Sunteți pe pagina 1din 3

TESTE PENTRU PAR –AFECTIUNI ALE PARULUI

Afectiuni ale parului

Deci, cand discutam despre problemele sanatatii parului, vorbim de afectiuni generale si locale.
Este rolul medicului sa deceleze si sa diferentieze cauzele locale de cele generale.
Oricum, va voi prezenta cateva posibilitati de tratament, pana la prezentarea la medic.

1. Caderea parului:
o din barba: PHOSPHORICUM ACIDUM
o de la sprancene: KALIUM CARBONICUM
o de la gene: RHUS TOXICODENDRON
o de pe cap, cadere difuza la oamenii nervosi: PHOSPHORICUM ACIDUM
o pelada (cadere localizata, in pete): FLUORICUM ACIDUM
2. Pielea de pe cap:
o seboree (par si piele grasa): OLEANDER
o eruptie cu cruste de tip eczema: VIOLA TRICOLOR
o mancarime a pielii capului fara o cauza clara: OLEANDER
o chisturi ale pielii capului: BARITA CARBONICA: nu va face sa dispara
chisturile existente dar le va opri dezvoltarea si va impiedica aparitia altora.
3. Calitatea parului:
o par uscat: THUYA OCCIDENTALIS
o par gras: PHOSPHORICUM ACIDUM (vezi si la seboree)
o matreata: PHOSPHORICUM ACIDUM

Bolile parului constituie in practica dermatologica o problema din cele mai curente. Cauzele care produc
afectiunile parului sunt variate, ca si diversitatea alteratiilor lui. 
In general parul poate suferi urmatoarele modificari patologice:1. modificari de culoare, 2. modificari
structurale, 3.modificari in ce priveste dezvoltarea lui exagerata in regiuni neobisnuite, 4. rarirea, mai
ales in pielea capului, putand ajunge la calvitie. 
1.Modificari de coloratie. 
Incaruntirea este reprezentata de modificarile de culoare a parului spre nuanta deschisa ce se observa la
unele persoane o data cu inaintarea varstei. In conditiile aratate, incaruntirea este deci un proces
fiziologic. Factorii care determina incaruntirea nu sunt complet elucidati; se sustine de unii ca bulbul nu
mai produce pigmentul care coloreaza parul; altii sustin ca in decursul formarii parului intra in
parenchimul lui bule de aer. Unele cercetari pe sobolani au demonstrat ca alimentatia lipsita de
vitaminele complexului B si anume de acid pantotenic, ar produce o albire a parului. 
Boli cronice, nevrite si traumatisme ale nervilor periferici precum si socuri nervoase puternice joaca un
rol important, provocand incaruntirea uneori foarte rapida. 
2.Modificari structurale ale parului. 
Tricochiza sau tricoptiloza se caracterizeaza prin despicarea parului la extremitatea lui libera, in axa lui
longitudinala. 
Tricorexa nodoza se caracterizeaza prin aparitia unor mici nodozitati pe traiectul parului. La nivelul
acestor noduli, parul se despica in filanmente si se rupe. Aceste alteratii sunt cauzate in majoritatea
cazurilor, de spalari prea dese ale parului, de intrebuintarea periilor tari si a apei oxigenate concentrate
in scopul de a schimba culoare aparului. 
TESTE PENTRU PAR –AFECTIUNI ALE PARULUI

In afara de afectiunea de mai sus, amintim ca in dermatoze pruriginoase: eczema, prurigo,


neurodermita, localizate pe regiuni paroase, prin repetate scarpinari, parul se toceste, se scurteaza,
lasand la suprafata numai cateva bonturi. Eliminarea factorului mecanic, si vindecarea dermatozei, duc
la refacerea parului. 
Tricomicoza palmelina. Perii sunt inconjurati de numeroase formatiuni granuloase constituite dintr-o
ingramadire de micrococi, lipiti intre ei si de par printr-o masa cleioasa. Perii apar lipsiti de luciul lor
natural, duri si ingrosati si, dupa felul microbilor, colorati in galbui, rosu, albastru si negru. Localizarea lor
tipica este axila si rar, regiunea pubiana. 
Tricoclasia idiopatica. Perii se rup in teritorii circumscrise fara vreo cauza decelabila. Localizarea
obisnuita este pielea capului. 
Triconodoza laqueata se caracterizeaza prin formarea pe par a unui sau doua noduri in bucla sau in lat,
fara vreo alterare a firului de par. 
Tricomalacia. In interiorul foliculului pilos parul se inmoaie si se rasuceste in spirala, constituind o
formatiune usor proeminenta. La suprafata se observa o rarefiere a perilor. 
3.Hipertricoza 
Pe anumite teritorii, perii se maresc in volum, sunt mai grosi si mai numerosi. Factorii care determina
hipertricoza sunt foarte variati; smulgerea frecventa a perilor, tulburari hormonale la femei in varsta,
virilismul, tratamente exagerate cu preparate gonadotrope masculine. 
Hipertricoza se prezinta uneori de la nastere localizata pe regiuni intinse, acoperite cu peri grosi, bogati,
avand la baza nevi pigmentari. 
4.Caderea parului si alopecia 
Caderea parului nu este identica cu alopecia, pentru ca nu fiecare cadere de par duce la alopecie.
Alopecia(chelia) inseamna o lipsa circumscrisa sau totala, definitiva, a parului. 
La orice cadere a parului trebuie sa precizam de la inceput urmatoarele doua particularitati clinice: 
-daca aceasta cadere a parului este circumcrisa, adica daca apare in placi izolate, bine conturate, de
marime variata, sau daca ea este difuza si se intinde pe teritorii mari. 
-daca este conditionata de o suprimare functionala trecatoare a papilei, fara distrugerea ei, ea fiind prin
urmare capabila sa-si reia functiile dupa disparitia cauzei nocive care a intervenit, parul refacandu-se sau
daca ea este datorata unei atrofii a papilei, in care caz parul nu se mai regenereaza. 
Alopecii reversibile 
Ele pot fi produse de cauze fizice si chimice care actioneaza pe cale exogena. 
Alopecia marginala traumatica se produce la femei prin tractiune exagerata la aranjarea coafurii, la
intrebuintarea bigudiurilor. Localizarea ei este variata dupa regiunile care sunt lezate prin traumatisme. 
Tricotilomania apare la bolnavi cu tulburari psihice sau la unii copii de scoala care au obiceiul sa-si
smulga continuu firele de par. 
Alopecia simptomatica apare dupa un soc chirurgical, obstretical, anestezii, dupa boli infecto-
contagioase(scarlatina, tifos, gripa, pneumonie, etc.)aproximativ la 6-8 saptamani. Ea este caracterizata
printr-o cadere difuza a parului. Uneori pielea prezinta o descuamatie furfuracee. Factorul patiogenic sta
in legatura cu factorul etiogenic al bolii respective. 
Aici putem incadra caderea parului care se observa la fete in perioada pubertatii. Ea corespunde
alopeciei seboreice a barbatilor. Aceasta cadere este provocata de seboreea grasa, care face ca parul sa
fie ca uns, iar pe pielea capului sa se formeze un strat de scuame groase. Bolnavele trebuie sa se spele
mai des pentru ca sa indeparteze acest strat de grasime. Frecvent acesta seboree este insotita de o
acnee vulgara. Factorul etiopatogenic este probabil endocrin. O alopecie similara bazata pe factori
endocrini se observa la femei in varsta de 30-40 de ani si dupa menopauza. In genral, in aceste alopecii,
perii se raresc; ei insa se refac, dar nu sunt atat de puternici ca inainte. 
Alopecii ireversibile 
TESTE PENTRU PAR –AFECTIUNI ALE PARULUI

Alopeciile ireversibile exogene sunt produse de diferite traumatisme, substante chimice sau de unele
infectii locale, care distrug pielea impreuna cu papilele firelor de par, lasand cicatrice. 
Alopeciile ireversibile de cauza endogena incep la pubertate, atat la fete, cat si la baieti. Parul devine
gras, unsuros, iar pe pielea capului se formeaza un strat de scuame, constituite fie din scuame
grase(seboreice), fie din scuame pitiriaziforme(pitiriazis)uscate. Dupa felul leziunilor initiale deosebim
alopecia seboreica si alopecia pitiriazica. Uneori caderea parului nu este insotita de leziuni cutanate;
alopecia prematura. Aceste trei variante au o simptomatologie identica; deosebirea consta numai in
faptul ca la fete caderea parului este mai redusa, dureaza numai cateva luni, oprindu-se apoi, in timp ce
la barbatii tineri caderea este progresiva, dureaza fara intrerupere ani de-a randul. pentru ca la varsta de
25-40 de ani parul sa fie complet cazut, lasand numai in zona periferica postero-laterala a pielii paroase,
intr-un teritoriu cu un diametru variat, peri formand o cununa in jurul capului. In felul acesta boala
ajunge in faza terminala caractererizata prin chelie. Pielea capului, in centru este lipsita de par, fomand
un teritoriu asemanator lunii pline; pielea este subtiata, se poate increti in cute grosolane, este usor
mobila pe straturile profunde, usor atrofiata, luceste si este neteda. 
In faza initiala se semnaleaza un prurit discret, care se accentueaza seara la culcare. 
Etiologia nu este cunoscuta. Se pot incrimina, ca in toate alopeciile, aceleasi cauze, tulburari nervoase
probabil de origine centrala si tulburari endocrine. Uneori aceasta chelie este familiala. Este interesant
ca la femei caderea parului se opreste, la barbati insa este progresiva. 
Rezultatele terapeutice sunt modeste. Se pot intrebuinta dupa forma uscata sau uleioasa, pomezi sau
lotiuni excitante. Intern se obtin rezultate bune prin administrarea de acid pantotenic, vitamina A,
vitamina H, antiseboreica. 

TEST SENSIBILITATEA VOPSEA PAR

Alege oxidantul potrivit. Majoritatea vopselelor de par din comert au oxidantul inclus, insa nu
si cele profesionale. Noi te sfatuim sa folosesti vopsele profesionale pentru vopsirea parului,
vopsele pe care le gasesti in magazinele specializate sau direct in coafor. Pentru vopselele
profesionale, oxidantul se cumpara separat si acesta e cel mai important in stabilirea culorii
finale.
Pentru o nuanta inchisa, alege un oxidant de 6%, care este si cel mai delicat cu parul. Pentru o
nuanta mai deschisa, alege oxidantul de 9%, iar pentru decolorarea parului oxidantul de 12%.
Nu iti recomandam insa sa folosesti de una singura acest oxidant de 12%, iti poate arde parul si
chiar scalpul. Nu il folosi daca nu ai experienta!      
            Testeaza vopseaua. Inainte de a te hazarda sa te vopsesti de una singura, testeaza
vopseaua pe care urmeaza sa o folosesti pe o portiune de piele din spatele urechii. Asteapta 24-
48 de ore pentru a vedea daca apar iritatii sau reactii adverse. Chiar daca nu au aparut alergii si
ai aplicat vopseaua, respecta intotdeauna timpul de actiune indicat pe ambalaj – nu doar ca nu
risti arsuri ale pielii, dar te asiguri ca vei obtine culoarea dorita. Cu cat stai mai mult cu
vopseaua pe par, cu atat culoarea finala va fi mai inchisa.  

S-ar putea să vă placă și