Sunteți pe pagina 1din 12

PATOLOGIA

FIRULUI DE PAR

Parul
Prul este o parte a organismului uman, o anex a pielii fr funcie vital dar, aa cum poate afirma orice
dermatolog, cu o funcie psihosocial extrem de important
STRUCTURA
Firul de pr traverseaz grosimea pielii ieind la suprafa i prezint astfel dou poriuni:
- rdcina
- tija sau tulpina
Rdcina firului de pr este constituit histologic din mai multe straturi dispuse concentric.
Dinspre centru spre periferie acestea sunt:

Maduva
Corticala
Epidermicul

Rdcina firului de pr se gsete inclus ntr-un sac, numit folicul pilos, care este constituit dintr-o:
- teac epitelial intern
- teac epitelial extern
- teaca fibroas la periferie.
La nivelul tijei, firul de pr i modific structura: tecile epiteliale sunt disprute, mduva dispare i ea,
prul fiind format numai din celule keratinizate anucleate.
Compozitia chimica a parului
Compozitia chimica a parului este complexa si difera in functie de zona foliculului pilos fiind constituit
din substante organie, anorganice si apa.
Dintre substantele organice amintim:

Glicogen
Polizaharidele acide
Proteine
Lipide
Elemnte minerale

Ciclul pilar
a. anagen perioada de dezvoltare rapida,
b. catagen perioada cu activitate piloformatoare mai redusa si inceputul perioadei de repaus,
c. telogen perioada de repaus complet si de eliminare a firului de par.
In scalpul uman anagenul dureaza 2-6 ani, catagenul 2-3 saptamani iar telogenul 3-4 luni.
Viteza de crestere a parului este de 0,1 0,4 mm/zi, fiind mai mare la femei decat la barbati, la tineri
decat la varstnici si mai accentuata in perioada martie-octombrie. Pilogeneza este influentata de o serie de
factori interni si externi.
Factorii interni sunt: vascularizatia foliculului pilos, sistemul nervos central si cel neurovegetativ,
glandele endocrine (hipofiza, suprarenalele, testiculul si ovarul, tiroida).
Factorii externi sunt: alimentari, fizici si chimici.
In functie de momentul aparitiei si aspectul morfologic , se admit urmatoarele tipuri de par :
- lanugo
- vellus
- terminal
n funcie de structura i de culoarea prului, o persoan poate avea ntre 85.000 i 140.000 fire de pr. De
exemplu, persoanele cu prul blond au un pr mai des dect persoanele cu prul nchis la culoare.
ns prul deschis la culoare este de cele mai multe ori subire i sensibil. Cu toate aceste, rare sunt
cazurile n care trebuie s ne resemnm cu ceea ce Mama Natur ne-a oferit, deoarece aspectul prului poate
fi oricnd modificat.
1

Caderea parului este fiziologica si patologica. Prima cadere fiziologica importanta are loc la sfarsitul
vietii intrauterine ; altele, moderate au loc in timpul vietii in roport de sezon, activitate sexuala, batranete
etc.
Fiziologic, in fiecare zi sunt expulzate cate 50 de fire de par.
Intr-o tricograma normala se gasesc 85-90% din foliculi in anagen, 8-14% in catagen si 1% in telogen.
Caderile patologice pot aparea la orice varsta si recunosc de multe ori un factor ereditar , completat de o
serie de alti factori endogeni sau exogeni.
Alopeciile
ALOPECIILE
Alopecia este definita ca fiind reducerea cantitatii de par, partiala sau generala, indiferent de cauza sau
localizare.
Aceasta afectiune dermatologica nu pune in pericol viata persoanelor, nu determina durere desi uneori pot
aparea iritatii la nivelul pielii aparand diferite probleme estetice datorita pierderii genelor si sprancenelor.
Pana in prezent nu a fost elucidata etiologia alopeciei
- nu se cunoaste evolutia ulterioara
- este o afectiune autoimuna declansata de predispozitia genetica asociata cu factorii de mediu.
- include aspecte fizice suparatoare pentru pacient care ulterior determina unele consecinte psihologice ca de
exemplu instalarea anxietatii si depresiei.
Cauze
Factorii care pot influenta cresterea si pot determina pierderea parului sunt:
- stressul psihic cronic
- substante chimice (de exemplu citostaticele care determina oprirea cresterii foliculilor pilosi)
- regim alimentar inadecvat
- unele boli sistemice (sifilis)
- radiatiile electromagnetice (raze X sau gamma)
- afectiuni dermatologice (micoze, parazitoze)
- utilizarea unor preparate cosmetice agresiv
- agresiunea mecanica a firului de par (coafare, vopsit, decolorat, tic psihic tricotilomanie)
- soarele
- poluarea atmosferica
- clorul din piscina
- sarurile din apa de la robinet
- fumatul
- alcoolul in exces
- cafeaua.
CLASIFICARE :
I. Ereditare :
- hipotrichia si agenezia
- monilethrixul
- tricoclazia ereditara
- trichorrexis nodosa
II. Castigate
III. Difuze
- difuza acuta
- difuza cronica
- difuza progresiva
IV. Circumscrise
- necicatriceale: pelada
- cicatriceale: foliculita decalventa, pseudopelada, sindr. Lasseur Graham Little
V. In functie de momentul aparitie poate fi:
- alopecie uscata
- alopecie tardiva/ senila
ALOPECIILE EREDITARE
2

Sunt afectiuni rare, adesea familiale, difuze sau regionale, apar in timpul vietii embrionare si se transmit
dominant sau recesiv. Din punct de vedere clinic se deosebesc mai multe forme:
- Hipotrichia si Agenezia pilara
- Moniletrix-ul
- Tricoclazia ereditar
- Trichorrexis nodosa
Hipotrichia si Agenezia pilara
- Se transmit dominant
- asociate cu disonichii si keraroze pilare
- Exista cazuri cand asocierea se face cu anodontia , anhidroza si tulburari psihice si, in acest caz
transmiterea se face recesiv
- Cand hipotrichia apare ca o anomalie izolata, copilul se naste cu par normal, dar acesta cade in primele 6
luni si nu mai creste normal, ci fin, uscat, fragil, nedepasind 10 mm in lungime
Moniletrix-ul
-este o distrofie de natura ereditara cu transmitere dominanta
- Copilul se naste cu parul normal in aparenta, dar acesta incepe sa scada la varsta de 6 saptamani ,
nemaicrescand dupa aceasta
- Alopecia este totala in regiunile temporala si occipitala
- reprezinta consecinta unei fragilitati a parului
- Tricoclazia ereditar se caracterizeaz prin oprirea creterii perilor la aceeai nlime, de 10 mm.
Afeciunea poate fi tranzitorie, prul ncepnd s creasc dup civa ani, dar recidivele sunt foarte frecvente.
- Trichorrexis nodosa este o distrofie a prului, caracteriizat printr-o serie de umflturii datorit ruperii
cuticulei i henierii coninutul firului de pr. Forma ereditar este circumscris i mai rar, n timp ce forma
idiopatic este difuz i mai frecvent la femei ntre 20 i 40 de ani
Trichorrexis nodosa
ALOPECIILE CASTIGATE
- Recunosc cauze diferite, care pot fi generale sau locale
- Cauzele generale mai frecvente sunt : infecii acute febrile (febra tifoid, febre eruptive, grip etc.), infecii
cronice (sifilis, tuberculoz, lepr), afeciuni cronice (cancer; leucemii, afeciuni hepatice i intestinale),
tulburri endocrine (hipotiroidism, maladia Basedow, insuficiena ovarian), ocuri nervoase i intoxicaii
medicamentoase.
- Cauzele locale sunt mecanice (frecare, traumatisme, chiar minime, dar repetate), fizice (razele X), infecii
(impetigo, furunculoz, foliculita decalvant), pilomicoze etc.
ALOPECIILE DIFUZE
- intereseaz toat pielea capului
- pot avea o evoluie acut sau cronic
- Alopecia difuza acut (effluvium telogen) se caracterizeaz printr-o cdere a prului la cele mai mici
traciuni, fr s realizeze o plac alopecic, ci numai o rrire a acestuia
- Mecanismul patogenic al acestor alopecii const n precipitarea fazei de anagen n cea de telogen, sub
aciunea factorilor amintii, urmat de o cdere abundent de pr, de unde i denumirea de effluvium
telogen.
- Alopecia difuz cronic este mai frecvent la femei, iar mecanismul patogenic este obscur
- In aceste cazuri procentul firelor de pr n faza telogen este uor crescut, dar n limite normale. Ar fi posibil
ca alopecia s fie realizat prin trecerea prematur a unui numr redus de foliculi din faza anagen n faza
catagen, realizand un grad sczut de effluvium telogen (alopecie prin cderea prului), sau prin prelungirea
telogenului i printr-o ntrziere a relurii anagenului (alopecie prin deficien de cretere a prului).
- Alopecia difuz progresiv (alopecia seboreic prematur, alopecia pitiriazic, alopecia prematur, calviia,
chelia) debuteaz la pubertate i este mai frecvent la brbai dect la femei. La femei, cderea prului poate
fi abundent, difuz, n puseuri, dar creterea prului compenseaz n parte cderea i nu se ajunge niciodat
la calviie.
- La brbai, cderea prului este progresiv pan la 70 de ani, fr o cretere compensatoarie eficient, fapt
care duce la realizarea calviiei. La vrsta de 25 de ani, aproximativ 25% din brbai au alopecie prematur,
iar la cea de 50 de ani, peste 50% au calviie.
3

- Din punct de vedere clinic se deosebesc dou forme : frontoparietal i cea situat la vertex. Cele dou
forme pot conflua i realizeaz calviia hipocratic (chelia).Alopecia frontoparietal ncepe n unghiul
temporofrontal i se adancete progresiv, ca un golf.
- Alopecia situat la vertex apare sub forma unei plci alopecice rotunde, de mrimi variabile, care se
extinde lent centrifug. In calviia hipocratic prul a czut complet, persistand numai o zon periferic, de
dimensiuni variabile, de la o tampl la alta, acoperind partea nalt a cefei.
Etiologia nu este complet elucidat. Dup unii autori, ereditatea are rolul principal, afeciunea transmianduse dominant, incomplet, pe linie masculin
- Rolul androgenilor este evident n declanarea alopeciei. n sprijinul acestei ipoteze pledeaz faptul c
eunucii, castrai nainte de pubertate, nu fac alopecie. Alopecia prematur apare numai cnd factorii ereditar
i hormonal acioneaz simultan. Pentru acest dublu mecanism patogenic pledeaz fptul c eunucii tratai
cu. androgeni fac alopecie numai ntr-o proporie de 1520%, i anume aceia la care exist factorul ereditar.
In raport cu momentul apariiei, se mai descriu dou forme :
- Alopecia uscat a adultului debuteaz n jurul varstei de 40 de ani, asociat sau nu cu pitiriazis, cu
predominan n regiunea frontoparietal. S-a invocat un factor endocrin, fr s fie precizat. Ar putea s fie
echivalent, la brbat, cu alopecia de menopauz ntalnit la femeie, fiind o alopecie de andropauz.
- Alopecia tardiv (alopecia senil) apare la vertex, se extinde progresiv i poate s intereseze aproape tot
prul de pe pielea capului, cu excepia unei margini n regiunile temporale i occipital.
Tratament.
-Tratamentul local urmrete stimularea bulbului pilos i const n friciuni cu una din urmtoarele loiuni :
Rp. Acid acetic cristalizat
2,5
g
Chinin clorhidric
2,5
g
T-r de rosmarin
30
g
T-ra jaborandi
30 g
T-ra cantarida 1
g
Alcool 70
140
g
Ds. Extern
Rp. Chinin clorhidric
1
g
T-tra jaborandi 20
g
Liquor Hofmann
80
g
- Dup aceea se iradiaz, progresiv, cu raze ultraviolete, timp de 2-15 minute, crescand zilnic timpul afectat
unei edine cu un minut ;de asemenea este indicat cura heliomarin.
- nii autori preconizeaz tratament local cu ultrasunete.
- Cand alopecia este asociat seboreei, se recomand loiuni pe baz de sulf, gudron, rezorcin, sruri de
mercur sau acid salicilic.
- Tratame ntul de atac se aplica zilnic , timp de 4-6 saptamani, dupa care urmeaza unul de intretinere de 2-3
saptamani.
- Parul se spala saptamanal cu sapun de sulf, gudron sau ihtiol. Unii autori afirma ca au obtinut rezultate
bune, care par paradoxale , cu o pomade cu propionate de testosterone 0,5 1 % intr-o baza hidrofila.
Aplicatiile se fac zilnic, timp de 5 -12 luni. Testosteronul are actiune pur locala , stimuland foliculii recent
sau insufficient involuati. Se poate obtine in 10-15 % din cazuri aparitita perilor terminali.
- Tratament general consta in administrarea de : acizi aminati , vitamine , extracte glandulare de hipofiza
anterioara (Prolan sau hormon gonadotrop seric) sau estrogeni de sinteza (Sintofolin).
Alopecii cicatriciale si necicatriciale
Alopecie cicatriceala
- se caracterizate printr-o distrugere definitiva a foliculilor pilosi, adesea de origine inflamatorie
Etiologie:
- agenti fizici: supradoza cu raze x,arsuri de gradul 3
- infectii bacteriene: lepra,tuberculoza,sifilis tertiar,foliculita decalvanta,furuncul
- pilomicoze:favus,kerion celsi
- agenti chimici:acizi,baze
- viroze:herpesul zoster in forme severe,variola
- afectiuni scleroatrofice :lupus eritematos,sclerodermie,lichenul plan folicular,pseudopelada
4

- cancer
- sarcoidele
Tipuri de alopecii cicatriceale
Alopecia cicatriceala primara:
-lichen plan folicular
-seudopelada Brocq's
-sindrom folicular degenarativ
-foliculita decalvanta Quinquaud
-celulita disecanta a scalpului
-lupus eritematos cronic
Alopecia cicatriceala secundara:
-asociata unor afectiuni congenitale: aplazia pielii, hipotricoza congenitala-scleroderma, lichen scleros
-infiltratii tumorale: carcinom cu celule bazale sau scuamoase, limfom, angiosarcom,metastaze...
-infiltratii granulomatoase: sarcoidoza, amiloza, necrobioza lipoida, infectii
-alopecii fizice sau chimice: dermatita radica, necroza vasculara.
Diagnosticul etiologic al alopeciei cicatriceale primare este bazat pe semnele clinice mai mult decat pe cele
histologice. Trebuie cautata prezenta eritemului, a hipercheratozei, a pustulelor, crustelor si discromiei.
Exacerbarea eritemului si a hipercheratozei in jurul firelor de par sugereaza lichenul plan folicular, in
schimb hipercheratoza difuza si combinarea cu atrofie si/sau depigmentare sugereaza lupusul eritematos
cronic. Prezenta pustulelor sugereaza foliculita Quinquaud.
Alopecii cicatriceale primare limfocitare. Lichenul plan folicular
Apare de obicei la femeile de varsta matura. Debutul este insiduos dar conduce la formarea a numeroase
zone de alopecie atrofice, care pot afecta intregul scalp. Apare de obicei prurit sever reflectand natura
progresiva a afectiunii. Eritemul perifolicular violaceu poate fi observat in jurul firelor de par asociat cu
hipercheratoza care poate ajunge in stadiul de a produce papule foliculare.Un numar mic de fire de par sunt
imprastiate si raman in zona respectiva. Foliculita "cu smocuri de par"apare uneori.
Tratament:
Lichenul plan folicular este dificil de tratat. Efectele sunt cronice rezultand zone mai evidente de
alopecie cicatriceala. Cand mai putin de 10% din suprafata scalpului este afectata prima linie de tratament
este asigurata de corticoterapie sau injectii intralezionale de triamcinolonacetonid diluat la o concentratie de
10mg/ml.Antimalaricele de sinteza pot fi folosite concomitent (hidroxiclorochinina 400mg/zi).In formele
cele mai extinse sau rapid progresive corticoterapia sistemica este propusa de la inceput la o doza de 2/3
pana la 1mg/kgc/zi pentru doua saptamani urmata de scadere graduala 3-6 luni. in formele rezistente la
corticoterapie talidomida a fost uneori propusa dar nu pare a fi eficienta . O cura scurta de ciclosporina a fost
eficienta la 3 din 5 pacienti.Eficacitatea tratamentului este greu de stabilit in lichenul plan folicular.
Alopecia atrofiat sau Pseudopelada Brocq
Incepe la vrsta de 30-40 de ani, dar poate s apar i la copii. Afeciunea debuteaz prin mici pete
alopecice, cicatriceale, rotunde sau lenticulare, numeroase, plecnd de la vertex spre periferie i realiznd
aspectul de pai n zpad" (fig.1). Prin confluarea acestor pete alopecice se realizeaz placarde cu contur
neregulat, de aspect stelat, care prezint la periferie mici plci alopecice cicatriceale, rotunde sau lenticulare
(fig. 2).
Evoluia
-este insidioas, cronic, progresiv ; n unele cazuri, procesul se oprete spontan dup mai muli ani.
Foliculita decalvanta Quinquaud
Se caracterizeaz prin mici insule alopecice cicatriceale la periferia crora se observ puncte roii sau chiar
pustulete foliculare. Prul afectat se smulge uor i are o teac gelatinoas.
Sindromul Lasseur-Graham-Little
Se caracterizeaz printr-o alopecie cieatriceal a pielii capului, keratoz folicular a trunchiului i a
membrelor i o alopecie axilar, pubian i a trunchiului, care pare a nu fi cicatriceal, dar care este
rezultatul distrugerii foliculilor.
Alopecia frontala fibrozanta postmenopauza.
Aceasta este o forma particulara de lichen plan folicular ce apare la femeile aflate in postmenopauza. Duce
la formarea unei lame de alopecie cicatriceale la marginea careia eritemul lichenoid folicular si
5

hipercheratoza apar. Apare frecvent afectarea genelor de tip noncicatriceal. Histologia este uneori la fel ca in
lichenul plan folicular dar cel mai frecvent nu este foarte specifica.
Tratament
Este de obicei neeficient si pare sa nu afecteze progresia naturala a bolii. Suplimentarea cu hormonii
substituienti pentru menopauza par sa nu afecteze progresia bolii.
Alopecii cicatriceale secundare
Sunt alopeciile in care, distructia foliculilor este secundara unui proces ce implica derma, foliculul este
distrus "la intamplare" ca rezultat al infiltrarii datorate unei tumori sau a unui granulom.In contrast, in
alopecia cicatriceala primara procesul de distructie prefera "ca tinta" foliculul pilos.
Alopecie necicatriceala
In alopeciile necicatriceale, cresterea parului este inhibata fara a exista vreo leziune a pielii capului. In
functie de cauza lor, aceste alopecii pot fi reversibile. Dupa cat este de extinsa caderea parulu, se disting :
- Alopeciile necicatriceale reprezentate, in principal, prin pelada si chelbe
- Alopeciile necicatriceale difuze care au cauze foarte diferite.
Etiologie:
-agenti fizici: traumatisme,raze x
-agenti chimici si medicamentosi: talium,heparina,citostatice,hipervitaminoza A
-reactii severe la medicamente,insotite de dermite exofoliatrice
-infectii febrile :pneumonie,febra tifoida,gripa,tifos exantematic
-pilomicoze: microsporie,tricofitie
-sifilisul recent
-diferite afectiuni: lupus eritematos sistemic,socuri nervoase dupa un mare traumatism sau operatie
chirurgicala
Alopecia seboreica.
Numita si alopecie androgeno-genetica sau calvitia comuna, este consecinta unui exces de androgeni . Este
cea mai frecventa dintre alopecii.
Clinic:Alopecia androgeno-genetica(AA) debuteaza la nivelul regiunea fronto-temporale bilateral. Primele
semne de AA atat la barbat cat si la femeie sunt reprezentate de subtierea firelor de par, mai des la nivel
frontal si al vertexului. Pielea alopecica nu prezinta modificari de tip atrofic iar gl sebacee nu sunt
modificate nici morfologic, nici functional, in sensul reducerii secretiei.
Tratamentul alopeciilor androgenetice:
- regenerare parial a prului
- stoparea cderii prului i extinderii alopeciei
- regenerare cu un efect cosmetic acceptabil
Tratament local:
- minoxidil soluie 2% sau 5% (Hairgrow, Alopexy)
Tratamentul medical
Prognostic. Evolutie
Evolutia este progresiva. Rimtul de evolutie nu poate fi prevazut. Debutul la varsta mica, 20 ani, prezenta
AA la ambii parinti sau la un parinte si frate, sora sunt factori de prognostic prost in sensul unei progresiuni
mai rapide.
La femei intrarea in menopauza agraveaza boala deorece dispar h.estrogeni care au rol in contracararea
androgenilor.A
Pelada (alopecie areata)
Simptomatologie
Cderea prului se produce insidios, placa alopecic fiind descoperit ntmpltor. Placa alopecic
constituit are un diametru de 15 cm sau mai mult, este rotund, fr scuame, uneori edematoas sau uor
deprimat, iar pielea se las uor plisat datorit hipotoniei. La periferia plcii se constat un amestec, de
peri sntoi cu peri peladici. Acetia snt scuri (1015 mm), subiri, decolorai, se smulg uor i au
rdcina efilat n semn de exclamaie", datorit atrofiei bulbului pilos. Prezena perilor peladici la periferie
ne arat c placa este n evoluie, iar localizarea ne indic direcia evoluiei. Perii peladici pot s lipseasc de
la periferia plcilor n peladele cu evoluie rapid (decalvante) sau n plcile stabilizate.
Evoluia
6

Este foarte variabila.


Tipuri de Pelada:
Pelada vulgar const n insule alopecice numulare, unice sau multiple, izolate sau confluate n placarde",
cu marginile policiclice . Este form cea mai benign.
Pelada ofiazic se observ mai ales la copii i debuteaz printr-o plac alopecic la marginea regiunii
proase din regiunea occipital. Afeciunea se poate ntinde simetric n prile laterale, prin plci alopecice
noi, formnd uneori, prin confluare, o coroan alopecic, nalt de 510 cm . Aceast form poate s
evolueze spre o pelad decalvant. Este mai rezistent la tratament.
Pelada decalvant debuteaz ca o pelad vulgar, care, brusc, se extinde la toat pielea capului pelad
decalvant a pielii capului ; uneori i a brbiei i chiar la toate regiunile piloase (pelad decalvant
generalizat). Are o evoluie lung, de ani de. zile. Creterea prului se face lent, fiind ntretiat de reute.
Tratament
Etiologic : cuprinde asanarea focarelor de infecie, reglarea disendocriniilor (tiroidiene, hipofizare,
gonadice), tratamentul sifilisului congenital i tratamentul tulburrilor neuropsihice.
Corticoizii (1015 mg/zi, timp de 23 luni) favorizeaz creterea prului, dar recidivele snt frecvente
dup intreruperea tratamentului pentru stimularea bulbului pilos se recomand acizi aminai (Folcistein) i
vitaminoterapie (A, B1, PP, E i H), ca n alopecia difuz progresiv.
Hipertricoza
HIPERTRICOZA : reprezint dezvoltarea anormal ca numr- i volum a perilor. Hipertricoza poate s
intereseze att prul lanugo, cit i prul terminal.
HIPERTRICOZA LANUGINOAS
Din punct de vedere etiologic, se deosebesc dou forme : 1)ereditar i 2)ctigat.
1) Hipertricoza lanuginoas ereditar se caracterizeaz prin faptul c perii lanugo se produc indefinit,
toat viaa, fr s fie nlocuiti cu peri vellus i apoi cu peri terminali.
Exista doua tipuri clinice:
-fa de dinte" se transmite dominant, apare de la natere sau, uneori, n primii ani ai vieii i este
asociat cu hipo- sau anodonie, defecte ale pavilionului auricular i ntrzieri mintale ;
-fa de maimu" : modul de transmitere este nesigur, apare de la natere, iar
moartea survine n
prima copilrie.
2) Hipertricoza lanuginoas catigat apare la aduli ntre 30 i 40 de ani, i este caracterizat prin fptul
c foliculii piloi normali ncep s produc peri lanugo. Patogenia este necunoscut. Debutul este asociat, de
obicei, cu dife- rite boli ca grip, cancer, maladie ulceroas sau apare n plin sntate.
HIPERTRICOZA PERILOR TERMINALI
n raport cu localizarea i factorii care determin apariia lor, se deosebesc trei categorii de peri
terminali : peri corporali generali, peri ai ambelor sexe (axilari i pubieni care apar la pubertate) i peri
masculini (musta, barb, stern, linia median abdominal).
n raport cu prul afectat, exist :
-hirsutismul : se caracterizeaz prin hipertricoz a perilor corporali generali i se constat mai frecvent la
brbai ;
-pilozitatea android : se caracterizeaz prin prezena perilor masculini la femei ;
-virilismul : este o asociere simultan de hirsutism i pilozitate android.
-Hirsutismul endocrin recunoate, n majoritatea cazurilor, o cretere a androgenilor. Hiperfuncia
hipofizar, prin stimularea cortico- suprarenalei, sporete secreia de androgeni putand realiza hirsutismul
aa cum se observ n acromegalie, sindromul Cushing, tratamentele prelungite cu ACTH.
Tumorile corticosuprarenalei, administrarea prelungit a androgenilor i n mai mic msur i
administrarea cortizonului pot realiza hirsutismul.
Afeciunile ovariene arenoblastomul (tumoare malign a celulelor tecii ovariene),tecoamele
(hiperplazia celulelor tecii), foliculoamele, luteoamele, dismenoreele consecutive ngrorii capsulelor
ovariene, chisturile snt capabile s produc androgeni i deci hirsutism.
In toate aceste cazuri, cantitatea de 17-cetosteroizi urinari este crescut : un titru foarte mare indic un
proces tumoral, iar un titru mijlociu, numai o hiperplazie. Cromatografia permite localizarea leziunii care, de
cele mai multe ori, este la capsula suprarenal i foarte rar la ovar.
Hiper- sau hipotiroidismul i diabetul se pot nsoi, uneori, de hirsutism.
7

PILOZITATEA ANDROID
Se observ la femei de obicei la menopauz i se caracterizeaz prin peri lungi, groi, cenuii sau albi,
crescui pe buza superioar, brbie i, uneori presternal. Recunoate drept cauz mrirea raportului
androgeni/estrogeni, printr-o hipersecreie a androgenilor i o scdere estrogenilor.
VIRILISMUL
Se observ numai la femei i recunoate un dezechilibru endocrin mai complex care se traduce clinic prin
hirsutism, pilozitate android i alopecie difuz frontoparietal de ip masculin.
Tratamentul diferitelor forme de hipertricoz este numai local, deoarece tratamentele generale nu au dat
rezultate, nici chiar n hipertricoza endocrin. Aceasta, de regul, nu beneficiaz de tratamentul cu foliculin,
frenatori hipofizari (Frenantol) sau de extirparea tumorilor cauzale (suprarenal, -ovar).
Tratamentele locale snt diferite. Radioterapia este periculoas i contraindicat. Depilatoarele cu cear
dau rezultate temporare, pot produce dermite de contact, iar folosirea lor prelungit poate stimula
hipertricoza.
Dermatoze ale
pielii capului.
I. Pitiriazisul simplu (Pityriasis capitis, pitiriazisul uscat, mtreaa)
I. Pitiriazisul simplu
1.Clinic:
-scuame uscate, fine, mici, neregulate, de culoare cenuie
-prurit n majoritatea cazurilor
-distributia poate fi difuza pe toata suprafata corpului.
2. Etiologie:
-pityrosporon ovale, stafilococul, streptococul
-stimularea androgenica
-factori genetici
3.Tratament:
-nesatisfacator
-pomezi cu ac. Salicilic si calomel
-pomezi cu gudron si sulf
-lotiuni (biclorura de mercur+ ac. Salicilic+ rezorcina+ oleum ricini+ ac. Boric + alcool)
II. Pitiriazis steatoid
II. Pitiriazisul steatoid (seboreic)
1.Clinic:
- scuame aderente, galbui, umede
- frecvent precedat de pitiriazisul uscat
- +/- insotit de caderea prematura a parului
2. Etiologie:
- spori de Malassezia
- morococi Unna
- streptococi
III. Seboreea
Clinic:
- piele grasa, fara scuame
-frecvent apare dupa Pitiriazisul steatoid
- +/- insotita de alopecie seboreica prematura
Tratament:
- lotiuni cu sulf, rezorcina.
- pomezi cu ac. Salicilic, , calomel, oleum cadini.
- pomezi cu hidrocortizon/corticoizi
IV.Taenia amiantacea (pityriasis amiantacea)
Clinic:
-Pielea capului este acoperita de un strat cenusiu, format din scuame uscate, groase si stralucitoare, care
aglutineaza parul in suvite.
Tratament:
8

-bai cu Bromocet
-pomada de tetraciclina 3%/ cloramfenicol 2%
Distrofii ale parului
1. Leucotrichia
-decolorarea congenitala a parului
Forme:
- albinism
-piebaldism
2. Canitia
Etiologie:
- pierderea pigmentului asociata cu pierderea activitatii tirozinazei din melanocite
-incepe in regiunile temporale
-extindere progresiva.
Clasificare:
A. Precoce:
-ereditara
-dobandita: hipertiroidism, afectiuni CV
B. Brusca:
-soc emotional
Tratament:
-extract tiroidian
- acid paraaminobenzoic (Romavit, PAB),
- acidul pantotenic (Bepanten)
-vitamin A i vitamin C
3. Pili anulai (trichonodosis versicolor)
- alternanta a segmentelor clare cu segmente de culoare inchisa la niv firului de par
-boala ereditara
DISTROFII ALE PARULUI
Alte distrofii ale parului:
-Tricoclazia
-Tricorexis nodosa
-Tricomicoze
Pilomicozele.
Pilomicozele sunt infecii dermatofitice date de parazitarea firului de pr. Sunt infecii ale copilului
nainte de pubertate, dar este rar sub 2 ani.
Modul de contaminare poate fi direct de la copil la copil sau indirect prin obiecte sau de la animale
(ex. cini, pisici).
Pilomicozele se atenueaz i dispar de obicei la pubertate astfel c la adult sunt rare. La adult infecia
poate fi localizat i la barb.
Clasificarea pilomicozelor:
Pilomicoze ale pielii proase a capului:
a) Microsporia
b) Tricofiia uscat.
c) Tricofiia inflamatorie:
Tricofiia inflamatorie a pielii proase a capului.
Tricofiia inflamatorie a brbii.
d) Favusul
Pilomicoze ale pielii proase a capului.
a) Microsporia
Microsporia este o afeciune foarte contagioas care poate da epidemii n grdinie i coli. Bieii sunt
mai frecvent afectai.
Clinic:
9

- Se prezint ca plci alopecice rotunde, cu diametrul de la unu pana la civa centimetri, bine delimitate (ca
i cum ar fi trase cu compasul), unice sau multiple (dou sau trei), avnd o extindere centrifug.
- Plcile pot conflua n placarde cu margini policiclice fiind acoperite de scuame cu aspect tros iar perii
sunt cenuii i rupi la acelai nivel sau la civa milimetri (3-4 mm) de piele, astfel nct se vd cu ochiul
liber, pielea aprnd ca i cum ar fi tuns cu maina.
Diagnosticul:
- se pune pe baza cercetrilor de laborator efectuate la dispensarul dermatologic.
Microscopie:
- arat un fir de pr intens parazitat, nconjurat pe o anumit distan de o teac pulverulent, cenuie,
caracteristic (ca i cnd prul ar fi uns cu clei i apoi trecut prin nisip), aceasta reprezentnd sporii mici
colonizai la periferia firului de pr (ectotrix).
Culturi:
- se dezvolt colonii de M. auduinii, M. canissau. M. ferugineum.
La lampa Wood:
- perii parazitai dau o fluorescen verzuie, strlucitoare, caracteristic, care nu apare n tricofiie i
favus.
Diagnosticul diferenial:
- se face cu tricofiia, pitiriazisul simplu, streptocociile scuamoase, psoriazisul.
b) Tricofiia uscat
Tricofitia este o dermatomicoz (mbolnvire a pielii i firului de pr n zonele circulare) uscat sau
inflamatorie, determinat de unele ciuperci parazite din grupul Tricophiton (Tricophiton serucosum), se
nsoete frecvent i cu leziuni cutanate (herpes circinat) sau cu afectare unghial.
Tricofiia are drept rezultat cderea prului, cruste, ngroarea pielii, epidermofitie interdigito-plantar,
pitiriazis versicolor, candidoze, zblu, erizipel dat de streptococ, localizat la vasele limfatice din derm
nsoite de febr mare, vrsturi, transpiraii, placard rou.
Clinic:
- Se caracterizeaz prin plci alopecice de mici dimensiuni, relativ numeroase, de form rotund sau
neregulat, izolate, acoperite de scuame uscate, aderente, furfuracee.
- Perii par rrii, cei parazitai sunt cenuii i rsucii n toate sensurile, rupndu-se la 1-3 mm de
emergena lor, iar cnd se rup la orificiul extern al foliculului pilos apar ca puncte negre.
- La adult tricofiia pielii proase ia o evoluie cronic prezentndu-se clinic ca plcue uor scuamoase,
perii parazitai aprnd ca puncte negre.
- Dac nu este tratat, tricofiia poate persista pn la 18 ani, cnd se vindec, n general spontan, fr s
lase alopecie. Aceast vindecare spontan pare a fi n legtur cu creterea cantitii de acizi grai din
secreia glandelor sebacee.
Diagnosticul:
- bolii numai dup examenul perilor rupi sau al fragmentelor de peri coninute de grosimea scuamelor de pe
suprafaa acestor plci.
Microscopie:
- al acestor peri arat numeroi spori situai n interiorul lor (endotrix), prul parazitat aprnd ca un sac
plin cu nuci.
Culturi:
- se dezvolt colonii de Trichophyton violaceum i Trichophyton tonsurans.
Diagnosticul diferenial:
- se face cu: microsporia, streptocociile scuamoase ale pielii proase a capului, eczema seboreic,
psoriazisul.
c) Tricofiia inflamatorie:
Tricofiia inflamatorie a pielii proase a capului.
Denumit i Kerion Celsi (Kerion inflamaie profund). Tricofiia este de asemeni o zoonoz (boal
comun omului i animalelor) contactat n special de la oarece, cal, viel, pisic sau cine, fiind foarte
contagioas, putnd avea drept rezultat pierderea complet a prului.
Clinic:
10

- Sub forma de placarde inflamatorii eritemato-scuamoase, cu prezena pe ele de pustule foliculare.


- n perioada de stare placardele, n numr de unul sau mai multe, sunt perfect rotunde, proeminente, pe
suprafaa lor gsindu-se orificii pilare dilatate, cu expulzarea firelor de pr i scurgerea de puroi care
uscndu-se d cruste brune sau glbui care aglutineaz perii. Prin eliminarea perilor placardul devine
cicatricial cu alopecie definitiv.
- Febra este absent. Uneori este prezent o adenopatie inflamatorie.
- Afeciunea netratat persist pn la pubertate, cnd exist posibilitatea unei vindecri spontane, fr a fi
insoit de alopecie cicatriceal.
Microscopie:
- firul de pr este parazitat cu spori mici (microizi) sau mari (megaspori) dispui n afara firului de pr
(ectotrix).
Culturi:
- se dezvolt specii de trichophytoni de origine animal (oareci,obolani, cobai, viei, cai): Trichophyton
mentagrophytes asteroides, Trichophyton verrucosum, Trichophyton quinckeanum.
Diagnosticul diferenial:
- se face cu psoriazisul pielii proase a capului, eczema seboreic, falsa tinea amiantaceea, lupusul
eritematos cronic, alte alopecii circumscrise.
Tricofiia inflamatorie a brbii.
Tricofiia inflamatorie a brbii, numit i sicozis tricofitic, intereseaz prile laterale ale obrajilor,
regiunea mentonier i mustile, prezentndu-se de cele mai multe ori ca placarde eritematoscuamoase pe suprafaa crora se gsesc pustule inflamatorii care atunci cnd se grupeaz dau aspect de
Kerion Celsi. Alteori pot s apar i noduli inflamatori de aspect furunculoid izolai sau grupai.
Clinic:
- Perii parazitai sunt rupi la emergena lor sau sunt expulzai, regiunea respectiv devenind alopecic.
Diagnosticul diferenial:
- trebuie facut cu sicozisul stafilococic care este mai inflamator i cu inoculri multiple.
n tricofiiile inflamatorii apar manifestri alergice la distan de focarul infecios numite tricofitide.
Acestea se prezint ca papule roii-palide localizate n special pe trunchi.
d) Favusul
Favusul este o pilomicoz actualmente foarte rar ntlnit. Netratat favusul are o evoluie cronic putnd
persista la adolesceni i chiar la aduli, lsnd cicatrici inestetice.
Favusul poate afecta i pielea glabr formnd godeurile caracteristice precum i unghiile care sunt
ngroate cu suprafaa acoperit de pete glbui circumscrise i difuze.
Clinic:
- Debuteaz prin pustule glbui, centrate de un fir de pr, care n evoluie vor da plci alopecice
caracteristice prin aspectul de discuri rotunde de coloraie glbuie, uor deprimate n partea central,
acoperite de cruste i care sunt godeurile favice.
- Acestea se vor extinde i vor afecta ntreaga piele a capului cu excepia unei benzi de 1-2 laturi de deget
n regiunea frunii unde prul rmne neafectat. Prul este decolorat, cenuiu i fr luciu, semnnd cu
prul de porc.
- n ultima faz a evoluiei favusului apar cicatrici alopecice definitive.
Diagnostic
Studii de laborator:
- cultura si microscopie optica pentru examinarea si confirmarea micologica
- tratarea cu solutie de hidroxid de potasiu a specimenelor de examinat la microscop
- caracteristic se vor observa spatiile tubular cu aer dintre hife
- examinarea fragmantelor de scutulum arata filament segmentare si spori
Cultura organismului:
- se face pe mediu Sabourand plus cloramfenicol si cicloheximida pentru a inhiba cresterea bacteriilor.
Examen histologic. Sectiunile de biopsie arata micelii in scutulum si stratul cornos al epidermului, care este
atrophic. Marginile scutulei arata hife bine pastrate. Central leziunii contine micelii degenerate si debriuri
granulare. In derm este present un infiltrat inflamator moderat-sever.
Microscopie:
11

- firul de pr apare parazitat cu sporii filamente, iar pe culturi se dezvolt Achorion schoenleinii.
Diagnosticul diferential:
- se face cu urmatoarele afectiuni: candidoza citanata, foliculita, lupus eritematos discoid, pseudopelada,
placile de psoriazis, dermatita seboreica, tinea capitis, pediculosis capitis.
Tratament.
Tratamentul micotic al pielii capului trebuie condus de medicul specialist dermatolog. Este bine sa
cunoastem ca tratamentul se face de regula cu antibiotic antimicotic.
Numarul tabletelor se stabileste de medic in funtie de varsta si greutatea copilului bolnav. La copii peste
7 ani se administreaza, in general, 4 tablete pe zi.
Pielea capului se rade in cursul tratamentului de cateva ori si se aplica zilnic un tratament local.
Durata tratamnetului este de 4-6 saptamani in caz de tricofitie, 6-8 saptamani in microsporie si 4-6 sapt
in favus.
O alimentatie sanatoasa si igiena corespunzatoare previn aparitia multor afectiuni, printre care si
pilomicozele!
Nu este permis utilizarea per os a nici unui antifungic la femeia gravida
1)Antifungicele locale.
Antifungicele locale sunt numeroase, cei mai utilizai fiind derivaii imidazolici (clotrimazol,
fenticonazol, bifonazol, ketoconazol, sulconazol, tioconazol), ciclopiroxolamina 1% (Batrafen), tolnaftatul
(Miconaft), naftifina (Exoderil) i terbinafina (Lamisil, Terbisil).
Forma galenic utilizat trebuie adaptat aspectului clinic: gel, loiune, soluie, emulsie, pudr n caz de
leziuni macerate sau zemuinde i crem n caz de leziuni uscate.
Frecvena aplicaiilor este de 1-2 ori/zi.
2)Antifungicele generale.
Griseofulvina - 1 g la adult i 10-20 mg/kgc la copil administrat per os.
Ketoconazolul - 200-400 mg/zi la adult i 10 mg/kgc/zi la copiii ntre 6 i 8 ani per os .
Itraconazolul - 3-5 mg/kgc/zi la adult i 100 mg/zi la copil per os.
Saperconazolul
Alilaminele terbinafina - Doza de terbinafin administrat per os variaz n funcie de greutate: 62,5
mg/zi sub 20 de kg, 125 mg/zi ntre 20i 40 de kg i 250 mg/zi peste 40 de kg.

12