Raspunsurile la intrebari la Disciplina Naturopatia in cosmetologie

1. Obiectul naturopatiei si istoria aparitiei

Naturopatia se bazeaza pe o convingere, si anume ca trupul poate sa se vindece prin el
insusi. Aceasta facultate de autovindecare depinde de o forta vitala, care ajuta la
combaterea bolii si mentinerea echilibrului organismului. Numerosi factori (proasta
alimentatie, lipsa de somn, de exercitiu fizic, de aer curat sau de soare, mediu
inconjurator poluat etc.) provoaca o acumulare de deseuri si de toxine in corp si
contribuie la dezechilibrarea organismului.
Naturopatia urmareste sa sustina sau sa restaureze forta vitala, aceasta facultate a
corpului de a fi propriul sau terapeut. Ea nu cauta sa ingrijeasca un simptom, ci sa
desluseasca si sa remedieze cauzele de la originea problemei respective cu ajutorul unor
tratamente luate din diferite terapeutici: dietetica, fitoterapia, osteopatia, hidroterapia,
printre altele.
Istoria naturopatiei
E greu de stabilit precis cand a aparut naturopatia. Aceasta practica este o sinteza a unor
metode de sanatate diverse, preluate uneori din traditii stravechi. Multe din principiile ei
dateaza inca de la medicul grec Hipocrat, pentru care, cu cinci secole I.Hr., starea de
sanatate era rezultatul masurilor igienico-dietetice cuprinzand odihna, exercitiul fizic si
o hrana sanatoasa, in cantitati moderate. Unele aspecte ale naturopatiei sunt
imprumutate, de asemenea, de la medicina traditionala chineza si de la medicina
ayurvedica.
La mijlocul secolului al XIX-lea, curele care laudau binefacerile hidroterapiei (bai,
dusuri etc), ale aerului proaspat, soarelui si exercitiului fizic erau in voga in statiunile
balneare austriace si germane, sub influenta unor terapeuti ca Vincent Preissnitz.
Americanul Benedict Lust, pacient si discipol al parintelui Sebastian Kneipp, calugar
bavarez adept al hidroterapiei si medicinii prin plante, intemeiaza scoala americana de
naturopatie in 1896, la New York. In 1919, naturopatul american Henry Lindlahr
stabileste principiile naturopatiei in lucrarea sa Philosophy of Natural Therapeutics.
In ce consta naturapatia
In functie de orientarea sau formatia sa, practicianul va prefera o modalitate de
tratament sau alta. Astfel, un neuropat va putea recomanda un regim specific (bogat in
alimente integrale, in fructe si legume proaspete, de exemplu) sau un post terapeutic, in
vreme ce alt practician se va orienta mai curand catre terapii manuale (osteopatie, masaj
limfatic etc.) sau tehnici de relaxare. In general, naturopatii imprumuta dintr-un arsenal
destul de larg de tehnici provenite din medicinile
Indicatii
Fiind o metoda de prevenire prin igiena de viata, naturopatia este indicata tuturor celor
care sunt sanatosi si vor sa ramana asa. Pe de alta parte, naturopatia se poate ocupa de
numeroase dezordini functionale usoare (si nesusceptibile de a provoca leziuni):

tulburari ORL repetate la copii, dificultati digestive, o depasire moderata a greutatii,

tulburari ale somnului, spasmofilie, stres, o depresie usoara, o senzatie de oboseala etc.
In cazul patologiilor grele, neurologice, degenerative sau autoimunitare, niciun
naturopat nu poate pretinde sa joace un rol terapeutic exclusiv. Asocierea diferitelor
abordari medicale ramane in aceste cazuri indispensabila.
Cum se desfasoara naturopatia?
O consultatie de naturopatie dureaza intre o ora si o ora jumatate. Ea se desfasoara in
doua etape. In prima faza, naturopatul propune un bilant de vitalitate si nu un
diagnostic pe care il intocmeste, conform formatiei sale, cu ajutorul a diferite metode:
morfopsihologie (studiu al corespondentei dintre psihologie si predominantele
morfologice); iridologie; pulsologie (luarea pulsurilor energetice chinezesti) etc. Acest
bilant ii permite sa aprecieze constitutia, temperamentul si vitalitatea pacientului.
Cea de a doua etapa consta in elaborarea unui program personalizat adaptat pacientului.
Acesta comporta sfaturi generale de igiena a vietii, de alimentatie, de reglare a stresului
si indruma catre eventuale terapii complementare (cure sezoniere, relaxare, respiratie,
masaje etc.) conform cu obiectivul urmarit. Teoretic, practicianul de sanatate naturopat
nu prescrie nici remediu, nici tratament, dar poate indrepta pacientul catre alti
practicieni apti sa acorde ingrijirile preconizate (osteopat, homeopat, fitoterapeut etc).
cure naturopatice
Dupa stabilirea bilantului de vitalitate, naturopatul isi orienteaza pacientul spre una
dintre cele trei mari cure stabilite de Pierre-Valentin Marchesseau, parintele
naturopatiei franceze:
cura de dezintoxicare este un protocol de epurare, de spalare biologica, de drenaj. Ea
poate sa dureze de la cateva zile pana la cateva luni.
cura de revitalizare atenueaza eventualele carente (de proteine, lipide, vitamine,
minerale, oligoelemente, fibre, soare, oxigen, miscare, caldura etc.)
cura de stabilizare intervine adesea dupa o prima faza de ingrijiri si are drept scop
atingerea unei anumite armonii biologice, psihologice, ba chiar spirituale.

2. Principiile naturopatiei
Naturopatia implica activitati menite sa restabileasca echilibrul in organism, pentru ca
pacientul sa beneficieze de forta de vindecare proprie organismului, si administrarea de
produse naturale pentru a spori aceasta capacitate (fitoterapie). Indiferent ca este vorba
despre fitoterapie sau despre alte metode specifice, medicina naturopata se ghideaza
dupa sase principii de vindecare fundamentale:
1. Sa nu faci rau
Medicina naturopata foloseste metode de abordare a afectiunilor care sa restabileasca
echilibrul in organism si, astfel, sa reduca la minim generarea unor efecte secundare. In
cazul fitoterapiei, de exemplu, se elaboreaza un program de tratament bazat exclusiv pe
suplimente alimentare naturale, care sunt blande cu organismul si usor asimilate. In
compozitia acestora intra extracte din fructe, legume si plante verzi, ciuperci
medicinale, precum si vitamine, minerale, antioxidanti, aminoacizi sau enzime digestive

extrase din surse naturale si ingredinte inovatoare precum colostrul, argintul coloidal,
resveratrolul sau coenzima Q10.
2. Actioneaza asupra cauzelor bolii
Spre deosebire de medicina alopata, care se bazeaza pe suprimarea simptomelor unei
afectiuni, cea naturopata cauta sa identifice si sa elimine cauzele unei probleme de
sanatate. Pentru a oferi organismului sansa de a se vindeca natural, naturopatia trebuie
sa afle de unde a pornit dezechilibrul si ce bioelemente poate folosi pentru a sustine
organismul in evolutia catre starea de sanatate optima.
3. Ajuta intreaga persoana
Organismul este un mecanism complex, in care fiecare component are un rol bine
stabilit. In aceeasi masura, fiecare are nevoie de o serie de conditii si nutrienti care sa
asigure o functionare optima a intregului si a elementelor individuale. Pornind de la
aceasta premisa, pentru elaborarea unui program de tratament complementar eficient,
naturopatia ia in considerare toate aspectele din viata pacientului: cum si cu ce se
alimenteaza, daca are activitiati sportive, cum este mediul in care traieste (stresant,
poluat etc.), care este starea psihica si prin ce emotii trece acesta.
4. Informeaza pacientii cum sa traiasca sanatos si sa previna afectiunile
Chiar daca un pacient a reusit sa treaca peste o problema si a revenit la starea de
sanatate, nu inseamna ca acesta nu se expune unor riscuri in viitor si nu se va mai intalni
cu aceeasi afectiune sau altele. De aceea, o persoana trebuie sa isi insuseasca anumite
principii de viata care sa ii sustina starea de sanatate, iar rolul specialistului naturopat
este sa il informeze cum poate face acest lucru. Consultantul naturopat pune intotdeauna
in vedere pacientilor importanta si efectele benefice ale unei alimentatii adecvate, ale
exercitiilor fizice dar si ale suplimentelor alimentare cu formule optime, sustinute de
studii stiintifice, care au in compozitie ingrediente patentate si extracte standardizate.
5. Preventie inainte de toate
Majoritatea persoanelor apeleaza la ajutorul unui medic doar in momentul in care starea
de sanatate este in pericol si, in unele cazuri grave, afla ca au actionat tarziu iar masurile
reparatorii sunt dificile si costisitoare. Medicina naturopata pune accentul pe actiuni
continue, cu eficienta de durata. Desi metodele naturopate se aplica si dupa identificarea
unei afectiuni, principiile naturopatiei promoveaza in primul rand alegerea metodelor
care sa il ajute pe om sa se fereasca de problemele de sanatate.
6. Sprijina puterea naturala de vindecare a organismului
Potrivit naturopatiei, in organismul fiecarei persoane rezida o putere interioara de
vindecare. Scopul sau este sa se identifice care este sursa problemei si ce alti factori
contribuie la aceasta, apoi sa fie elaborata o schema de tratament complementar
personalizat care sa ii permita organismului sa se dezvolte, sa se intareasca si sa
foloseasca propriile mecanisme pentru a indeparta problema sau pentru a spori efectele
tratamentului alopat.
Pentru a atinge maximum de eficienta, este important ca specialistul naturopat sa acorde
o atentie sporita carcateristicilor individuale ale fiecarei persoane si sa elaboreaze o
schema de tratament complementar personalizat, adaptata fiecarui pacient.
3. Directiile si metodele naturopatiei
Din multitudinea metodelor naturopatiei, putem evidetia 6 grupuri de baza :
Prima directie (directia propriu-zis de baza traditionala) include medicina traditionala
chineza, acupunctura, homeopatia, naturopatia, diverse sisteme de redresare a sanatatii
cu utilizarea remediilor naturale de origine vegetala si animala.

A doua (metode de actiune bioelctromagnetica)- bioenergoterapia, terapia cu

biorezonanta, aciunea cu remedii informaionale active( nozode, organopreparate),
electropunctura, aeroionoterapia, laseroterapia, metaloterapia.
A treia dietoterapia, fitoterapia i tehnologiile derivate de meninere a snatii.
Aceste metode sunt cele mai raspindite i includ pe lng diete, diferite cure de
detoxicare, de a ine foame, de consum al asuplimentelor alimentare, etc.
A patra cuprinde diferite sisteme de gimnastic (gimnastica chinez Qi Qong, yoga,
etc), artterapia, diverse tehnologii de vizualizare i imaginaie, meditarea, metode de
tratament biofeedback.
A cincea metode de terapie manual- chiropractica, osteopatia, relaxarea
postizometric, terapia craniosacral, diverse metode de masaj.
A asea remedii biologice i biofarmacologice. nclud apiterapia, hirudoterapia,
terapia cu remedii de origine mineral, terapia metabolic.
4. Experienta aplicarii naturopatie in moldova si alte tari
Putem spune c naturopatia, nscut la nceputurile umanitii, s-a desprins treptat
de practicile religioase, oculte (superstiii i chimie alopat) pentru a deveni o tiin
distinct, cu finalitate i metode proprii. Marea micare a renaterii naturopatice se
plaseaz n secolul al XIX-lea, mai nti n Germania i apoi n SUA. Germania a fost
leagnul naturopatiei moderne, iar SUA pmntul unde s-a dezvoltat liber. n prezent,
naturopatia (medicina prin ageni naturali) este recunoscut n America, Canada, Anglia,
India, Africa i n majoritatea rilor din Europa: Belgia, Elveia, Austria, Spania,
Portugalia i mai ales n Germania, unde este oficial. Pionerii naturopa i americani au
fost Lust, Schultz, Lahn, Lindlahr, Bocricke, Dewey. Dar i ali practicieni americani au
contribuit la promovarea naturopatiei. Citm pe Still, printele osteopatiei, Palmer care
a creat chiropractica, Kellog fondatorul Sanatoriului Battle Creek i Lorenz,
ntemeietorul chirurgiei manipulatoare.
Statisticile au artat c n anul 1955 mai mult de 30 milioane de americani au
recurs la medicina natural pentru a se ngriji. n Statele Unite, forma foarte
democratic a guvernrii i principiile liberale au fcut s se stipuleze prin lege c
orice om are dreptul s-i aleag medicul i terapia. Totui, acolo ca i oriunde,
naturopatia trebuie s se apere de atacurile alopailor dogmatici i invidioi. Noi ne
dorim ca n toate rile din lume, naturopatia s fie admis ca o art de a tri, dublat de
o art medical distinct de alopatie, i ca toi naturopaii din lume s se uneasc pentru
a-i apra mai bine idealul, iar drepturile lor s fie respectate n numele sntii i al
regenerrii fizice i morale a rasei, pe care medicina medicamentoas, toxic i chimic,
simptomatic, n opinia tuturor, chiar i a propriilor ei practicieni, nu le poate asigura.
5. Esenta primei legi de baza a alimentatiei
Pentru asigurarea sanataii organismului i creterea genetic individual, este
necesar ca individul s se alimenteze cu resurse materiale alimentare adecvate i
corecte. Doar alimentaia este unicul factor n formarea specimentului biologic sntos.
Alimentaia trebuie asigurat la timp i n cantiti suficiente n functie de virst, sex,
ocupaie. n cazul unei carene alimentare n organism survin dezechilibre irecuperabile,
ntruct organismul nostru zilnic citete programe genetice diferite, iar ceea ce a trebuit
s se sintetizeze la moment nu se va mai ntimpla mai trziu. Asadar, LBA este esn ial
de la nastere pn la pubertate, deoarece mai trziu, organismul nu va mai fi capabil s

foloseasc planul genetic de crestere. n cazul n care alimenta ia nu este corect zilnic
i mai ales n perioada de cretere, se va crea o discordan ntre genotipul i fenotipul
individului.
7 Critica metodelor naturopatiei de catre medicina alopatica.
metod aflat la confluena precedentelor, viznd n mod esenial s normalizeze
terenul. Odat cu repunerea n stare normal a principalelor funcii fiziologice,
se realizeaz si autovindecarea. Toate reparaiile locale procedeaz n aceast manier. n
acest sens, naturopatul aut nainte de toate s ating rul cauzal, responsabil de
tulburrile locale. Diagnostice, remediispecifice, ngrijiri anti-simptomatice nu pot s
intereseze pe adevratul naturopat. Pentru el, oriceorganism activ, dac este drenat corect (la
nivelul umorilor) se afl pe calea vindecarii.
Naturopatia este, nainte de toate, o igien a eliminrii. Fr nici un medicament, numai
prinintermediul agenilor fizici (plante, exerciii fizice, alimente etc.) izvorte din mediul biologic
uman,naturopatul i atinge scopul. Pentru a personaliza aceast metod, el face mai nti
un examen devitalitate a pacientului. ncepe cu studiul formelor exterioare ale corpului morfologie,
tipologie,i r i d o l o g i e e t c . - i a j u n g e l a m s u r a r e a m a s e i d e s u p r a s a r c i n
u m o r a l ( r e z i d u u r i i t o x i n e neeliminate), permeabilitatea emonctorial (ritmul
excreiei) i resursele vitale disponibile. Curele sunt reglate n funcie de acest examen.
Ele nu se schimb n funcie de fiecare bolnav, ci doar variaz n intensitate. n final, igiena
este foarte important n naturopatie. Foarte activ, ea vizeazdezvoltarea la maximum a imunitii
naturale, crend un potenial vital ridicat, n loc de a-l epuiza prin intervenii pariale, constnd n
stimulente artificiale. Deloc surprinztor,tehnicile utilizate sunt:
aceleai ca n terapeutic. n planul imperativelor fiziologice, nu exist diferene ntre un bolnav iun
om sntos, aa cum nu exist diferene ntre diversele tipuri de boal.
Orice cur natural variaz deci n cantitate, i niciodat n calitate.
8 Componenta principali ai hranei shi rolul lor in viata omului
Alimentul reprezint un produs mai mult sau mai puin natural capabil s i asigure
omului energia necesar desfurrii activitilor biologice, intelectuale i fizice, dar i
nutrienii necesari construciilor i modificrilor celulare. Alimentul potolete senzaia
de foame, iar multora le procur senzaia de plcere i de satisfacie.
Se cunoate foarte bine faptul c nu orice aliment este benefic corpului
uman. Alimentele care se gsesc astzi pe pia, sunt naturale, seminaturale sau chiar
semisintetice. Dintre toate acestea, se tie bine, cele mai sntoase sunt cele de
provenien natural, care nu conin adaosuri sintetice (aditivi), care nu au trecut prin
procese de rafinare industrial i care nu au fost excesiv de prelucrate din punct de
vedere culinar. O importan deosebit pentru sntatea omului, o au acele alimente
naturale neprelucrate n vreun fel, de obicei de origine vegetal, cunoscute sub
denumirea de cruditi. Alimentul nu este doar materie i energie ci este i informaie
Organismul omului se menine cu att mai sntos cu ct alimentaia este mai
echilibrat. O alimentaie diversificat, individualizat (dup modul de via, sex, efort,
starea de sntate), corect compus din punct de vedere caloric i care respect raportul
optim dintre substanele principale (glucide, proteine, lipide, fibre vegetale), poate fi
considerat a fi alimentaie echilibrat. Acest tip sntos de hrnire presupune moderaie
n toate privinele.

9 Functiile proteinelor in organismul omului

Oriunde intalnim viata, o gasim legata de un corp albuminoid si oriunde intalnim un
corp albuminoid care nu se afla in stare de descompuneregasim fara exceptie si
fenomene de viata..Aceasta afirmatie nu este contrazisa nici macar de un singur
organism viu de pe globul pamantesc
Hemoglobina se gaseste in globulele rosii ale sangelui.Aceasta proteina are misiunea de
lega oxigenul inspirit de plamani si de a-l transporta in tot corpul.Fara hemoglobina
tesuturile corpului s-ar prabusi si s-ar produce moartea prin asfixiere, desi in atmosfera
exista suficient oxigen
Fibriogenul este o alta proteina din sange care inchide in cateva minute o rana ce nu e
prea adanca.Sub actiunea mecanica a ranii,din trombocite se elibereaza o enzima
capabila sa transforme fibriogenul in fibrina.Cum fibrina este o proteina insolubila, ea
astupa capilarele taiate si rana se opreste.
Cheratina este o proteina insolubila in apa si in multe alte solutii.Iata de ce nu ni se
topeste pielea cand suntem udati de ploaie.Cheratinele se gasesc in unghii si in
par.Fantezia femeilor in materie de coafura este posibila datorita proprietatilor
cheratineide a se contracta.
Lizozimul este cea mai importanta proteina din lacrimi.Globul ocular vine in contact
nemijlocit cu o cantitate enorma de microbe din aer se imbolnaveste relative rar.Acest
lucru se explica prin faptul ca lacrimile contin lizozim.Lizozimul se gaseste si in saliva
si sucul gastric.Prezenta lui in saliva ajuta la intelegerea instinctului animalelor de a-si
linge ranile.
Enzimele si o parte din hormoni sunt proteine.Toti hormonii care sunt secretati de
organe aflate peste brau sunt de natura proteica: pancreasul secreta insulina, tiroida
formeaza tireoglobulina, paratiroida secreta parathormonul de natura polipeptidica, iar
toate cele trei parti ale hipofizei elibereaza in sange numai hormoni proteici.
10. Cauzele alimentare incorecte, care conduc la arteroscleroza de exemplu
colesterolul.Alimentaia neechilibrata are consecine grave asupra calitii i duratei
vieii. Cauzele alimentaie incorecte care duce la aparitia arterosclerozei sunt: lipsa de
proteine si lipde din organism. Holesterina este necesara organismului in cantitati uriase
corpului mai ales la barbati, pentru producerea testosteronului. Ea trebuie transportata
de albuminile specifice, care se numesc lipoproteina. In cazul cind avem raportul 80%
proteina si 20% lipide, atunci obtinem lipoproteina cu densitate inalta adica- buna (LB).
Cind avem proteine mai putine in raport cu lipidele atunci avem lipoproteine cu
densitate scazuta adica rele(LR). Cind avem LR,densitatea proteinelor e rea si ele pierd
moleculele de lipide in momentul transportarii spre celule si atunci apare
arteroscleroza. Arteroscleroza apare din lipsa albuminei specifice nu din cauza
cantitatii mari de holesterina.Cind omul consuma laptele si produsele lactate,
oua,organismul este asigurat cu complexe albuminice si arteroscleroza nu apare.
Colesterolul marit este atunci cind avem LR, lipoproteina cu densitate rea.
11.Rolul albuminelor in mentinerea sanatatii omului.Functia de transport in

organism este efectuata de proteinele specializate numite albumine. Albuminile

reprezinta o grupa mare de proteine, care transporta orice: molecula hemoglobineitransportatoare de CO2 siO2 la locul asamblarii hemoglobinei,fierul este adus de o alta
proteina numita transferina, vitaminele, microelementele , holesterina. Fara
albuminele transportatoare, toate elementele sus numite nu ar ajunge la locul destinarii
lor. Ca urmare aper diferite insuficiente: de vitamine, hemoglobina, colesterol marit.
Deseori avem consecinte nedorite in urma consumarii medicamentelor- cauza -lipsa
albuminelor in momentul tratamentului si nu numai. Functia albuminelor de
transport armonizeaza functia de constuctie si are un rol vital in viata omului.
12. Esenta functiei imunitare a proteinelor.Functia a treia a proteinelor este cea
imunitara. Imunitatea este un sisitem foarte vechi si este format din celule si substante
migratoare. Celulele ce apartin sistemului imunitar diferentiaza totul in organism dupa
principiul- al meu/strain. Apreciind daca celula este straina imediat incepe reactia
raspunsului imun, sau daca sistemul imun vede ceva in lipsa moleculei transportatoare,
atunci aceasta substanta este obstacolata si anihilata. Aceste reactii de diferentiere se fac
cu ajutorul proteinelor-globuline sau imunoglobuline, care sunt sintetizate de celulele
ce apartin sistemului imunitar. Antigenul(virusi, bacterii)-vine din mediul exterior si
provoaca eliberarea in sist. nostru imun a anticorpilor si tot asa toata viata. Anticorpul
prezinta o proteina imuna. Oamenii folosesc in cantitati enorme imunostimulatori dar
nu stiu un lucru: cit nu ai stimula celulele imunice, in lipsa celulelor proteice nu pot
produce imunoglobulina pentru producerea anticorpilor impotriva microbilor, virusilor
si altele - este necesar asigurarea organismului la intrare cu proteine. Functia
imunitara a proteinelor au un rol vital in viata omenirii.
13.Explicati cum are loc degradarea hranei in tractul digestiv. Degradarea
moleculelor straine de origine proteica,lipidica,glucidica are anumite particularitati si
aceasta functie este executata cum nu ar fi de straniu de proteinele speciale numite
fermenti sau enzime. Proteinele straine sunt degradate de fermentii- proteaze( P),
grasimile sunt disociate de fermentii- lipaze(L), glucidele sunt disociate deamilaze(A). Asadar P.L.A. sunt proteine, situatie paradoxala avem atunci cind noi tot
timpul mincam dar nu ne ingrasam,acest fenomen este legat de insuficienta proteinelor
speciale in descompunerea mincarii. De aceea nu o sa ne ajute nici un
imunostimulator,daca nu vor functiona PLA si v-a lipsi functia de
transportare.Insuficienta fermentativa este cea mai frecventa situatie de deficit de
proteina. Asadar o asta functie secundara aproteinelor este cea de disociere.
14.Explicati ce legatura este intre functia reproductiva si alimentatia proteica.
Legatura alimentatiei bogate in proteine este stins legata de functia reproductiva
deoarece proteinele au o functie secundara cum ar fi cea eriditara. Aceasta functie se
bazeaza pe existenta codificarilor proceselor eriditare la nivel de cromosoame, geni.
Pentru ca organismul sa fie sanatos este nevoie de structuri normalede ADN,ARN de
genii si cromosoame. Celula in faza mitozei mai intii imparte nucleul, materialul eriditar
si mai apoi impartirea celulei in doua.Daca lipseste proteina apare probleme la impartire
si apar diferite disfunctii inclusiv si cea eriditara. Iata unde trebuie sa cautam cauzele

sterilitatii. Astazi 40% sunt infertili desi parca se alimenteaza corect, dar noi stim ca
proteina este baza constructiva celulara. Pentru functia reproductiva barbatii indeosebi
au nevoie de proteina holesterin, din grasimi se produce si testosteronul.
15.Surse de proteine alimentare
Proteinele ne asigura buna functioanare a organismului. Alimente bogate in proteine:
Produsele lactate:Oua, lapte, branza, iaurt, toate contin proteine necesare pentru o buna
functionare a organismului.
Carnea, proteinele animalelor( muschii si oasele oamenilor au nevoie de cantitati mari
de carne). ''Ce organ dorim sa reparam in noi acelea le mancam de la animale''
Pestele,fructele de mare, nucile, fasolea.
Alimentele bogate in proteine au grija ca organismul sa-si pastreze sanatatea si
vitalitatea un timp indelungat.
16.Functiile vitale ale grasimilor
Grasimile sunt ca importanta a doua componenta a hranei, dupa proteine. Are functii
primare si secundare: functia de surfactant, functia membranica, produce energia, este o
rezerva energetica, unguent, amortizare.
Functia vitala de baza este asigurarea patrunderii fluxului de oxigen in organism. Fara
oxigen mai mult de 2-4min nu existam, celulele nervoase mor. Imediat dupa nasterea
copilului , centrul respirator ia decizia de a mischa muschii respiratori, iar daca nu este
surfactant are loc deteriorarea membranei si aerul nu patrunde, survine o maladie foarte
grava- pneumotoraxul.
In mod normal suprafata interna a alviolei este acoperita cu surfactant care accelereaza
patrunderea oxigenului in sange de 50-100ori. Omul poate primi oxigen numai prin
alviole, precand prin piele, intestinul gros sau stomac este imposibil.
17.Cauzele aparitiei hipoxiei
Hipoxia este insuficienta de oxigen in tesuturi, daca dureaza multi ani se transforma in
eschemie. Organismul femeii gravide cu o luna inainte de nastere incepe a produce mai
multe grasimi transmise la fat pregatindu-l de procedura hipoxica a nasterii.
Actualmente exista diagnoza hipoxia fatului- fatul se zbate, inseamna ca are hipoxie,
este foarte periculos. Multi copii se nasc cu afectiunea hipoxica a creierului, adica
encefelopatie hipoxica. Daca in anii 90 aceasta diagnoza se punea la 1 din 2 nasteri,
acum practic la toti copii din cauza dietelor care limiteaza cantitatile de grasimi,
proteine se nasc cu encefelopatia hipoxica. Ignorarea legilor de baza a alimetatiei
conduce la maladii grave. Creerul hipoxic nu poate produce nimic altceva decat
somnolenta, moloseala si halucinatii.
18. Surse naturale de surfactani.
Functia de surfactant a lipidelor a fost descoperita recent, de americani, circa 25-30ani
in urma. Au fost efectuate experiente in urma carora a devenit clar ca surfactantii nu pot
fi sintetizati din altceva si singura sursa de surfactanti sunt produsele animale. Cel mai
bun surfactant il au animale maritime(balenele, delfinii). nica natiune care cunoastea
aceasta prioritate a surfactantilor in functia respiratorie erau japozii, care pe parcursul a
multor decenii au exterminat balenele. O descoperire a japonezilor a fost oxigenarea
organismului cu ajutorul surfactantului, proces studiat de ei in detaliat. In cazurile cind
este lipsa cronica de oxigen organismul este nevoit sa treaca in starea de anabioza. In
zilele noastre anabioza la copii nou nascuti, in primele ore de viata cind ei sunt tocmai

vineti din cauza hipoxiei li se insufleaza in plamani surfactant in piele, adus din Japonia,
facut din grasimi de balena. Acuma se utilizeaza si emulsii de lipide care se introduc in
sangele copiilor.
19. Rolul hidrailor de carbon (glucidelor) n viaa omului i care sunt funciile
acestora.
Glucidele servesc pentru alimentarea organismului cu energie pentru executarea
activitatilor fizice. Sursa principala de energie a organismului nostru este reprezentata
de glucide. Glucidele se gasesc intr-o cantitate mare in cereale, legume, mai ales in cele
bogate in amidon, precum cartofii, mazarea, porumbul, miere, zahar din sfecla de zahar,
lapte si derivate, vegetale, ceapa, usturoi, sfecla de zahar, foioase, seminte, tuberculi.
Glucidele au un rol foarte important in organism: participa in numeroase structuri
anatomice (membrane celulare, tesut nervos, nucleol celular, tesut conjunctiv si de
sustinere) sau compusi macromoleculari cu functii importante (anticorpi, substante care
determina grupele sanguine) dar mai reprezinta si principala sursa energetica din
organism, acoperind mai mult de jumatate din necesarul sau caloric. In plus mai au si
rol antitoxic pentru ficat, aparandu-l impotriva unor substante toxice precum alcoolul,
tertraclorura de carbon, arsenic, stari toxiinfectioase.
20. Cauzele diabetului.
Diabetul zaharat (DZ) este o boala cu evolutie cronica in cadrul careia organismul nu
poate folosi glucidele din alimentatie.
Glucoza este principala sursa de energie a organismului, dar pentru a putea fi
utilizata, ea trebuie sa patrunda in celule. Patrunderea glucozei in celule se face cu
ajutorul insulinei, hormon secretat de pancreas.
Diabetul apare atunci cind organismul nu produce destula insulina sau nu o
foloseste cum trebuie.
La persoanele cu diabet glucoza in loc sa fie folosita ca substanta nutritiva de catre
celule, ramane in sange (creste glicemia) si poate fi eliminate prin urina (glicozurie).
Cauzele:
Factori genetici - au rol important dar nu decisiv. Viitorul pacient diabetic se naste
sanatos, boala instalandu-se rareori in copilarie sau adolescenta.
Factori de mediu
Un alt factor care pare sa predispuna la diabet autoimun (tip 1) ar fi consumul
de lapte de vaca sau produse de lapte la sugarul mic. Cercetarile sugereaza ca albumina
din laptele de vaca ar duce la aparitia unor anticorpi care, prin reactivitate incrucisata,
afecteaza in cele din urma celulele beta pancreatice si astfel contribuie la aparitia
diabetului zaharat.
Obezitatea - creste riscul aparitiei diabetului zaharat, in special grasimea depusa in
jumatatea superioara a corpului.

Supraalimentatia - cu consum excesiv caloric prin aport de grasimi animale si dulciuri

concentrate ( zahar, ciocolata, prajituri, bomboane, rahat, etc. )
Stresul - prin traume psihice prelungite, repetate.
Medicamentele - cu administrare prelungita ( prednison, diuretice, anticonceptionale,
etc. )Alcoolul Fumatul Sedentarismul si urbanismul - lipsa efortului fizic.
Sexul - Femeile prezinta doua momente diabetogene: sarcina (diabet gestational) si
menopauza .
Varsta - Mai frecvent la adult ( de 50 de ori ) decat la copil, cu incidenta maxima dupa
60 de ani.
Infectiile virale -( oreion , rujeola , rubeola , etc. ) care ataca pancreasul distrugand
celulele care produc hormonul numit insulina , indispensabil pentru arderea glucidelor.
Afectiuni organice - care duc la instalarea secundara a diabetului zaharat ( boli
endocrine, boli ale pancreasului si ficatului,etc. )
21. Definii noiunea de hiperglicemie.
Hiperglicemia/nivel crescut al glicemiei. Hiperglicemia este o stare trectoare sau de
lung durat, caracterizat prin creterea glicemiei peste valorile normale. Cnd
n snge glucoza depete concentraia de 125 mg de glucoz la 100 ml, nseamn c sa instalat hiperglicemia.Atunci cand glicemia a trecut de 200 mg/dl (11 mmol/L) apare
gura uscata, buze uscate, dificultate usoara la vorbire si sete. De ce apare hiperglicemia?
In mod obisnuit hiperglicemia apare atunci cand organismul are un aport insuficient de
insulina, atunci cand se fac excese alimentare, cand exista o boala suprapusa diabetului
sau cand se neglijeaza activitatea fizica. Starile de hiperglicemie apar in mod frecvent
dupa mese, mai ales daca acestea au continut foarte multe glucide, iar pancreasul nu mai
poate produce insulina suficienta. O alta cauza a hiperglicemiei este prezenta in exces a
unor hormoni hiperglicemianti. Chiar si stresul sau certurile din familie (sau dintr-o
relatie) pot reprezenta cauze importante ale aparitiei hiperglicemiei.
Cele mai frecvente simptome ale hiperglicemiei sunt:urinari frecvente; sete permanenta;
apetit culinar exagerat; tulburari de vedere ; senzatia de oboseala si somnolenta ;
repiratia cu miros neplacut .
22. Definii noiunea de hipoglicemie.
Hipoglicemia/nivel sczut al glicemiei
Cunoscut pe scurt i ca hipo, hipoglicemie nseamn c nivelul glucozei din sngele
dumneavoastr a sczut sub 70 mg/dl2 (dei aceast valoare de referin poate fi mai
mare sau mai mic, n funcie de recomandarea medicului). Hipoglicemia reprezint
termenul medical pentru nivelul sczut al glucozei n snge i anume un nivel al
glucozei n snge mai mic de 4 mmol/l. Acesta este prea sczut pentru a furniza
suficient energie pentru activitile corpului dumneavoastr. Hipoglicemia se poate
declana atunci cnd efectuai un tratament cu insulin sau cu anumite medicamente
pentru diabet..Simptomele hipoglicemiei se datoreaza fie lipsei glucozei la nivelul
creierului (neuroglicopenie), fie raspunsului sistemului nervos vegetativ la scaderea
glicemiei din sange..Semne de hipoglicemie pot fi: paloarea pielii, transpiratii profuze
(diaforeza), puls rapid si puternic, cresterea tensiunii arteriale, pupile marite, cresterea

tonusului muscular (stare de incordare generala si musculara). Hipoglicemia poate

aprea n urma interveniile chirurgicale pe stomac, la unele tipuri de cancer, boli de
ficat, alcool, febr i ca reacie la alimente sau medicamente. La unele persoane,
producia excesiv de insulin este provocat de mici tumori care apar n pancreas. i
anumite alimente, mai ales glucidele, pot stimula producia de insulin.
Pentru a evita declanarea unei crize de hipoglicemie, diabeticii care i administreaz
singuri insulina i monitorizeaz cu grij dozele. Pstrai la ndemn carbohidrai cu
aciune rapid, n main, la birou, lng pat i n bunzunar sau poet. Doctorii
recomand regula 15-15: Ingerarea a 15 grame de carbohidrai, urmat de o un test de
verificare a glicemiei 15 minute mai trziu, repetat pn cnd valorile glicemiei revin la
normal.4 Chiar i n cazul zaharurilor cel mai rapid asimilabile poate dura 15 sau 20 de
minute pn i fac efectul, aa c nu supra-compensai scderea glicemiei lund prea
muli carbohidrai. Consumai doar cantitatea recomandat i relaxai-v pentru a le lsa
timp s acioneze.
23. Care produse se refer la glucide cu absorbie rapid? Definii noiunile de
glucide cu absorbie rapid i lent.
-glucide cu absorbtie rapida, care se absorb destul de repede si determina descarcarea
rapida de glucoza in sange, deci cresterea glicemiei cu eliberarea secretiei de
insulina. Dintre acestia fac parte: sucurile dulci, dulciurile, mierea de albine.
Glucidele cu absorbie rapid abund n produsele zaharate (ciocolat, bomboane,
prjituri, etc.). Dac aceti hidrai de carbon sunt solubilizai n lichide i semilichide
(sucuri, lichioruri, miere artificiala, ngheat), ei se absorb i mai repede.
*Monoglucidele (glucoza, fructoza), amestecul fizic concentrat de monoglucide
(zaharul invertit, mierea de albine) i diglucidele (zahrul) care provin din extragerea
selectiv a acestora din organele vegetale ale plantelor, din cauza concentraiei foarte
mari, dar i a masei moleculare mici, intr rapid n snge, traversnd pereii intestinali,
cu o vitez mare. Absorbia acestor compui, dac provin din surse naturale integrale de
hran (legume, fructe, cereale), este cu mult mai mic, chiar dac este vorba despre
acelai substane. Dei acioneaz cu ceva mai lent, amidonul din produsele purificate
(fina alb, extracte de amidon), mai ales n combinaie cu grsimile, dezvolt o putere
caloric foarte mare pe o durat de timp relativ scurt. Alimentele de acest tip (hot dog,
hamburger, plcintele coapte n ulei ncins, etc.) sunt denumite, pe bun dreptate, cu
apelativul de "bombe calorice". Mai mult, aceste preparate conin mai multe toxine,
dintre care cea mai nociv este acrilamida, substan cu potenial cancerigen.
-glucide cu absorbtie lenta - care necesita un timp mai indelungat pentru a fi digerate
si astfel descarcarea de insulina se produce mai lent. Aici putem include: legumele,
fructele, cerealele integrale. Glucidele din toate vegetalele naturale ca atare (nu sub
form de suc, sirop, compot, etc), datorit substanelor de balast, se absorb mai lent i
treptat. Astfel, ele sunt benefice pentru om, furniznd, fr exces i n timp, energia
necesar desfurrii normale a proceselor fiziologice. Glucidele cu absorbie lent,
sunt compui ntlnii frecvent sub denumirea de carbohidrai cu eliberare treptat. Ei
fac parte din rndul ozidelor cu un numr mare de molecule, aa cum este amidonul, dar

i a monoglucidelor, cu condiia ca, aceti din urm carbohidrai, s fie "prini" n

structuri organice mai greu digerabile, de obicei formate din glucide neenergetice.
24. Care produse se refera la glucide cu absorbtie lenta.
Carbohidratii cu absorbtie lenta iti furnizeaza energie pentru mai mult timp. In schimb,
cei cu ardere rapida, ca, de exemplu, cartofii albi, orezul alb, painea alba, chifle,
cerealele cu zahar, dulciurile, bauturile indulcite, elibereaza brusc zaharuri in sange,
ducand la cresterea brusca a nivelului energetic intr-un timp scurt, urmat de o stare
prelungita de oboseala si, uneori, de o pofta nebuna de mancare. Ceralele din categoria
carbohidratilor rafinati au fost decorticate, acea coaja in care se afla cea mai mare
cantitate de fibre, cu rol de a incetini digestia fiind eliminata in timpul procesarii.
Greseala sta in faptul ca multi oameni continua sa manace tot dulciuri nesanatoase
pentru a-si recapata energie in loc sa aleaga surse de carbohidrati cu absorbtie lenta.
Acestia reprezinta o sursa buna de energie, continand de asemenea nutrienti si fibre.
1. Cereale integrale. Consumul de cereale integrale pastreaza nivelul de zahar din
sange la un nivel normal. Inlocuieste cerealele din comert cu terciul de ovaz pregatit
gatit acasa, orezul alb cu bulgur, mei, orz decojit sau cu orez brun. Daca iti este pofta de
ceva mai consistent, alege: painea din cereale integrale, biscuiti integrali, si paste
integrale.
2. Boabele de fasole contin carbodidrati ce se elibereaza treptat, avand cu indice
glicemic scazut.
3. Legumele si fructele. Majoritatea fructelor si legumelor sunt surse sanatoase de
carbodidrati buni. De evitat legume ca pastarnacul si cartofii albi care sunt absorbiti
extreme de rapid in sange. Se recomanda consumul de fructe proaspete in loc de sucuri
care contin mai multe zaharuri, si mai putine fibre facand-le susceptibile absorbtiei
rapide. In cazul carbohidratilor, diferenta dintre alimentele cu absorbtie lenta si cea
rapida sta in cantitatea de fibre, acestea reducand absorbtia in sange a zaharurilor,
scazand si colesterolul.
Lista alimentelor cu absorbtie lenta din categoria proteine
Proteinele sunt cheia unei diete sanatoase, fiind nutrienti importanti in cazul acelor care
practica un sport in mod regulat. Ajuta la dezvoltarea muschilor si repararea fibrelor
musculare. In plus, anumite surse de proteine se elibereaza treptat, asta insemnand
satietate pentru mai mult timp. *Lactatele: 1. Laptele de vaca.
Caseina este o proteina continuta in laptele de vaca. Se coaguleaza in stomac, luandu-i
cateva ore sa se digere, fiind un aliment cu absorbtie lenta. De aceea este este recomadat
sa nu mai mancati nimic macar doua ore ore dupa ce ati baut lapte de vaca.

2. Branzeturile Branzeturile tari contin cea mai mare cantitate de caseina. In aceasta
categorie mai intra si branza de casa, fiind de asemenea si cea mai sanatoasa optiune.
O modalitate sanatoasa de a acumula cat mai multe proteine la o masa este sa alegi mai
multe din lista alimentelor cu absorbtie lenta din categoria lactate si sa le combini, de
exemplu, ciuperci cu branza de casa, alaturi de un pahar de lapte.
3. Pestele 4. Carnea de pui 5. Carnea rosie Carnea, atat alba, rosie, cat si pestele
reprezinta alimente cu absorbtie lenta, dar care totusi se absorb mai repede fata de
lactatele care contin caseina, insa totusi mai incet decat cerealele. Daca esti sanatos poti
manca de trei ori pe saptamana carne rosie si mai des carne alba, peste, si fructe de
mare. 6. Nuci precum migdalele contin fibre si proteine si te tin satul pentru mai mult
timp. 7. Untul de arahide 8. Untul de migdale Aceste unturi din nuci contin proteine si
fibre dietetice si fac parte din lista alimentelor cu absorbtie lenta de care trebuie sa ne
infruptam cu atentie, trebuind sa fim atenti si la continutul de grasime.
Glucidele cu absorbie rapid
Monoglucidele (glucoza, fructoza), amestecul fizic concentrat de monoglucide
(zaharul invertit, mierea de albine) i diglucidele (zahrul) care provin din extragerea
selectiv a acestora din organele vegetale ale plantelor, din cauza concentraiei foarte
mari, dar i a masei moleculare mici, intr rapid n snge, traversnd pereii intestinali,
cu o vitez mare. Absorbia acestor compui, dac provin din surse naturale integrale de
hran (legume, fructe, cereale), este cu mult mai mic, chiar dac este vorba despre
acelai substane. n faa glucidelor cu absorbie rapid, i reacia organismului este la
fel de prompt. Astfel, corpul prin mijloacele pe care le are la dispoziie, ncerc s
converteasc n glicogen, ct mai repede, excesul de carbohidrai care a ajuns brusc n
fluxul sanguin. Procesul se desfoar repede, cu participare masiv a insulinei care se
secret din abunden. Deoarece depozitele de glicogen din ficat i din muchi au o
capacitate mic de stocare, organismul va transforma o parte din surplus n
grasimi (trigliceride) circulante i de depozit (care se depun la nivelului esutului
adipos). Mai mult, participarea insulinei la metabolismul glucidelor, conduce, n paralel
cu oxidarea carbohidrailor, la frnarea arderii grsimilor, fapt ce conduce, n mod
indirect, ctre obezitate.
S-a constatat c glucidele cu absorbie rapid dezvolt o adipozitate de tip androgin (se
depun preponderent pe trunchi i pe brbie, i mai puin pe coapse, pe olduri sau pe
fese), abdomenul fiind n mod special afectat. Ori se tie c surplusul de adipozitate
abdominal este cu mult mai periculos dect excesul grsos care se localizeaz n alte
zone ale corpului.
Glucidele cu absorbie rapid abund n produsele zaharate (ciocolat, bomboane,
prjituri, etc.). Dac aceti hidrai de carbon sunt solubilizai n lichide i semilichide
(sucuri, lichioruri, miere artificiala, ngheat), ei se absorb i mai repede.
Dei acioneaz cu ceva mai lent, amidonul din produsele purificate (fina alb,

extracte de amidon), mai ales n combinaie cu grasimile, dezvolt o putere caloric

foarte mare pe o durat de timp relativ scurt. Alimentele de acest tip (hot dog,
hamburger, plcintele coapte n ulei ncins, etc.) sunt denumite, pe bun dreptate, cu
apelativul de "bombe calorice". Mai mult, aceste preparate conin mai multe toxine,
dintre care cea mai nociv este acrilamida, substan cu potenial cancerigen. Insistena
cu care se ncearc, prin vocea nutriionitilor i a medicilor, s se limiteze vnzarea
alimentelor de acest fel, alturi de alte zaharoase concentrate, n incinta i n jurul
colilor, este pe deplin justificat.
Glucidele cu absorbie mai lent
Glucidele din toate vegetalele naturale ca atare (nu sub form de suc, sirop, compot,
etc), datorit substanelor de balast, se absorb mai lent i treptat. Astfel, ele sunt
benefice pentru om, furniznd, fr exces i n timp, energia necesar desfurrii
normale a proceselor fiziologice. Glucidele cu absorbie lent, sunt compui ntlnii
frecvent sub denumirea de carbohidrai cu eliberare treptat. Ei fac parte din rndul
ozidelor cu un numr mare de molecule, aa cum este amidonul, dar i a
monoglucidelor, cu condiia ca, aceti din urm carbohidrai, s fie "prini" n structuri
organice mai greu digerabile, de obicei formate din glucide neenergetice.
25. Semnificatia cavitatii bucale in mentinerea sanatatii.
Gura si buzele sunt portile catre toate placerile lumii: bautul, mancatul, degustarea sau
sarutul. Probabil acesta este motivul pentru care oamenii sunt obsedati de buzele lor
inca din antichitate. Inca de acum 5000 ani oamenii cunosteau remedii pentru tratarea
afectiunilor bucale, de la mirosul neplacut al gurii pana la durerile de dantura. Unele din
aceste preparate contineau vin sau urina de copil, ambele detinand proprietati
antiseptice. Cu toate ca dantura nu are aceeasi senzualitate ca buzele sau gura, cu
siguranta aceasta este cea mai folositoare, deoarece este necesara in masticarea
alimentelor, dar si in formarea unei bariere pentru ca limba sa nu iasa din cavitatea
bucala. Vorbind despre limba, aceasta nu ajuta doar la identificarea gustului si in
vorbire, ci ajuta la plimbarea alimentelor peste tot in gura pentru fi mai bine mestecate
si pentru a fi apoi inghitite; sa nu uitam si faptul ca fara limba comunicarea nu ar fi fost
posibila. In timp ce limba ne ofera o serie de placeri, tot ea ne poate aduce si unele
probleme. Astfel, de la culoare si textura buzelor si a limbii pana la mirosul respiratiei,
gura noastra vorbeste despre ceea ce se intampla in interiorul organismului nostru. Deci,
nu este de mirare ca primul lucru pe care medicul il spune cand examineaza un pacient
este: Deschide gura si scoate limba. Cavitatea bucal (gura) este o zon foarte
vulnerabil diferitelor afeciuni. Fiecare dintre noi ne putem trezi avnd probleme cu
gingiile, dinii, buzele sau membrana mucoas. Este foarte important s avem grij de
aceste componente ale gurii pentru a preveni apariia diferitelor complicaii, cum ar fi
cariile, halitoza (respiraia urt mirositoare), gingivita sau aftele.
Cum s-i menii cavitatea bucal sntoas
Mai mult de jumtate de oamenii din ntreaga lume au probleme la nivelul gurii. Cauze
posibile ar putea fi o igiena oral deficitar sau evitarea vizitelor la dentist. Adevrul
este c trebuie s ne supunem unui control medical din cnd n cnd, ca s putem
descoperi din timp orice anormalitate aprut n regiunile mai vulnerabile ale corpului

noastre. Astfel, vom putea evita durerile, disconfortul i aftele ce pot aprea n gur i
vom fi mult mai sntoi. Dac vrei s previi cele mai comune afeciuni ce pot aprea n
cavitatea bucal, ine seama de urmtoarele sfaturi:
EConsum mai puin zahr: zahrul duce la dezvoltarea plcii bacteriene, ceea ce i
crete ansele s faci carii sau s i se deterioreze smalul dinilor. Bea mai puine
buturi carbogazoase i cafea, ambele fiind doi dintre cei mai mari inamici ai dinilor
albi. n plus, dac mnnci alimente prjite sau prea calde, pot aprea contraste de
temperatur n gura ta, ce o vor face s fie mai sensibil. Spal-te pe dini de trei ori pe
zi: dimineaa, dup prnz i seara nainte s te culci. Spal-te timp de trei minute de
fiecare dat, iar apoi folosete a dentar, o raclet pentru limb i fluorur topic. Nu
folosi prea muli nlbitori de dini i apeleaz la un profesionist s-i albeasc dinii n
fiecare an. Ai grij ce medicamente iei: contraceptivele, antibioticele, tranchilizantele,
analgezicele, antihistaminicele i antidepresivele vor face ca glandele salivare s
produc mai puin saliv dac le consumi pentru perioade lungi de timp, ceea ce
nseamn c gura i va fi mai puin protejat. ngrijete-i gingiile sensibile: dac
gingiile i sngereaz atunci cnd te speli pe dini, mnnc un mr sau o bucat de
pine i apoi mergi la dentist pentru a i se prescrie un tratament adecvat.
26. componentii aerlui si rolul acestora in sanatatea omului.
Aerul este amestecul de gaze alctuind straturile inferioare
ale atmosferei Pmntului.
Dup volum, aerul conine:

Urme de:

78.084% Azot (N2)

Neon (Ne)

20.947% Oxigen (O2)

Heliu (He)

0.934% Argon (Ar)

Kripton (Kr)

0.03% Dioxid de carbon (CO2)

Dioxid de
sulf (SO2)

Metan (CH4)

Hidrogen (H2)

Cantitatea de vapori de ap din aer variaz considerabil depinznd de vreme, clim i

altitudine. n cursul unui act respirator, omul n repaus trece prin plmni o cantitate de
500 cm3 de aer, volum care crete mult n cazul efecturii unui efort fizic, fiind direct
proporional cu acest efort. n 24 ore n mediu omul respir circa 15-25 m3 de aer.
Lund comparativ cu consumul de alimente i ap, n timp de 24 ore, omul inhaleaz n
medie 15 kg de aer n timp ce consumul de ap nu depete de obicei 2,5 kg, iar cel de
alimente 1,5 kg. Rezult din aceste date importana pentru sntate a compoziiei aerului

atmosferic, la care se adaug i faptul c bariera pulmonar reine numai n mic msur
substanele ptrunse pn la nivelul alveolei, odat cu aerul inspirat.
Din punct de vedere al igienei, aerul influeneaz sntatea att prin compoziia sa
chimic, ct i prin proprietile sale fizice (temperatur, umiditate, cureni de aer, radiaii,
presiune). n ceea ce privete compoziia chimic distingem influena exercitat asupra
sntii de variaii n concentraia componenilor normali, ct i aciunea pe care o exercit
prezena n aer a unor compui strini. Efectele directe sunt reprezentate de modificrile care
apar n starea de sntate a populaiei ca urmare a expunerii la ageni poluani. Aceste
modificri se pot traduce n ordinea gravitii prin: creterea mortalitii, creterea
morbiditii, apariia unor simptome sau modificrii fizio-patologice, apariia unor modificri
fiziologice directe i/sau ncrcarea organismului cu agentul sau agenii poluani.
Efectele de lung durat sunt caracterizate prin apariia unor fenomene patologice n
urma expunerii prelungite la poluanii atmosferici. Aceste efecte pot fi rezultatul acumulrii
poluanilor n organism, in situaia poluanilor cumulativi (Pb, F etc.), pn cnd ncrcarea
atinge pragul toxic. De asemenea modificrile patologice pot fi determinate de impactul
repetat al agentului nociv asupra anumitor organe sau sisteme. Efectele de lung durat apar
dup intervale lungi de timp de expunere care pot fi de ani sau chiar de zeci de ani.
Manifestrile patologice pot mbrca aspecte specifice poluanilor (intoxicaii cronice,
fenomene algerice, efecte carcinogene, mutagene i teratogene) sau pot fi caracterizate prin
apariia unor mbolnviri cu etimologie multipl, n care poluanii s reprezinte unul dintre
agenii etimologici determinani sau agravani (boli respiratorii acute i cronice, anemii etc.).
Poluanii iritani realizeaz efecte iritative asupra mucoasei oculare i ndeosebi asupra
aparatului respirator. n aceast grup intr pulberile netoxice, precum i o sum de gaze i
vapori ca bioxidul de sulf, bioxidul de azot, ozonul i substanele oxidante, clorul, amoniacul
etc. Poluarea iritant constitue cea mai rspndit dintre tipurile de poluare, rezultnd n
primul rnd din procesele de ardere a combustibilului, dar i de celelalte surse de poluri.
Poluanii fibrozani produc modificri fibroase la nivelul aparatului respirator.
Printre cei mai rspndii sunt bioxidul de siliciu, azbestul, i oxizii de fier, la care se
adaug compuii de cobalt, bariu etc. Sunt mult mai agresivi n mediul industrial unde
determin mbolnviri specifice care sunt excepionale n condiii de poluare a aerului. Totui
poluarea intens cu pulberi poate duce la modificri fibroase pulmonare.
Poluanii alergenici din atmosfer sunt cunoscui de mult vreme. ndeosebi este cazul
poluanilor naturali (polen, fungi, insecte) precum i a prafului din cas, responsabili de un
numr foarte mare de alergii respiratorii sau cutanate. Pe lng acestea se adaug poluanii
provenii din surse artificiale - n special industriale - care pot emite n atmosfer o sum de
alergeni complei sau incomplei. Pe primul loc din acest punct de vedere, se gsete industria
chimic (industria maselor plastice, industria farmaceutic, fabricile de insecticide etc.). Sunt
semnalate i situaii cu apariia unor fenomene alergice n mas, ca cel de la New Orleans din
1958 n care alergenul a fost identificat n praful provenit de la deeuri industriale depuse n
holde.Poluani cancerigeni. Exist foarte dificulti n estimarea rolului poluanilor atmosferici
ca factori etiologici ai cancerului. Totui creterea frecvenei cancerului ndeosebi n mediul
urban, a impus luarea n considerare i a poluanilor atmosferici ca ageni cauzali posibili, cu
att mai mult cu ct n zonele poluate au fost identificate n aer substane cert carcinogene.
Putem clasifica substanele cancerigene prezente n aer n substane organice i substane
anorganice.Dintre poluanii organici cancerigeni din aer, cei mai rspndii sunt hidrocarburile
policiclice aromatice ca enzopiren, benzontracen, benzofluoranten etc. Cel mai rspndit este
benzoopirenul, provenind din procese de combustie att fixe ct i mobile. Ia natere n timpul
arderii, se volatilizeaz la temperatura ridicat i condenseaz rapid pe elementele n

suspensie. Substana cancerigen este cunoscut de mult vreme, iar prezena n aer indic un
risc crescut de cancer pulmonar. Efecte cancerigene se atribuie i insecticidelor
organoclorurate precum i unor monomeri folosii la fabricarea maselor practice.
Mai sunt incriminai ca ageni cancerigeni dibenzacridina, epoxizii, precum i
nitrosaminele n aer putnd fi prezeni precursorii acestora (nitriii i aminele secundare).
Dintre poluanii cancerigeni anorganici menionm azbestul, arsenul, cromul, cobaltul,
beriliul, nichelul i seleniul. Mai frecvent ntlnit n mediul industrial, prezena lor n aer a
fost semnalat i n zonele din apropierea industriilor.
Un aspect deosebit l prezint azbestul, mai periculos dect se presupunea cu civa ani
n urm i a crui prezen a fost demonstrat att n atmosfera urban cit i n plmnii (corpi
azbestizici pulmonari) unui procent apreciabil din populaia urban neexpus profesional.
27. explicati procesele care au loc in atmosfera
Atmosfer, cuvnt compus de origine greac (de la , atmos = cea, abur i
, sfaira = sfer), desemneaz nveliul de aer sau alte gaze al Pmntului sau al
altui corp ceresc. Atmosfera planetei noastre este practic 100 % gazoas, fiind compus
din aer, conine ns i urme de substane solide i lichide fin divizate. Atmosfera este
numit uneori i, simplu, aer. Atmosfera de astzi a Pmntului
conine azot (nitrogen) molecular diatomic (N2) n proporie de aproape 4/5
(78,2 %), oxigen molecular diatomic ((O2) (20,5 %), argon (Ar) (0,92 %), dioxid de
carbon (CO2) (0,03 %), ozon sau oxigen triatomic (O3), oxigen monoatomic, azot
monoatomic i alte gaze, praf, fum, alte particule n suspensie, aerosoli, etc. Compoziia
atmosferei s-a schimbat de-a lungul celor aproximativ 2,5 - 2,8 miliarde de ani de cnd
exist, de la o atmosfer primitiv la cea actual, trecnd prin mai multe faze
intermediare, n decursul crora ea i-a schimbat nu numai compoziia chimic, dar i
alte caracteristici precum densitate, grosime, transparen i altele.
Vulcanismul, factor determinant al formrii atmosferei Procesele de formare a
atmosferei sunt legate de compoziia ei chimic, care la rndul ei a influenat
procesele climatice. n urm cu 4,56 miliarde de ani, cnd s-a format globul pmntesc,
hidrogenul (H2) i heliul (He) erau deja prezente. Ulterior, datorit densitii i greutii
specifice sczute a acestor dou gaze, ele nu au mai putut fi atrase i reinute de planet,
disipndu-se treptat n spaiul cosmic.
Datorit rcirii lente a Terrei i prin activitatea vulcanic de pe glob au fost aduse la
suprafa diverse gaze, care rezultaser din reaciile chimice ale straturilor interne. De la
aceste procese a luat natere o atmosfer cu o compoziie de circa 80% vapori de ap,
10% de dioxid de carbon i 5 pn la 7% hidrogen sulfurat. Aceast combinaie de gaze
poate fi i astzi ntlnit n emanaiile i erupiile vulcanice. Lipsa precipitaiilor din
acea perioad de formare se explic prin faptul c n ciuda prezenei apei, inclusiv n
stare de vapori de ap, suprafaa fierbinte a Pmntului nu permitea condensarea
acestora. Proveniena apei pe pmnt este, de fapt, o tem controversat. Prin scderea
temperaturii atmosferei sub punctul de fierbere al apei, aerul saturat, adesea chiar
suprasaturat cu vapori de ap, a determinat condensarea apei sub forma unor ploi de
scurt durat. n aceast perioad s-au format, foarte probabil, mrile i oceanele.

Radiaia ultraviolet intens a determinat o descompunere fotochimic a moleculelor de

ap, a metanului i a amoniacului, astfel acumulndu-se dioxid de carbon i azot. Gazele
mai uoare, precum hidrogenul i heliul, au urcat n straturile superioare ale atmosferei,
ulterior disipndu-se n spaiul cosmic, pe cnd gazele mai grele, ca de ex. dioxidul de
carbon, s-au dizolvat n mare parte n apa oceanelor. Azotul, inert din punct de vedere
chimic n condiiile existente atunci, a rmas neschimbat n atmosfer, fiind nc nainte
cu circa 3,4 miliarde de ani partea component cea mai important a atmosferei.
Oxigenul, care joac un rol esenial n evoluia i existena vieii pe Pmnt, a aprut
sub form liber, gazoas, acum circa 3,5 miliarde de ani, fiind eliberat datorit
activitii de fotosintez a bacteriilor care descompuseser substanele bazate pe grupe
cianhidrice. Oxigenul format s-a dizolvat n mare parte n apa oceanelor, oxidnd
metalele feroase. n urm cu circa 350 milioane de ani o parte din oxigen a format
prin ionizare n straturile superioare ale atmosferei ozonul, combinaie alotropic a
oxigenului ce protejeaz pmntul de razele ultraviolete. Se consider c, ncepnd cu
acea perioad i pn astzi, compoziia aerului atmosferic a rmas relativ stabil.

28. Notiunea de aer bun si aer rau

ANALIZA AERULUI (aerul bun)
Aerul, care formeaz atmosfera Pmntului, are o compoziie stabil format din:
78.084% Azot (N2)
20.947% Oxigen (O2)
0.934% Argon (Ar)
0.033% Dioxid de carbon (CO2)
iar n restul de 0,002% se gsesc urme (mg/m3) de: Neon (Ne), Heliu (He), Kripton
(Kr), Dioxid de sulf (SO2), Metan (CH4), Hidrogen (H2), la care se adaug diferiii
compui chimici rezultai din activitile tehnologice umane i pulberile.
Laboratoarele TONNIE au dotarea i experiena necesar analizrii emisiilor si imisiilor
chimice de orice fel i a pulberilor n suspensie (PM10, PM2,5) i a pulberilor
sedimentabile.
Pentru anliza imisiilor chimice folosim analizoarele automate, cu senzori electrochimici
specifici (SO2, NO2, CO, NH3, H2S, CH4) sau detector cu fotoionizare (COV).
ANALIZA EMISIILOR IN AER
Pentru protejarea aerului de poluarea chimic i fizic (cu pulberi), emisiile industriale
trebuiesc monitorizate cantitativ i calitativ i controlate pentru ncadrare n valorile
limit admise de legislaie. n ara noastra reglementrile privind calitatea aerului i
controlul emisiilor sunt ntr-o form de nceput (Ordin Min.Mediu nr. 462/1993), fr
detalieri pe tipuri de procese tehnologice, chiar cu unele omisiuni i erori.
Conform acestor reglementri, prin emisie de poluani se nelege eliminarea n
atmosfer a unor poluani solizi, lichizi sau gazoi din surse punctiforme sau de
suprafa. Pentru emisii exist norme privind valorile concentraiilor maxime de

poluani admise a fi eliminate n atmosfer de ctre diferitele activiti antropice, dar

sunt folosite n special emisiile din instalaiile termice n care sunt ari combustibili.
Deoarece nu exista regelementri de mediu specifice pentru emisiile de la motoarele
termice (motoarele de automobil), acestea sunt eronat asimilate emisiilor din instalaii
cu focar de ardere.
ANALIZA IMISIILOR ATMOSFERICE
Termenul imisie definete transferul poluanilor n atmosfer ctre un receptor (omul i
factorii sistemului su ecologic, bunuri materiale etc.) i reprezint valorile
concentraiilor maxime admisibile ale unor substane poluante n atmosfer (Ord.
462/1993). Aceste valori sunt reglementate prin STAS 12574/1987 i reprezint
concentraii medii pe diverse intervale de msurare (perioade de mediere): 30 min., 24
ore, lunar, anual. In practica curent se folosesc mediile de scurt durat (30 min.);
staiile fixe de msurare ale Ageniilor de Mediu fac msurtori medii de lung durat
(24 ore). Calitatea aerului pe zone mari i la nivelul ntregii ri, cu referire la valorile
limit ale unor poluani majori (SO2, NOx, CO, Pb, C6H6, O3, PM10, PM2,5), este
analizat i controlat prin reeaua naional de staii de monitorizare, administrat de
Ageniile de Mediu (HG 592/2002).
ANALIZAREA POLUANTILOR
Analiza emisiilor de gaze de ardere (aerul rau)
Arderea combustibililor fosili pentru obinere de cldur este sursa principal de emisie
n atmosfer a mari cantiti de bioxid i monoxid de carbon, oxizi de azot, dioxid de
sulf i pulberi. Bioxidul i monoxidul de carbon sunt considerai implicai n ipotetica
nclzire a climei iar pulberile, prin ecranarea radiaiei solare, n procesul de rcire a
climei, oxizii de azot i sulf sunt la origina ploilor acide.
Consecinele emisiilor de ardere asupra mediului
Bioxid de carbon (CO2): Conduce la efectul de ser;
Monoxid de carbon (CO): Efect asupra sntii;
Funingine: Efect direct asupra sntii, impact asupra vegetaiei (ncrcare acid)
Oxizi de azot (NO3, NO2): Efect direct asupra sntii, principalul precursor al
formrii ozonului n troposfer; conduce la ploi acide.
Hipoazotita (N2O): Conduce la efectul de ser, conduce la distrugerea pturii de ozon n
stratosfer. Oxizii de sulf (SO2, SO3): Efect direct asupra sntii; distruge flora i
fauna, conduce la ploi acide. Compui de clor i fluor (HCl, Cl-, F-): Efect negativ
asupra sntii; distruge flora. Aerosoli toxici: Efecte toxice i cancerigene.
Cenua zburtoare: Iritarea ochilor i a cilor respiratorii; conduce la nebulozitatea
troposferei. Metale grele (Cr, Ni, Cd, As, Pb, V, etc.): Efecte toxice i cancerigene.

29. Aerofiziotrerapia, hiperoxia i hipoxia n tratamentul omului.

Fizioterapia este tiina, ce studiaz mecanismele de aciune a factorilor fizici ai
mediului, att naturali, ct i performani asupra organismului uman i utilizarea lor cu
scop de tratare, recuperare i profilaxie. Fizioterapia include urmtoarele
compartimente: Fizioterapia general i Fizioterapia special sau clinic. Fizioterapia
general examineaz bazele organizatorice i metodologice de utilizare corect a
factorilor fizici curativi, mecanismelor fiziologice i terapeutice de aciune a lor asupra

organismului i principiile de utilizare al acestor factori n clinic. Fizioterapia special

(clinic) determin particularitile de utilizare a factorilor fizici curativi n diferite
forme nozologice i le studiaz n limitele specialitilor clinice concrete.
Direcii de cercetare
determinarea sensibilitii esuturilor organismului ctre factorii fizici i
cercetarea int" a aciunei nemijlocite a lor asupra organismului;
prelucrarea metodicilor optimale de utilizare a factorilor fizici curativi in
formele nozologice concrete ale maladiilor;
cercetarea mecanismelor complexe de aciune a factorilor fizici curativi:
aspectele fizioterapeutice a reabilitrii medicale;
optimizarea individual i caracteristica bioreglatorie a factorilor fizici curativi.
Hiperoxia-Toxicitatea oxigenului. Aerul pe care il respiram este un amestec de diferite
gaze, printre care azot (79%) i oxigen (20,97%) sunt aproape 100% din aceasta. Cu
toate c oxigenul este singurul gaz cerut de organism, nu l utilizeaz n form pur
pentru practicarea de scufundare de sport, deoarece, n general, rezultatele toxice pentru
peste 1,7 atmosfere. Aceast toxicitate de oxigen este cunoscut sub numele de
hyperoxia.
Tratament:
Ca o msur preventiv, n plus, pentru a evita scufundri atunci cnd ne aflm ntr-o
stare fizic perfect, nu trebuie s depeasc pn la 70 m adncime, cu echipe de
scufundare cu circuit deschis sau de 8 metri adncime, cu echipe de circuit nchis. A
produs accidentul este necesar pentru a reduce imediat presiunea parial a oxigenului,
care, de obicei, aduce cele mai multe dintre simptomele, persistente, uneori, unele
oboseal, somnolen i dureri de cap.
simptome:
Anxietate, iritabilitate, modificri ale comportamentotorpeza fizice, lipsa de reflexe,
furnicturi, ameeli, grea i / sau vrsturi, modificri n viziune i / sau
auz, tahicardie (creterea frecvenei btilor inimii), contracii ale muchilor faciali,
crize similare cu cele ale un atac de epilepsie (Paul efect Bert), care poate duce la deces.
Hipoxia- insuficienta de O2 in tesuturi si tulburari in transportarea de O2 in
hemoglobina, transportul prin membrana alviolara duce la HIPOXIE.
Asa dar drumul prin care trece O2 este: 1.plamini-alveola-membrana alviolara; 2.
Eritrocitul+
Daca 30% din alveole nu vor functiona, daca ducem un mod de viata pasiv atunci lipsa
a 30% nu se observa,dar se mareste eritrocitele fizice, apare oboseala si se pierde orice
dorinta de a lucra. Acest lucru este datorita insuficientei de O2. Cel mai mult O2 este
consumat de: 1. Muschii de la spate si picioare; 2. Celulele nervoase; 3. Tractul gastricpentru descompunerea mincarii, de acee dupa mincare este de dorit relaxarea
picioarelor. O molecula de glucoza+O2=36mol ATP+CO2+H2O;

O molecula de glucoza =6mol ATP +CO2+H2O+ acid lactic+ toxicoza totala legata de
insuficienta excretiei acidului lactic.
Din acesta formula reese ca pentru a supravietui in aceste conditii de hipoxie
organismul are nevoie de cantitati mari de lipide. Semn de hipoxie este intoleranta la
exercitii fizice, mai numit in medicina SOC( sindomul oboselii cronice) sau sindromul
managerului, sau creerul deconectat si cel mai important este ca nimic nu te doare.
30. Ozonoterapia- este o metoda de tratanent si prifilaxie a diferitor boli in care se
foloseste O3 un derivat al O2. Ozon din limba greaca insemna mirositor a fost
determinat in 1785 si prezinta o forma alotrpica a oxigenului, este format din 3
molecule de O2. In 0,005-0,002ml/m3 ozonul are efect stimulator asupra omului si ii
ridica capacitatile adaptive in cazul consumului a elementelor toxice la hipoxie
stimuleaza ritropoeza , ridica activitatea fagocitara a leucocitelor, ridica potentialul
imunologie al omului, ridica rezistenta la frig, pozitiv actioneaza asupra sistemului
respirator, scade tensiunea arteriala.
In concentratii mai mari decit 0,5 ml ozonul devine toxic, irita mucoasa cailor
respiratorii, a activitatii apar ameteli scade tensiunea arteriala, are loc dilatarea
capilarelor, clinic omul devine iritat, obosit, acuza de durere de cap.
O3 este unul din cei mai puternici oxidanti si el in concentratii critice distruge enzime
si fermenti in microorganisme ceea ce duce la modificari in schimbul substantelor in
organismul bacteriilor si duce la moartea lor.
31. Speleoterapia i haloterapia.
Speleoterapia- din greaca- pestera, pe teritoriul Rominiei si Moldovei erau folosite
cavernlede sare mai numite ocne in scopiri terapeutice. Omul este copilul naturii si el
era nevoit sa foloseasca fertele naturii penru binele sau. Natura ii ofera cu drag si din
belsug diferite surse de apa mineralizata calda, fierbinte, rece, noroi si inclusiv aerul
specific din aceste caverne. Folosirea acestor surse are istoria sa in multe tari cum Italia,
Cehia, Elvetia Din literatura de specialitate reese ca 85% din cazuri in urma aplicarii
tratamentului speleologic la pacienti are loc imbunatatirea starii de sanatate, chiar si
tatarea.
Rremisia ce apare poate fi pe o durata de un an, dar pina la 7 ani acest rezultat este
semnificativ, factorul principal in speleoterapie poate fi hormezi-sul -reactie nespecifica
de adaptare a organismului la conditiile create in aceste camere. In alta concentratie de
ioni si de particole de sare, care se aseaja in diferite portiuni ale plaminilor duce la
aparitia fortelor osmotice si aparitia unor reactii specifice.
Hormezis- este stimularea unei careva sisteme a omului de catre factorii externi care nau forte suficiente pentru manifestarea factorilor nocivi, dar care ridica capacitatile
adaptive ale omului. Terapia hormezisului permite explicarea unor observatii de
vindecare a multor boli.
Haloterapia- vine din greaca halos=sare, care este o parte componenta a aerozolterapiei.
Haloterapia este o direstie noua care sa nascut intr-un sat din Rominia, care acum
apartine Ucrainei. La baza acestei terapii se afla generatorul aerozolului uscat care
putaea fi gasit din ocnele din Slatina.

Domeniul aplicarii:
1. Bolile organelor respiratorii: bronsita recidivanta, astmul bronsic, bronsita
crinica obstructiva, bronsi ectazie, alergoze respiratorii.
2. Reabilitarea post operatorica: rinita vasomotorica si alergica, sinuzite ,
adenoidita, rinosinuso patologia, faringite.
3. Patologia pielii: dermatoze, psoriazis, neurodermite, hipersecretia glandelor
sebacee, piodermite, acneea.
4. Surminaj psihoemotional: patologii cardio vasculare combinate, haloigienafumatori, in urma influentei poluantilor, polinozele, pentru ridicarea sistemului
imun, pentru insanatosirea pielii.
Haloterapia poate fi folosita cu succes in: otorinolaringologie, pediatrie, in policlinice,
centre de recuperare si reabilitare.
Astazi pe piata sunt propuse 2 feluri de halocamere:
1. Camere care emit partial mina de sare;
2. Salon obisnuit in care se numeste un halogenerator care produce aerozol. In
aceste saloane numarul de bacterii la m3 nu depaseste 70-80 bacterii inainte de
procedura, iar dupa procedura insamintarea cu bacterii nu depaseste 130170m3.Valoarea aceasta este de 10 ori mai mica cu nr. de bacterii in sala de
operatie, inainte de operatie.
32. Talassoterapia- este terapia care in tratare foloseste namoluri, saruri minerale si
alge marine.
33 . Vasing. Sugaring.
Epilatul este o problema majora in cazul femeilor deoarece adduce
cu el o serie de inconveniente. Despre epilarea cu zahar se vorbeste din ce in ce
mai mult, ca alternativa a epilarii cu ceara si este indicata in special persoanelor cu piele
sensibila. Epilarea cu zahar functioneaza excelent pentru o exfoliere a pielii mai blanda,
dar mai ales pentru o piele sensibila! Exfolierea blanda realizata cu ajutorul epilarii cu
zahar detoxifiaza porii, pielea ramine curata si neteda in timp ce indeparteaza celulele
moarte si inlatura aspectul "de piele imbatranita".
Tratamentul cu pasta de zahar este :
-igienic curat, i dezinfectant
-practic fr durere, atta timp cat parul , inchis sau deschis la culoare, subire sau gros
este eliminat n direcia de cretere
-de lung durat, pentru c parul creste mai greu
-confortabil pentru utilizator, deoarece nu lsa reziduuri pe piele , iar pasta este solubila
n ap
-poate fi folosita ,de asemenea, pe zone cu psoriazis, eczeme sau muscaturi de insecte.
-eficient, deoarece materialul este foarte econom. Se spune ca sugaringul previne
cresterea firelor de par sub piele.
34. Remodelarea corpului,fizic. Remodelarea corporala.
Dupa cum insasi denumirea sa o explica foarte clar, remodelarea corporala include toate
tehnicile si procedurile prin care se obtine sculptarea uneia sau mai multor zone ale

trupului, prin eliminarea tesutului adipos si a celulitei si tonifierea muschilor si a pielii.

In sens larg, remodelarea corporala poate inseamna inclusiv efortul de transformare a
siluetei prin sport, dieta si suplimente nutritive ori ceaiuri cu efect de imbunatatire a
tranzitului intestinal. In sens restrans insa, tehnicile de remodelare cele mai uzuale
cuprind procedurile de electrostimulare, masaj si impachetari cu substante active
anticelulitice si cu efect de elasticizare a pielii.
35. Parafinoterapia
Parafina este o substanta prelucrata din petrol, care poate fi utilizata atat in tratamentele
fizioterapeutice pentru recuperare sau ameliorarea durerilor provocate de tendinite,
entorse, rupturi de ligamente, precum si in procedurile estetice. Mainile si picioarele
sunt, in general, zonele cel mai expuse ale corpului, insa un tratament cu parafina le
poate hidrata in profunzime si le ofera un aspect placut.
Tratamentul cu parafina este usor de pregatit si ajuta la hidratarea pielii chiar si in
cele mai profunde tesuturi, imbunatateste fluxul sanguin, iar stratul de parafina care
actioneaza in profunzime previne imbatranirea.
Contraindicatii pentru tratamentul cu parafina Tratamentul cu
parafina este recomandat pentru orice tip de piele, insa aplicarea pe
ten este recomandat sa se faca intr-un centru profesional, deoarece
cosmeticiana va decide daca tipul de ten poate beneficia de acest
tratament. De asemenea, tratamentul cu parafina este
contraindicat persoanelor care sufera de diabet, varice sau celor care
au rani pe piele.
Tratament cu parafina pentru slabire .Tratamentul cu parafina poate fi
folosit si daca vrei sa slabesti. Se aplica parafina calda pe zona dorita
(abdomen, coapse etc) si se maseaza puternic, pentru a stimula
transpiratia si pentru a elimina toxinele. In continuare se lasa sa se
raceasca, iar cand parafina devine casanta se indeparteaza si se
clateste cu apa rece. Acest tratament cu parafinaeste ideal pentru
a pierde centimetri din talie sau picioare, zone in care se acumuleaza
depozite de grasime foarte usor.

36. Microdermabraziunea.
Microdermabraziunea cu pulbere de diamant hipoalergenica --este un
tratament de dermato-cosmetica faciala si corporala care presupune
exfolierea controlata a tegumentului si asigur un mai bun control
asupra peelingului mecanic astfel realizat. Se obtine eliminarea
stratului cornos al tenului acel strat al pielii alcatuit in principal din
celule moarte. Exfolierea acestui strat prin microdermabraziune
aduce dupa sine o excelenta regenerare celulara, si reechilibrarea
fibrelor de elastina.

Microdermabraziunea a fost recunoscuta de catre medicii dermatologi

si esteticieni ca fiind cel mai eficient tratament dermato-cosmetic de
curatare si intretinere a sanatatii pielii. Efecte microdermabraziune
prin microdermabraziune se realizeaza o excelenta stimulare a
productiei de celule noi, o accelerare a productiei de colagen si
elastina prin presiunea negativa exercitata simultan cu forta abraziva
a dischetelor de diamant pentru a dubla eficienta exfolierii straturilor
superficiale ale pielii.
Microdermabraziunea nu produce arsuri, iritatii sau alergii. Dupa
tratament va puteti spala, machia; tenul ramane curat, luminos si
stralucitor. Prin aceasta metoda se curata straturile superioare ale
epidermei cu ajutorul unui fascicol de microparticule antiseptice de
diamant care, dupa ce au atins si indepartat tesutul imbatranit sau
vatamat la suprafata, sunt aspirate printr-un tub cu vacuum.
Rezultate microdermabraziune
Microdermabraziunea este complet nedureroas si se desfasoara in conditii de maxima
siguranta. Rezultatele sunt vizibile nc de la prima edin: regenerare celular i
tisular;
accelerarea produciei de colagen i elastin;
curarea tenului i redarea luminozitii;
atenuarea instantanee a ridurilor;
curarea i decongestionarea esuturilor;
eliminarea petelor, comedoamelor, courilor;
tratarea acneei si a urmelor lasate de acnee;
uniformizarea zonelor decolorate inestetic;
accelerarea hidratrii naturale a tenului;
uniformizarea cicatricilor si semnelor superficiale.
37. Hipokinezia ca un factor ce diminuiaza capacitatile adaptative ale
organismului.
Deficitul de micri se numete hipochinezie. Acest deficit la copii poate provoca
diferite dereglri funcionale exprimate. E stabilit o legtur direct a hipochineziei cu
scderea activitii multor enzime, care influeneaz asupra caracterului proceselor de
oxidare i a transformrilor biochimice n organism. Totodat are loc o scdere clar a
rezistenei generale a organismului copilului la factorii de rceal i la
microorganismele patogene. Se determin o scdere a forei musculare, vitezei i
rezistenei, are loc o reducere a diapazonului posibilitilor funcionale ale sistemului
cardiovascular i organelor de respiraie.
Consecinele hipochineziei se manifest mai evident prin reducerea mobilitii
articulaiilor, dereglriistereotipului motor i coordonrii micrilor.

Cele mai bune mijloace de profilaxie a hipochineziei i a consecinelor ei e justa

organizare i realizare a diferitelor mijloace i forme de educaie fizic, respectarea
regimului zilei, propagarea modului activ de via
38. Terapia cu ozokerita si naftalanoterapia
Este una din terapiile la cald in care, ca agent termic, se foloseste ozocherita, un
mineral natural, de origine petroliera, supus unei prelucrari speciale.
Ozocherita (ceara munilor) este un mineral din grupa bitumurilor petroliere, se
prezint sub forma unei mase ceroase, de culoare maro nchis sau negru, i conine
aproximativ 85% bioxid de carbon, circa 14% oxigen, parafin, uleiuri minerale, rini
i alte substane.Ozocherita este o cear mineral solubil n benzin, terebentin,
cherosen i se combin cu uleiuri vegetale, minerale i parafin. Se poate folosi la
prepararea alifiilor, dar i ca agent termic. n practica medical, se utilizeaz ozocherita
deshidratat standard. Se aplic pe piele, cldura transmindu-se lent spre straturile
inferioare ale dermei. Chiar i la temperaturi mai ridicate, nu provoac arsuri.
Ozocherita se folosete n tratarea dermatozelor nsoite de infiltrare, lichefiere i
hipercheratoz. E un tratament cu efect curativ puternic, cost redus i uor de
administrat. Folosirea ozocheritei este contraindicat n stadii acute i subacute ale
dermatozelor, n caz de apariie a noi formaiuni maligne, afeciuni ale sngelui i
dereglri decompensate ale activitii sistemului cardiovascular.
Naftalanoterapia este tratamentul afeciunilor, cu ajutorul
petrolului naftalan (originar din regiunea Naftalan din Azerbaidjan),
att n form natural, ct i n componena unor preparate. Naftalanul
este un amestec de petrol naftalan cu parafin solid (cerezin) i
petrolat. Acest amestec se mai numete alifie naftalan. Exercit
asupra pielii i mucoaselor o aciune emolient, resorbant,
dezinfectant, bactericid, bacteriostatic, cicatrizant, antialergic i
calmant. Bile de petrol naftalan snt indicate n psoriazis, eczem
cronic, neurodermit, prurigo, urticarie, lichen simplu, sclerodermie,
ihtioz. Dup baie, resturile de petrol naftalan se ndeprteaz de pe
corp, cu ajutorul unor cuite de lemn speciale, apoi se terge pielea i
abia n final se face du. Bile de petrol de la Naftalan snt vizitate
anual de mii de turiti. Ei spun c efectele snt miraculoase. Petrolul
de la Naftalan conine aproximativ 50% naftalin, susbstan folosit
la combaterea moliilor, dar i pentru tratarea psoriazisului.
39. Crioterapia i criochirurgia
Crioterapia este o metoda terapeutica frecvent utilizata pentru tratarea a diverse
leziuni benigne si maligne. Mecanismul distrugerii in crioterapie il constituie necroza
care rezulta in urma congelarii si decongelarii celulelor. Tipurile de cancer de
piele care au celule bazale superficiale si boala bowen pot fi tratate cu
ajutorul crioterapiei.
Mecanismul de actiune poate fi impartit in crioterapie in trei faze:
1. Faza de trasfer de caldura

2. Distrugerea celulelor
3. Inflamatia.
1. Transferul caldurii
Mecanismul prin care crioterapia distruge celulele vizate este prin transferul
rapid de caldura de la aparatele utilizate in timpul tehnicii, la piele. Cel mai des, pentru
criogenare este folosit azotul lichid care are un punct de fierbere la -196 grade celsius.
Rata de transfer a caldurii depinde de diferenta de temperatura dintre piele si azotul
lichid.
Cand crioterapia foloseste tehnica pulverizarii, azotul lichid este aplicat direct pe piele
si va avea loc evaporarea (cauzata de transferul termic) care are loc atunci cand caldura
din piele este rapid transferata azotului lichid. Acest proces determina evaporarea
azotului lichid aproape imediat.
2. Distrugerea celulelor
Prejudicierea celulelor apare in timpul dezghetarii dupa ce celulele sunt
inghetate. Congelarea rapida si dezghetarea lenta maximizeaza distrugerea tesuturilor
celulelor epiteliale si este cel mai rapid tratament pentru afectiunile maligne.
Fibroblastii produc colagen mai putin dupa o dezghetare rapida. Prin urmare, un dezghet
rapid poate fi recomandat pentru tratamentul leziunilor benigne sau cheloide in zonele
predispuse la cicatrici.
Keratinocitele trebuie sa fie congelate la -50 de grade pentru ca distrugerea
sa fie optima. Melanocitele sunt delicate si necesita doar o temperatura de -5 grade
celsius pentru distrugere. Acest fapt este motivul pentru care apare hipopigmentarea in
urma crioterapiei la persoanele cu piele mai inchisa la culoare.
Tipurile de cancer de piele cu leziuni maligne necesita o temperatura de -50
de grade celsius, in timp ce pentru distrugerea leziunilor benigne este recomandata o
temperatura de -20-25 de grade celsius.
3. Inflamaia
Ultimul raspuns la crioterapie este inflamatia care de obicei este observata sub
forma eritemului si edemului. Inflamatia este rapunsul la moartea celulelor si ajuta la
distrugerea celulelor locale.
Criochirurgia este o metoda folosita in tratamentul leziunilor cutanate.
Leziunile benigne beneficiaza de aceasta terapie: in special keratozele seboreice,
chisturile mixoide, cheloidele, verucile si lentigourile. Criochirurgia foloseste agentii
alogenici - usor de aplicat. De obicei nu este necesara anestezia. Agenti folositi nu lasa
cicatrici dupa reepitelizarea. Cei mai folositi agenti sunt: freon, monocloetan, dioxid de
carbon lichid, oxid nitric lichid, azot lichid.
Pielea are o bogata retea capilara si este relativ rezistenta la refrigerare.
Aplicarea de azot lichid, repetata in 4 reprize de 60 de secunde coboara temperatura la 2
millimetri de suprafata la - 11 grade Celsius. Aplicarea directa de azot lichid spray, un
interval de timp egal determina scaderea temperaturii la - 125 grade Celsius la o
profunzime de 2 millimetri si la - 70 grade Celsius la 5 milimetri. Asemenea
temperaturii trebuie atinse pentru criochirurgia cancerelor cutanate.
Criochirurgia este mai eficienta atunci cand sunt prezente cicluri repetate de
refrigerare - decongelare. Se constata o distrugere mai mare tisulara decat la o singura
refrigerare. O refrigerare rapida urmata de o decongelare lenta produce distrugeri
maxime. Rata de supravietuire celulara este cu atat mai mica cu cat viteza de refrigerare
este mai mare si viteza de de congelare mai redusa.
40. Terapia cu nmoluri

n general, utilizarea nmolurilor ca factor terapeutic are un

efect cunoscut de mii de ani, fiind unul din cele mai vechi tratamente
folosite nc din Egiptul antic i, apoi, tot mai mult n decursul vremii,
iar unele metode de aplicare a nmolului s-au motenit pn n ziua
de azi.
De culoare neagr, lucios i onctuos, nmolul are un miros
caracteristic (hidrogen sulfurat) i posed proprieti fizice care l fac
extrem de util n tratamentul diferitelor afeciuni; el reprezint un
unicat din toate punctele de vedere. Astfel, nmolul are proprietatea
de a se ntinde, a se mula pe suprafaa corpului (este plastic);
absoarbe apa ca un burete, fiind capabil totodat s se i amestece
foarte bine cu ea (este hidropexic); nmagazineaz uor cldura (este
termopexic) cnd este nclzit i o cedeaz greu corpului nostru (are o
termoconductibilitate redus); de aceea, aplicat fierbinte pe piele, d
o senzaie de cldur mai redus dect o baie cu ap la aceeai
temperatur.
Nmolul se folosete nclzit pentru diverse proceduri:
mpachetri, cataplasme i n amestec cu apa srat din lac, pentru
bi la cad. Modul de aplicare const n mpachetri pariale cu nmol
cald, de 45 50, timp de 20-30 minute (eventual cu masaj), sau
onciuni, care pot fi pariale sau complete, cu nmol rece i expunere
la soare (metoda egiptean).
Namolurile terapeutice sau peloide, termen provenit din
cuvintele grecesti pelos (noroi) si eidos (forma), au diferite
proprietati fizice, chimice si biologice, in functie de originea lor si de
modalitatea de formare. Mecanismul vindecator nu este inca pe
deplin elucidat, dar ceea ce se stie deocamdata cu certitudine este ca
intreaga actiune a namolului se exercita prin intermediul sistemului
nervos. Influenteaza formula sangelui, viteza de sedimentare a
globulelor rosii, metabolismul substantelor azotate, secretiile gastrice,
biliare, pancreatice, renale si a tuturor glandelor cu secretie interna.
De asemenea, namolul actioneaza pozitiv in oprirea din evolutie a
proceselor inflamatorii cronice, in special a celor de natura
reumatismala. Mai e utilizat in tratamentul proceselor inflamatorii
cronice (dar netuberculoase) localizate la pleura si perineu, ca si a
diferitelor inflamatii cronice care tin de zona genitala, sterilitatea
secundara. Namolurile actioneaza benefic asupra pielii, fiind si un
ingredient fara egal in cosmetica. Contribuie la eliminarea starilor de
oboseala, mai ales a oboselii cronice, si creste rezistenta generala a
organismului, sporind tonusul psihic si vitalitatea. Tratamentul cu
nmol se mai numete i peloidoterapie.
41. Principiile medicinei holistice

Principiile Medicinei Holistice sunt in numar de 7:

1. In primul rand sa nu faci rau Primum non nocere. Sunt folosite metode noninvazive care minimalizeaza riscul efectelor secundare cu exceptia cazurilor unde
metode de urgenta sunt necesare.
2. Puterea de vindecare a Naturii Vis medicatrix naturae. Natura are puterea de a
vindeca la fel cum organismul are inerenta in el capacitatea de a se vindeca prin
mecanisme proprii: atunci cand ne taiem la mana, de pilda, mecanismele de coagulare si
de epitelizare ale organismului sunt puse in miscare pentru a opri sangerarea, a inchide
rana si a reface apoi epiteliul distrus fara vreun ajutor din afara. Medicina Holistica
reface si sustine aceasta putere de vindecare inerenta in fiinta umana, prin metode,
tehnici si remedii in armonie cu procesele naturale.
3. Aflarea si inlaturarea cauzei Tolle causam. Fiecare boala are o cauza care sta la
baza ei fie n modul de viata, fie n alimentatie, in starile emotionale sau in
obisnuintele persoanei respective; in Medicina Holistica sunt gasite si indepartate aceste
cauze. Altfel nu are loc o reala vindecare; iar problema va reveni, mai devreme sau mai
tarziu.
4. Trateaza intreaga persoana Omul e mai mult dect suma partilor sale componente
aceasta ne face diferiti de o masinarie neinsufletita, sau anorganica. Fiinta umana nu e
doar un ansamblu de parti ale corpului, sau de organeasadar ele nu trebuie tratate
seaparat, fara sa se tina seama de inter-relatia dintre ele, de influenta pe care o au unul
asupra altuia altfel vor apare nenumaratele efecte secundare, si esecul, pe termen
lung, al tratamentelor..
5. Medicina preventiva este mult mai usor sa previi o boala inainte sa se manifeste
de aceea trebuiesc respectate anumite principii de viata care vor feri de imbolnaviri sau
care vor grabi vindecarea.
6. Starea de bine Wellness medicina trebuie nu doar sa trateze boala, sau sa
amane moartea, ci sa imbunatateasca calitatea vietii pacientului atat pe plan fizic cat si
pe plan emotional, mental si spiritual.
7. Doctorul ca si invatator Docere. Relatia dintre medic si pacient este fundamentala
pentru vindecare. Cuvantul doctor (din Latina: docere) inseamna invatator
medicul trebuie sa il educe pe pacient pentru ca acesta sa isi asume si el
responsabilitatea pentru procesul de vindecare.