Inteligena emoional i infuena

acesteia asupra calitii vieii

copilului, adolescentului, adultului
2011
0
CUPRINS
I. Introducere p 2
1 Definirea inteligenei emoionale p3
II. Cadrul competenelor emoionale p4
III.Emoiile p7
III.1. Importana emoiilor p7
III.2 Sediul emoiilor p8
IV.Dezoltarea inteligenei emoionale p!
IV.1 Dezoltarea inteligenei emoionale la copii p!
IV.2 Dezoltarea inteligenei emoionale la adole"ceni p11
IV.3 Dezoltarea inteligenei emoionale la aduli p12
V. #$"urarea inteligenei emoionale p13
V. 1.%e"te de a&ilitate 'n leg$tur$ cu inteligena emoional$ p13
V. 2 %e"t de inteligen$ emoional$ p14
VI.(i&liografie p1)
1
Motto: Este important sa inelegem c inteligena
emoional nu este opusul inteligenei, nu este
triumful inimii asupra minii este intersecia
unic a amn!urora" #$a%i! Caruso&
I.Introducere
*Inteligena emoional$+, o e-pre"ie propu"$ de .o/ard 0arner 'n 1rame" of
#ind 21!833, de"crie un domeniu al con4tienei umane care, p5n$ de cur5nd, a fo"t
"erio" negli6at.
Inteligena emoional$ pre"upune un "et de competene care conteaz$ imen" 'n
de"tinul no"tru per"onal, iaa emoional$ fiind o dominant$, care, 'n funcie de c5t de
mult o 'nelegem, ne a6ut$ "$ ne ge"tion$m cu mai mult "au mai puin talent propria
ia$. %alentul cu care cinea a&ordeaz$ ace"te competene e"te foarte important
pentru 'nelegerea faptului c$ per"oane cu inteligen$ a"em$n$toare pot reu4i "au nu 'n
ia$.
Inteligena emoional$ include, printre multe alte lucruri, capacitatea de a
empatiza profund cu alii, de a conduce 'nelept "au de a urma cu elegan$, de a ne
re"pecta limitele, de a ne manife"ta 4i 'mplini talentele.
Con4tientizarea de "ine e"te capacitatea de a o&"era 4i a 'nelege propria
per"oan$ 4i a recunoa4te "entimentele per"onale, cunoa4terea relaiei dintre g5nduri,
"entimente 4i reacii, a"tfel 'nc5t "$ o&inem comportamente adecate 4i adaptate
diferitelor "ituaii de ia$.
Capacitatea de a empatiza pre"upune 'nelegerea "entimentelor celorlali 4i a
preocup$rilor lor, precum 4i a&ordarea unei "ituaii din per"pectia ace"tora, ceea ce
contri&uie la dezoltarea capacit$ii de "ocializare, de relaionare, 4i cooperare cu
ceilali. 7re"upune, de a"emenea, capacitatea de a 'nelege 4i accepta diferenele
culturale care e-i"t$ 'ntre oameni 4i adaptarea propriilor alori 4i a propriului
comportament la mediul 'n care tr$ie4te 4i "e dezolt$. 8cea"t$ capacitate de a9i
'nelege pe ceilali 4i de a aciona cu 'nelepciune 'n relaiile interumane e"te un a"pect
al inteligenei emoionale numit de unii autori inteligen$ "ocial$.
:n timp ce intelectul ne a6ut$ "$ rezol$m pro&leme, "$ facem cal cule "au "$
proce"$m informaii, inteligena emoional$ 2E;3 ne permite "$ fim mai creatii 4i "$ ne
folo"im emoiile pentru a ne rezola pro&lemele.
.. 0ardner 21!!33 'n teoria "a priind inteligenele multiple, rezera un loc
important acelor forme de inteligen$ care permit omului o adaptare "uperioar$ la
mediul "ocial mai 'ndep$rtat "au mai apropiat lui. 8"tfel, el a introdu" termenii de
inteligena interpe"onala 4i intraper"onala.
Inteligena interper"onala "e refer$ la a&ilitatea de a9i inelege pe ceilali, de a
cunoa4te ceea ce9i motieaza pe oameni, cum munce"c ei, cum poi "$ cooperezi mai
2
&ine cu ei. 0ardner apreciaz$ ca cei mai &uni profe"ori, politicieni, lideri "pirituali di"pun
'n cel mai inalt grad de acea"ta forma a inteligenei.
Inteligena intraper"onala con"t$ 'n a&ilitatea de a "e 'ntoarce "pre "ine, 'n
interiorul propriei per"oane< reprezint$ a&ilitatea de a forma cu acuratee un model
ertical riguro" al "inelui 4i de a folo"i ace"t model pentru a aciona adecat 'n ia$.
1ormarea inteligenei intraper"onale ec=ialeaz$ cu un g=id de comportare
&azat pe o aprofundat$ cunoa4tere per"onala.
#uli p"i=ologi 4i9au dat "eama ca acea"t$ a&ilitate care a"igur$ "ucce"ul 'n
iaa cotidian$ e"te, pe de o parte, di"tinct$ de inteligena academic$ 2teoretic$3, dar, pe
de alta parte, con"tituie un fel de "en"i&ilitate "pecific$ fa$ de practic$ 4i relaiile
interumane.
I.1 Definirea inteligenei emoionale
Inteligena e"te 'nelea"$ ca po"i&ilitatea fiinelor de a "e adapta la "ituaii de ia$
de orice tip 4i de a rezola pro&leme. Studiile cu priire la inteligena emoional$ au fo"t
ela&orate 'ncep5nd cu anii !>, contur5ndu9"e trei direcii 'n definirea ace"teia?
1. Mayer i Salovey 21!!>91!!33? g5ndirea face po"i&il$ perceperea corect$ a
propriilor emoii, e-primarea 4i reglarea lor, ca 4i cunoa4terea 4i 'nelegerea
emoiilor celorlali. De a"emenea, dezoltarea intelectual$ a unei per"oane
depinde 'n mare m$"ur$ de "tarea ei emoional$.
2. Reuven Bar-On? care grupeaz$ componentele inteligenei emoionale dup$
comportamentele o&"era&ile care "e pot regla 'n proce"ul educaional? a"pectul
intraper"onal, a"pectul interper"onal, adapta&ilitate, controlul "tre"ului, di"poziie
general$.
3. Daniel Goleman? care identific$ la nielul inteligenei emoionale o "erie de
con"tructe care o compun 4i care ar putea fi denumite 4i ca tr$"$turi de caracter
ale fiinei umane? con4tiina de "ine, autocontrolul, motiaia, empatia, aptitudinile
"ociale.
7er"oanele care au capacit$i emoionale &ine dezoltate, au mai multe 4an"e "$ fie
mulumii 'n ia$ 4i eficieni, '4i "t$p5ne"c &ine "entimentele 4i a&ordeaz$ corect
"entimentele celorlali. 8ce"t tip de inteligen$ ine "$ completeze inteligena lingi"tic$,
logic$ 4i matematic$, "paial$ etc. 8ptitudinile c=eie ale inteligenei emoionale "unt?
cunoaterea emoiilor9 capacitatea de a recuno4te "entimentele atunci c5nd apar
4i de a nu le elimina dac$ nu ne conin? @Sunt furio"A furioa"$B@ 'n loc "$9mi
@'ng=it@ furia "au "$ iau un calmant.
gestionarea emoiilor- capacitatea de a a&orda emoiile nepl$cute, dup$ ce le9am
acceptat c$ le "imim. @:mi ocup timpul cu o actiitate care m$ face "$ m$ "imt
&ine@.
automotivarea- emoiile ne fac mai puternici "au mai neputincio4i. @S$9mi dezolt
o form$ de autocontrol emoional@
3
recunoterea emoiilor 9 "$9mi detectez cu mai mult$ precizie emoiile 4i "$9mi
con"truie"c propriul @"i"tem de lucru@ cu ele.
E"te nece"ar$ analiza emoiilor de &az$ cu care ne confrunt$m, pentru a afla dac$
"untem inteligeni emoional. 8"tfel de emoii ne dau po"i&ilitatea "$? "$ ne cuno4tem,
"$ ne reizuim trecutul, "$ reitaliz$m prezentul, "$ redirecion$m iitorul, "$ "e"iz$m
"c=ema comportamentului 'n$at 'n familie.
0oleman arat$, &az5ndu9"e 4i pe o analiz$ facut$ pe mii de &ar&ai 4i femei, c$
atunci c5nd e or&a de totalul inteligenei emoionale, femeile nu "unt mai @de4tepte@
dec5t &ar&aii 4i nici &$r&aii nu "unt "uperiori femeilor, fiecare a5nd un profil per"onal
de puncte forte 4i "l$&iciuni 'n fiecare din domeniile inteligenei emoionale. De
a"emenea, arat$ ca nielul no"tru de inteligen$ emoional$ nu e"te fi-at genetic 4i nu
"e dezolt$ numai la 'nceputul copilariei.
Inteligena noa"tr$ emoional$ determin$ potenialul pe care9l aem pentru a 'naa
a&ilit$ile practice &azate pe cele cinci elemente ale inteligenei emoionale? auto9
cunoa4terea, automotiarea, autoreglarea, con4tiina "ociala 4i a&ilit$ile "ociale.
1iecare element are o contri&uie unica la performana o&inut$ la locul de munca dar, 'n
acela4i timp, "e @trage@ 'ntr9o anumit$ m$"ura din celelalte.
Competena emoional$ 9 care com&in$ g5ndirea cu "imirea 9 arat$ c5t din acel
potenial am tran"latat 'n a&ilit$ile pe care le aem la "ericiu.
II. 2 Cadrul competenelor emoionale
COMP!"! P#$O"%&
8utocunoa4tere
Con4tiina emoional$
o 'i con4tientizezi propriile emoii 4i motiul ace"tora<
o poi face legatura 'ntre ceea ce "imi, g5nde4ti, zici 4i faci<
o 4tii care dintre "entimente ii pot afecta performanele<
o te g=idezi dupa alori 4i o&iectie per"onale.
8utoealuare preci"a
o 'i 4tii punctele tari 4i "la&e<
o 'nei din e-perienele anterioare<
o e4ti de"c=i" "pre feed9&acC, per"pectie noi, e4ti autodidact.
Incredere de "ine
o 4tii "$ te faci o&"era&il<
o ai prezen$ de "pirit<
o ai puterea "$ "u"ii anumite lucruri 'n care crezi dar care nu "unt 'm&r$i4ate de
ma6oritatea lumii<
o capa&il "$ iei decizii, 'n ciuda unor pre"iuni "au incertitudini.
8utoreglare
8utocontrol
o 'i poti dep$4i u4or pornirile impul"ie "au fru"tr$rile<
o 'i poi p$"tra calmul c=iar 4i 'n cele mai ten"ionate momente<
o g5nde4ti 4i te poi concentra c=iar 4i "u& pre"iune.
Demn de incredere
'
o acionezi etic 4i impeca&il<
o 'i c54tigi 'ncrederea prin autenticitate 4i originalitate<
o 'i recuno4ti propriile gre4eli<
o "u"ii anumite principii 'n care crezi, c=iar dac$ nu "unt 'm&rai4ate de re"tul
ma6orit$ii.
Con4tinciozitate
o 'i iei anga6amente 4i 'i ii promi"iunile<
o te "imi re"pon"a&il pentru atingerea o&iectielor per"onale<
o e4ti organizat 'n munc$.
8dapta&ilitate
o poi face mai multe lucruri deodat$, e"ti fle-i&il 'n priorit$i<
o 'i adaptezi aciunile conform mediului de de"f$4urare<
o e4ti fle-i&il 'n percepia anumitor eenimente.
Inoatiitate
o caui idei noi din mai multe "ur"e<
o g$"e4ti "oluii originale<
o generezi idei noi<
o ai o per"pectia modern$ a"upra lucrurilor.
8utomotiare
8m&itie
o e4ti orientat "pre rezultate, dorind "$9i atingi o&iectiele 4i "tandardele "ta&ilite<
o 'i propui o&iectie 'ndr$znee 4i 'i a"umi ri"curi<
o caui orice informaie pentru "oluii noi<
o 'nei cum "$9i 'm&un$tae4ti performanele.
Implicare
o faci u4or "acrificii per"onale pentru &inele grupului<
o te conformezi alorilor 4i credinelor grupului atunci c5nd iei decizii "au faci<
anumite alegeri<
o caui ne'ncetat oportunit$i pentru atingerea o&iectielor de grup.
Iniiati$
o identifici imediat oportunit$ile<
o 'i urm$re4ti o&iectiele p5n$ la e-treme<
o treci pe"te reguli c5nd e or&a de atingerea o&iectielor<
o ai capacitatea "$9i mo&ilizezi 4i pe ceilali.
Dptimi"m
o per"i4ti 'n ciuda o&"tacolelor "au greut$ilor care apar<
o lucrezi g5ndindu9te la "ucce", nu la po"i&ilitatea de a gre4i.

CD#7E%EEFE SDCI8GE
Con4tiina "ociala
Empatie
o e4ti "en"i&il la emoiile celor din 6ur 4i 4tii "$ a"culi<
o 'nelegi punctele de edere ale celorlali<
(
o "ari 'n a6utor pe &aza 'nelegerii "entimentelor "au tr$irilor celorlali.
8"ertiitate
o 'nelegi neoile clienilor 4i le potrie4ti cu produ"ele "au "ericiile oferite<
o caui c$i de cre4tere a "ati"faciei 4i loialit$ii clienilor<
o oferi cu u4urint$ a"i"ten$ "au con"ultan$.
Dezoltarea celorlali
o ezi 4i recuno4ti capacit$ile 4i rezultatele celorlali<
o dai feed9&acC con"tructi 4i identifici neoile de dezoltare ale celorlali<
o e4ti azut ca un mentor "au coac=.
%olerana
o re"peci 4i manife4ti 'nelegere fa$ de oameni din diferite medii "ociale<
o 'nelegi diferite puncte de edere 4i o&"eri u4or diferenele din cadrul grupurilor<
o ezi dier"itatea ca pe o oportunitate<
o te opui intoleranei.
Con4tiina politic$
o identifici u4or relaiile de 'nalt niel<
o detectezi reelele "ociale importante<
o 'nelegi forele care dau forma punctelor de edere "au aciunilor clienilor "au
competitorilor<
o con4tientizezi cu claritate realit$ile e-terne organizaiei tale.
8&ilit$i "ociale
Influen$
o te pricepi la a face pre"iuni<
o folo"e4ti modalit$i foarte coning$toare de prezentare, adaptate "ituaiei<
o te folo"e4ti de "trategii comple-e precum influenarea indirecta pentru a9i atrage
"u"inerea "au 'nelegerea de partea ta<
o te folo"e"ti de dramati"mul unor eenimente pentru a "u&linia anumite opinii
per"onale.
Comunicare
o faci fa$ cu rapiditate unor "ituaii diferite<
o e4ti un &un a"cult$tor, caui 'nelegerea mutual$ 4i accepi "c=im&ul "au
'mp$rt$4irea unor informaii<
o "u"ii comunicarea de"c=i"$ 4i e4ti recepti at5t la e4tile &une, c5t 4i la cele
proa"te.
Geader"=ip
o "u&liniezi entuzia"t 4i "u"ii o iziune 4i mi"iune comun$<
o preiei rolul de conduc$tor daca e neoie, indiferent de poziie "au "ituaie<
o 'i c$lauze4ti pe ceilali 'n"pre reu4it$<
o conduci prin e-emplu.
Catalizator al "c=im&$rii
o recuno4ti neoia de "c=im&are 4i dai la o parte &arierele<
o prooci o&i4nuitul pentru a identifica neoia de "c=im&are<
o faci din "c=im&are o prioritate 4i 'i antrenezi 4i pe ceilali 'n atingerea ei.
)
#anagementul conflictelor
o te de"curci cu per"oanele 4i "ituaiile dificile folo"indu9te de diplomaie 4i tact<
o identifici potenialele conflicte, ne'nelegeri 4i a6ui la "oluionarea lor<
o 'ncura6ezi di"cuiile de grup "au dez&aterile.
Con"truirea de relaii
o caui relaii care "unt &enefice pentru am&ele p$ri<
o con"truie4ti raporturi interumane 4i 'i implici 4i pe alii<
o 'i faci 4i 'ntreii relaii per"onale de prietenie cu colegii "au partenerii.
Cola&orare "i cooperare
o ec=ili&rezi munca cu relaiile per"onale<
o cola&orezi, faci "c=im& de idei, informaii 4i re"ur"e<
o promoezi un climat poziti, de prietenie 4i 'nelegere<
o identifici "au intreii relaiile de cola&orare<
8ptitudini de ec=ipa
o modelezi calit$ile ec=ipei precum re"pectul, cooperarea 4i intra6utorarea<
o atragi toi mem&rii ec=ipei 'n actiit$i entuzia"te 4i participatie<
o con"truie4ti identitatea ec=ipei, "piritul de ec=ipa 4i implicarea.
III.Emoiile
III.1. Importana emoiilor
Emoiile "unt importante deoarece a"igur$?
1. Supraieuirea
Eatura a dezoltat emoiile noa"tre 'n decur"ul unei eoluii de milioane de ani.
Ca o con"ecin$ a ace"tui fapt, emoiile noa"tre funcioneaz$ a"t$zi ca un "i"tem
interior de g=idare, delicat "i "ofi"ticat. Emoiile noa"tre ne atenioneaz$ atunci cand ne
lip"e4te impul"ul natural. De e-emplu, c5nd ne "imim "inguri, ne lip"e4te neoia de a
comunica cu ali oameni. 8tunci c5nd ne e"te fric$, ne "imim re"pin4i, lip"e4te neoia
de a fi acceptai.
2. Guarea deciziilor
Sentimentele 4i emoiile noa"tre con"tituie o aloroa"$ "ur"$ de informaii. Ee
a6ut$ "$ lu$m =ot$r5ri. Cercet$rile au ar$tat c$ atunci c5nd "unt afectai centrii nero4i
din emi"ferele cere&rale, omul nu poate lua nici cele mai "imple decizii. De ceH 7entru
ca nu 4tie ce a "imi 'n legatur$ cu deciziile "aleB
3. Sta&ilirea limitelor
Sentimentele noa"tre ne a6ut$ "$ tragem ni4te "emnale de alarm$ atunci c5nd ne
deran6eaz$ comportamentul unei per"oane. Dac$ 'n$$m "$ ne 'ncredem 'n ceea ce
"imim 4i "$ fim fermi 'n a e-prima ace"t lucru, putem 'n4tiina per"oana re"pecti$ de
faptul c$ ne "imim incomod, de 'ndat$ ce deenim con4tieni de ace"t fenomen. 8ce"t
lucru ne a a6uta 'n tra"area granielor care "unt nece"are prote6$rii "$n$t$ii noa"tre
mentale 4i p"i=ice.
*
4. Comunicarea
Sentimentele noa"tre ne a6ut$ "$ comunic$m cu ceilali. E-pre"ia feei noa"tre,
de e-emplu poate e-prima o gam$ larg$ de "entimente. Dac$ ar$t$m tri4ti 4i r$nii, le
"emnal$m celorlali c$ aem neoie de a6utorul lor. Dac$ "untem mai i"cu"ii 'n arta
comunic$rii er&ale, om fi 'n "tare "$ e-prim$m mai mult din neoile noa"tre
emoionale, a5nd a"tfel po"i&ilitatea de a le "imi mai &ine. Dac$ reu4im "$ fim c5t "e
poate de receptii la pro&lemele emoionale ale celorlali oameni, "untem mai capa&ili
"$9i facem "$ "e "imt$ importani, 'nele4i 4i iu&ii.
I. Jnitatea
Sentimentele noa"tre "unt pro&a&il cea mai mare "ur"$ de unitate a tuturor
mem&rilor "peciei umane. Sentimentele de empatie, compa"iune, cooperare 4i iertare,
de e-emplu, au potenialul de a ne uni ca "pecie.
III.2 Sediul emoiilor
Si"temul lim&ic e"te con"iderat "ediul ieii emoionale, 'n "pecial nucleul
amigdalian, denumit c=iar +magazin al memoriei emoionale* 2Daniel 0oleman3.Cele
mai ec=i r$dacini ale ieii emoionale "e afl$ 'n centrii olfactii de la nielul creierului
ar=aic "au i"ceral. 8ce4tia grupau "timulii e-teriori 'n diferite categorii releante?
"e-uali, come"ti&ili, d$un$tori, prieteno4i "au du4m$no4i. :n funcie de "emnificaia
"timulilor, indiidul "e poate apropia "au 'ndep$rta de ace4tia. Deciziile +a 4ti ce "$
m$n5nci+ "au *a 4ti ce "$ faci+ 'ntr9o anumit$ "ituaie erau determinate numai de miro".
%runc=iul cere&ral regleaz$ funciile de &az$ ale organi"mului, precum re"piraia,
meta&oli"mul, cotrolul reaciilor motorii 4i mi4c$rile a"igur5nd "upraieuirea. Creierul
rudimentar e"te alc$tuit din doua zone? =ipocamp 4i nucleu amigdalian, unde "e afl$ 4i
centrii olfactii, care la "peciile primitie a"igurau adaptarea la mediu. Ddat$ cu apariia
mamiferelor "9a con"tituit "i"temul lim&ic "au creierul emoional, care prin capacitatea
de memorare 4i 'n$are de care di"pune a"igur$ o mai &un$ adaptare la mediu. Ga om
"9au dezoltat emi"ferele cere&rale "i neocorte-ul, care reprezint$ creierul raional. D
per"oana careia i9a fo"t e-tirpat nucleul amigdalian deine complet dezintere"ata de
oameni, nu "ta&ile4te contacte umane, de4i poate "$ poarte &ine o coner"aie cu
"emenii "$i, pe care 'i poate recunoa4te pentru "curt timp.
+
:n acela4i timp, per"oana '4i poate pierde capacitatea de a recunoa4te propriile
tr$iri, nu mai di"pune de nicio po"i&ilitate de +a "imi ce "imte.+ Ea nu mai poate aea
lacrimi de "up$rare, regret "au &ucurie. Eucleul amigdalian are rolul deci"i 'n cadrul
"i"temului lim&ic 4i 'n plu" are po"i&ilitatea "$ preia orice fel de impul"uri neroa"e
adre"ate unor analizatori "pecializai 2auz, $z3, dac$ ace4tia "e afla 'n incapacitatea de
a funciona datorit$ leziunilor "au a altor cauze. Deci *nucleul amigdalian+ e"te
a"emenea unei +"antinele p"i=ice+ care reacioneaz$ 'n momentele de criza ale
organi"mului, declan45nd alarma la nielul creierului, a"tfel 'ncat organi"mul "$
reacioneze corect 2adaptat3 'n momentul re"pecti. :n cadrul "i"temului lim&ic,
=ipocampul e"te puternic implicat 'n memoria afecti$ a indiidului, d5ndu9i a"tfel
po"i&ilitatea "$ recunoa"c$ "t$rile emoionale 'ncercate 'n faa lucrurilor, oamenilor "au
altor fiine. Deoarece "i"temul lim&ic r$"punz$tor de afectiitate, are relati o anumit$
autonomie fa$ de neocorte- 2"i"temul cortical3, 'n anumite "ituaii 9 prezena unor
"timuli care declan4eaz$ emoii foarte puternice 9 e-i"t$ tendina per"oanei de a
declan4a reacia de r$"pun" 'nainte de a cunoa4te &ine "ituaia, fiind &ine cuno"cuta
+gra&a emoiilor 4i impul"urilor+, care pe de o parte conduce uneori la r$"pun"uri
inadecate, iar pe de alt$ parte "u"ine acele puncte de edere priind caracterul
iraional al afectiit$ii. 8ce"te reacii afectie puternice 4i impul"ie "unt corectate de o
alt$ regiune a creierului emoional 4i anume? de zona lo&ilor prefrontali care 'n "t$rile de
furie "au de an-ietate puternic$ reealueaz$ me"a6ele care au declan4at "t$rile
re"pectie 4i a"igur$ un caracter planificat 4i organizat al aciunilor "u&iectului. K. 1. Ge
Dou- "i L. .ir"t 21!8)3 au ar$tat ca reaciile emoionale pot ap$rea 'nainte ca
neocorte-ul 2creierul raional3 "$ proce"eze informaia primit$ de la "timuli, 'nt5rziind
a"tfel apariia unei reacii g5ndite. 8cea"t$ "ituaie "e datoreaz$ faptului c$ informaiile
primite de la "timuli a6ung de la organele de "im la talamu", iar de aici, mai intai la
nucleul amigdalian 4i mai apoi la neocorte-. Mona prefrontala a corte-ului lucreaz$ 'n"a
impreun$ cu "i"temul lim&ic 2inclu"i zona nucleului amigdalian3 4i funcioneaz$ 'ntr9un
fel ca un +manager al emoiilor+, a"igur5nd g5ndirea aciunii 'nainte de e-ecutarea ei
propriu9zi"$. 8ce"t tip de cone-iuni ale corte-ului prefrontal cu "i"temul lim&ic
realizeaz$ legatura dintre emoii 4i g5ndire cu efecte &enefice.
IV.Dezoltarea inteligenei emoionale
IV.1 Dezoltarea inteligenei emoionale la copii
Inteligena emoional$ poate fi 'n$at$ 4i dezoltat$ de9a lungul ieii. 0oleman
21!!I3 or&e4te de"pre interaciunile "$n$toa"e p$rinte9copil ca fiind temelia inteligenei
emoionale. Ee con"truim "tructurile emoionale imit5ndu9ne p$rinii 4i prin r$"pun"urile
fa$ de "ituaiile 'n care "untem pu4i. :n cartea "a (uilding .ealt=N #ind" 2Con"truind
mini "$n$toa"e3 21!!!3, StanleN 0reen"pan #.D. afirm$ c$ ceea ce 'n$$m de"pre
,
Localizarea nucleului amigdalian i a hipocampului
relaii 4i emoii 'n copil$ria timpurie O c5nd "i"temul no"tru central "e dezolt$ cel mai
rapid O e"te *graat+ 'n cone-iunile noa"tre neuronale. Ga fel ca 4i 'n$area lim&ilor
"tr$ine, noile competene emoionale pot fi do&5ndite 4i mai t5rziu 'n ia$, de4i cu un
efort con"idera&il mai mare. Pata a"imil$rii e"te mai mare 'n copil$ria timpurie.
7"i=ologul L. #i"c=el de la Jnier"itatea Stanford a aplicat unor copii 'n 5r"t$
de 4 ani un te"t cu +acadele+ care poate preconiza c5t de &ine "e or adapta ace4tia ca
liceeni. %e"tul con"ta 'n a le oferi copiilor o "ingur$ acadea c=iar 'n acel moment "au
dou$ acadele pe"te o anumit$ perioad$ de timp, c5nd "e a 'ntoarce "upraeg=etorul.
E"te un te"t de inteligen$ emoional$. Copii care94i pot controla "entimentele, emoiile
4i au "uficient$ r$&dare pentru a primi dou$ acadele, "e doede"c a nu fi doar mai
capa&ili din punct de edere emoional, ci 4i mai competeni la 4coal$ 4i9n iaa de toate
zilele.
8"emenea adulilor, 4i copiii au emoii. 8"tfel, de e-emplu, 4i un copil are dreptul
"$ "imt$ furie, 4i "$94i e-prime furia c5nd ine "up$rat de la 4coal$ "au de la 6oac$. 7e
de o parte dezoltarea inteligenei emoionale la copil 'l pune pe ace"ta 'n aanta6ul de
a94i recunoa4te, 'nelege, 4i controla propriile9i emoii, iar pe de alt$ parte, la p$rinte,
dezolt$ capacitatea de empatie fa$ de copil, 4i a&ilitatea de a oferi "uportul parental
adecat neoilor copilului.
89i "pune unui copil ce "$ fac$ 'n orice "ituaie 4i a9l determina "$ $ urmeze
indicaia nu e"te acela4i lucru cu a9l 'n$a "$94i rezole "ingur pro&lemele, atunci c5nd
niciun adult nu e de fa$ 4i e"te "upu" influenelor dier"e, cum ar fi cele din partea
colegilor. Pezolarea pro&lemelor nu "e face 'ntr9un id de alori. De4i p$rintii 'i
'ncura6eaz$ pe copii "$ g5ndea"c$ cu propria lor minte, primii au re"pon"a&ilitatea de a
crea un cadru moral. Dac$ "unt c$l$uzii cu pricepere 'n proce"ul de rezolare a
pro&lemelor, copiii '4i pot ealua comportamentul prin pri"ma ace"tor alori 4i or fi 'n
m$"ur$ "$94i "ta&ilea"c$ propriile "copuri. E"te important ca p$rinii "$ di"cute cu copiii
lor nu numai pentru ca ace4tia "$9i a"culte 4i "$ "e "upun$, ci "$ "e g5ndea"c$ 4i "$
reflecteze la alorile pe care familia le con"ider$ importante.
Dezoltarea inteligenei "ocio9emoionale a copilului are 'n edere capacitatea
copilului de a "ta&ili 4i menine interaciuni cu aduli 4i cu copii de 5r"t$ apropiat$,
precum 4i capacitatea ace"tora de a94i percepe 4i e-prima emoiile, de a 'nelege 4i de
a r$"punde emoiilor celorlali, de acceptare 4i re"pectare a dier"it$ii. 8cea"ta "e
realizeaz$ prin actiit$i de dezoltare per"onal$, actiit$i arti"tice de tipul dan",
pictur$, cola6, origami, modela6, 4i actiit$i de 6oc? 6oc de rol, 6oc "im&olic, "au 6ocul cu
marionete.
Copiii 'na$ prin aciune, 4i interaciune cu ceilali, prin antrenarea tuturor
categoriilor de inteligen$. Dac$ un copil are o inteligen$ preponderent muzical$ atunci
'na$ "$ relaioneze cu ceilali prin muzic$, 'na$ matematic$ prin muzic$, "e
cunoa4te pe "ine prin intermediul muzicii pentru c$ muzica deine a"ul din m5nec$ cu
a6utorul c$ruia copilul "e dezolt$ pe toate planurile. 7rin muzic$, de e-emplu, copilul
muzical '4i reprezint$ noiuni la care "e credea c$ nu are acce", depi"tarea 4i folo"irea
inteligenei preponderente a unui copil fiind ca un cod de acce" "pre noi informaii 4i
re"ur"e interioare.
#e"a6ele de tip *Eu+ au fo"t identificate acum 4> ani de c$tre p"i=ologul %=oma"
0ordon. :n comunicarea noniolent$ me"a6ele de tip *Eu...+ reprezint$ o con"tant$ a
celor patru pa4i din "c=ema de comunicare?
10
o Eu o&"er ...
o Eu "imt ...
o Eu am neoie de...
o Eu ii "olicit "$ ...
#e"a6ele de tip Eu "e folo"e"c atunci c5nd dorim "$ "c=im&$m un
comportament incaccepta&il al copilului, dar rem "$ facem ace"t lucru 'ntr9un mod
neinazi. 7utem "$ le folo"im 'n locul me"a6elor de tip *%u...+ care 'l pot face pe copil "$
"e "imt$ acuzat, inoat, ealuat, nederept$it, re"pin" 9 "t$ri care nu duc la ceea ce
intenion$m "$ o&inem de fapt? un comportament re"pon"a&il, adecat "ituaiilor, pe
care copilul e"te 'n "tare "$ 'l iniieze "ingur 4i de &un$ oie, c=iar 4i atunci c5nd nu
"untem de fa$.
84adar o acuzaie precum? *Eiciodat$ nu 'i pui =ainele la loc+ deine? *#$ "imt
inconforta&il c5nd $d =aine aruncate pr'n ca"$ fiindc$ eu am neoie de ordine. 8i
putea te rog "$ le pui la locul lorH+
D etic=etare ca *E4ti lene4B+ deine? *#ie 'mi place ca lucrurile "$ fie f$cute 'ntr9
un timp mai "curt.+
D predic$ precum? *Eu e frumo" "$ loe4ti alt copil, c=iar dac$ i9a luat 6uc$ria.
Fie i9ar pl$cea "$ fii loitHEu cred+ 2care "e refer$ doar la ce a fo"t inadecat, dar nu
conduce c$tre "oluie3 a6unge? *Eu cred c$ acea"t$ "ituaie "e poate rezola 4i atfel. %u
ce crezi, poti propune alt$ "oluieH+
D critic$ precum *8i 'nt5rziatB+ "e "c=im&$ 'n? *Eu9mi place "$ a4tept. Cum ai
putea "$ a6ungi la timp data urm$toareH+
Jn ordin ca? *7une9i 6uc$riile la loc 'nainte de culcareB+ "e tran"form$ 'n? *#$
a4tept "$ 'i pui 6uc$riile la locul lor 'nainte de a te culca.+
:n principiu ace"t mod de a face o afirmaie e-prim$ a"umarea re"pon"a&il$ a
percepiilor, g5ndurilor, "entimentelor 4i neoilor proprii. Iar fiecare comportament al
copilului, e"te o modalitate g$"it$ de el de a94i "ati"face o neoie. Qi primul pa" 'n a
identifica alt tip de comportament care "$ "ati"fac$ 'n acela4i timp 4i neoile lui 4i
neoile noa"tre, e"te "$ ne e-prim$m noi ace"te neoi. Jnul din efectele care "e o&in
imediat dup$ 'nceperea folo"irii corecte a me"a6elor de tip Eu e"te reacia copiilor de
genul *E9am 4tiut c$ te "imi a4a ...c5nd eu ... *. Copilul a&ordat a"tfel "e a "imi tratat
corect, alorificat, important, a "imi c$ aem 'ncredere 'n el "$ g$"ea"c$ "ingur
alternatie la comportamentul inadecat 4i ace"t lucru a duce la o "tim$ de "ine 4i
'ncredere cre"cut$ 'n propriile a&ilit$i.
IV.2 Dezoltarea inteligenei emoionale la adole"ceni
:n lumea 'n care tr$im, copiii "e maturizeaz$ mult mai repede dec5t "9a 'nt5mplat
reodat$. 8dole"cenii "unt e-pu4i tentaiilor de tot felul, iar ace"t conte-t 'i predi"pune
la gre4eli. Ei a6ung "$ 'ncalce regulile pentru c$ nu "unt preg$tii "$ fac$ fa$ multi tudinii
de e-periene care "unt tr$ite pentru prima oar$. Cea mai eficient$ metod$ de preenire
4iA"au dep$4ire a unor a"tfel de pro&leme "9a doedit a fi 'n$area de a comunica
eficient 4i dezoltarea inteligenei emoionale.
De4i copil$ria e"te e-trem de important$ 'n punerea unor &aze "olide pentru
dezoltarea inteligenei emoionale, ea 2E;3, poate fi 'm&un$t$it$ 4i cultiat$ la orice
11
5r"t$ iar odat$ cu acea"ta cre"c capacit$ile per"oanei de adaptare 'n "ocietate. :n
fapt, identitatea 4i iitorul adole"cenilor "unt determinate de &un$"tarea lor emoional$
4i "piritual$. Dezoltarea inteligenei emoionale pre"upune o "c=im&are poziti$ a
comportamentului 4i atitudinii indiidului fa$ de "ine 4i fa$ de "ocietate, iar ace"t lucru
e"te e"enial pentru o comunicare eficient$ la niel emoional cu cei din 6ur, recept5nd 4i
tran"mi5nd at5t latura raional$, c5t 4i cea afecti$ a unui me"a6.
Emoiile noa"tre con"tituie factorii care ne influeneaz$ cel mai mult modul 'n
care reacion$m, lu$m decizii, ne raport$m la propriul "i"tem de alori 4i comunic$m cu
ceilali. :n acela4i timp, analiza teoretic$ a literaturii p"i=ologo9pedagogice, con"tat$rile
o&inute 'n &aza te"telor 4i prin metoda o&"eraiei, ne doede"c c$ eficacitatea "ta&ilirii
relaiilor interper"onale, dezolt$rii armonioa"e a per"onalit$ii, 'ncadr$rii 'n "ocietate a
indiidului "cade din cauza dificult$ilor determinate de nielul in"uficient de dezoltare
a competenelor de comunicare. Gip"a a&ilit$ii de dialogare, negli6area "t$rii p"i=ologice
a "u&iecilor comunic$rii, intolerana 4i agre"iitatea 'n comunicare, prooac$ apariia
conflictelor, ten"ionarea p"i=ologic$ care influeneaz$ negati a"upra actiit$ii creatie
a indiidului 'ntr9o "ocietate li&er$ 4i democrat$.
Dezoltarea competenelor de comunicare ale adole"cenilor poate reduce
con"idera&il efectele nefaora&ile ale "c=im&$rilor proocate de trecerea la 5r"ta
adole"cenei< eoluare "t$rilor depre"ie 4i de an-ietate< preenirea apariiei
comple-elor 4i a fenomenului izol$rii de grup. Dea"emenea a "pori 'ncadrarea 'n
colectiul A grupul de "emeni 4i "ta&ilirea relaiilor interper"onale eficiente ale
adole"cenilor< facilitarea e-prim$rii punctului de edere propriu 4i c$p$tarea 'ncrederii
'n forele proprii 4i a autore"pectului. Dezoltarea competenelor de comunicare
coreleaz$ cu inteligena emoional$.
IV.3 Dezoltarea inteligenei emoionale la aduli
Dezoltarea inteligenei emoionale la aduli "e realizeaz$ prin actiit$i de
dezoltare per"onal$ ce pre"upun, ca 4i la copii, aciune, 4i interaciune cu ceilali, ce
antreneaz$ 4i "timuleaz$ toate tipurile de inteligene, 4i "e realizeaz$ prin 6oc de rol, 4i
multiple te=nici arti"tico9pla"tice 2muzic$, dan", mi4care, pictur$3.
7entru a reu4i 'n ia$ 0oleman con"ider$ c$ fiecare dintre noi ar tre&ui "$ 'nee
4i "$ e-er"eze principalele dimen"iuni ale inteligenei emoionale ?
a. contiina propriilor emoii
o "$ fii capa&il "$ le recuno4ti 4i "$ le nume4ti<
o "$ fii 'n "tare "$ 'nelegi cauza lor<
o "$ recuno4ti diferenele dintre "entimente 4i aciuni.
&. controlul emoiilor ?
12
o "$ fii 'n "tare "$9i "t$p5ne4ti m5nia 4i "$9i tolerezi fru"tr$rile<
o "$ fii 'n "tare "$9i e-primi furia natural, f$r$ agre"iune<
o "$ fii 'n "tare "$ nu te autodi"trugi, "$ te re"peci, "$ poi "$ ai
"entimente pozitie fa$ de tine, de 4coala 4i familie<
"$9i poi manipula "tre"ul<
o "$ ai capacitatea de a "c$pa de "ingur$tate 4i de an-ietatea
"ocial$.
c. motivarea personal 2e-ploatarea, utilizarea emoiilor 'n mod producti3?
o "$ fii mai re"pon"a&il<
o "$ fii mai puin impul"i.
d. empatia 9 citirea emoiilor ?
o "$ fii 'n "tare "$ prie4ti din per"pectia celuilalt<
o "$ 'nei "$9i a"culi pe ceilali<
o "$ 'i 'm&un$t$e4ti empatia 4i "en"i&ilitatea la "entimentele
celorlali.
e. diri!area 2conducerea3 relaiilor interper"onale?
o "$9i dezoli a&ilit$ile de a analiza 4i 'nelege relaiile
interper"onale<
o "$9i poti rezola conflictele 4i "$ negociezi ne'nelegerile<
o "$ "oluionezi pro&lemele din relaiile interper"onale<
o "$ fii mai de"c=i" 2a"erti, poziti3 4i a&il 'n comunicare<
o "$ fii mai popular, prieteno" 'n mod ec=ili&rat<
o "$ fii mai implicat 4i plin de tact 2delicat, atent, politico"3 <
o "$ fii pro"ocial 4i "$ te integrezi armonio" 'n grup<
o "$ fii mai cooperant, participant, "eria&il, de n$de6de, 'ndatoritor.
13
V. #$"urarea inteligenei emoionale
V. 1.%e"te de a&ilitate 'n leg$tur$ cu inteligena
emoional$
8ce"te tipuri de te"te "unt pro&a&il cele mai potriite pentru m$"urarea
inteligenei emoionale a unei per"oane. #odelul dezoltat de #aNer 4i SaloeN al
a&ilit$ilor inteligenei emoionale define4te IE ca un "et de competene "au a&ilit$i.
8ce"te a&ilit$i pot fi m$"urate ca orice alt$ competen$. Jn te"t de m$"urare a
a&ilit$ilor legate de inteligena emoional$ poate cuprinde 'ntre&ari de genul?
C5nd un manager d$ unui anga6at un feed&acC negati nea4teptat 'n faa
celorlali mem&ri din ec=ipa, cum "e a "imi, cel mai pro&a&il anga6atul re"pecti?
o 1urio"
o Sup$rat
o 8ccepta&il
o 1ericitH
E-i"ta trei metode de ealuare folo"ite in cazul unui a"tfel de te"t de a&ilitate? con"en",
e-pert 4i grup int$. #etoda e-pert con"ta 'n folo"irea r$"pun"urilor unor e-peri 'n
domeniul "entimentelor. Ei define"c pur "i "implu *r$"pun"ul corect+, &az5ndu9"e pe
propria analiz$ referitoare la 'ntre&$rile cuprin"e 'n c=e"tionar 4i la r$"pun"urile po"i&ile.
#etoda grupului int$ "e refer$ la interogarea unor per"oane care "e confrunt$
cu o "ituaie "pecific$ 'n legatur$ cu ceea ce "imt. De e-emplu, 'n cazul unui te"t de
a&ilitate care con"ta 'n analizarea e-pre"iilor faciale, cel care conduce te"tul ia o poza a
unei anumite per"oane 4i 'i c=e"tioneaz$ pe "u&ieci 'n legatur$ cu "entimentele pe
care le au fa$ de acea e-pre"ie 2folo"ind o "cala detaliata de ealuare a emoiilor3.
Cea mai potriit$ metod$ de ealuare 'n cazul unui te"t de m$"urare a a&ilit$ilor
'n ceea ce prie4te inteligena emoional$ e"te metoda con"en"ului. Daca oamenii cad
de acord ca o anumit$ e-pre"ie facial$ "ugereaz$ teama, atunci acea"ta a r$mane ca
e-prim5nd frica. Con"en"ul e"te po"i&il pentru ca emoiile cuprind informaii foarte
importante, informaii care au c=iar aloare de "upraieuire. Dupa cum indicau
cercet$rile lui Dar/in, e-i"t$ c=iar un con"en" al e-pre"iilor emoionale 'ntre diferite
"pecii, care ne permite "$ recunoa4tem corect "entimente de teama 'n cazul unui
animal "au al unui om.
:n urma cercet$rilor efectuate de c$tre #aNer, Caru"o 4i SaloeN 'n 1!!! a
rezultat faptul c$ ace"te trei metode 9 e-pert, grup int$, con"en" 9 cad de acord la
modul general una cu cealalt$. 8"ta 'n"eamna ca e-i"t$ r$"pun"uri care "unt mai
corecte dec5t altele 'n cazul unor a"tfel de te"te de a&ilitate.
V. 2 %e"t de inteligen$ emoional$
8ce"t te"t de inteligenta emoional$ e"te compu" din doua "eturi de 'ntre&ari la
care "e r$"punde prin *da+ "au *nu+.
1'
1iecare *nu+ la primul "et de 'ntre&ari ale te"tului de inteligen$ emoional$ aloreaza 1
punct?
1. %e "imi inoat dac$ pl5ngi 'n pu&licH
2. Con"ideri ca pl5n"ul e"te un "emn de "l$&iciuneH
3. Crezi ca &$r&aii 4i &$ieii tre&uie 'ncura6ai "$ '4i a"cund$ lacrimileH
4. %e "imi 6enat dac$ ii ine "$ pl5ngi atunci c5nd te uii la un film "au cite4ti o carteH
I. 8i 'ncerca "$ ii a"cunzi lacrimile la o 'nmorm5ntareH
). Fi9ai pierde 'ncrederea 'ntr9un politician care ar"$ lacrimi 'n pu&licH
7. Crezi ca lacrimile "unt o e-primare inutil$ a emoieiH
8. :ncerci mereu "$ 'i a"cunzi dezam$gireaH
!. %e "imi 6enat c5nd ezi &$r&ai pl5ng5ndH
1>. 8i pretinde ca i9a intrat cea 'n oc=i daca 'ncepi "$ pl5ngi pe nea4teptateH
11. Incerci mereu "$ 'i a"cunzi furiaH
1iecare *da+ la 'ntre&arile celui de9al doilea "et al te"tului de inteligen$ emoional$
aloreaza 1 punct?
12. %e g5nde4ti "$ pl$nuie4ti r$z&un$ri 'mpotria celor care 'i prooac$ furieH
13. :i pierzi reodat$ controlulH
14. 8i aut reodat$ necazuri pentru c$ 'i ie4i din fireH
1I. Crezi c$ 'i face &ine dac$ 'i e-primi furiaH
1). 7ermii cuia "$ te con"oleze dac$ pl5ngiH
17. %e enerezi repedeH
18. 8tingi per"oana iu&it$ cel puin o dat$ pe ziH
1!. :i fac pl$cere e-prim$rile fizice ale afeciuniiH
2>. Deii reodat$ afectuo" c5nd 'nt5lne4ti &e&elu4iH
21. 8i "ta &ucuro" m5n$ 'n m5na cu per"oana iu&it$ 'n pu&licH
22. :i place "$ i "e fac$ ma"a6H
23. :i e-primi ade"ea "entimentele fa$ de per"oanele la care iiH
24. 8i aut reodat$ un animal de companie la care ineai foarte multH
2I. :i place "$ fii "$rutat 4i 'm&r$i4at de per"oana iu&it$H
2). P5zi cu poft$ c5nd te uii la comediiH
27. :i mi4ti picioarele 'n ritmul muzicii c5nd a"culi dier"e melodiiH
1(
28. E4ti, ade"ea, ultimul care "e opre4te din aplaudat la concerte, eenimente "portie
"au altele de genulH
2!. Strigi reodata 'ncura6$ri "portiilor "au per"ona6elor de film preferateH
3>. 7oi "$ 'i aduci aminte c5nd ai r5" cu ade$rat 4i te9ai "imit &ine ultima oar$H
Pezultatele te"tului de inteligen$ emoional$?
"#-$% puncte
8titudinea ta fa$ de propriile emoii e"te una "$n$toa"$. Eu 'i e"te ru4ine "$ 'i e-primi
emoiile ocazional 4i cu "iguran$ te "imi &ine cu acea"t$ atitudine. Cu un a"tfel de
niel ridicat de inteligen$ emoional$, i "e potrie"c cariere precum p"i=olog, a"i"tent
"ocial "au comunicator.
&-"' puncte
E4ti o per"oan$ care '4i e-prim$ emoiile, 'n"$ nu at5t de de" pe c5t ar fi "$n$to". 8r
tre&ui "$ ii "pore4ti inteligena emoional$ afi45nd mai de" ceea ce "imi. 7l5ngi c5nd
e4ti tri"t 4i, c5nd e4ti &ucuro", e-prim$9i &una di"poziie printr9un z5m&et larg. Empatia
4i de"c=iderea fa$ de e-terior "unt "emne de inteligen$ emoional$ cre"cut$, 'n plu",
"$ la4i emoiile "$ "e ad$ face &ine la "$n$tate.
# puncte sau mai puin
E"ti, cu "iguran$, foarte 'ncordat. 8r fi cazul "$ 'i 'm&un$t$e4ti puin inteligena
emoional$, ar$t5nd mai de" ceea ce "imi. Eu e"te nimic 'n neregul$ "$ ar$i celor din
6urul t$u propriile emoii, 'ncearc$ 4i te ei "imi cu "iguran$ mai &ineB
VI.(i&liografie
0oleman Daniel, Inteligena emoional$, Ed. Curtea Vec=e, (ucure4ti, 2>>1
0oncear Valeria, *Dezoltarea competenelor de comunicare 4i a inteligenei emoionale
la elei+, 'n rei"ta Psihologie 2009, 1
=ttp?AAte"tedeinteligentaemotionala.&log"pot.comA2>>!A>2Ate"t9de9inteligenta9
emotionala.=tml
=ttp?AA///.actielearningcenter.roAezi9detalii.=tmlRidS34
mainpageSarticol"ter.roAparentingAPe"ur"earticoleA8rticole7arentingroA8rticolAta&idA34)A
=ttp?AA///.na"tecum"imti.orgA2>>!A>8A>)Acoeficientul9de9inteligenta9iT9doar9o9fata9a9
monedei9cultia9inteligenta9emotionala9a9copilului9tauA
1)
=ttp?AA///.educatiefaraiolenta.roA#aterialeSinformatieS"iScur"uriAInteligentaSemotion
ala
=ttp?AA///.p"i=o=ipnoza.roAlucrari9per"onaleAinteligenta9emotionalaA
=ttp?AApic"digger.euAimageA233e13>8A
=ttp?AA///.preferatele.comAdoc"AmarCetingAnoiAinteligenta9emotiona13I122>1)3.p=p
1*