BOLILE ANEXELOR PIELII

1.PARUL
Bolile parului constituie in practica dermatologica o problema din cele mai curente.
Cauzele care produc afectiunile parului sunt variate, ca si diversitatea alteratiilor lui.
In general parul poate suferi urmatoarele modificari patologice:1. modificari de culoare,
2. modificari structurale, 3.modificari in ce priveste dezvoltarea lui exagerata in regiuni
neobisnuite, 4. rarirea, mai ales in pielea capului, putand aunge la calvitie.
1.!odificari de coloratie.
Incaruntirea este reprezentata de modificarile de culoare a parului spre nuanta desc"isa
ce se observa la unele persoane o data cu inaintarea varstei. In conditiile aratate,
incaruntirea este deci un proces fiziologic. #actorii care determina incaruntirea nu sunt
complet elucidati$ se sustine de unii ca bulbul nu mai produce pigmentul care coloreaza
parul$ altii sustin ca in decursul formarii parului intra in parenc"imul lui bule de aer. %nele
cercetari pe sobolani au demonstrat ca alimentatia lipsita de vitaminele complexului B si
anume de acid pantotenic, ar produce o albire a parului.
Boli cronice, nevrite si traumatisme ale nervilor periferici precum si socuri nervoase
puternice oaca un rol important, provocand incaruntirea uneori foarte rapida.
2.!odificari structurale ale parului.
&'ricoc"iza sau tricoptiloza se caracterizeaza prin despicarea parului la extremitatea lui
libera, in axa lui longitudinala.
&'ricorexa nodoza se caracterizeaza prin aparitia unor mici nodozitati pe traiectul
parului. (a nivelul acestor noduli, parul se despica in filanmente si se rupe. )ceste
alteratii sunt cauzate in maoritatea cazurilor, de spalari prea dese ale parului, de
intrebuintarea periilor tari si a apei oxigenate concentrate in scopul de a sc"imba culoare
aparului.
&In afara de afectiunea de mai sus, amintim ca in dermatoze pruriginoase: eczema,
prurigo, neurodermita, localizate pe regiuni paroase, prin repetate scarpinari, parul se
toceste, se scurteaza, lasand la suprafata numai cateva bonturi. *liminarea factorului
mecanic, si vindecarea dermatozei, duc la refacerea parului.
&'ricomicoza palmelina. +erii sunt inconurati de numeroase formatiuni granuloase
constituite dintr,o ingramadire de micrococi, lipiti intre ei si de par printr,o masa cleioasa.
+erii apar lipsiti de luciul lor natural, duri si ingrosati si, dupa felul microbilor, colorati in
galbui, rosu, albastru si negru. (ocalizarea lor tipica este axila si rar, regiunea pubiana.
&'ricoclasia idiopatica. +erii se rup in teritorii circumscrise fara vreo cauza decelabila.
&(ocalizarea obisnuita este pielea capului.
&'riconodoza la-ueata se caracterizeaza prin formarea pe par a unui sau doua noduri in
bucla sau in lat, fara vreo alterare a firului de par.
&'ricomalacia. In interiorul foliculului pilos parul se inmoaie si se rasuceste in spirala,
constituind o formatiune usor proeminenta. (a suprafata se observa o rarefiere a perilor.
3..ipertricoza
+e anumite teritorii, perii se maresc in volum, sunt mai grosi si mai numerosi. #actorii
care determina "ipertricoza sunt foarte variati$ smulgerea frecventa a perilor, tulburari
"ormonale la femei in varsta, virilismul, tratamente exagerate cu preparate gonadotrope
masculine.
&.ipertricoza se prezinta uneori de la nastere localizata pe regiuni intinse, acoperite cu
peri grosi, bogati, avand la baza nevi pigmentari.
4.Caderea parului si alopecia
&Caderea parului nu este identica cu alopecia, pentru ca nu fiecare cadere de par duce
la alopecie. )lopecia/c"elia0 inseamna o lipsa circumscrisa sau totala, definitiva, a
parului.
&(a orice cadere a parului trebuie sa precizam de la inceput urmatoarele doua
particularitati clinice:
,daca aceasta cadere a parului este circumcrisa, adica daca apare in placi izolate, bine
conturate, de marime variata, sau daca ea este difuza si se intinde pe teritorii mari.
,daca este conditionata de o suprimare functionala trecatoare a papilei, fara distrugerea
ei, ea fiind prin urmare capabila sa,si reia functiile dupa disparitia cauzei nocive care a
intervenit, parul refacandu,se sau daca ea este datorata unei atrofii a papilei, in care caz
parul nu se mai regenereaza.
&)lopecii reversibile
&*le pot fi produse de cauze fizice si c"imice care actioneaza pe cale exogena.
&)lopecia marginala traumatica se produce la femei prin tractiune exagerata la aranarea
coafurii, la intrebuintarea bigudiurilor. (ocalizarea ei este variata dupa regiunile care sunt
lezate prin traumatisme.
&'ricotilomania apare la bolnavi cu tulburari psi"ice sau la unii copii de scoala care au
obiceiul sa,si smulga continuu firele de par.
&)lopecia simptomatica apare dupa un soc c"irurgical, obstretical, anestezii, dupa boli
infecto,contagioase/scarlatina, tifos, gripa, pneumonie, etc.0aproximativ la 1,2
saptamani. *a este caracterizata printr,o cadere difuza a parului. %neori pielea prezinta
o descuamatie furfuracee. #actorul patiogenic sta in legatura cu factorul etiogenic al bolii
respective.
)ici putem incadra caderea parului care se observa la fete in perioada pubertatii. *a
corespunde alopeciei seboreice a barbatilor. )ceasta cadere este provocata de
seboreea grasa, care face ca parul sa fie ca uns, iar pe pielea capului sa se formeze un
strat de scuame groase. Bolnavele trebuie sa se spele mai des pentru ca sa indeparteze
acest strat de grasime. #recvent acesta seboree este insotita de o acnee vulgara.
#actorul etiopatogenic este probabil endocrin. 3 alopecie similara bazata pe factori
endocrini se observa la femei in varsta de 34,44 de ani si dupa menopauza. In genral, in
aceste alopecii, perii se raresc$ ei insa se refac, dar nu sunt atat de puternici ca inainte.
&)lopecii ireversibile
)lopeciile ireversibile exogene sunt produse de diferite traumatisme, substante c"imice
sau de unele infectii locale, care distrug pielea impreuna cu papilele firelor de par,
lasand cicatrice.
&)lopeciile ireversibile de cauza endogena incep la pubertate, atat la fete, cat si la baieti.
+arul devine gras, unsuros, iar pe pielea capului se formeaza un strat de scuame,
constituite fie din scuame grase/seboreice0, fie din scuame
pitiriaziforme/pitiriazis0uscate. 5upa felul leziunilor initiale deosebim alopecia seboreica
si alopecia pitiriazica. %neori caderea parului nu este insotita de leziuni cutanate$
alopecia prematura. )ceste trei variante au o simptomatologie identica$ deosebirea
consta numai in faptul ca la fete caderea parului este mai redusa, dureaza numai cateva
luni, oprindu,se apoi, in timp ce la barbatii tineri caderea este progresiva, dureaza fara
intrerupere ani de,a randul. pentru ca la varsta de 26,44 de ani parul sa fie complet
cazut, lasand numai in zona periferica postero,laterala a pielii paroase, intr,un teritoriu
cu un diametru variat, peri formand o cununa in urul capului. In felul acesta boala
aunge in faza terminala caractererizata prin c"elie. +ielea capului, in centru este lipsita
de par, fomand un teritoriu asemanator lunii pline$ pielea este subtiata, se poate increti in
cute grosolane, este usor mobila pe straturile profunde, usor atrofiata, luceste si este
neteda.
In faza initiala se semnaleaza un prurit discret, care se accentueaza seara la culcare.
&*tiologia nu este cunoscuta. 7e pot incrimina, ca in toate alopeciile, aceleasi cauze,
tulburari nervoase probabil de origine centrala si tulburari endocrine. %neori aceasta
c"elie este familiala. *ste interesant ca la femei caderea parului se opreste, la barbati
insa este progresiva.
8ezultatele terapeutice sunt modeste. 7e pot intrebuinta dupa forma uscata sau
uleioasa, pomezi sau lotiuni excitante. Intern se obtin rezultate bune prin administrarea
de acid pantotenic, vitamina ), vitamina ., antiseboreica.
2.UNGHIILE
Bolile ung"iilor
1.7c"imbarea culorii
&Culoarea normala a ung"iilor este roz din cauza ca prin transparenta lamei ung"iale se
pot vedea capilarele patului ung"ial. )ceasta coloratie normala se poate modifica in
diverse nuante. Coloratia alba se numeste leuconic"ie. *a poate fi totala, adica sa
intereseze ung"ia in intregime, ca in vitiligo, albinism, nevrite sau dupa afectiuni grave
sau poate fi partiala. (euconic"ia partiala este forma obisnuita a afectiunii si este numita
curent leuconic"ie, fara alt calificativ. *a se caracterizeaza prin pete de culoare alba
care apar pe lama ung"iala, pete care pot fi distribuite regulat/liniar etc.0 sau neregulat.
)ceste pete rasar de obicei la nivelul radacinii ung"iei, de unde aung spre marginea ei
libera, o data cu cresterea ei. )paritia leuconic"iei este pusa in legatura cu afectiuni
generale, mai ales de natura endocrina.
&In icter, ung"iile sunt galbene. In cianoza, stari casectice, colaps periferic, ele sunt
violacee. In gangrena ele devin aproape negre. 'ot negru apare si "ematomul
subung"ial postraumatic, urmat de obicei de eliminarea ung"iei.
2.7c"imbarea formei ung"iilor.
&Cea mai frecvent intalnita modificare a formei este realizata prin asa,numitele ung"ii
"ippocratice. *le constau in exagerarea convexitatii normale a ung"iilor, care devin
bombate ca sticla de ceas. Cauza probabila este un edem al patului si mai ales al
matricei care, ridicandu,se, micsoreaza ung"iul de crestere fata de falanga, astfel ca
ung"ia se muleaza pe planul osos. %ng"iile "ippocratice se pot constata in urmatoarele
afectiuni genrale: cardiopatii congenitale, endocardita lenta, supuratii si tuberculoza
pulmonara, papilomatoza intestinala si osteoartropatia "ipertrofiana +ierre !arie.
3.7c"imbarea structurii ung"iilor.
7antul arciform al lui Beau este un sant transversal, care apare in vecinatatea matricei si
inainteaza o data cu cresterea ung"iei spre marginea libera. +oate fi prezent pe una sau
mai multe ung"ii. )paritia lui se pune in legatura cu tulburari de nutritie, afectiuni
generale piretice, intoxicatii.
(a femei poate fi consecinta infectiilor sau traumatismelor de manic"iura.
5epresiile sau eroziunile punctiforme se pot prezenta pe una sau mai multe ung"ii, sub
forma unor excavatii rotunde care imprumuta ung"iei aspectul de degetar. *le pot fi
dispuse neregulat sau ordonate paralel, transversal sau longitudinal. *le pot aparea
dupa reumatism acut si in diverse dermatoze: eczema, sifilis, dar mai ales in psoriazis.
7anturile ung"iale sunt dungi longitudinale, frecvent intalnite la batrani. %neori se pot
accentua intr,o asemenea masura incat pot provoca desprinderea ung"iei, mai ales
atunci cand se asociaza si o fragilitate accentuata.
5istrofia mediana canaliforma este o afectiune caracterizata prin prezenta unui sant
longitudinal la una sau mai multe ung"ii. )cest sant este insotit de subtierea, la nivelul
lui, a lamei ung"iale, care devine friabila. *ste o afectiune rara, probabil de origine
nervoasa.
.epalonic"ia este o afectiune caracterizata prin inmuierea ung"iilor, care se
deterioreaza sub actiunea macerata a secretiei sudorale, in "iper"idroza sau in paralizii
spasmodice. %neori, ung"iile mai pot imprumuta aspectul alb,albastrui$ ele au
fragilitatea membranei interne a coii de ou.
7ideratia ung"iala este sindromul caracterizat prin oprirea in crestere a ung"iilor.
+latonic"ia se caracterizeaza prin disparitia convexitatii normale a suprafetei ung"iale,
aceasta devenind plana.
9oilonic"ia este inversarea curburilor ung"iale, suprafata prezentand in centru o
depresiune, nivel la care ung"ia este mai moale. %ng"iile iau infatisarea unor lopeti. 7e
observa in anemii, eczeme.
3nicosc"iaza se caracterizeaza prin dezlipirea ung"iilor de pe pat. In cazul cand ung"ia
noua creste normal pe pat, cele doua ung"ii se imbrica intre ele ca tiglele pe casa.
)fectiunea aceasta se constata in onicomicoze, in toxicodermii grave, in psoriazis, in
pemfigus.
.elconic"ia inseamna distrugerea partiala a ung"iei, sub forma unei pierderi de
substanta, care descopera astfel portiunea corespunzatoare patului, uneori semilunar.
3nicofagia este distrugerea marginii libere, prin obiceiul ce,l au unele persoane, mai
ales copiii, de a,si roade ung"iile. )fectiunea denota ticuri nervoase si necesita
examenul unui psi"iatru.
%zura marginii libere se observa in anumite profesii si in dermatoze pruriginoase.
!arginea devine lucioasa, neteda si concava.
)trofia ung"iilor se caracterizeaza prin subtierea lor, ele devenind papiracee. 7uprafata
lor devine ondulata, iar consistenta moale. *le nu trebuie confundate cu ung"ia
epidermica, care ia locul celei normale, dupa extirparea matricei, si care se formeza prin
procese de :eratinizare suplimetara a patului.
)nonic"ia este lipsa ung"iilor. *a poate fi totala sau partiala si e de obicei congenitala.
7e poate intalni in "iper:eratoza i"tioziforma, in :eratoza difuza congenitala si
:eratodermia palmo,plantara.
Ingrosarea ung"iei se caracterizeaza prin faptul ca ung"ia devine tare, rigida, striata
longitudinal sau transversal si se coloreaza in brun sau cenusiu. *a poate fi congenitala,
traumatica sau insoteste alte manifestari cutanate, ca leziuni palmo,plantare, leucoplazii
bucale, etc.
+ara:eratoza subung"iala se deosebeste de pa"ionic"ie, cu care se poate confunda,
prin faptul ca lama cornoasa este de grosime nemodificata$ totusi, marginea libera a
ung"iei este ingrosata prin numeroase scuame care ridica ung"ia de pe pat. 3bisnuit se
poate sa se insoteasca de modificari ale ung"iei$ ingrosare, striatii, etc.
7e intalneste in psoriazis, eczema, micoze, scabia norvegiana.