LEGILE BELAGINE LEGILE FRUMOASE LEGILE

ZAMOLXIENE
BELAGINELE-EXPRESIE A DINUIRII MILENARE A VALAHILOR N ISTORIE
Societatea uman a nregistrat n evoluia ei de-a lungul istoriei, populaii care s-au distins prin
nivelul nalt al civilizaiei, exprimat n formele organizrii socio-economice i ale celei spirituale.
Despre civilizaia pelasgilor, naintaii daco-romnilor, ai valahilor, au scris, sau au vorbit, mai toi
nvaii sau personalitile antichitii-i n-au fost puini.
Acest lucru este explicabil, dac ne gndim c pelasgii au roit din centrul originar, spaiu vechi
primordial, civilizator, aflat n zona carpato-danubian, n toate direciile. (dr. N. Svescu Noi nu
suntem urmaii Romei, Ed. Axa, Botoani, 2003, p. 33-38).
n urm cu 12 milenii, pe acest teritoriu sunt menionate n documentele antice, universitile
zalmocsiene, prin care au trecut mari nume ale antichitii. Atestat documentar este ns Hestia-IstaVesta 2500 .H., caMare Preoteas a Colegiului Fecioarelor-tiutoare de carte.
Aceasta conducea regatul feminin al dacilor ce avea la baz cel mai vechi cod de legi scrise din
lumea antic, cod cunoscut sub numele de BELAGINE ,sau Legile Frumoase. (D. Blaa
Basmul Romanizrii, pag. 5, Fundaia Artelor Dor, 1998)
Herodot-lib. I 211, amintete de un rege al agatrilor Anacharsis care era contemporan cu Numa
Pompiliu al Romei-694 .H., care a compus o lucrare n versuri despre legile scyilor pstori. Despre
legile agathrilor, scrise n versuri a amintit i Aristotel. N. Densusianu Dacia
Preistoric (Buc.Institutul de Arte Grafice Carol Gobel 1913 p.895).
Redactarea legilor scite sau agathre, atribuite lui Anacharsis e mult mai veche, innd cont de
faptul c turdulii sau turditanii din Pens. Italic care s-au desprins n timpuriobscuredin
A.Transilvaniei, aveau, cum spune Strabon 1 III 1, 6un codice de legi vechi de 6000 de ani dup
mrturisirea lor
Despre legile agathrilor scrise i cntate, vorbete i Aristotel(Pobl. Sect.-xix, 28). De altfel
cretinismul a preluat practica cntrii Legilor Noi, hristice care sporete i ntreine atmosfera de
sacralitate.
Putem accepta c aceste legi, date geilor, sunt de origine divin, cum susin unii, numai avnd n
vedere faptul c, pelasgii furitorii unei culturi i ai unei civilizaii superioare, erau considerai de vechii
greci, care au venit mult mai trziu pe pmnturile Eladei din N, dioi, (divini) de aceeai origine cu
zeii, (Homer-Iliada X, 422-426, 441) strnindu-le admiraia i recunoatera superioritii.
Existena pelasgilor antici consemneaz pe un rege brbat, numit Zalmoxa.
Numele ni-l arat ca fiind un slujitor al lui Zalmocsis, menionat la jumtatea mileniului al II-lea.
(1400 . d. H.), mare legislator.
Scriitorul Iamblicus (33 d.e.n. Fontes I pag. 19) adaug c Zalmoxa-tracul , le-a ntocmit legile i
le-a scris. Credem c acesta a reconsiderat aceste legi,n raport cu cerinele timpului,rescriindu-le,
aa cum, de fapt, a fcut i Deceneu.
La nceputuri n adncul vremii, Belaginele au fost impuse prin constrngeri i cu ajutorul vestalelor
tiutoare de carte.
Deceneu, Marele Iniiat i Rege al dacilor, preocupat de cultivarea supuilor si, cum spune i
Herodot, a transcris aceste legi i ele se pstreaz pn astzi sub numele de BELAGINE (Fontes II
p.416-417),i tot el este cel ce a simit nevoia s revizuiasc i s impun mai cu hotrre,
actualiznd, legile vechi.
Belaginele stau la baza civilizaiei umane (Fontes II p.19). Ele au prinsen sine legile sfinte
care au nvenicit pe cei nobili, prin respectarea lor, prin perfeciunea laturii iniiatice i nu numai, dar
au fost i cuite pentru cei ce nu tiau de nici o ordine.
Belaginle sunt traduse diferit i de contemporani; fie legile frumoase, (D. Blaa op. cit. p.5 ), fie
legile naturii (V. Kernbach Universul mitic al romnilor-Ed.tiinific 1994 )
Putem lua n considerare aceste interpretri, avnd n vedere c ele eraupuse i n versuri i se i
cntau, asigurnd prin prevederile lor, n cazul aplicrii, o via armonioas.
Etimologia cuvntului Belagine

Unii
cercettori
propun
ca
etimologie
structurile belanus

cele
bune (legi)
+ginus = nceptori, sau nceputuri, deci legi de la nceputuri, sau deriv acest cuvnt compus de
la belle + leagines, ori de la bela + logos.
Vom arta care este etimologia cuvntului Belagine pornind de la relevarea clar a etimonului
lexemului Valah, care arat, fr ndoial, c Valahii de azi sunt aceeai cu Pelasgii de ieri i c
acetia, cu adevrat, au fiinat dintotdeauna aici, sunt cei mai ndreptii s se mndreasc cu
naitaii civilizatorii lumii, cu originea lor nobil, i c, acceptnd Adevrul, orict de surprinztor ar fi
pentru cei ncremenii n rutin, aa-zisele pete albe, dispar.
Vorbim de evoluia n timp a lexemului Pelasgi nregistrm urmtoarele forme: pelasg(i)
pelah(i) velah(i) valah (nu insistm asupra legilor fonetice, acestea au fost prezentate n studiul
Valahii factor de continuitate n istoria universal M. Ciornei rev. Dacia Magazin nr.23 iulie 2005 )
Considerm lexemul BELAGINES un cuvnt compus din doi termeni i anume
din pelasgus i gentes (gens-gentis, nsemnnd, neam, gint).
nregistrm urmtoarea evoluie fonetic:
Desinena final us cade ca o lege general a trecerii la limba dacoromn valah-desinena
us este pelasg nu latin i rezult termenulpelas(g)gentis.
i prima consoan s, greu de pronunat dispare i rmne cuvntulpelagentis.
Prin efectul legii comoditii n comunicare, se anuleaz fonemul t se ajunge la
forma pelagenis.
Are loc metateza i/e; n vorbire, vocala e se confund uor cu vocala i i se pronun termenul
n discuie pelagines.
ntre bilabialele p i b se face confuzia ntr-o vorbire fluent, fiind foarte apropiate sonor i va
rezulta termenul n discuie belagines.
n timp se pierde i terminaia final s ntr-un proces normal de dezvoltare, n condiii diferite ale
aceleai limbi pelasge i va rezulta lexemul .belagine.
Deci s sintetizm:
PELASGUS+ GENTES=PELASGENTIS-PELAGENTIS-PELAGENIS-PELAGINES-BELAGINES
BELAGINE.
In traducere vom spune stricto senso c cele dou cuvinte pelasgus i gentis nseamn
a neamului pelasg.
Se cere, firete, o completare a sintagmei. Pentru a deveni inteligibil adugm ceea ce-i lipsete,
i anume cuvntul iniial leges.
Se spunea nc n antichitate LEGES P(B)ELAG(E)INTES, adic LEGILE NEAMULUI PELASG.
Cu timpul s-a pierdut, prin neuzan, termenul leges i sensul su l-a integrat lexemul
BELAGINES.
Memoria colectiv n-a mai pstrat ntreaga sintagm, format din mai mulitermeni.
Acest lucru se datoreaz tot nevoii de comunicare sintetic; utilizarea frecvent
a termenului belagines, a fcut s se piard sensul originar al celor dou cuvinte, devenind sinonim
cu noiunea de cod de legi.
Etimologia cuvntului BELAGINE odat relevat, constituie nc o verig din lanul continuitii i
vechimii valahilor.
Dei transformrile etimologice nu sunt uor de urmrit, fiind chiar plictisitoare, etimologia poate
aduce lumin n problemele nedezlegate pn acum, deschiznd largi orizonturi spre cunoatere, nu
numai n istoria noastr, dar i n cea universal.
Dac Pelasgii sunt Valahii, i Belaginele sunt Legile Valahilor, atunci concluzia cea mai direct
este c Belaginele sunt Legile Valahilor, i am putea chiar nchide demersul nostru privind
Belaginele, ca dovad a continuitii milenare a valahilor, n istorie.
Demonstrarea evoluiei fonetice a lexemului BELAGINES, susine, ca un argument n plus,
c valahii cei dispreuii de unii ignorani, sau ru intenionai, au ca strmoi direci pe nobilii
pelasgi, creatorii unei civilizaii care s-a impus n toat lumea.
Vechimea Belaginelor
Acestea vin din timpuri imemoriale, dup cum am artat; existau nc n sec. al VI-lea e. n. i
Iordanes (Getica c.11) spune c se numeau LEGESBELAGINES.
i Dionisie Exigul.dac de origine,(465-545) cel ce a pus bazele calendarului cretin, introducnd
era noastr de la Hristos, responsabilul Marii Arhive Sinodale a Bisericii din Contantinopole a avut n
bibliotec Belaginele ( N. Dur-Strromnul Dionisie Exigul i opera sa, Rev. Ortodoxia 1979, p.
7).
Filozof, publicist, astrolog, poet i mare didacticist, moralist a fost acesta. Dionisie Exigul a inut
legtura cu dacii de-acas.

tiutor de carete mult, cunoscnd bine aceste legi morale, de baz pentru dacii tritori, le-a lrgit
importana, completndu-le, valorificnd i tradiiile orale i a format un corpus de legi pe care le-a i
comentat i care s-au impus printre credincioi, i printre slujitorii preoi.
Aceste legi le-au pstrat i urmaii; n documentele istorice ale Banatului se numesc Jus
Walachie, n Transilvania, n ara Romneasc i n Moldova,Lex Vlachorum, sau Jus et
Consuetudo; n Ungaria Antiqua Valachorum Lex et Consuetudo sau Mos Valachorum.
In Polonia se numeau Jus Valachorum (apud N. Densusianu. op cit. p. 879).
Am insistat asupra acestor denumiri pentru c ,avnd n vedere c pelasgiise numesc n
timp valahi, este clar c legile btrne s-au pstratnentrerupt i c vecinii aveau contiina originii
valahilor i a vechimii legilor lor, pe care le numesc fie Antiqua, fie Vetus.
Orgolioii romani au preluat legile de la daco-pelasgi, chiar dac-i urau.
Tacitus (Ann. 27) menioneaz c decemvirii, la ndemnul senatului, au fcut un proiect de
legi pentru romani, culegnd din toate prile, unde au putut afla ceva bun.
Servius (Aen. VII 695) spune c aceeai decemviri au luat de la falisci , o populaie de
pstori, grup de BELACI velahi, emigrai din regiunea Carpailor i a Istrului, stabilii n Etruria, sute
de dispoziiuni legale i au mai luat unele suplimente la cele XII Table.
n sec.al XVI-lea i al XVII-lea la Fgra nc se nregistra Lex Antiqua Valachorum.
N. Densusianu, n urma unui studiu comparativ ntre acestea i legile romane prinse n cele
XII Tabe, ambele scrise n limba latin, arat c sunt identice i ajunge la concluzia c Tabulele
sunt o compilaiune i c acelai cod din timpurile pelasge sunt Leges Belagines, n evul mediu
numite Lex Antiqua Valachorum, sau Jus Valachie, prezente n A. i E. Europei. ( N.
Densusianu Dacia Preistoric pag. 903.)
S-ar putea pune problema i invers-adic de ce n-ar fi copiat valahii legile de la romani.
Problema are rspuns; n primul rnd am demonstrat c valahii de azi suntpelasgii de ieri, n al
doilea rnd nii autorii romani vorbesc de o lege tradiional imemorial, (vezi Cicero-De Republica I.
V 1) pe care o numescVetus Lex Romana, sau Vetus Mos, ori Romanus Mos (Nominus p. 53).
Chiar i n Galia aceeai lege tradiional era denumit Vetustissima Paganorum Consuetudo
(Cicero opera citat).
Dac cele XII Table romane constituie fondul legislasiei romane, atuncisintagma Lex
Antiqua Romanorum, sigur se refer la antichitatea anticilor, care nu pot fi dect strmoii lor
pelasgi.
Platon (Critias, II, 259) confirm acest adevr spunnd cn regatul lui Atheas, care domnise
peste hiperboreenii din nordul Traciei,au existat cele mai vechi legi de origine divin, scrise cu litere,
pe o column de aram
La romani aceste legi aveau i autoritatea unor legi sfinte pe care le venerau-tinerii erau nvai s
le cnte spune acelai Cicero.(op. cit.) dar cu mult mai nainte acest lucru l fceau agatrii de pe
malul rului Maris. (Aristotel-op citat)
Belaginele arc n timp
n demersul nostru de a alctui un studiu despre antroponimele pelasgo-romne, am ntlnit spre
bucuria i stupoarea noastr cteva antroponime (nume de familie ) ce trimit la belagine n modul
cel mai direct, purtnd n sine, sau n radical, noiunea de belagine.
Prezentm aceste antroponime odat cu identificarea lor :
Blaga = balaginus + lexunus = cele date, legile cunoscute de toi
pe care le respect,.
Blagui = belaginus + gutiunus = termenulgut (iunus) este pstrat n german din adstratul
pelasgic (n istorie se vorbete de prezena pelasgilor i n N. Germaniei), nsemnnd bun,
stranic, deci legile date (pentru toi) pzite cu strnicie.
Blahovici = blaganus+ hovinecus = homo+ovis+ nec(us) = ucigtor de oi strine (locuiune adj.
cu sens metaforic)=neruinat, deci legile obligatorii cu neruinare clcate ( nseamn moarte)
Ne uluiete puterea de influen a acestor Belagine, rmase peste milenii ncifrate n nite nume de
familii care exist i astzi; aflm, n acelai timp i formele locale de pronunie a
lexemului Belagine i anume-balaginus, belaginus, blaganus. Observm c nc din
vechime lexemul belaginesinclude i pe cel de leges
Ecouri impresionante, din ntunecimea istoriei aduc aceste antroponime.
Un imens prestigiu a fcut ca s rmn peste milenii, n legtur cu nite rstrmoi, ai celor ce
poart acest nume, indivizi contemporani cu noi.
Un succint comentariu evideniaz cteva caracteristici care explic pstrarea legilor belagine pn
foarte trziu, n epoca modern, sub denumirea de legile pmntului sau ale obiceiului
pmntului.

Desprindem de aici argumente imbatabile n legtur cu vechimea extraordinar a dacilor pe

aceste pmnturi, evideniind i continuitatea lor pe toat ntinderea fostei Dacii, indiferent de
evenimentele istorice, pstrarea lor nealterat, ca i faptul c nclcarea lor putea duce la pedeapsa
cu moartea.
Dac documentele scrise despre dacoromnii pelasgi, valahi s-au pierdut, sau au fost distruse
intenionat, dac monumentele-edificii le-a distrus timpul sau omul, atunci limba rmne sursa de
informare cea mai sigur i cea mai conservatoare.
Belaginele legile obtilor valahilor
Dup ocuparea Daciei la 106 e. n., statul dac dispare; o mic parte dintre btinai colaboreaz cu
noii stpni-doar cei legai de administraie n principal.
Marea mas se retrage, n frunte cu nobilii i preoii iniiai, n muni.
Acetia se organizeaz aplicnd vechile legi n condiii diferite. Principala form ce funcioneaz
este cea a obtilor, ce se vor menine ,n unele zone destul de trziu, pentru c ele vor fi celula de
baz a ntemeierii cnezatelor i a voievodatelor.
nc din Pactul propus de dacii rsculai n anul 117, e. n. se vorbete despre drepturile acestor
obti, ceea ce arat c legile romane n-aveau aplicare pentru dacii organizai dup legile gintei.
Belaginele devin Legile Obiceiului Pmntului. Conductorii obtei erau, de regul, btrnii,
depozitarii legilor strvechi. Btrnii erau numii i nelepi i obtea de aceea era condus de sfatul
btrnilor. .
Transmise din generaie n generaie, prin viu grai, devin cluzitoare n toat viaa obtei, i fora
lor de influenare capt tria pmntului, purtnd i denumirea de rnduieli.
Cea mai important lege, avea n vedere nenstrinarea pmntului unui neam, ca instituie
constituit din membri nrudii prin snge, care se integrau obtilor.
Obtea era alctuit de un numr de moi care aveau n spate lor un neam, care stpnea
pmntul n devlmie. (Paul Stahl-1998, Satele devlmae romneti i europene .Studii
introductive- n H. H. Stahl, Satele devlmae.vol. I Edit. Cartea Romneasc, Buc. pp.I-XLV).
n popor mai circul i azi zicala a vinde moi pe groi.(a mini)
O dovad a rolului moilor i a vechimii instituiei ce o reprezint, este faptul c a derivat cuvinte
eseniale din fondul principal lexical precum:moie, motenire, motenitor, monean,
Aceste lexeme se refer la ceea ce se va denumi mai trziu patria, pmntul, transmiterea
dreptului de stpnire a acestuia din generaie n generaie, deci continuitate, dar menioneaz i pe
deintorul liber de pmnt, aparintor de un neam, ce avea in frunte un mo .
Recunoatem n spatele acestor cuvinte perpetuarea legilor strvechi, care consemnau libertile i
drepturile dacilor. Acestea sunt prinse n Lex Vlachorum pstrat n spaiul carpato-dunrean pn n
zilelele apropiate, prin refuzul urbanizrii i prin continuitatea legii comunitilor steti, lege a
pmntului, asigurat de btrnii cu brazda n cap.
Pn trziu, (n sec. al XIX-lea), existau i n Bucovina aceste formaiuni obteti. Mai multe dintre
acestea se integrau unui ocol cu un centru numit i vatrcare aveau instituii proprii, obligaia de
a da ostai, aveau un for judector particular, alctuit din Oameni Buni- care erau oameni de
buncredin, ntocmai cum aceeai instituiune a oamenilor buni asiguraarbitri i martori aa cum
aflm din vechiul drept romnesc numit n documentele evului mediu mijlociu, Jus Valachie (HasdeuArh. Ist. III, 46 ) , care nu puteau fi trai n judecat dect de domnitor.
Despre aceste instituii vorbete codul numit i Lex Romana Utinensis(sec.VI, VII ) despre care
Schzupfer ( L. R. U. pag.85, I, 6. 2.) spune c au fost copiate dup un cod barbar i c au fost scrise,
la nceput, nu n latin, ci ntr-o limb barbar.
Bethman (Hegel, Storia della constituzioni dei municipii italiani-1881, p.221), crede c aceast
lege i are originea n Istria.
Concluzia o trage tot N. Densusianu (opera citat): Idioma n care e scris are
particulariti caracteristice limbii vorbite n Carpai i Marea Neagr.Chiar i principiile fundamentale
ale legii se ntemeiaz pe Lex Antiqua Valachorum,(op cit. p.906)
Legea consemneaz rolul important pe care-l aveau, n judecata proceselor Boni Homines
(oamenii buni) care se bucurau de mare independen juridic, ce puteau fi rspunztori doar n faa
principelui ntocmai ca n Banat. (ibidem)
Pentru a argumenta c Lex Valachorum, Lex Utinensis i Legea Pmntuluieste una i aceeai
vom aduce cteva dovezi din documentele vechi.
Am descoperit un volum, de acte istorice-cele mai vechi din sec al XVI-lea- adunate de judectorul
Cmpulungului Moldovenesc Tudor tefanelli, membru al Academiei Romne, publicat n 1915.
Acesta se intituleaz Documente din Vechiul Ocol al Cmpulungului Moldovenesc, cu mai
multe isclituri facsimilate n texte i 19 reproduceri facsimilate de documente originale
(Ediiunea Academiei Romne, Buc..Librriile Socec i Sfetea, 1915).

AcesteDocumente, au constituit, de altfel, materialul care a stat la baza discursului de

recepiune a autorului la Academia Romn, intitulat Istoricul luptei pentru drept n inutul
Cmpulungului Moldovenesc. Credem c nu-i lipsit de interes, s amintim c T. tefanelli a avut
colaboratori pe prof. I. Bianu, pe dr. D. Onciul i pe N. Iorga.
Puin cunoscute i nevalorificate documentele lumineaz multe pri ntunecate ale istoriei
Cmpulungului Moldovenesc i ale multor alte inuturi, care n vechime pstrase, fa cu
desclectorii Moldovei, oarecare neatrnare n traiul i organizaia lor intern; locuitorii din vechiul
ocol al Cmpulungului se bucurau n munii lor de multe privilegii i de o neatrnare pe care celelalte
inuturi ale Moldovei, afar de Vrancea i Tigheciul (Basarabia) nu o aveau. Din acest motiv D.
Cantemir n Descriptio Modaviae le consider nite mici republici.
Volumul amintit cuprinde tranzacii de vnzare cumprare, danii, zlojaguri, nscrisuri de mprumut
cri de judecat ale btrnilor i ale vornicilor, hrisoave domneti pentru cmpulungeni, cuprinse ntre
sf. sec. al XVI-lea pn n sec. al XIX-lea.
n documentele amintite se arat, mai ales, importana OAMENILOR BUNI.
Prezena lor e cerut de Legea Pmntului, ei fiind mplinitorii judeului dar i garani ai adevrului
hotrrii.
n cel mai vechi document ce e prins n acest volum, o carte de zlojag, de la anul 1611, leat
7119, ntre Ursul Mnil i feciorul lui Gheorghe pentru un loc din Pecite se vorbete c atunci cnd
s-au fcut acest adevrat zapis, au fost muli oameni buni urmeaz o list de 7 nume,(op. cit. p. 1)
Aceeai importan a celor alei de obte, este consemnat n nscrisul de la 1765=7274 noev 11
dat la mna lui Ghiorghi()..precum s s tie, dup cum arat hotarnica pn mrturie a oamrni buni
i btrni (idem pag. 78).
Chiar domnitorii i boierii recunoteau aceast instan a btrnilor, dup cum arat un act din
1775-leat 7264 prin care paharnicul C-tin Cantacuzino, ispravnic al inutului Sucevei rnduie pe urma
unei cri gospod pe mai muli btrni din Candreni s msure i s hotrasc moiile frailor
Candrea. (op. cit. p.56-57).
Acest rol de nfptuitori de dreptate al btrnilor se pstreaz chiar i n timpul habsburgilor i n
Transilvania i n Bucovina.
n rezolvarea unor nenelegeri, de pild ntr-un act de la 1822,august,2,mart, 2 se arat c
Scaunul C-lungului rnduiete hotarnici pe Ioni Mirc i pe Ioni Lehaci, care mpresc o moie
ntre urmai, crorale dau la mn carte de nvoia ntrit de vornicul C-lungului i de btrnii din
vatr(idem p. 380-381).
Reprezentanii obtei se implic i n treburile mprteti, drept mrturie stjurmntul jurailor din
C-lung rnduii de scaun i de sat s fac cisl mprirei banilor mprteti.(1786 dec,1 op cit. p.
169).
Funcionarii mprteti nu puteau da din pmntul mprtesc vreo bucat de pmnt slujitorilor
mpriei, fr hotrrea stenilor.( Noi stenii din vatra C-lungului am dat aceast adevrat
scrisoare la mna lui Vasile Olariul, de aice, precum se tie ca fiind bun gospodar i purttor n
poruncilemprteti i moie neavnd, pentru trebuina sa, au fcut cerire i i-am dat o bucat din
locu mprtescu. (1784 iulie 10, op cit. p.150).
i acum, dup milenii recunoatem, n modul de nstrinare al pmntului, Lex Valahorum.
Moia nu se putea nstrina, nici pe timpul stpnirii austriecilor, fr ncuviinarea tuturor
rudelor; aceast ncuvinare era exprimat n zapise avnd n vedere, fraii prinii, nepoii.
Dac n strvechime funcionau legile scrise care prevedeau pedepse pentru cei ce nu respectau
legile, n evul mediu pn n secolul al XIX-lea se folosea imprecaia asupra celor din neam, care ar fi
revendicat vreodat ceea ce s-a vndut cu ncuviinarea neamurilor.
Practica blestemului celor ce vor urma i nu vor respecta dorinele naintailor este se vede
mult mai veche o ntlnim i n actele de danie ale domnitorilor; tefan cel Mare las Mnstirii
Putna pmnturi, sate i privilegii, cu blestem stranic pentru cei ce vor nesocoti voina lui.
Blestemul ine loc de lege scris, dar e mai tare dect aceasta.
O formul ntlnit n mai toate actele de pn la sf. sec al XIX-lea, arat influena cretinismului.
Aducem drept exemplu un document edificator, frumos i pentru limbajul arhaic iar de acmu s
va rdica dintru nepoii notri, sau din verii notri, sau fietecine din ruda noastr, s mai umble a
mai rscumpra acel iaz, s fie treclea i proclet de 318 ote(i) din v Nicichii i anaftima i negru ca
Ariea, i-s fim de Maica Domnului Hristos neertai. (e vorba de cei 318 prini de la Niceea )
1652=(leat 7171 noemvre, 17-op cit. p .4-5).
Dup Edictul de la Milano, din 313 e.n., dat de mpratul Constantin cel Mare, prin care
cretinismul devin religio licita, i dacii, care au suferit prigoan timp de aproape trei secole de la
Hristos, cu biseric apostolic, i care au dat i martiri, se bucur de recunoaterea credinei i de
ncetarea persecuiilor.

Pentru daci, Sinodul I Ecumenic de la Niceea anul 325 e.n. a constituit un punct de reper n
continuitatea fiinrii lor, ca neam, prin acceptarea prevederilor acestuia.
Adunarea tuturor episcopilor bisericii cretine a pus bazele fundamentale ale cretinismului, a luat
decizii majore, ce privesc dreapta credin i unitatea bisericii, a respins ereziile lui Arie.
A participat i episcopul Geiei Teodosie (Iyvoarele Istoriei Romniei, Buc. 970, p. 225-229).
Prevederile sinodale s-au rspndit cu repeziciune, avnd n vedere uriaa lor importan
existenial.
Ele devin, prin asimilare, parte component a Legilor Obiceiului Pmntului, a Belaginelor, adic a
Legilor Valahilor i ntresc morala att de necesar, acum cnd codurile scrise nu mai exist i
cnd e nevoie de autoritate pentru a supravieui ca popor.
Cunoscute chiar in prima jumtate a sec. al IV-lea, cretinii dacoromni le-au transmis din
generaie n generaie. Ele se manifest n nscrisuri, multe secole.
Jurmintele fcute n actele lor, pn trziu, n sec. al XVII-lea i chiar al XIX-lea, arat c legile
strmoeti, Legile Belagine nu s-au pierdut.
n concluzie, putem spune ca Iordanes n sec. al VI-lea c Belaginele exist i azi. Ele trebuie
descoperite prin druire, prin renunarea la prejudeci, i, mai ales, prin deschiderea la ceea ce ofer
miturile, obiceiurile, i datinile, tradiiile orale, i, n mod deosebit, limba.
Civilizaia superioar a pelasgilor, ale cror rdcini urc n mituri, organizai dup legi
flexibile, realiste i perfectibile n timp, a asigurat evoluia ntregii omeniri.
Cufundndu-ne n adncimea timpului, auzim ecourile cele mai ndeprtate ale strmoilor, care nau pierit, ci s-au nvenicit i ne-au nvenicit prin limba lor melodioas i prin frumuseea legilor,
care i unea de Cer i-i inea drept, pe Pmnt.

12 noiembrie 2011 la 00:02

1. Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si Vesnic, din care vin
toate si prin care fiinteaz toate cele ce sunt. Totul si nimicul sunt suflarea Sa, golul si plinul sunt
minile Sale, miscarea si nemiscarea sunt picioarele Sale, nicieri si peste tot este mijlocul Su,
iar chipul Su este lumina. Nimic nu este fptuit fr de lumin si tot ce vine din lumin prinde
viat si ia fptur.

2. Precum fulgerul aduce lumina si din lumin tunetul si focul ce se revars, asa este si gndul
omului, el trece n vorba omului si apoi n fapta sa. Deci, ia aminte la asta, cci pn la focul ce
arde trebuie s fie o lumin si un tunet. Lumina omului este gndul su si aceasta este averea sa
cea mai de pret. Lumina prinde putere prin cuvnt, iar vointa omului aprinde focul prin care se
fptuiesc toate cele ce sunt n jurul su.
3. Fii ca muntele cel semet si ridic a ta lumin mai presus de cele ce te nconjoar. Nu uita ca
aceiasi pasi i faci n vrful muntelui ca si n josul su, acelasi aer este sus ca si jos, la fel creste
copacul n vrf de munte ca si n josul su, la fel lumineaz soarele piscul cel semet ca si
pamntul cel neted.
4. Fii cumptat ca pmntul si nu vei duce lips de nimic. Creanga prea plin de rod este mai
repede frnt de vnt, smnta prea adnc nu rzbate si prea mult ap i stinge suflarea.
5. Ia aminte la copacul cel falnic, cu ct este mai nalt, cu att rdcinile sale sunt mai adnci n
pmnt, cci din pmnt si trage tria, nu uita asta. Cu ct te ridici mai mult, cu att trebuie s
cobori mai mult, cci msura ridicrii este aceeasi cu msura coborrii.
6. Puterea omului ncepe cu vorba nerostit, ea este asemeni semintei care ncolteste, nici nu se
vede cnd prinde suflare de viat. Lumina semintei este cea care o ridic, pmntul este cel ce-i
d hrana, apa i d vigoarea, iar rbdarea o mbrac cu trie.
7. Priveste rul si ia aminte la nvttura sa. La nceput este doar un firicel de ap, dar creste tot
mai mare, cci vine de la ce este mai mare, si lucrurile asa trebuiesc mplinite, prin firea lor.
Asemenea este si gndul cel bun si drept rnduit, el si face loc printre pietre si stnci, nu tine
seama de nimic, si urmeaz drumul si nimic nu-i st n cale. Ap cu ap se adun, iar mpreun
puterea este si mai mare.
8. Ia seama de taina aceasta si nu o uita, acel firicel de ap stie unde va ajunge, cci una este cu
pmntul si toate cele ce-i vin n cale nu l pot opri pn la sfrsit. Astfel s iei seama la gndul
tu unde trebuie s ajung si vei vedea c nimic nu st n calea sa. S-ti fie gndul limpede pn
la sfrsit; multe se vor ivi n calea sa, cci firea lucrurilor din jur este misctoare asemeni apelor.
Ap cu ap se ntlnesc, pmnt cu pmnt si munte cu munte.
9. Ia seama la gndul cel ru, fereste-te de el ca de fulger, las-l s se duc precum a venit, cci
te-ndeamn la lucruri nefiresti. Fereste-te de vorbele desarte si de neadevr; sunt ca pulberea
cmpului ce-ti acoper ochii, ca plasa pianjenului pentru mintea si sufletul tu. Ele te ndeamn
la trufie, nselciune, hotie si vrsare de snge, iar roadele lor sunt rusinea, neputinta, srcia,
boala, amrciunea si moartea.
10. Nu judeca oamenii dup greutatea lor, dup puterea lor, dup averea lor, dup frumusetea lor
sau dup rvna lor, cci si unul si altul a lsat din ceva pentru a creste n altceva. Cel bogat este
srac n liniste, cel tare este slab pentru altul si cel slab are tria lui ascuns. Cum firea lucrurilor
este misctoare, asemeni este si omul. Ce d valoare unei unelte, trebuinta sau frumusetea?
Duce un om mai mult dect boul? E mai bogat vreunul ca pmntul? Doar cunoasterea si

ntelepciunea l ridic pe om peste dobitoace. Si degeaba ai cunoastere dac ea nu este lmurit

de vreme.
11. Fierul nrosit a fost rece si se va rci iarsi; Vasul a fost pmnt si va fi iarsi pmnt;
Pmntul ce-a fost sterp acum este pmnt roditor si se va strpi iarsi peste vremi. Rvna
omului face schimbtoare toate acestea. Dar rvna i ntoarce bucuria n tristete si linistea n
neliniste. Fierul si focul ajut omul, dar l si vatm. Si aceeasi rvn l ndeamn a merge pe
crri nestiute si nebtute de ceilalti dinaintea lui. Tot rvna l ndeamn la strngere de averi, la
mrirea puterii si a se msura cu altii. Fereste-te de a te msura cu altul, cci trufia de aici se
naste; ea te va cobor mai jos de dobitoace si te va desprti de fratele si de vlstarul tu.

12. Nenteleptul este mnat de rvn, dar nteleptul ncalec rvna. Nenteleptul sufer cnd
rvna l duce la pierdere si la cdere, dar nteleptul ntotdeauna gseste cstigul n pierdere si
nltarea n cdere.
13. Trufia rceste iubirea inimii si o face n dusmnie si nu exist dobitoc mai josnic dect omul
care nu mai are iubire n inima sa. Cci iubirea este cea dinti putere si chipul ei este lumina. Ia
seama ca nu cumva gndul tu s se mpresoare cu trufia, cci mai jos de dobitoace vei ajunge.
14. Gndul bun si vorba nteleapt ti pot potoli necazul, ti pot rcori inima, dar nu te vindec,
pentru c omul sufer dup cum trufia a crescut n el, cci suferinta este umbra trufiei.
15. Nu ti lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de dobitoace, de argint sau aur, cci ele asa
cum vin, asa pleac. Dup orice zi vine si noaptea, si dup iarn vine primvara, cci asa este
rnduit si asa este firea lucrurilor. Toate cele ce se vd, se nasc, cresc si apoi se ntorc de unde
au plecat. Doar firea lucrurilor rmne pururi, iar aceasta are nenumrate si nesfrsite ramuri, si
asemenea izvoarelor mintii si sufletului tu, ele nu se arat la vedere. Cci o suflare si un foc fac

s creasc toate cele ce cresc ierburi, copaci, dobitoace si oameni si din aceeasi vatr vin si
ctre aceeasi vatr se ntorc, si vatra aceasta este pururea.
16. Precum copacul cel falnic creste lng cel mic fr a-i face ru, asa s fiti ntre voi, cel mare
s nu loveasc pe cel mic si nici s-i amrasc sufletul, cci va avea datorie mare de dat, la fel ca
si hotul. Arunc un lemn pe ru si mai multe vor veni din susul su ctre tine. Adu-i multumire
semenului tu, adu-i lumin pe chip si n suflet, iar toate acestea le vei gsi mai trziu nflorite n
inima ta.
17. Nu lua cu siluire si nici cu vorbe amgitoare ceea ce nu este al tu, cci cel ce priveste prin
ochii ti este acelasi cu cel ce priveste prin ochii celuilalt. Ia seama la taina aceasta.
18. Nu grbi nici o lucrare cci trasul de ramuri loveste napoi. Fructul copt este usor de luat, cel
necopt este greu de luat si gustul e neplcut. Nu te grbi deci s aduni ce este nainte de vreme,
cci ti va amr sufletul. Cum creste cadrul, asa creste si stinghia si cum creste roata asa creste
si spita.
19. Rmi mereu n rcoarea sufletului tu, dar dac mnia se aprinde n tine, ia seama ca nu
cumva s treac de vorba ta. Mnia vine din team si nu a locuit dintru nceput n inima ta; Dac
nu creste prin trufie, ea se intoarce de unde a plecat. Trufia nchide poarta ntelepciunii, iar cel
trufas se pune singur lng dobitoace. ntelepciunea este mai pretuit dect toate cele ce se vd
cu ochii, ea este aurul mintii si sufletului tu si este rodul cunoasterii udat de vreme.
20. Nu-ti amr sufletul cnd simti durerea si neputinta, ci mai degrab caut s te folosesti de ele
pentru ndreptare, cci n rod ai si smnta. Nu se poate ca o smnt bun s dea rod ru.
Lcomia ntotdeauna duce la pierdere, furtul ntotdeauna duce la boal, gndurile sterpe
ntotdeauna duc spre rtcire, mnia ntotdeauna loveste napoi, rutatea si neadevrul
ntotdeauna aduc neputinta, trufia ntotdeauna aduce suferint.
21. Mergi la izvor cnd sufletul ti-e aprins, scormoneste n apa limpede si asteapt pn ce
devine iarsi curat. Asa se va duce si aprinderea sufletului tu, precum tulburarea aceea.
22. Ia bine seama la taina semintei. Asemeni ei este gndul tu, si cum smnta nu se poate fr
coaj, asa este si gndul cel rodnic al omului. Coaja gndului rodnic este vointa, iar fr voint,
gndul se usuc si nu foloseste la nimic. Dar puterea este n rbdarea semintei, iar vointa si
rbdarea fac mldita firav s razbat pmntul tare.
23. n vremea lucrului tu, nveseleste-ti inima la vederea lucrrii tale nainte de terminarea ei,
cci precum fructul si anunt venirea cu o floare, tot asa fapta omului este vzut de cel cu
mintea si simtirea limpede, nainte de a fi terminat.
24. Ia bine seama la cauza omului srac, dar si la cauza omului grabnic avut, cci nici una nici
alta nu sunt firesti. Omul srac are multe gnduri desarte si le schimb de la o zi la alta, vorbeste
mult si lenea i-a nvelit bratele si picioarele. Cel grabnic avut ori e hot si nseltor, ori vede mai
bine necazul altuia si caut a-l amgi, de acolo si trage grabnica avutie.

25. Fii blnd si rbdtor cu cei de lng tine, cci asa cum te porti tu cu ei, asa se poart si altii
cu tine, cci simtirea lui este la fel cu simtirea ta, din aceeasi suflare este si simtirea lui, iar lumina
ce se vede prin ochii lui este din aceeasi lumin cu cea care se vede prin ochii ti.
26. Unde este tria omului acolo i este si slbiciunea, ceea ce-l ridic l si coboar; rmi n
limpezimea mintii si simtirii tale si vei vedea toate acestea. Cel mic este deasupra celui mare, cel
usor este deasupra celui greu, cel slab este deasupra celui tare, cel blnd este deasupra celui
aprig. Limpede s-ti fie mintea si simtirea, si ia seam de toate acestea.
27. Tria muntelui vine din rbdarea sa, din linistea sa, stnca i este numai nvelitoare. Dar tria
lui este ncercat de vnt, de apa cea lin. Ia-ti puterea din rbdare si din liniste si foloseste-te de
ea prin limpezimea gndului tu, cci nu tulburarea izvorului roade stnca, ci limpezimea sa.
28. Lucrarea fcut din team nu are viat lung si tria ei este asemeni unei revrsri de ape
care tine putin. Asa este si cu tulburarea oamenilor, ea vine de-afar, dar este chemat de teama
lor, ns teama vine prin necunoastere, iar necunoasterea prinde putere prin neadevr, lene si
trufie.
29. Soarbe cunoasterea de la cei cu barba alb si neinrosit de vin si las vremea s o mbrace
cu ntelepciune. Nu privi la trupul lor slbit si grbovit, cci toate acestea sunt plata lor pentru
cunoasterea lucrurilor si cresterea ntelepciunii.
30. Multumeste pmntului pentru toate cele ce-ti ofer, multumeste cerului pentru ploaia care ti
hrneste pmntul, multumeste soarelui pentru cldura si lumina casei tale si a pmntului tu,
multumeste lunii pentru linistea somnului tu, multumeste stelelor c vegheaz asupra somnului
tu, multumeste muntelui pentru povetele si fierul ce-l iei din el, multumeste pdurii pentru tot ce
iei de acolo, multumeste izvorului pentru apa ce-o bei, multumeste copacului pentru lucrrile ce-ti
arat, multumeste omului bun ce-ti aduce bucurie si zmbet pe chip.
31. Precum iarba bun creste cu iarba rea, asa sunt si oamenii, dar tine seama c purtarea lor
cea rea este semnat si crescut din team si neputinte, iar trufia este nvelitoarea lor. Nu certa
purtarea lor si nu cuta a-i ndrepta din vorbe si mustrare, cci apsarea pe ran nu o vindec.
Oare iarba aceea este rea doar pentru c este amar pntecului tu? Asa este si cu omul, de vei
vrea s-l ndrepti, adu-i pentru nceput gndul si simtirea la ce este plcut att omului bun, ct si
omului ru. Unul vede roata plecnd, iar altul vede aceeasi roat venind. Cine vede mai bine ?
32. Doar cel nteleptit poate vedea limpezimea si linistea din mintea si sufletul celui tulburat, cci
cel nteleptit a fost odat si el la fel ca si cel tulburat si roadele amare l-au fcut s tin seama de
alctuirea fiintei sale. A fugit de roadele sale amare n vrful muntelui si acolo nu a scpat de ele,
a fugit n mijlocul pdurii si iat c roadele erau cu el, apoi a privit nluntrul su si iat c roadele
sale amare aveau rdcini n mintea si simtirea poftelor sale.
33. Este o floare mai frumoas decat cealalt? Este un izvor mai limpede dect altul? Este un fir
de iarb mai presus decat altul? Fiecare are tria, frumusetea si priceperea lui. Este n firea
lucrurilor ca pdurea s aib felurite soiuri de copaci, de iarb, de flori si dobitoace. Nu seamn
un deget cu altul de la aceeasi mn, dar este nevoie de toate pentru a bate fierul. Este mrul

mai ntelept dect prunul sau prul? Este mna stng mai bun ca dreapta ? Altfel vede ochiul
stng de cel drept? Cele de sus si au rostul lor si cele de jos si au rostul lor, cele mari si au
rostul lor si cele mici si au rostul lor, cele repezi si au rostul lor si cele ncete si au rostul lor, cele
ce au fost si-au avut rostul lor si cele ce vin si vor avea rostul lor.
34. Neputinta vine dup rutate si neadevr, cci ceea ce dai aceea primesti, ceea ce semeni
aceea culegi, dar ia seama c lumina sufletului tu si al celui de lng tine are aceeasi vatr si
rmne fr umbr. Vezi ce tulbur necontenit izvoarele mintii si sufletului aproapelui tu. Adu-i
linistea n suflet si limpezimea n minte si btrnetile tale vor fi ca pomul copt, oasele si tria ta nu
vor slbi si te vei ntoarce de unde ai venit, stul de cldura urmasilor ti.
35. ntotdeauna va fi cineva dedesubtul tu si ntotdeauna va fi cineva deasupra ta. La cele ce
sunt dedesubtul tu s te uiti cu iubire si nu cu trufie cci acolo ti sunt rdcinile, iar la cele ce
sunt deasupra ta s te uiti cu privirea de prunc si fr team.
36. Cele tari, cele slabe si cele nevzute sunt cele ce alctuiesc lumea si toate acestea le gsesti
n om si toate alctuiesc un ntreg. Nu este nimic care s fie afar si s nu fie si nuntru. Ia
seama la toate acestea cnd ti apleci privirea nuntrul tu si vei gsi toat ntelepciunea zeilor
ascuns n nevzutul fiintei tale. Zeii au luat seama naintea omului de aceast ntelepciune si
asta i-a adus mai aproape de Focul cel Viu si Vesnic.
37. Ia aminte c btaia inimii, curgerea sngelui prin vine, vindecarea rnilor, frumusetea ochilor
si minuntia alctuirii trupului sunt fcute prin puterea si suflarea Focului cel Viu si Vesnic care
este n fiecare si al crui chip se arat n lumin. Dar nu uita c trupul este doar o frm din
putinul care se vede
38. Curtenia trupului si desftarea sa prin simturi te pune doar putin mai sus de dobitoace, cci
nu un sunet plcut te ridic, nici o duioas atingere, nici un gust plcut, nici o mireasm
mbttoare si nici o bucurie a ochilor. Cci unde este cldura, apare si frigul, unde este dulcele
apare si amarul, unde este plcutul apare si neplcutul, unde este mireasma apare si duhoarea,
iar unde este rs, si plnsul pndeste.
39. Iat dar calea de nceput: cumptarea n toate cele ce faci, ascultarea de btrni si de cei
ntelepti, hrnicia, multumirea cu ceea ce ai, ferirea de neadevr si de vorbele desarte, ferirea de
ceart si de mnie, buna purtare ntre semeni. Dimineata s te trezesti cu ele, ziua s le porti
mereu n minte, seara s le ai cu tine n somn si astfel suprarea, lipsa, amrciunea, neputinta,
boala si rutatea altora nu se vor atinge de tine.
40. Dincolo de acestea se afl iubirea, vointa, curajul, rbdarea, modestia si ele ridic omul cu
adevrat. Acestea sunt cele ce te apropie de Focul cel Vesnic si, prin ele, calea ta urmeaz calea
zeilor, dar ngroparea lor te arunc mai jos de dobitoace. Doar prin ele primesti adevrata
cunoastere si ntelepciune, adevrata putere, adevrata bucurie, adevrata bogtie, rodnica si
trainica lucrare.
41. Dar iat c unde este iubirea poate aprea si ura, unde este vointa poate aprea si
delsarea, unde este curajul poate aprea si frica, unde este rbdarea, poate aprea si graba si

unde este modestia poate aprea si trufia. Cci misctoare sunt si cele ce se vd si cele ce nu se
vd din fiinta omului. Dar toate acestea sunt ale celui ce simte, iar peste el se afl cel ce
gndeste si acesta este cel ce vede miscarea n nemiscare, este cel care dincolo de toate aceste
virtuti se desfat n cunoasterea si linistea ce ntrece orice bucurie, iar atentia, echilibrul si
limpezimea sunt uneltele sale.
42. Cel tulburat vede binele ca bine si rul ca ru, este atras de una si fuge de cealalt, dar
nteleptul vede si frumosul si urtul, simte si frigul si cldura, si finetea si asprimea, aude si
plcutul si neplcutul, gust si dulcele si amarul, simte si mireasma si duhoarea si nu face
judecat ntre ele. El vede deslusit c firea lucrurilor este n toate, cci frumosul din urt se trage
si urtul din frumos, dulcele a fost amar la nceput si se va face iarsi amar, plcutul se naste din
neplcut si neplcutul din plcut. Si toate acestea lumineaz sufletul nteleptului pentru c cele
bune si plcute hrnesc si bucur trupul si simturile sale, iar cele neplcute nenteleptului hrnesc
mintea si ntelepciunea sa, cci vede nnoirea lucrurilor si semintele viitoarelor bucurii.
43. Nu este usoar crarea zeilor, dar nu uita nici o clip c omul poate cuprinde n iubirea sa mai
mult dect poate cuprinde n ura sa, cldura se ridic mai mult dect poate cobor frigul, cel ce
este deasupra vede mai multe dect cel ce este dedesubt, usorul se ntinde mai mult dect se
ntinde greul, lumina rzbate mai mult dect poate rzbate ntunericul, puterea care uneste este
mai mare dect puterea care desparte.
44. Lungul si scurtul au acelasi mijloc; cercul mic si cercul mare, globul mic si globul mare pe
acelasi punct se sprijin; nevzutul si vzutul acelasi loc ocup; toate cele mari stau ascunse n
cele mici, iar aici este o mare tain a firii; mare printre ntelepti este cel ce o pricepe.
45. nteleptul uneste pe cel ce vede cu cel ce gndeste, cel ce simte cu cel ce face, dar
nenteleptul i desparte. Deschide-ti bine ochii, cci cel ce face, cel ce simte si cel ce gndeste
sunt asemeni norilor care vin si pleac, dar cel ce vede prin ochii ti este vesnic si lumina sa este
fr umbr. El este dincolo de viat si moarte, dincolo de bine si ru, dincolo de frumos si urt,
dincolo de curgerea timpului.

mi placeComenteazDistribuie