!

Cuprins
lntroducere in ,,Mijloace de transport" 9

Ciru{e

firi cai l0

Lumea automobilelor l2
Matinile de curse l4

Autoturisme supersonice t 6

Autoutilitare l8
Biciclete gi motociclete 20
Vasele cu panze 22
Vase cu abur si vase

transatlantice 24

Vasele de lupti 26
i' Sub ape 28
Navele comerciale 30

Feriboturile 32
Zborul 34
Avioane 36
Avioanele de linie 38
Mai utoare ca aerul 40
Avioane militare 42
\Slicopter, planoare si deltaplane 44
Trenuri cu aburi 46
Calea ferate Transsiberiani 48
Locomotivele Diesel 50
Trenurile electrice 52
Tiansporturi integrate 54
f.'1i'

Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58

IruTRODUCERE irv

mitloace
de trarrspont
A.urn o suti de ani, cet mai rapid mijloc
de transport terestru era calul. Ulterior, au apirut

(renuri(e s,f au(omobi(e(e, iar deplasdrile au devenit

tot mai la-ndemAni, mai sigure, mai comode.
Bircile 9i navele au inceput si fie purtate
de motoare cu abur in loc de vAnt.
Dupi aceea, omul a inceput si zboare! La inceput, au fost
baloanele. Apoi, biplanele plutitoare au lisat locul avioanelor
cu reacfie, care zburau la mare inilfime. Printre acestea, existi
unul care este de doui ori mai rapid decAt viteza glonfului.

2Q
a\
a

\do

Z"G=d

MTJLoAcE DE TnnNSPoRT
Manetd de directie
verticala in loc de

Cf,rute fari cai

volan

Un automobil cu trei
rofi al lui Karl Benz,

&Primete

automobile au apirut in
urmi cu peste o suti de ani. La inceput,
mergeu incet pe strizi desfundate,
construite pentru cirufele trase de cai.
5i nu toati lumea le aprecia: erau foarte
greu de condus, foarte zgomotoase,
scoteau un fum inecicios gi se stricau
des. Cu timpul, au devenit mai pu{in
costisitoare, mai fiabile 9i mai rapide,
iar utilizarea automobilului s-a extins.

Aerul trecea in radiator,

pentru
ti-atzt tmotorul
I iuLul u, \
yct tLI u a Itincalzi
e

'PEUGEoT

BrBE

inainte si construiascd automobile ,

francezul Armand Peugeot producea
unelte si biciclete. in 1 BB9,
a construit un vehicul cu aburi si,
dupa aceea, in termen de doi ani, a
pus la punct automobilul cu motor
pe ben zind Una dintre primele
masini Peugeot de succes a fost
Bebe. A apdrut in 1912 si, in termen
de patru ani, au fost construite mai
mult de 3 000 de exemplare.

noroi
/

Anvelopele inventate de fralii

Michelin au fost folosite pentru
prima data pe o masind
francezd,

in

''{r

I B9

Motorul se putea porni

doar prin actionarea
man ivelei

rotile prin intermediul

lantu ri lo r,
ca la bicicleta

* 'MAsrNrLE

\\

cu Tnrr Ron

AIE,LUI BENZ
in I 886, germanul Karl Benz a
brevetat o matina cu trei roti. Era
prima pusi in vin zare pentru public,
dar din pdcate nu a avut prea mult
succes. Avea o singurd vitezd si atingea
maximum 1 5 kilometri pe ori.
Avea cauciucuri rigide, iar mersul
siu era discontinuu.

Trompetd

88s

Motorul fnvdrtea

sau claxon

Apdrdtori \
de

CAnUTE FAnA Cnl

qFrroMoBILE
PnoDUsE irrr srRrE
Modelul T al lui Ford, cunoscut ti sub
numele de ,,Tin Lizzie", era o matina fiabila
si utor de condus. Din 1908 pana in 1927,
au fost vdndute I 5 milioane. Prin
inventarea liniei de asamblare de citre
Ford, fiecare muncitor din fabricile acestuia
adauga o piesa unei maSini care trecea prin
fata Iui pe o bandd transportatoare. Astfel,
Ford T era mai ieftina decdt alte masini.

=\

t5

{l/.r

Ford model T, 1927

'AuroMoBrLE

DE Lux
en ry Royce l-a cu noscut
Charles Rolls, un individ pasionat de
automobile, in 1904. Trei ani mai tirziu,
societatea Ior a lansat un automobil de lux,
I

ngineru I englez

Rolls-Royce Silver Chost (,,Fantoma de

argint"), care a devenit celebrd ca fiind

,,cea mai buna masina din lume".
Traf icul la Surabaya, Java, 1935

Roata de rezervd,

Rolls-Royce Silver Ghost, in

MA$rNrLE $r CnIr DE
OpINIOARA

jurul anului 1910

Primele maqini mergeau pe drum

aldturi de cdrute qi de calegti trase
de cai. Indicatoarele rutiere nu
erau incd rdspdndite, iar lumea
traversa la intAmplare. in acele
timpuri, qoferii nu dddeau examen
de conducere, iar strdzile oraqelor
aveau adesea un aspect d ezolant.

DATT ULUITOART
* Spre l?z},jumitate din

Rolile din olel

puteau fi scoase si
inlocuite dacd, din
intAmplare, cauciucul
se spargea pe drum

automobilele aftate in
circutalie in intreaga lume
erau Ford model T.

Asamblarea unui Ford T

se ficea in doar 90 de minute.

r--r-

-cnurA sr DEscoPERA
-

--

MARILE INVENTII: p.

cum FUNcTIoNEAzAI:
L-------r----r--------

pp

18

.22-23

rl

MuLoAcE DE TnaNSPoRT
Caroserie inaltd

Lumea

fata de sol

autom0bilel0r

Roti solide

/L Automobilele s-au modificat mult

+/t
de-a lungul timpului. Astdzi, merg feri
zdruncinituri gi au scaune comode. larna,
interiorul este incil zit; vara, este ricorit
de aerul conditionat. De multe ori, au
instala{ii audio performante 9i uneori
;i telefon. De asemenea, dutomobilele
moderne sunt mai sigur, cu centuri
de siguranp gi airbaguri multiple care
se umfle in cazul unui impact.

'(R)EVoLUTTA

$tergdtor

AsrArrcA

Proton este cel mai mare constructor

malaiezean de automobile.
Automobilele acestei firme sunt
fabricate in tari in care productia lor
este foarte ieftini. Constructorii
japonezi 5i cei din sud-estul Asiei
au produs milioane de vehicule
in ultimii 20 de ani.

Toyota Rav4, model din 1994

'MAsrNr DE TrREN
La ri;inite 4x4, precum

Toyota Rav4,
ce e patru
roti. Astfel, matina este mai stabila,
mai ales in afara toselelor, pe teren
accidentat sau den ivelat. La celelalte
matin i, motoru I actioneazi n u mai
doui roti, din fata sau din spate.
m

oto ru I actio n eazd toate

Trapd de
aerisi re

J::3L

de parbriz

Capotd

DATE ULUITOARI
* Magina cea mai tung;

din lume este o timuzini

americani care misoari
peste 30 de metri. in interior
are gi piscinS.

Farurile si
semnalizatoarele fac

"4r

parte din caroseria

automobilului

Expozitie de automobile Proton

LuMEA AuroMoBtLELgR

'PUTEREA

BnoscuTEr

Broscuta fabricata de Volkswagen a fost

matina cea mai vanduta in lume. A fost
proiectatd de Ferdinand Porsche in 1934
si a devenit populari in Germania in anii
1940. De atunci, s-au construil 21 de
nrilioane de exemplare. Cuvdntul
german,,Vol kswagen" inseam nd
,,ma5ina poporului".
;:v"
'

....dFo

l&il

f,

hzr=#
b4{;

O Ma$rr{A cu Ar.,coot.,

Broscufa

Volkswagn,

In Bra zilia, exist5 motoare pentru

aproximativ 194O

maqini alimentate cu bioetanol

(derivat aI alcoolului) in loc de
benzin6, pentru a economisi
energie qi bani. Etanolul se extrage
din trestia de zahdr. De asemenea,
aici se produc qi maqini care
funcfi oneazd cu ajutorul
motoarelor electrice, combinate cu
motoarele clasice.

Un Beetle Volkswagh,
noua Broscuti
Parbriz securizat

Maginile din prezent

au formd aerodi namicd,,
pentru a consuma mai
putin ti a merge mai
repede

Oglindd
retrovizoare
reglabile

Pompi de carburant cu bioetanol in Brazitia

r--i

il;;;-;;.;;;GOPERA
I
Spoiler

Pldcutd de inmatriculare

cuM ruNcTtoNEAzAr:

I
l-----r-----r--r-r--

pp

. 42-43

MARILE INVENTII: p. 11
r-

(provizorie)

!t..13

MTJLoAcE DE TnnNSPoRT

Maginile de eurse
&Competitiile automobilistice au

inceput cu pufin dupa inventarea matinii.

Prima a avut loc in Fran{a, in I 89 4,9i
a fost cigtigati de contele de Dioh, care
conducea o matini cu motor cu aburi,
ce atingea o vitezd, medie de 18 kilometri
pe ori. Automobilele din timpurile
moderne sunt de l0 ori mai rapide,
pe cAnd cele sport sunt chiar mai rapide
de atit. Din motive de siguranfe, in
majoritatea Frilor s-au impus limite de
vitezd, prin lege, iar pentru matinile de
curse s-au construit circuite speciale.

b:,

BOXELE DIN FoRMULA

Cele mai rapide maSini de cursd

sunt cele din Formuta f . in

competitiile mai lungi, de multe ori

pirisesc pista pentru a fi
alimentate cu combustibil si pentru
a li se inlocui rotile. Acest Iucru are
loc intr-un timp foarte scurt, intr-o
zona den u m ita boxi, u nde lucreazi
chiar si 20 de persoane.
acestea

Eleronul ajutd la
aderenta masinii
la teren, chiar ti
la viteza mare

Mecanicul folosEfe
un aparat cu aer
comprimat, gata sd facd
motorul sa porneascd
in caz cd se opreste
.

DATT ULUIT()ART
* 0 echipi de La boxe poate

inlocui rolile unei magini

de Formula I in mai pulin
de I 0 secunde.

Maginite de Formuta
de aproximativ
350 km/h.

l ating viteze

l4

Echipi de Formula
1 la boxe

AuroruRrsME SPoRT
DE onA$
Autoturismele sport sunt
folosite in competitii, dar qi de
persoane particul are. Di ferite
modele mai mici sunt foarte
rdspdndite in oraq, deoarece sunt
la modd, sunt uqor de condus in
trafic Ei uqor de par cat.

0 masini sport Honda,

ideati pentru orag

Pistolul cu aer comprimat

se folose5te pentru a scoate
ti a pune la loc rotile in
cAteva secunde

MA$,*!1"=__:E

c
7

,.-cuRg,

Pr PrsrA

Primele concu rsu ri de

automobile aveau loc pe piste
incl inate, pentru a atinge

viteze mai mari. Nu existau

bariere de proteclie, deci
c u rse le e rau foarte
pericu toase. in prezent, pistete
si matinile sunt construite
cu mai multa atentie, pentru
siguranta pilo!ilor si
a spectatorilor.

Caroserie
aerodinamicd

Spate
alu

Automobile de cursi pe un
circuit automobilistic

jos gi

'AuroruRrsME SpoRT

ngit

DE LUX
Firma Ferrari a fost infiintati in
1929 de Enzo Ferrari. Matinile
sale de cursd ro;ii concureazd
cu succes in Formula 1 din
1948. Ferrari produce gi

Membrii echipei ridicd

bratele

la term inarea

lucru lu i

autoturisme sport de lux,

foarte costisitoare si de mare
prestigiu.

Salopetd ignifugd
impotriva focu lu i

CAnd competitorii depfuesc steguleful

in pitrifele,

s calculeazi timpul
realizat de acestia.

-r

-r

rr

-rrr----r

-i

'CnUTA SI DEScoPERA
_r7-r

CUM FUNCTIONEAZA?: pp . 22-23

SPORTURI: pp. 50-51

I
L--r-rr-------r---r---

J,5,.,,

MTJLoAcE DE TnnNSPoRT

Autoturisme f
--lupers0nlce
'

-&,-E I
IilFTX:
s-y
-]

[rr----t,rr.l
&.Y,

ffi7 Autoturismele sport trec ca

fil.. = ,,-J r

sigeata pe strizi, iar cele de cursi

sunt ;i mai rapide. Dar autoturismele
cele mai rapide sunt cele cu motor cu
reactie, lansate in detert. in 1 gg7,
una dintre acestea, Thrust SSC, a
depagit recordul mondial de vitezd, pe
sol, depetind gi viteza sunetului.
Motoarele cu reac{ie nu invirt rotile matinii,
ci o imping, Ga 9i cum ar fi avion cu reac{ie.
Matinile cu reacfie trebuie si fie proiectate
astfel incAt si rimAni pe pemAnt, ceea ce
nu este utor. Thrust SSC are forma unui stilou
cu doui motoare cu reacfie in laterale.
Pentru a depati recordul, a trebuit si faci
in mai pu{in de o ori doui curse
de 1,6 kilometri la vitezd, maximi.

Mnr lurr cA SUNETUL

Thrust SSC a doborat recordul de
viteza Ia sol in 1997 , alergand
pe suprafala plata si sarati din
Black Rock Desert, Nevada
(SUA) . A depatit viteza sunetului,
ajungand Ia o vitezi medie
de 1 227 ,98 de kilometri pe ord.
Era condusi de englezul
Andy Creen, pilot de avioane
de vAndtoare.
Doud motoare
tu rboreactoare
Spey

Rol I s-

ii dau lui Thrust

Royce
55C

puterea a peste I 00 de
masini de Formula I

Thrust

SSC,

Nevada, 1997

RrcoRDURr DE vrrr zA
Primul record mondial de vitezi pentru o matini a
fost stabilit de contele fran cez Chasseloup-Laubat
in 1898. Masina sa electricd a atins 63 de kilometri
pe ori. in I cj}Z, matina fran cezu lu i Leon Serpotlet
a fost prima matind cu aburi care a depa;it
120 de kilometri pe ora. MaSinile cu benzini au
rdmas cele mai rapide, pind Ia introducerea
matinilor cu propulsie electrica 5i cu reactie,
in anii 1 960.

"ilrMELE

$oferul stdtea
mai sus
Pneuri mari,
cu un cauciuc
rez i ste nt

lnainte de Thrust
de

SSC, Richard

vitezi pe pimAnt

'6{t

Noble stabilise recordul

in 1983.

cu Thrust 2,

L6on Serpollet, care a stabilit

recordul in 1902.

AuroruRrsME SUPERSoNIcE
Planul cozii line ma;ina

pe sol chiar si la vitezd

mare

Din partea din spate a

* 'SPEED-o-MoTIVE

ma5inii ies parasute care

o ajuta sd se opreascd

in

1991 , americanul Al Teague a

atins 696 de kilometri pe ori cu

Speed-O-Motive. Este viteza
maximd atinsa de o matina
miScata de roti. Teague a facut
cu rsa in d ese rtu I sdrat d in
Bonneville Salt Flats, Utah (SUA)
unde se mai stabilisera deja si
alte recorduri de viteza.

Conducdtorul std
intr-un habitaclu
in ch is

Speed-O-Motive
condusi de Al
Teague

in

I 991

Rolile sunt ascunse

aproape complet sub
caro se ri e

@BD.,

ti'-

VArful asculit face

masina aerodinamicd

..---

/,.,?
-r

MruLoAcE DE TnnNSPoRT

'AurorRENURr

fuMffififi
&Autouehiculele

mai mari sunt folosite

pentru a executa diferite lucriri.

Autocamioanele transporti marfi in porturi,
produse alimentare la supermarketuri,
benzini la stafiile de servire. Autoutilitarele
pompierilor; ambulanfele, camioanele
pentru gunoi gi plugurile pentru zipadi sunt
previzute cu echipamente speciale.
Autobuzele 9i autocarele transporti
pasagerii la lucru, la magazin gi la gcoali,
dar pot parcurge ;i distanfe mari.

De multe ori, in orate, mirfurile

trebuie si parcurga distante mari. in
Australia, ele sunt incircate pe
autotrenuri, autocamioane mari ce trag
doui sau mai multe remorci.
Conducerea acestor mijloace auto
implici niSte abilitati speciale 5i o
experienti indelu ngatd.

Autotrenuri australiene
Sirena

Compartimentul de

Platforma rotativd

depozitare conti ne ech i pament

5i rezervoare de apa

pozitioneaze scara
in punctul unde este
nevoie de ea

Scara

,ffiH##*F"

IwTBLANZT REA FdcAnt LoR

Autopompele mari ale pompierilor au
scard extensibili, care se poate folosi
pentru a salva victimele de la ferestrele
unei clidiri in flacari. Toate
autopompele au furtunuri lungi pentru
a arunca jeturi de apa in caz de
incendiu, chiar 5i din partea de sus a
scirii. Pompierii lucreaz6, in echipe,
fiecare avind o sarcina specifica.

Apa iese cu putere

din furtunuri
Dispozitivele de sprijin fin
ma5ina fixa in timp ce
actiunea se deruleazd

I
Pompierii gi autopompa

previzuti cu scari hidraulici

AurounLrrARE
Prin oglinda

* 'AurocARE

retrovizoare, soferu I
controleazd traficul
d in spatele sdu

cu ErnJ

Etaj

Pasagerii care calatoresc pe trasee

lungi, de exemplu intre doud orase,
trebuie si se bucure de o serie de

facilitati. Autocarele de Iux cele mai

moderne, cu etaj , sunt dotate cu
televizor, aer cond itionat si toaleta.
in u ne le d intre e le, se servegte
mdncare 5i biutura. Aceste servicii
transforma calitoria intr-una mai
p lacuti.

Un autocar cd

Parbrize mari

doui etaje

' REPEDE LA SPITAL

DATT ULUITOARE
* Autocarul cet mai lung

din tume misoari peste

32 de metri 9i poate
transporta 170 de pasageri
asezati comod.

Girofarurile gi sirena anunld

celelalte automobile ca trebuie sa
acorde prioritate ma5inii pompierilor

Autoambulantele se folosesc pentru a

transporta bolnavii si ranitii Ia spital cat
mai repede. Sunt dotate cu aparaturi
medicald, cum ar fi disp ozilivul
de oxigen, astfel incdt sa poata oferi
ingrijire de urgenla in timpul drumului
spre spital.

Pe drum, pdcientul
esfe fixat pe targa cu
niste curele

Wru
Rl
-^

Pacientul este transportat

cu o ambulanti.

{";;;-;;-;;;coPERA
ATLAS: pp. 50-51
cuM FUNcTtoNEAzA?: p. 3o

MTJLoAcE DE TnnNsPoRT
*o

.
.

.,.

..""

'Cu VrrrzA Mnnr

Bicielete

in fiecare an se desfisoari
concursuri in cadrul

gi motoeielete

campionatelor mondiale de
motociclism, impartite pe clase:
125 cm', 250 cm' gi 500 cm'.
Fiind m u lt mai putern ice,
superbike-urile au un campionat
separat.

&Bicicleta este, poat, cel mai eficient

mijloc de transport inventat vreodati.

Nu consumi combustibil, deoarece este
actionati de doui pedale care se rotesc
cu ajutorul mutchilor; este utor de condus
gi utor de intretinut. Prima bicicleti a fost
construiti in 1839 gi, curind dupa aceea,
inginerii au inceput si studieze modaliteti
prin care ciclistul si economiseasci
energie. La inceput, au adiugat un mic
motor cu aburi, iar in 1885 au
inventat motocicletele cu be nzini.

Motociclistul se inclind
la curbe pentru a le trece
cu vitezd mai mare
FrAna pentru
roata din fatd

ry
* 'CArAroRrE

ComooA

Harley-Davidson este o firmd americani care

construie;te motociclete comode incepand din 1904.
Multe sunt proiectate astfel incdt motociclistul sa stea
pe o sa cdptutita, cu mdinile sprijinite sus, pe
mAnere. Cratie suspensiilor moi, aceastd motocicleta
este indicata pentru calatorii lungi.

Rezervor
pentru benzind

&

Faruri fatd

O Harley-Davidson
,, Panhead"

Superbike la curbi,
vitezi mare

cu

BrcrcLETE gr MoroctcLETE

4TPLAsAREA

PE DouA

Rolr

Bicicleta este un mijloc de transport

rispAndit in toata lumea. Unele

orate foarte aglomerate au parcari
pentru biciclete, controlate de
paznici, unde ciclistii isi pot Iasa
bicicleta linistiti. Multi folosesc
bicicleta pentru a face sport si pentru
plicere, pentru a merge la munci

((

sau la

----,--Cascd

cu m paratu ri.

'RrcsA sr TnrcrcLETA
2t

ln unele tari asiatice, trdsurile trase de mAnd

(ricsele) sunt un mijloc de transport foarte
raspAndit in orate. in multe localitati, trisurite
cu trei roti (tricicletele) au inlocuit ricta.
Conducatorul se a5azd pe o sa de bicicleta si
impinge pedalele pentru a misca tricicleta.

Conducdtorul
sta in spate
O parcare pentru biciclete la Beijing

Datoritd celor trei rofi, acest

vehicul poartd numele de tricicleta

Tricicleti
chinezeasci

in piele

P
Genuncherd
intarita

C,A,T,ATOR IE LA I XAT,1IME,
Biciclul a fost popular timp de mulfi
ani, dupd inven tarea sa in t 870. Roata 'F
r;
din fa\d,, mult mai mare,
ajungdnd chiar la 1,50 metri,
permitea parcurgerea unei
distante destul de mari dintr-o
singurd ped alare, dar fdcea
dificile urcarea $i coborArea.

DATE ULUITOABT
* in 1992, israetianut TaL

Burt a stabitit un nou record,

fic6nd ocotul lumii in 79 de
zile pe o bicicteti lfolosea
feriboturi pentru a traversa
mirile 9i r6uritel.

bnurA $r DEscoPERA
/---:------------------!

I
I

Biciclu din secoluI aI XIX-Lea

. 16-17
SPORTURI: pp. 52-53

MARILE INVENTII: pp

L---------------------

MTJLoAcE DE TnnNSPoRT

Vasele cu pflnne
&Barcile

Joncile sunt nave din lemn cu fundul

plat. Aceste vase solide au traversat
rdurile si au navigat de-a lungul
coastelor Chinei timp de cateva sute
de ani. Unele se folosesc ti in
prezent ca nave de lucru, pentru
transportul de marfuri sau pasageri.

9i navele sunt printre cele mai

vechi mijloace de transport. Primele birci erau

din lemn gi aveau visle. in urmi cu
aproximativ 5 000 de ani, vechii egipteni au
descoperit ci, daci pun o pAnzi bircii, vintul
o impinge inainte, 9i astfel au fost inventate
bircile cu pinze. in prezent, vasele mari nu au
pinze, ci motor. Vasele moderne cu pinze sunt
folosite in special pentru agrement gi sport.

* 'O

NnvELE DE LUcRU

NnvA PIINA cu...

Galioanele erau vase cu marginile inalte,

previzute cu tunuri. in secolul al XVI-lea, se
foloseau in lupta si in transportul de marfuri.
Calioanele spaniole transportau bogatii din
America in Spania, dar erau de multe ori
atacate de pirati. in Marea Antilelor, s-au gasit
cAteva vase scufundate, pline cu comori.

PAnzd din bumbac

sau rogojina

Prora platd (partea

din fala a navei)

Cel mai fnalt

era catargu I
,

mare ---t

'!

t_:

':{

PAnze

-----:- patrate mari

tr
?

.;

r-:{.J

N'
- 'li+n
\p

"iir
::#-=tT*
*l**r

'\;{ *{
}.:

:e'\,

"rt::
Un

,2r{r

anului 1 550

F-

:.,"r*{
-t.

*"iT-

jonci

chinezeasci,

aproximativ 1400

6't

*.:

$"*r *

t'
$1:+**...*
'
*d*-

;F:'1

VaSELE

{rruRrLE

DE

cu

PAruzE

conPErTrE

lahtu rile su nt barci cu pAnze utoare,

folosite adesea in regate. Competitia

cea mai Iunga si mai grea este

Whitbread Round the World Race,
care are nevoie de circa 120 de zile
pentru a incheia traseul. Adesea,
iahturile sunt afectate de vremea urdtd
si nu pot termina competitia.

Un iaht de competifie
Pe o

barci sau in apropierea apelor

adAnci, trebuie intotdeauna

punem vesta de salvare.

Tije de bambus
consolideaza
pAnzele

* ',,CuRsA

/
Vt

si

ne

CrntuLUt"

Clipper-ele, precum vasul englezesc

Cutty Sark, erau nave de transport
de mirfuri ce cilatoreau Ia jumitatea
secolului al XIX-lea pentru a
transporta ceaiul chinezesc spre
Europa ti America. Erau atAt de
rapide incAt depaseau celelalte nave
chiar si cu citeva zile.

Catargul

Trinchetul

mare
.

Artimonul I
Pupa inaltd (partea
din spate a navei)

'"i -;:-1,-$*

Cala (corpul navei)

era joasa si lunga

DATE ULUITOARE

Cutty Sark initla 34 de

panze care acopereau
in total o suprafa!5 de
2972 ffi', c6t t t terenuri
de tenis.

i-r

--

- - - --

-r---r-

rrr---l

EnurA sl DEscoPERA
-rr-

l-.-

$TllNTA lN JURUL NOSTRU: p. 34

CALATORI $l EXPLORATORI: pp. 14-17

L-----r---------------

+23

MTJLoAcE DE TnnNSPoRT

Vase eu abur si
vase transatlahtiee
&l

n 1 SOT,Clermont a fost primul vas

cu aburi care a navigat cu succes de-a lungul

fluviului Hudson, de la New York la Albany.
Vapoarele cu aburi au ajuns in scurt timp
si fie mai rapide decit bircile cu pinze.
S-au construit vapoare de cilitori, adesea
foarte luxoase, in misuri si transporte
pasagerii ;i bagajele acestora peste oceane.
ln prezent, pentru distanfe lungi, cel mai
rapid mijloc de transport este avionul,

Scufundarea Titanicutui, 1 912

TTTANICTJL
Titanicul era un transertluntic
u

ri a;, coll si clerzrt cle

nesc u fu nclzrt. Derr

in cz-rl

qi s-zl scufundu1, duclincl

lurozrrteu

NI
lm

NnvELoR

)r(
tor

Navele sunt construite in spatii

speciale, denumite bazine de carenare.
Aici se aduc piesele care pot pluti,
precum prova sau pupa, de la
santierele navale. Dupi asamblarea
structurii prin sudare, a cocii,
urmeazi lucrarile de decorare si
instalare a echipamentelor interioare.

,co,
or
I

I
I
I

I
I
I

244ry

-.

!.l

-rI
O navi de croazieri
intr-un santier naval

ori

Izr

u I ;(X) cle persoune.

dar mulfi aleg navele de croazierl, pentru

a petrece un concediu plicut.

* 'CoNsrRUcTrA

z-rt

zr

din Anglier spre

Americzr s-er lovit cle un arist-lerq
inerugurerlz-r

.!.t

il
ilp]

Vnse cu AeuR

Sr

Vnse TnnNSATLANTIcE

Co;ul producea
mult fum negru
Roatd cu zbaturi
la pupa

-ttlrce

<6=',

Vas cu aburi pe Mississippi (SUA)

?f-rcATrA cu AsuR PE Fluv'

Primele vase cu abur au pornit de Ia
New Orleans (SUA) pe fluviul Mississippi,
in 1812. Un motor cu aburi actiona o
roati cu zbaturi la pupa si impingea vasul.
ln itial, erau folosite pentru transportu
I

de mdrfuri, precum bumbacul, apoi si

de pasageri. Si in prezent sunt foarte
apreciate de turisti.

f
'

TRANsATLANTTcE LuxoAsE
Transatlanticele moderne

su nt
hoteluri de Iux plutitoare. Pe Sun
Princess existd un teatru, sali de sport
si o sali de dans. Are Iungimea de
261 de metri si navigheazi in Marea
Anti lelor, transportAnd in croazieri
2 000 de pasageri.

DATE ULUITOARE
* in prezent, ceL mai tung

transattantic pentru pasageri

este Norway. Misoari
315,5 ffietri.

Ie secliuni
lui sunt

Sun Princess in Caraibe

{";;;-;;-;;;coPERA
:r

I
L

MARILE INVENTII: pp. 18-19

gtnNTA ilrr runul NosrRU: pp. 30-31
------r-

--

----r---

r--

MuLoAcE DE

&V"poarele

au fost folosite in
rdzboaie timp de mii de ani, iar pini
acum citeva secole vasele de lupti 9i
cele de mirfuri erau foarte aseminitoare.
in prezent, existi nave de rizboi mici,
precum vedetele, cu un echipaj de cafiva
membri, sau enorme, precum
portavioanele, cu mii de marinari .
Multe nave de rizboi de mari dimensiuni
sunt folosite pentru a transporta trup,
arme si echipament militar.

VAsle

pentru
Se credea cd ochiul
desenat la prova vasului
sd,

Nimitz misoari 333 m

lungime qi77 m tilime.
Puntea sa ocupi o suprafali
egali cu cea a 70 de terenuri
de tenis.

PrsrE DE ArrRrzARE

PlurrroARE
Portavioanele sunt platforme care
gazduiesc pana la 95 de avioane de
vdnitoare, bombardiere ;i elicoptere.
Deoarece pe puntea navei este putin
spaliu, avioanele decoleazi gratie

unei catapulte 5i, in faza de aterizare,

se prind cu cArlige de cablurile de otel
dispuse pe punte.

manevrare

ajuta nava

DATE ULUITOARE
* Portavionul american

,,vadd"

Tunuri
antiaerie

Pinten de

Zona de stationare

Catapulta ajutd

abordaj

5i decolare

avionul sa decoleze

o
a

aproxrma

Vnsr DE LuprA
cu VAslr

Crecii antici constru iau vase de lu ptd,

trireme, care aveau B5 de vislasi pe

fiecare laturd. Aceste vase foloseau si

pinze; atunci cand visleau, marinarii
mdreau viteza vasului la vederea
dutmanilor. Trirema ajungea din urmd
vasul inamic si il lovea cu prova,
scufundandu-1.
Cabinele echipajului

ne

VaSELE DE LuprA

{r,

DE RAzBor PERIcuLoAsE
in secolul al XVll-lea, vasele de razboi
aveau siru ri de tu n u ri care trageau p rin
d esch izatu ri in coca n ave i . Tu n u ri Ie n u
e rau foarte f iab i le s i u n eo ri exp lod au
Astfel se explici scufundarea in 1628,
in portul Stockholm, a navei Wasa, o
navi de rizboi suedezi cu 64 de tunuri,
gata pentru prima sa calatorie. Circa
300 de ani mai tArziu, a fost readusa
la suprafala;i in prezent se afla intr-un

Gabia, platforma din

vArful catargului de unde

Trei catarge

uzeu.

Orificii
pentru tunurt

Vasul de

rizboi

Wasa,

secolul al XVll-lea

a,

NAVELE BI-INDATE
ATUERTcANE
Blindatele au creat o adevdratd
revolutie in materie de nave de
razboi. Aveau tunuri mai eficiente,
iar carcasa de fier le ficea mai
solide. Prima batalie intre blindate
(Monitor gi Virginia) a avut loc in
timpul Razboiului Civil din SUA, in
1862: a durat 3 ore gi s-a incheiat
fara invingatori sau invinsi.

Puntea este centrul

de comanda al navei

Radar

E I evatoarel e tran s portd

avionul pe puntea de zbor

Punte de zbor

Betilia navali intre Monitor

gi Virginia

$alupe de
Zoha de depozitare gi

salvare

EIice

rr----r

r-

'cnurA $t DEscoPERA

Elicopter

/--

I
I
L------r-

-:

--

-r

--.1

CUM FUNCTIONEAZA?: p . 25
ISTORIA OMULUI: p. 47
-----------r-

reparare a avioanelor se
afla sub punte

tF27;

MuLoAcE DE TnnNSPoRT

Sub

api

*G'q

PLonAnr

iru AoANcTME

in 1 986, oamenii de stiinta americani au explorat

epava Titanicului folosind submarinul de cercetare
Alvin. Au reu;it ;i si descopere creaturi marine
necunoscute inca, precum si prezenla unor

a5a-numite,,cosuri negre", asemdnitoare unor

hornuri, care emit jeturi de apa fierbinte.

ffb,,
ffii
UPr )ubmarinele, folosite mai ates
in rdzboi, sunt nave care pot merge
pe sub api. 5i scafandrii, gi oamenii
de ttiinfa folosesc mici vase care
merg pe sub ape, batiscafuri,
pentru a explora adAncimile
-=l

oceanelor.

Cabina echipajului se poate separa

de structurd in caz de urgentd, pentru
a reveni la suprafala

Rezervoarele de compensare,
pline de ulei u5or sau spumd,
mentin plutirea
am barcati u n i lor; pentru
scufundare, o parte din
acestea se umple cu apd

Oamenii de ttiin{i au ficut multe

descoperiri despre viafa in adincul mirii
gra{ie batiscafurilor gi submarinelor.
Scafandrii le folosesc pentru a examina
epavele scufundate de multe vreme
pentru a repara conductele de
pe fundul oceanelor.

Propulsorul
miscd submarinul
in apa

Cu un periscop poti si vezi

deasupra ta; submarinele le
folosesc pentru a vedea la

suprafafa mirii.

2s4F

Sua ApA
Periscopul permite
echipajului sa vada

Elice

la suprafala

Reactor

ll-

La
ilr
Submarin
nuclear

M
-

__,

Cabinele
echipajului

SUBMARTNELE NUcLEARE
Primele submarine se intorceau adesea la suprafata
pentru a-ti reincdrca bateriile. Cele moderne, in
schimb, care functioneazi cu energie nucleara,pot
rdmdne sub apa fara sa iasi la suprafata luni intregi.
Pot chiar si calatoreasci din Oceanul Pacific la
Atlantic, trecAnd pe sub calota glaciari a Polului
Nord, fira sa iasa Ia suprafata.

Proiector

Bra{ comandat cu
telecomanda pentru
reco ltarea esanti oan el o r

Recipient pentru

Batiscaful
1 960

depozitarea

etantioanelor

Asistentul linea
tubul care furniza
aer clopotului
Submarinul Alvin

exploreazi fundul
oceanului.

PRrMU L CloPor Su BAcvATtc

Astronomul ertglez Edmund Halley a
construit un clopot subacvatic in 1 690.
Avea fundul deschis, dar presiunea
interna a aerului nu lisa sa intre apa.
Aerul care ie5ea era inlocuit cu altul,
continut in butoaie coborate de sus.

Habitaclul
scufundat era
plin cu aer

;;''druL
Batiscaful american Trieste prevdzut
cu coci consolidata a stabilit in 1 960
record u I mond ial de scufu ndare:
1 0 912 de metri in Croapa Marianelor,
pe fundul Oceanului Pacific (punctul

cel mai adAnc al Pimintu lu i) . Ech ipaju I

format din doi oameni de stiinta, stitea
in cabina sferica de observatie, facuti
din metal, in partea de jos a

batiscafu lu i.
r-

'cnurA gr DEscoPERA
-

/---:

--

--.1

---rr------

ANIMALELE DIN MARE: p. 51

cum FUNcTtoNEAzA?: p. 25
l------------r--------

Butoaie etanse cu aer

Greutali

al lui Halley 1690

,reze rva

+2s

MTJLoAcE DE TnnNSPoRT

Navele eomereiale
I '/)-V"set e comercial e traverseazi
'L
/-)t
oceanele de mii de ani, permiFnd
comertul intre regiuni diferite ale lumii.
Vasele-container transporti mirfuri
voluminoas, ficAnd mai pu{in costisitor
transportul acestora decAt cu avionul.
Navele mari, petrolierele uridg,
transporti petrol in toati lumea.
Navele mai mici ;i barjele transporti
mirfuri pe fluvii: uneori, pentru a
traversa miri, barjele sunt incircate
pe nave comerciale uriase.

'VASELE

Aceste vase atingeau 55 de metri

f.:,:'',:,,\,/

/-----'-

Puntea si cabinele
echipajului se afla la pupa
'

Jahre Viking, 1979

* 'MAGAzu

PlunroARE

Coca unui vas-container este ca o

uria;d magazie, impartita in

compartimente, incaperi care
gazd u iesc incdrcdtu ra in containere
metalice de dimensiuni standard.
Unele cargoboturi transporta si
autotrenuri care, gratie unei rampe
amplasate Ia pupa vasului, intrd
direct in spatiul rezervat
de transport.
Tirurile intrd
irect in vas

ConnERctALE
RowTANE
Roman ii foloseau am barcatiu n i mari
cu pAnze, din lemn, pentru a
transporta cerealele din Egipt.
lungime ti erau manevrate cu visle
mari, situate la pupa. Erau folosite
si Ia transportul de prizonieri si
sclavi.
._rr.a-llr

-\*
\ tt
r \ \,//
-f

Catarg cu

r*'-

=r

tlq...lt___,

vela strAnsd

Vas roman pentru transport de

cereale, aproximativ anul 200 d.Hr.

a,
NAVA Crn
DIN LUME

Mnl MnRE

din lume este

petrolierul norvegian Jahre Viking. Misoard
458 de metri lungime ti 69 de metri
latime. AvAnd in vedere d imensiu n ile sale,
trebuie si dispuna de un spatiu de mai
multi kilometri pentru a coti sau a se opri.
Vasul comercial cel mai mare

Containerele sunt

ffi
i.

depozitate pe puntea
vasu lu

NnvELE

PonruRI AcI,oMERATE

DATT ULUITOARE
* Peste noui zecimi din

Porturile sunt locuri unde vasele

comerciale incarcd qi descarcd
mdrfurile care sosesc gi pleacd pe
strdzi sau cdi ferate. Rotterdam, din
Olanda, este unul dintre cele mai
aglomerate porturi comerciale. A
inceput sd se dezvolte ca port
pescdresc, in jurul anului t 200. in
prezent, trec prin Rotterdam circa
32 000 de vase anual.

mirfu rile transportate in

lume cititoresc cu vaporu[.

Cet mai mare cargobot

din lume poate transporta
6 000 de container,
fiecare cu tungimea
de c6te 5 m.

inci rca rea containerelor in

portul Rotterdam lOtandal

4NsPoRruRr

FluvrALE

Barjele sunt bdrci lungi cu fundul plat care

navigheazd foarte incet. Pe fluviile Chang
Jiang (China), Mississippi (SUA) si Rin
(Germania) este un trafic aglomerat de barje.

M-z
Spa{ii pentru
incdrcare

Macarale mari pentru

in

cdrcarea

co

ntai

pe nave

n e re I o

barji

care

transporti cirbune pe fluviul Chiang

Jiang (China)

Containerele sunt umplute

cu mdrfuri in fabrici 5i apoi
trimise in port

lncircarea
cargobot

MuLoAcE DE TnnNSPoRT

Feriboturile

sunt nave care transporti

pasagerii (adesea gi matini) in cilitorii
scurte pe mare sau fluvii. in pre zert,
cele mai mari feriboturi pot primi mai
mult de 1 000 de persoane gi sute de
masini. Unele au doui cale gi sunt mai
stabile gi mai rapide. Navele tip
,,dripe-portanti" zboari pe ogl inda apei,
ca gi cum ar face schi nautic; hovercraft-ul
se deplaseazd, pe perne de aer.

&Feriboturile

SusPEruonrA PE ApA
Cand merge cu vitezi mare, ,,dripa"
se ridicd pe suprafata apei, gratie
ari

pioarelor aerod i nam ice

subacvatice. Astfel, reuSe;te si fie

mai rapida consumAnd aceeasi

cantitate de energie. Multe

ase m e n ea n ave s u nt fo los ite pe ntru
a conecta rapid trasee scurte.

oa

O ,,aripi-portantA"
mergdnd cu vitezi mici

DATT ULUIT()ARE
* Feribotul ceL mai mare din

lume este suedez qa se numegte

Silja Europa. Poate transporta
3 000 de persoane ga l*10 de
masini.

Aripioarele
su nt ata5ate
la tije lungi
La o anumitd vitezd,,
ari pioarele im pi ng

324r

autiiHi

nava deasupra apei

FeRtBoTURILE
..

Arn

PLUTIREA... PE
Hovercraft-u I este prevdzut cu palete
puternice care produc un strat de aer de
inalta presiu ne intre

Cala dubld taie

valurile

* 'FERIBoruRl

fu nd u I vasu Iu i si apa.

H overcraft-u I calatoreSte pe aceasti perna

de aer si este impins in fata de elice
similare celor ale unui avion.

Un feribot Hss

RnPTDE

HSS (High-speed Sea Service) sunt

feriboturi
moderne, cu cala dubld, care pot atinge
74 km pe ori. Masoari 124 de metri Iungime
5i transporti 1 500 de pasageri si 375 de
autoturisme. Porturile moderne sunt construite
cit sd le poatd primi.

Hovercraftul
,,Fusta" din cauciuc flexibil
contine stratul de aer

englez SRN4

'CArAroRrE cu

Radar

Membrii echipajului
manevreazd vasul de
e punte

Snl

Feribotul cu trei etaje Flotel Orellana

calatore;te pe fluviul Aguarico, in
Ecuador. Ambarcatiunile fluviale
precum Orellana sunt foarte bune
pentru transportul de pasageri si
mdrfuri prin padurile am azoniene.
De pe puntea descoperita, turistii pot
admira peisajul.

Compartiment
pasageri

tradd
rotectie

Ambarcaf iunea fluviali

Flotel Orellana, Ecuador

,CNUTA
_-r

hd nu se miscd sau
cdldtore5te incet, nava
adera la luciul apei cu
toata suprafala

I
|

rt

SI DESGOPERA

-r

----rr-

--

CUM FUNCTIONEAZA?: pp . 24-25

pp. 30
lN JURUL NOSTRU:
$TllNTA
,
.
r-r1

L------r--------------

{F33

MTJLoAcE DE TnaNsPoRT

nborul

* 'PRTMUL

Zeon

TnnruSATLANTIc

a observat pisirile pe cer gi a

visat si zboare cu mult timp inainte de
inventarea avionului. Grecii antici relatau
istorii cu oameni care-si fabricau aripi gi
incercau si zboare. Zmeiele au fost
inventate in China Antici: baloanele s-au
lansat acum peste 200 de ani, iar Ia
sfArgitul secolului al XIX-lea se puteau
parcurge distanfe scurte in zbor planat.
in 1903 , fratii americani Orville gi Witbur
Wright au zburat primii cu un avion
cu elice si motor cu benzini.

&Omul

in 1 91 g, )ohn

Alcock

;i Arthur

Brown au traversat primii

Atlanticul, de la Terranova in
lrlanda. Acel zbor friguros a durat
1 6 ore: Brown s-a cdtarat de mai
multe ori pe aripi pentru
a indeparta gheata de la motor.

{
Vickers Viffiy, biplanul lui
Alcock gi Brown, in zbor
deasupra Atlanticului, I 91 9

"

.*d
\r".

uf

E*,

Alcock Brown stdtea

intr-o cabina descoperita

{AN'ARELE

Lur LTLTENTHAL
lnginerul german Otto Lilienthal a
ficut in cinci ani peste 2 000 de
zboruri cu planoare pe care le-a
construit personal. 5i-a pierdut viata
in 1 896, zdrobindu-se de sol. Ziarele
epocii l-au numit,,omul zburi.tor".

Deschiderea aripilor
(lungimea totala a

aripilor) era de 20,7 m

Cele doud elice erau
actionate de motoare
Rolls- Royce

,..fr..,
l:

Otto Lilienthal, GU unul dintre

planoarele sale, in jurul anului 1890

'1{t

If

.#

ff
f*

ul,-\a

;,

!;

{'f
t'

.&

.'.!
i

f
*j#F.-

dt

"\*h

df
-{

t'

"#,

.i'

t'l
F

DATI
+fl'

*"

\ \'.
-\-.

ULUITOARI

.f'

r'

ZeoRUL

t: i.,

lru Zson PrsrE CnrunLUL

MAwEcrr
Pilotul francez Louis Bleriot a facut
primul zbor international in I 909,
la bordul lui Type Xl, din Franta in
Anglia. Zborul l-a ficut celebru,
drept care au fost construite peste
o sutd de Type Xl.

$'ou

in lg07,englezut Horatio

Phitips a zburat 150 de metri cu

un avion previzut cu o structuri

aseminitoare cu o jaluzea.

Un motor de
otocicleta
actiona elicea
m

,', z

Aripile din lemn erau

acoperite cu pAnzd

Montanli laterali
d

in lem n ce sustineau

aripile
'4.
15;S'

Type Xl al lui

Biplanul are doud

aripi suprapuse

Louis Bl6riot, 1909

Cablurile de contravint
ajutau avionul sd nu se rupa

*A5

r N r LE zeu RAToARE Alr

Lur LEoNARDo

in ju ru t an u lu i 1 4BO, Leonardo da
Vinci a proiectat ma5ini zburitoare
fantastice, unele previzute cu aripi
mobile, altele cu elice. Nu stim daca
Leonardo a constru it vreu na d intre
aceste maSini si daca a reusit sd le

Roli pentru decolare

si aterizare

faca

si

zboare.

Ma;ind cu
aripi mobile

tq

'.t-

Elice pentru

primele
elicoptere
/o

Palete
rotative

Proiecte de magini
zburitoare ale lui
Leonardo da Vinci,
in jurul anului 1480

L-

>s\
=asv

MTJLoAcE DE TnnNSPoRT

Avionne
&CtnO

primii proiectanfi gi primii pilofi

DATT ULUITOARE
* Canadair CL-41 5 poate

de avioane au reugit si se ridice de la sol,

zborul era considerat un lucru
extraordinar. CurArd, oamenii si-au dat
seama ci puteau folosi avioanele in
diferite scopu ri, de la transportul de
pasageri gi mirfuri pani Ia lupte in rdzboi.
Drept urmare, au fost proiectate avioane
care zburau tot mai rapid gi tot mai
departe. in pre zert, anumite avioane sunt
folosite pentru a ajuta persoane in
dificultate ;i chiar pentru a stinge
incendii in paduri .

aduna 5 130 t de api in doar

12 secunde.

* Cet mai mare hidroavion

din [ume, un Hughes H4
Hercules, a fost construit in
19117. Avea o deschidere a
aripilor de 97,5 metri. A zburat
o singuri dati, cind a realizat
un test de zbor.

AvroANE SuPERsoNtcE

Primul avion supersonic, cu o viteza mai

mare decAt sunetul, a fost un avion
american, Bell X-1 : in 1947, a fost ridicat
in aer de un bombardier B-29 si detasat.
Era actionat de patru reactoare, care-l
fdceau s6, zboare cu 1 078 km Ia ori.

Aripi scurte

Construirea de aeroplane

din hArtie si modele de avioane

CL-41 5 zboard
pe deasupra suprafetei
apei ti o colecteaza in
reze rvoare , pe ntru a o

arunca asupra

incendiilor

ell X-1, 1947

AvroANE
Cabina
de pilotaj

.;'G,

Learjet 60

Avionul are 2 motoare

cu reactie si masoard
I B metri lungime

<_?-PJ
___.=___
<Ld:_J

t\.

* 'J

ET-uRr ExcLusrvrsrE
Exista multi oameni de afaceri sau
personalitati d in lu mea sportu lu i si

_i*

=_

2--

\+\__

HIDROAVIOANE
H idroavionul Canadai r CL-41 5 este un avion
amfibiu previzut cu roti pentru aterizarea pe
pamant si cu flotoare pentru a pluti pe apa. Detine

rezervoare pentru a transporta api ;i spuma, cu

ajutorul cdrora participa Ia stingerea incendiilor.
Acest avion este folosit si pentru operatiuni de
salvare pe mare ;i pentru imprdstierea de produse
chimice care ajuti la dizolvarea pdnzelor de petrol.

a cinematografiei care au avioane

personale, de tipul Learjet. Unele
d

intre acestea transporta

mai

nu

4 pasageri, altele pot gazdui pAna

la 14. Este un mod comod de
a

cilitori, dar foarte

costisitor.

Acest avion poate

fi folosit

ca

ambulanta zburdtoare pentru

transporta bolnavii la spital

Motoarele sunt
pozitionate deasupra
aripilor, departe de ape

Rolile se
retrag in
laterala
avion u lu i

?fiEDICIilil::TOL
u n ii med ici folosesc avion u
pentru a vizita pacientii din zonele
indepirtate. Folosesc STOL (Short Take Off
and Landing - Decolare 5i aterizare rapida)
proiectate pentru a ateriza in aeroportu ri
mici sau in Iocuri fara pista. Sunt capabile
sa decoleze folosind spatiu redus ti si se
opreasci imediat dupa aterizare.

in Australia,

Hidroavionul CL-41 5
stinge un incendiu in

pidure

-::.:ili
-m

r.:

\"-,

h.- 4

r--

r--

'cnurA $t DEscoPERA
/-r

--

--

rl

CUM FUNCTIONEAZ A?: p. 27

I $TnNTA iw .lunuL NoSTRU: pp. 22-23,24-26
l--

L------------r-r--rr--

+3r

MTJLoAcE DE TnnNsPoRT

Avioanele de linie
&A"ioanete pentru transportul de
pasageri pe distan{e lungi (avioane de linie)
au apirut in anii 1930. Boeing 247, primul
avion de linie din metal de formi fusiformi
transporta numai 10 pasageri, dar in cAfiva
ani avioanele au devenit mai mari gi mai
confortabile. in anii 1 950, odati cu aparifia
primelor motoare cu reactie, au devenit gi
mai rapide. in I g7O, a fost construit Boeing
747, primul avion ,,jumbo jet": enorm,
poate transporta peste 500 de persoane 9i
este gi in prezent avionul de linie cel mai
rispindit pentru zboruri pe distanfe lungi.

?SB''EALA

Directia se
misca pentru
ca avionul sa
coteascd

Profundoarele
unghiul de zbor
i
I

Hublou
Eleroanele sunt urcate gi
coborAte pentru manevrarea

avionului

METALULUT"

De Havilland Comet era primul avion de Iinie cu

reactie din Iume ti a intrat in functiune in 1952,
dar a fost oprit timp de 4 ani din cauza unor
defectiuni. S-a descoperit ca erau cauzate de
,,oboseala metalului", ceea ce provoca aparitia de
cripaturi in caroserie. Ca urmare, a fost construit

un alt model de Comet, mai sigur.

Motoarele cu reactie
Pasagerii

* 'Cu

PnSr

urci intr-un Boeing 247, 1930

Mtct

Boeing 247 era un avion de Iinie mic, construit in

intregime din metal si prevdzut cu doua motoare
cu elice. A decolat pentru prima data in 1933 si
a traversat Statele Unite in mai putin de o zi.
Societatea Boeing a devenit, prin urmare, cel mai
De Havilland Comet, 1952

384r

important producator de avioane din !ume.

JUMBo

AvToANELE DE Llrule

Jrr

Avionul de linie cel mai mare din

lume, Boeing 7 47, are peste 70 de
metri Iungime ti deschiderea aripilor
de 65 metri. Poate transporta 566 de
pasageri si acoperi distanta de
13 000 kilometri fara a se opri pentru
a se alimenta cu combustibil.
Pasagerilor, in timpul zborurilor Iungi,
le sunt servite mese calde, preparate
in bucatdria de la bord.

VArful aripii
inaltat

Cabind pasageri
spate

Cabina spalioasd superioard,

pentru pasageri
Cabind pasageri fald

Cabind de
pilotaj

ltt

#
I

Silrrrrrr
Motoarele cu reaclie
sunt fixate sub aripi
Jumbo Jet
Boei ng 7 47

'AvroANE

Concorde putea
tran spo rta
I

RnprDE

pasageri
00 de
-=----:

Partea superioard a
tren

lu

i de aterizare

,,Nasul" avionului se
ridica si coboara in
timpul decolarii si
ate rizari i , pe ntru a
permite pilotului o
vizibilitate mai buna

Concorde este unul dintre foarte putinele

avioane supersonice de transport
pasageri care au functionat in
transporturile civile. Recordul sau de
viteza de la New York la Londra este
de mai putin de 3 ore. Proiectat de
ingineri francezi si englezi, a intrat
in fu nctiu ne in 1 97 6 . S-au
construit doar 20 de exemplare
pana la retragerea sa din
serviciu, in octombrie 2003.
Concorde BAC/Aerospatial

DATE ULUITOART

* Concorde putea cititori

cu o vitezi mai mare de
2100 km/h, odici de doui
ori viteza sunetutui.

I
f----------------r-rr-

MTJLoAcE DE TnnNSPoRT

* 'FRATU

mai u$onre
ca aerul

MoNTGoLFTER
ln 1783, fratii francezi Joseph si Jacques
Montgolfier au reusit sa inalte un balon ce
avea Ia bord un cocos, o rati si o oaie.
An imalele au su pravietu it si, d u pi cateva
luni, un chimist francez si un ofiter al armatei
s-au ridicat la 90 de metri deasupra
,

Batoanele se ridici in zbor

pentru ci aerul cald din interior este
mai utor decit cel din exterior.
Primul balon a zburat in Franta in
1783, iar pasiunea pentru acest tip
de zbor s-a rispAndit repede in
intreaga lume.
Dirijabilele sunt baloane mari orientabile,
previzute cu motor. Primul dirijabil a fost
construit in 1 8 52 de francezul Henri Giffard.
in anii I 9 20, enorme dirijabile transportau
pasagerii peste Oceanul Atlantic. Erau
umplute cu hidrogen, un gaz mai utor decAt
aerul, dar utor inflamabil, care risca oricAnd
si produci incendii. Si-au pierdut
popularitatea in urma unui cumplit incendiu
petrecut in 19 37 la bordul lui Hindenburg.

Parisului cu un balon creat de

fratii Montgolfier. Au fost

primii oameni care au
zburat deasupra
PamAntu lu i.

Balonul era fdcut

din carton si stofa
Balonul frafilor
Montgolfier, 17 83

era incalzit cu
un foc la sol

inainte de
d eco

aer.

lare

Cablurile de olel

^ $

fixeaza nacela
de balon

---J

Heliul este un gaz mai

utor decAt aerul, iar
baloanele umplute cu
heliu, odati eliberate,
plutesc foarte sus in

Aerul din balon

r---t--t"- -

Arzdtoarele de gaz
propan incalzesc
balonul
Sufldtor de rdcire

Pilotul ;i pasagerii stau

in picioare in nacela

-tf^Cr-.f

Mnr USoARE cA Arnul

* 'DIRIJABILE

MoDERNE

in prezent, dirijabilele sunt fotosite mai

ales pentru mesaje publicitare si ca
platforme aeriene pentru camerele TV.
Sunt umplute cu heliu care, spre
deosebire de hidrogen, este un gazsigur:
pentru ci nu ia foc.
lncendiut Lui Hindenbu rg, 1937

DuzASTRUL LUI
HTNDENBURG
[Jriaqul dirijabil german avea
Iungimea de 215 rn (d. trei ori

cAt un
Jtrrnbo Jet) qi transporta I 11 pasageri

din Europa in America. in I f )37,

a luat foc: in timpul unei ateri z=ari
la New Jersey (SuA), ducAnd

Dirijabil publicitar modern

lzr moartea er :l(t de persoane.

*RBAT'AREA

BnLoANELoR
in toati lumea au loc serbari ale
baloanelor. Se organizeaza pentru
agrement, dar exista si competitii si
concursuri, unde sunt premiate
ba loan e Ie care ate rizeazi cu p rec izie
Baloanele vari azi ca formi, dimensiuni
si decoratiuni.
.

Bordul ondulat
dirijeazd aerul
cald in balon

Balonul zboard
impins de v1nt

Balonul este
fdcut din nailon
sau polistiren

Baloane in zbor in timpul

unei serbiri

'cnurA
/-rr:--rr-rrrrr-rrr-:--t

(
!
I

L------

$t DEscoPERA

MARI PEnsorvnlrrAlt: p. 26
$TnNTA iru .lunul N0STRU: pp . 48-49
--------------r

+41

MuLoAcE DE TnnNSPoRT
i,

Avf,omree Kf,Iitar.e
&L"

,.urt timp dupi reatizarea primelor

zboruri cu moto[ avioanele au inceput se
fie folosite in rdzboi. in Primul Rezbot
Mondial

8), s-au folosit ca

muloace de recunoatter, pentru a spiona
inamicul. Dar in curard, avioanele de
vAnitoar, dotate cu mitralier, au inceput
se se dueleze pe cer; in timp ce
bombardierele atacau trupele dutmane.
in cel de-at Doilea Rizboi Mondial
(1939-1945) s-au folosit multe avioah,
iar inventarea motorului cu reac{ie le-a
ficut gi mai ucigate. in prezent, aviafia
din toate Frile folosette jeturi fusiforme.

*rMELEJmuRr

DE LuPrA
Avionul german Messerschmitt Me
262 s-a ridicat in zbor pentru prima
data in 1942, iar in doi ani a devenit
primul avion cu reactie al fortei
armate. in acea vreme, era cel mai
rapid avion de vAnitoare. Au fost
construite peste 1 400 de exemplare.

(1 914-1 91

aa

Doud motoare cu reaclie Messerschmitt

permiteau o vitezd maxima Me 262, 1942
de 800 km/h

Avionul scoate un fum colorat,

pentru un efect mai puternic

Prizd de aer pentru

motorul cu reactie al
avionului Hawk
Viteza maximd a
unui Hawk depdseste
t 000 km/h

'AcRoBATtr irrr Arn

in timpul demonstratiilor si al altor
even imente speciale, formatiu nea

Red Arrows (Sagetile rosii) din

cadrul Fortelor Aeriene Britanice
zboari pe avioane de antrenament
Hawk. Sagetile tricolore, brigada
acrobaticd a aviatiei italiene,
zboari pe avioane moderne
Aemacchi MB-339.

424r

Hb*.

ff

AvroANE

a,
DEcoLAREA 5r ATERIzAREA VERTIcALE
vinitoare VTOL (Vertical

Sea Harrier este un avion de

and Landing - Decolare si aterizare verticale)

ce nu are nevoie de pista pentru decolare gi aterizare
i;i orienteazd motoarele pentru a se ridica ti a ateriza
vertical, de aceea este adesea folosit pe portavioane.
Poate rimAne si nemigcat in aer. La avioanele normale,
jicloarele sunt indreptate spre spate, dar la Harrier
directia pe care actioneazd acestea este reglabild,
avionul putAnd fi manevrat astfel in orice directie.
Take Off

Vilrful conic conline

echipamentul radar
Sea Harrier
Sea

geful echipei trebuie

sa fie intotdeauna in
contact cu ceilalti piloti

DATT ULUIT()ART
* Auionul cel mai rapid din

lume este jet-uI mititar

Lockheed SR-71 Btackbird,
care a stabitit recordul de
vitezi de 3 530 km/h.

Harrier se poate

opri 5i invArti in zbor

'ZBoRURI STcRETE
Lockheed F-1 17A Nighthawk a fost
proiectat cu o formd particulard,
care-l face aproape invizibil pentru
radare: astfel, inamicul il identifica
destul de greu in timpul zborurilor.
Poate lansa rachete si bombe cu
gh idare laser.

Aripi inclinate
spre in spate

Lockheed F-l17 Nighthawk in zbor

{";;;-;;-;;;coPERA

---!

COMUNICATIILE: pp. 34-35

ISTORIA OMULUI: pp. 50-51
l--r---r--------------

tF4E

MuLoAcE DE TnnNsPoRT

G-1""

$itr deltaplane

Elicopterul zboari grafie unei serii

de palete rotative (rotor) situate
deasupra aparatului; se mitce in sus, in
jos, inainte, inapoi 9i lateral. Poate si
rimAni nemigcat in aer. Prima decolare
a unui elicopter a avut loc in Franfa in
1907, dar abia in 1 939 aceste aparate
au devenit de uz comun. Deltaplanele,
planoarele gi aparatele de zbor utoare
sunt folosite mai ales pentru agrement.
Pilofii experfi gtiu sd
tina aparatul oprit chiar
5i in conditii de vAnt
p ute rn

Hamul este ridicat

*
lru

;i

coborAt de un scripete

Zeon FAnA MoroR

Planoarele sunt aparate de zbor utoare,

fara motor. Pentru a se desprinde de sol,
sunt trase de un avion cu motor. Pilotii
planoarelor sunt foarte iscusiti in gasirea
curentilor ascendenti de aer cald, care
permit acestor aparate si se ridice in aer.
Pentru a rdmAne in zbor, se deplaseazi
de Ia un curent de aer la altul.

ic

Un membru al echipei
de salvare fixeaza hamul

pe victima

a,
SnlvnRE itrt

Arn

Elicopterele sunt mijloace de salvare

ideale. EIe pot rdmAne suspendate in
aer si, cu ajutorul unui ham sau al unui

Un planor tractat in f aza de decolare

444i

membru al echipei de salvare,

recupereazi persoanele cdzute in mare
sau care se afla in dificultate in munti
sau pe un dig, ori prizoniere intr-o
cladire in flaciri. Serviciile medicale si
politia folosesc elicopterele ca
ambulante aeriene.

ElrcoPTERE, PmruoARE gr DeITAPLANE

Rotorul principal se
A

Aripile sunt fdcute din

invArte5te pentru a
face elicopterul sd

4R'PLANE

zboare

material textil foarte usor

MrNUscuLE

Aeroplanul este un avion mic,

asemandtor cu un deltaplan, dar cu
motor. Este previzut cu roti si
decoleazd si aterizeazd ca un avion.
Poate gazdui doua persoane 5i
atinge viteza de 1 60 km/ora.
Aceste ve h ic u le pot fi co nstru ite
,,acasi" pornind de Ia un kit de
montare.

il
lililr

ir*

Elice

Motorul se afld in
partea posterioard
Un aeroplan

Tren de
ate rizare

Rotorul cozii
impiedica aparatul
sd se roteasca in

zbor

fl

O VrLA PE Crn
in deltaplan, pitotul

sta intr-un
ham special, agatat sub o aripa
mare, denumita vela. Pentru
a decola, se lanseazd de pe
un deal sau de pe o falezi,
urmand directia vAntului. FoloseSte
o bara de comanda pentru a-ti
deplasa greutatea gi pentru a
manevra deltaplanul si urmeazd
curentii de aer ascendenti pentru
a rdmAne in zbor.

\\\

DATT ULUITOARE
* in lg7z,Hans-Warner

I
Vela este din
material sintetic

,/
Structurd din
alu m in iu

Bard de

Grosse a stabitit un record:

e[ a zburat din Germania in
Franla cu un planor,

acoperind o distan!;
de 1 l*60 km.

comanda

Ham
-r

---

r-

--r--------

--

--l

bnurA gr DEscopERA
Un deltaplan

!I

cum FUNcTtoNEAzAz:

p.

27

SPORTURILE: pp. 38-39

L----r-r----------r-r-

+4s

MuloecE

DE

Tnnrusponr

Trenuri cu ahuri
--o-TI renul cu aburi este tras de o locomotivi
+t'

(motor) care arde cirbune sau lemn pentru a

obfine vapori de api. Acegtia acfioneazi ro{ile.
Primul tren cu aburi pentru pasageri a cilitorit
in Anglia in primele decenii ale secolului
al XIX-lea. in scurt timp, in intreaga lume
s-a creat o re(ea feroviari densi, gi multe
orate s-au dezvoltat in jurul girilor. Epoca
maginii cu aburi a continuat timp de un secol,
pini la aparifia noilor locomotive diesel

PUTEREA DrN

Rolr

Locomotiva cu lemne 4-4-0 a fost

construita la Philadelphia (SUA) in
1 837 . Cod u I 4-4-0 ind ica d ispu nerea
rotilor: 4 sub locomotivi, urmate
de 4 roti motoare si nici una sub
cab ina.

si a celor electrice.
Motor
5i cazan

Vagonul de rezerud
(tender) transporta
combustibil

Cabina

mecanicului

Vagon de pasageri

DATE ULUITOARE

Cea mai mare gi mai

puternici tocomotivi

cu

aburi a fost locomotiva

american; Big Boys
g
g
11 t.1 -1 t*t*|, misu 16 n d
40 m lungime.
O locomotive 4-4-O,

in jurul anului 1 850

464F

Carul este o unitate

cu patru roti care

conducea partea
anterioara a locomotivei

.'**
.

TneNURr
--

r i.t:.r--.:.,.ifr

Stephensons Locomotion

Norul de fum emis

de co5 acoperea cu
funingine pasagerii
care se aplecau la
ferestre

)_

rr

PRIMUL TnEN DE CATAToRI

Locomotion a Iui Ceorge
Stephenson, prima locomotivd

pentru transport regulat de

pasageri, calatorea in 1825 intre
Stockton Ia Darlington (Marea
Britanie) cu numai 12 km/ori.

Co;ul aduna scinteile

1825 Stockton and Darlington Railway

Un timbru pogtal emis in 1975

reproduce Locomotion.

%r,

produse de lemnul ars

MAr RnprDE TnENURT

CU AEURI
in 1938, locomotiva aerodinamici

in cuptor

britanicd Mallard proiectati de inginerul

Nigel Cresley a stabilit recordul mondial
de vitez6, pentru un tren cu aburi,
nedepaSit pana in prezent: 203 km/ora.
Vagonul de rezervi al Iui Mallard
continea aproape 16 000 Iitri de apa
si B tone de cdrbune.

Lampd cu
ulei fatd

Vilrful trenului era fusiform

Protectia
pietre permitea
ca animalele sd

fie tinute la
distantd si sa
indeparteze
pietrele de pe
SINC

".it

rl',qiffi l;#,i+#l;si"*,.:,ar.*r.*rffi

Tt..

Mallard, 1938

' AsrA
CU

sr TnENURTLE

AtiURI

in China, lndia ti atte tari

asiatice, locomotivele cu aburi
inci mai sunt folosite. China 5i
lndia sunt cele doua tari din

lume in care trenul este cel

mai folosit mijloc de transport.

Cirbunele gi apa
erau stivuite
intr-un vagon
de rezervi in
spatele trenului.

r
lvY
--

-r

rr

--

rr-

--

GAUTA 9r DESCOPERA
MARILE INVENTII: pp. 18-19
ISTORIA OMULUI: pp. 46-47

L--r----r--

TL'en cu

aburi chinezesc, aJ 1990

r-----r--

r-

MTJLoAcE DE TnnNSPoRT

W Vga mal lUnga CalatOfle CU

trenul care r" poite face firi a
schimba trenul se face in Rusia,
fara cea mai mare din
Transsiberianul stribate, din

%*

rume.

taigaua

capitata Rusiei, Moscova,

siberiani ;i ajunge la Vladivostok,
la oceanul pacific.

^-l
r O

GaraJaroslavskidin Moscova, 1990

prrrr

MoscovA

pasagerii se urci in trenurite

fiil:::::irJ;J:"',Flliil:'.91'1,fl1
de pasageri din serviciul

Moscova

expres

q,.

;H:: l:'#:1',1'^T,1'.j['fl'.1'*r
minute. Pe traset
sunt 56 de stalii'
::'lj:]:

ier? de fum

d'und fumul

Constructia acestei cei ferate a inceput in

trebuiasifietraversatcuferibotul.in7go4,\ffi..','1gon
ocolind lacul, se continua spre China de nord
de-a lungul coastei. In prezeht, calea ferati
acopere 9 300 de kilometri, numai pe
teritoriul rus, cu o derivafie care conecteaze
Moscova cu Beijingul, capitala Chinei.

Tampon

Transsiberianul traversAnd Krasnoiarsk,

in jurul anului 1990

484F

de rezerve

CnIEA FenarA TnnNssrBERnruA

PRTMELE CAlAroRrr
larna, Siberia este un Ioc pustiu si
adesea periculos. Temperatura
ajunge la minus 58 " C ;i adesea
stratul de zdpada atinge 2 metri.
in trecut, trenurile Transsiberiene
rdmdneau adesea blocate in
zapada ;i inghetau.

-W

RUSIA
Omsk

Novosibirsk

ry*

s
Krasnoiarsk

Gerul poate intArzia cilitoriile pe

Transsiberian chiar si cu citeva zile.

iberia
Lacul
Baical

,fiEMURILE

sE scHrMBA
Primele calatorii cu trenul cu aburi
pe Iinia Transsiberiana durau cel
putin doua saptimani. in prezent,
de la Moscova la
cdlitoria
,
"'V:lad-ivostok cu trenuri etectrice si
diesel oureazi Sase zile ;i
jumitate.

-*&{lu.*r-

rkutsk

Harbin

UIan-Ude

Vladivostok

MONGOLIA
A

c H

Degertul Gobi

Beijing

Fushun

trLA MoscovA LA BrurNG

in apropierea Lacului Baikal, incepe

deviatia care traverseaza Mongol ia,

ocoleste desertul Gobi si ajunge la
Beijing, in China. Calatoria de la
Moscova la Beijing dureazd, aproape
sase zile

Trans-Siberian Express,
in jurul anului 1900

,-t
In,

si are 46 de opriri.

{";;;-;;-;;;coPERA
Pasage ri i Tran

ss

i be

ri an ul ui

calatoresc mai multe zile

Gara din Beijing

in prezent

.--!

ATLA,S: pp.22-23
POPOARELE LUMI|:

pp. 20-21

I
l---rr---

--

r-rr---r-

--

tF4s

MTJLoAcE DE TnnNsPoRT

Ltl00m0tivele
Diesel

+a
VtrEztir.t

JAPoNIA

in Japonia, motoarele diesel

puternice si fiabile au fost foarte
folosite pentru transportu I de
pasageri si marfu ri. in an ii 1 9 7 O
se foloseau locomotive precum
DE I 0, pe derivatiile liniilor locale
ce traversau intreaga tard.
,

&l

n anii 1930, tocomotivele Diesel au

inceput si le inlocuiasci pe cele cu aburi.
Noile locomotive aveau un motor Diesel
folosit pentru a genera electricitatea care
invirtea ro(ile. S-au dovedit mai eficiente
decit cele cu aburi pentru ci, pe lingi faptul
ci erau mai puternice, cilitoriile erau mai
linigtite. Aceste motoare permiteau formarea
de trenuri mai lungi pentru transportul de
mirfuri grele. Locomotivele Diesel sunt gi in
prezent foarte rispindite in toati lumea.

Prizele de aer fdceau sd

intre aer proaspat in
vagoanele de pasageri

O locomotive DE 1 0,
in jurul anului 197O

TRENURI DIEsEL DE MnRE VITEZA

Zephyr, trenu I companiei americane
Burlington Route, a fost unul dintre primele
trenuri Diesel de mare vitezd. in 1934, un
Zephyr din otel inoxidabil a acoperit distanta
de 1 600 de kilometri, de la Denver la
Ch icago, in n u mai 12 ore, ju mdtate d in
timpul necesar pand atunci altor locomotive.

Cabina mecanicului

Cabina
mecan icu lu i era

inaltd, pentru a
permite o buna
vizibilitate

Supapd de rdcire
a radiatorului

Faruri fatd

locomotiva mai u5oard

si mai rapidd

LocoMonvELE

DATT ULUITOARE
* Trenul de marfi cel mai

PUTEREA

Lut

FT

Statele Unite au fost pionierii

fenomenului diesel. Numdrul

de locomotive folosite pe caile
ferate americane a crescut de la
circa 300 in 1 938 la 12 000 in
anii 1950. Una dintre ele, care
a avut mare succes, a fost F7
produsd de General Motors,
care trigea atat trenuri de
cilitori, cit si trenuri de

lung din lume erau un tren

sud-african format din 660 de
vagoane, cEre se intindea
pe 7 kitometri.

marfd.
Un tren de marfi tras de o
locomotivi F7 produsi de
General Motors, in anii 1950
Faimosul ,,nas
de buldog"

'omotiva
suplimentard
mdre5te puterea

'SINE DE MnTEVRE
fo.omotivele trenurilor de marfi
trebuie si tragi vagoane care contin
diferite mirfuri. Pe tinele de
manevre se formeazd trenuri lungi
cu vagoane incircate cu mdrfuri care
trebu ie sa aju nga Ia destinatii
diferite. Vagoanele sunt clasificate si
trimise pe tine diferite, gata sa fie
ata;ate la locomotiva trenului de
marfi.

4y

ffiv
f

'CREsrE

PuTEREA

Forta de tractiune a unui tren de

mirfuri

se poate

miri adiugand

motoare diesel, adica locomotive

fara cabina de manevrare. Trenurile
de mdrfuri foarte lungi pot fi
formate din mai multe locomotive
su p limentare , pozitionate de-a
lungul intregului tren, comandate
de Ia Iocomotiva principala din fata.

Triajul din New York

cAurA $r DEScoPERA
cuu

Tren de

mirfuri cu locomotivi

l------r-

FUNcTloNEA,zAl: pp. 36-37

--

r---rr-----

suplimentari, Africa de Sud

{F5t

MTJLoAcE DE TnnNspoRT

Trenurile
eleetriee

DATT ULUIT()ARE
* Metroul cel mai vechi 9i

&Locomotivele

etectric, rapide ;i
silen{ioase, sunt ideale pentru trenurile
expres. Deoarece nu emit niciun fel de
noxe, sunt folosite ;i pentru liniile
origenegti. Pentru a face aceste trenuri si
func{ioneze, de-a lungul ginelor trebuie si
existe electricitate. lntercity ;i trenurile de
mare vitezi, precum trenurile-proiectil
japone ze 9i TGV-urile franc eze, i9i iau
energia necesard de la cablurile care trec pe
deasupra ginei. Tienurile de naveti gi cele
subterane primesc energie de la o a treia
sini, electrificate.
Vagoanele sunt dotate cu

mai extins din lume este cel

din Londra. A fost inaugurat in
1863, 9i in prezent acoperi un
traseu de 408 km,

f
'

TRENURILE.PRoIECTIL
JnnoNEzE

in 1 964 , s-a inaugu rat in J apon ia o

linie de cale feratd electrica de mare
viteza, Sh in kansen. O lin ie d irectd
intre Tokio ti Osaka ofera pasagerilor
mijloace noi, comode ti foarte rapide
de calatorie, denumite
,,trenuri-proiectiI ". in prezent,
milioane de persoane le folosesc
pentru a merge la lucru in marile
oraSe japoneze.

scaune, precLtm cele dintr-un

*'

avion

TRENURTLE

cu LrvlrATrE

in u'ito': trenrrile voi' BLitoa

folosi levitatia magnetica.
,,Maglev" nu merg pe roti, ci
,,plutesc" pe un cAmp magnetic.
Unele trenuri experimentale
,,Maglev" deja in functiune sunt
extrem de silentioase.

$ina

sau

ghidajul de

cu I isare are

electromagneti

pe spate si pe lateral

Tren-proiecti
japonez foarte rapid

TneNURTLE

TRENURT FonRTE RnPTDE

Trenul fran cez de mare viteza TCV
(Train a Crande Vitesse) este cel mai
rapid tren din lume ce foloseste
sistemul de sine clasic. in lggo,in
timpul omologarilor, a atins viteza de

EucrRrcE

Pantograful ia
electricitate de la
cablurile electrice
de deasu pra

514 km/ora, iar viteza de croazieri

depaseste 300 km/h.
Un TGV fran cez

TGV-urile au

sau 9
i v d in

i:f: i' f, ;! l: :i:,o'[

'METRoUL DrN ToKro

La Tckio, in Japonia,

trei milioane de

persoane cdlatoresc zilnic cu

metroul. La orele de vdrf, existd

angajati (denumiti,,pusher") care

imping lumea in vagoane pentru a
putea inchide usile ti a porni trenul.

VArful in formd de

glonl taie

aerul si permite trenului

sa calatoreascd cu mai mult
de 272 km/h

I
I

Perelii de-a lungul

sinelor reduc zgomotul
pentru cei care locuiesc
in apropierea caii ferate

,,Pusher" la metroul din Tokio (Japonia)

$ine speciale, in uz pentru

trenurile proiectil

cAurA gr DEScoPERA
$TnNTA itv "lunuL NosrRU: pp . 26-27
L--r-----E-----------r

+53

MTJLoAcE DE TnnNSPoRT

+,

DEPLASAREA Pnrru OnnS

Transp0rturi
ffi^Integrilte

Mu lte orate

care pot

ry ln prezent, ?n marile orase,

Matinile sunt cauza principali a blocajelor

pe drumuri, iar gazul lor de etapament
polueazi aerul. in viitor, poate
automobiligtii vor parca matinile in afara
oratului ;i vor folosi mijloacele de transport
in comun pentru a merge in centru. in unele
orate existi pentru toate mijloacele de
transport in comun bilete integrate, care

Zone pentru aterizare a

e I i copte re I or (hel i port)
in centrul marilor orase

ca

si

----

\Rffil ,ifl,*ry'
g

-ri

Pe unele strdzi
comerciale nu se

permite traficul
ma5inilor (zone
p

ieto nale)

Trenuri care cdldtoresc

pe o singura sina
Pasaje

.-qd

si eficient

ri si canale

I G#p;';p'T'$il3f!il

:ffi

Metroul este rapid

rAu

Elicopter

fac cilitoria mai simple gi mai rapide.

Ha(ile rutiere gi
transporturile
publice ne ajuti
si gisim strizile
intr-un orat
necunoscut.

nt traversate de

cum ar fi slri.zi sau cai ferate. Vaporasele se

dovedesc uneori mijloace de transport mai
rapide decat matinile sau trenurile. Avioanele
si elicopterele sunt folosite pentru deplasarea
dintr-un oras in altul.

ne deplasim cu matina, autobuzul,

metroul ;i cu alte mijloace de
transport. Deoarece multe lume
se deplas eazd, dintr-ull loc in altul,
sistemul de transporturi trebuie
si fie integrat, adici mijloacele
de transport si functioneze in mod
coordonat.

su

fi folosite pentru a ne deplasa,

ffi

; #ry".---{#' :-:Ifilil il
i t trtr - ." ',.*-tFEf I
il fiq,*::-tffiil t

irlfil ffiT*:tsffi$

wrut
l.JsE!#r

TnnNSPoRTURT I rurecRATE
Irrr STcURANTA PE BlctclrrA
Pistele pentru biciclisti sunt niste
alei speciale, pe care ciclistii
cilatoresc in siguranta ti mai
repede. in unele orase, se pot
inchiria biciclete care, la incheierea
calatoriei, se depun intr-o parcare.
Bicicletele pliante sunt ideale
pentru deplasarea in oras.

ln ora9, cu bicicleta pe
pista special amenajati

Vapoarele circuld pe
cursurile de apa care

Avion

traverseazd orasu I

v
sp+.,

* 'BLocAJELE

,_f.

rm

ill*,

f*Iryru.,

'??lt

*fr

La orele de vArf, cAnd lumea

merge la serviciu sau se
intoarce acasd, se formeazd
adesea blocaje. in unete
o rate, exista ce ntre d e co ntro
al traficului care, folosind
camere video amplasate pe
strizi, incearca si previna

",lHl
.

rr:1,

'ffiln

Autobuzelor gi
taxiurilor le sunt

ffi.:n

rezervate benzi

rutiere speciale

ffi

RUnERE

locaje le.

in unele orage,
sinele de cale
ferata si trenurile
cu o singura sina
au trasee inaltate
'ra,:

f,
:1:
't.

..ifr

Tramvaiele
calatoresc pe sine
in centru I orasu Iu i

,$
t'l

-f

qI
-'b

. \.$

{t

Autobuz
.*

tttE
l,T*t'u=

Centru de control al traficului

Tokyo (Japonia)

tr

Pistd pentru
biciclisti

t,,//

.--!

*'
'l

,4

F i
t: ;f,

,.I

.1r

{";;;-;;-;;;coPERA
pp. 18-19
COMUNCATIILE: pp. 16-17

POPOARELE LUMII:

1;

-t

aH

Sistem de transport integrat

L-------------r-------

*lss

MTJLoAcE DE TBANSPoRT
'.',''....'

Glosar de cuvintereheie
Accelerator: pedali sau
maneti a unui vehicul care
actioneazi pentru a miri

se

Bariera sunetului: sunet care

avertizeazd, cind un avion se
apropie de viteza su netu lu i.

viteza.

Aerodinamic: se spune
despre forma care permite
unui mij loc de transport sd se
mi;te cu o mai mica rezistenta
a aeru

lu i.

Airbag: dispozitiv de siguranti

care se activeazi la ma;ini in
caz de impact. Este o perni
luta cu aer, care
protejeaza conducitoru I si
ump

Biplan: avion dotat cu doua

perechi de aripi, situate una
deasupra celeilalte.

Centuri de siguranfi:
centura care tine goferul sau
pasagerii pe scaunul unui
vehicul in miscare.

Asamblare: operatiunea de
reunire a pieselor diferite
pentru a construi un obiect, ca
de exemplu o matina sau un

precum ben zina, care arde

producind caldurd sau

Feribot: navi care transporti

pasagerii d intr-u n loc in altu I

energie.

Se foloseSte pentru a traversa

lacu

Deltaplan: mic avion utor,

previzul cu motor 5i habitaclu
deschis.

Deschiderea aripilor: d istanla

dintre cele doua capete ale
aripilor.

Dirijabil: balon mare umplut

cu gaz, cu motor.

Bande transportatoare :
banda mobila care transporti

Elice: paleta sau ansamblu de

palete rotative care fac si
inainteze o navi pe apa sau

'e{t

Etantare: sigilare care

impiedica apa si intre intr-un

Combustibil: material,

avion.

ob iecte.

Energie: capacitatea de a
miSca sau de a actiona
obiecte. Energia necesari
pentru a deplasa o matina sau
un avion provine de la
combustibilul care arde.

obiect sau vehicul.

pasagerii.

Amfibie: vehicul care poate

calitori atit pe pamint, cAt si
in apa.

unele tipuri de avioane in aer.

ri, fl uvii sau miri

Galion: vas mare cu panze,

din lemn, folosit in Europa in
secolele XVll-XVlll.

Greutate: orice material greu

folosit pentru a asigura
stabilitatea unui avion sau
pentru a controla inaltimea
unui aerostat.

Habitaclu: spatiu inchis, situat

de obicei in partea din fata a

unui vehicul, cu comenzile

scaunele pilotu lu i :i ale
copilotu Iu i.

Heliport: loc de ate rizare

folosind energia.
al

Jumbo jet: avion mare de

I i n ie, cu reactie
.

loco m otiva

fira

Navigafie: mod de a gasi ruta

Hidroavion: avion proiectat

pentru a pluti. Coboari pe
oglinda apei ;i apoi decoleazd
d in nou.

su pl

mic vehicul cu doui

roti, tras de una sau doua
persoane, folosit ca taxi

indepl ineSte o activitate

elicoptere lo r.

Locomotivi

Riqi:

Motor: matina care

SI

mentari:

unei ambarcatiuni, unui avion

sau a altui mij loc de transport
cu aj utorul ha4ilor si al
instrumentelor.
Periscop: tub cu un ansamblu
de oglinzi ;i Ientile ce permite,
stind sub apa, si se vadi ceea
ce se intdmpla la suprafati.

Petrolier: navi uriata,

proiectati pentru transportu

cab i na

mecanicului. Se adauga la un
tren lung pentru a-i miri
puterea si viteza.

Supersonic: se spune despre

vehiculele care se miSci cu o
vitezi mai mare decit cea a
su

netu lu i.

SalupA de salvare: barci

folosita pentru salvarea
pasagerilor gi a echipajelor in
caz de urgenta. Navele 5i
marile ambarcatiuni au pe
punte talupe de salvare, care
pot fi trimise si de pe t5.rm.

unor incircituri mari de

Tiinchet: al treilea arbore,

pornind de la provi, al unei

petro

ambarcatiuni cu panze.

I.

Metrou: mij loc de transport

pe ;ine, tipic marilor orase.

Planor: avion care zboari fara

Vehicul: matina construita

motor.

pentru a transporta obiecte

sau persoane dintr-un loc in

Motor cu reacfie: motor care

Plutitor: navi sau alt vehicul

folosit pentru a calitori pe

altu l.

permite avioanelor sau

m at in i lo r c u reactie sa se
migte, prin intrarea unui
curent de aer cald in interior
ietirea gazului prin spatele
motoru lu i.

apa.

SI

Radar: sistem care foloseSte

unde radio pentru a identifica
ob

iecte

in

m iscare.

57