Sunteți pe pagina 1din 25

Japoni

Andrei Elena, Anul II, M.E.I.E.

Asezar
Esteeo tara insulara din

Asia de Est, situata pe un


lant de insule aflate intre
Oceanul Pacific si Marea
Japoniei, la est de Peninsula
Coreeana.
Este formata din 4 insule
importante, ce reprezinta un
procent de aproximativ 95%
din teritoriul Japoniei:
Honshu
Hokkaido
Kyushu
Shikoku

Legenda
Denumirea oficiala este
Nipponkoku, textual, ,,Tara
de la originea soarelui .
Este cunoscuta in
romaneste si sub numele
de ,,Tara Soarelui Rasare.
Potrivit legendei, Japonia
a fost creata de catre zei,
care au infipt o sabie in
ocean, la scoaterea ei
formandu-se patru picaturi
ce au devenit insulele
principale, precum si o
multitudine de insule mici
(peste 5000).

Suprafata:
Total: 377.944
kmp
(locul 61)
Apa: 0.8%

Populatia:
Estimare ( 2012):
127.799.000
locuitori
(locul 10)
Densitate:377,7l
oc/kmp
(locul 36)

Istori
e

Conform legendelor si documentelor japoneze,


Tara Soarelui Rasare are o istorie de aproximativ
doua milenii. Pe teritoriul actual al Japoniei au trait
oameni inca din paleolitic i neolitic. Exista un consens
aproape unanim ca poporul ainu, de origine necunoscut
(studii genetice recente sugereaz legturi cu popula iile
tungusice, altaice i uralice din Siberia), a locuit din cele
mai vechi timpuri n insulele arhipelagului nipon, iar
japonezii sunt rezultatul amestecului dintre ace tia i
diferite populaii malaeziene, provenite din insulele
Pacificului, din Sud, ct i a unor rase mongoloide venite
de pe continentul asiatic, din Coreea, China sau Mongolia.
n secolul al V-lea .e.n. s-au constituit mici uniti statale n
insula Kyushu i n regiunea Kinki (Kyoto-Osaka). Pe la mijlocul
sec al VI-lea .e.n. ncepe s se exercite influena chinez
asupra Japoniei, att n organizarea statului i a societ ii, ct i
n domeniul artelor i modului de via. Speciali tii japonezi
susin c istoria cultural propriu-zis a Japoniei a nceput odat
cu preluarea valorilor spirituale din China - filozofia budist,
diverse arte i motive artistice -, pe care japonezii le-au adaptat,
impregnndu-le cu spiritul local i dndu-le strlucire de-a lungul
secolelor.

Istoria modern a Japoniei ncepe cu epoca Meiji


(1867-1921), cnd are loc restaurarea puterii
imperiale. Edo primete numele de Tokyo i devine
capitala statului. Are loc o puternic dezvoltare a
economiei, o perioad de modernizare, depind
rapid structurile feudale. Devine un stat capitalist
dezvoltat, care, pe plan extern, promoveaz o
politic expansionist, ce marcheaz trecerea la
imperialism.
Ca urmare, Japonia nu a devenit o democraie ci
era condus de o elit politic. mpratul nu mai
era doar un simbol al statului ci lua parte activ la
luarea hotrrilor cu ajutorul unui consiliu
imperial, aa-numitul Genrin.
n studiile academice, Japonia este, n general,
considerat o monarhie constituional, bazat n
mare parte pe sistemul britanic i avnd puternice
influene ale unor ri din Europa continental,
cum ar fi Germania si Franta.

Familia imperial a Japoniei

Familia imperiala japoneza numita si ,,Casa


Imperial a Japoniei este condus de acei
membri ai familiei Imparatului Japoniei care
indeplinesc functii oficiale.
Constituia Japoniei definete mpratul ca
"simbol al statului i al unitii poporului". El
execut datorii ceremoniale i nu are putere
real, nici mcar n situaii de urgen.
Suveranitatea este pus n minile poporului
japonez prin constituie. Dei statutul su
oficial este disputat, la ocazii diplomatice,
mpratul tinde s se comporte (doar dac
are susinere public) ca i cum ar fi ef de stat
.
n 2006, Japonia este singura ar din lume
condus de un mprat. Floarea familiei
imperiale japoneze este crizantema.. Actualul
mprat este Akihito.

Religie
Principalele religii din Japonia sunt
budismul i intoismul. Totui,
majoritatea japonezilor nu sunt adepii
unei singure religii, ci ncorporeaz n
viaa lor de zi cu zi caracteristici din
ambele religii, ntr-un proces numit
sincretism.
nvturile budiste i intoiste sunt
adnc ncorporate n viaa zilnic din
Japonia, dei japonezii pot s nu i
dea seama de acest lucru.
n general, este dificil pentru cei
necunosctori s separe religia
adevrat japonez de superstiiile
i ritualurile de zi cu zi, iar majoritatea
japonezilor nu i pun problema s le
separe.

Budismul este o religie si o


filozofie orientala. Aparine grupului
de religii dharmice alturi de hinduism
i de jainism, pstrnd o puternic
influen a elementelor constituente
ale acestor dou religii. Mai este
numit i Buddha Dharma, ceea ce
nseamn n limbile sanscrit i pali
nvturile Celui Luminat.
Aceasta religie propovaduieste
pasivitatea si supunerea in fata sortii
si atingerea fericirii pe calea renuntarii
la pasiunile si placerile vietii.

Sintoismul sau shinto


(Calea Zeilor)este o religie
politeista ce implica
venerarea unor zei numiti
,,kami.
Multi ,,kami sunt divinitati
locale si pot reprezenta
spirite sau genii ale unor
anumite zone geografice,
insa exista si unii zei care
personifica monumente sau
procese naturale majore, de
exemplu: Amaterasu, zeita
soarelui, sau Muntele Fuji.

Cultur
a

Cultura japonez a evoluat foarte mult


de-a lungul secolelor de la forma ei
originar, cultura Jomon la un hibrid
contemporan, care combin influene din
ri din Asia, Europa i America.
Iniial, China i Coreea au avut o
influen puternic asupra dezvoltrii
culturii Yayoi ncepnd cu anul 300 .H. i
culminnd cu introducerea culturilor de
orez, ceremonialului funerar, a olritului,
picturii, scrisului, poeziei, etichetei de
curte, a limbii chineze scrise i a
budismului Mahayana .
n lunga ei er medieval, Japonia i-a
dezvoltat o cultur unic, printr-o
diversificare treptat a tuturor artelor (
ikebana, origami, ukiyo-e), meteuguri (
ppui, articole lcuite, oale), dans
tradiional, teatrul (kabuki, Noh, bunraku,
rakugo), tradiii diverse (onsen, sent,
ceremonia ceaiului, arhitectur, grdini,
sbii), i buctrie.

Ikebana este o tehnica artistica de


aranjare a aflorilor ( in vase), dupa anumite principii.
Potrivit unei anumite concepii estetice,
aranjamentul nu trebuie s copieze natura, ci s o
corecteze. Sunt folosite tulpini, ramuri desfrunzite,
frunze cu un contur deosebit. Aranjamentul simplu
este preferat unui buchet bogat.
Legtura dintre om i natur este redat prin trei
linii, care simbolizeaz cerul, omul i pmntul. Cea
mai important este reprezentat de ramura cea mai
nalt, care semnific cerul. A doua ca importan este
ramura mijlocie ce simbolizeaz omul. Ea trebuie
aezat oblic n vas, iar lungimea ei trebuie s acopere
trei ptrimi din prima ramur. A treia linie este cea mai
scurt i trebuie aezat n partea din fa a
aranjamentului. Cele trei linii par s porneasc din
acelai loc.
Pentru aranjamente se pot folosi: trandafiri, irii,
crizanteme, floarea-soarelui, lalele, gladiole, crini, flori
de pai, margarete. Se pot folosi frunze de ferig i
ramuri de stejar, alun, salcie, liliac etc .

Origami

constituie arta
plierii hartiei colorate in
modele de creaturi vii, obiecte
neinsufletite sau forme
decorative abstracte.

Ukiyo-e , "picturi ale


lumii n micare", este un gen
de picturi produse n Japonia
prin utilizarea tehnicii
blocurilor de lemn ntre
secolele al XVII-lea i al XX-lea
, ale cror leimotive sunt
peisaje, scene istorice sau
scene teatrale i/sau de
plcere. Ukiyo-e reprezint
genul artistic major al
litografierii cu blocuri de lemn.

Mestesuguri

Dansul traditional japonez cu


evantaiul
Este cunoscut faptul ca dansul reprezinta una dintre cele
mai vechi arte, iar pentru cultura japoneza are o mare
insemnatate. Alaturi de dans, evantaiele folosite de catre nobili
in timpurile stravechi reprezinta un simbol sacru al culturii
japoneze, aceste doua elemente imbinandu-se creativ si dand
nastere unei adevarate arte.
Dansul cu evantaiul a luat nastere in epocile stravechi, fiind
privit mai mult ca un ritual menit sa atraga bunastarea, norocul
si veselia. Treptat, dansurile cu evantaiul s-au transformat intr-o
adevarata ceremonie, acestea continuand sa fie practicate atat
individual, in casele marilor aristocrati si in cadrul
evenimentelor private, pentru ca statutul social a avut o mare
influenta asupra modului in care dansul cu evantaiul a evoluat,
dar si in cadrul unor ample ceremonii. Evantaiele folosite erau
alese in functie de importanta evenimentului. Daca cele mai
simple evantaie erau cele din hartie indoita si pictata, evantaiele
imbogatite cu perle si petre pretioase, elementele din lemn sau
fildes erau utilizate in timpul dansurilor ceremoniale.
Coregrafia dansului cu evantaiul traditional japonez
cuprindea pasi simpli, miscari elegante si suave.
Cultura japoneza a reprezentat un adevarat mister pentru alte
civilizatii, fapt pentru care dansul cu evantaiul a fost rapid
imprumutat si de alte culturi, devenind un dans foarte popular
pe teritoriul american si pe cel european la inceput de secol XX.
Cu toate acestea, caracteristicile dansului traditional japonez nu
au fost pe deplin respectate ci, din contra. Dansul cu evantaiul
ca simbol al puritatii si respectului a fost perceput si transpus
pe teritoriul american prin termenul burlesque, dansul cu
evantaiul primind in acest fel un puternic caracter erotic.

Ceremonia ceaiului
La inceput a avut un caracter medical si religios.Originea trebuie cautata in obiceiul preotilor
sectei buddhiste Zen de a bea ceai pentru a se mentine treji in timpul lungilor ceasuri de meditatii
nocturne. In acelasi timp ,un calugar buddhist scrie (prin 1210)un tratat medical despre ceai ,care
reglementeaza functionarea celor cinci viscere si alunga spiritele rele.
A doua faza a obiceiului ,de asta data avand un caracter de mondenitate, incepe prin 1330
,cand aristocratii japonezi dadeau mese servind mancarurile cele mai rafinate.La sfarsit serveau
ceaiul .Cu aceasta ocazie ,ca o distinsa distractie de societate ,fiecare invitat trebuia sa ghiceasca
(si daca ghicea primea un dar pretios) numele si provenienta de ceai servit.
Faza a treia ,cea estetica,rafinata,curenta si azi,dateaza din secolul al XV-lea ,cand ceremonia
servirii si consumarii ceaiului a devenit ,asa cum o considera si azi japonezii ,un cult al
frumosului. Iata cum se desfasura ,cu respectarea riguroasa a unor norme foarte precis
stabilite,si cum se desfasoara si azi la japonezi ,,ceremonia ceaiului.

Alaturi de casa ,in gradina,se afla Pavilionul ceaiului,o constructie cat se poate de modesta ,dar
extrem de curata si de ingrijita,mica atat cat sa poata primi putini invitati(in numar de cinci ,de regula).
Pavilionul se mai numeste si Casa Inchipuirii , Casa Golului sau Casa Asimetriei, pentru ca
aici ,pe langa lipsa completa a unor mobile ,singurele elemente decorative sunt un vas cu flori
aranjate in stil ikebana si o pictura pe matase sau pe hartie de orez,asa numita kakemono. Pentru a
evita acea impresie de monotonie creata de simetrie sau de repetitie,de care japonezii au oroare,ca in
orice locuinta japoneza nici aici nu trebuie asezat nimic in centru,sau simetric cu ceva si nici sa se
repete in vreun fel formele ,desenele sau culorile.
Invitatii intra pe usa pavilionului care este intentionat construita sa fie foarte scunda, pentru ca
acestia sa fie siliti sa se aplece(un semn de modestie). Imbracati in haine de culori neaparat discrete,
invitatii intra tacuti (razboinicii samurai trebuiau sa lase sabia afara ,pentru ca pavilionul este si o casa
a pacii). Inclinandu-se ,saluta kakemono-ul si aranjamentul floral ikebana (japonezii nu arunca
niciodata la gunoi florile ofilite,ci le dau drumul intr-un rau ,sau le ingroapa,pentru ca, spun ei, florile
sunt ,,lacrimile stelelor).
Cei care intra in ,,Pavilionul ceaiului se aseaza pe o perna, asculta in surdina muzica apei fierband
in ceainicul in care gazda a mai pus si cateva bucatele de fier,pentru a produce acea muzica surda
,asemanatoare suspinelor din departari ale cocorilorSe serveste ceaiul, baut in tacere si totul
continua dupa stravechile prescriptii precise: subiectul conversatiei ,atitudinea invitatilor ,fiecare act,
fiecare gest, totul minutios fixat in acest ritual.
,,Ceremonia ceaiului,care europenilor li se pare bizara si monotona, este un ritual care creaza o
atmosfera de intimitate ,de detasare de tot ce inseamna egoism, ambitii meschine si problemele vietii
cotidiene. Un cadru de puritate, de odihna si de liniste,din acest motiv pacea interioara pe care ti-o
creaza ceremonia ceaiului,contemplarea frumosului si adorarea simplitatii iti induc o stare atat de
tonifianta si de binefacatoare.

Educatia

Educaia n Japonia i are nceputurile


moderne n anul 1872, cnd a fost introdus
sistemul modern de nvmnt datorit
Ordinului Educaiei. Planurile colare erau stabilite de
guvern, iar manualele colare pentru colile primare i
secundare erau ori scrise ori autorizate de ctre guvern.
Angajaii colilor
publice erau considerai funcionari de stat, i
chiar i colile particulare erau nevoite s
urmeze ndrumrile guvernului.
Reforma colar din 1947, iniiat sub ndrumarea
forelor de ocupaie americane, a schimbat substanial
sistemul de nvmnt, decentraliznd controlul asupra
educaiei i nvmntului, dnd autorizaii pentru
crearea
unor coli particulare autonome, i ncurajnd
dezvoltarea nvmntului n comuniti.
Manualele colare sunt actualmente (2009) scrise de
ctre firme particulare, dar autorizarea lor de ctre
Ministerul nvmntului este necesar i n ziua de
astzi (2009).
nvmntul este obligatoriu pn la terminarea colii
secundare inferioare, adic 9 clase. Circa 95% din
colile primare i secundare inferioare sunt publice.
Circa 24% din licee i 73% din universiti sunt
particulare.
96% din absolvenii de liceu merg mai departe la
universitate, post liceale, coli de meserii sau alte
instituii de nvmnt superior.
Structura claselor
Scoala primara: Cls. I-VI
Scoala secundara inferioara: Cls. VII- IX
Scoala secundara superioara: Cls. X- XII

Limba
Japoneza este principala limba vorbita si scrisa
in Japonia. Desi limba este vorbita aproape in
exclusivitate in Japonia, a fost si mai este vorbita si
in alte tari. Pe perioada ocupatiei japoneze din
Coreea, Taiwan, regiuni din China si diferite insule
din Pacific, locuitorii acestor teritorii au fost obligati
sa invete limba japoneza, intr-un program de
extindere a imperiului japonez. Ca urmare, exista
inca multi oameni in aceste zone, care vorbesc
japoneza in locul limbilor locale, sau pe langa
acestea.
Este considerat o limb aglutinanta (care
formeaz cuvinte i expresii prin alturarea de
morfeme) i se distinge printr-un sistem complex
de forme de exprimare onorific, reflectnd structura
ierarhic, vertical, a societii japoneze.
Sunetele din limba japonez sunt relativ pu ine
la numr. Accentul se manifesta prin intona ie
(nlimea sunetului), care poate servi uneori la
diferenierea unor cuvinte altfel identice.

Portul Japonez
Kimono este costumul naional al Japoniei. La origine, cuvntul
kimono ad-literam nsemna: lucru de mbrcat (ki a mbrca, mono lucru)
dar acum a ajuns s desemneze un anumit tip de mbrcminte
tradiional n ntregime.
Este un simbol al culturii japoneze i unul din cele mai rafinate
costume naionale din lume. Are o croial extrem de simpl, toate liniile
fiind drepte. Este o hain simpl, dar modul su de aranjare este foarte
complicat. Sunt multe elemente i accesorii n modul de legare al
kimonoului.
Astzi kimono-ul este purtat de femei mai ales pentru ocazii
ceremoniale sau cnd particip la activit i tradi ionale ( ceremonia
ceaiului, etc.). Copii i bieii i fetele tinere l poart uneori de Anul Nou,
sau cu ocazia srbtorii shichi-go-san, de Ziua mplinirii Majoratului, la
ceremonia de absolvire a unei universit i sau la nun i.
Kimono-ul poate fi necptuit (numit hitoe), cptuit cu ln sau alt
material- dar nu bumbac, (numit awase), sau cptuit cu bumbac (numit
wataire). Cele necptuite se poort de obicei din iunie pn n
septembrie, dar pentru evenimente mai puin ceremonioase se poart
yukata. Pentru evenimente mai ceremonioase se poart kimonouri din
material precum gazeu de mtase (ro sau sha) sau pnz fin de in (jfu).
Kimonouri cptuite se poart din octombrie pn n mai, i sunt fcute
mai ales din mtase sau ln. Kimono-uri cptu ite cu bumbac, sau
halate trei-sferturi cptuite cu bumbac (purtate peste kimono) numite
tanzen se poart n toiul iernii acas.
Kimonoul ceremonial pentru brbai este confec ionat din mtase
neagr (numit habutae), fiind decorat n alb cu blazonul familiei.
Femeile poart diferite feluri de komonouri festive. Cel purtat de
mireas este din mtase alb cu rou, cu brocart sau broderii. Femeile
cstorite poart kimonouri de culori mai nchise, cu design mai simplu
pentru ocazii festive, i de culoare neagr fr design pentru
nmormntri.

Turism
ul

Turismul n Japonia se caracterizeaz att printr-un


sector vibrant intern, ct i prin vizita a peste 8 milioane de
turiti strini anual, din ace tia venind din Asia. Japonia
este cea mai popular destina ie pentru cltorii externe
pentru coreenii de sud i taiwanezi. n ultimii ani, Japonia a
devenit destinaie turistic de iarn pentru mul i vizitatori din
rile nvecinate i australieni, care merg de exemplu la
schiat la Niseko n Hokkaid.
Turismul este o ramur vital a economiei i societ ii
japoneze moderne, dar trebuie men ionat faptul c
majoritatea amenajrilor turistice din Japonia i vizeaz mai
degrab pe turitii japonezi dect pe cei strini. Excep ii n
acest sens sunt eventual Kyoto i Tokio.
Japonezii, avnd concedii relativ scurte i care se iau de
obicei odat cu ceilali angaja i ai firmei, cltoresc mai ales
n trei perioade ale anului: a a-numita Sptmn de aur
de la sfritul lunii aprilie, la nceputul lunii mai, sptmna
O-Bon de la mijlocul lui iulie/august i sfr itul
anului/nceputul anului nou.
Cltorii mai lungi de o sptmn sunt rare pentru cei
ce lucreaz, ele fiind posibile doar pentru studen i,
pensionari i casnice.
Cltoriile cu ntoarcerea n aceea i zi sau n ziua
urmtoare sunt cele mai des ntlnite la japonezi. Pentru cei
rmai acas se cumpr cadouri (numite o-miyage), de
obicei dulciuri sau produse alimentare specifice regiunii
vizitate. Foarte multe cltorii interne au ca el bi termale
(numite onsen), foarte iubite de japonezi. Se st peste
noapte la hotel, ryokan (hotel stil japonez), minshuku (un fel
de han).
Ca ar de destina ie a turismului interna ional, n 2008
Japonia a fost pe locul 28 ntr-un clasament privind cele mai
populare destina ii turistice din lume.

Destinatii turistice
majore

Insula Hokkaidojaponez

a doua insula ca marime din arhipelagul

Regiunea Kant-este situat pe insula japonez Honsh i cuprinde


prefecturile Gunma, Tochigi, Ibaraki, Saitama, Tokio, Chiba i Kanagawa.

Regiunea Chbu- este regiunea central de pe Insula Honsh