Sunteți pe pagina 1din 38

AFECTIUNI ALE FIRULUI DE PAR

Autori: Duca Oana


Dulmin Daniela
Ene Manuela
Epure Luiza
Fecioru Alina
Gaiu Luciana
Gaureanu Andreea
Hanganu Ana

Haut Geanina
Ioan Elena
Kirschner Alexandra
Mihaila Iulian
Porumb Valentin
Tudosa Alice
Vilcea Eliza
Vlas Felicia

Introducere
Parul este o parte a organismului uman, o anexa a pielii, fara functie vitala
dar cu o functie psihosociala extrem de importanta
In medie avem 5 milioane de fire de par pe intreg corpul si intre 100.000 si
150.000 dintre acestea se afla pe cap. Persoanele cu tenul deschis la culoare tind sa
aiba mai mult par, iar roscatii mai putin. Aproape orice regiune a corpului uman
este acoperit de pilozitate, cu exceptia palmelor, talpilor, buzelor si a unor parti ale
organelor genital.

Structura parului
Parul este facut dintr-o proteina numita keratina.
Firul de par prezinta trei straturi :
-cuticula: stratul exterior, transparent, care protejeaza straturile interne.
-cortexul: stratul mijlociu, cea mai rezistenta component a firului de par.
-medulla: stratul intern, compus din celule mari, care pot sa para goale.
Firele de par cresc din foliculii pilosi, care suntstructuri cu forma de sac,
situate in pielea care inconjoara radacina firului de par; glandele sebacee de la
radacina firului de par secreta sebumul, ulei care protejeaza firul de par, pastrandul intr-o stare corespunzatoare.
Papilele, situate la baza folicului pilos, sunt hranite de vase de sange.
Papilele sunt sensibile la hormoni si la substantele chimice care afecteaza si
influenteaza parul.
Celulele pigmentare, denumite melanocite, care contin melanina, determina
culoarea parului, raspunzatoare de culoare fiind de fapt cantitatea de melanina.
Exista doua tipuri de melanina, eumelanina, care face parul negru din castaniu si
feomelanina, care face parul roscat din blond. Culoarea rosie a parului este data de
un pigmanet special care contine fier si care este denumit tricosiderina.

Rolul parului
Parul are rol de protectie impotriva radiatiilor UV sau in cazul ranirilor si
contuziilor. Genele si sprancenele protejeaza ochii, iar parul nazal are rol de a
proteja plamanii de particulele din aer care sunt aspirate odata cu aerul.
Cu toate acestea, principalul rol al parului pentru omul modern este cosmetic.

Ciclul parului
Exista trei faze ale ciclului parului:
1. Faza anagena: este faza in cursul careia, parul creste activ si este cea mai
lunga faza a ciclului, durand intre 2-10 ani. Pana la 90% din celulele parului
se afla in aceasta faza in orice moment al vietii omului
2. Faza catagena: este faza in cursul careia parul este in repaus.
3. Faza telogena: este faza in cursul careia firul de par cade si dureaza intre una
si trei luni. Firul de par trebuie sa cada, pentru a face loc urmatoarei faze
anagene.

In jur de 90% din firele de par de pe scalp cresc cu o viteza de


1cm/luna, insa aceasta viteza variaza, in functie de particularitatile individuale,
factori emotionali, de nutritie, hormonali. De asemenea, variaza in functie de
anotimp, parul crescand mai repede vara decat iarna. Cand se sfarseste perioada
de crestere, foliculul pilos are la dispozitie cateva luni de odihna, in cursul
carora firul de par cade. Numai aproximativ 10% din firele de par se afla in
perioada de repaus.

Caderea parului
Oamenii pierd in medie intre 40-120 fire de par numai de pe cap.
Fiziologic acest lucru se datoareaza pieptanarii, perierii, spalarii parului dar si
din cauza unor anumite coafuri(codite si cocuri).
Patologic, caderea parului se poate produce in urma unor anumite
tratamente medicale sau ca urmare a unui traumatism fizc(arsuri).

ALOPECIILE

Alopecia este o tulburare dermatologica din cauza careia oamenii isi pierd
partial sau complet parul de pe cap si, uneori de pe alte parti ale corpului. Nu
prezinta nici un fel de amenintare pentru viata, nu este dureroasa, dar poate sa
apara o iritatie a pielii, mai ales in timpul tratamentului si pot exista probleme
fizice asociate cu pierderea sprancenelor si a genelor.
Cauzele alopeciei
Nu se cunosc, desi exista un numar de factori asociati cu instalarea alopeciei.
Exista totusi anumite idei moderne privind cauzele alopeciei dintre care:
-alopecia autoimuna
- predispozitia genetica
- cauze psihologice
- infectii virale sau bacteriene(infectarea HIV)
- hormonii-exista dovezi ce sugereaza o legatura intre alopecie si perioadele de
schimbari hormonale(pubertatea,menopauza)
- substantele chimice - substante asociate cu alopecia: acrilamida, formaldehida,
diverse pesticide.
- medicamente: zidovudina (med tratare HIV), fluvoxamina (med antidepresiv)
Clasificare alopecii
I. EREDITARE
- hipotrichia si agenezia
- monilethrixul
- tricoclazia ereditara
- trichorrexis nodosa
II. CASTIGATE
A. Circumscrise necicatriciale
1. Difuze
-alopecie androgenica
-effluviun anogen
-effluviun telogen

2. Focale
-alopecia aerata

-trichotilomania
-alopecii de tractiune
B. Cirsumscrise cicatriceale
1. Primitive
a. Limfocitare:
- lupus eritematos cronic cutanat
- lichen planopilaris cu 3 variante: - clasica
- fibrozanta frontal
- sdr. Graham-Little
b. Neutrofilice:
- foliculita decalvanta
- celulita disecanta
c. Cu infiltrat mixt (nespecifice) :
- acneea cheloidiana
- acneea necrotica
- dermatoza pustuloasa eroziva
2. Secundare
a. Prin defecte de dezvoltare
-Aplasis cutis
-Boala Darier
-Nevul epidermic
-Epidermoliza buloasa
-Ichtioza Vulgara
-Porokerotoza mibelli
-Displazia fibroasa poliostotica
-Keratosis pilaris atrophicans
-Hipoplazia focala dermica Goltz
-Sindromul Conradi
b. Consecinte ale unor factori:
-FIZICI: - traume mecanice
- arsuri electrice sau termice
- radiodermite
- necroza scalpului postchirurgie prin embolizare
-INFECTIOSI : - fungi : kerion,
- virusuri : Herpes zoster
- bacterii : carbuncul, furuncul, sicozis, acneea
necrotica, lupus vulgar, TBC, sifilis
-protozoare:leishmaniaza
- TUMORALI : - carcinom bazocelular

- carcinoma scuamocelular
- limfoame
- metastaze cutanate ale cancerelor visceral

Monilethrix
Monilethrix este o boala genetica, cauzata de o mutatie in genele care
codifica keratina, si care afecteaza cresterea parului. Persoanelor afectate au, de
obicei, parul normal la nastere, iar anomaliile parului se dezvolta in primele luni de
viata.
Numele monilethrix vine de la cuvantul latin monile (colier) si cuvantul
grecesc thrix(par).
La microscop, este vizibil aspectul de margele ce se datoreaza ingustarii
periodice a firului de par. Persoanele cu monilethrix au, de asemenea, o crestere
rara a parului si parul scurt, fragil, care se rupe cu usurinta.
In cazurile usoare de monilethrix, este interesat numai parul de pe partea din
spate a capului (occipital) sau ceafa. In cazurile mai severe, parul de pe tot scalpul
poate fi afectat, dar si parul pubian, parul axilar, sprancene, gene, sau parul de pe
brate si picioare.
Ocazional, pielea si unghiile sunt implicate in monilethrix. Unele persoane
afectate pot prezenta keratoza pilaris, care provoaca umflaturi mici pe piele, mai
ales pe pielea capului, gatului, si brate. Persoanele afectate pot avea, de asemenea,
unghiile anormale.

Par uscat, fragil cu alopecie si keratoza pilara in principal pe occipital

Monilothrix ce afecteaza intreg scalpul

Tratament
Nici un tratament eficace nu este disponibil. Se pot utiliza peruci.
Administrarea sistemica de vitamine, retinoizi, contraceptive orale, steroizi,
radioterapie, preparate cu steroizi, si minoxidil nu au rezultate impresionante.
O pacienta de 7 ani, tratata cu acitretina oral a avut rezultate clinice si
cosmetice bune, dar simptomele clinice au reaparut dupa intreruperea tratamentului
cu acitretina.
Evitarea traumei este metoda cea mai eficienta de gestionare a acestei
anomalii, ce tinde sa aiba o sensibilitate crescuta la intemperii si la deteriorarea
cosmetica (de exemplu, expunerea la soare, vopsire, permanent).
Nici un tratament definitiv nu este recunoscut, dar minoxidil 2% (1 ml
noaptea si ziua, timp de 1 an) a condus la o crestere normala a parului fara efecte
adverse. Minoxidil 2%, ar putea fi o optiune buna terapeutica pentru a trata
monilethrix.

Trichorrexis Nodosa

Anormalitatea esentiala a trichorrhexis nodosa este formarea de noduri de-a


lungul firului de par prin care se produce ruperea usora a acestuia. Trichorrhexis
nodosa este in cele din urma un raspuns la traume fizice sau chimice. Trichorrhexis
nodosa poate aparea la pacientii cu par normal prin expunerea la un nivel suficient
de traume. Trichorrhexis nodosa poate fi, de asemenea, congenital, acesta fiind cel
mai frecvent defect congenital al firului de par.
Cele mai frecvente cauze de trauma exagerata sunt, vopsele de par, periaj
frecvent, masajul scalpului, precum si expunerea de lunga durata si repetata la
ultraviolete. Trichorrhexis nodosa poate aparea, de asemenea, din cauza
malnutritiei sau hipotiroidismului.
Macroscopic, firele de par afectate de trichorrhexis nodosa contin noduri
mici albe la intervale neregulate pe toata lungimea firului de par. Numarul de
noduri pot varia de la unul la mai multe, in functie de lungimea parului. Aceste
noduri reprezinta zone de distrugere celulara cuticulara, ceea ce permite fibrelor
corticale subiacente sa se separe si se destrama.
Tratament
Indiferent de prezenta sau absenta unui defect care sta la baza firului de par,
trichorrhexis nodosa este in cele din urma rezultatul unei traume; de aceea,
tratamentul are ca scop minimizarea traume fizice sau chimice.
Periere excesiva, pieptanare fierbinte, ondularea permanenta, precum si alte
tratamente de par dure trebuie evitate. Tulburarile metabolice sunt tratate
corespunzator, de obicei, prin punerea in aplicare a unui regim alimentar special
conceput.

Hipotrichia
Hipotrichia este termenul dermatologic folosit pentru a descrie o stare in
care nu exista nici o crestere a parului. Spre deosebire de alopecie, care descrie
caderea parului in cazul in care anterior parul a crescut, hipotrichia descrie o
situatie in care nu a existat nici o crestere a parului, in primul rand.
Majoritatea hipotrichiilor se datoreaza aberatiilor genetice sau defectelor de
dezvoltare embrionare. Exista sute de tipuri de hipotrichii genetice. De multe ori,
persoanele afectate au si alte probleme fizice sau psihice dincolo de o lipsa de par.

Alopecia Androgenica
Reprezinta 95% din totalul cazurilor de alopecie si reprezinta caderea
progresiva a parului, genetic determinata, care apare la majoritatea barbatilor si la
o parte din femei o data cu retragerea marginii fronto-parietale de insertie a parului.
Se caracterizeaza prin:
- debut la nivelul regiunii fronto-temporale sau la nivelul vertexului
- reducerea diametrului firului de par (de 10 ori)
- variatii ale diametrelor firelor de par
- la barbati: istoric familial de alopecie androgenetica la rude de gradul I sau II
- la femei asociere posibila cu dereglari menstruale (amenoree sau oligomenoree)
si ovar polichistic, acnee, hirsutism sau virilizare, istoric de infertilitate.
Evolutie este progresiva fara a putea fi previzibil ritmul de evolutie.

Explorari diagnostice
- consult endocrinologic obligatoriu pentru femei si optional pentru barbati
- dozari hormonale: testosteron liber, DHEA-S, prolactina, LH (optional,numai la
femei )
- ecografie ovariana si de glanda suprarenala ( optional, numai la femei )
- testarea functiei tiroidiene: TSH, T3, T4 ( optional, numai la femei )
- fierul seric si,optional, feritina
- hemograma completa
- biopsie din piele scalpului
- tricoscanare
- fototricograma
In funcie de extinderea alopeciei exista:
- sapte forme clinice in clasificarea Hamilton-Norwood (barbati)
- trei forme clinice in clasificarea Ludwif (femei)
Tratament
Minoxidilul(2% pentru femei, 2% sau 5% pentru barbati) prelungeste faza
de crestere anagena si gradual determina maturizarea foliculilor miniaturali. Un
milimetru de medicament topic aplicat de 2 ori pe zi pe scalp este eficient mai ales
pentru alopecia la nivelul vertexului cu pattern masculin sau feminin. Parul poate
reaparea in 8-12 luni. Tratamentul trebuie continuat o perioada lunga de timp
deoarece odata oprit reapare caderea parului. Cele mai frecvente efecte secundare
sunt: iritatia scalpului, dermatita de contact si cresterea parului facial.
Finasteridul inhiba 5-alfa-reductaza, enzima ce blocheaza conversia
testosteronului la dihidrotestosteron; este util in alopecia cu pattern masculin. O
doza de un miligram per os o data pe zi poate opri caderea parului si stimula
cresterea acestuia. Eficacitatea este evidenta in 6-8 luni de tratament. Efectele
secundare includ: scaderea libidoului, disfunctie erectila si ejaculatorie,
ginecomastie. Finasteridul nu este indicat la femei si este contraindicat la gravide.
Modulatorii hormonali, de tipul contraceptivelor orale si spironolactonei, pot
fi utili in alopecia cu pattern feminin asociata cu hiperandrogenemia
Optiunile chirurgicale includ: transplantul de foliculi pilosi, scalp flap si
reducerea suprafetei de scalp fara par.

Effluvium telogen
Reprezinta o cadere difuza, temporara a parului, in care intervine o scurtare
a ciclului pilar si o crestere a proportiei firelor telogene. Effluvium telogen este
vizibil cand cantitatea de par care cade reprezinta 20- 25% din parul scalpului.
Se caracterizeaza prin:
- reducerea densitatii firelor de par la nivelul scalpului, cu caracter difuz sau,
uneori, mai ales la nivelul zonei parietale.
- aparitia alopeciei difuze dupa interventia unuia dintre urmatorii posibili factori:
anemie feripriva, hiper sau hipotiroidism, postpartum, dieta inadecvata,
contraceptie orala sau stoparea ei, postmedicamentos (hormoni, hipolipemiante,
anticonvulsivante, citostatice, antihipertensive, psihotrope etc.), expunere
accidentala la substante toxice, insuficienta renala cronica, alterare a functiei
hepatice, sifilis secundar
Atitudine terapeutica
- stoparea caderii parului
- regenerarea parului prin identificarea si indepartarea cauzei
- stoparea caderii parului si extinderii alopeciei
- regenerare cu un efect cosmetic acceptabil
Explorari diagnostice
- examen hematologic
- sideremie
- magneziemie
- teste hepatice ( optional )
- teste renale ( optional )
- teste tiroidiene ( optional )
- tricograma
- tricoscanare
Tratament
- tratament sistemic: produse cu zinc, biotina, cisteina, acizi grasi esentiali
- tratament topic: produse cu aceleasi substante active de mai sus

Anagen effluvium
Anagen effluvium apare dupa o lezare a folicului de par care afecteaza
activitatea sa mitotica sau metabolica. Pierderea parului este rezultatul expunerii la
chimioterapice ca: antimetabolitii, agentii alkilanti si inhibitorii mitozei care sunt
utilizati pentru tratarea cancerului. Cele mai toxice sunt asocierile de
doxorubicina,nitrosoureice si ciclofosfamida Aceasta forma de alopecie afecteaza
doar firele de par din faza anagena.
Caderea parului incepe la 7-14 zile dupa un singur puls de chimioterapice
Tratamentul
Minoxidil. Acesta nu previne alopecia indusa de chimioterapice dar
scurteaza perioada de chelie cu 50 de zile.
Anagen effluvium este reversibila. Dupa incetarea chimioterapicelor,
foliculii isi reiau activitatea normal in cateva saptamani.

Alopecia Aerata
Reprezinta o cadere focala parului, de natura inflamatorie, de cauza
necunoscuta si cu o evolutie imprevizibila. Se poate asocia cu afeciuni autoimune,
dereglari imunologice ,cu prezena unor factori indicand autoimunitatea bolii.
Se caracterizeaza prin:
- caderea parului in placi rotunde, bine delimitate, cu extindere radiara a acestora,
uneori in forma circulara
- peri in semn de exclamatie la periferia placii alopecice
- peri cadaverizati semn de evolutivitate
- eventuala hiperkeratoza pilara
- piele lucioasa, elastica apoi, in timp, atrofica
- asocierea alopeciei sprancenelor, genelor, perilor axilari, pubieni
Explorari diagnostice
- examen histopatologic
- tricograma: peri distrofici
- dozari hormonale si imunologice pentru depistarea unei eventuale tiroidopatii
autoimune
- testari pentru depistarea unei atopii asociate
- control oftalmologic
- determinare de autoanticorpi: AAN, anticorpi antitiroidieni, anticelula parietala,
antiendoteliali
Complicatii
- forma in placi cu variante: ofiazica, difuza
- forma decalvanta
- forma universala
Tipuri de Alopecie Aerata
Pelada vulgara consta in insule alopecice numulare, unice sau multiple,
izolate sau confluate in placarde", cu marginile policiclice . Este forma cea mai
benigna.
Pelada ofiazica se observa mai ales la copii si debuteaza printr-o placa
alopecica la marginea regiunii paroase din regiunea occipitala. Afectiunea se poate
intinde simetric in partile laterale, prin placi alopecice noi, formind uneori, prin
confluare, o coroana alopecica, inalta de 510 cm . Aceasta forma poate sa
evolueze spre o pelada decalvanta. Este mai rezistenta la tratament.

Pelada decalvanta debuteaza ca o pelada vulgara, care, brusc, se extinde la


toata pielea capului pelada decalvanta a pielii capului ; uneori si a barbiei si
chiar la toate regiunile piloase (pelada decalvanta generalizata). Are o evolutie
lunga, de ani de. zile. Cresterea parului se face lent, fiind intretaiata de resute.
Tratament
Tratament local:
- imunoterapie locala: diphenciprone, DBEAS
- corticoterapie: infiltraii intralezionale sau aplicatii topice
- PUVA terapie cu psoraleni aplicati local
- Minoxidil
- Crioterapie cu azot lichid
Tratament sistemic:
- fototerapie PUVA
- ciclosporina A
- dapsona
- isoprinosin
Sisteme pilare:
peruci recomandate in formele extinse sau cu tendinta la evolutie rapida,
chiar de la inceputul terapiei pentru asigurarea confortului psihic al
pacientului.

Lupus eritematos cronic cutanat


Clinic: eritem, atrofie, hipopigmentatie variabila, dopuri keratozice foliculare +/alte leziuni cutanate
Histopatologic: degeneresceta vacuolara a stratului bazal, infiltrat limfocitar
perivascular si perianexial, cantitati crescute de mucina in derm,
absenta glandelor sebacee.
IFD: depozite granulare de IgG si C3 la jonctiunea dermo-epidermica si la
jonctiunea derm-epiteliu folicular.
Tratament: potential eficient:-corticosteroizi topici (intralezional), sistemici
-antimalarice
-retinoizi
-thaliomida

Lichen planopilaris
Clinic: la nivelul scalpului: eritem perifolicular sau tenta violacee a leziunilor,
papule keratozice foliculare +/- leziuni cutanate
Histopatologic:-infiltrat limfocitar perifolicular, in banda, in portiunea infundibuloistmica foliculara +/- corpi coloizi adiacenti
-modificari tipice de lichen planopilaris pot fi sau nu prezente (rete
ridges in dinti de ferastrau, dermatita de interfata, hipergranuloza,
corpi Civatte)
IFD: depozite globulare de IgM adiacente epiteliului folicular si depozite de
fibrinogen focale sau lineare de-a lungul zonei membranei bazale
Tratament: corticosteroizi topici, intralezional, sistemici

Variante clinice (histopatologic de nedistins de lichen planopilaris) :


-Sindromul Graham-Little : leziuni lichen plan-like si leziuni keratoza pilara-like
in ariile de alopecie ale scalpului, sprancenelor, axilare si pubiene
-Alopecia frontala fibrozanta postmenopauzala : eritem perifolicular in regiunea
fronto-temporala
+ alopecie marginala progresiva, rarirea sprancenelor
+ absenta leziunilor cutanate/mucoase de lichen plan
+ rareori: arii multifocale de lp pe scalp

Pseudopelada Brocq (AC idiopatica clasica)


Clinic: leziuni scalp arii alopecice neregulate, netede, moi si usor deprimate, de
culoare roz carnoasa, cu aspect initial mancat de molii sau de pasi pe
zapada si coalescenta ulterioara in placi; evolutie lenta (15-20 ani), rar in 2-3
ani spre alopecie totala
Histopatologic: infiltrat limfocitar perifolicular si perivascular primitiv la nivelul
infundibulului folicular, absenta glandelor sebacee, benzi fibrotice s.c.,
absenta dermatitei de interfata, absenta dopurilor foliculare; coloratia pentru
elastina: fibre elastice persistente in tracturi fibroase lpp si le
IFD: negativ

AC centrala centrifuga ( sdr. degenerescentei foliculare,


pseudopelada)
Clinic: alopecie de forma circulara a vertexului, roz (coloratie carnoasa),
non-inflamatorie, ce progreseaza centrifug, coexistand uneori, pe alocuri, cu arii
de par neafectat si cu hiperpigmentatii perifoliculare
Histopatologic:
-Descuamatie prematura a tecii interne a radacinii = marker histologic
-Perioada activa a bolii: infiltrat limfocitar perifolicular superior +
atrofie epiteliala istmica (de la insertia muschiului erector la
deschiderea ductelor glandelor sebacee) si la nivelul portiunii
inferioare infundibulare (de la intrarea ductului glandei sebacee la
orificiul folicular) + fibroza concentrica lamelara in zona atrofiei
epiteliale
-Faza avansata: inflamatie granulomatoasa perifoliculara cu celule
gigante de corp strain prezente
-Stadiul final: fibroza foliculara + retentia muschiului erector
Tratament: corticosteroizi potenti topici, tetracicline, transplant de par

Alopecia mucinoasa
Clinic: placi eritematoase sau arii alopecice initial pe scalp si fata
Histopatologic:
cresterea mucinei la nivelul foliculului, epiteliului si glandelor
sebacee
infiltrat limfo-histiocitar perifolicular fara fibroza lamelara
concentrica

Keratoza foliculara decalvanta


Clinic:

- Femei purtatoare ale unei gene pe crs. X


-Hiperkeratoza foliculara, alopecie cicatriciala a scalpului, alopecie
sprncenara +/- a genelor
-Fotofobie severa si distrofie corneana secundara
-Debut in mica copilarie
Histopatologic: - dopuri foliculare cu detritusuri keratinocitare
- infiltrat limfoplasmocitar superficial si profund perivascular i
perianexial
Tratament: retinoizi

Foliculita decalvanta
Clinic: placi inflamatorii rotunjite cu tumefieri sau induratii focale ale scalpului
inconjurate de pustule grupate, eroziuni, cruste i scuame ce intereseaza
orice arie piloasa: scalp, axile, regiunea pubiana.
Histopatologic: foliculita acuta supurativa disparitia epiteliului sebaceu i
aparitia fibrozei perifoliculare
Tratament: antibioterapie sistemica, corticosteroizi sistemici si/sau topici,
retinoizi sistemici
Varianta rara, distincta histopatologic de foliculita decalvanta: foliculita in
smocuri: smocuri de par dispersate in placile de alopecie cicatriciala,
rezultate prin gruparea foliculilor adiacenti datorita procesului fibrozant i
retentiei parului in telogen in interiorul unitatilor foliculare implicate
Clinic: fire de par multiple ce emerg din ostiumurile foliculare larg dilatate
inconjurate de piele indurata, cicatriciala.

Celulita disecanta
Clinic:
Frecventa la afro-americani
Debut prin noduli inflamatori profunzi occipitali, traiecte fistuloase
arii reliefate
Histopatologic:
Dopuri foliculare si abcese foliculare si perifoliculare
Infiltrat inflamator mixt (PMN, L, Pl, E), esut granular, cicatrici si
traiecte fistuloase.
Tratament:
Medical:
retinoizi sistemici

antibioterapie (antistafilococice)
dapsona/retinoizi
Chirurgical:
incizie + drenaj
excizie + grefa.

Acneea cheloidiana a cefei foliculita distructiva cicatricial


Clinic: - pustule foliculare i papule aproape exclusiv pe scalpul regiunii occipitale
- papule ferme persistente sau coalescente in placi alopecice keloid-like
Histopatologic:
- dilatare foliculara, ruptura foliculara, infiltrat mixt periinfundibular, granulom de
corp strain;
-disparitia glandelor sebacee
-fibroplazie lamelara
Tratament: antibioterapie, corticoterapie topica/ intralezional, crioterapie

Acneea necrotica
Clinic:
- papule foliculare pruriginoase/dureroase, eritematoase
- necroz centrala, crusta, cicatrice varioliforma: nas, frunte i scalpul anterior
- evolutie cronica, eventual cu extensie pe trunchi
Histopatologic:
- Dilatatie foliculara
- Infiltrat mixt limfocitar i neutrofilic periinfundibular, perivascular i perifolicur
- Exocitoza limfocitara + necroza keratinocitara individuala in interiorul tecii
externe a radacinii si epidermul adiacent
- necroza confluenta centrala foliculara
Tratament: tetracicline, retinoizi.

Dermatoza pustuloasa eroziva a scalpului


Clinic:-Femei varstnice, caucaziene
-Leziuni pustuloase i eroziv-crustoase cu evolutie lent progresiva,
colonizate secundar cu bacterii si fungi
Histopatologic:
- Infiltrat limfo-plasmocitar +/- celule gigante de corp strain, atrofie pilo-sebacee
Tratament: steroizi potenti topici, sulfat de zinc, isotretinoin

Aplasia cutis congenita


Aplasia cutis congenita = absenta focala congenitala a epidermului +/absenta altor straturi ale pielii. Foliculii piloi din aria interesata sunt afectati
variabil. Conditia se poate prezenta la nastere ca o ulceratie, crusta, cicatrice
sau membrana parchment-like. 85% din aplasia cutis congenita intereseaz
scalpul si 70% dintre pacieni au o singura leziune. Leziunile sunt, in
general, mici si rotunde dar pot fi si mari si extinse la dura mater sau
meninge.
Aplasia cutis congenita poate surveni singura sau asociata cu variate
alte anomalii. Leziunile mari necesit corectie chirurgicala.

DIAGNOSTIC ETAPE:
1. Anamneza detaliata
2. Examen local atent cu lupa:
-Ariile cicatriciale
-Ariile adiacente
-Intregul scalp
3. Investigatii paraclinice
-Hematologice
-Biochimice
-Culturi pentru fungi si bacterii
-Examen histopatologic:
-Biopsie de aproximativ 4 mm din ariile active clinic:
Sectiuni transversale pentru examenul microscopic conventional (HE)
Sectiune verticala pentru IFD (in cazurile neconcludente, cand se
suspicioneaza un lupus eritematos)
Coloratii speciale pentru elastina (Verhoeff van Gieson)
Coloraii speciale pentru mucina
-Biopsie din ariile cicatriciale avansate:
Coloratii speciale pentru tesutul elastic pentru aprecierea diferentelor
corelate cu boala privind formarea cicatricilor i remodelarea dermului
adventiceal dup distructia foliculara
Pentru aprecierea potentialului de recrestere a firului de par

Nerv epidermic

Hipertricoza
Hipertricoza (gr.hyper prea mult, si thrix, trichos par) cresterea
exagerata a parului pe sectoarele corpului care in mod normal sunt lipsite de par
sau sunt acoperite cu perisori foarte subtiri si moi.
Hipertricoza poate fi innascuta sau dobandita. Hipertricoza innascuta se
clasifica in:
- Hipertricoza embrionara,
- Hipertricoza congenitala localizata
- Hipertricoza ereditara generalizata.
Hipertricoza embrionara se caracterizeaza prin cresterea unor peri moi, desi
si lungi pe toata suprafata corpului (cu exceptia palmelor, talpilor etc.); evolueaza
pana la pubertate, ramanand neschimbata pe toata viata.
Hipertricoza congenitala localizata poate evolua atat pe fondul unui nev
pigmentar congenital, cat i pe sectoare sanatoase de piele (de ex., fasciculul favi
din regiunea lombo-sacrala).
Hipertricoza ereditara generalizata se caracterizeaza prin cresterea
exagerata a parului pe tot corpul, de ex., la barbati la unele popoare din Orient.
Tratamentul hipertricozei innascute nu este eficace. Uneori hipertricoza
congenitala localizata poate fi vindecata prin interventie chirurgicala.
Din hipertricoze dobandite sunt mai frecvente:
- Hipertricoza interscapulara, care apare de regula la copiii i adolescentii bolnavi
de tuberculoza;
- Hipertricoza neurogena, dezvoltata pe sectoarele de piele inervate partial de un
nerv lezat;
- Hipertricoza climaterica, care se manifesta prin cresterea perilor de deasupra
buzei de sus, pe barbie si obraji la femei;
- Hipertricoza virilismului, caracterizata prin dezvoltarea unei pilozitati de tip
masculin la femei (femei cu barba), trasaturile si functiile feminine pastrandu-se.
In patogenia hipertricozelor dobandite joac un rol important tulburarile
functionale ale glandelor cu secretie interna (ovare, suprarenale, tiroida). In caz de
hipertricoza se interzice aplicarea din proprie initiativa a depilatoarelor, sau
roaderea sectoarelor paroase cu piatra ponce, smulgerea perilor si alte procedee de
autotratament, deoarece ele duc, de regula, la aparitia dermatitelor sau la o
cresterea si mai exagerata a parului. Rezultate bune din punct de vedere cosmetic
pot fi obtinute prin electroepilatie ansamblu de metode fizioterapice (electroliza,
raze ultrascurte, diatermie), cu ajutorul carora se distrug papilele parului. Aceste
metode se aplica numai la sfatul medicului si sub supravegherea lui.

In raport cu parul afectat, exista :


-hirsutismul : se caracterizeaz prin hipertricoza perilor corporali generali
si se constata mai frecvent la barbati ;
-pilozitatea androida : se caracterizeaz prin prezenta perilor masculini la
femei ;
-virilismul : este o asociere simultana de hirsutism si pilozitate androida.

Hirsutismul
Termenul de hirsutism se refera la o crestere excesiva a parului la
nivelul fetei si suprafetei corporale a persoanelor de sex feminin. Pilozitatea, in
acest caz, se dezvolta in zone ale corpului caracteristice barbatilor. Aceste zone
sunt reprezentate de buza superioara, obraji si anterior de ureche in zona
perciunilor. Firul de par este gros si negru si se dezvolta in timp.
Hirsutismul reprezinta o consecinta a productiei excesive de hormon sexual
masculin (testosteron). La femei se produc in general cantitati mici de testosteron
la nivelul ovarelor si glandelor suprarenale. In cazul unor afectiuni ale ovarelor sau
suprarenalelor
se
produc
cantitati
excesive
de
testosteron.
Hirsutismul este o afectiune frecventa, care este inofensiva in majoritatea cazurilor.
Totusi, uneori poate fi datorata unei boli subiacente. Astfel, hirsutismul se poate
prezenta ca si manifestare a unor boli ale ovarelor sau ale glandelor suprarenale.
Simptome
Femeile care sufera de hirsutism dezvolta o pilozitate excesiva la nivelul
fetei si suprafetei corpului. Astfel, apare pilozitate la nivelul buzei superioare,
obrajilor, perciunilor, portiunii superioare a spatelui, gatului, pieptului, coapselor,
abdomenului si perimamelonar (in jurul mameloanelor). La nivel facial apare
mustata sau barba. Parul poate creste, de asemenea, si pe piept. Firul de par devine
gros si negru. Aceste femei pot prezenta modificari ale ciclului menstrual si acnee.
De asemenea, ele pot intampina dificultati in a ramane insarcinate.

Investigatii
Medicul va efectua un examen complet al pacientei. Astfel, pentru a determina
nivelele hormonale vor fi prelevate mostre de sange si urina. Medicul poate, de
asemenea, recomanda efectuarea unei tomografii computerizate sau a unei
rezonante magnetice nucleare, pentru a investiga mai cu precizie organele care pot
sta la baza producerii hirsutismului.
Tratament
Tratamentul specific depinde de cauza care a determinat aparitia
hirsutismului. Daca afectiunea este usoara si nu este insotita de modificari ale
ciclului menstrual, este posibil sa nu fie necesar nici un tratament. Pe de alta parte,
in cazul in care apar modificari menstruale, medicul poate prescrie pacientei sale
un medicament care sa contina hormoni sexuali feminini si care sa faca ciclurile
menstruale mai regulate. Daca pacienta doreste sa aiba copii, atunci poate fi
necesara
instituirea
unui
tratament
suplimentar.
In cazul in care hirsutismul este provocat de tumori ovariene sau suprarenaliene,
acestea
trebuie
extirpate
chirurgical.
Exista variate modalitati de a indeparta parul nedorit. Astfel, acesta poate fi ras,
decolorat, pensat sau epilat. Ceara sau cremele epilatoare sunt frecvent utilizate
pentru indepartarea parului. Aceste produse trebuie utilizate cu grija, deoarece ele
pot irita pielea. Daca pielea se irita se poate aplica local o crema pe baza de
hidrocortizon 1% ce se poate elibera fara prescriptie medicala. Raderea sau
smulgerea parului cu ajutorul pensetei, pot duce la infectarea zonei respective sau
aparitia de cicatrici pe piele. Parul poate fi indepartat definitiv cu ajutorul
electrolizei sau laserului.
Se recomanda:
- scaderea in greutate in cazul persoanelor supraponderale: scaderea in greutate
scade gradul de hirsutism.
Nu se recomanda:
- utilizarea medicamentelor pe baza de hormoni sexuali masculini, cu exceptia
celor prescrise de catre medic.
Perioada de recuperare
Raspunsul la tratament se poate intinde pe o perioada de 6 pana la 12 luni. In
tot acest timp, parul in exces poate fi indepartat prin diferite metode.

Prevenirea reaparitiei hirsutismului


Pacienta trebuie sa respecte sfatul medicului. Nu exista modalitati specifice pentru
prevenirea hirsutismului. Medicul trebuie contactat in cazul in care, in ciuda
efectuarii cu succes a tratamentului adecvat, hirsutismul reapare.

Pilozitatea androida
Se observa la femei de obicei la menopauza si se caracterizeaza prin peri
lungi, grosi, cenusii sau albi, crescusi pe buza superioara, barbie si, uneori
presternal. Recunoaste drept cauza marirea raportului androgeni/estrogeni, printr-o
hipersecretie a androgenilor si o scadere a estrogenilor.

Virilismul
Conditia in care o femeie dezvolta caracteristicile sexuale ale unui barbat din
cauza hormonilor de sex masculin excesivi din corpul ei, este numita virilism.
Simptome

Hirsutism pe fata, gat, abdomen, si coapse. Chelie masculina

Tenul gras excesiv care duce la acnee i seboree

Hidradenite supurative - cronice

Extindere clitoridiana mimand un penis

Dezvoltarea muschilor scheletici care dau un aspect barbatesc

Scaderea sanilor

Pelvis barbatesc
Cauze
Sindromul ovarului polichistic, de obicei, prezinta, infertilitate sau
hirsutism . Cea mai mare parte dintre femei sunt, de asemenea, obeze. Diagnosticul
este confirmat in mare parte prin ecografie, atunci cand mai multe chisturi se
gasesc in ovare. Exista, de asemenea, o dovad de concentraii mari de hormoni
masculini, cum ar fi testosteronul..
Hiperplazie suprarenala congenitala (HAC) afecteaza producerea de
steroizi in glandele suprarenale. Deficienta 21-hidroxilaza este cea mai raspandita,
care duce la scaderea productiei de cortizol si aldosteron cu secretie crescuta de
androgeni.
Tratamentul virilism
Pacienii cu simptome uoare i menstruatii normale pot fi tratate
empiric. Contraceptivele orale pot fi administrate pentru a corecta dezechilibrele
hormonale la femeile care nu doresc sarcina. Tratarea cauzei subiacente este
necesara in anumite cazuri si poate da rezultate bune.

Tratamentul cosmetic include indepartarea parului. Raderi repetate i


epilarea cu ceara este eficienta, dar trebuie sa fie repetata de multe ori. Unii oameni
opteaza pentru electroliza si terapia cu laser cu toate ca rezultatele pe termen lung
nu sunt favorabile. Eflornitina , un agent topic poate fi de asemenea utilizat.

DISTROFII ALE PARULUI


Canitia
Canitia reprezinta modificarea culorii parului. O data cu inaintarea in varsta se
produc modificari de culoare, in sensul ca parul, datorita unui proces fiziologic
normal, incarunteste datorita diluarii gradate a pigmentului, producand o scara de
culori pana la cea alba.
L. Singer mentioneaza ca acidul pantotenic impiedica incaruntirea, prin
deficienta de cupru.
Un element care poate cauza pierderea pigmentului este zincul, care joaca
rol in decarboxilarea depacromului.
Incaruntirea parului la oamenii in varsta se datoreaza:
- scaderii progresive a activitatii tirozinazei din melanocite;
- functionarea insuficienta a glandei tiroide;
- lipsa vitaminelor B, in special a acidului pantotenic;
- expunerile indelungate a parului la actiunea razelor solare puternice, poate
determina accelerarea incaruntirii;

- albirea parului se poate produce ca rezultat al unor boli seroase sau a


socurilor nervoase.
Albirea parului se traduce printr-o pierdere a pigmentului ca urmare a
reducerii progresive a functiilor melanocitelor. Exista o diluare specifica a
pigmentului la nivelul parului incaruntit, modificarea de culoare fiind observata la
diverse nivele ale aceluiasi fir de par, cat si de la un fir la altul.
In esenta, baza biologica a albirii o constituie incapacitatea melanocitelor din
stratul germinativ al bulbului pilos de a forma pigment melanic, incapacitate care
poate fi temporara, dar de cele mai multe ori permanenta, ceea ce se traduce prin
albirea progresiva si ireversibila. Varsta de aparitie a canitiei este in principal
dependenta de gentotip, desi poate fi influentata si de factori dobanditi. In general
la varsta de 50 ani, aproape 50% din populatie are jumatate din par grizonat.
Canitia fiziologica. Primele fire de par albe apar de obicei la tample si in
timp de cativa ani se extinde din regiunea temporala in celelalte zone ale scalpului,
mai intai pe vertex si apoi pe regiunea occipitala. Incaruntirea completa apare mai
repede la cei cu par de culoare deschisa. In medie, canitia fiziologica incepe
progresiv de la 35 ani si devine cel mai adesea completa la 55-60 ani.
Canitia precoce, este relativ rara, nu este patologica. Este o albire prematura
care apare la varste tinere 20-30 ani sau chiar mai de timpuriu si care poate fi
ereditara cel mai adesea, dar si dobandita.
Canitia precoce patologica, poate fi simptomatica in cadrul unor afectiuni:
epilepsie, boli endocrine (boala lui Addison basedow, etc.) in care albirea este
insotita de o rarire precoce, boala coronariana, hipertensiunea arteriala, care se
asociaza cu incaruntirea precoce, migrene, stari febrile prelungite, neoplazii,
vitiligo.

PILOMICOZE

Microsporia
-etiologie: Microsporon audoninii
-contaminare interumana
-clinic-> la nivelul scalpului, in zona parietala apar 1-2 placarde tondante , perfect
rotunde, perfect delimitate, au diametru mare 8-10mm
i. tondant= ruperea firului de par
ii. aplazie pilara= lipsa congenitala a parului
iii. alopecie= caderea firului de par
-toate firele de par sunt rupte la acelasi nivel (la 2-3 mm),
rupte egal, sunt ingrosate printr-un depozit scuamos n jurul
sau (asemntor firului uns apoi tavalit prin faina); la lampa
Wood -> fluorescenta galben verzuie foarte caracteristica
-examen microscopic: firul de par invadat de mii de spori de dimensiuni foarte
mici (1-2) si in afara si inauntrul firului de pr = ECTO-ENDOTRIX; nivelul de
rupere a firului de par -> ca un pamatuf scamosat= pamatuful lui Adamson
-diagnostic:
iv. microscopia firului de par
v. lampa Wood
vi. placarde rotunde
vii. aspect epidemiologic
-este singura micoza ce se vindeca spontan la 15-16 ani (sebumul plin cu acizi
grasi nesaturati are un efect usor antimicotic)

Tricofitia uscata (superficiala)

-etiologie: Tricofiton violaceum


-mediu rural, la copii
-localizare la nivelul scalpului
-placarde tondante
-deosebiri:
o firul de par rupt foarte inegal (camp cosit foarte prost)
o ruperea firului de par este liniara (nu ca pamatuful)
o spori de dimensiuni mari (7-8), endotrix
o aspectul firului de par: sac plin cu nuci
o lampa Wood-> negativ, nu produce fluorescenta
-placarde tondante numeroase de dimensiuni mici (1-2 cm), contur imprecis, fond
usor eritematos
-prin caderea sporilor la nivelul gatului uneori apar leziuni la nivelul pielii glabre->
inoculari secundare= Herpes circinat= inele concentrice (eritemato-veziculocrustoase) separate prin zone neafectate; zona afectata= inel lezional cu vezicule

Tricofitia profunda, supurata


-etiologie: Tricophiton gypseum
-dou forme:
o tricofitia profunda a copilului (Kerion celsii):
apare aproape exclusiv la copii din mediul rural care
se joac cu viteii
incubatie aproximativ o saptamana
la nivelul scalpului-> un grup de pustule ce proemina
pe un fond eritematos-edematos-> in tesuturi->
tumoare inflamatorie proeminenta acoperita de mai
multe cruste ce aglutineaza firele de par la nivelul
placardului-> 2 semne:
epilatia spontana a firelor de par<- alterarea
sacului folicular
tasnirea puroiului din profunzime prin multe
orificii:
supuratie
pluriorificiala
in
stropitoare<- la o lejera comprimare laterala a
tumorii-> puroiul tasneste prin zeci de orificii
foliculare=> compromiterea profunda i
definitiva a firelor de par
leziuni foarte dureroase

in patogenie intervine i Stafilococul aureu


apar adenopatii satelite, cordoane de limfangita
-diagnostic pozitiv:
examenul firului de par-> dispozitia sporilor
strict ectotrix
examenul cu lampa Wood negativ
insamantari frecvente pe pielea glabr=> pustule de
dimensiuni mari grupate (8-10), nu conflueaza, pe
fond eritemato-edematos-> foliculitele conglomerate
Leloir
o tricofitia profunda a adultului (sicozis parazitar):
apare numai la barbati intr-un context profesional->
sector agrozootehnic
leziuni la nivelul fetei: mustata, barba
leziunile initiale sunt maculo-nodulare apoi papulopustuloase, fiecare pustula centrata de un fir de par
fond eritemato-edematos, dar nu realizeaza aspectul
de tumoare inflamatorie
epilare spontana a firului de par=> cicatrici deprimate
(varioliforme) asemanatoare cu acneea
diagnostic pozitiv: examenul firului de par
diagnostic diferenial:
la adult:
o foliculite stafilococice
o furunculoza feei
o acneea flegmonoas
la copil:
o furunculul antracoid (carbuncul)
o tumori autentice (sarcoame)
o granulom candidozic

Favusul

-etiologie: Tricophiton schonleini (specie antropofila, potenial epidemiologic


scazut)
-focare familiale
-evolutie cronic (10-20 de ani)
-leziuni la nivelul scalpului
-debut prin aparitia godeului favic-> la nivelul orificiului folicular=> formatiune
cupuliforma centrata de firul de par, diametru de 5-6mm-1cm
-culoare galbena= scuama-crusta + cultura in vivo a parazitului
-godeurile se extind incet la celelalte fire de par ce sunt incet compromise->
alopecie definitiva ireversibila ce cuprinde toat pielea sanatoas a capului
exceptand liziera pielii paroase= coroana favica
-firul de par:
o aspect mat, gri (asemanator cu parul de porc)
o miros de urina de oarece
o examen micologic: parazitare sarac cu spori articulati ntre
ei endotrix (asemanatori cu baul de bambus)
o examen la lampa Wood negativ

Tratamentul pilomicozelor
raderea integrala a pielii paroase a capului saptamanal
badijonarea zilnica (de 2 ori pe zi) cu preparate iodate sau tinctura Castellani
(cu fuxin si fenol=> rou), tinctura Sabouraud
aplicatie cu alcool salicilat si acid benzoic 3%
tratamentul general este obligatoriu alaturi de cel local:
o griseofulvina po paralel cu exces de lipide (pn la 5-6 ani o tablet,
6-10 ani 2tb, 10-15 ani 3tb, 15 ani 4-5tb):
in microsporia 3 saptamani
in tricofitia uscata 1-1 luni
in tricofitia profunda 2 luni + antibiotice
in favus 3-4 luni
o nizoral
o itraconazol

Bibliografie
1. Bolile parului si tratamentul lor Aristotel Popescu
2. Alopecia si calvitia-boli mutilante- Nigel Hunt & Sue McHale
3. http://test.srd.ro/categorie/noutati/ghiduri-propuse/56/docs/ghAlo.pdf
4. http://www.all.ro/assets/books_files/2012/10/23/merck_88_simptome.pdf
5. http://www.vitiligo.ro/info/alopecia-areata
6. http://www.scribd.com/doc/113479427/ALOPECIES
7. https://www.emcb.ro/article.php?story=20050729172059215
8. http://www.patient.co.uk/doctor/hirsutism-and-virilism
9. http://emedicine.medscape.com/article/1118500-overview
10.http://emedicine.medscape.com/article/1073664-overview
11.http://www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/hairloss/congenital-hypotrichosis?page=2
12.http://www.romedic.ro/effluvium-telogen-anagen
13.http://www.mdhil.com/virilism-symptoms-diagnosis-and-treatment/
14.www.umfiasi.ro/Rezidenti/suporturidecurs/.../Alopecii
%20cicatriciale.pp
15.www.justmed.eu/cursurian6.php
16.http://www.americanhairloss.org/types_of_hair_loss/congenital_hypotric
hosis.asp
17.www.google.ro
18.www.wikipedia.co
19.http://www.emedic.ro/Ghiduri-de-practica-medicala/Ghid-de-diagnosticsi-tratament-pentru-alopecii.htm
20.http://www.esanatos.com/ghid-medical/simptome/Caderea-paruluialopecie24296.php
21.http://avantaje.ro/wp-content/uploads/2009/03/foto.jpg?
width=250&height=143
22.http://www.romedic.ro/favus
23.http://translate.google.ro/translate?
hl=ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Favus&prev=/search%3Fq
%3Dfavus%26biw%3D1366%26bih%3D638
24. http://www.divahair.ro/sanatate/dermatovenerologie/favus__simptome,_diagnostic,_tratament