/,/oL

{01

(21

HELE
STR.UCTURA PERSONAITITATII

EGOGR'I-H'\

o rePrezentare grafica ce
Egograna
'este'
'
aper diferi lele stari ale eu-1ui unui
incens

DuPa DusaY (tg17 |

araLa cit de J"" "i

;;;;;t on in viata de zi cu zi'

starile

-de
Pentru ca sa fiti nai ccnstient
chesticnar:
propunen sa ."'tOf "Eati urnatcrul

eu-1ui dv"

va

Chestionar pentru anal'iza transacticnala

atitudine cit nai

afirnatii trebuie sa luati
raspunde pozitiv incercuiti +;
deschis 1a afirmatii i;-i;-""i".
"ti
sennul -'
1a cele Pentru care sinteti inbotriva,
La urnftcarele

'/a fi' lamurita

asterixului
trebuie s a o luati in seaiila '

r Insenn atatea
deocanCaEa nu

ulter:.or

'

SCALA

I:

L
Jr'

+
+
+
+

+
+
+
+
+
+
+

Pot sa asctt lt bine.

In grupe inclin 'sa' f iu cel care da
tonu1.
pai ca ii voi contrazice pe ceilalti '
imediat.
4. Ha gasesc na j. degraba pe partea celui
nai slab5. Fara nunca nu exista rasPlata.
* 6. Daca intr-o confruntare sint 1a strira!oare, inclin sa reactionez enervat.
7. Afirnali orice iubire adevarata e inEeneiata pe respect, o gasesc potrivita.
i 8. Poti sa faci crice, caracterul cnului
nu poate fi schinbat.
* g. IncIip sa preiau conducerea in situati-i
incurcate sau periculoase.
10. fmi vine inai usor sa-i controlez pe
aItii.
t11. Hai des decit as dori caut greseli 1a
ceilalt'i.
]-2. Ha joritatea camenilorror sa f ie ccndusi
13. Consider ca acele profesii sint, cele mai
valoroase, in care pot fi ajutati oaneni
14. Sint fcarte intelegator cind altii au
probleme.
r15. A:n convingeri puternice si nu ni le
schimb Prea uscr.
t16. Prejudecatile rasiale sint utilizate
pentru a impiedica casatoriile mixte.
L7. O adevarata schimbare se produce in fapt
nunai atunci cind o persoana puternica
ia lucrul in nina si iI duce nai dparte
r18. f nclin sa ma spri jin in ';iata pe traditie si ceea ce e verificat.
t19. f nclin sa lTra enervez pe oanenii care se
indoiesc de r:iociuri de gindire si- actiuni
verificate si recunoscute.
t20. Hinoritatile primesc :-nai nulta
consideratie decit merita.
unui politi,cian.german "doar
Afirniatia
^2L,
nu putem auri popoul fiecaruia" o
gasesec corecta.
22. Gindul ca oanenii ar trebui sa fie urnani
it gasesc corect.

1.
k 2.
r 3.

sfaturi
23, Hi se cer des
care
Pare r" ne insoteasca
*iA. o prcblema
oaneni

prea Putini
t"i.u cste casiexista
Prea nulti care vor sa
care Inuncesc
esti nic nu
r25. F:il::;:i'3'i nu .inveti cind
nare" iI
inveti "i"i ;tt; ciE este
gasesc Polrivit
: putin clar ca in
*26. Multor oaneni Ie e prea
afaceri trebuie sa
special l'n ui"t" depentru
a avea succes
f ie ro"ri" bataiosi
inei"pra ca oamenii lucruri
27 .';;
't:-u:.:]."t'bune
obligati 'a faca anumite
Pentru ei '
rnai sai-28. Crea ca societatea noastra ar fifi pedePsite
natoasa daca nelegiuirile ar
iaai asPru
r r^-^.i.i ocr-a
*29. Sint de parere ca locul feneii este 1n
casa '
selnenilgr mai nulta incre30.' Pare ca acord
Jv
'
;;;; decit nulti altii
e corect sa
care
in
situ"tii
Exista
31.'
Jr
coPir sPre binele lui cu o
;;;;tiLi-;; de bataie
buna
'
, ^ -^^
1ncare i? se
ghini'on
^"t"
nar"
'poate
32. i"i-t.i
a-si
Pierde
tinPla cuiva este de
rabdarea '
ar ' fi in
r 33 . Pedeapsa aspra a - raufacatorilor
1i
de
'
retine
dicata p"nii"-"-i cineva
-:ecidiva
de
nevoie
are
34. rntotdet;;;-"ina
ajutor i-I acord'
si educatorii inclina acum sa
r35. iliintii
fie Prea indulgenti'sa se dezvolte ini da
30. A-i ajut"-;; "it:'i
o nare liniste '
ziare)
Inass r'rediei (TV'bine'
{37.
Infori,ratiile
+
nai
ar trebui sa iie conlrolate
se slnucide
cineva
cind
p.lt"p
+- *38. Nu potain-*ltiu"'r"
reclarna
""
care
pentru
i;: ;;ti+care
prin
are atit succes e situatia
ce
sPuna
se
1i
oamenilor Ie Place sa
au de cunrParat '
Cerncdat ar trebui sa se
+- i 4O . Chiar d;;; e rugaciuni
in scoara'
;;;" din ncu
r-

Orientarea patriotica fata de propria

tara va fi nerey
inportanta deci
asa nuniEa,,burghezie
"1i
ronalala,,.
a12
.f-rr:fui sa ,"-iJu-iii'rice nai
3:T:"11.
T-u^l^t* -"*1 si
1luli
5. pri n" i pl]' T"''lnl;'5i"
cireptate
neareptate.
- r43. Pedeapsa cu rnoar.tea nu va
fi
41.

abolita

nicicciata.
44
Cind vad ca c'
munca, i_o
*45. Avein nevoiu

o.llll""i'irSlll::*
degraba

1a

mai nulta
"?i cenrui" Ae
nai
purin
9g"iL
i;
fitn.
r46. Sint de parere
ca unele profesii t raditionele trebuiesc
a47. O fcrta cje conciucereculti""re in familie
puiurni.""
nevoie de participare' la -;;.izii. nu a re'
48
De reguLa na descurc bi;. cu
toti
oameni i .
^.19 . Sint de parerea ca copiii trebuie
sa
nanifeste nai ::,uIt respect peniru pa_
rintii 1or.
50. Hl-e mila de oanenii
care sint in difi_
cultate.
51
In ccluparatie cu altii fac nai degraba
mai muite or.e suplinentare.
52. fnclin sa na alalur .;i;i;i
majoritatii.
q1
54

sa nu exaserez t"3..:ll1ri:-;i devrene

;::!:l: ;;' il'""-oi3"ll.:"i:":::
-i";ii;.

E
trebuirr sa fac
_de."oii-liplrienra.
,,..,L. ;;;icind
l::::
'-l.p::,d
cuiva,
fira}..ri

55.

ceva
L.eYa
nai bine rezolv
r"".rt.]
-:'::'av4:r\J
singur
s+,r\Ju{
problema
prQDIein
*55. sint.
---'
.
Si nF rri
r.^
]"
uinit.
-i
de:;eorr sa vad cit sint de
nrra{-....
pus
ti i oaiaeni. i .

*57
58

Jurnalistii ar trebui sa fie nai putin

liberi in exprinarea- Parerilor
{
lcr.
Hulti oaineni qresesc pentru
ca

refuza
responsabilitatea.
59
Daca ny
prea
de Ia oameni
nu .esti "slepti
atit de usor mult
O"r.r.eit
de ei.
60. Cind cineva se enerveaza
din cauza,nea
v4

incerc -"a il in<iu1;";;:-

SCALi II:

Hi se pare ca sint un observator inai

fin decit nulte alte persoane.
f nclin sa-riri 'pastrez singiele rece cind
altii renunta sau deviaza.
Parinei.i sau educatorii rnei se bucurau
cind invatam si cercetan singur.
64, Adun infornatii si fac planul inainte de
a actiona.
65. Ha rosesc rar sau deloc.
66. Hi se pare usor sa iau cuvintul in adunari pubiice.
67. Pling rar sau deloc.
68. Risc nai usor decit najoritatea cunoscutilor mei.
69. Nu ma deranjeaza sa fiu singur.
7 0 . Parintii
si e<iucatorii nei inclinau sa
aprecieze folosirea ratiunii nai nrult
decit alte persoane.
71. Sint in stare sa raentin o anunita subiectivitate
atenta cind alt,ii devin
foarte agitati.
i2. Mai nruLt decit alti oarneni cunoscuti nrie
pre f er coiilportanent.ul care rezolva
problenele decit sa rna tirguiesc si sa
inchei compromisqri.
73. Hi se pare usor sa-ni controlez
sentimentele.
74. La planificarea unui proiect ain grija sa
previn oanenii care sint. impljcati.
75. An convingeri ferme si le si exprin.dar
reacLionez pozitiv 1a contra argumeyrte
rationale, schinbindu-ni parerea.
76. Desi unii inclina ternporar sa suprine
conf I ic tele
interurilane,
sa Ie
51.
62.
53.

++-

inusamali zeze sau sa a jungta Ia

compronisuri,
incerc
sub toat,e
ni jloacele sa <iescopar cauzele.
7"7. fn sit.uatii de stres rainin ca1n.
73. Hi se pare ca inclin inainle de a lua
deci zii, sa cintaresc riscurile.

ta

Hai mult decit nulti cunoscut'i ai nei

ina st,raduiesc sa caut idei, Pareri si
ccrnportamente care se deosebesc de aIe
ne 1e

+
1'

E0. Oaneni care colaboreaza cu mine ar spune

ca iau cu placere hotariri si sint <Jecis
8L. Arn asezat deseori piciorul in ceafa
altora pentru a face o,treaba importanta
82. Conflictele interurnane 1e rezolv in dis-

'
cubii Personale.
83. Am convingerea ca o conducere eficienta
stinuleaza colaboratorii sa dea ce au
nai bun.
81. Cred ca e important ce gindesc si sint
aILi oaneni
85. fnca de copil na incurajau parintii sani exprin opiniile fara teana de a fi
pedepsit sau de a i-na f ace ridicol.
66. Ha intereseaza rezultatele din cercetare si stiinta.
pare ca nu an dezvoltat nai cu87. Hi se-capacitatea
sa gindesc independent
rind
decit sa na adaptez gindirii altora.
88. Cred ca oanenii sint capabili sa se conduca singuri, sa se controleze si astfel
sa se dezvolte pe ei insasi.
89. Hajoritatea greselilor iau nastere nai
deqraba din neinteleqlere decit din
neglijenta.
sa na in90. fntr-un f e1 pare ca ain invatat
'
drept spre luine intr-un inod dega j at,
increzator si pozitiv.
9L. Sint membru activ a 3 si mai nulte organizat,ii si uniuni
g2. Deschiderea si s inceri tatea f at'a de
a1t,ii merita de regula.
93. Sint un ginditor rational, logic. '
in afara, desi
94. Reusesc sa ramin linistit
inauntru fierb.
95. Ha duc 1a cursuri, seminarii, conferinte
des deci t, najoritaeea
e t,c.mai
cunoscutilor mei.

+
+

SCALA

96. An reputatia de a f i f air si ol'i'ectiv'

;1 . obisnuiesc de regula sa obtin de la
ceilalti ceea ce doresc'
98. Pot sa explic oanenilor IucruriLe peclar'
bazeaza
99. Succesul meu in viata seascund
sentisa-mi
reusesc
ca
faptul
mentele.
1oo. rntr-o discutie argl'ulnentele nele sint
cele nai bune '
frecvent
-"ottvingerea
ca oamenii sint buni in
101 . an't
PrinciPj.u.
LOz. Pentru nine e inportant sa f iu 'cit mai
perfect Posibil.
1 - mai multe cotidiene'
citesc
103.
"ilni"
de clara unde vreau
desEui
ioa. An o inagine
ani din Punct de
10
sa ina afiu Peste
si
Privat'
vedere Profesional

IIT:

+
+

cred
-i105. Desi rnulti nu vor sa recunoasca'
908
Ia
ca sentinentele sint decisive
'
din hotaririle de inportanta vi tal-a decit
nine
pe
pling
:r',ult'
mai
ma
ca
Pare
106.
'
aItii.
superioara prela
- 107. Daca o personalitate
raspunderea pentru o hotarire importanta
voi ajuta la infaptuirea ei, chiar daca
nu sinL de acord- cu ea.
-a108. Iini place int,r-adevar sa conduc cu
viteza foarte nare nasina.
-* 109 . Se intimpla deseori sa visez cu o"liii
deschisi.
-*110. Imi place sa fac cumparaturilaspcntan
o cura de
-*111. Hi-e greu sa rezist, de eX.
funat,etc'
1a
renunt
sd
slabire,
112. Nu ain nirnic inpotriva sa f iu executantul
sj- irni place cind aItuI preia conducerea
*
- 113 . Folosest deseori e:<presii ca "-isto" , " 1a

nebunie de", etc

' LL4' rntr-o situatie incordata inclin

nrai de
graba sa ma retrag
115. Hodestia e o viitute, poate
cea mai
mare.
-^116. Spun cu placere grlume.
{-*tL7. Sint mereu plin Je idei noi.
+
- 118. l{u ;ni-e greu. sa.urnez indi"itii.
+
119. parintii, si educatorii rnei au fost
oaneni buni Ei prietenosi.
{-*120. Sint frecvenL iipulsiv.
J.
- I2L. Hai degreba dau
dreptate, decit
sa tot discut cu"ltor"
ei.
- r22' Ha straduiesc nult sa ob.in aprecierile
altora.
- L23, Din cind in cind rna surprind ca
vorbesc
sau rid prea tare.
- L24. rni spun des: "Tob nu ajuta ra nirnic
sa
iTla angajez in treaba asta,,.
- 725. Daca m-a ranit cineva in interior,
de
obicei nu_i spun nimic J.;;;;';;;..
-.u
-^126. E greu. de inteles
pentru
-r-ir-ur"t.
O"
atit
de nuiti oaneni
"inu i; serios.
- L27. Deseori nu_mi exprin ideileu""
se par prea putin importante.pentru ca mi
+
-*L2A. parintii nei na ,"rpectau cind
imi
exprinain din plin seniinente .u.ir"uri",
rrisretea, minia, chi.; ;;-in",lrij*u
sa
o fac.
729. Hi se pare ca nu.r"i impun
de des ci t as dori . -'.'- -' vointa atit
130. Prefer sa accept un post
cu mai degraba
putina raspundere, alribuil.i,
_pr"ii;;;.
131 . su.pg"!g ca parintii
,"i-="
fi
a iriri fi insuflaE eeana-f;;a deinclinat
lune si
oarneni, decit sa_mi f i ur.t.a partea
bucuratoare a lumii.
,in_
-^732. An nai nulte hobby_uri, placeri,
decit
najori tatea cunoscutilor'
133. Dintr-un motiv-oarecare rr"i .
se intimpla des
sa trag chiulul
-*134. fntr-o vineri seara stati iinpreuna
cu
citiva prieteli. si beti -"iiurr. sti.cle
de
vin. Brusc ii^ vins-";l;a
ideea
sa
p-lecati pentru 2 zile -"-r-,]n- t" paris.
Plecati?

-*135. Inclin nai degraba sa gasesc solutii

pline de f ant.ezii, decit logice.

-1136. Exista nonent,e cind pling in prezenca

altora f:ra sa-mi fie rusine.

prieteneasca fata de sex, corpul
intinitate, etc.
Trebuie sq te supui personalitatilor

-^135. .lra invatat cindva sa iau o acitudine

138.

meu,

im-

portante.
-a139. E:<ista ti,rpuri in care ini perrnit cu
placere bucurii extraordinare.
140. In situatii neobisnuite ma sint foarte

stinjenit

-*141. Ha gasesc deseori in nijlocul unei problerile si na intreb culn atil alunecat, oare

iarasi aici
In nrulte situatii na si:-nt pur si sinplu
neajutorat.
"*143. Cind spun ceva e foarte posibil sa calc
in s trachini .
L42.

,d

RezulLatul chestionarului

d upa'metoda posj.bilitaEii
Chestionarul e cons truit
Numarati
loviturilor de aceea se aPreciaza nunai plusurile.
intrebarile
1 deci toate plusurile pe care 1e-ati incercuit Ia
60' (scaIa I) (1). Humarati apoi in scala I toate intrebarile cu
asterix notate cu +.
(2) .
F-ceasta valoare nasoara ponderea Eu-1ui parental critic
ScadeLi aceasta valoare din (1) ' Asa se calcuLeaza ponderea
Eu-1ui parental sPrijinitor (3) '
104 ). <ia
Suma tuLuror Plusurilor in Scala II (intrebari 51
valoarea Eu-1ui adule (4).
in scala III
l{umaratj. acun toate Plusuri Ie incercui te plusurile
1a
(inErebari 105 1{3) (5}' l{urnara ti apoi toat.e
(6)
. Daca
natural)
intrebarile notate cu asterix (Eul copilaresc
(5),
ponderea
eului
obtineti
suma
din
scadeti aceaeta valoare
copilaresc adaPtat.

Scala I (intrebari 1-60)

tuturor +uri 1or

tuturor ras punsur i 1or
cu + notate cu asterix
(eu parental critic )
(1) minus (2 ) (eu parental
s pri j ini tor )
Scala II (intrebar"i 61-104)
Suma tuturor +urilor
Scala III (intrebari 105-143)
Surna tuturor *uri 1or
Suma tuLuror raspunsurilor
cu + la intrebari cu *
(eu copilaresc naEural)
(5) minus (6) (eu coPilaresc
s uma

(1)

q uma

adapt a t

(21

(3)
(4)

(5)
(5)

(7)

Cu ajutorul urnatorului Label de calcul vor fi trans f orrnate

aceste valori brute Ql (3) ( 4l (5) (5) (7) in valori pe scala.

Valorile pe scala vor

Asa

Eul

parartal

critic

obtineti

eEoggaea dv.

Eul

parenful

fi trecute acum pe crrloanele

rijinitor

urnratoare.

Eul

adrlt

100

l'{u exista egagrarn "bune" sau "pfoaste" dupa cun nu exista stari
aIe eu-Iui bune sau proaste. Fiecare stare a eului va aduce avantaje si dezavantaje dv. si conlucrarii cu colaboratorii dv.

[gograma va arata cun se

distribuie energia Cv.psihica in toate

eului si cit de puternic conturate sint diferitele. stari ale eului.

Cu cit scara'urca mai sus cu atit nai pu{ernic conturata este starea respectiva
a eu-lui (valoarea pe scala 50 corespunde unei valori r,redii a 1000 persoane de
linba geEnana testatedor-.,renii1e

scALA
Eu parental
cr i tic

Eu parental
spr

ij

in

Eu

13

10

5
10

1t,
16

20
30

10

18

14

20

40
50
60
70
80
90

??

21

9s

2'B

20
30
40
50
60
70
80
90
95

11

12

1t,
16

18

16
1B

z0
22

scnLA

III

lEu ccPilaresc Eu copilaresc

adepta t
natural

ito r

12

adult

2
3

iI

2
3

10

10

21

20
30

20
30

23
26
29

40
50
60

31

33
36
3B

2A

30
lr0
50
60
?0
80
90
9s

10

40
50
60

10

?0

12

70

12

80
90

13

l3

t5

80
90

95

17

95

17

10

8
9

15

0aca o valoare pe scala Ie deOalgste pe

celel.alte at peste 15
ca mai ales in situatji tensicnate corpoii.*.irf
de starea eu-lui respectlva. In astfal de
este da,ninad
situatii n, ,inu ;il sa parasin
dor,eniu al eu-lui.
acest
PS:::::i', :?:i..:t::i,1, eu-Iui selec teaza perceptia.

unitati

lnseamna

jlji-:l;';,1,1'.i, ;:,,yi: l":ifii,e5:i;53JJi;,.. te conpori'::''1,

niire
lili:':j-ffi''.::1"':':!i,:tji";:1"il:'::.::Tri.ljlffi''iii'iii:illl:'l;,;:%ileu_rui .,.1?":

::ll*:::"i:f ;:ii;:i:-fq:i,il"o",T;illiiffill',ilj::ri;ff

diu ce cond,cere'::1,'::'i:::jljii"jj::,jlif.?$i

{ ii:ii!i:';ffi:.'i;F'il';::

i" F::' : I :" Fle*3lp,3g! 1 l_ :y : r ren ti i I iJiii Jt iJ'. Iu r I'u.,

afu ,u-iui.
llfF=i;r"=;;;i;;'#;#iJ"lJli;,;:T:"Jjl.i*1.,,;
:

:ig'jiiffii,fllTi.,i,oji!il;
ale
diferitelor stari

&.

pa