel sint pentru frezarea otelulul, La frezarea fontei ~i allajelcr de cupru,
avansurlle se pot majora cu 20 ... 30%.

tn tabelul 8.21 se dau avansuri pentru frezarea eanalelor eu freze

cilindro-Irontale eu eoada din otel rapid; In tabelul 8.22 sint date avansu-

,"re'

';_::.o""V?

""'cr>tttt;r~"'(rt"f

308

Normoreo lucrcrilor

de frezore

8.21. Avansuri la frezarea eanaleler eu freze eilindro-frontale eu eoaMI din olel rapid

Tubelul

Adincimea

Elementele
frezei
Diame
trul
D,mm

10

Nr. de
dinji,
:-

o,

canalului,

mm

15

20

30

Avansul pe dinte sz, mm/dinte

Otel
1

8
10

16
20

25

5
5
3
5
3
5

3
5
3
6

32

0,010-0,020
0,015-0,025
0,035-0,050
0,020-0,040

II

0,008-0,015
0,012-0,020
0,030-0,040
0,015-0,025
0,050-0,080
0,040-0,060
0,060-0,120
0,060-0,1001
0,070-0,120
0,070-0,100

0,010-0,015
0,020-0,030
0,012-0,020
0,040-0,060
0,030-0,050
0,060-0,100
0,050-0,080
0,060-0,100
0,060-0,090

0,025-0,050
0,020-0,040
0,040-0,060
0,040-0,060
0,050-0,080
0,040-0,060

0,0~5-0,050
0,020-0,040
0,040-0,060
0,030-0,050

0,040-0,070
0,035-0,050
0,070-0,100
0,040-0,070
0,070-0,120
0,070-0,100

0,060-0,070
0,030-0,060
0,060-0,080
0,050-0,070

Fonta ~i aliaje de cupru

8
10

5
5

16

20

25

32

5
3
5
3
5
4
6

,I

0,012-0,020
0,015-0,030
0,050-0,080
0,040-0,070,
0,070-0,120 '
0,060-0,100
0,100-0,150
0,080-1,140
0,120- 0,180
0,100-0,150

0,015-0,025
0,030-0,050
0,070--0,100
0,050-0,080
0,080-0,120
0,060-0,120
-

0,012-0,020
0,040-0,070
O,025~O,050
0,060-0,100
0,050-0,080
0,080-0,120
0,070-0,100
0,080-0,140
0,080-0,120

rile pentru frezarea cu freze ferastrau ~i freze pentru crestat, iar in tabelul
8.23 sint date avansurile pentru frezarea eu freze profilate din otel rapid.
Vite.z(t de asehiere vp se calculeaza eu relatia
vp

Cv1)Q

Tm.qo~~.zp
.I"'V'....J

K; [m/mm]
i
1

..

l-t 10> \ t

ni'::.'

; J8.3)

lLL~--~~

Q:v~~,~,~j.
..':<'

__

in care Vp este vitezade aschiere economic\i~fri/)nin; C; este un coeficient

in Iunetie de conditiile de frezare; 1) este diametrul frezei, mm ; T este
durabilitatea economica a frezei, min; t! este lungimea de contact, mm;
8. este avansul pe dinte, mmjdinte ; teste
adincimea de aschiere (la frezarea cilindrica teste latimea de aschiere), mm; z este numarul de dinti
ai frezei; K; este coeficientul de corectie a vitezei; q, 1n, X, y, 1.~,P suit
exponenti.

"

h;

.Ii~:

,,;:,

Crestarc
Crestare
Debitare
Crestare
Debitare
Debitare
Dehltare

Operatla

-=----1

0,010-0,020
-

0,010-0,015
-

0,007-0,010

0,005-0,015
-

0,005-0,010

--

il, mm
15

0,010- 0,025 0,010-0,020

0,007-0,015
0,015-0,030 0,010- 0,025 0,010-0,020
0,025- 0,030 0,020-0,030
0,020-0,025
0,020-0,030

O,010-0,OHi
0,010-0,020

0,010-0,015
0,015-0,025

I
10

pen~ru hmgimea de contact

Freze de crestat ~i Ireze fierastrau

0,007-0,010

Avansul sz~ mm/dinte

0,003-0,007

.-

Freze de crestat eu din] i desi

din otel rapid

I
-

20

dinj.i fad

0,015-0,025
0,015-0,025

ell

0,05-0,12
0,04-0,06

0,07-0,12
0,04-0,06

convexa

Semlrotunda

si hlunghlulara

l'

0,05-0,10
0,03-0,05

0,05-0,07
0,03-0,05

0,04-0,06
0,03-0,04

0,03-0,06
0,03-0,05

0,04-0,08
0,03-0,04

0,03-0,06
0,02-0,04

0,02-0,04

8-12
I

lungimea de contact tf, mm

5-8

pentru

avansurile

0,03-0,05
0,02-0,03

0,02-0,04
0,02-0,03

12-20

biungbiulare din otel rapid

Obseroatie. 1) Valorlle din tabel sint date pcntru prelucrarea otelulul. La prelucrarea fontei ~i aliajelor de cupru.
se pot ma] ora cu 20 ... 30 %.

90

Semirotundii concava

0,06-0.10
0,04-0,06

0,08-0,12
0,05-0,08

-------

0,05-0,08
0,03-0,05

0,06-0,10
0,05-0,08

convexa sl biunghlulara
concavii
convexa ~i hlunghlulara
concavii

Semirotunda
Semirotunda
Semirotundii
Semirotundii

0,05-0,08
0,04-0,05

60

0,05-0,07

0,06-0,01
0,05-0,08

------

3-5

Semirotundii convexa ~i blunghiulara

Sernirotunda concava

45

0,04-0,08

<3

Avansul pe dinte Sz, mm/dinte,

protll eonvex ~i eoneav ~i Ireze

Biunghiularii

Tipul frezei

I'll

35

-;:;5

D.mm

Dlame'j
trul
frezei

Tobelul 8..23. Avansuri pentru Ireze protllate semlrotunde

se pot

0,01-0,02
0,01-0,02

-----

30

---_._---

Obseroaiii.
1) Valorlle din tabel sint date pentru frezarea otelulul. 2) La frezarea Iontel ~i aliajelor de cupru, avansurlle
majora ell 20 ... 30%.

100
125-200

80

63

40

Diametrul
frezei
D,Inm

Tubclul 8.!?,? Avansuri pentm Ireze de erestat Ili freze-ferastrau

Cl>

;;0

o
co

Cl

'"[

Cl>

Cl

iD

Cl

iD

::J

Cl>

o
::J

s3
-0

iD

::J

Cl>

Cl>

n;
Cl

Cl

::J

Cl>

Q..

~.

'0

::!'.

Cl>

Q..

9'.

::J

0'

M[

Normarea lucrorilor

310

de frezare

In tabelul 8.24 sint date valorile pentru coeficientul Cv, iar in tabelul
8.25, valorile pentru exponenti.
Tabelul 8.24. Valorlle coeficientului
Otel

C; din relntln viteze! de asehlere (8.2)

=

(jr

s 0,1

s.;;

en

0,1

s c- 0,15

Cilindro-frontalii :
- otel rapid
- placuta VK8
Freza disc:
- cu dlntl apllcatt
-

55
-

80
-

23
40

60

86
81
65
60
35
44

24
22,75
22,50
13,50
37,50

monobloc

De canelat ~i crestat
Cilindrice
Cilindro-frontale cn coada
Profilate

46

Hp

Fonta

70 daN/mm'

Tipul frezei

= 180

crusta
~(),15

Fara
crusta

23:
40

46,5
80

24,
22;75
,22,'50
28,'80
37,50

48
45,5
45,0
5?,6
7b,0

Obseroaiii, 1) Coeficicntul Cv este dat pcntru prelucr arca otelului fara crust, cu riicire,
la frezarea contra avansnlui. 2) La prelncrarea dintr-o slngura trecere cn 0 calltate de suprarata ridtcata, coeficientnl Cv se tnmulteste cu 0,8. 3) La prelucrarea fara racire,coeficientui
Cv se inmulteste eu 0,5. 4) La frezarea In sensul avansului, coetlcientul C" se inmulteste cu 1,5.
5) La frezarea materialelor cu crusta cocflclentul C; se inrnulteste cu 0,6.

Tabelul 8.2';. Valortle exponentllor

Materialul de
prelucrat

din relulia vltezei de aschiere :(8.2)

tn

Tipul frezei

Sz

o.r

.y
~

_
Sz

> 0,1

I
I
Cilindro-frontale
Disc
De canelat ~i crestat
Cilindrice, cfltndro-trontale ell coada ~i profilate

alarna
sl aJiaje uscare

Ote!,

Fonta sl
bronz

CiIindro-frontale
Disc
De canelat sl crestat
i Cilindrice, cilindro-Ironi tale Cll coada, profilate

0,2
0,2
0,2

0,1
0,1
0,1

0,33

----

0,15
0,15
0,15
0,25 1

0,25
0,25
0,25

0,1
0,1
0,1

0,2
0,2
0,2

0,4
0,4
0,4

0,15
0,30
0,30

0,45

0,1

0,2

0,4

0,30

0,1
0,1
0,1

0,2
0,2
0,2

0,1
0,1
0,2

0,4
0,4
0,4

0,4
0,4
0,4

0,1
0,5
0,5

0,3

0,7

0,3

0,2

0,6

0,5

0,1

Coeficientul de corectie a vitezei, Kv, se determina cu relatda

K;

KloK2oK3,

(8.4)

'in care: KI este coeficientul care tine seama de proprietatile mecanice

ale materialului de prelucrat ; K2 este coeficientul care tine seama de natura
materialului partii aschietoare a frezei (tabelul 8.26) ; K3 este coeficientul
care tine seama de unghiul in plan q:>o al frezei (tabelul 8.27).

~-------~-~-',-'-,-~-~~~~.~-,--

..- .. --~-'----------"_.. ----~.-- ..--.--..---- -~-----:---=--

-,-'-'~

Relatia

normei

de

limp

~i determinarea

Ooefieientul KI se determina

elementelor

componente

ale

ocesteio

311

cu relatiile :

pentru otel, alama, silumin ~i electron:

01.70

K;

(8.5)

13'

_ pentru Ionta si bronz:

Tabclul

ValoriJe coeiieit'lltulni
din relaJia (8.3)

8.:!!}.

Materialui de .prelucrat

ate] ell I1 B ~ 220

01e] ell HB > 220
Fontii cu Il B ~ 180
Fonta cu IlB > 180
Aliaje nctcroasc

1
l'
1
1
1

Tabcllll

1'2

Materialul parli i
asch ietoare a freze!
Rp 3

= 01 180
HB

KI

8.27. Valori le eoeftetcntulul

din rolatla (8.3)

O,5~0,6

[{a

Unghiul 'Po' grade

TipuI frezei

OSC 10
OSC 12

0,5~0,6
~
0,5~0,6

(8.6)

90

Cil indrofrontalii
Disc si cllindro-fr~ntalii
cu coadii

60

45

30

20

0,96

1,00

1,06

1,18

1,00

1,05

1,10

1,231

1,30

1,37

Coef'icientul 01 se alege in Iunctie de natura rnat erialului de prelucrat din tabelul 8.28.
.
Pentru exponentul r se dau urmato arele valori:
- otel eu continut redus de carbon, eu 13r =30 ... 50 daN/mm2, 1'=-1;
Tabelul8.28.
"?!ol'i1e .coe!icientului
Cl
t 1 a lila"t eu
din relatltle (8.< ~I (8.6)
- o;e
_
t I'-car b on ~l. o;e
13r = 55 .. ~85daN/mm2,
r = 1;
Materialul de prelucrat
C,
- otel inalt aliat, eu Ur =90 ... 140
2
daN/mm ,1' = 2.
1,00
TU'I'a,tia de lucru. se determina
en otei carbon
0,80
ate! crom
relatia :
otei

12

1000vp

rotrmin

(8.7)

ti-D

er-Ni. Cr>- V; Cr- Mo;

Cr~Ni-Mo;
Cr~ VV,~i
ate! Cr-Mo-AI;
o tel mangan, Cr-Mg; Si~Mg
ate! carbon de scule
Otel alia t de scnle
Otel rapid de scule
ate) inoxidabil ~i otel rcfractar,
Alarna
Sllumin, duraluminlu
Electron
Fonta cenusie si Ionta maleabilii
,.

0,75
0,70
1,00
0,70
0,50

'in care vp este viteza de aschiere,

mjrnin, iar D este diametrul frezei, mm.
Durabilitatea economica T din. re0,40
3,00
Iatia vitezei de aschiere (8.2) se sta5,00
bileste conform tabelului 8.29, pentru
7,00
freze cilindro-elicoidale :;.i freze cilindro-frontale din otel rapid si tabelului
1,00
3,00
Bronz
8.30, pentru freze
cilindro-frontale
pentru alezaj, armate cu placute din
carburi metalice, tabelului 8.31, pentru freze-disc din otel rapid si
tabelului 8.32, pentru freze disc cu trei taisuri, cu placute din carburi
metaliee.

,'r-,

"'''G;~tr'#Mfi'lM'$if'"+Wh'''W-&rMiMi

.,

312

Normarea lucrdrilor de frezare

Tabclul 8.29. Durabllltatea

eeononilca
pentru Irezele cilindl'ice
Irontale dill ate 1 rapid

eIicoidale

~i Irezclc
frezei D, mm

Diametrul
Tipul frezei

Materialul

de prelucrat

40

50

Otel carbon ~i alia t

Fonta cenusle

Freze cllindrice elicoida!e

STAS 578-67, variant a B

Otel carbon si aliat

Fonti'i cenusie

Freze cllindro-rrontale
elicoidaJe, STAS 579-71

Fonts cenusie

Fl'ezc
cilindro-frontaJe
ell
dintl rari, STAS 2217-66

Otel carbon ~i aliat

Fonta cenusie

Tabelul

Otel carbon

8.30. Durabilttatea

60
90

63

90
120

120
180

60
90

90
150

I~~--=-1
2IC)

I--=II

240

eu

Materialul

de prelucrat

Durabilitatea

Freze ell din ti demontabili

carburi metalice
T'abelul

8.31. Durabilitatea
'I'ipul

Freza

disc monobloc

Freza disc

ell

STAS

din ti demontabili

Tobclul

Otcl carbon,
aliat.
Ionta
cenusie ~i maleahila
ceonomlca

pentru

frezelc

frezei

2215-G7
in zig-zag STAS <l083-6G

economica

frezei D, rnrn

T. min.

120

24il

eu

250

economica

180

(Use din otel

Diametrul

8.32. Durabilitatea
eeonomici'i pentru Irezele
eu placute din earburl metalice

Diametrui

Durabilitatea

din

360

210
300

360

pliicute

frezei D, mm

160

lOO

300

alezaj

Diametrul
T ipul frezei

150
210

210 240
210

e conomtca
pentru
freze cilindro-frontale
din earburt metaliee

100

120
180

180

180 I 240
240
360
---~--

150 ~

si a!iat

80

economica T, min.

Durabilitatea

Freze cllindrlce ellcoidalc

STAS 578-67, varianta
A

ellindrc-

400

T, min.

360

210

rapid

frezei D, mm

Durabilitatea
economica
T, min.

63-100

120

100
160
250-315

120
150
180

disc en trei tai~uri

100

160

250

315

180

240

300

350

8.2.4. Determinarea timpilor ojutctori

Timpul ajutator se grupeaza pe complexe de minuiri (miscari), astfel:
timp ajutator tal pentru prinderea ~i desprinderea piesei,
timp ajutator ta2, pentru comanda masinii ;
timp ajutator ta3, pentru masurart la luarea aschiilor de proba :
timp ajutator ta4 pentru evacuarea aschiilor timp care, pentru
majoritatea prelucrarilor,
este inclus in timpul pentru deservirea tehnica
a locului de munca ;
- timpul ajutator ta5 pentru masurar! de control.
Timpul ajutator tal este dat in tabelele 8.33 ... 8.42, pentru diferite
situatii de asezare a piesei, cum ar fi : asezare manuala pe masa masinii

19
20

16
17
lS
~I

13
lA
15

10
11
12

7
8
9

(i

4
5

:3

Poz.,

Observa!ii.

Simplii
Fiirii verificare

F{lrii verificare

Cornplexa (dupii trasare

pe una sau douii suprafete)

-I

,-

Piese
.a.ezate
simultan

I --0,5 I
1

'I'impul,

3
tal'

5
min.

I
8

Masa piesei, kg, pin'il la:

I
12

I
20

1
2
S

1
2
S

1
2
S

Prclucrata

Prclucrata

Neprelucrata
(turnnta)

0,95
1,70
0,70 1

1,35
2,50
1,00

1
1

1,60
3,00
1,20

~------I----!---

1,20
2,20
0,90

0,551
1,00.
0,40

--

---- I

0,60
1,lZ
0,4a

0,65
1,20
0,40

0,90 11,00
1,65
1,SO
0,70
O,SO

0,S5
1,60
0,75

0,95
l,SO
O,SO

1,10
2,00
0,70
1,00
1,75
0,60
0,S5
1,55
0,50

----

---- ---

1,90
3,60
1,70

1,70
3,20
1,50

1,45
2,80
1,20

0,65 I 0,75
1,2? /1,35
0,5a
0,65

0,75'
1,35
0,50

---

1,25:
2,30
1,00

0,85
0,70

1,30
0,95

0,4 minute.

1,051
O,SO

1,50
1,05

1,70
1,10

I---I------~------------

1
2
S

1
2
S

0,80
1,50
0,60

~-

1,05
2,00
0,80

2,10
1,30

1,10
2,00
0,90

1,25
2,20
0,90

-~

2,20
4,30
2,00

2,90
2,50
2,20
1,60
1,85
5,50
4,SO
4,:10
:3,00
3,50
2,40
2,10
1,SO
1,30
1,60
------,------,------i------I------'------,------

0,70
1,35
0,50

-----1---,---,---

Prclucrata

Ncprelucratii
(tumata)

Prclueralii

Ncprelucrata
(turna tii)

1,85
2,15
1,55
1,1511,35
3,50
4,10
2,10
2,50
2,90
1,50
1,80
0,90'
1,00
1,20
_________________ ~------1------1------1-----------,------'------1------

suprafetei de
asezare

1) Tlrnpul estc dat pentru Ilxarea Iiecarel piese in unul sau doua suruburl,
2) La fixarea cu mal multe suruburl, pentru fiecare surub in plus se va adauga
3) S = succeslv, reprezlntii piesc a~ezate una dupa alta.

Pc collar, prin Ilxare

en su ru buri ~i pliici

Pc masii, en fixarc
in suruburl ~i
pliici

Simplii (pc contur pe una

sau douii supra fete)

Modul de verificare

Starea

8.33. Timpii aJutatori ta1llcnhu prlnderea sl desprindereu manualii n picselor, pc masa maslnllor de trezat

Modul de asczare 9i fixare

a piesei

Tubelul
;;0
<l>

CoO

~
...

'"[

(1)

o
iD
o

et

::J

(I)

::I

o
o
3
u

::J

<l>

iD

<l>

<l>

a
...

::J

ro

rt>

0..

-~.

'0

3'

0..
<l>

P.

::J

()

7
II

(i

f)

10
11
12
1:)

ex-

Obscruutic,

8.35.

Cll

.
prindcrca

~i dernontarea

Asezarca

pc dorn

a pleselor

-01

una

linga

alta

~aibii cS-stlciC---"'-ell ~aibii rigidii

(fiirii montarea
~i demontarea

"l;c-;foriliiiti'-e--V'iI:fllrC

,,.,
.' \ .. , ".r
.: Cu clocanul
lat asezat 1Il ,c. \11 un PIln prcsare

2
S

0,70

0.,44
--

0,08

0,85

0,50

0,36
0,0.9

0,90
0.,25

0,56

0~95

0,51

--

0,62

0,19
0.,17

1,05
0,30

0.,631

'"

0,65

de

1,25 ~

0,79
0,36

0,46

0,55
0,75
0,65
0,85

12

rl'ezllt

\),67

0,17
1,00

.. ~

.~

0,8;)
1,20

0,95
-0,75

--6770

0.,95
-(),48-

mat
----.--------------.--~----,

pe dorn

---

multo!'

---

1,05
1,10
(},55 -O,GO

--6775--6~5 -(,,-90

O,Sf>

20

0,60
0,85

--

0,71 \ 0,80
--1,30
1,50
----

(),41

o:!iOo;?O

0,58
0,ll8

O,GO

0,48

(),TO0.12 ---

0,75
0,85
0,3,1 -0,43

-"0,6f> -

8,4:1, 2) La asczarea

0,09

i:'

0,43
0,55
0,52
O,M
0,50

tal' min.

0,48 .. 0,.,4
0.60
0,7,)

.0,34
0,44
0,45
0,53
0,44

Timpul

'-0-;-49-tW>

0,38
0,19

0,64

----1--1--

0.,41
0,11

0,28

--

0,55

0,82
0-;36
0.,45
0,55
~
~

----u;9O1JiO

0,4:3
0,17

M.sa piesei, kg, p1n~ la:

3

-120

--0;26 0,31

-0;83-O~92 1]2 --

--

0,51

0,40
0,09

12

0.29 I 0.34 I 0,39

0,48

0.53 --0;60 ----0.68 --o:B5

0,48
0,22
0,34
0.,11

0.,25
0,39

de Irezat

~~I __I~_

I.

5
8
T'impul tal min.

0,21
0,33

(l,29

(l,25 o;2G

0,65

0,'16

0,36
0,41

=:":
-

de antrenare

0,35

inimii

0,26
0,35

0,33

ma~ini

~i lIe "lrfUl'i1e mll~illi\Ol'

illimii de ant1'cnaJ'e

0,5

pe dom

0,31
0,07

0,80
0,23

0,47

0,42
0..45
0,68 - -0~78

0,28
0.,06

0;21

--

0;75

0,25
0,33
-

pteselor

0.,25
0,27-0.,32
0,35
0,0.6 ~

0,65

0,39

0,19
0,27

0,43
0,i6 0,17 - 0,19
0.,23
0,25
0.,30
0.;06
0,0.7
0,09
0,39
0.,43 ~

~~~09
0,37

0..18
0,25

0.5

pe

Masa piesei. kg, plnil la :

in mengh;ni'1

inimii de antrenare
inimii de antrenare

1\l$\'I'iJldCJ'ca

alta.

1
._ .._._._ ...._....._.
---'-1(turnalii)
dupii

.-------

--1-

----

--12
__ S_

'-1-.

p-fes~Ti\1i:rCVft~--

~j

uua

S
--1-

--1-

_S

1
2

~~~:te
\ simultan

p'

manualn a pieselor

Obserouiii.
1) T'irnpul de rotire a plcsel cu dispoziti v de diviza rc este dat In tabelul
p iese, pentru
Ilccarc se va lua tirnpul de la poxll la 11.

11

peruru

asezate

.....-.
.. .
Ncprclucrata

Modul de asezare 3 piesei

tal'

piesc

(turuata)

Prclucra ta
(sal! din laminare)

~
Neprclucrata
-------.---

dill laminare)

Prelucrata
_ (sau
.

verif'lcarel

F5ramontarea

'l'iJl1l'ii ajlllMori

9
<:11pillii\ii de Iixare
10'-- Pc<iOrii-iirtfCVh-fnri

----;:q-

b
7

ve rljteare

lcarc

F,ll'a
vcrlrtcarc

ClI

...

I ven

rcprczlutit

sau

I . m:,;.

(turnatii)

Prclucrata
(sail din laminarc)

vcrificarclNepl'CIUcratii

1" .

Cll

FUl'a
vcrltlcare

~i dcsprindenm

Starea suprafejei de :aljezare

prlnderen

Cu 111011ta1'Ca
~i dcmontarea
- In-t;:c vll'fl:lT~-Ll-~prijT;-' -f.'ilril m:;;;;tarea ~i dcrnontarea
pc suport
Cu montarea ~i demoulal'ea

t
n re cen re

Yt

Tabelul

~ .-. succes!v

cluJl:l

en cheic

CII

scllimiJ!1biht

prin Iixare

ae\ional'c

nii. Cll..suruh,

cu

Cu rnauetu

me.nghinil
pneumatic"

in lllcnghi-I

In

Cu
VC]'ificarel
---

---r.' --------------Manual
Pe dorn ne tcd san can('..
.

--}'-

--1-

Poz.

ClI u cLiuuarc

_------_. -------1

-----..-\..

1()

1",)

..

centrici!

,1

III IIlcnghinll

:~

F1\rii
verificarc

Caracterul
veriffcarii

ajlltiillll'i tal> pentru

Mctoda de asczarc ~i Iixare

a plcset

8.34. 'I'impit

:~

poz\

Tubclul

iil

iD

...

0..
<Tl

C
n
0,

roa

z
o
3a

..,.

c.>
.....

Relotio

ncrmei 'de

Tabclul

limp

~i determinarea

8.36. Timpii
njutator!
eu bllc~ii elastica

elementelor

componente

lal' pentru
prinderea
~i IJesprinderea
~i In mandrine
auto eentrante la masinlle

poz1

0,5 1 1 1

Metoda de asezare a piesei

4 I

i
5

In mandrine
autocentrante
In mandrine
autocentrant
e eu comprlmarea
vtr fului papusil mobile
!n mandrinii autocentranta ell sprijin pe suportl
In mandrina autocentranta ell comprlmarea virfului papusl! mobile ~i sprijin pe suportl
in

mandrine
cu bucsii
elastica; eu Iixarea :

Manuala eu rnaneta
Manualii pneumatic
Cu eheie

-I

I
i

315

in mandrlne

I 5 1

mandrlna

in

vlrfului

T'abelul

cu hucsa elastica

papu~ii

8.37. Timpii

cu ccmprimarea

mobile

ajutiitori

112 1 20

tal' min.

0,18

0,18

0,18

0,22

0,261,32 0,39

0,32

0,34

0,39
0,35

0,45
0,40

0,500,55 0,60
0,45 0,50 0,55

0,55

0,60 0,65 0,70

0,46

--

pieselor
de Irczat

Timpul

acesteia

Masa piesei, kg, ptna la:

1
21

ale

0,121 0,14
0,12
0.13
0,17
0.19

--.--

lal' Jlcntrn prinderea ~i desprinderea

III masiulle
de irezat

-- ---- --

0,18
0,23

-1-

0,40

0,45

pieselor

0,50 lo,60

pe dornuri

en cO:1l1ii

Masa piesei, kg, pina la:

Poz.

0,5 1 1 1

Metoda de asezare ~i fixare a piesei

Timpul

I
II

cu

preset :

1I

Manuals

0,08 0,09/0,10/0,13/0,15/0,170

Cu ciocanul

0,15 0,16 0,17 0,19 0,24 0,27'

.""

-I

1-,-,-,-,-,-

prin asezare manuala sau cu

0,1710,1810,2010,2210,2810,3110,35
ciocanul
!----------------------------------------------I----,----I----I----,----,----,,---

I
I'

Ftletate, ___r,Il fix are

dot n

I
8

I
0,55

Cu canelur!

i
6
7

0,50,0,52

!coadii
51

min.

Coni.ce ~1I asezarea

dor~

I 12 I 20

;--------/-1-,-,-,-,-,-

nun

0'211'2210'2410'261'281'31'33
0,41 0,43 0,4510,48

Pe

Cu ~aibii elastica

ClI ~aibii rigida

I"

talJ

Cilindriee eu fixare
I
nrin satba

Asezarea

pieselor

Manuala

II

Cn cheia

in dispozitiv

una dupa

'<;;.;'~.if"mrif~i"'aftf&W.

alta

10,081 0,091 0.101 0,121-=-1-=--:-=-

-/

316

Normarea lucrorilor de frezare

Tabelul

8.38.

Metoda
Poz.

de

Caracte-

asezare

rul veri-

N~ar

Starea
suprafetel
de asezare

ilc~irii

~l

Timpii

pentru

tal'

prlnderea

~i

desprlnderea

Tjpul

Pneumatic

electropalan

sall

30

'

50

80

i 120

'

1
1200

I; 300

dispozitivului

EJectropaian

a~~:~e
simultan

fixare

ajutiitori

i 800

SOO

Masa piesei j n

. 1200:

2000,3000.

TimpuJ

2 1
Sirnpla
(pe contur in

3 1

supra
fete)
1

1
Neprelucrata
(turnata)

3,9

4,3

4,915,4

6,1

7,0

7,8

8.9

2,8

3,0

3,3

3,61 4,0

4,4

'1,9

4,8

5,2

5,7

6,4

7,7

8,7

2
S

6,0

9,910,7

6,6

12,0

Prelucratii

1,9

;;i~

b~!de

I
Corn) -

NepreIucrata
. (turnata)

10

supra,

I'

Prelu-

. t-

7,1

I
i

Fiirii
veriIlcare
1

Prelu-

I~~~I
-1

crata

tu

2,3

5.5

7,1

-!

8,21 9,3
-1_

2,6 1

2,9'

3,1

-;

. -

6,8 8,5
9,9 12,114,4 116,6119,7
,
1 '
I 8.5 10,1 11,8113.3',14,7
15,9 18.6 ! ,
:
I
1
3,6

6,31 7,1

4,4

5,2

6,016,6

7,1

3,7

4,1

4,61 5,11 5,71 6.8

6,61 7,4

I'

8,4

9,4 10'~112,5

_,21_.3

_,5

-,7

3,6

3.8

4,2

4,61

1,3

1,.!

1,611,71

-1-

-! - I -

7,81 9,6

I
14,3
I

ro.a 12,51 13,6

~+tI;
1i

1 -

3,0

3,3

3,5

4,1

5,1

5,5

6,1

-,-

2,0

2,1

2,4

4,

'!

5,31 0,8

I , -

I-

i- ,-

1---!-I-'-I---I-. --j--II

5,5

1
6,0

1
I

-! -

!
------,---,-----:---1--

<:).~

~'"c., ;~;:;<-'""a
l

Simplii

1./'::.

6,7

4,7

16 to
!':::-::lU

!_S_ :~_:_'1_:_51J_4_,51_~~_=__-_

13

15

2.1

CIa all

12

14

fete)

11

rd~;~
trasaj ill
.u~~us:u

'

--1--,---.1-------1-1 __
.

ipcma---I

9,9 11,1

8,4

Iixare
cu surnburi

7,4

!
,

711

-1- 2,32,73tt~,3~_~J-=-!j~
3,5

I unadouiisau

I
4

-1-i
l

ill
! I

1-

i
,

1,

Obseruaiii . 1) Timpul este dat pentru fixarea ell 1-2 suruburl.

Pentru fiecare surub In
plus pentru piese pina laSu kg, se ad auga 0.,1 minute ~i peste 80 kg se adauga 0,5 minute.
2) S = succesiv, piese asezate una d upa alta.

Relatia

normei

de

timp

~i determinarea

pieselor pe masa maslnilor

elementelor

de frezat en ajutorul

componente

dlspozltlvelor

ale

acesteia

317

de ridicat

de ridicare
Palan manual

1\1

acara

kg, pina la:

30
tall

50

80

120

200

300

50 i

4,3

4,7

7,3

8,2

2,8

3,2

30

80

120 1200

300

500

800

1200

200013000

9,5

11,1112,3
1
_1-

min

4,3

3,8

6,01 6,7

4,81 5,5

6,3

5,8

5,1

7,0

7,6

8,5

6,6

7,7

8,619,9

2,5

2,9

3,51 4,2

10,9111,9
4,7

5,0

,2

3,8

4,4

4,8

~,1

1~,4
D,9

2,1

2,3

5,2

1 3,~

4,2

4,61 5,11 3,6

3,8

4'11 4,5

4,9 1 5,4

7,8

8,2!

6,;)

7,4

8,1

8,9

6,0

6,4

6,9

7,7

8,41

9,2 10,2

2,5

2,9

3,21 3,4

2,4

2,6

2,81 3,1

3,4

3,7

I -

5,9

--,--,--,----

----,-,--

---

15,9

8,9
3,9

10,8

I,

14,7

6,8

9,3

1~,6 14,3115,7117,1
6,4

, -

i
'

7,71 8,4

D,6

9,4 110,5

._-------

5,0

'-'-'--'--1-'-

--,--'-'--I~-I-'--'-'-'--'-

;),3

11,2 12,2 13,5

10

9'1

6,9,

7,5

5,5

6,3

7,1

8,0

8,7

9,5 10,9

13,2

9,7 11,3 13,0 14,6 16,0 17,4 2~1

4,1

4,9

5,7

6,5

7,1

15,5117,8121,0

7,7

I_ '

~'~I----I-----l------ ---~~I-4,0
7,1

4,5
I
I 8,1

5,1

5,7

6,31

7,5

i 9,1'10,4111,5

-""-I-"'-I~
,

4,5

4,9

5,4

6,0

6,6

8,6

9,6 10,7 11,8114,0

7,8

8,8

10,7

11,9113,7114,8

13,7

7,8

15,8

4,4 4,8,,8

33 _3.6 _4,0

45 -'"

"

3,0

3,3

3,3

3,6

4,3

! 5,0

4,5

5,2

5,8

I
2,5

2,7:

4,1

4,5

1,6

1,7;

3,9

5,8

6,3

4,0

3,0

3,1

5,6

6,1

6,7

4,8

5,0

5,4

5,9

6,4

7,0

7,6

2,1

2,3

2,5

1,8

1,9

2'01 2,2

2,3

2,5

3,0

-! -

l'!':

7,0

1,9
1-

iI 6,5

3,6

'

--1--

J~ _~:-=--

-1---1----,---

I
,

I!
I'

ill

1- -

-!

6,51 7'1-

--

I
-

-I

--:--'_

11

--I

'-

--------

-----

~~18

Normarea lucrdrilor de frezare

Tubelul
Grupele
bazelor
de
asezare

8,39,

Gruparea

a~eziil'ii ~i fixiil'ii pieselor

in dlspozltlve

speeiale

I
Schita

Metoda de asezare

r-h

I; lj-L~

L-----t-,-----J

nl

Pe

;::r- i!1h~'-;.~;~

una san doua

supra fete
plane, fara reazeme : cu nnul
sau doua reazerne ; pe prlsme

Cu

singura

ghidare

-I

!----

J
_-L'
[r~T~=F=:.:c\:=o

:1 I

.{~\ r.t~

'. J,f

I'

,\.

I:

~--il

11.

,I

1I

,I

III

"

Cn doua ghid{tri

f.;*t!

Tubelul 8.41. Tirnpii ajutiitori

la! supllmentari
pentru prinderen
~i desprlnderea
manuulii
piesclor in dispozitive eu mai multe Iocurl de Iucru la preluerarea
pe masinl de Irezat

Poz.

Grupa bazelor
I de asezare
(tabelul 8,39)

Masa pieselor, kg, pina la:

OJ5

II

I
I

III

12

20

minute, pentru asezarea pieselor una dupa alta

0,07

0,08

0,10

0,12

0,13

0,15

0,07

0,09

0,10

0,12

0,13

0,15

0,17

0,10

0,11

0,12

0,14

0,15

0,17

0,20

1 -(0,05
i

Timpul suplimentar,

,,:ii.

15

1<1

1:l

---

12

11

10

---

;)

Pcz.

ffi

..
IJt

~ !,

.--------------.~~-----

c! .

-t~1 I'

~ril-s r

4-

--------~-.--~

- -i-oF

---------.-.,.

..

_._--,-------

'~

.~

a<

.r.'

1"1' pentru

cu cxccntric

Sisl.ern hidruullc
m actiouare
manuala
(~u limp necesar
umplerii cilindrilor
cu ulei)

--.----.---.---~--

Prin rotire sau cu placit alunecatoare cu fixarca ei prin sistern excentric

manual

------

Manual

..

manuahi

I-II-IJI

III

II

0,22

1
III

0,16
0,18

---

0,05

0,18

0,14

0,12

--

0,04

0,17

0,13

0,11

--

0,01

0,16

0,12

0,10'

0,5

--

II

~--,----

--

------

III

--

Numar
fixari

0,01

0,16

0,14

0,12

0,01

0,18

0,16

0,17

(),15

0,23

0,21

0,19

--

0,05

0,18

0,16

0,14

--

0,04

0,25

0,23

0,22

--

0,05

0,21

0,19

0,18

--

0,04

(),19

0,16

0,17

I
5

0,28

0,26

O,2J

--

0,06

0,23

0,21

0,19

-~--

0,05

0,23

0,21

0,19

--

0,01

0,21

0,19

0,17

0,30

0,27

0,26

--

0,06

0,26

0,23

0,22

---

0,05

0,25

0,22

0,21

---

0,01

0,33

0,30

0,28

--

0,08

0,28

0,25

0,23

~--

0,05

0,27

0,24

(),22

---~

0,01

0,22
0,25

0,20

0,20

12

0,01

0,30

0,26

0,24

0,38

0,:31

0,:)2

--

0,08

0,:12

0,29

0,26

---

0,06

O,:l2

0,28

0,26

-----

I
20

de freiat

0,23

0,19

pe masluile

Timpul tal. min.

0,15

--

I
3

0,13

--

I
1

speeiale

Masa piesei kg, plnil la:

a pieselor in dispozitivele

I-JI-III

1I

-----~

I-Il-IlI

III

If

Grupa bazelor
de asezare
(tabeluI 8.39)

~i desprtnderea

fixare
cu maneta
actionutii manual

prinderea

- -----------------------, _----_.

Placit prin
pneumattca

Metoda de fixare

T'abelul 8.40. Timpii ajutatori

<D

I:

<D

()

ro

ID

::l

<1>

::l

3
o
"0

0'
~

ID

::l

<D

<D
<D

roQ

::l

ID

<D

c,

3
"0

<D

c,

9'.

::l

I.g:

'1;;0

31

30

29

28

27

26

25

24

---

23

:J2

21

2O

- .._-

19

18

17

16

Poz.

'"

---{

lit

r--'

1----

'-t--'

sau surub
ell placa rotltoare sau alunecii.toal'e eu stringere :

Pluli ta

--

Pillli~ii sau suruh

cu stringere :

Motoda de fixare

0.09

I-Il-III

0,20
0.06

1
S
I-Il-III

0,16

1
II
III

0.14

--

0,12

0,30

0,26

0,24

I-Il-lII

III

Il

0,12

0,39

0,37

0,36

0,24
0,06

0,06

0,20

0,54

0,51

0,49

--

0,23

0,63

0,59

0,57

--

0,06

0,3'!

0,30

0,28

--

0,37
0,10

0,08
0,08

0,34

0,26
0,28

0,27

0,25

0,10

0,43

0,30

0,33

-- -- --

0,18

0,50

0,47

0,46

--

0,05

0,29

0,26

0,24

0,26

0,24

0,22
0,18
0,20

0,22

0,21

--

0,16

0,46

0,44

0,16

-- --

0,12

0,33

0,31

0,29

0,42

--

0,04

0,04
0,04
0,04

0,04

_._--- -- -- -- --

0,26

0,24
0,21
0,18

0,23

0,22
0.19

0.18

0.16

0.14

0,22
0,20

0,i8

--

0,16

-- --

0.12

--

0,12

--

0.12

0.50

0.48

20

0.11

0.43

0.54

0.41

0.39
0.40

0.38

12

0.36

0,13

0.3'1

0.36

II

I-II-III

0.28

0.14

0.46

0,12

III

I
Tlrnpul tat' min

0.33

0.43

Masa piesei , kg, pina la:

(continuare)

0.40

0.26

0.24

--

0.26

0.22

III

0.20

0.5

Numar
fixari

IT

(tab'. 8.39)

Grupa bazelor
de asezare

8.40

iil
o
iil

...,

<b

a.

0<
~

z
o
3
I~

'"o

.-~~.---"'----'-------------~--------

manuals

----

ell chele

manuala

.-----

ell ehcie

Tobelul

.:

'';1

':::

~i.,ii
;.,...l
- . I,

1.1)"/'.',.

~~.1
{t.:i.

lW'

rl~~,
~-v>_i_

;~~l,;
,

w-

~~t:

.. :~

.,;.. 'k,

!~~fi..

...:r

! .:

L;

rMm//..wffiA

'.

Brl'da rabatabf lii

ell fixarea prin :

'a

ImanuI ala

~
..21--,

>C<j

ebele

Cll

I maneta
ell excenI tric

III

1
1

1-11-111

0,16

0,34

0,30

0,28

--

0,09

0,22

0,18

0,16

0,16

0,37

0,35

0,33

--

0,09

0,22

0,20

0,18

0,16

0,43

0,41

0,40

--

0,11

0,25

0,23

0,22

0,21

0,51

0,49

0,47

--

0,11

0,28

0,26

0,24

0,14

0,14

0,30

0,28

0,28
0,14

0,28

0,27

0,26

0,24

0,24

0,22

0,17

0,35

0,33

0,31

,--,--,--,--,--,--,--,--

--

II

I-II-III

III

II

I-II-III

III

11

succeslv, piese asezatc ~i fixate una dupii alta.

1/*"'' 1..1

Obscrualie,

4:

III I

r':-t+. I

,/

------

1f:...!/+~

"

Id

1JJLra.A

421~1
43

40
41

::

37

36

34 I

33

32

....

0,17

0,38

0,35

0,34

0,23

0,55

0,52

.__ .__

0,20

0,43

0,40

0,38

0,26

0,60

0,57

0,55

---

0,51

0,14

0,11

0,34

0,31

0,29

_._-

0,31

0,28

0,27

0,22

0,50

0,45

0,43

0,29

0,70

0,65

0,63

.---

0,14

0,41

0,37

0,33

...

eo

~
Cl>

Cl>

iD

:::I
CD

::l
Cl>

o
o
3
"0
o

CD

::I

Cl>

iD
3

Cl>

ID
c

::l
C

CD

0..
Cl>

~.

"0

3'

0..
Cl>

~.

::l

.[

;;0
Cl>

. ~~'k

. ._

manuals
(poz. 28-31)

eu ehe!
(POZ.24-':27)

~ PiuIita sau
16 surub eu
~ placa rota-

18 tiva ~au
19 cu fIxare:
20

III
I-Ill

I .
HI
I-Il!

III
I-Ill

I-Ill

III

III

III
I-Ill

50
1

BD

sau

1120
1 200

electropalan

1 300

1 30

Palan manual

Tirnpul

1 50

1
120

1 200

I
30 I

50
I

8~5~~

Macara

la

'1

..._--

ill

. I

1.45 1,551,75 1,95 2,15 2,35

1.75,1,85 1,95 2,25 2,552,95

1
12,251.1,6511,8512,15
I
'
I
1,35 11,45 11,65 11,8512,01)
2,35 2,6511,75 1,85 12,05 12,25 12,4512,65
1,551,65 1,85 2,05 2,25 2,6011.75 2,05 2,35 2,65 2,95 2,05 2,15 2,25 2,5512,85 3,25
0,45

1.10 1,20 1,40 1.65 1,902.10 1,40 1,60 1,902.152.50

1,30 1.40 1,60 1,85 2.10 2,45 1,50 1,80 2,10 2,45 2,80
\
1,05 1,15 1,35 1,551,75 1,95 D'5 T.55 1.85 2,05 2~35
1.25 1.35 1,55 1,7& 1,95 2,30 1,45 1,75 2,05 2,35 2,65
0,15

1,50 1',601,80 2,05 2,30 2,50

1,80 1,90 2,10 2,35 2,70 3,10

1,00 1.10 1,30 1.50 1.70 1.90 1,30 1,50 1.80 2,00 2.30 1.40 1.50 1,70 1.90 2.15 2,35
1
12,25 11,40 11,7012.00
'
\ 2,3012.60
I
11.70 11.8011.90
'
t,20 11.30 1.50 I 1.7011,90
2,20 1\2,5012,90
0.10

~m

tal' min .

BO

Masa p iesei. kg, I'In1l la:

de rldleut

(O!..~ll,0511'2511.4511,6511,8511'2511,4511'
7511,9512'2511'~~-I'C~511'~1t:-85-1;:'1~-12,30
T,15 1,35,1,45 1,65 1,85 2,20 1,3511,65 1,95 2,25 2,55,1,65 1,75 1,85 2,152,45
2,85

aD

Pneumo

ridicat

Instalatfilor

1
1
S

'1'

1,411,5/1, 711,9112,0012,2011, 7011,9012,2012,4012,6011,811,9012,1012,30/12,5012,

70
1,60 1,70,1,902,10
2,30 2,55 1,802,102,402,703,002,102,20,2,302,602,90
3,30
0,50

1 - 1,1011.20/1.4011,6011.8012,0011,4011.6011,1)12,1012,4011,50111,61'1,8012,012,20'12,40
~
1,30 1.40 1,60 1,80,2,00 2,3511.50 1,60 2,10 2,40 2,70,1,80 1,90 2,00. 2,30 2,60 3,00
5_,
,
0,20

1
1

1
1
S

1
1

I1

--

1
-1
S

1
S

.t

de
fix~ri

Numar

de

eu ajutor

-1 -

1,251'1.3511,7511,7511,9512,1511,55/1,7512,05
2,2512,5511,651' 1,7511,95112,1512;3512,55
21 IBrida raba.tabila ~Ipiuii la,
III
1,45 1,55,1,75 1;95 2,1512,50 1,65 1,95 2,25 2,55,2,85 1,95,2,05 2,25 2,45 2,75 3,15
22 fixare eu eheie (poz.
23 36-:39)
I-Ill
S
I
0,35
Obsernnlie. S = succesiv, piese asezate ~i fixate una dupa alta.

eu eheie
(poz. 16-19)

sau fixare:
surub
12
cu
13
14

4 Plaea rotitoare sau alune5 catoare, prin fixarea eu ma-I

6 netiiexeentriea(poz.9-12)
7 Maneta hldraullca (eu timp
8 pentru u~plereaeillndriIor)
actlonata
manual
(poz.
13-15)
9
la
10
(man~ao' 23)
11 Plullt.a
poz.
-

__

Grupa
bazelor de
asezare
(tab. 8.39)

1 IPlaea, prin fixarea cu

I I
maneta pneumattca actio- lJI
~ nata manual (poz. 1- 4) I - III

.
Metoda de fixere (pentru
sch'lelel
Poa.] de fixare a se vedea tabelul 8 40,
1
poz, corespunzatoare)

Tipul dispozitivului

Tabelul 8.42. Timllii aJutiitori tal' pentru prinderea ~i desprlnderea pieselor In dispozitive speeiale
ma~iniJe de frezat

iD

iND

<D

Q..

Q
Q,

c:

CD

'"'"

-,

323

Exemplu de calcul al normei de timp la frezare

a pieselor cu masa pina la 20 kg, asezare manuala in menghina, asezare pe

dorn, asezare in mandrina cu bucse elastiee sau autoeentrante, asezare pe
masa masinii cu utilizarea dispozitivelor de ridicare ~i asezare in dispozitive
speciale.
Timpii ajutatori ta2, legati de treeere sau de faza, in Iunctie de diversele minuirii neeesare preluerarii piesei, sint dati in functie de tipul masinii
de frezat. in tabelul 8.43 se dau timpii pentru comanda masinii la masinile
de frAezatorizontale, verticale ~i universale.
In tabelul 8.44 sint dati timpii ajutatori pentru eomanda masinii
pentru masinile de frezat longitudinal (portal).
In tabelul 8.45 sint da.ti timpii ajutatoripentru
comanda rnasinn
pentru masinile orizontale de alezat ~i frezat.
In tabelul 8.46 sint dati timpii ajutatori legati de comanda masinii
pentru masinile de frezat prin copiere.
In tabelul 8.47 sint dati timpii ajutatori tas, pentru masurar! la luarea aschiei de proba, pentru toate masinile de frezat.
In tabelul 8.48 sint dati timpii ajutatori ta4 pentru curatirea dipozitivelor de aschii, pentru toate masinile de frezat.
In tabelele 8.49 ~i 8.50 sint dati timpii ajutatori ta5 pentru masurari
de control, pentru toate masinile de frezat.
8.2.5. Determinarea timpilor de deservire
in tabelul 8.51 sint date procentele din timpul de \laza pentru timpul
de deservire tehnica, tdt, ~i procentele din timpul efectiv pentru timpul
de deservire organizatorica, tdo'
8.2.6. Determinarea timpului deodihnc

~i necesitoti fi:iiologice

ton
Timpul de odihna ~i necesitatd fiziologice, to, se da in procente din
timpul efectiv conform tabelului 8.52.

8.3.

Exemplu de colculol

normei de timp la frezare

Sa se stabileasca norma tehnica de timp pentru frezarea de degrosare a unei supraf'ete

plane cu lunglmea de 150 mm sl Iatlmea de 60 mm, la 0 ptesa din otel cu crr = 70 daN/mm2.
Prelucrare se face pe 0 rnastna de frezat universal tip FU 32 X 132A ~i se Ioloseste 0 freza
cllindrica 63 X 80 A STAS 578-67/Rp3. Adaosul de prelucrare este de 3 mm.
a. T'impul de preqatire-tncheiere, conform tabelului 8.1, va fi T pi = 19 mln la poz.2, ~i
T pi = 10 min la poz. 14. Total limp de pregatire-incheiere T pi = 29 min.
L
1+1+1
b. Timpul de baza, conform tabelului 8.5, va fi tb = --i =
1
2 i in care: 1
sz.z.n
szz.n
= 150 mm; 11 = 13,8 mm (pentru D = 63 mm si t = 3,25 mm); 12= 3 mm; i = 1 (se prelucreaza tntr-o trecere) ; Sz = 0,15 mm/ dinte (tabel 8.12' pentru puterea rnasfnli de 5 ... 10 kW
de rigiditate medie).
'
Viteza de aschiere calculata cu relatia (8.3), cu valorile coeficientului luate din tabeluI8.24,
ale exponentllor din tabelul. 8. 25 se deter mina a fi " = 24 m/min.
Turatia frezei calculata cu relatia (8.7) se gaseste a fi n= 120 rot/min. Din cartea
tehnica a maslnii se alege n = 118 rot/min.

-f"';~is:\::!~~~~:~~.t~~~%~~~~~~~i~~_

-I

Fe!u! prelucrarii ~i al
a!iezArii piesei

"
1000

gradat

portluni pentru masurare, eu freza reglata dupa discuI

O,lmm

[Subler

I
mm, pinA la:

1000-1500

Il

.
tU21

pentru
0

trecere, min

1500-2200

III

Iegali de trecere ~i de faza

0,93\1,03\1

1000.65
0,790,900.790.91
1.041.15
200 0,67 0,82 0,92 0.81 0.94 1,06 1,17
300 0.70 0,83 0,93 0,84 0,95 1.07 1,19
5000.760.90
1.000.90
1.02 1.14 1.26

0.97 1.09
0,99 1,13
1,02 1,15
1.081.2Q

1.28
1,30
1.31
1.38

1.01 1.11 1.27

1,03 1.13 1,29
1.04 1,141.30
1,061.16
1.32

1,40
1,41
1.43
1,50

1.37
1.39
1,40
1.40

1.60
1,63
1,65
1.72

1.791.43
1.81 1,48
1,83 1,49
1.90 1,54

1.57 1.73 1.37

1.59 1,75 1.37
1.60 1,761,39
1.621.78
1.41

1.93
1,93
1.95
1.97

2.13
2,13
2,15
2.17

;2.37
2,37
2,39
2,41

fiecare

trecere,

1,85 2.072.292,55
1,87 2,09 2,31 2,56
1.892,11
2.33 2,57
1.942,16
2,382,62

1.73
1,73
1,75
1,77

dupa

1,62
1.M
1,67
1,72

1.53
1,53
1,55
1.57

0.37\ 0.42\ 0.47\ 0.52\ 0.48\ 0,53\ 0.61\ 0,66\ 0.7610.84\ 0,78\ 0.86\ 0,96\1,06\1,1611,28

0.4410,50\ 0,54\ 0,53\ 0,62\ 0,67\ 0,72\ 0,72\ 0,77\ 0,85\ 0,90\1.00\1,08\1,09\1,17\1.27\1.37\1.4711.59

0.2810.3410,38\

,1:~ll,25

0.45\ 0,50\ 0,45\ 0,50\ 0,58\ 0,63\ 0,73\ 0,81\ 0.74\ 0,82\ 0,92\1.02\1,1211,24

0.38\ 0,351 0.401 0.451 0,501 0,45\ 0,50\ 0.581 0,63\ 0,7310.8110.7510,831

0,2610.3210.3610,3510,40\

0,2810,34\

0.1310,19\ 0.231 0,181 0.2310.281 0,331 0.22\ 0.271 0.351 0.40\ 0.501 0.581 0.331 0.411 0.511 0.61\ 0.71\ 0.83

Timpul ajutator

lungimea mesei, mm:

Lungimea de prelucrare,

100 0.01 0.83 0.92 0.73 0.85 0.95 1.03

200 0.71 0.85 0.94 0.75 0.87 0,95 1,07
Finlsare
ell fl'eZareaj Rigla 13000.72
0,86 0,95 0.76 0.88 0,98 1.08
prellrnlnara a. unei
5000.740,880,970,78
0,90 1,00 1,10

ell

verticale ~i universaIe,

Grupa masinilor de frezat

(le frezat orlzontale,

3) La pozltlfle 6 ... 21 sau eonsiderat faze de finisare care se executa din mal multe treceri, cu masurare
freza fiind reglata numal dupa diseul gradat.

10
11
12
13

6
7
8
9

2 I Degrosare eu reglarea
frezei Intr-un singur
plan far a respectarea dimensiunii
3 I Degrosare eu asezarea frezei la coW.dupi! oprltor
4 I Degrosare ell asezarea
rrezet la cot a d u pi'i
trasa]
5 1 Degrosare cu asezarea
piesei dupa discuI
gradat

Deckel

comanda maslnilor

1 ~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~IBlal~I~I~laJal=

a
~

la2' pentru

Instru
mentu!
de
mlisud.

8.43. Timpil aJutlltori

1 I Cu Ireza fixatii la cot a

Poz.

Tabelul

CD

~
CD
!:l

0..
CD

c:

CD

3o

z
o

ol>-

'"

en Irezarea de doua
ori a port.iunil
pentru masurare

Finlsare

'1\

Schimbarca

8.43 (continnare).

--

1,27
1,33
1,43
1,63

1,26\1,11
1,28 1,15
1,30 1,21
1,44 1,33

minuirilor

ta2, pentru

t\iei axului

principal

.".------~--

Denumirea

Timpii ajutiitori

......

1,12
1,16
1,18
1,32

Rotirea

et! 0

Schlmbare

-_ ..-------

.-

1,34
1,38
1,44
1,56
1,50
1,54
1,56
1,70

1,67 1,50
1,71 1,56
1,791,66
1,!l91,86

1,72
1,74
1,76
1,90
-

1,88
1,88
1,90
2,04

2,36
2,38
2,90
2,48

1,86
1,96
1,98
2,08
2,22
2,24
2,26
2,36

-- -- -- --

2,14
2,16
2,18
2,28
-

2,52
2,52
2,54
2,64
-

2,74
2,70
2,74
2,84

3,00
2,92
2,98
3,08

--

3,30
3,18
3,26
3,36

1,62 1,82 1,96 2,20 2,40 2,04 2,32 2,60 2,80 3,04 3,32
1,70 1,88 2,20 2,26[2,46 2,12 2,38 2,66 2,86 3,10 3,38
1,78 1,96 2,08 2,30
2,48 2,20 2,46 2,76 2,90 3,12 3,38
1,982,162,282,502,682,402,662,923,10
j3,32,3,55
1

-- -- ~

1,51
1,69
1,71
1,75

......

In complexele

Frezii cu coada
Frezii cilindrlca
Frezii disc
Freza frontalii
Joc de freze

..

de timpi

-------,~

___ Dcckcl

._-----

legatl

0,70
0,90
0,80
-

0,03

---.~---

ajutatori

~.---.--..--

divizor

ell

de treeere.

0,80
1,10
0,90
1,10_
1,20

0,15

-"'-

----

ta21

II

valori

1,20
1,70
1,50
1,80
1,\)0

0,16

0,04

0,04
0,06

0,05
0,08
0,10

adauga

1,80
2,40
2,00
2,60
2,80

0,18

-------

0,06

0,06
0,08

------

0,06
-

1500-2200

III

de minuiri

se vor

--

pe faza, min

1000-1500

Aceste

----.-----

------0:0:1---

0,05

--0;0:1-

0,04
0,06
0,09

TimpuI ajutator

legali

Iungimea mesei, mm:

~i universale,

==~-=-----!-------I
_1~~~___
0,03
0,05

verrleale

Grupa masinilor de frezat

de frezat orizontale,

pirghlc
Cu schimbarea
rotilor

mnsinllor

0,04
0,05
0,07

----_.__ nschlllor
---~----------

irii contra

.el

1,53
1,59
1,67
1,87

--

1,43
1,45
1,47
1,61

Cu 0 plrghie
Cu doua ptrghlt
Cu trei pirghii

.ie a capului divlzor sau a dispozitivulni

Mtnulrtle din a cest tabel nu au fost grupate

separat in fi~a de calcnl a normei de timp.

12

11

8
9
10

-----

-7- -:Mo-;;-t~re~

1,39
1,47
1,55
1,75

1,27
1,31
1,33
1,47

com:mda

---4 --schi~ili.lai:c--1;S~ll;;i--------- ~-.- Cu

1
2
3

Poz.

Tabelul

trecere,

-"-

0,94
0,98
1,04
1,16

100 !.o-1Q 1,24 1,36

200 1,16 1,32 1,42
300 .1,26 1,40 1,56
500 1,46 1,60 1,70

---

100
200
300
500

1. au fost considerate
piese sau faze de frezare care se executa intr-o trecere cu freza fixata la dimen2 ... 5 se refer a la piese sau faze care se executa din mal multe treceri,
fara a se masura dupii fiecare

Subler
0,02 mm

__ .,._-_.,._-

Subler
0,1 mm

Obsernoiii,
1) La pozltla
slunea
de ohtlnut.
2) Pozttitle

18
19
20
21

14
15
16
17

Tabelul 8.43 (contlnuare)

W
tV
Cl

iD

-..iD

0'

3'

"0

(I)

c,

!!:!.

::>

nc

o
o

Cl>

c,

"!!..

Cl>

['

326

Normarea lucrdrilor

Tabelul 8.U.

I
poz.1

Timpii ajutatori

Felul prelucrarii

ta2

de frezare

pentru comanda masinti de Irezat longitudinal (portal). legati

de trecere ~i de faza

~i ~ezadi

piesei

Dimensiunea
de masura
in mm,
pina la:

Instrumentul
de
masura

Numarul
de
freze
reglate

Lungtmea
mesei:
2300-4000

mm

(grupa III la.

pe trecere,
min

Cu freza Ilxata la cota

-2
3
4
5
6
7
8
9

Dupa trasaj
Cu reglarea Irezelor la cota
intr-un singur plan (orlzontal sau vertical)

I
I Dupa
diseul
gradat

iD
11
12
13

Cu reglarea frezelor la cota in doua planuri

(orizontal si vertical) dupii trasaj

u---

1
2
3
4
1

---'

Subler
0,02 mm

I
Denumirea

200
600
700
1000
100
200
300
400
500
750
1000
100
200
300
400
500
750
1000

faz~,
min

ta'}. pe

minuirilor

Schimbarea turatlei axului principal, eu 0 pirghie

Cu 0 pirghie
Sehimbarea avansului
Cu doua pirghii
in sens vertical, manual,
pe lungimea de:
Deplasarea axulul superior
In sens orizontal, mecanic, pe lungimea de:

lOO

1.14
2.01
3.36
4.56
1.14
1.21
1.96
2.86
1.74
2.94
4.54
5.74
0.92
0.94
0.96
0.98
1.00
0.98
1.00
1.03
1.06
1.09
1.19
1,35
1,54
1,66
1,70
1,80
1.90
2,16
2,60

3
4
1
2
3
4

Subler
0.1 mm

Finisarea eu frezarea de doua orl a portlunll

pentru masurare

0.17

Higlii
Finisare eu Irezare preliminarii a unei portiuni
pentru rnasurare, cu frezi\.reglatii dupa discui gradat

--

15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45

25
50
100
150
200
100
200
300
400
500

0,12
0,12
0,16
0,10
0,15
0,26
0,37
0,50
0,10
0,16
0.22
0,30
0,38

---.-------

----------

327

Exernplu de calcul al normei de timp la frezare

Tabelul
Denumirea

46
47
48
49
50

mjnuirtlo r

axului

lateral

51
52
53

In sens vertical, mecanic,

pe lungimea de:

ta2

In sens orizontal, manual,

pe lungimea de:
Deplasarea

8.44 (continuare)

25
50
100
150
200

0,10
0,15
0,26
0,37
0,50

100
200
300
400

0,15
0,26
0,40
0,55

~I-----------------~----------------I----

--

---

2,80
-

55

56

Montarea

aparatorll

Obsernaiie. Minuirile

contra

0,36

aschlilor

de la pozitllle

p~ Iaza,
mm

33 ... 56 se adauga

separat

in calculul

normei

de

timp.
Tabelul

8.46.

Timpii ajutator!

i42, Iega!i de trecere

(copiere)

~i faza, pentru

comanda

maslnll

de frezat

Lungimea mesei pina la 1500 mm

Metoda de
apropiere a frezei

Poz.

1
2

I Liber

In gaura

Timpi ajutatort
mlnuirile:
3
4
5
6

Lungimea

Iegati de trecere,

,necuprin~i

in

de deplasare a mesei, mm, _ ptna la :

100

200

0,20
0,24

0,30
0,34

500

0,46
0,50

0,54
0,58

pentruj

Timpul,

0,38
0,42

de mlnuiri,

complexul

400

300

min

Schimbarea numarulul
de rotatii ale axului
Deplasarea capulul de frezat pe traversa (la prelucrarea
Asezarea ~i seoaterea frezei
Pornirea ~i oprirea lichidului
de raclre

Tabelul 8.47. Timpii ajutator! la3' pentru

masuratort

la Iuarea

eu doua

asehlei

axe)

de probii,

0,06
0,07
1,50
0,04
pe masinl

frezat

Instrumentul
de masura

Poz.

_1_1
~

Riglii sau metru

Suhler
Suhler

de adinclrne

Dimensiunea
masurata, mm

Ii

I
I

Micrometru
7

Micrometru

de adincime

Lungimea
minima de
pelucrat
necesara
la masurare

Timpul,
min

0,05

<250
>250
-

5
10

0,15
0,30

0,20

<250

>250-

iCr-5

0,25

-6;45--

--

0,20

de

-----~

..

Reglarea frezei cu diseuI

gradat
Reglareafrezeidupa trasaj

3
4

11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23

9
10

Strunjire
Interloara
~i exterioara, Iongi- Cu strunjirea preliminarii
tudinalii
a unei portluni pentru
masurare

Reglare dupa ?iseuI g:adat

Reglarea dupa trasa], sau
~ablon

Cu frezare preliminara a
unei portiunl pentru
masurare

Strunjlre frontalii a suprafetelor plane

exterioare

5
6
7
8

Giiurire, liirgire, alezare

Frezarea
supratetelor
plane

Felul prelucrarii

Poz,

In

portcutlt
montat pe
platou

3-a

---

------Pinii
la 0,1
mm

4-5

---~-

Clasa de
precizie

In ax principal __ -

Modul de
fixare a
sculelor

Dimensiunea
de
masurat

-----

__

.
MI?rOm~tru
de Interior

Sublet

ampon
plat

100
150
200
100
200
300
400
500
100
200
300
400
500

----------Higla sau su- 200

bler
500
700
~~
~ ~~

----,----

-=-~_ -

Instrumentul
de masura

II

de masini ell diametrul axulu]

principal, mm, ptna la :

0,43
0,84
085
"
0,86
0,88
0,90
0,93
0,95
0,98
0,87
0,89
0,92
0,94
0,97

0,40

0,80
0,82
0,84
0,86

0,46

0,43

---

0,13

0,14

--, 50

0,14

0,46
0,87
088
0,89
0,89
0,91
0,94
0,97
1,00
0,88
0,90
0,93
0,95
0,98

0,43

0,83
0,85
0,87
0,89

0,49

0,46

0,55
0,92
0,94
0,97
0,91
0,94
0,95
0,97
1,00

0,52

0,92
0,94
0,96
0,98

0,59

0,55

0,70
0,97
0,99
0,96
0,98
0,98
1,02

0,67

1,07
1,09
1,11
1,13

0,73

0,70

----- ---

0,17

0,24

1'25Oj500

Timpul ta" min

100

----

0,85
1,02
1,04
-1,02
1,04
1,06

' 82

1,22
1,24
1,26
1,29

0,88

0,85

----

0,31

750

80-110
.-".--------------Lungimea de prelucrare. mm- pilla la:

Grupa

Tabclul 8.45. Timpli ajutatori iU2' pentru eomanda masintlor orizontale de alezat ~i Irezat Icgufi de trcccre ~i fazii,

c
ID

-..ID

(])

o,

"

0'

c:

ID

z
o
3o

00

'"

CJ,:>

Strunjire
Irontala
cxtertoara

---

Strunjlrea
canalelor

51

50

49

48

47

46

Strunjirea
frontalii
exterioara

------ ------

45

44

_1-

----"----

Cu strunjirea prelimina ra
a unei portlunl pent u
masurare

Reglarea cutitulul du
discul gradat
Reglarea cutttulut du;
trasaj

Fiira reglarea cutltulul Ia

cotii
Regiarea ell [ltulul dn p ii
trasaj

Sublet

Comparator
de interior

tn sr portul
mob! al
plata relor

Plnii la
01 mm

----

47

__

Subler

Riglii

200
500
750
1000

----.

200
500
700
1000 -

0,90
0,99
1,10
1,26

93
95
97

1,01
1,03
1,05
1,07

57 I 0,67
si

1,70
1,76
1,86

1,81
1,87

1,21
1,23
1,25
1,27

0,97

0,94

1,10

1,50
1,53
1,55
1,57

1,37
-

1,34

-- --1--

0,85
0,87
0,89
0,()1

1,05
1,07
1,0()
1,11

0,74

0,64

1,42
1,48
1,(,0
1,66
1,78

-- --

0,57

0,51

1,36
1,42
1,52
1,60
1,72

1,11 11,56
1,47
1,62
1,57
1,72
1,67
1,77

54 I 0,64\

60

41

80
89
99
15

81

7g

75
77

44

30
36
44
54
66

30
36
46
56
66

------

100
200
300
100
500

100
200
300
400
500

.Pin a la ------~-."- ..-.

0,1 mm
200
Rlglii
500
700
1000
0_.
--------_ .. _- ____

-_._------

2--3

------ --------

Plna
la 0,02
mm

------- -----.-._- -------

preliminar 11 In po rt-cutit
a unei portlunl pentr U mont It
masurare
pc pi it an

ClI strunjirea

----

po rt-cutit
moat it pe
plato I

a Iln

Reglare cutlt dupa dlsci 11

gradat
Reglare cutlt dupa
trasaj

---------------

rare

ClI strunjlre de do
~i
portlunit pentn

interloara
exterioara,
longltudinald

Strunjire

-----~- ----------

43
---- ------~.----------------

42

41

40

38
3()

37

36

35

34

2()
30
31
32
33

24
25
26
27
28

-r--

2,06
2,11

I -

I
<Tl

I~

iil

iil
N

a
...

3
-0

<Tl

o,

~-

:>

o
n-

(')

<Tl

c,

i:

-0

m
x

__

'.,

__

__

__

Denumirea

mhmirilor

~i late

_._

Djametru1 axulu i
principal
80-110 mm
Timpul min

83
8i

80
81
82

B
9

B
77

:~--

2
:3
4

Moutarca
~i demontarca
sculei

bara
suport

In

In montare 11berii

Cap de alezat
montabile

Cll

cutlte

de-

Zencuitor, alezor , cap de alezat

cu cutlte demontabtle

Cutlt lama

Cutlt cu doua talsurl

__

Fiirii
reglare
la cots

Manual
Cu macaraua

Dlametrul

giiurii mm,

ptna

la:

1,26
1,85

100
200

--2,~-

0,44
0,60
1,00

100
200
350

0,75

0,48
0,60

100
200

Cu 0 pirghie
0,06
Schimbarea turatlel axulul principal
Cu doua pirghil
0,08
Cu trei plrghii
0,12
--_. -.-- ..--------------...-------.---------------------Cu 0 plrghie
0,06
5
Schirnbarea
avansului
Cu douu plrghii
0,08
6
---_ ..
..--. -.----------Ln 900
0,90
7
mesei ~i Ilxarea CLl man eta
La 1800
1,20
8 .. Rotlren
... _." .... ...,--_.__ .__ .._--_. __ .
.... __ ... ..
._. __ ..... _-- .._-- ----_._---_ ..._------_._-------_ .... _---Cu dlarnetrul 80 mm
0,14
9
Montatea ~i demontarea bucsel de ghidaj
Cu dlametrul 80 mm
0,22
.
... _--Fiirii fixare
0,26
1
Montarca
~i
demontarea
mandrinulul
in
conul
axului
principal
Cu fixare prin panii ._0,42
2 ...... _------- ... ._-----_ .... .. ..-.._----_ ..-._--.-._ ..._-, ..
._,----------- ._-_.-.,._--_._._._--_ .........
-0:26-''--i;'arii fix are
Cu fixare prin pana
0,42
In conul axulut principal
'I
-_ ..
----'---'
4,10
Manual
5
Farii
centrare
Cu macaraua
6,00
1n conul axulul principal sl cuztnetulul mon6
-- -Manual
-"-'-tantului
Cu centrarea cuzt6,00
7 Montarea ~i
Cu macaraua
6,70
netului mon+antulul
8 demontarea
---------,"-----_._---_.
---baret suport
1,40
Manual
9
Cu rotirea mesel
Cu macaraua
3,90
0
In hucsele de ghidare a conului axulul prln- ---"."---_._2,:30
Manual
clpal sau In mandrlna
1
Cu deplasarea mesei
Cu macaraua
4,70
2
-------0,20-In conul axului principal, burghiu, zencuitor, Farafi.xare
73
------- -0;55-Cu
Ilxare
prln
pana
alezor,
barii
suport
cu
cutite,
freze
4
0,50
Cuttt cu reglare la cota d upa sablon sau rigHt
5

pozi

Tabelul 8.45 (continua re) 1'ImpJi aJutlitorl ieyall de minulrl

ro

N
Q

Cb

-..

0..
CD

Q<

~
o
~

c
Q

z
o
3
re

eo

--_._- _._.

cu cutite de-

Manual

Dtametrul

d
up

a
I ' ti\.
gaura pre ucra

Intr-un

singur sens

In doua sensuri

lntr-un singur sens dupa un plan

n 1'-IIn smgur sens

It'

--

---

--------

._--.._-

0,75
0,52
0,63

0,67
1,10
0,40
1,45

-----O-;-;w--

ill

1,00

axa giiurii

-----

~O

--

2,50
3,20

1,60
1,90

2,70
3,50

...

t.<!>
t.<!>

ro

CD

0"

1J

3'

(1)

...

0.

!E.

:J

n
.

(1)

0.

'o

(1)

Q1

__ _-------_._---------_.

>0,3
,,;;0,3

>0,3
";;0,3_

---1----'-

>0,3
2,65
";;0,3
3,10
- >03 --26().,;;0:3
3:10

4,65
6,20

4,60
6,3_0
__

1,00
2,00

Diametrul axui-;;-i
principal
80_110 mm
Timpul, min

>00,33
.,;; ,-

>0,3
__5,3

--I-too'
mm,

1,55
1,13
1,25
-0,6:r--0,08
250
!)OO
0,12

...__ ._----- .-.-----._~.--.-----_~----

Toleran~a ~e pozltte
guru,
mm

- 114~ - Dupa trasaj

Cu ajutorul vlrfulul de centrare dupa centrul trasat al gauril
115
Cu aClll de trasat allpa circumferlnta trasata
-fffi -Reglarea la dimcnslune a cutitulul flxat In bara de alezare dupa callbru ~i comparator

113

Dupa cale sau dupa

cornpas

~i un plan

In doua sensuri dupa gaura prelucratil

106
107
108
109
110
111
112

axulul Iusulnl prfnelpal

._

100
200
-100200
350
100
200

----.-- ..-------------- ---------"---

gaurll mm, pinilla :

Cll deplasarea aXlllui dllpa 0 coordonata

\ CII deplasarea axului dupa doua coordonate

104
105

sablon sail virf de centrare

Denumirea mtnuirilor

'flmpul pentru potrlvlrea

In doua sensuri, dupa doua planurl dlferite

Dupii bucsa de ghldare,

Tabelul 8.45 (conttnuare)

102
10:l

100
101

Poz.

Cap de. alezat

montabile

Filril
Z
.
I
d I zeglare
.encmtor, a ezor, cap ea e-I
tW
zat cu cutlte
a co a

.._----

'1,1'

Cu macaraua
Cuttt normal (de degrosare)
In portcutitul
de pe platen
Cutit frontal
--~------l-w
-I'
. . I I'
t I
l'
Oep asarea manna a a axu 111 prmcipa
n sens longitudinal, transversal sau vel' lea , pe ungunea,
pinrl la:

'-' '2 '"

oS8

to
N ..;:l

:; '?

.eo
;(l.~
"<:I "<:I

'~:8
N
~
<J 8.

Cutit lama

"<:I ~;.;;

94
95
96
97
98
99

bara
suport

In

------_._---_ .._---------_

I. cota dupii ]'"Ion sau

Cuttt cu doui\. tili~UI'i

Cutlt cu ",I"~

~.'a:s
"'to., ~ ~

",.~

to-+-'tO

Monlarea
~i demontarea
sculci

93

85
86
87
88
89
90
91
92

Cu aer

Cu peria

Metoda de curajire

eu acr
eu perie sau clrpe

Metoda de curlijire

Poz.

Poz.

0,06

Q..!lli

I
0,07
0,08

I
0,08
O,lD

-----

30X50

0,07
0,08

20x30

I
0,08
0,10

3Ox50

I
0.09
0,12

SOx 100

Fara praguri ~i adlncituri

0,08
D,08

lOxlO

20x30

I
0,09
0,11

Timpul, min

Cu

0,12
0,14

SOx 100

0,11
0,13

0,09
0,10

Timpul,

20x30

CU--;O!uri-==

0,10
D,10

0,12
0,15

0,12
0,16

0,16
0.18

0,12
0,15

0,14
0.17

0,15
0,20

0,20
0,24

-..-

30x 50 150X 100 /SOX 100

---.-------.-

Cu goluri

0,14
0,17

30xSO

--------'-_~-

ro x io

20X30

~~-:-~_-=

50 Isox 100 Isox 100 120X30

0,10
0.13

min.

130X

cm. plnll !a:

praguri ~i adincituri

de curatat

Dimensiunile suprafejei de curatat.

suprafetei

----

30x50

dispozltlvc de ridicat

Configuratia

ell

I__

'--'---'---'''-~_-------

suprafetei de curatat,

cm, pina la:

de curatat

Cu praguri ~i adlncit~~~

suprafetei

- ..-~.,-----.----..-----.,-------

DimensiuniJe

-'----1-------

Dispozitive speclale cu asezarea plesel

20X30

--'-------

lOxlO

Fara praguri ~i adlncituri

Configuratia

Dispozitive speciale en asczarea .manuala a piesei

Tabelul 8.48 '. Timpii aJutatori tal' pentru curaf.irca dispozitivelor de asehit, In masinlle de Irezat

'"

iil

i..il

IP

e,

..g:

iil

3D

I>.'l

__

,_

_,

0"0-

Poz.

~-

14
15
16
17 .

13

12

U-

4
5
6
7
8
9
10

-S

1
2

Poz.

Complex

---

1,00

Cu citlre direetii

0,70

de masurare

__

__

,__

, __

' __

__

-------

1.20

0,80

la

I
750

0,10
0,20
0,11
0,16

0,11
0,23
0.12
0,18

Timpul lasI mill

500

min

1,40

0,90

Timpul,

15

mm.

0,25

0,18
0,15
0,19
0,20
0,26
0,17
0,24
0.23
0,42
0,13
0,24
0,15

la:

0,30

pjn~

0,22
0,20
0,30
0,25
0,42
0,36
0,52
0,52
0,78

0;'14

0,13
0,25
0,13
0,20

1000

1.60

1.00

25

0,18 -0,20

0,25
0,22
0,34
0,26
0,32
0,30
0,50

--o.I8

0,20

mm, pina la:

()J2 0J3

danturii,

0.17

---

0,08
0,11
0,09
0,13
0,08
0.14
0,13
0,19
0,10
0,16
0,15
0,29
0,10
0,20
0,11

0,08

200

Modulul

de masurat,

dlmensiunil In timpul miisuriirii.

0,12

b..mtJ

0.07
0,10
0,08
0,12
0,06
0,09
0,09
0,12
0,07
0,12
0,09
0,21
0,09
0,18

0,06

50

-~.--

Miisurarea dant urii

Cu regIare prea labilii a

dimensiunii

Metoda

----_.- ----------

-.-----A---

A
B

----------

Partea trece
Masurare totala
Partea treee
Masurare totala
Aproxlmatlva
Precisa
-Aproxlmativa
Preclsa

Mctoda de
masurare

Obsetuati e A reprezlnta fixarea prealabila a dlmenstuntl, iar B-fixarea

Subler sau aparat optic

pentru rott dlntnte

Instrumentul
de m~suril

Mierometrn nereglabil
:;>ablonde metal llniar sau unghiular

Pina la
0,1 mm
Pinii la
0,02 mm
Pina la
0.05 mm
C1.4-5

-----

Simplu

fata

Prccizia
instrumcntului

de

Dimensiunea

las,
pentru miisnriitori de control In preluerarea pe maslnlle de Irezat
-

Pe ambcle fete

Pe

Subler de adlneime

Subler

profilat

Sablon

liuear

Sablon

Rigla
Tija gllsantli

masura

Instrumentul

Tubelul 8.49. Timpii ajutator],

0,16
0,40

1500

1.90

1,20

~
c.>

ce

CD

o
-

...
iD

'0

-3'

0..
CD

3
~.

:J

;:;-

0..
CD

e:

'0

0,20
0,55

2000

._--

30

tr'

CD

- -""

Normarea lucrerllor

334

Tabelul

8.50. Timpii

ajutatori,

=.

Poz.

ias. pentru

de masura

de

control

Precizia

Instrumentul

masurari
de frezat

la

prelucrarea

Dirnensiunea
25

Metoda de masurare

tului

de frezare

pe maslnlle

de ml1surat, mm. pina la:

50

100

Timpul

200

300

la min.

1
2

0.12
0.19

0.15
0,25

3
4

"

Calibru tampon
mitii dublu

7
8
9
10
11
~
13
~
15
16

I Calibru

I
11

I"

~I

partial

Il-

tampon
(plan)

Cl. 3-a
Cl. 3-a

A
B

Cl. 4-5

A
B

A
B

Calibru
limitii

potcoava
simplu

Cl. 3-a
Cl. 4-5

Calibru
limitii

potcoavii
dublu

C13-a
Cl. 4-5

Calibruinelcanelat

8.51. Timpii

Cl. 3-a
"trece",

tehnica.

0,21
0.28

0.15
0.20

-=-

I -

~-=--=-

partea

de deservire

I__ -

A
B

Cl 4-"
.;)

Obseroatie, A reprezlnta

Tobelul

I.

I Cl. 3-a

0.13
0.16

0151
0:23

0.20
0,30

0.10
0.17

0.13
0,21"
0.14
0.09

0,08
0,06

0.09
0,06

0.11
0,07

0,14
0.08

0.15
0,08

0.17"1
0.09

iar B masurarea

0,19

0.31
0.42
0.19
0.30

0,16
0.11

I"

"-=----=-

completa.

ldt. ~i organizatorieii.
de frezat

ido. pentru

prelucriiri

pe

masmlle

Dimensiunile
2SOxSOO

Poz.

Timpul de deservire

Numli.r de freze
(scuJe) care
lucreazli.

suprafetei

1
Durabilitatea

<:;ISO 1180-2401

>240

I"

de prindere

SOOx 1000

1000x3500

frezei, min

<:;18011SO-2401

>240

1 <:;240

>240

Procent
{;",~...,

1
2
3
4

Tehnlca,
procente din
timpulde
bazii

5
6

Organlzatorlca
procente din
timpul efectiv

--

1
2
3
4

3,9
4.5
5.0
5.5

5,5
6,3
7.0
7.8

Fiir.l raclre
Cu raclre

1.2

t;rj

"

"2,6"'
3,0
3,5
4.0

6,1
6,9
7.7
8,5

4,4
5.0
5.6
6.2

1.7
2.2

3,0
3.4
3.8
4.3

4,9
5,3
5.8
6.3

3,4
3.7
4,1
4.5

2.4
3.2

335-

Bibliogrofie

8.52. 'I'impul de odlhna ~i neeesltatt fiziologice, ion, penlru prelucriiri pe masinl de Irezat,

Tabelul

Masa piesei, kg
Timpul ajutator
in procen te din
timpul efectiv

Timpul efectiv
mi n

Poz.

<12

12... 20

>20

Procent

+1I

Pina la 2,5

>50
<50

2,51. .. 5.0

>50
<50

>5,0

~I

4,5
4,0

5,0
4,5

~Q

4.0
3.5

3.5
3.0

<g~Il?,

3.0

+ 13.8 + 3
= 1,18 min.
0.15'8'118
c. Timpii ajutdtori : conform tabelului 8.34. timpul ajutiitor pentru prinderea ~i desprinderea piesei, este tal = 0,29 min. poz. 10; conform tabelului 8.43. timpul ajutiitor pentru
. comanda masinil, este la2 = 0.42 min. poz. 5; conform tabelului 8.47. timpul ajutiitor pentru
aschii de proba, este taa = 0.15 min. poz.2.
Timpul ajutator total: ta = tal + ta2 + ta3 = 0.86 min.
d. Timpii de deservire se stabilesc conform tabelului 8.51 astfel: cu coeficientul 5,5 %
5.5
5.5
(poz, 1) pentru timpul de deservlre tehnica (pentru T = 180 min), rezulta ld,=-- .lb = .
.
100
100
. 1,18 = 0.065 min;
Cu coeficientul 1,4 % (poz. 6) pentru tlrnpul de deservire orgaruzatorica, rezulta trlo =
1.4 '
=-(1.18
+ 0.86) = 0.029 min.
100
e. Timpul de odihnii $i neeesiliiti [izioloqice, conform tabelului 8.52. poz. 2. cu procentul de
_
In aceste condltll,

rezulta ib

150

(1.18 + 0,86) = 0.082 min.

100
f. Norma de limp pe bucatti

4 %. va fi ton

= --

Dacii se considera ca lotul este de 20 bucatt,

=~

T
+lb
n

la + l.t

t<Jo

lon= 1.45

1.18

conform

0,86

0.065

relatlei

(8.1) rezulta

0.029

N,

=-

0.082=3.666 min.

BIBLlOG RAFIE
1. x x x Programnl P.C.R. de fiurire a socletitii sociallste multllateral dezvoltate ,llnalntarea Homanlet spre comunism. Bucurestl, Editura polittca, 1974
2. Karl Marx Capitalul. Editia II-a. vol.I (cap. VIII). Bucuresti, Editura de stat pentru
IIteraturii polltlca, 1957.
3. Nicolae Ceausescii Raport la eel de al XI-lea Congres al P.C.R. Bucuresti, Editura politlca,
1974.
4. Arsine, V.A. sl Ale%UD. G.A. Rezanie metallov i rejusetl instrument. Moskva, Masinostrolenie 1976.
5. Balaksliin B. Fundamentals of Manufacturing Engineering. Moskow, Mir Publishers, 1971.
6. Baranoti, B. A. s.a. Normarea tahnlea In uzinele constructoare de mastnl. Bucurestl, Editura
tehnica, 1960.
7. Barties, R.M. Etude des mouvements et des temps. Paris. Les edition d'organisation, 1966.
8. Brierleq, R.G. s.a, Machining Principles and Cost Control. New-York, McGraw-Hill Book
Company. 1964.

336

Bibliografie

9. Burloiti,

P. Economia

10. Buzatu,

muncii.

Bucurestt,

V. ~i Zenovei, C. Tabele pentru

Editura

didacttca

ateliere

mecanice.

~i pedagogtca,
Bucuresti,

1970.

Editura

tehnica,

1970.
11. Chaualier, Jean. Organisation.
Theme 2. Paris, Edition Dunod, 1966.
12. Del{osse, M. G. Manual de I'agent technique (vol. I, lI, Ill). Paris, Entreprise
d'editton,

moderne

1966.

13. Driiqhici, G. Bazele teoretice ale proiectirii

Bucurestl, Editura tehnlca, 1971.

proceselor

14.

Glieorqhiu, Ai. Analiza activiti~ii

~tiintificii,
1967.

a Intrcprinderilor

15.

Gilberth, F.B.

Motion

16. Hampton, D.R..a.

Study.

lUodern

economice

New-Vork,

Van Nostrand,

Management.

Issues

In construetia

tehnologice

and

de masinl.

Bucurestl, Editura

industriale.

1969.
Ideas.

California

SUA, Dlkenson,

1969.

17. Hido$, C. $i Lsac, P. Studiul munell, vol. I, rr, Ill, IV. Bucuresti, Edltura tehnlca,
1971.
18. Isac, P.Fundaroentarea
~tiinfi1ica a normelor de munca, In: Revista de fin ante ~i credit, nr.
4, 1969.
19. Isae, P. Norma de munea In eazul deservirii mai multor masml : In: Viata economlca,
nr. 7, 1965.
20.

Kauiman, A. l\Ietode
~tiintifica,
1960.

~i modele

ale

e ereetartt

operattonale,

vol. I, Bucuresti,

Editura

21. Makaroo, A. D. Optlmlzaria protesov rezaniia. Moskva, Masinostrolente, 1976.

22. Maynard, H .B. Industrial Engineering Handbook. New- Vork, McGraw Hill Book Company,

1956.

23.

Mihoc,

24.

Nanu, A. s.c. l\Ianualul inginerului

Editura
tehnica,
1972.

meeanie.

25.

Niebee,

Study,

26.
27.
28.

29.
30.
31.
32.

33.
34.

35.
36.
37.
38.
39.

Gh ~i CiHcu, G. Introdueere

B.

W. Motion

and Time

In teoria

asteptartt.
Tehnologia

Ilinois

Bucurestl,

Editura

constructlilor

SUA, Richard

tehnlca,

1967.

de masini. Bucuresti,

D. Irwin,

40.
41.

x x x Proeedee de preluerare a otelurilor Inalt aliate ~i Inoxidabile.MICMICPTCM, 1975.

x x x Lichide de raetre ~i ungere pentru asehlerea metalelor. MICM- ICPTCM, 1975.

42.

x x x Normative tehnlce unificate pentru regimuri de asehiere ~i timp de munea la masml

de rabotat, maslni de mortezat,
sepingurt ~i maslnl de giiurit. MICM- ICPTCM, 1967.

34.

x x x Metals
1967.

44.

x:x

Handbook.

In:

Machining,

vol.

Sprauoeinik riormirouscika masinosiroeniia,

3.

Ohio, American

Tom

2. Moskva,

1971.

Peiriceatui Gli.s,, Tehnologia eonstrueuet

de maslnt. Indrumar
pentru proiectarea
proceselor tehnologlce pe strunguri
automate.
Cluj-Napoca,
Institutul
Politehnic,
1974.
Picos, C. Tebnologla
eonstructiei
de maslni. Bucuresti,
Editura
didacticii ~i pedagoglca,
1974.
Picos, C. s.a, CalculuI adaosurllor de prelucrare ~i al regimurilor
de asehlere.
Bucurestl
Edttura tehnlca, 1974.
Rausser, N. Productfvltatea
muncii In industrie. Bucuresti, Editura Acdemlei RSR, 1968.
Rusu, C. Conducerea ~i organizarea
intreprinderilor.
Iasi, InstitutuI
Politehnic,
1973.
Smirnou, S. V. Mehanlzafia rascetov norm vremenl v maslnostrolentl.
Moscova, Masinostrolenie, 1976.
Siarr, K. M. Conducerea produetief. Sisteme ~i sinteze. Bucurestt,
Editura tehntca, 1970.
Taroseoici, V.I. s.a, Kratkii spravocinik normirovseika
mastnostroitelca.
Minsk, Belarusi
1976.
Taulor, F. W. The Principles of Scientifique
Management.
New-York, Harpers, 1929.
Voznesenski, S.A. Organizarea ~tinlifica a muncii in Intreprinderile
eonstructoare
de maslni. In: Trud i rabotnaia
plata, nr. 1, 1966.
x x x Normarea muncH. Principii
CSOS, 1965
x x x Normarea munell. Principii metodologtce
generaIe. Ministerul muncll, 1975.
x x x STAS 6909-1975 - Normarea
rnuncil, Terminologie.
x x x Normative
tehnlce uniiicate
tmbunatatlte
pentru preluerarl
pe strunguri normale
MICM- ICTCM, 1972.

Society
Masghlz,

for Metals,
1961.

:1
if

,I
IJ

11

Normarea tehnica
peptruR~elucrari
prlna~chlere

Volumul 1 01 lucrarii cuprinde I'lormareo tehnica a lucr(uilor: de

norma le, carusel ~i revolver, de rabotare ~i mortezore,
de filetare (cu cUfite profilate, cu capete de filetat, cu taroz!, cu filiere,
prin frezare, prin rulare, prin rectificare) ~i de frezare.
Lucrarea este adresatti muncitorilor de inalta cclificcre, tehnicieniler,
mai~trilor ~i subinginerilor care lucreaza in sectoarele de prelucrari prln
esehiere, fiind utilo ~i studentilerdln
in!atamintul tehnic.
strunjire pe strunguri

~.

Editura tehnica

t
~;.

Lei 13,50