Cursul 5

Grinzi compozite

Sef Lucrari Dr. Ing. Cristian Rusanu

Caracteristici speciale ale analizei

structurale in cazul structurilor compozite
Determinarea eforturilor si deformatiilor

trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte:

Comportarea neliniara a componentelor (placa de

beton si profil metalic)

Influenta modului de executie si istoria incarcarilor
Efectele contractiei si curgerii lente
Efectul interactiunii intre cele doua componente ale
sectiunii compozite

Influenta comportarii neliniare

Relatia forta-sageata

q1 forta corespunzatoare
aparitiei primei fisuri in
zona de moment negativ
q2 forta corespunzatoare
plastificarii armaturii in
zona de moment negativ
q3 forta corespunzatoare
plastificarii sectiunii in
zona de moment negativ
q4 forta corespunzatoare
plastificarii sectiunii in
zona de moment pozitiv

Influenta comportarii neliniare

Relatiile moment curbura la moment pozitiv si negativ
Capcitatea de rotire in articulatiile plastice depinde de legea de

comportare a sectiunii
In general, momentul capabil pozitiv este mai mare decat
momentul capabil negativ

Influenta comportarii neliniare

Cerinta de ductilitate a sectiunilor
Atingerea momentelor de plastificare in cele doua sectiuni

caracteristice in reazem si in camp- necesita asigurarea unei

capacitati de rotire suficienta in prima ariculatie plastica (in zona
de reazem)
Rotirea impusa articulatiei la moment negativ depinde de
diferenta intre momentele plastice ale celor doua sectiuni

Influenta comportarii neliniare

Clasele profilelor metalice (EC 3) Clasa 1
si 2plastica depinde de clasa
Capacitate de rotire in articulatia
Clasa I

sectiunii profilului

inima

36

pentru 0.5

396

pentru > 0.5

13 1

talpa
/ 9

Clasa II

inima

41.5

pentru 0.5

456

pentru > 0.5

13 1

talpa
/ 10

235

Influenta comportarii neliniare

Clasele profilelor metalice (EC 3) Clasa 3
Clasa III
inima

42

pentru > 1.00

0.67 + 0.33

0.62 1

talpa
/ 14

235

pentru 1.00

Influenta comportarii neliniare

Clasificarea sectiunilor pentru grinzi compozite partial
inglobate in beton talpi comprimate
Prezenta betonului are ca efect impiedicarea partiala a piederii

stabilitatii
In cazul talpilor comprimate se tine cont de prezenta betonului prin
marirea limitei pentru clasele 2 si 3

Influenta comportarii neliniare

Efectul de tension stiffening
Ca si incazul elementelor de beton efectul de tension stiffening are ca efect o sporire a
rigiditatii, fara o crestere a capacitatii portante

Influenta tipului de executie si a

istoriei incarcarii
In functie de modul in care sunt realizate grinzile compozite

acestea au o comportare diferita.

In cazul grinzilor care nu sunt sprijinite in faza de turnare, profilul
metalic preia in intregime incarcarea din greutate proprie ( a
profilului si a placii) iar calculul in faza de exploatare trebuie sa
tina cont de aceste eforturi initiale din profil.
A

Influenta tipului de executie si a

istoriei incarcarii
Influenta modului de executie si a istoriei incarcarii are o

influenta directa asupra rigiditatii elementului si mai putin asupra

capacitatii la incovoiere.

Influenta contractiei si a curgerii lente

Contractia si curgerea lenta a betonului conduce la modificari

graduale in distributia eforturilor interne, a curburilor si a

deformatiilor longitudinale.
Efectele asura elementelor compozite produse de contractie si de
curgerea lenta se impart in doua categorii:
Efecte primare sunt efectele produse de contractie si curgerea lenta atunci

cand nu se considera compatibilitatea elementelor

Efecte secundare apar in structurile static nedeterminate sunt efectele produse
de contractie si curgerea lenta atunci cind se considera compatibilitatea
deformatiilor (efectele primare cauzeaza efectele secundare)

Influenta gradului de conectare

Gradul de conectare are o influenta directa

asupra capacitatii elementului si a rigiditatii

acestuia

Metode de calcul static pentru grinzi

compozite
Determinarea eforturilor folosind metode de calcul

elastic:
Metoda generala
Calculul elastic cu distribuitie predefinita a rigiditatilor
Calcul elastic cu zone fisurate predefinite
Calcul elastic folosind sectiunea nefisurata a elementului

Metode de calcul neliniar:

Metode avnsate de calcul neliniar care tin cont de

comportarea neliniara a materialelor, etapele de

executie, flexibilitatea nodurilor, contractia si
curgerea lenta, efectul de tension stiffening etc.
Calculul postelastic bazat pe articulatii plastice
punctuale

Metode de calcul elastic

Metoda genarala I Metoda generala de calcul se bazeaza pe metodele

de calculul static elastic conventional folosind

rigiditatile fisurate (in zonele de moment negativ) si
nefisurate (in zonele de moment pozitiv) ale
elementelor
Etapele de calcul din metoda generala
Calculul elastic folosind rigiditatea nefisurata (Est I1)

pentru combinatia caracteristica de incarcari

determinarea zonelor fisurate, considerandu-se zone
fisurate zonele in care efortul de intindere in beton la
fibra extrema (cea mai intinsa) este scmax=2fctm
Reducerea rigiditatii elementelor in zona fisurata (Est I2)
Refacerea calculului static folosind noua distributie de
rigiditati

Metode de calcul elastic

Metoda genarala II -

Metode de calcul elastic

Calcul elastic cu distributie de rigiditate predefinita
Calculul elastic se poate efectua considerand fie o distibutie

constanta a rigiditatii, considerand rigiditatea sectionala asociata

sectiunii nefisurate, fie o distributie variabila a rigiditatii,
considerandu-se rigiditatea fisurata a sectiunii in zona de
moment pe o lungime egala cu 0.15 din deschidere.

Metode de postelastic
Calculul plastic
Calculul plastic se efectueaza pentru verificari la SLU, mai putin verificarea

la oboseala, fara a se include efectele de ordinul II daca:

Elementele, imbinarile si materialele respecta conditiile de ductilitate din EC3

Sectiunile au o capacitate de rotire suficienta
Imbinarile sunt capabile sa preia momentele plastice
Sectiunile sunt simetrice dupa un plan paralel cu inima (inimile)
Sunt prevazute prinderi laterale pentru evitarea flambajului prin rasucire
Capacitatea de rotire este suficienta

Se considera ca exista suficienta capacitate de rotire daca:

Rezistenta caracteristica a otelului este maxim 355MPa
Contributia aramaturilor comprimate se neglijeaza
Sectiunile profilelor in zonele de articulatie plastica sunt de Clasa 1, iar in

rest clasa 1 sau 2

Imbinarile grinda stalp au fie capacitate de rotire suficienta fie un moment
capabil mai mare decat 1.2 ori momentl plastic al elementelor pe care le
imbina.
Deschiderile adiacente nu depasesc 50%
Deschiderea marginala este cel mult 115% din deschiderea adiacenta
Talpa comprimata din zonele plastice trebuie fixata lateral

Latimea efectiva (activa) a placii I -

Le = 0,85 L1 pentru beff,1

Le = 0,25 (L1+ L2) pentru beff,2

Le = 0,70 L2 pentru beff,1
Le = 2L3 pentru beff,2

Latimea efectiva (activa) a placii II La mijlocul deschiderii sau la un reazem intern, latimea efectiva totala beff,2 poate fi

determinata cu relatia:
beff = b0 + S bei unde:
b0

este distanta dintre centrele conectorilor de forfecare;

bei este valoarea latimii efective a placii de beton pe fiecare parte a inimii si se ia egala cu Le/8
dar nu mai mare decat latimea geometrica efectiva bi. Valoarea bi trebuie luata ca distanta de la
conectorul de forfecare la un punct situat la jumatatea distantei dintre doua inimi adiacente,
maurate pe linia mediana a placii de beton, cu exceptia cazului cand este linga o latura libera,
distanta bi este distanta pina la latura libera. Lungimea Le trebuie luata drept distanta
aproximativa intre punctele in care momentul incovoietor este egal cu 0. Pentru grinzi
compozite continue tipice, unde dimensionarea este guvernata de infasuratoarea de momente
din diverse cazuri de incarcari, si pentru console, Le poate fi considerat ca in Figura 1.
Latimea efectiva la un reazem de capat poate fi determinata astfel:
beff = b0 + S bi bei
bi = (0,55+0,025 Le/ bei) 1,0

unde:
bei

este latimea efectiva a ultimei deschideri si Le este deschiderea echivalenta a ultimei

deschideri.

Verificari la SLU de rezistenta

Verificarile grinzilor la SLU depind de schema statica

si distributia incarcarilor.
Verificarile curente sunt urmatoarele:
Verificarea la incovoiere
Verificarea la forta taietoare

Verificarea la incovoiere cu forta taietoare

Verificarea la luncare la interfata dintre placa si

grinda
Verificarea la forfecare a talpii de beton armat
Verificarea la flambaj prin rasucire

Verificari la incovoiere la moment

pozitiv Sectiuni clasa 1 si 2
Momentul capabil al sectiunilor de clasa 1 sau 2 se determina

prin calcul plastic.

Sunt admise urmatoarele simplificari
Exista interactiune totala intre grinda de otel si placa de beton.
Toate fibrele grinzii metalice, incluzndu-le pe cele din axa

neutra, sunt la curgere la compresiune sau la intindere.

Tensiunile in aceste fibre sunt deci egale cu valoarea de calcul a
limitei de curgere fyd (= fy/ga ).
Distributia eforturilor unitare de compresiune in beton este
uniforma si egala cu 0,85fck/gc. Factorul 0,85 tine cont de
diferenta dintre rezistenta pe cilindru si rezistenta reala observata
intr-un element structural.
Rezistenta betonului intinse este neglijabila si se considera zero.
Armatura din placa, daca este intinsa, este la curgere cu un efort
unitar fsk/gs.
Armatura comprimata a placii (si tabla profilata in cazul placilor
compozite) are efect neglijabil asupra momentului capabil al
sectiunii si poate fi ignorata (EC4 permite includerea armaturii
comprimate, exclusiv tabla profilata, caz in care se considera ca
aceasta este solicitata la rezistenta sa de calcul).

Verificari la incovoiere la moment

pozitiv Sectiuni clasa 1 si 2
Axa neutra situata in placa
beff
zpl

hc

0.85fck/gc

Ncf

ha/2
ha

Npla
ha/2

0.85
=

=
0.85

fyk/ga

, = (0.5 + 0.5 )

Verificari la incovoiere la moment

pozitiv Sectiuni clasa 1 si 2
Axa neutra situata in talpa profilului
0.85fck/gc

beff
zpl

hc

ha/2

Ncf
Npla1

2fyk/ga

ha

Npla
ha/2

fyk/ga

0.85
= 2
=

+ 2

+
, = 0.5 + 0.5 1
2
+
, = 0.5 + 0.5
2

+ 1 = 0 =

Verificari la incovoiere la moment

pozitiv Sectiuni clasa 1 si 2
Axa neutra situata in inima profilului
0.85fck/gc

beff
hc
ha

zpl

Npla1

zw

fyk/ga

ha/2
fyk/ga
+ 1 2

Ncf

= 0 =

, = + (0.5 + 0.5 0.5 )

Npla2

0.85fck/gc
2fyk/ga
fyk/ga
fyk/ga