P. 1
buletinul constructiilor 10-1997

buletinul constructiilor 10-1997

|Views: 1,505|Likes:
Published by wonda_mark

More info:

Published by: wonda_mark on May 15, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/31/2013

pdf

text

original

Editatde

:

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii ~i Econornia Constructiilor

Bueurestl - ~os. Paotelimoo or. 266 Telefoo 627.40.85/176 - redaqie 116 - difuzare

BULET'NUL CONSTRUCT"LOR

Vol. 10

1997

i."

1. PRESCRIPl'II TEHNICE

"Cod de proiectare pentru structuri In cadre din beton armat", indicativ NP 007-97,aprobat de MLPAT cu ordinul nr.lIN din 13

ianuarie 1997 3

"Normativ privind igiena compezitiei aerului in spatii cu diverse destinatii, in functie de activitatile desfasurate, In regim de iarnavara", indicativ NP 008-97, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 6IN

din 22 ianuarie 1997 88

"Lista ghidurilor de agrement tehnic finalizate in anuI 1996" si "Lista procedurilor si a ghidurilor de evaluare - aferente sistemului calitatii in constructii - finalizate in anul1996", aprobate de MLPAT cu ordinul

nr. 7/N/ din 22 ianuarie 1997 132

OrdinuI MLPAT nr. 75/N/ din 5 martie 1997 privind aprobarea "ManuaIului si programului de caIcuI cadru pentru intocmirea cartilor

tehnice a constructiilor", ·indicativ PC 001-97 147

Ordinul MLPAT nr. 741N/ din 5 martie 1997 privind aprobarea "Manualului dirigintelui de speciaIitate in constructii, incIusiv

sistemul informatic si baza de pate a activitatii acestuia", indicativ

ME 001 - 97 ~ 148

Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate INCERC Bucuresti.

Nu este permisa reproducerea integral a sau partiala a materialelor din Buletinul Constructillor fAra consimtAmAntul seris aI INCERC Bucuresti,

MINISTERUL LUCR.ARILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULUl

ORDIN Nr. lIN! din 13.01.1997

Avand in vedere:

_ Avizul Consiliului Tehnieo-~tiintifie nr. 79/24.04.1996;

IA t . I H G nr 456/1994 privind organizarea si funen emeiu ., . ... .. "

tionarea Ministerului Luenlrilor Publice ~1 AmenaJaIll

Teritoriului,

_ In eonformitate eu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996

si a Deeretului nr. 591/1996, . . . .

Ministrul Luerarilor Publice si Amenajarii Tentonulm emite

urmatorul

o R DIN:

Art. 1 -

Se aproba: "Cod de proieetare pentru structuri in cadre din beton armat"; 'NP 007/97.

Codul de la art. 1 intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor.

Directia Progr ame de Cercetare si _Reglementar~ Tehniee va aduce la indeplinire prevedenle prezentulUl

ordin.

Art. 2 -

Art. 3 -

MINISTRU, NICOLAE NOICA

2

MINISTERUL LUCR.ARILOR PUB LICE $1 AMENAJARII TERITORIULUl DlRECT1A PROGRtl.lVlE CERCE1'ARE

$1 REGLE:vIENTAR1 TEHN1CE

COD

DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE DIN BETON ARMAT INDICATIV NP 007-97

Elaborat de:

UNlVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURE~TI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE ~I INDUSTRIALE

CATEDRA CONSTRUCTII DE BETON ARMAT

Elaboratori:

Prof.dr.ing. Liviu CRAINIC Conf.dr.ing. Marius GABOR

Colaboratori:

ing. Dan STANCIULESCU IPCT-S.A. ing. Radu GIURGEA IPCT-S.A.

Avizat de:

Directia Programe de Cercetar e si Reglamentari Tehnice

Director Responsabil tema:

ing. Oetavian MANOIU ing. Eugenia HINTEA

3

CUPRINS

Cap.1 Generalitati 7

1.1. Domeniul de aplicare al Codului 7

1.2. Definifii 8

1.3. Clasificare 8

1.4.Acte normative complementare 9

Cap.2 Alcatuirea de ansamblu : 10

2.1. Forma ~i alcatuirea de ansamblu 10

2.2. Distributia stalpilor 11

2.3. Plansee 11

2.4. Scari 11

2.5. Pereti despartitcri ~i inchideri 11

2.6. Fundatii 12

2.7. Rosturi 13

Cap.S Conditii generale de proiectare 13

3.1. Conditii generale ; ~ .. ~.,.: , 13

3.2. Realizarea condifiilor de proiectare 13

3:3. Corrditii de reaistenta ~i stabilitate 14

3.4. Conditii de rigiditate 14

3.5. Conditri privind mecanismu1 structural de disipare

a energiei la actiuni seismice 15

3.6. Conditii privind ductilitatea locala si evitarea

ruperilor cu caracter casant 16

3.7. Conditri specifice structurilor prefabricate sau mixte. 17

Cap." Proiectarea preliminara a elementelor structurale .18

4.1. Evaluarea incarcarilcr verticale 18

4.2. Predimensionarea riglelor de cadru 18

4.3. Predimensionarea stalpilor 20

Cap.5 Calcul u1 eforturilor 21

5.1. Particularitati de comportare ~i ealcul ale strueturilor

in eadre de beton armat 21

5.2. Schematizarea structurii pentru ealeul 23

4

5.3. Incarcari. Mase de nivel 24

5.4. Caleulul eforturilor in grupari fundamentale

de incarcari 25

5.5. Caleulul eforturilor in grupari speciale de

incarcari (actiuni seismice) 28

Cap.6 Dimensionarealverificarea elementelor structurale .. 30

6.1. Stabilirea eforturilor de calcul 30

6.2. Rigle de cadru 38

6.3. Stalpi , 38

6.4. Noduri de cadru 39

Cap.7 Calculul capaeitatii de deform are postelastiea 43

7.1. Ca1culul ductilitatij sectioriale 43

7.2.Lungimea zonelor plastice 44

Cap.8 Verificarea la stare a limita de deformatri 45

8.1. Grupari fundamentale de incarcari 45

8.2. Grupari specrale de incarcari 45

8.3. Deforrnatii l im ita ~: 47

Cap.9 Proieetarea planseelor structurllor in eadre .48

9.1.Calculul planseelor la incarcari verticale 48

9.2.ralculul planse-Ior la inearcari orizontale 49

9.3. Structura de rezistr-nta a scarilor 51

Cap.10 Infraatructurile Ifi fundatiile 52

10.1.lTenpralitatll . 52

1O.2.Calculul infrastructurii. . 54

10.:~. Calculul Iundatulor 56

Cap.11 Alcatuirea Ifi annarea 56

11.1. J{lgle de cadru .. 56

11.2.Stalpi .. 58

11.1. Nodun................................. .. 60

Anexa A ; 66

Anexa B 67

Comentarii 69

5

COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE

DE BETON ARMAT

INDICATIV NP 007-97

1. GENERALITA.'fI

Prezentul Cod cuprinde prevederi referitoare la proiectarea structurilor in cadre de beton armat ale cladirilor.

1.1. Domeniul de aplieare al Codului

Prezentul Cod se aplica la proiectarea structurilor in cadre de beton armat monolit, prefabricat sau in solutii mixte, in const.ructiile civile si industriale avand orice mod de distributie a elementelor si regimuri de 'inalt.ime pa na la 40 m sau 15 niveluri.

EI nu se refera la structurile in cadre care conlucreaza eu peret.ii structurali de beton armat (sisteme duale) si nici la cele constituite din cadre cu panouri de umplutura.

Pentru structurile cladirilor cu regim de inaltime de peste 40 m sau 15 niveluri, pentru cladirile cu plansee tip dala groasa sau tip ciuperca, precum si pentru structurile unor constructii industriale speciale (buncare, silozuri, turnuri de extractie etc.) Codul de fata va fi utilizat cu caracter de recomandare sau eu titlu informativ, pe langa prevederile din actele normative specifice.

Prevederile se r efer a cu pr eca dere la proiectarea unor constructii noi; cu titlu informativ, ele pot fi utilizate ca elemente de referinta in evaluarea unor constructii existente.

Elaborat de: Aprobat de:

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURE$TI M.L.P.A.T eu or-

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE $1 INDUSTRIALE - dinul nr. lIN din

. CATEDRA CONSTRUCTII BETON ARMAT 13.01.1997

7

1.2. Definitii

1.1.1. Structuri1e in cadre de beton annat sunt cele la care incardirile vertic ale t;;i orizontale sunt preluate si transmise fundatiilor (sau infrastructurii) in totalitateprintr-un sistem spatial de stalpi si grinzi (rigle).

1.1.. in sensul prezentului Cod sunt considerati stfi1pi elementele portante verticale la care raportul intre dimensiunile sectiunii transversale (b si h in fig.l.l) respecta conditia:

h/b-cf (1.1)

~ hz },
} }
I b b I -t-J!4-

Fig. 1
1.3. Clasificarea structurilor in cadre de beton armat Clasificarea structurilor in cadre de beton armat se face in functie de criterii care determina diferentieri privind aplicarea prezentului Cod, dupa cum urmeazii:

1.2.1. Dupii destinatia constructiei;

• cadre pentru constructii civile;

• cadre pentru constructii industriale.

1.2.2. Dupa tuuniirul de nive1uri:

• cadre pentru constructii parter:

• cadre pentru constructii etajate cu inaltime redusa (P+IE .,. P+4E);

• cadre pentru constructii etajate cu Inaltime medie (P+5E ... P+12E);

• cadre pentru constructii etajate 'inalte (peste P+12E).

8

1.2.3. Dupa modu1 de distribuiie a1 e1emente1or structurale:

• cadre ortogonale;

• cadre dispuse dupa direcrii oarecare;

• structuri tubulare in cadre (tub perimetral, tub in tub, tuburi multiple).

1.2.4. Diipe modu1 de executie:

• cadre din beton armat monolit;

• cadre din elemente prefabricate de beton armat;

• cadre mixte (din elemente monolite t;;i elemente prefabricate de beton armat).

1.4. Acte normative complementare

Prezentul Cod de proiectare se va utiliza irnpr euna cu prevederile din actele normative care precizeaza aspecte specifice de calcul si alcatuire, cum ar fi (lista nu este exhaustiva):

• STAS 10107/0-90 Constructit civile si industriaje. Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat !?i beton precomprimat.

• STAS 1010111-91 Actiuni in constructii, Greutati tehnice !?i incarcari permanents .•

• STAS 10101/2A1-91 Actiuni in constructii. incarcari datorite procesului de exploatare.

• STAS 10107/1-91 Constructii civile, industriale si agricole.

Calculul si alcatuirea planseelor din beton arm at si beton precomprimat. Prevederi generale.

• STAS 10107/2-91 Constructii civile, industriale si agricole, plansee curente din placi si grinzi din beton arm at si beton precompromat. Prescriptii de calcul si alcatuire.

• STAS 10107/3-91 Constructii civile, industriale si agricole,· plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire.

• STAS 10107/4-91 Constructii civile, industrials si agricole, plansee casetate din be ton armat. Prescriptii de calcul si alcatuire .

• STAS 3300/1-85. Teren de fundare. Principii generale de calcul.

9

• STAS 3300/2-85 Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.

• Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de

lncuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale. Indi-

cativ PI00-92.

• Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de

fundatii directe la constructii- Indicativ PI0-86.

• Normativ pentru executarea lucrarilor din beton ~i beton

armat. C 140-86.

Lista actelor normative complementp.re se va actualiza in

raport de revizuirea sau modificarea acestora.

2. ALCA. TUIREA DE ANSAMBLU

2.L La stabilirea formei ~i alcatuirii de ansamblu a constructiilor cu structura in cadre se recomanda formele in plan regulate, compacte si simetrice, cu distributii uniforme ale maselor si rigiditatilor in plan si pe inaltimea aceluia~i tronson.

Pentru constructiile etajate cu in<iltime medie si pentru constructiile inalte, amplasate in zonele seismice A+D (conform Normativului PI00-92), se recomanda a se evita formele in plan neregulate sau complicate, cum sunt constructiile in forma de I, L, T, U, Y cu aripi lungi, care pot determina solicitari suplimentare in zone le de discontinuitate sau ca efect al momentului de torsiune generala. Daca respectarea conditiei nu este po sibil a pentru ansamblul constructiei se recomanda tronsonarea prin rosturi seismice sau se va tine cont, la proiectare, de eonsecintele ce decurg din nerespectarea acestei recomandari.

Se vor evita modificarile bruste de rigiditate pe rnaltimea constructiei- Se admit retrageri de la un nivel la altul daca, prin acestea, caract~risticile dinamice, de deformabilita,!-e si de rezistenta ale constructiei nu sunt sensibil modificate. In cazul realizarii de retrageri pe inaltimea eonstructiei se va u rmar'i limitarea efectelor de torsiune generala indusa de actiunea seismica, prin variatii mici ale pozitiilor centrului maselor !?i al

10

centrulu~ d~ rigi~itate intre etaje, respectiv prin prevederea de retragen simetrice.

_ 2.2. ~istrib~tia .stalpilor in planul constructiei se recomanda sa fie cat mar uniforma.

_ Se re?oman~a ca rigiditatile structurii pe directiile principale sa fie cat mal apropiate.

~ri~zile in consola sunt admise cu conditia 'evitarii unor interactiuni necontrolate cu elemente structurale sau cu pereti d

um 1 t - di I . vll e

p u ura in p anuri perpendiculare .pe axul consolei.

2.~. Planseele structurilor in cadre pot fi realizate in orice

tS01~~le ~ondstrducfitiva care asigura conditiile functionale, de rezisenva ~l e e ormabilitate.

~ ~e _r~coman~a ca plan!?eele sa fie astfel alcatuite meat incarcarile v:ertlcale sa fie trans mise pe doua directii (la riglele de ca~r,: _a~la~ente t:amei), pentru a se evita diferentele mari de SOhc.lt~n ~l ~ de _ dlm~ns~uni intre acestea. In acest scop se va urmari, pe Ianga alcatuirea adecvata a planseelor, realizarea unor structuri la care marirnile deschiderilor sa fie apropiate

de cele ale traveelor. •

Se recomanda a se evita prevederea de goluri mari in plansee sau .al.t~ alc~t,:i~i a~.e acestora care pot determina reducerea sensl~lla~ a rigiditatii sau rezistentei lor in plan orizontal. In ca~unl.e In care asemenea alcatuiri nu pot fi evitate se vor lua masuri ~entru a ~~ asigura planseelor capacitatea de rezistenta necesara preluarii eforturilor generate de efectul de saiba.

. 2.4. Sc~le l1i peretii de la golurile de ascensor se recomanda sa fie alcatuite astfel incat sa nu constituie elemente d izidi

a st t .. . . l' . e ngI zare

rue urn I?l sa nu rea izeze interactiuni defavorabile cu aceasta.

2.5. ~a distributia l1i alcatuirea peretilor despartitori se vor avea l~ vedere, pe ~anga conditiile functionale, si cele referi-

toare la eVltare~ u:rlOr interactiuni necontrolate sau defavorabile cu structura principala de rezistenta precum si limitarea degra-

11

darii lor in cazul actiunilor seismice de intensitate corespunzatoare nivelului de protectie antiseismica avut in vedere de catre normele specifice, In acest sens se vor examina si se va decide asupra aplicarii uneia din u~atoarele solutii ~~sibile:.. _

a) Realizarea peretilor din materiale cu deformabilitate ridicata sau cu alcatuiri care sa conduca la separarea lor de cadre;

b) Realizarea unei alcatuiri de ansamblu care sa asigure Iimitarea deplasarilor orizontale date de actiunea seismica astfel incat sa se previna degradarea peretilor de umplutura si sa evite avarierea elementelor cadrelor (stalpi !?i rigle) ca urmarea conlucrarii acestora cu peretii de umplutura;

c) Acceptarea degradarii peretilor de compartimentare, in cazul cutremurelor puternice, cu luarea masurilor corespunzatoare pentru evitarea prabusirii acestora.

2.6. La alegerea sistemului de fundare se vor lua in considerare urmatoarele:

(i) Daca constructia va fi sau nu prevazuta cu subsol. Extinderea subsolului in plan !?i adancime;

(ii) Natura terenului de fundare si nivelul apei freatice; (iii) Condit.iile de fundare ale constructiilor invecinate (daca este cazul);

(iv) Ponderea mcarcarilor seismice in stabilirea eforturilor de la baza constructiei,

Functie de factorii enumerati, se pot lua in consider are urmatoarele solutii: ..

a) Fundarea stalpilor pe fundatii directe de suprafata (fundat.ii izolate, talpi continui, radiere) sau pe fundatii de adancime,

(piloti, barete); .

b) Realizarea unei infrastructuri printr-un sistem de pereti structurali pe inaltimea subsolului sau, uneori, si a unuia sau mai multor niveluri de la partea inferioara a constructiei, conlucrand cu planseele invecinate !?i cu talpile sau radierul de fundatie. Se recomanda realizarea unei infrastructuri rigide in special la constructiile solicitate preponderent de actiunile seismice (cladiri inalte si cu dimensiuni reduse in plan,

12

amplasate in zone cu seismicitate ridicata) sau a celor fundate in conditii dificile de teren.

2.7. Dupa caz constructiile vor fi fragmentate prin rosturi,

care pot avea urmatoarele functiuni: rosturi de dilatare/contractie; rosturi seismice;

rosturi de tasare.

. Se va urmar~ ~~ cat posibil sa se realizeze cumulat functiunile impuse de conditiils particulare de amplasament forma in plan elevatie etc. "

Dimensiunea rosturilor se va stabili astfel incat sa se evite interactiunile necontrolate intre tronsoanele alaturate.

3. CONDI'fII GENERALEDE PROIECTARE

3.1. Conditiile generale de proiectare precizeaza cerintels d.e perfo~anta structurala care, daca sunt respectate, asigura sistemuln] structural 0 comportare favorabila sub incarcarile gravitationale, climatice si seismice, un nivel controlat de si~ranta in exploatare si la starile limita ultime, condit ii favorabile de executie, de rntretinere si de reparare/consolidare (in cazul producerii unor degradari sau avarii).

3.2. Indeplinirea conditiilor generale de proiectare (a cerintelo.r de perforI?anta structurala), la care se refera prezentul capitol, se reahzeaza prin:

a) Conce~tia generala de proiectare care sa asigure alegerea unor sisteme structurale adecvate conditiilor functionals (destinatia, regim de inaltime, forma in plan si elevatie, deschideri travei, rnaltimt de etaj s.a.), de amplasament (zona seismica. zon~ clim~tica, teren de fundare, vecinatari) si de executi~ (~enOada!?1 durata de executie imp use, disponibilitatj de utilaje !?I de forta de munca), specifice constructiei;

b) Respectarea prevederilor prezentului Cod de proiectare si a

13

actelor normative cDmplementare privind calc~lul!?i alcatuirea tuturor componentelor sistemului structural si ale elementelor

c) ~~~~~:~t;::~todelor de calcul structural (calculu~ efort~ri~o~ , de Iasadlor in diferite stadii de lucru) adecvate ,lmpor an ei ~~n~;' -tiei, tipului f;ji caracteristicilor sistemulUl structural,

con Jr de amplasament; h '

d) Efe~tu, rea, in situatiile justificate di~ punct de vedex;~: s~~

i economic, a unor cercetari expenme'?-t~le pe mo e dii

~e prototipuri realizate la scar a naturala !?vsau a u_nor stu, t analitice aprofundate care sa precizeze - cat mal ~proPIa de realitate _ particularitatile sistemului structural III toate

stadiile semnificative de comportare,

3.3. Conditii de rezistenta ~i stabilitate "

3.3.1. Toate elementele sistemului str~ctur~l :,~r fil ~lme~~-

onate sau dupa caz, verificate la starile hmlta, u t~me ; rezistenta '!?i stabilitate) in conformitate cu prevede~ie din r~~tm 10107/0-90, cu ale celorlalte acte normative speer Ice, p

f;ji cu cele ale prezentului Cod, ,,_ ", '

3 3 2 Din punctul de vedere al dimensionaru. alca~Ulrll il arm~rli ~e vor diferentia zonele curente ale ele~entelor f;j~ ~o~e ~ . 1 St bil i zonelor plastlce poten."la e f;jl

plastice potentIa e. a 1 irea A 1 STAS 10107/0-90

1 1 gimii lor de calcul III sensu '

evat u1a2re; s~~or face in conformitate cu prevederile prezentului

pc .. ,. ,

Cod.

3.4. Conditii de rigiditate

bl sau precum !?i

3 4 1. Sistemul structural, in ansam u," '

. . d t ile de limitare

elementele sale componente vor r~specta con 1.,,1

de lasarilor dupa cum urmeaza: A

:) G~nzile cadrelor (riglele) ca si grinzile d~ rula:; (c;nra a~~:~::

fac parte din sistemul structural) vor 1 veri lC~ e. TAS

I' ita de deformatie in conformitate cu prevedenl~ dl~ ,S d

imi dOt' b incarcanle e

10107/0-90 pct,3,9, punand con rna ca, su

14

exploatare, sageata lor sa nu depaseasca valoarea admisa.

b) Deplasarile relative de nivel maxime (incluzand si componenta post-elastica) date de fortele seismice orizontale vor respecta prevederile Normativului PI00-92, pct. 6.2.4, precum si cele din prezentul Cod.

3.4.2. Se recomanda ca rigiditatile la deplasari laterale ale cadrelor (considerate independente) precum si ale sistemului structural, pentru constructiile situate in zonele seismice A+E sa respecte urmatoarele conditii:

a) Rigiditatea cadrelor considerate independente sa fie cat mai uniforma. In acest sens se recomanda ca perioadele corespunzand modului fundamental de vibratie, calculate pentru cadrele independente si ansamblul constructiei, sa fie cat mai apropiate.

b) Rigiditatile relative de nivel se recomanda sa nu prezinte variatii mari pe inaltimea constructiei; variatia locala brusca a rigiditat.ii relative de nivel este admisa in condit iile considerarii in calcule a efectelor determinate de aceasta.

3.5. Conditii privind mecanismul structural de disipare a energiei la actiuni seismice

3.5.1. Pentru a obtine un mecanism favorabil de disipare a energiei la actiuni seismice se va urmari ca, la cutremurele de intensitate ridicata (vezi pet, 2.3. din Normativul PI00-92) sa se respecte urmatoarele:

a) Deformatiile plastice sa apara la inceput in rigle si numai ulterior sa apara - eventual - in stalpi;

b) Se pot admite incursiuni reduse in domeniul post-elastic in terenul de fundare;

c) Nodurile cadrelor, planseele (lucrand ca diafragme orizontale) precum si eventualele elemente de ductilitate redusa sa fie solicitate numai in domeniul elastic de comportare al materialelor;

d) Infrastructurile ~i fundatiile vor fi solicitate - de regula - numai in domeniul elastic. In situatii justificate se pot admite

15

incursiuni in domeniul post-elastic de comportare si in unele clemente ale infrastructurii, cu luarea masurilor adecvate de asigurare a ductilitatii acestora ca si a posibilitatii de reparare post-seism.

3.5.2. Indeplinirea cerintelor de la pct. 3.5.1 se face prin ierarhiza-va adecvata a capacitatilor de resistent aale celor trei con -ente ale sistemului structural (suprastructura, infrastructura/ j undatii, teren de fundare) precum si ale elementelor structurale (stalpi, rigle, noduri, pereti de infrastructura, fundatii etc.). Metode practice de proiectare in vederea indeplinirii acestor cerinte sunt date in cap. 6 al prezentului Cod.

3.6. Condit ii privind ductilitatea Iocala I;i evitarea ruperilor cu caracter cas ant

Posibilitatea de dezvoltare efectiva a unui mecanism favorabil de disipare a energiei la actiuni seismice (pet. 3.5) este conditionata de realizarea unei ductilitati locale suficiente a zonelor plastice precum si de evitarea producerii unor ruperi premature, casante, ale elementelor structurale. In acest scop, se vor respecta urmatoarele conditii:

a) Prin dimensionare, alcatuire si armare se va asigura zonelor plastice potentiale din rigle si stalpi 0 capacitate ridicata si stabila de deformare post-elastica, fara 0 scadere semnificativa de capacitate portanta si/sau rigiditate sectionala la cicluri repetate de incarcari-descarcari in domeniul plastic de comportare.

b) Prin dimension area, alcatuirea si armarea elementelor structurale (rigle, stalpi, noduri, fundatii, elemente ale infrastructurii) se vor evita ruperile premature, uneori cu caracter casant, care ar impiedica realizarea mecanismului proiectat de disipare de energie. Se vor evita:

ruperile in sectiunile inclinate datorate actiunii fortelor taietoare;

separari ale elementelor in lungul unor planuri de lunecare prefisurate (rosturi de turnare la elemente monolite, rosturi dintre elemente prefabricate, interfat.a intre elemente prefa-

16

bricate si suprabetonare);

pierderea ancorajului armaturilor si degradarea conlucrarii betoniarmatura in zonele de rnnadire:

ruperea specific a elementelor incovoiate subarmate. depasirea limitei admise pentru inaltimea zonei comprimate.

Masu ri A minimale pentru realizarea acestor condit ii sunt prevazute m STAS 10107/0-90, fiind reluate si completate si in prezentul Cod.

3.7. Conditii specifice structurilor prefabricate sau mixte La proiectarea structurilor prefabricate sau mixte se VOl' lua in corisiderarr, urrnatoarele recomandari:

a) Fragmentarea structurii in elemente prefabricate va urmari pe cat po sibil , obt inerea de elemente prefabricate cu forme simple, adecvate transportului, manipularii si montajului; in acest sens sunt recomandate elementele prefabricate ljniare

sau de suprafata; ,

b) Pozitionarea imbinarilor sa fie astfel incat executia lor sa fie cat mai simpla iar stabihtatea si rezistenta elementalnr prefabricate si a structurii (inclusiv in faze intermediara de montaj sau executie) sa fie" asigurata;

c) Preved~~ea unui nurnar suficient de legaturi care sa asigure: etabilitatoa structurii pentru orice combinatie de incarcari. comportarea avanUUoasa a elementelor la incarcari vertical~ si orizontale; cand se prevad imbinari fara continuitate, elementele structurale se impart in:

• elemente neparticipante la preluarea actiunii seismice (cu eforturi neglijabile induse de seism);

• elemente participante la preluarea actiunii seismice.

Observatia.

. Elemente participante sunt cele in care acfiunea seismica mduce.solicitari importante si in care se localizeaza zonele plastics potent.iala.

. C~n~itiile precizate l~ pet 3.3, 3.4.l.b, 3.4.2, 3.5 si 3.6 se 1 efera, m cazul structunlor prefabricate, la elementele partici-

17

pante la preluarea actiunii seismice.

d) Dimensionarea, alcatuirea si armarea elementelor structurale (prefabricate, mixte si monolite) si a imbinarilor va avea in vedere realizarea conditiilor de rezistenta, stabilitate si deformabilitate in to ate fazele intermediare de executie, montaj, manipulare precum si in situatia finala a constructiei.

4. PROIECTAREA PRELIMINAAA A ELEMENTELOR STRUCTURALE (PREDIMENSIONAREA)

4.1. Evaluarea tncarcarilor verticale

Incarcarile verticale pe plansee se stabilesc in conditiile prevazute in normele in vigoare (STAS 10107/0-90, STAS 101011 OA-91, STAS 10101/1-91, STAS 1010112-91, STAS 10101/2Al-91, STAS 10101/21-91 etc).

.

Actiunile vertic ale pe rigle cons tau in greutatile lor proprii

si din reactiunile transmise de plansee sau mcarcari aplicate direct (pereti, sarcini suspendate etc.).

Incarcarile pe rigle distribuite triunghiular sau trapezoidal se pot considera, in etapa de predimensionare, ca tncarcari uniform distribuite. incarcarile echivalente vor avea intensitatea astfel indit sa conduca la aceeasi rezultanta ca si incarcarea

"reala" (fig. 4.l.a). .

Incarcarile concentrate pe rigle se pot echivala, in faza de predimensionare, cu incarcari uniform distribuite in conditiile precizate in fig. 4.l.b.

Evaluarea fortelor axiale in stalpi se poate face functie de suprafata de planseu aferenta stalpului si numarul de niveluri ale constructiei.

4.2. Stabilirea formei ~i dimensiunilor initiale ale riglelor se va face cu luarea in considerare a urmatoarelor criterii:

a) IP.a1timea sectiunii riglelor este conditionata de deschiderea lor; de spatiul liber acceptat in exploatarea constructiei precum si de raportul dintre rigiditatea stalpilor si a riglelor.

b) Pentru simplificarea executiei riglelor cadrelor din beton

18

~ono!it "'. re~omanda sectiunile de forma dreptunghiulara iar dlme~slUmle acestora (b, h) sa fie multiplu de 50 Pen~ru . riglele prefabricate se pot accepta si alte formem: sectiunii transversale.

Incarcan pe riglc a.

• PI P, p

,.1,,~~

n~3

,

.11111

Fig. 4.1

~~1.2

GDlin

h.

c) Se recomanda ca inaltimea sectiunii . 1

d h v rig elor (h), in raport

cu esc iderea (L), sa indeplineasca condit'in:

hlL>1/12 \'

R (4.2)

aportul dimensiunilor sectiunii transversale a riglelor

recomanda sa respecte conditia: se

hIh<3

(4.3)

19

4.3. La stabilirea formei I?i dimensiunilor initiale ale sectiunii stalpilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte:

a) De regula stalpii din fatade vor avea lat.ime constanta pe toata inaltimea constructiei si retrageri numai la interior.

b) Dimensiunile sectiunii transversale a stalpilor se iau multiplu

de 50 mm.

Retragerile (reducerea sectiunii) se recomanda sa nu se faca

concomitent pe ambele directii; pe inaltimea constructiei se recomanda ca retragerile sa nu fie prea dese (la 2-3 nivelur'i). Dimensiunea minima admisa este 300x300 mm" in situat.ii justificate dimensiunea minima se poate lua 250x250 mm".

c) Pentru respectarea conditiilor de rigiditate si rezrstent a la incarcarile orizontale se va proceda prin incercari, modificand dimensiunile stalpilor si/sau ale riglelor. Conditiile de rigiditate la fortele seismice de calcul sunt cele prevazute in normativul

P100-92, pct.6.3.3.

d) Pentru stalpii constructiilor amplasate in zonele seismice A+-E

definite in Normativul P100-92 se va evita realizarea de proportii specifice elementelor scurte (stalpi scurti)· Se considera stalpi scurti, stalpii la care raportul dintre distant a Ho (fig. 4.2. a si b) si inaltimea sectiunii (h) este:

HJh<2 (4.4)

unde:

n, == McajQasoc;

h == inaltimea sectiunii transversale a stalpului.

In acelasi scop, se va urmari ca prin modul de dispunere a zidariei in panourile de cadru (parapeti, goluri de ferestre etc.) sa nu se ajunga la comportari specifice stalpilor' scurti (fig.

4.2.c).

20

b~r~



b. ~j
h lH. c.
Fig.4.2. 5. CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE

5.1. :articulari~ati de comportare I?i calcul ale structurilor In cadre din beton armat

5.1.1. Calculul eforturilor in structurile in cadre din b t arm~t se poate face prin metode cu diferite grade de complexi~a: clasificate astfel dupa gradul de fid lit t : com t b' ~ .' e I a e cu care reflecta

por area su mcarcart a structurii.

5~1.2. Structurile in cadre din beton armat au sub Inca .'

~rmatoarele particularitati de comportare:' carcan,

(~: L~c.r~aza sub forma de cadre spatiale.

(ii) Rigiditatea ~ection~la, a elementelor (grinzi, stalpi) depinde de mal multi ~acton~ tipul de solicitare, nivelul de solicitare, du~a~ de actiune a incarcarii, conlucrarea eu alte elemente (plae_I, el~mente de inchidere), modul de armare etc. Valorile admise in calculele curente (vezi pet 6 3 2) t I'

... . .. sun va on

e~nven~lOna!e"me.dn, a.ceeptabile, mai ales, pentru calculul e.orlunlor din lI:carcan exterioare. Pentru calculul deplasarilor, al efortunlor, din temperatura, contractie, tasari de reazeme, preeum I?l al eforturilor de ordinul II, in situatiile

21

in care aceste marimi sunt semnificative, se pot lua in considerare valori ale rigiditatii sectionale deduse din modele analitice mai complexe sau din incercari.

(iii) Sub incarcari crescatoare, in structurile din cadre din beton armat se dezvolta deforrnat.ii plastice care pot genera n'" tributii importante ale eforturilor fata de cele determi-

• til ipoteza comportarii elastice.

(iv) NOL irile structurilor in cadre din beton armat pot fi realizate cu continuitate totala (in cazul structurilor din beton armat monolit), cu continuitate partiala sau far a continuitate (ari.iculate). Modul de realizare, caracteristicile de rezistenta f?i de rigiditate ale nodurilor influenteaza sen sibil starea de eforturi in structurile in cadre din beton armat.

(v) Structurile in cadre din beton armat cu stalpi zvelti, in sensul celor precizate in STAS 10107/0-90 la pet. 3.2.6, prezinta cresteri semnificative ale eforturilor ("eforturi de ordinul II" sau "efectul P-S'), atat sub incarcari gravitationale cat si sub cele seismice.

(vi) Interactiunea intre cele trei componente principale ale

sistemului structural:

suprastructura (structura in cadre) infrastructura si fundatiile

terenul de fundare

poate avea, de la caz la caz, 0 influent a semnificativa sau neglijabila asupra distributiei eforturilor. Conditrile de proiectare a infrastructurilor si fundatiilor sunt precizate in capitolul 10 al prezentului Cod.

5.1.3. In seleetarea metodelor de ealeul al eforturilor, proiectantul va tine cont de urmatoarele:

a) Ponderea estimata a factorilor enumerati la pct. 5.1.2 (sau a altor factori semnificativi) in realizarea starii de eforturi in structura.

b) Categoria de important a a constructiei si gradul ei de repetivitate.

c) Caracteristicile geometrice si mecanice ale sistemului structural (deschideri, travei, forma in plan si elevatie, modul de

22

r~aliza~e - monolit, prefabricat, mixt etc.).

d) Tipul si performantele instrumentelor de calcul

(pe tru calcul disponibile

n ru ca cu automat, respectiv pentru calcul

manua!).

5.2. Schematizarea strueturii pentru ealeul

5.2.1. Cadrele de beton arm t h .

static prin reducerea element la se sc ematizeazn in calculul

1 Ie or componente (rigle . talpi)

a axe e lor, corespunzand pozit.iei t 1 . d fill s a pi

··1 t ~ cen ru UI e greutate at·

nu or ransversale (fig. S.1.a). Nodurile . _ seC\,IU-

punctuale; in .calc~lele mai detaliate sa:~~~:~c;:;r:, Od; regula, 5.l.b) se considers dimensiunea finita d 1 . ' . 5M (fig. va ~in~ seama de excentricitatile determ~n:~e ~:l. In calcule ~e variatiile de sectiuns ale stalpilor Stalnii d dezaxa:ea prin beton arm at monolit la care .: f- •• le Pdn ca relor etaiate din sunt pana Ia 100 ~ . ~ahna\'n e e sectiun« intre etaje rectiliniu. m si su 14, se pot considera cu axul

L

,w=M-M. (rn Idlpi Ii riaIe) h.

Fig 5.1

5.2.2. Deschiderile si inaItimile de cal I . _

de pozitiile axelor staIpilor!?i . .1 La se determma functie articulate (din elemente f: gr~nZ1 or. a cadrele care au rigle

a stalpilor se mascara pan~r~ ~~~~~te, ~t~.), ~n~ltimea de calcul de calcul in dreptul secti .. d osu ngleI dispuse pe directia

d A' runn e rezemare p t'l S . .

e lDcastrare a stalpilor la nivel I . f e s .~ p. ectlUmle astfel: u in rastructurn se considera

~Al ", ti pe fundatii Ia fata superioara a acestora;

sta pH 1 ezema, , , '.. r de beton

stalpii care fac corp COLlun cu per etri structura 1 )

armat (de exemp1u peretii de inchidere de la .sub~ol etc. ,se

idera incastrati pe directia de calcul 10ngrtudma1a. pel~-

consl, t . e directre

t 1 i Ia nivelul limitei superioare a aces ora, iar p ., '

e u, ,. 1 'a- p1anll1ul' pe1'ete1ui la nivelul fundatiei

erp('~" . ~u a1' . .

~tal' ~ fac corp com un cu pereti din beton .armat dlS~UE?l

e u, .Iirectii (sta1pi in puncte de inters~ctle a peretl.1or,)

~e con Iera incastrati 1a nivelu1 cO.tei su~e~lO~re a pere.t~lo:. Dad! peret.ii <u nt dezvoltati diferit pe inaltime. stablhr:a legatt;ilm" i., nive1ul infrastructurii, ~e face cu luarea m considerate 9i a prevederilor din ahmatul precedent.. " in sitll~\tij1e in care infrastructura este sub .forma une~ ,cut~~ rigide r~alizata din pereti structurali dispusi pe doua du eC7H conlucrand cu plariseele si cu fundatii1e, ~n ca1cu1u: ~tatlc, sectiunea stalpi10r de la nive1ul planE?eulUl care mal~neE?t,e superior infrastructura se poate considera cu deplasan e 01'1-

zonta1e impiedecate. . All rigiditatile sectionale ale e1ementelor se VOl' ~o~Sldera m c~ c~e

confor~ Anexei A a prezentu1ui Cod, tmand cont E?l precizari1e din aliniatul (ii) al pet. 5.2.1.

5.3. Incarcari. Mase de nivel

5.3.1. Incarcarile verticale pe rigle pot fi: permanente; . ". temporare (cvasipermanente E?l vanablle),

- exceptionale. . . 1 1 ' di

Incarcarile pe rigle provin di~ r:ac~IU~ll.e p a~E?ee 01,. m

greutatile proprii ale riglelor E?i din mca:c~nle apl~~e dl~ec)t e acestea (pereti, sarcini suspendate, utilaje tehno ~gr_ce e c. .. p Distributia reactiunilor planf?eelor pe rigle se determma functie

de alcatuirea acestora.

5.3.2. Incarcarile temporare pe rigle s: VOl' considera, i~ calculul structural, cu distributii alternan~e (II~ sah) pe~truA de~er minarea solicitarilor extreme in sectiumle nglelor E?l sta1pl or.

Pentru constructiile amplasate in zonele seismice A+D se pot considera urmatoarele distributii ale incarcarilor temporare: distributii alternante (in sah) pentru determinarea momentelor extreme in sectiunile din campul riglelor; pentru determinarea momentelor in sectiunile din dreptul reazemelor mcarcarile se consider a distribuite in toate deschiderile;

in cazurile in care 'incarcarile temporare reprezinta mai putin decat 50% din tncarcarea totala pe planseu se admite sa se ia in considerare numai distributia .ac~stora pe toate deschiderile structurii.

5.3.3. Pentru calcululla actiuni seismice, structurile in cadre de beton armat se schematizeaza - de regula - ca sisteme dinamice cu mase discrete, conform prevederilor din Normativul PlOO- 92 (sisteme cu numar finit de grade de libertate dinamica). Masele vor fi concentrate astfel inc at sa reflecte cu suficienta acuratete comportarea dinamica reala a sistemului. La structurile etajate din beton armat monolit masele vor fi concentrate in nodurile cadrelor. La structurile din elemente prefabricate se VOl' stabili pozrtiile maselor concentrate, prin rationamente ingineresti, tin and cont de alcatuirea generala a structurii, de rezemarile reciproce ale elementelor si de modul de realizare a imbinarilor/ nodurilor.

In masa totala de nivel se VOl' lua in consider are masele tuturor elementelor (structurale si nestructurale) antrenate in oscilatiile dupa gradele de libertate dinamica semnificative ale sistemului, la care se adauga mcarcarile temporare de lunga durata,

5.4. Calculul eforturilor tn grupari fundamentale de incarcari

5.4.1. Calculul la incareari verticale se poate face prin urmatoarele metode:

a) Calcul elastic simplificat admite urmatoarele ipoteze:

Structura este considerata ca fiind fermata din cadre plane dispuse dupa directiile principale. Pentru stalpi se vor con-

25

sidera eforturile rezultate din calculul cadrelor pe directiile principale.

_ Cadrele plane, de pe cele doua directii, se pot considera,

de regula, a fi cu noduri fixe (se neglijeaza efectele deplasarilor laterale asupra eforturilor).

Cadrele tncarcate predominant nesimetric sau la care efectele deplasarilor laterale sunt semnificative se vor considera in calcule cu noduri deplasabile (hale cu poduri rulante, cadre cu rigle frante sau rezemate articulat si

excentric pe stalpi etc).

La cadrele etajate, se poate calcula separat fiecare nivel, neglijandu-se influent a deformatiilor unui nivel asupra starii de eforturi in celelalte niveluri (fig. 5.2).

Observa~ii:

1. Dupa caz, in calcul se pot admite una sau moo multe dintre

ipotezele simplificatoare enurrtate anterior.

2. Ipotezele simplificatoare admise conduc la neindeplinirea riguroasa a conditiilor de echiIibni in anumite elemente (sau

zone) ale structurii. •

3. Calculul elastic simplificat este specific calculului manual (efectuat prin metode iterative de tip Cross) si este admis la tipurile de constructii precizate la pct. 5.5.3 a si b.

In situatiile in care rezulta eforturi semnificative ca urmare a deformatiilor impuse (variatii de temperatura, tasari de fundatii etc.), la dimensionarea elementelor structurale se vor considera

~i aceste actiuni.

n J.J.J.LI.J. (ntJ.:t*j;4 ( n- H+
n-I ~ ~ ~ ~ .
(1)
b. Scbeme statice admise in cal<;ulul
solicillrilor (M,Q) din sarcini yerticale
1 in riglele cadrelor etajate.
",m- 7Im- 7/~
•. Schema staticl • ~ui
Fig.S.2 b) ~alculul elast~c spa~ial, m?deleaza structura ca un sistem spatial de bare (rigle f?I stalpi) cu comportare elastica; modelarea este specifica calculului automat prin programe de" tipul ETABS, CASE, SAP etc.

c) Calculul post-elastic, accepta redistribuirea eforturilor determinate prin calculul elastic (metoda a sau b) ca urmare a deformatiilor post-elastice ale sectiunilor,

Metoda consta in alegerea unor valori ale momentelor, diferite de cele calculate elastic, intr-un numar m de sectiuni critice: m-cn-s l (unde n este gradul de nedeterminare statica a structurii) ~stfel rncat sa se respecte urmatoarele conditii:

(1) Introducand articulatii in cele m sectiuni critice sa nu rezulte mecanisme locale cu mai mult de un grad de libertate cinematica,

(ii) D~~d deplasari virtu ale care sa antreneze cele m sectiuni critice, lucrul mecanic determinat de momentele alese in fiecare dintre aceste sectiuni ("momente plastiee") sa fie de semn contrar lucrului mecanic determinat de mcarcarile exterio are.

Efortu:i~~ in celel~l~e sect~uni ale structurii se determina pe baza conditiilor de echilibru. Diferentele intre momentele calculate elastic si cele calculate cu admiterea redistributiilor post-elastice nu vor depasi 30% din valoarea momentelor calculate elastic (in oricare sectiune a structurii).

5:4.2. In seleetarea metodei de ealeul, pe langa conditiile specificate la pet, 5.1.3, se vor avea in vedere urmatoarele:

a) Calculul elastic simplificat se aplica fara erori mari la st~ucturile regulate, fara nesimetrii pro nun tate f?i la care nu exista rncarcari temporare importante (cum ar fi cele date de poduri rulante grele, sau de greutatea unor utilaje etc. amplasate excentric pe structura),

b) Se recomanda a se adopta calculul post-elastic numai in situatii~e in care aplicarea sa conduce la avantaje certe econormce sau de executie, cum ar fi: evitarea aglornerarilor de arrnatura pe reazeme, simplificarea detaliilor de arm are scaderea cantitat ii de armaturi, '

c) Nu se recomanda folosirea calculului post-elastic atunci cand eforturile date de incarcarile temporare sunt mai mari decat dublul celor date de Incarcarile permanente.

5.5. Calculul eforturilor in grupari specials de tncarcar! (actiuni seismice)

5.5.1. Analiza structurala la actiuni seismice denumita, in prezentul capitol, "Calcululla actiuni seismice" cuprinde: determinarea fortelor seismice, a eforturilor si deplasarilor produse de actiunile seismice in punctele caracteristice ale structurii precum si procedee specifice de stabilire a eforturilor de dimensionare in scopul indeplinirii conditiilor generale de proiectare de la pct.3 al prezentului Cod.

5.5.2. Metodele de analiza structurala la actiuni seismice se clasifica !?i -se caracterizeaza conform tabelului 5.1, adaptat dupa Normativul P100-92.

5.5.3. Metoda de analiza structurala denumita in Normativul P100-92 "Metoda curenta de proiectare (Metoda A)" este obligatorie, eel putin ca etapa preliminara, pentru toate structurile in cadre. Cand este asociata unui model structural plan, metoda se poate aplica pentru calculul eforturilor si deplasarilor in vederea dimensionarii si verificarii conditiei de limitare a deplasarilor laterale pentru urmatoarele tipuri de constructii curente (clasa III !?i IV de important a conform Normatreului P100-92):

a) Constructii cu un singur nivel cu structura realizata din cadre regulate, ortogonale, fara denivelari. Calculul structural poate fi efectuat manual sau automat.

b) Constructii etajate cu inaltime redusa sau medie conform clasificarii ·de la pct.1.2.2, cu structura din cadre regulate, ortogonale, avand pe fiecare directie cadre identice sau a caror rigiditate la deplasari laterale nu difera cu mai mult de 20% !?i plansee care satisfac ipoteza de saiba orizontala rigida, cu conditia utilizarii calculului automat pentru determinarea modurilor proprii de oscilatre, a eforturilor !?i a deplasarilor (pentru cadrele plane considerate) !?i a introducerii corectiilor

28

pentru a tine cont de efectul torsiunii global

~entru constructiile care nu se incadreaza in c:ie de la ct a !?1 b, modelul structural plan poate fi uti!" t . pet,

calcule de predimensionare. iza numai pentru

Asociata unui model structural s atial ~

proiectare (metoda A) poate fi utiliz~ta p~n~eto~~ cur~nta de si verificarea structurilor in cadre ale ru lI~~enSlOn~rea curente, cu inaltime redusa si medie far~onsttr~ctt~~l?r etaiate privests fi A I ,res nc 11 In ceea ce

. _ .onna In p an sau elevatie, respectiv modul de dis

!?1 alcatuire a cadrelor cu conditin tili _.. 1 1 . punere

, v u 1 izarn ca cu ului automat.

5.5.4 Metoda de analiza stru t 1- d . - A

P100-92 "M t d de nroi c ura a enumita In Normativul

. e 0 a e prOlectare bazata pe considerarea ro rie _

tllOI~ de defox:nare neliniara a structurii (Metoda B)"P p. tdadoua categonl de procedee: cuprm e

a) ~~~:o~ dinamica c~ co~siderarea proprietatilor post-elastice

. mare a s.ectlUmlor, la actiuni seismice modelate ca

o miscare a bazei descrisa prin accelerogram (A .

la cutr d e InregIstrate

em~re prece ente sau generate artificial) este den ita

~:t:cu~~c~~ prezentul ~od "Analiza dinamica post-ela~:a": strucf ·1 ~ul .: mal avansat de cuantificare a comportarii lui ~n or e _ eton ~rmat la actiuni seismice, ins a aplicarea

es e . s~pusa urmatoarelor limitari:

- neces~t~ programs si echipamente de calcul adecvate.

neceSlta un grad ridicat de calificare a utilizatorului '

~~~e:eefort tehnic. substantial pentru pregatirea !?r~~~~~ a d~telor !?1 pentru interpretarea rezultatelor Din :ft~l~e motIve procedeul este mai costisitor decat orlcare

,

- proce~eul. ~ste asociat, in prezent, modelelor structurale ~~~~i~~lhz~ea dmod~l~l?r structurale spatiale implica

1 majore atorita msuficientei datelor privind portarea sectiunilor de beton annat sup co~~ comple ti I use unor stan de a f losi spa ia e, de eforturi precum si datorita necesitatii

bile. 0 OSI programs de calcul !?i echipamente greu accesi-

b) Calculul static in domeniul post-elastic de comportare, la Incar-

29

cari gravitationale constante (fixe) si tncarcari orizontale crescatoare monoton, proportionale cu fortele seismice conventionale ("Calcul blografic"). Procedeul pune in evident a _ in Iimitele ipotezelor simplificatoare admise - succesiunea formarii articulatiilor plastice, valorile fortelor orizontale corespunzatoare formarii articulatiilor plastice succesive, deplasarile I? +ale si rotirile in articulatiile plastice corespunzatoare

ace' rorte orizontale.

6. DIMENSIONAREA/VERIFICAREA ELEMENTELOR STRl:::;TURALE

6.1. Stabilirea diagramelor inIa~uratoare ale eforturilor sectionale

6.1.1. Elementele componente ale structurilor in cadre se dimensioneaza (verifica) la starile limita ultime conform preve-

derilor din STAS 10107/0-90.

Eforturile sectionale de calcul se stabilesc in conditiile preci-

zate in prezentul Cod.

6.1.2. Diagraroele de momente inIaf?uratoare pe rigle se stabi-

lese pe baza rezultatelor calculului static f?i a urroatoarelor

conditii:

a) Sectiunile semnificative de calcul de la extremitatile riglelor

corespund sectiunii de la fata reazemului (fig 5.1.b).

b) Situatiile de solicitare considerate corespund gruparilor fundamentale (GF) si speciale (GS) de incareari.

Se vor eonsidera diagramele de momente eorespunzatoare din GF f?i diagraroele de momente din GS pentru aetiuni seismiee pe directie riglei, in ambele sensuri- Prineipiul apliearii metodei

este indieat in fig. 6.l.

Daca seetiunile potentiale de plastifieare a riglei (Ia momente

negative) sunt dirijate la distanta de nod (pet. 11.1, fig. 11.2), eforturile in seetiunea de la fata stalpului f?i in axul reazemului se determina in functie de momentele eapabile din artieulatiile

plastice.

30

T

1-----

I~'

31

Fig.6.1

. d £ .. ~ t ~ ietoare tnfasura toare

6 1 3 Stabilirea dlagramelor e ort.a a . dari . . . . erilor casante, pnn ce an

pe rigle a.re i~ vede_:e eV1t~~~o:~~tremure de mare intensitate in sectium inchna~, .11~ c.azu t r it de comportare elastica a care eonduc la solicitari pes e rmi a

elementelor. . t: .. • t~' tare asociate momentelor

Stabilirea valonlor tort et . ale 0

bile (Q ) se face cu relatia:

caPQa _( I MS:s I + I Mdr I )1l1+(gn+1,2pld)11/2 (6.1)

- cap gr cap.gr id rmatoarele

Inas aplicare~ relatiei (6.1) se vor lua in consi erare u

precizari: . st Mdr se determina in functie - momentele ~apablle. M ca~.gr' . 1 :ap·gi de armatura din placa

de armaturile ef~ctIVe din '~:d~n~a din rigla si dispusa in (paralela cu al r~a~':.~ ~nJhdr) considerand rezistentele de

latimea de p aca p p , 25{]f

~ t ., (R) ma]orate cu -/0

calcul ale a~a~ urn a b I sensuri ale actiuni seismice Q se determma pentru am e e

p: directia riglei

32

gn este incarcarea permanenta (echivalenta) pe rigla, cu valoarea normata, iar pld este incarcarea temporara (echivalenta) de lunga durata (se va respecta conditia: 1,2plds<pn). 1 ::::; distant a intre sectiunile in care se formeaza articulatiile

1

plastice, pentru sensul de actiune seismica considerat.

Observatii:

Calculul momentelor capabile in sectiunile de plastificare ale riglelor se poate face fara considerarea eventualelor solicitari axiale de intindere, determinate de conlucrarea cu zidaria de umplutura sau cu planseul lucrand ca saiba.

Daca Incarcarile pe rigla nu sunt uniforme, in relatia (6.1) termenul corespunzator incarcarilor verticale din GS se va considera prin fortele taietoare date de sarcinile verticale dispuse pe distanta (11); modul de determinare a distantei 11 este indicat in fig.6.2.

Valorile diagramei de momente capabile ale riglei se vor stabili astfel incat sa se evite formarea de articulatii plastice in camp (l1~1()

I~

'11

'I

AP

AP .. ----I

____ . __ ..... ,..10 -+

8.

b.

Fig.6.2

Calculul pe baza relat iei (6.1) nu este aplicabil riglelor articulate la noduri si in cazurile in care, la constructii eu clasa de importanta III, amplasate in zone seismice F, sau clasa IV in zone seismiee E si F, momentele maxime la extremitatile

33

riglei rezulta din actiuni in GF; in aceste situatii diagramele de forta taietoare infasuratoare se obtin in conformitate cu cele aratate la pct. 6.1.2. (suprapuneri de efecte).

6.1.4. Diagramele de momente mcovoietoare Infasuratoare in' stalpi se determina astfel:

a) La constructiile avand clasa III de important a si amplasate in zone seismice F, sau clasa IV in zone seismice E si F, daca momentele maxime de la extremitatile stalpului rezulta din actiuni in GF de rncarcari, diagramele de momente rnfasuratoare pe stalpi se obtin prin suprapunerea efectelor celor mai defavorabile. Structarile la care stalpii au schema statica de consola verticala (noduri articulate cu riglele), la determinarea diagramelor de momente mfasuratoare se vor consider a situatiile de solicitare cele mai defavorabile din GF

~i GS de iricarcare. •

b) In situatiile care nu se incadreaza in prevederile de la pct. a, pentru stabilirea diagramelor infasuratoare in stalpi se vor considera momentele rncovcietoare determinate prin cal cul in GF si GS de incarcari si corectii stabilite functie de rnomentele capabile in rigle, pentru asigurarea conditiilor de formare a unor mecanisme favorabile de disipare a energiei induse de miscarea seismica.

Momentele incovoietoare in sectiunile extreme ale stalpilor, corespunzatoare GS de mcarcari, se determina cu relatia:

M = kMMs I.!Mcap.gr! / I. M~r s M f \p (6.2)

La aplicarea relatiei (6.2) se vor consider a urmatoarele:

M momentul incovoietor in stalp in GS de incarcari,

S considerand actiunea seismica pe directiile principale ale sectinnii stalpului;

I.!Mcap.gr.! surna momentelor capabile in sectiunile in care apar articulatiile plastice la nivelul considerat, determinate pentru acelasi sens de rotire f?i in conditiile precizate in observat ia de la pct. 6.1.3, far a majorarea rezistentei armaturilor din rigle;

i i , I

, I I,

I

I, I

34

surna algebrica a valorilor momentelor incovoietoare corespunzatoare, obt inute in GS de incarcan' semnele momentelor Ms se stabilesc functie d~ sensul rotirii pe nod; gr.

coeficient cu valorile:

1.4 pentru constructii amplasate in zonele seismice

A+C; •

1.2 pentru constructii in zonele D+F'

1.0 pentru sectiunile de incastrare si de la ultimul nivel al stalpului (acoperif?/terasa)

Observatis:

I.!Mcap.gr./ f;li I. M~r. se refera la riglele cadrului care se calculeaza, posibil a se plastifica. In cazul cadrelor plane se accepta, de regula, ipoteza plastificarii tuturor riglelor cadrului de la nivelul consider at; in celelalte cazuri, se vor stabili, prin rationaments ingineresti, riglele po sibil a se plastifica, iar suma se va extinde la aceste rigle.

6.1.5. Diagramele de forte taietoare infal;luratQare in stalpi se determina astfel:

a) ~a constr~cti~e avand clasa de important a III, amplasate In zone seismice F, sau clasa IV in zone seismice E si F, d~ca fortele taietoara maxims pe stalpi rezulta din actiuni din GF de incarcari, diagramele de forta taietoaro infal?uratoare pe stalpi se obtin prin suprapunerea efectelor celor mai defavorabile.

Daca la structurile cladirilor meritionata in aliniatul precedent fortele taietoare maxima in stalpi corespund GS de incarcari. pentru determinarea fortelor taietoare de dimensionare (Q)'

se va considera relatja: '

Q = 1.2 Q (6.3)

unde; s

Q. = forta taietoare din GS de rncarcari:

b) La structurile cu stalpi avand schema statica de consola vertical a ~noduri articulate cu riglele), pentru determinarea fortelor taletoare de dimensionare (Q) se va considera valoarea:

35 •

36

Q =1.2 Q,M""p.sJMs (6.4)

unde:

Q forta taietoare din GS de incarcari;

}\'(apst momentul capabil in stalp;

M momentul in stalp in GS de tncarcan.

c) sIn situatiile care nu se incaderaza in prevederile de la pet, a si b, determinarea fortelor taietoare de dimensionare se

face cu relatia:

o == 1.20s L \Mcapgr. \ I L M~r (6.5)

cu limitarile:

o ~ (L \M~apst\ + L \M~pst\) I HOE (6.6)

si 0 ~ c, I 'V (6.7)

Notatiile din relatiile 6.5-7-6.7 sunt:

Q,==forta taietoare in GS de mcarcari;

M'c"p.st' MI cap.st.==valorile momentelor capabile in sectiunile de la extremitatea superioara, respectiv inferioara a stalpului, determinate corespunzator fortei axial.e din ipoteza de

i ncarcare considerata;

HOE==inaltimea Iibera a stfllpului;

'V==coeficientul de reducere a fortei seismice, dat in normativul

P100-92, pet 5.3.6.

6.1.6. Stabilirea fortelor axiale de calcul in stalpi se eoreleaza cu situatiile de tncarcare care au determinat valorile maxime ale momentelor incovoietoare. In verificarea stfllpilor se vor considera si situatrile de rncarcare care determina fort.ele axiale maxime !?i minime, carora Ii se vor asocia momentele incovoietoare

corespunzatoare.

La stabilirea fortelor axiale in GF de incarcari se vor considera

si prevederile din STAS 10101/2A1-91.

Fortele axiale in GS de mcarcari se determina astfel:

riglele de pe directia actiunii seismice, sau cu directii diferite de aceasta cu ±30o, se considera plastificate la nivelul tuturor plan!?eelor; reactiunile transmise stfllpului de aceste rigle se determina cu relatia 6.1. Se va verifica stalpul pentru ambele sensuri ale actiunii seismice, pe directiile tuturor riglelor;

reactiunea transmisa la stalp de riglele nepl tif t

d GS d ' _ _. as 1 tea e cores-

pun e e mcarcari,

Pentru stalpii de colt (Ia care riglele au axel' 1 ' .

, t hi 1200) e In p an mscrise

in r-un ung 1 a< se va determina si forta iala -

t lastifi _ .. '{ ." aXl a corespunza-

oare p asti icarn tuturor riglelor.; in acest .

f t I . di ., caz se va considera

e ec u m irect (oN) de compresiune:

N == _ NltONx ; o.Ny (6.8)

Daca In s t.a lp i r ez ul t a forte axiale de ' t.i d

(loNI == I I . : In In ere . oNx ; oN~ > N1d), reactiunile riglelor (Q) se pot deter-

mma acceptand ipoteza: M ==0

cap stalp •

ta ~ ~l·l. 7. R:edistribuirea momentelor incovoietoare intre extremiatr e unui element

In situ~tiile in care rezulta suprasolicitari locale intr-un ~lement (rIgl~ ~a.u stalp), se admite redistribuirirea momente~~ intre extremitatile elementului in conditiile formulate I t

5.4.1. (3). a pc .

Redistribuirea momentelor este admisa in - t 1

ditii: urma oare e con-

1) ~edist:rib~i=ea rr:omentel?r intre extremitatile elementului sa ie mal ~I~~ deca~ 309'0 din momentele determinate de ipoteza comportarii elastice:

2) Pe elementele la ca;e se opereaza redistribuiri de

[~:tadtai.~t~are ~et~.rmina:a din actiuni seismice nu s:~~:i~~~

ca ;n ~~. r6~~;. atii ale diagramelor de momente incovoietoare

Fig.6.3

37

6.2. Rigle de cadru

Dimensionarea/verificarea riglelor de cadru se va efectua conform prevederilor din STAS 10107/0-90, pct.3.

Riglele realizate din elemente prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea vor avea armaturile longitudinale dimensionate in situatiile de alcatuire si solicitare cele mai defavorabile; nu se rnsumeeza armaturile corespunzatoare unor faze diferite de alcatuire a sectiunii sau de legaturi in imbinari. Armaturile transversale (etrieri) necesare pentru preluarea lunecarilor dintre prefabricat si suprabetonare nu se i nsumeaza cu armatur a rezultata din efectul fortei taietoare, momentului de torsiune sau suspendarea 'incarcar'ilor.

Verificarea deschiderii fisurilor f?i a deformatiilor la grinzile prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea va consider a eforturile unitare in armaturile longitudinale suma eforturilor calculate pentru faza de montaj si faza finala.

La riglele solicitate f?i la eforturi de rntindere, armaturile longitudinale se vor ca1cula la intindere excentrica, iar elementu1 se va alcatui si arm a in consecinta,

Se recomanda ca momente1e capabile in rigle sa fie stabilite astfel inc at, la actiuni seismice de mare intensitate, distant a intre sectiunile de formare a articulatiilor plastice (11) sa respecte conditia 11~5/61N

unde.Ledistanta intre sectiunile in care se formeaza articulatiile plastice de moment negativ, corespunzator celor doua sensuri ale actiunii seismice.

6.3. St!lpi

Dimensionarealverificarea stalpilor se va efectua conform prevederilor din STAS 10107/0-90, pct. 3.

Efectul de ordinul II (efectul P-Ll) se va considera in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90, pct.3.1.2 f?i 3.2.6. in calcule se va tine seama de efectul solicitarii la compresiune excentrica oblica (ca efect al solicitarii pe directii diferite de axele principale ale sectiunii),

Momentele incovoietoare stabilite cu relatia 6.2, pet, 6.1.4,

38

s~ ~socia~a cu momentele de pe alte directii corespunzand ~ _

canlor dm GS. ' mcar-

CalcuIuI la compresiune excentnca obli -

fi f rca se recomandg a

1 e ectuat cu programs de calcul automat care l'au ~ln id

di I ' consi erare

~agrame e _cr-£ pentru beton si armatu-i prezentate 1a pet 2 14

sr 2.2.1.5. din STAS 10107/0-90 precum f?i mod 1 I d I ~ ....

al sectiunii. urea e a catuire

Pentru sectiunile dreptunghiulare se admite Ii

I . . I' fi d ap carea precede-

~_~~. SImp 1 cat e calcul precizat in Anexa B din STAS 10107/

6.4. N oduri de cadru

6.4.1. Pr~vederile prezentului Cod se aplica nodurilor de cad

ale struc,tunior de beton armat executate: ru

- monoht;

integral p~efabr~cat din fragmente de cadru care cuprind noduI f?1 portiunils ad1acente de grinzi si stalpi cu i bi - ,~ departats de nod' ' m man In Zone

~~:t~Ipi monoliti '~i grinzi prefabricate oprite Ia fata nodului

, a ,0 anum1ta distant a de acestea cu irnbin - . d

contmUltate. ' an e

Prevederile se pot apr 'd

~i ,al~r t\pur~ de st:uc~~~~' i~u z: i::;:t~~:c~~:~i;;e;;~~e~

:lca :' a,e c~ror stalpi sunt continui in dre t 1 "a

c~ro_r Imb~nan sunt astfel alcatuite incat sa fi~ ~ap:~~~IUl_ f?1 a!e

:~~a ~:~::_mita eforturi unitare de compresiune si de f~:f~::;:

In cazul 'nodurilor - al - .

solutia monolit - a caror catuira se departeaza mult de

fiind necesare ~~~::esn~~~afere~eder~ au u~ ~aracter orientativ, vor fi stabilite diP I si/sau mcercan de laborator care

, e a caz a caz, de proiectant.

a) :~4!b ~oduril~ cadrelor trebuie sa satisfaea unnatoarele cerin e: solicita:i c~~aoc~::e~ ~~ re~itten~a la cele mai defavorabfI~

la care s t a 1U f?1 a once combinatie de incarcari

un SUpuse elementele imbinate. '

,

39

b) sa nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate sub eforturile corespunzatoare plastificarii elementelor adiacente sau a incarcarilor/descarcarilor repetate asociate actiunilor seismice;

c) sa asigure ancoraju1 armaturilor elementelor adiacente in orice situatie de incarcare, inclusiv in conditiile plastificarii acestora sau a 1- ~arcari10r/descarcarilor repetate generate de actiunile seis

6.4.3. .:lrintele de 1a pct. 6.4.2 se realizeaza, dupa caz, prin proiectarea nodurilor in conformitate cu prevederile prezentului Cod sau prin utilizarea altor metode de calcul, alcatuire si armare confirrnate J, .ncercari concludente.

6.4.4. Nodurile se proiecteaza astfel incat sa poata prelua si transrmte fortele taietoare care actioneaza asupra lor in plan orizontal Qh si in plan vertical Qy.

Fortele taietoare de calcul care actioneaza asupra unui nod de cadru (Qh si Q) se deterrnina din conditia de echilibru al eforturilor maxime ce iau nastere in elementele (stalpi ~i rigle) , concurente in acel nod (fig. 6.4).

La structurile in cadre spatiale, eforturile de calcul, stabilite conform celor de mai sus, vor fi considerate independent pe fiecare directie principal a in parte.

6.4.5. Din punct de vedere al comportarii, calculului, alcatuirii

si armarii se diferentiaza urrnatoarele categorii de noduri: noduri solicitate predominant de rncarcari gravitation ale (perrnanente si temporare);

noduri solicitate predominant de actiuni seismice.

6.4.6. Nodurile solicitate predominant de mcaroari gravitationale sunt nodurile cadrelor la constructiile amplasate in zonele E ~i F definite in Normativul P100-92.

Cerint.ele hotaratoare pentru proiectarea acestor noduri sunt cele referitoare 1a ancorajul arrnat.u rilor lo ngitudinale ale elementelor care converg in nod. In acest sens dimensiunile nodurilor VOl' asigura realizarea lungimilor de ancorare prevazute in STAS 10107/0-90, pet. 6.2.1. Se VOl' adopta detalii constructive care sa asigure turnarea si compactarea co recta a betonului,

40

prin evit.area aglomerarilOi' vxcesive c)" ~ '11' t . '

",,' ._ ,e.L,He a"UL Jar 111 cazul

nodurilur marainale putandusp aVP3 'J" ·,vL . _ '"I'

" ,"~', .,,' 'col , • .,ccl, e lC:11Zarea UJlOI'

detalii ca l,D fig.Llj). Pe maltimea 'll'(~l';"l' _, vor . d ,'I

, ,. ,'. I A,' '" 1 pleve l'a c",

put in arrnatu rils tl'ans\l'l'c)L· din Z01" re UlJl'lcente al t'I "

"' 1" • e s a P!JUl.

PLA!,~TL POTENTIA(

v, DlCEDARI' ,_

h,

,i

PI A.N!:;, ron-NfL", DE CEDARf

6.4.7. Noduri1e solicitat« predominant de actiuni , ,

cele c • d . . ' , V 1 seisrmee ;;unt

, are nu se Inca reaza m prevederile pet 646 al t ) .

Cod. . '" pre zen u Ul

Fortels taietoaro dp calcul Ia C'11'e se (" , .

d ' , (. '. llmenSlOneaza aceste

~o ~~1, se ,VOl' deterrninn cu urmatoarele relatii: to! t a taietoar« onzontaJa

QI, = 1.25(A" + ,/\ 'dl lH" ' Q.

uncle: (b.D)

A"", A',r ariil» de arm t ' !

. ' '. aura mtrnsn (in scct.iunils de 10. fata

nodulm .t nglelor de pe directia de calcul;

Q, fort a, talt'toare de cnlcul 'in sectiunea de la fata nodului a stalpulUl super.;

terra t uictoarc verticala

Qv=Q h /n

I ~ s (6.10)

6.4d' 8, ',Forta taidoare orizontaln in nod determinata conf . preve en101' pet 647 "b" orm sale ale ".. . . .' se yre13 pnn eton si al'maturi transver-

. . caroi co ntributj] se insumeaza:

41

Qh < Qha + Qhb unde:

Q este forta taietoare preluata de catre armaturile trans~er-

h. sale (orizontale) in nod, care se calculeaza cu relatia:

Qha = AaR. . (6.12). .

este suma ariilor armaturilor transversale din nod (etrieri, ' agrafe) care indeplinesc simultan urmatoarele ~onditii:

- intersecteaza planul potential de cedare (pe diagonal a . nodului), fig. 6.4.

sunt situate in latimea nodului bn,

sunt dispuse intre armaturile longitudinale superioare

si inferioare din grinzi; . .. . "

ramurile etrierilor nepenmetrah, dISPU,;s1 pe directia solicitarii, au lungimile mai mari decat h/3. .

Q este fort a taietoare preluata de catre beton, care se

hb v

calculeaza cu relatia:

Qhb = [(0.5 + n)Ak I Aa Ph

(6.11)

(6.13)

A\ si A sunt ariile de armatura comprimata si, respectiv, lntinsa

n din grinda adiacenta nodului, pentru care rezulta eel mai mic raport AI/Aa; se va respecta AI/A.d;

n = N/(bnhnR).

La verificarea nodurilor la forta taietoare Qh se va respecta conditia:

Qh s 5bnhnRc

6.4.9. In cazurile in care, prin respectarea prevederilo~. d la pet. 6.1 si 6.3 ale prezentului Cod, se evi~ aparitia artic~atllio plastice in capetele de stalp ce converg 111 nod, forta taietoar verticala in nod Qv' determinata conform pct. 6.4.7, este prelu.a. de catre be ton ,;si armaturile verticale din nod, cu conditi realizarii prevederilor de alcatuire prevazute la pct. 11.3.

(6.14)

42

7. VERIFICAREA CAPACITATII DE Vi,' oi i~'~<,E POSTELASTICA

7.1. Conditii generale

7.1.1 Capacitatea de dcfcrmaro plastica se poate verifica la

nivelul:

sectiunilor critice ale elementelor cadrului; elementelor component- ale cadrului; structurii.

7.1.2 Capacitatea de deformare plasttca la nivelul sec-'unii se exprima prin raportul dintre curbura ultima si cea corespunza toare initietii curgerii in armatura intinsa, denumit factor (indies) de ductilitate sectionala. .

7.1.3 Capacitatea de deformal'e plastica la nivelul elementului se exprima prin raportul dintre deformatia semnificativa ultima a elementului si deformatia respectiva, corespunzatoare initierii curgerii armaturii, denumit factor (indies) de ductilitate de element.

In situatiile in care se accepta ipoteza dezvoltaru concentrate a deformatiilor plastice, in articulatii plastics (punctuale), factorul de ductilitate de element se exprima ca raport ale rotirilor in articulatia plastica.

7.1.4 Capacitatsn de deformare plastiea la nivel de structura in ansamblul ei, se exprima ca raport de deplasari orizontal~ corespunzatoare etadiului ultim (colaps) si celui considerat a corespunde inceputului comportarii post-elastice (semnificative) a structurii.

7.~.5 In afara de valorile relative ale capacitan! de deformare plastIca, definite la pet.7.1.2, ... 7.1.4, vor fi determinate si valori absolute cOl'espunzatoare del(rrmatiilor/deplasarilor ultime.

7.1',6 .Com~a~D.rea facto.rilor de ductilitate si a deformatiilor deplasanlor uttime cu cenntele corespunzatoare rezultate din c~IculuI din.amiC post-elastic, sau din spectre seis~ice post-elasLice, repre~lDt~ verificarea explicita a comportarii post-elastice a structunlor 111 cadre solicitate seismic.

43

7.1. 7 Verificarea cornportarii post-elastice a structurilor j 11 cadre, 'in conditiile specificate 1a pct.7.1.6, se efectueaza obligatoriu in situatiile in care proiectantul nu respecta integral prevederile privind ierarhizarea capacitatilor de rezistenta specificate la capitolu1 6 al prezentului Cod, pentru constructiile amplasate 'in zone1e seismice A. .. D. Aceasta verificare este recomandabil a fi efectuata In situatiile in care proiectantul considera necesar a avea date mai complete, explicite, privind comportarea postelastica a structurii.

7.2 Verificarea 1a nivelul sectiunii ~i elementului

7.2.1 Verificarea capacitatii de deformare plastica la nivelul sectiunii se face prin trasarea eurbei mornent-curbura pentru elementele solicitate la mcovoiere pura, sau cu fort a axiala. Relatia moment-curbura se poat.e obtine cu programe specifice de calcul automat sau, in mod simplificat, prin procedeu1 expus ' in anexa B a prezentului Cod.

7.2.2 Pentru verificarea capacitatii de deformare in articulatiile plastice, se va admite ca deformatiile plastice se dezvolta pe lungimile plastice lp' calculate cu urmatoarele relatii:

1p = 0.75 h (la rigle) (7.1)

1 = 0.70 h (la stalpi)

p

unde: h = inaltimea sectiunii transversale a elementului (rigla

sau stalp).

In situatiile in care se utilizeaza detalii de alcatuire si armare care nu se incadreaza in practica curenta, sau daca cuantificarea deformatiilor plastice este hotaratoare pentru evaluarea compor-. tarii structurii, lungimea zonelor plastice se va stabili pe baza unor Incercari concludente.

7.2.3 Capacitatea de retire in articulatiile plastice se determina considerand curburile calculat.e conform pet, 7.2.1 si lungime zonelor plastice conform precizarilor de la pet, 7.2.2. Rotire ultima in articulatia plastica (e) se determina cu relatia:

eu (<p" - <p) lp (7.2)

44

8. VERIFICAREA LA STAREA LIMIT'A DE D

n. EFORMATII

8.1. Grupari fundamentale de incarcari Caleulul Ja starea limita de deformat" 1

samblelor sau a ansamblul . tr ..,le a e ementeIor, suban-

, UJ s 1 ucturii se efect - A

rnitate eu prevederile din STAS 10107/0-90' ueaza l~ confor-

ale prezentului Cod. ' pet, 3.9 I?l cu cele

Conditiila privind deformatiile 0'>.' '1

b ' , , eo> InZl or rezemate p stalni

su actiuni verticals. se pot verifica admit.a d _ e s a pi,

reazerne netasabil., Sage tile verticale 1 ' ~ ~t elementul are console (cu exceptia consolelor scurte :1 e ~ID~l or rezem~te pe

se deterrnina lua' nd 'In c id . e stalpllor prefabncati)

OIlSl erare I'll d f . 'I ' ,

elementslor de rezemare.' e orrnatji e proprii ale

. In cazul grinzilor prefabricate la care ih . _

nle, deschidel'ea) si/sau se ti . SC ema statica (Iegatu-

'i c iuriea activa se hi ba A

de montaj si final a, deformatiile totale .sc lz:t ~ In fazele

deformatiilor calculate pent. fi se obtin prm Insumal'ea

D fi . ." , I U ecare etapa.

e ormatiile In plan orizontal ale "1 '.

etc.) se calculeaza considerand ,r~nzl or (grinzi de rulal'e

portante vertic ale (stalp] etc.). sr e ormatiile elementelor

8.2. Grupari speciale de incarcari

" Calculul deformatiilor sub acti . di _ .

Incarcari implica ef~ctele incar ', U~l In .gr~panle speciale de Dimensionarea elementeIor ca.n or selsm~ce orizontale. respectarii prevederilor rivi c~d1eIfr se reahzeaza in ~onditiile deformare din normativuf P1~O_9~a cuIuI Ia starea limita de

Determinarea deforma iilor ,pct. _ 6:2.3.

cadreIor se recomand _ _ t 01 (deplasanIor) orizontaIe ale caicul automat. a sa se reaIizeze cu programe adecvate de

Daca s-a considerat un mod 1 d

seismice echivaIent. e e cal cul bazat pe fortele

deplasariIe nodun'l e si pe comportarea elastica a materialelor

. or corespunzatoa f4 t I '. '

se maJoreaza CU valoarea l/'fl re or",e or selsmlce de cod

Pentru situatiile in care r .

calcuIului static prin sch ti p ezentul cod permits efectuarea

ema izarea structurii sub forma de cadre

45

plane, calculul deplasarilor se va efectua conform precizarilor de la pct.B.2.1 si B.2.2.

8.2.1 Ipoteze de calcul

Pentru calculul deplasarilor laterale ale cadrelor se accepta

urmatoarele ipoteze:

a) Actiunile corespund gruparii speciale de incarcari, fortele

seismice de calcul fiind considerate dispuse (succesiv) pe

directiile principale ale constructiei.

b) Rigiditatile elementelor cadrului se determina considerfmd

modulul de rigiditate sectionala

~ = Eb1b (B.1)

c) In calculul deplasarilor orizontale se va consider a !?aiba de

plan!?eu nedeformabila.

Daca sistemul constructiv al plan!?eelor sau prevederea unor

goluri mari in acestea conduc la !?aibe deformabile in rapo cu cadrele, calcululdeformatiilor se va face consider and com portarea spatiala a structurii (cadre si plan!?ee deformabil

in planul lor)

d) In situatiile in care se admite efectuarea calculului plan, efect

momentului de torsiune generala se poate considera pri amplificarea deformatiilor de translatie determinate pentr fortele seismice de calcul, cu coeficientul aj (relatia B.2):

aj=1+SeR<jd/(F):Rojd2) (B.2)

unde:

S _ forta seismica totala pe constructie;

e _ excentricitatea de calcul medie (distanta intre centrele d

greutate !?i rigiditate);

d. _ distant a dintre centrul de rigiditate si planul cadrului "i'

Ii. _ ritriditatea la forte laterale a cadrului "i";

C1 to'

F ci _ suma fortelor orizontale aplicate cadrului "i";

r.R .d2se determina pentru ansamblul structurii.

Observatie:

corectiile date de coeficientul aj se aplica eforturilo

deformatiilor determinate din actiunea fortelor seismi orizontale (fara consider area incarcarilor verticale di

gruparea speciala).

46

e) Deplasarile laterale se determina fa - .

panourilor de zidarie tnramata ra co~s~derarea aportului

asupra rigiditatii structurii

~.2.2 ~~~culul ~ractic a1 deplasarilor lateral .

In conditiile precizate la pet. 8.2.1, calculul d e - .

se poate efectua. prin procedee d al 1 li eplasarilor laterale

S dec cu miar

e recoman a utilizarea de programe d .

determina deplasarile generale ale n d ril e calcul au~mat, care

Deplasarile relative de nivel A /H u or (translatii si rotiri).

cadrului, eonsiderand A confi r f .' se calculeaza in planul

A = [Asl _ sl r o(rm 19. 8.1):

r x,i Ax,i-1 - He I LAS!. -1 - Adr. )]

unde: Y,' Y,1-1 (8.3)

'I' - coeficientul de reducere a fortei .. .

(conform Normativului P100_9S;lsmlce considerat in calcul

_ Ast. Ast st dr ' pct. 5.3.6;

X,I' x i -1' A . l' A. H' L

D 1 . "l y,I-. y,1-1' e!?l suntprecizateinfig8l

. ep as an e nodunlor sunt determi ~ ~ ... . Venficarea deplasarii relative d . mate m GS de incarcari.

mvelurile. e nivel se va efectua la toate

Fi . 8.1.

8.3. Deformatii limiti

Deplasaril .

fund e maXlme rezultate din .. ~

. amentale de incarcari se v . actiuni In gruparile

din STAS 10107/0-90 pct.3 9 sa:r ;ons~de~~ conform prevederilor de ~exploatare a construct" p escriptiilor specifice conditiilor

In cazul actiunii . leI:

.,. seismice oriz t 1

on a e condit.iile .

.,. privind

47

deplasarile relative de nivel maxime sunt difererrtiate astfel:,

a) In cazul structurilor cu pereti de umplutura din zidarie de caramida, corpuri din beton cu agregate grele sau usoare,

sau alte materiale similare

~ III <0,0035

b) i~ cazul st.ructurilor cu peret.i de compartimentare din ma-

teriale care pot urmari deformatii1e structurii fara degradari semnificative, a color cu panouri a carol' Iegatura cu structura este de asa natura i ncat dsformatiile structurii n u sunt tr ansmise la pereti, precum si in cazul construct iilor fara

pereti de umplutura

~ III <0,007

r e

c) in cazul constructii1or parter Ia care panouriJe de perete

respecta conditiile de la pet, b

~/ll <0,01

r ."

Conditiile privind deplasarea relativa de niveJ pot fi diferen

t iate pe inaltimea cladir ilor etajate in funct.ie de sol ut.ijl constructive adoptate pentru elementele de comparbmentare; 1 aceste situatii se VOl' respecta prevederile de 1a pet, 3.4.2,

Daca condit.iile privind verificarea 1a stare a limita de deform tie nu sunt respectate se va mar i rigiditatea structurii pri majorarea sectiunii stalpilor si/sau rig1elor.

9. PROIECTAREA PLAN~EELOR STRUCTURILOR I

CADRE

Planseele structurilor in cadre sunt solicitate: - la mcarcari verticale;

_ la mcarcari orizonta1e, cand 1ucreaza ca saibe. Calcu1u1 la incarca ri vertic ale este obligatoriu Ia

structurile.

Calculul Ia mearcari orizonta1e se va efectua in

prevazute la pet. 9.2 ale prezentu1ui Cod

9.1. Calculul planaeelor la tncarcari verticale Actiuni1e verticale pe planf?ee se considera corespunza gruparilor fundamentale de rncarcari precizate in STAS 1010

48

1-91. STAS l0101/2A2-91 sau alte ' ' "

C'-I'l . .,,' . presciiptn.

a cu. uI ~1 alcatu irca plansealnr "P ". 'fn

• ,. C"". 'I b .. , >I f.A c..tce in coridit.i 'I

preciz ate in "TAS J0107/1-91 ST\-' 1''' /, ,,_ "ill e 2,-77, STAS 10107/4-77 ." 'l't ~;:, (,'~7.2-m. SlA8 il1107! , sa u a e pr escriptn specifics duua

9 2 C 1 ., v" caz

.. a culul ~la~!?eelor la rncarcarr orizontale '

Planseele s tructurilor in cadre de 1 t .'

verifica la incarcari orizontale in I Je O.ll a.') mat s e ealculeaza!

<, , 1 cazu cun.st.r VI

zonele seisrnice A- D (conform N ' ,+' /~. ..c 11. u. r aml-i1asate in

_ OlmdciV~lllJ1 P]O() <)2) - , '

urrnatoarele situatii: ' . .r:», IllLl'-U:1a din

p1an1?~ul face parte din infrastructura:

daca III planseu sunt goluri alp carer diIl1' . .

o directie depasesc 9C')tX di Ii _ ';. ensium pe eel putin

" ' ~. ~. ( {n l hnenSliJlea

planseului; corespunzatoare a

daca nu sunt respectate conditiile de '..... .

Ia pet, 2,1, 2.2, 2,:3, 2.4.' ' e alcatuire genelala de

daca planseele nu sunt din beton '

bricate cu sau fara suprabet v . mo1nobt (elemente prefa

A " onm c. a te solut ii).

9.2.1 Incarcarile orizontale e 1 ' ' .

me orizontale (saibe) d t ' P P ansee considerau, ca diafrag

. ' se e elmllla acceptand . c t I'

a) saibele realizate eli I - urma oare e ipeteze:

n p an~ee de beton ' ' , .'

elements prefabricate mas i A' ai mat mono lit sau

A asive eu imbinai-i d ti

mtreg perimetri 1 se '.J - e con muitats; pe

b)A ,', conSluen:;Ilrde1(jp'Y'-b;' A 1

rncarcaril- {Jt'IfU- ;, le cor d c """ He ill p- anul lor

A. ,. COl espun , WI t.elor ca bile al -'

se va consiciff'l a '1 ",' pa ue aw cadrelor:

, "-, unea SeJsIDl"a IW di ' .. t il " '

structurii ca sal cir n d ,. ,'1 ~,~. It ct 11 e principale ale

. ~ _u l S'l.I iburta hrnar n , 1

~l echivalcnta [OJ' 'J' ' .l, ,,1 oportrona cu masa

1 t.e or or1'7OI·tale de- \ I t A - •

c) a structuri1e calculat "d' , .c '(), ate in cadre (iig 9.])'

al man+: e In omeniul nelinis , d ' matenale10r mcarcarile ' ~4 lUI e comportare

dif . ' pe saibc se dats- '

1 eritelo i ct.ap: d, ,,'. ., errmna corespunzato-

•. t aparit.ie a art 1 t '1

sti uctura: in ac "t, ca .: . " leu a ,11 or plastice in

',C zu ri . verificare ibel

se vor considers rezi t tel :,'-<' a sai elm de planseu

Reactiunj]p rddre1 :s en, ele medii ale betonu1ui si armatu;'il' , 1 .~ ~ 01 asupra saibel , ".' 1Z0 area rig1elor de I, . 1 1 ' .. 101 se pot determina prin a rnve u consideiat.

49

FI I II I ~ IIi' 1'" III
.. -
"" -
Fl Fi !m F.
l1li _til J I I II I II II ~'!F;l~fliri~~:ff~~¥;- ,0:wi,. •

T . Fig. 9.1

9.2.2 Calculul eforturilor sectionale in saibe se face functie de solicitarile orizontale determinate conform pet 9.3.1, prin exprimarea echilibrului in sectiunea considerata.

Eforturile sectionale semnificative pentru verificarea saibelor sunt momentele lncovoietoare si fortele taietoare.

Sectiunile de cal cul se consider a in dreptul cadrelor de pe directia de calcul considerata; in situatia unor distante mari intre cadre, se recomanda sa se considere in calcul ~i sectiunile intermediare dintre cadre, in care apar solicitari importante.

Eforturile sectionale in saibe se determina corespunzator actiunii seismice pe directiile principale ale structurii si ambele sensuri de solicitare.

Solicitarile in saibele cu rigiditate medie sau redusa se determina considerand incarcarile precizate la pct. b sau d, functie de rigiditatile elementelor structurale.

9.2.3 Verificarea planseelor la eforturile sectionale determinate de efectul de saiba se realizeaza-diferentiat, functie de alcatuirea constructiva a acestora (plansee din placi de beton arm at monolit, plansee din elemente prefabricate etc.).

La verificarea planseelor se vor considera eventualele goluri (scari, curti de lumina etc.), care pot determina concentrari

50

semnificativa de eforturi.

.~laI~!;le~le diI~ b.eton ~rmat mo::olit se verifica similar cu grinzll~ P~l eti (daca 1 ezult~ proportii corespunzatoare); solicitarilo de mt:nder~ d~ la ~argImIe planseuh.] se vor considera concentrate m grinzile (nglele) corespunzatoare.

~lan!?eele din. elemente prefabricate se considera in calcul ca fh~ld format~ ~m elemente ~ndependente sau care coducreaza, functie de conditiils de transmitersn lunecarilor in rosturile dintre acestea.

imbin~~il,e . elernentelor prefabricate pe reazerne se verifies f?l Ia solicitarile rezultate din efectul de saib».

9,3. Structura de reeistenta a scarilor

Structura de rezistenta a scarilor se considera diferent,iata astfel:

• structura de rezistenta verticala 11 casei scarilor;

• structura de rezistenta a scarilor (nodests ramp ": \]1'; . d podest, grinzi de Yang etc.). . ,> e, grmzi e

~reze~tul Co~ se refera numai la alcatuirea structurii de rezlstent~ a .casel scarilor, realizata din cadre de beton arm at.

, ~a aleatmrea generala a scarilor se VOl' considera recomandax:,tle de pet, 2.4.

In situatiile in care se prevad rigle de cadru intre nivelurile ~urente ~lre planr;;eel~r .~de exemplu pentru rezemarea podestelor ~n~e~edlare .a:e sCanlor), se VOl' evita comportilt'ile specifics ~ta~pl1o.r s~urtl; m acest sc~p s~ rec?manda ca momentele capabils III sectlUlllle de la extrelllltatlle nglelor sa tIP suficient dp mici

astfel i . 't di r A.'

nea iagrama de momente lllcovoietoare pe stalp S3 cores-

punda cu fig. 9.1. -

~a pn~ieeta~e~ ladrelor ad1',cente casei searilor se VOl' respecta pre\edenle privind calculul~:i aleatuirea eadrelor curente.

51

10. INFRASTRUCTURA ~I FUNDATIILE

10.1. Generalitati PreIuarea si transmiterea incarcarilor ce actioneaza asupr

unei constructii se face prin sistemul structural constituit di trei componente principale: (1) suprastructura, (2) infrastructur si/sau fundatiile si (3) terenul de fundare. Aceasta pecizare est deosebit de importanta in cazul constructiilor supuse predominan actiunilor seismice intrucat, in acest caz, interactiunea celo trei componente este esentiala pentru int elegerea corecta comportarii sistemului, in totalitate, f?i pentru dirijarea controlat a deformatiilor plastice.

Infrastructura se considera acea componenta a sistemul structural care prezinta, in raport eu suprastructura, 0 crester brusca, semnificativa, de tezistenta si de rigiditate. De obic infrastructura este constituita dintr-un sistem de pereti, dispu pe inaltimea subsolului (sau subsolurilor), care conlucreaza c planseele care ii marginesc sau pe care ii strabat; in unele situatii infrastructura se poate intinde si pe inaltimea unuia sau m multor niveluri de la partea inferioara a constructiei. Fundatii sunt elementele structurale prin care se asigura rezemarea terenul de fundare a infrastructurii sau, in .. unele cazuri, dire asupra structurii. In cazurile in care exista 0 infrastructura aceasta conlucreaza cu fundat.iile, prin intermediul carol' reazema pe teren, formand 0 unica componenta structurala

Principiile proiectarii infrastructurilor f?i fundatiilor, conditiil de alcatuire si modelarea lor pentru calcul fac obiectul prescri tiilor specifice.

Conditiile care pot determina alegerea sistemului de funda sunt indicate Ia pet, 2.6.

Structurile in cadre de beton armat pot avea urmatoarel solutii de alcatuire a infrastructurii si fundatiilor:

a) Structuri fara infrastructuri, la care rezemarea tuturo stalpilor se realizeaza direct pe fundatii. Fundatiile pot de suprafata sau adancime, izolate, continui sau radier.

b) Structuri cu infrastructuri, la care sunt prevazute intre supr structura (sistemul de stalpi l?i grinzi) si fundatii, siste

52

spatiale de peret i structurali, pe unul sau mai multe niveluri eoneepute, calculate, ~leatuite si armate astfel incat sa reali::eze ,0 cre~tere semmfieativa de rigiditate si rezistenta. Pe inaltimea mfrastructurii pot exista si stalpi reeemati 'd' t

f d tii I ~l irec

pe un a.11. n aceste situatii de alca tuire (sol tii t

1 1 di , b I u 11 curen e

~ e a In cu ~u so), se va tine seama in calcuIuI infr'astructurii

f?~ de efortunie preIuate de la stalpii care nu sunt in co t t

direct cu peretii (fig. 10.1 ). n ac

In cazuI cladirilor de inaltime medie sau inaite I, , t

- l" , amp asa e

In zone. e seisrmce A-i-D se recornanda ca infra t t· - f

'., s ruc ura sa re

realizata ca un sistern casetat alcatuit din peretii de subsol

planseul pe,~te subsol iar la partea inferioara prrntr-un radiel:

sau fundatii continui si placa armata- legata d t

' " e aces ea,

La c?nstr,uctllie amplasate in zonele seismice A.;-D (ccnf.

Normativuhj] PI00-92) se va evita de regula I' d

b I' , " rea lzarea e

su so uri partlale., Cand acestea nu pot fi evitate se va tine

seama .Ia calcuiul l~frastructurii si suprastructurii de efectele de torsiune generaia generate de excentricitatea infrastructurii fata de ansamblul structural.

, PIanf?~_ul (p1anl?eele), in contact direct cu peretii de Ia subsol sr fu~datl1le afere~te, constituie elemente structur~le componente ale mfrastructunl.

Fig. 10.1

53

102 Calculul infrastructurii

Fu~datiile si infrastructura se verifica la ac~iunile :or~sp~~zand gruparilor fundamentale si gruparilor .specIale de mcarcan:

Un model de calcul riguros implica considerarea ansamblului spatial suprastructura-infrastructura-teren de fundar~, .~u propnetati definite prin legi constitutive fidele comportarn reale a elementelor care alcat.uiesc fiecare din cele trei componente.

Se admite in cazul constructiilor etajate cu inaltime redu~a I?i medie (definite conform pct. 1.2.2) = s~ deter~ine e~o:tunl~ sectionale in elementele infrastructuru prm stu~lUl ~chlhbrulUl infrastructurii izolate, solicitate la fortele de legat~~a cu su.~rastructura si la presiunile care apar la nivelul talpii fundatn~or:

In aceste cazuri presiunile pe terenul de fundare se det~r~m functie de caracter:sticile de deformabilitate ale terenulUl I?l al

infrastructurii.

In cazul actiunilor corespunzand gruparilor fundament~le d

mcarcari, fort ele de legatura considerate in calculul l.~fra structurii sunt cele rezultate din calculul su~ra~tn~ctu~n.

Pentru gruparile speciale de rncarcari (actIU.~l seismice) s admite a considera ca reactiunile suprastructunl sunt asociat

mecanismului structural de plastificare (M, Q, ~). .

In situatiile in care calculul dinamic post-elastIc es~e l~PU in prezentul Cod (pet. 5.1.3 si 5.4.2), fortele de legatura c infrastructura vor fi cele rezultate din acest calcul.

Fortele transmise de suprastructura euprind si ef~rturile tr~ smise prin plansee. Planseul peste subsol tra~s~lte la.' peret infrastructurii forte de lunecare ca efect al reactlUmlor o~zontal ale stalpilor si al fortei seismice corespunzatoare maser coneen

trate la acest nivel. .. A" •

In situatiile in care se utilizeaza fundatii de a~~Ilclme (pilot

barete etc.) in calculul elementelor infrastructuru se con81de~ (in locul presiunilor pe teren) fnrtele care se dezv~~ta in fundatr

Calculul eforturilor in elementele infrastructum se recomand sa se efecueze cu programe de calcul automat care permit mod larea corecta a legilor constitutive pentru terenul de fun dar si infrastructura. De regula in acest scop se apeleaza la metod

54

elementelor finite; eforturile sectionale se obtin prin integrarea eforturilor unitare furnizate de programele de calcul (se admite modelarea comportarii elastice a materialelor).

Pentru cazurile curente se poate modela infrastructura in calcul ca un sistem de grinzi pe mediu elastic.

Daca infrastructura este in contact direct cu un singur planseu (placa) se admite neglijarea rigiditatii la torsiune, proprie a elementelor infrastructurii.

Infrastructura (elementele componente: pereti, plansee) se dimensioneazalverifica la starea limita ultima si la starea limita de deformatie,

Dimensionarea elementelor va urmari de regula evitarea aparitiei deformatiilor plastice la nivelul infrastructurii. in acest scop momentele incovoietoare considerate in fortele de legatura cu suprastructura (in gruparile speciale de Incarcari) vor fi determinate cu consider area suprarezistentei armaturilor,

Sectiunea de calcul a peretilor infrastructurii se va considera impreuna cu fundatiile si placa (placile) de planseu adiacente. Sectiunile (orizontale) din rosturile de turnare se verifica, in acest caz, la forta de lunecare conform STAS 10107/0-90, pct. 3.4.2.

Functie de configuratia diagramei de momente incovoietoare peretii de beton armat se consider a pentru calcul astfel: '

a) Grinzi de beton armat, in cazurile in care rnaltimea de calcul a sectiunii (h) si distanta intre doua puncte de inflexiune (L) respecta conditia

hlLi<0.5 . (10.1.)

Grinzi pereti, in situatiile in care ccnditia 10.1. nu este tndeplinita, i.

Da~a peretii infrastructurii sunt rezemati continuu pe pereti ulati se considera in calcul ansamblul acestora.

La dimensionarea planseelor f$i fundatiilor se vor considera ~ec~le cumulate din participarea acestora la preluarea eforturilor m mfrastructura precum I?i cele proprii acestora.

55

10.3. Calculul fundatiilor

Condit iile privind presiunile pe terenul de fundare t?i de proiectare a fundatiilor sunt cele precizate in normativul PIO 86, STAS ~1300/1-85 t?i STAS 3:-WO/2-85.

Solicitarile transmise la fundatii, corespunzator actiunilor di gruparile fundamentale de incarcari, se considera conform pi-evederilor din prescript.iile de pruiectare precizate in aliniatu precedent.

Pentru gruparile speciale de incarcari, incluzand actiune seismic a, eforturile transmise 18 fundatii se determina astfel

a) Eforturile rezultate din analize dinamice neliniare ale structurii

b) Efoituri!e corespunz and mecanismului de plastificare suprastructurii in cazul actiunilor seismice. Pentru cazuril generale cand, de regula, la act.iunea cutremurelor de mar intensitate sectiunile de la baza stalpilor se pot plastific momentcle incovoietoare transmise fundatiilor sunt asocia momentelor capabile all' stalpilor,

Se va urmari ca prin dimensioriarea adecvata a fundatiilo sa se evite dezvoltarea deformatiilor plastice la nivelul terenuh sau in elementele de beton armat ale fundatiilor (mecanism de disipare prin deformatii plastice a energiei induse de cutrem sa se dezvolte numai in suprastructura).

Fort ele taietoare sunt asociate mom en tel or incovoietoare sectiunile de la baza stalpilor.

Daca sub actiuni din gruparile speciale de incarcari tereni de fundare are deformatii remanente, infrastructura si/sau sup structura se verifica Ia efectele tasarilor inegale.

11. ALCATUIREA ~I ARMAREA STRUCTPRILOR CADRE

11.1. Conditii de alcatuire a riglelor de cadru Alcatuirea si armarea riglelor se realizeaza in conformit cu prevederile din STAS 10107/0-90 (pet 6.1, 6.2. 6.3 si 6.5) din prezentul Cod (pet. 4.2, 6.2).

Conditiile de alcatuire si armare sunt diferentiate intre sect nile curente si zonele potential plastice.

56

Se VOl' consider a ca zone potential plastice sectiunile de la

capetele tu turor riglelor indifersnr de . ti

pOZI,Ia aces tora in plan sau elevatie,

Pre~ederile privind alcatuiraa .I?i. armarea in zonele plastin' potentials se VOl' considora pe IUngImI!e plastice indicate in Anexa

J din STAS 10107/0-90 (pet J.3). .

Se recornanda ca la arm area riglelor de cadr I'.

d '1 di s'r'A -, u, pe anga

preve en e ,1Il :1'\.8 .10107/0-90. sa se respecte urmatoarele:

- :U-~atu.nle lo~gtt,udlI~ale sa fie dimension ate si dispuse astfel .

mcat din actiuni sersmice de mare intensI-tate t iunil

. , sec Iuni e

potentI.ale de fOlmare a articulatiilor plastice, pentru cel~ doua sensun de act iune, sa coincida.

Riglele solicitate predominant din actiuni seisrni

.' -. - Ice VOl' avea

annatunle JongItudmale realizata ca bare drepte (n di

bare inclinarn). u se ispun

Daca, ca efect al incarcarilor vertic ale importante (fo.t

concentrate mari etc.) sunt necesare arrna t " I' r e

. .' urr Inc Inate,

acestea. se VOl' dimenslOna functis de eforturile corespunzatoare

grupanlor fun.damentale de incarcari si se VOl' verifica in gruparea speciala.

Nu ~e ~~m_ite .dispunerea de armaturi inclinate la marginea sectlUnll riglei.

Daca in fazele intermediare de lucru all' grinzilor prefabricate care. conlucre.aza cu suprabetonarea (decofrare transport malllpulare ~I montajJ nu se respects conditia' ,

Q/~b~(!) + M/Wt• < 0,7Rt (11.1)

r!ne~ll se .. vor, dispune conform indicatiilor din fig.l1.l.

. sI~~atlIle. lI1 care se urmare!?te evitarea formarii de artIculatll. plastics in sectiunile din apropierea nodurilor se recor, manda ~Ispunerea armaturi!or longitudinale ca in fig il 2

n cazul nglelo ' f: b . . "

ri 'de r.pre.a. ncate care reahzeaza cu stalpii noduri

ta~ea s:~ r;c~~~n~a eVltarea. plasti.ficarii imbinarrln-, prin adapse ul:eI 1Il ig. 11.2. DimenslOnarea riglei si a imbinari10r

va rea iza (conform t 6 1 2) 1

functi d pc. " a eforturi (M, Q) stabihte

~Ie e momentele bil di '.

articular"l . lasr.i capa I e In sect iunile de aparit.i« a

I'll 01 P astIce.

57

etrieri conectori
e- ~ etrieri inchi~i

~
.
iL..LI Fig.11.1
'l~

• I 1--

. : :1:500

OJ II ~1ffiJm, ~

l r 5h! 2.l.5h-+

+- zona polenliai I plasticl

'l.IF.lh,

: ..

I,

t--

Fig.ll.2

11.2. Conditti de alcatuire a stalpilor

Alcatuirea si armarea stalpiloreerealizeaza in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 l?i din prezentul Cod (pet. 4.3).

In sectiunile potentiale de aparitie a articulatiilor plastice de la baza stalpilor se recomanda ca armatura longitudinala sa nu fie innadita prin petrecere sau sudura, fiind dispusa, continuu, conform modelului din fig. 11.4.

In situatiile in care se admite innadirea prin petrecere armaturilor longitudinale din stalp (STAS 10107/0-90, pet. 6.3)" se recomanda utilizarea modelului din fig. 11.3.

Masurile privind asigurarea capacitatii de deform are post, elastica (ductilizare) se vor aplica in sectiunile de incastrar

58

+

a stalpilor (in fundatri, sau la nivelul superior al i frast ..

. - I - m ras ructuni)

precum si In zone e In care apar variatii man' I V'" - alti " v a e secylunll pe Ina ylrnea umn myel (de exemplu la stal " h I I .

I t - d pn a e or cu podun

ru an e, in reptul grinzii de rulare etc.).

·,10.~"_
Vi,.... .....
1/10~ Iongi ttldinDl 1-1
III tilt .. ftB
T'
, ..
1 1. 1.51. I
- f-
I """T5'_ .
i- f- V .. ,'16
d,
r-~ ••





Fig. 11.3 I _J

Fig. 11.4

59

11.3 Noduri de cadru

La proiectarea nodurilor de cadru se vor respecta urmatoarele se recomanda ca axele elementelor adiacente nodului sa fie centrate in axul nodului; daca aceasta conditie nu se poate realiza (noduri marginale, noduri de colt etc.) excentricitatea in plan orizontal nu va depasi 114 din latura corespunzatoare a sectiunii transversale a stalpului inferior;

arrnaturile longitudinale din stalpi sau grinzi care se ancoreaza in nod se prelungesc de la planul median al nodului (perpendicular pe armatura) cu lungimea de ancor are deterrninata conform STAS 10107/0-90, pet. 6.2. Daca pent.ru ancorarea armaturilor sunt necesare bucle sau carlige, acestea se VOl realiza intotdeauna in nod (fig. 11.5; 11.6: 11.7 si 11.10). Barele longitudinale din stalpul inferior se pot prelungi in

stalpul superior prin graifuire (fig.Tl.Z) daca devierea arrnaturilor in plan orizontal (d) respecta conditia:

do«h",-100 )/6 [mm] (11.2)

unde .

hgr rnaltimea sectiunii transversale a riglei in dreptul armaturilor graifuite.

Nodurile solicitate.predominant din actiuni seismice VOl' avea cel putin cate 0 armatura verticala interrnediara pe fiecare latura a nodului; daca armatu rile din stalp sunt graifuite, fiecare bara se va amplasa la coltul unui etrier.

La detalierea armaturii din nod se va avea in vedere realizarea spatiilor necesare turnarii si vibrarii betonului (nu se conteaza pe turnarea betonului in nod prin grinzi).

c· .- .. ~---.~~~~----_". __ . _

--

-~~--~--

Grinda

bg~

I

I r Grind3

I -t--'-bg-:-, h_:;g:__

i

i l _ ___Ei__ i

Bcrz longi't\JdinotlZ in

1 L griC'ZI, continu~ ~ilR inferior bs ,hs

(a) Bore longitudinole inferioare corrtinue in grinzi

(b) Bare ,interioore: intrerupte in gnnZI - solU\ie recomondaiCi ~ STAS 1010710-90,pct.6.5.2.4, cornpletctc cu prevederi din prezen1ele instructiuni teh-

nice. '

( C) Bare in1erioare intrerupte in grinzi -so(u'tie nerecomandata

Fig. 11.5

Nod central cu gri , , '1' ,

eg 1 B 1 rmzi ~l sta pi cu secnuni transversale

b a~. ,a~e e supenoare se prevad continue prin nod'

are e In enoare din grinzi se pot intrerupe '

60

61

a - acoperirea cu be' .la (apete:a. C.Om • In ternl :a. 60 m

recomandabil No.1 se oomite

di

indoirea bcnlor irTfczrioof'¢ in jos

Nod margino I.

Ancoranza bcrelor longi,udinale din grindo.

Bare continue

- t - ~I ~

0. - acoperiran cu beron

• In capete ~ 40mm

• lateral ~ 60rnm

Fig. 11.7

Nod central cu grinzi cu sectiunile tronsverscle neczgale.

Ancoranza borelor longitudinale din grinzi.

62

A - A X~~C:!:!:~=t:r--

r - rr:t?:l) de curburd conform pet,

d > dmax

dmax = max [d1idZ',d3]

Fig 1UJ

Imbunatatirea ancorajului bcrelor de armaturCi din grinzi prin prevederea unor bare transversale

Sttl 5

erior

bs.hs

Con!;r)!(i scurto bg.hg

ArrOOtlrJ ntru imbunatli1irea ancora'ului barelor longitudinale din grinzi,atunci clnd acestea sint comp-imate

ig. 11. 9

Nod marginal eu consolil scurta .

Ancorarea armciturilor longii:udinale 'n consolo seurta prevCizuta in ocest seop.

Barele longitudinale din grinQCi se prevad continue prin nod.

63

~-- ~---~----~

a - cr operire cu beton • lu ccpete ~ 40 m:n ·luterClI ,.. 60mm

Fig. 11.10

barelor longitudirne din stllp. opr.te :n nod Ancororea

Armoturil. Ion itudinale si Iransv~rsale- rezul'olc d i ri (o\{ui se dispvn in l_n1l?'nO Q(iei cc.tiVI? a noriu!ul - brv-

Fig. 11.11

1-1' lal,i S, I grinzi inguste.imbinare intr e 5 I pi

detalii de armare.

d~

r~ 3dp (conform STA 10107/0-90) !?I~ d (diomplrul barei care.

se prinde In C IOC U t ,,'rieru\ui.)

Fig 11.12

Oetatiul

t C'IO(Ut elrierului

pen ru

64

orm6lum I . udino(o

inierioor6

~omm

armcrturo de conec.lare

<b)

~e,,--_..!I- .u

(etr ier i )

20 ... 40mN*·"l.omm

01 .L

" C)_

en s:

~ .. 40mm

arm01uri Ion itudino(e

Fig.'1.13 Solutii recomondote perfru olcatuirea capetelor grinzilor prefabricate

(0) grinda campus.a din elementut prefabricat ~i suprabetonarea de 10 nivetut pldcii (solu\ie recomcn data).

(b }grinzi constitu ite numai din elementele pretobr iccte hg =hgp; agra1ele (et r ler ii) de 10 partea superioara sin! pentr u lega!ura cu monotitizcreo , cleo regula

de IO:ime redusd , dintre placile pretcbr iccte ale plonseului.

65

ANEXA A: RIGIDITATI SECTIONALE PENTRU RIGLE ~ STALPI

Pentru calculul eforturilor in cadrele de beton armat moduli de rigiditate sectionala se pot considera conform prevederilo din Tabelul AI.

Tabelul Al

ELEMENTUL MODULUL DE RIGIDITATE
Rigle 0.6EJh
Stalpi comprimati 0.8E_b!t
Stalpi i ntirrsi 0.2Ehlh Modulul de elasticitate al betonului Eh se va lua confo STAS 10107/0-90, pct. 2.1.3.1. Tabelul 7.

Momentul de inertie Ih al sectiuni echivalente se determi astfel:

• pentru elementele cu sectiune dreptunghiulara, momentul inertie al sectiunii brute de beton;

• pentru grinzile cu sectiune T, momentul de mertie al.sectiu brute de beton la care Iat imea activa de placa este jumata din valoarea prevazuta in STAS 10107/0-90, Anexa A. Pentru verificarile la starea limita de deformatie si in situatii

in care valorile rigiditatii sect.ionale sunt hotaratoare as up rezultatelor calculelor, se VOl' considera rigiditati section rezultate din programe de calcul automat care definesc Ie moment curbura, din cercetari experimentale concludente s relatii de calcul mai exacte date in literatura de specialita

66

ANEXA B: CALCULUL DUCTILITA TII DE CURBURA (SECTIONALE)

Stabilirea diagramei M-<p si a indicelui de ductilitate sectionala.(I-1,,) se recomanda a se realiza cu programe de calcul automat specializate. In situatiile in care nu sunt disponibile asemenea ?rograme, calculul direct ("manual") va considera urmatoarele ipoteze:

• Rezi.s~entele materialelor corespund valorilor lor medii, stabilite conform pet. 3.1.7 din STAS 10107/0-90'

• De~~min~rea curburii de curgere <P" se face consider~nd deformatiile si eforturile pe sectiune ca in fig. B.l.a.

• Curbura. ~lt~ma (<P') se poate calcula conform situatiei, de def~rmatl1 si eforturi pe sectiune, din fig. B.1.b.

• Legils constitutive pentru beton!?i armatura (diagramele'

0-£) corespund prevederilor din STAS 10107/0-90 s t

fi 'd . , au po

1 consi erat~. slmplificat ca in fig. B.l.c, unde valorile ultime

:;tIe deformatl11or specifice sunt date pentru cazurile curente.

• In ?al_cu~ se va considera si aportul armaturilor distribuite pe malt1mea sectiunii.

In~cel~ de ductilitate sectional a (1-1) se calculeaza cu relatia:

I-I~ - <PH <P, rs.n

unde: <PH curbura ultima, de rupere;

<p.. ?u~bura in momentul initierii curgerii in armatura mtmsa.

67

a)

• b)

BE rox C'OMl'RlMAT

I '

: .lmplifkwe .... ill ~I

i hi aI wlmii +.

I ,

3.~

.a

i.

8

68

Fig. B.l

COMENTARII LA

CODUL DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI iN CADRE DIN BETON ARMAT

1. GENERALITATI

Prezentul Cod de proiectare cuprinde prevederi referitoare la proiectarea si calculul de rezistenta ale structurilor in cadre de heton armat ale cladirilor, Cerintele particulare, specifice structurilor in cadre sunt precizate in Codul de fata, iar pentru prevederile cu caracter mai larg, generale, continute in prescriptii de rang superior, s-au facut trimiterile corespunzatoare.

Principalele etape ale proiectarii structurilor in cadre de beton arm at sunt prezentate in fig. C.l.I

IL- _ ___:::;AIdIt=!!:u.:!;ire:::a:..;d::::e:..:a::.n:::sa:;.:m.:.:::.:bl.:::.u.::a..:s:!!truct.==ul1l~··_-..J1 Cap.2 ~i 3 (cap. 4) I

rL.. _ _..:;AIcM=:.:U:::lre:::::a:::..:;:el::::.em:.:.:::;:en,:t:::::ebr:::::..,;$:::.tru~ct:!:u::.:ra::Ie::"'_ _ _J1 STAS 10107/0·90; P10-86 r-----:-:-~~---:J....,-I-:-:--:-:-...."....,------. STAS 1010711,2.3,4-91 etc

11... .....:AIcM==u::i:;::re;.:,n:;::od:::;::un,:,;· I:..:T::.:.m:::b:::.in:::iII~ri ....I1 Cap.11.3

I

11..._:::::S=c:b.:::ema::.:.=:::tjz::::a::.;re:::a:..:s:::.tru~ct:::u:.:!rii:..c Ple!!nt~ru::.ca::=:ICIJ::::.:..1 _ _,JI Cap.S; pet.5.2; anelta A I

1L- _.:::S:::ta:::b::.:.ilire:.:::!:a...::fndl:j::::!:.;;rcm=.::·Io~r:._ _J1 STAS 1010111. 2A 1·91:

r--"",::,-:-,:"":",--=-~~J..,.-:-:-...,...."...,,,..-_--. Pet. 1.4; 5.3.

1L.. _ _.:::C::ala.l:::::.::lu::.l..:e.:::fo::..:rt.:::.un!!:·Ior~· sir:,' ~al~d~e:.t!pll!!!!a!:s!i;!!,r1I~· or~ _ _J1 Pet. 5.4; 5.5

]

VeriflCarea oondi1iilor de rigiditale a P100.92

~ _;;ans::.;:a;:;,m:.::tJI;:::U;:::IU~i~S~lrU~cI~u::,:r,::,ii ====..J Pel. 3.4; 6.3.1, 6.3.2.

I

Verl1lcarea elementelor structurale:

- stAri imitA: rezistenllli.deformalli.deschideri de 1isuri:

• ductililate lmecanism structural de plasliticare.

I

STAS 1010710-90; STAS 10107/1.2,3,4-91 STAS 3300/1,2: Pl0·S6 Cap, 6,7,8, 10 etc.

STAS 10107/0·90; STAS 1010711.2,3,-4-91

'--- ..... ---- _J P10-86: Gap. 11 etc.

Stabilirea delaliilor de alcllluire

Fig. C.l.l.

69

C .1.1. Se corisidera structuri in cadre acele struct~ri care sunt alcatuite din stalpi si rigle si realizeaza prelu~rea sr tr.ansmiterea integr ala la terenul de fundare a incarcarilor verticale f?i orizontale ale constructiei (fig. C.1.2).

.......... Structure rig)dA

C.dru

Fig. C.1.2.

In sensul prezentului Cod, se intelege prin "cadre cu ~panouri de umplutura", solut.iile constructive la ~are st:u~tura lll:a?r.e conlucreaza din punctul de vedere al rezlsten~el si/sau al lll?dltat ii cu pereti din zidarie sau din alte matenale, care modifica se~nificativ comportarea cadrului.

C.1.2. Conditia (1.1) limiteaza superior raportul intre la~uril~ sectiunii transversale a stalpilor, Aceasta limitare .. este dlct~t~ de domeniul de aplicare al prezentului cod. Stalpii lamelal7 sr peretii structurali (diafragme verticale) prezinta elem~nte spe~lfice de comportare si calcul (deformat ia li~ita a ~e.tonulUl compnmat, comportarea la compresiune excentrica obhca etc.), care nu pot fi extrapolate cadrelor curente. Pentru aceste tipuri de structuri se VOl' aplica actele normative specifice.

C.1.3. Clasificarea conform numarului de niveluri trebuie privita diferent iat in raport cu zona seismica in care este ampl~sata constructia. Clasificarea nu subirrtelege neapara.~ u~ ar:um1t tip de comportare din punctul de vedere al po~dern dlfent~lor act.iurii , ci , de la caz la caz, serveste la precizarea anumitor

caracteristici specifice.

70

"

I

2. ALCA TUIREA DE ANSAMBLU

C.2.1. Alcatuirea de ansamblu a structurii in cadre urmareste reducerea efectelor de torsiune generala datorita excentricitatii intre centrul de rigiditate si rezultanta fortelor seismice. Acest principiu trebuie respectat si in stadiul post-elastic de comportare al structurii, prin stabilirea cap acitat.ilor de r ez is ten t a proportional cu rigiditatea la forte orizontale (reducerea excentricitatii intre centrul de rezistenta si forta seismic a rezultanta).

C.2.2. In cazul constructiilor cu bovindouri, daca pereti din fatada pot constitui elemente de rigidizare la forte orizontale, grinzile (in consola) de sustinere se vor dimension a si la eforturile rezultate din interactiunea cu acesti peret.i,

C.2.3. Conditiile de rezistenta se refera la:

a) preluarea si transmiterea incarcarilor gravitationale

b) realizarea efectului de saiba orizontala rigida.

Alcatuirile care pot deterrnina reducerea sensibila a rigiditatii sau rezistentei, in plan orizontal, ale planseelor sunt, in special, cele corespunzatoare planseelor realizate din elemente prefabricate. Masurile pentru asigurarea acestor plansee a rolului de saiba orizontala sunt, de exemplu: suprabetonarea cu un strat de beton de 4+6 cm., armat cu plase si/sau prevederea de centuri pe contur, prevederea de detalii care sa asigure transmiterea sigura a lunecarilor intre elementele prefabricate si preluarea momentelor incovoietoare dezvoltate in plan orizontal prin efectul de saiba. Deasemenea, dispunerea unor goluri mari in plansee, sau in zonele "sensibile". (fig. C 2.1) este de natura sa reduca rigiditatea si rezistenta saibei.

Evaluarea cantitativa a solicitarilor generate de act iunile seismice, care apar in saibele orizontale realizate de plansee, este 0 problema dificila, care implica un grad ridicat de incertitudine. Calitativ se constata ca, la structurile regulate in cadre, avand rigiditati egale sau apropiate ale cadrelor, solicitarile in saibele orizontale sunt sensibil mai mici decat in cazul altor sisteme structurale, cum ar fi cele cu pereti structurali ran

71

sau structurile duale (cadre conlucrand cu pereti structurali). Data fiind dificultatea determimlrii riguroase a eforturilor maxime din saibe, sunt de prefer at tntotdeauna solut.iile de. alcatuiril~ clare, cu planseu la acelasi nivel pentru toata cladlrea, goluri cat mai mici (amplasate la interior) etc.

_&_<?I it! pl!'.!!¥\1_ Fig. C 2.1. Exemple de goluri in plansee (saibe) amplasate defavorabil

C.2.4. Cadrele care margtnesc casa scarii pot avea o.rigiditate sporita fata de cadrele curente datorita prevederii unor grinzi suplimentare, la jumatatea inaltimii etajului, pentru rezemarea podestelor, precum si conlucra~ii cu peretii. ~e . umplutura. I~ zona casei scarilor elemente suplimentare de rigidizare pot constitui scarile f?i peretii golurilor de ascensor. In cazul act iunilor seismice, zonele cu rigiditate sporita se tncarca mai mult decat cadrele curente fiind, astfel, expuse unei deteriorari pronuntate si deseori, necontrolata- In scopul evitarii sau dim~nua~ii acestor concentrari de solicitare se vor avea in vedere masuri adecvate

cum ar fi:

_ rezemarea podestelor intermediare sa se faca pe riglele nive-

lului inferior, cu rosturi fata de stalpi;

alcatuirea peretilor golurilor de ascensor sa se facAa astfel incat acestia sa nu se incarce cu forte orizontale. In acest sens, se pot prevedea rosturi intre pereti si planseul superior,

la fiecare nivel.

C.2.S. Punctul (b) se refera la:

asigurarea unei rigiditati la deplasari laterale a cadrelor, in conformitate cu prevederile Normativului P 100-92, astfel i ncat, in cazul unor cutremure puterriice deplasarile in planul

72

peretilor sa nu conduca la avarierea pronuntata a acestora; prevederea unor masuri de alcatuire care sa limiteze degradare a peretilor de zidarie si sa impiedice prabusirea lor (centuri si samburi din beton armat la peretii cu rnaltimi sau cu lungimi mari, la calcane, aticuri inalte etc.); realizarea de detalii adecvate de prindere de structura sau de asigurare a rezistentei si stabilitatii elementelelor prefabricate (panouri de fatada, frontoane si pereti de inchidere la hale etc.);

distribuirea cat mai simetrica in plan a peret ilor care conlucreaza cu cadrele, limitandu-se efecte defavorabile de torsiune sau suprasolicitari locale ale unor cadre; relizarea unui raport intre capacitatile portante si rigiditatile cadrelor si peretilor de umplutura care sa asigure preluarea de catre elementele cadre lor a eforturilor generate de interactiunea cu peretii, evitandu-se pericolul unor avarii locale.

C.2.7. Rosturile de dilatare/contractie si rosturile seismice nu traverseaza fundatiile; rosturile de tasare trebuie sa separe complet intregul sistem structural al constructiei, prin urmare f?i fundatiile. Latimea rosturilor seismice se determina conform Normativului P100-92, pct.4.4.4.

3. CONDITII GENERALE DE PROIECTARE

C.3.I. "Cerintele de performanta structurala" constituie 0 parte din cerintele de performanta definite prin STAS 12400-89.

Se Intelege prin "sistem structural" ansamblul de elemente care indeplinesc functia de a prelua si transmite actiuni (incarcari gravitationale, din vant, tasari diferentiate, actiunea seismica etc.). In mod general, sistemul structural are trei componente principale:

• suprastructura;

• infrastructura si fundatiile;

• terenul de fundare.

73

C.3.2. Metodele de analiza structurala sunt metodele de determinare a eforturilor si deplasarilor in punctele caracteristice ale diferitelor componente ale sistemului structural. Ele au diferite grade de complexitate dupa modul in care reflecta caracterul real al comportarii sistemului. Astfel, de exemplu, raspunsul structurii la act iurri seismice are, in general, un caracter spatial, post-elastic si dinamic. Metodele de analiza structurala la actiu~i seismice, pentru structurile in cadre din beton armat, functie de modul in care este modelata actiunea si de fidelitatea modelarii raspunsului au grade crescatoare de complexitate de la (i) la (v) dupa cum urmeaza:

(i) Calculul static elastic, plan, al fiecarui cadru, la rncarcari seismice orizontale (conventionale) determinate pentru modurile proprii de vibrat.ie semnificative, conform Normativului P 100-92 (pct.5.3);

(ii) Calculul static, elastic, spatial al' ansamblului suprastructurii la incarcarile seismice.orizontale, similare celor de lapct. (i). Calculul pune in evident a efectele de torsiune generala precum si modul in care participa fiecare cadru, ce intra in alcatuirea suprastructurii, la preluarea fortelor seismice totale de nivel;

(iii) Analiza dinamica liniara, plana sau spatiala, a structurii la actiunea seismica modelata prin accelerograme (inregistrate sau generate artificial);

(iv) Calculul static sau post-elastic la mcarcarr seismice orizontale ce cresc monoton si la incarcari gravitationale

constante;

(v) Analiza dinamica post-elastica.

Observatii:

1. Metodele (iv) si (v) se pot aplica, in principiu, atat structurilor

plane cat si celor spatiale, rezultand 0 diversificare corespunzatoare a metodelor de calcul, Totusi, in practica, pentru exprimarea conditiei de plastificare a sectiunilor de beton annat solicitate spatial (¢tare triaxiala de tensiuni) nu se dispune de date concludente astfel incat metodele de calcul post-elastic se aplica cu precadere structurilor plane.

74

:~ I .. I

I I I

2. Metodele (i) - (iii) se rncadreaza, conform Normativului PI00- 92, in "Metode de proiectare curenta (metoda A)", iar metodele (iv) si (v) in "Metode de calcul de complexitate superioara (metoda B)".

Cerintele c si d se refera la necesitatea dea alege metode de calcul si analiza, diferentiat pentru diferite categorii de constructii: pentru constructiile curente - metode curente, simplificate, de calcul; pentru constructiile cu inaltimi, deschideri, incarcari, forme deosebite, amplasate in zone cu seismicitate ridicata sau cu conditii dificile de teren se vor alege metode mai complexe de calcul sau se va face apel la Incercari sau studii analitice speciale.

4. PROIECTAREA PRELIMINARA. A ELEMENTELOR STRUCTURALE

C.4.1. in evaluarea incarcarilor verticale, la predimensionarea structurii, se pot admite simplificari/aproximari privind distributia acestora in lungul riglei. In cazurile curente se pot extinde unele schematizari ale incarcarii ca 0 sarcina uniforma si in calculele de dimensionare/verificare la momente incovoietoare; pentru actiunea fortelor taietoare aceste schematizari ale incarcarii nu sunt admise.

C.4.2. Conditiile de la pct. 4.2.b. constitue 0 recomandare menita sa permita simplificarea cofrajului si turnarii betonului: in situatiile in care sunt necesare alte forme ale sectiunilor de rigla (din considerente arhitecturale, inglobarea ter~oizolatiei etc.) se vor lua masuri care sa permita turnarea in bune conditii a betonului.

Prevederile privind sectiunea transversala (relatiile 4.11?i 4.2) constituie conditii care pot fi considerate limitele admise; pentru a asigura 0 buna comportare a riglelor in domeniul post-elastic de comportare, raportul intre laturile sectiunii transversale se recornanda sa nu depaseasca 1imita:

h/b :<=; 2 (C.4.2)

75

C.4.3. Nu s-au precizat conditii privind forma sect.iunii de beton a stalpilor (bib); in cazul structurilor in cadre tara elemente de rigidizare suplimentare (hale cu portal, pereti etc.) se recomanda sectiuni cat mai apropiate de forma patrata sau circulara.

C.4.3.d. Daca stalpii pot fi considerati incaetrati la capete, conditia 4.4 devine:

H/h s 4 (C.4.3)

unde: H = inaltimea stalpului.

5. CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE

C.5.1.1. Considerarea structurilor in cadre ca sisteme spatiale determina in elementele componente si deformatii de torsiune. Torsiunea generala a eonstructiei induce in stalpi efecte de torsiune iar rotirile nodurilor (9, e) provoaca deformatii de rasucire in riglele de pe directiil~ "'y" respectiv "x", Se admite ca efectele ~cestor deformatii pot fi neglijate datorita rigiditatilor reduse la torsiune precum si a faptului ca sunt rezultate din conditii de compatibilitate a deformatiilor pe structura si nu din conditri de' echilibru intre incarcarile exterioare si eforturile

in structura.

Efectul spatial realizat de transmiterea prin torsiune a efortu-

rilor este relativ redus intrucat rigiditatea la torsiune a elementelor liniare din beton armat scade considerabil odata cu aparitia fisurilor (in stadiul Il). Efectul spatial realizat prin legaturile orizontale create de plansee depinde de modul de alcatuire al . acestora (saibe rigide, saibe semirigide sau plansee fara rigiditate

semnificativa in planul lor).

C.5.1.2. Calculul eforturilor sect ionale se recomanda a fi realizat cu programe de calcul automat; astfel, pe langa posihilitatea utilizarii unor procedee avansate de calcul, se permite reluarea facila a acestora in cazul modificarii sectiunii elemen-

telor.

76

.,:;

i

C.5.1.3. Echivalarea incarcarilor gravitation ale pe deschiderea riglei va respecta si conditiile date la pct. C.4.1 si C.6.1.7.

6. DIMENSIONAREANERIFICAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE

C.6.1. Stabilirea diagramelor mfasuratoare (M !?i Q) pe elementele cadrelor trebuie sa asigure atat capacitatea de rezistenta necesara cat si 0 dirijare favorabila a mecanismului structural de plastificare in cazul actiunilor seismice puternice.

Stabilirea diagramelor rnfasuratoare se bazeaza pe cerintele privind dezvoltarea de articulatii plastice in sectiunile de la capetele riglelor si nu in stalpi sau noduri, precum si evitarea cedarilor premature la forta taietoare.

C. 6.1.2.b Pentru stabilirea diagramelor de eforturi se considera ca valori minime efectele corespunzand solicitarilor din gruparile fundamentale si speciale de incarcari. Pentru aceasta ,,::, vor considera toate ipotezele de incarcari plauzibile precum si efectele din act iuni seismice pe directiile principale ale constructiei, Situatiile de actiune seismica pe directii oblice (±45°) nu sunt impuse explicit (verificarea elementelor, pentru aceste situatii de solicitare, realizandu-se indirect). Pentru constructiile la care stalpii au scheme statice de console verticale (hale) etc, verificarea explicita la actiuni seismice pe directiile oblice este obligatorie.

C.6.1.5. Stabilirea momentelor de dimension are a stalpilor cu relatia (6.2). este menita sa evite formarea de articulatii plastice in stalpi !?i dirijarea acestora in riglele cadrelor. Verificarile facute prin analize dinamice post-elastice pe cadre plane au confirm at realizarea dezideratului mentionat, Trebuie mentionat ca in cazul considerarii comportarii spatiale a structurii, prin plastificarea riglelor de pe ambele directii, stalpii sunt solicitati la compresiune excentrica oblica corespunzator momentelor capabile ale riglelor; pentru acest nivel de solicitare,

77

plastificarea stalpilor nu este evitata prin calculul cu relatia (6.2). Un alt efect care poate conduce la dezvoltarea de zone plastice in stiHpi este determinat de relativa imprecizie cu care este determinata fort a axial a pe sectrune, care intervine cu pondere insemnata in calculul momentului capabil. Unele dintre componentele fortei axiale, greu de cuantificat in calcul, sunt: efectul cumulat al fortelor taietoare in riglele adiacente (efectul indirect oN), actiunea seismica verticala etc.

C.6.1.6. Avand in vedere pericolul cedarii casante la forta taietoare a stalpilor, pentru dimensionare s-au considerat fort.ele taietoare asociate momentelor capabile. Este necesar a se preciza ca, fata de eforturile de calcul rezultate din calculul prin metoda "A" admisa in Normativul PI00-92, de regula corectiile (necesare pentru a tine seama de raspunsul "real") privind fortele taietoare in stalpi sunt mai mari decat ale momentelelor incovoietoare.

Verificarea la fort a taietoare in sectiunile de incastrare a stalpilor va considera conditiile de calcul specifice zonelor de aparrtre a articulatiilor plastice.

C.6.1.7. Deoarece forta axiala intervine cu pondere semnificativa in determinarea momentelor capabile si stabilirea capacitatii de deformare plastica a stalpilor. se impune stabilirea cat mai riguroasa a valorilor de calcul, inclusiv a fortelor axiale extreme

(N . ,N ).

nF10rta n;;aala determinata de mcarcarile gravitationale aplicate

pe rigle (in GF sau GS) este mfluent.ata de defcrmatiile axiale neuniforme ale stalpilor (echivalente cu tasari de reazeme). Daca deformat'iile axiale din stalpi la nivelul unei rigle (rigide) sunt mult diferite, pot apare modificari semnificative ale reactiunilor transmise stalpului. Acest efect nu poate fi considerat direct si pentru mcarcarile gravitationale din greutatea proprie a planseelor, care se aplicain etape, functie de executia nivelelor. Fenomenul este influent at si de deformatiile de curgere lenta din stalpi si rigle, precum si de deformatiile infrastructurii sau tasarii fundatiilor. in aceste conditii complexe de comportare,

78

este mai potrivit ca la determinarea fortelor axiale din incarcari gravitationale permanente sa se considere suprafetele de planseu

afeIente fiecarui stalp, __

In cazul actiunii seismice, fortele axiale din stalpi sunt asociate mecanismului structural de plastificare. Pentru stabilirea eforturilor axiale s-au considerat numai situatiile actiunii seismice ~e directiile principale ale cadrelor ortogonale (sau ale riglelor, III cazul cadrelor dispuse pe directii oarecare). Similar calculului momentelor incovoietoare, nu s-a considerat explicit situatia actiunii seismice pe directii oblice (±45°), cu exceptia stalpilor de colt. Ipoteza plastificarii simultane a tuturor riglelor adiacente unui stalp, posibila in cazul unor solicitari seismice extreme pe directie oblica, nu a fost prevazuta. in literatura de specialitate ac~as~a ipoteza nu este acceptata integral chiar in cazul actiunii seismice pe una din directiile principale ale constructiei, fiind operate reduceri ale efectului indirect oN (afectat de coeficientul c = 1 - 0.015 nes' unde ne.s este numarul de niveluri superioare sectiunii de calcul; n :c:: 20).

Daca, urmare a efe~tului indirect, stalpii sunt solicitati la intindere (N :c:: 0), modulul de rigiditate sectionala se reduce apreciabil, fapt care conduce la redistribuirea eforturilor intre el~me~te. Pentru aceste situat ii de solicitare s-a acceptat (simplificat) considerarea riglelor ca fiind articulate in dreptul stalpului solicitat la intindere (superior si inferior). Reactiunea acestora se va determina ca atare, pe schema statica cu rigle articulate in dreptul stalpilor rntinsi.

C.6.2. Conditia 11 ~ 5/6 IN este bazata pe considerentele de la C 11.1.

C.6.4.

C.6.4.6. Nodurile interioare de cadru, solicitate predominant d~. incarcarile gravitationale, de regula sunt solicitate cu forte taietoare reduse (nesemnificative pentru dimensionare) ca atare in aceste situatii este !,uficienta prevederea privind asigurarea ancorarii armaturilor, In cazul nodurilor marginale sau de colt,

79

daca riglele sunt puternic armate, pot fi semnificative verificarile specifice nodurilor solicitate predominant de actiuni seismice, relatia (6.9) fiind 'inlocuita cu:

Qh = 1.251Ms - Mdl' hgr - Qs (C.6.1)

unde: M. si M, sunt momentele din riglele de pe directia de calcul, cu semnele stabilite functie de pozitia armaturii intinse.

C.6.4.7. Conditiile de rezistenta la momente incovcietoare si forte axiale se considera realizate daca sectiunea (orizontala) de be ton a nodului este identica cu a stalpulu.i inferior (mai mare) si armaturile au asigurata ancorarea.

Solicitarea nodurilor cu forta taietoare este semnificativa pentru dimensionarea sectiunii de beton si a armaturilor (longitudinale si etrieri) din nod. Este cunoscut ca la cutremurele de pamant din anii 1977, 1986 si 1990 nu s-au constatat degradari generalizate ale nodurilor structurilor in cadre, cu toate ca, de regula, acestea nu erau verificate explicit prin calcul. In prezent, datorita cresterii fortelor seismice de calcul din Normativul PI00- 92 in comparatie cu versiunile anterioare, deci !?i a momentelor capabile ale riglelor, se majoreaza corespunzator si fortele taretoare care solicita nodul cadrului.

B. VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE DEFORMATII

C.B.1. In verificarile la starea limit a de deformatie sub actiunile din gruparile fundamentale de rncarcari se VOl' consider a rigiditatile sectionale (modulul de rigiditate) in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 sau valori obtinute prin programe de calcul care modeleaza mai corect legile constitutive ale materialelor (beton, armaturi) si a conlucrarii dintre acestea. Este de preferat utilizarea de programe de calcul specializate care real iz eaza integrarea curburilor "reale" pe lungimea elementelor. In cazul elementelor cu sectiune variabila (grinzi cu vute etc.) daca verificarea la starea Iimita de deformatie este hotaratoare asupra dimensionarii, se va aplica procedeul de calcul

80

mentionat, in care pe lungimea elementului se vor considera cel putin cinci zone (boltari) pe care se definesc modulii de rigiditate sectionala.

Calculul deformatiilor determinate de incarcarile verticale la plansee si riglele cadrelor in general se poate efectua considerand numai deformatiile proprii ale acestora daca elementele principale pe care reazema (grinzi principale sau stalpi) au deplasari mici. In anumite situatii particulare reazemele nu mai pot fi considerate fixe, deci in calculul deformatiilor trebuie considerat ansamblul structurii; prevederile din Cod precizeaza asemensa cazuri care

nu cuprind exhaustiv domeniul de interes. • '

Elementele prefabricate la care sectiunile de beton sunt zvelte (ca urmare a utilizarii betoanelor de rezistenta ridicata etc.) sau la care 0 parte insemnataa incarcariiverticale actiorieaza pe 0 schema statica cu legaturi articulate la capete, verificarea l~ star~a Iimita de deformatre poate fi semnificativa pentru dimensionars. Daca schema statica sau sectiunea activa se schi~b~ in ~iferite faze intermediare, dupa montajul in pozitia finala sagetile totale se obtin prin insumarea sagetilor calculate in fazele intermediare (montaj, s'tructura finala), Procedeul de calcul mentionat,. in care se considera modulii de rigiditata prevazuti in STAS 10107/0-90 pet, 3.9 si 3.6.2, conduce la supraevaluarea efectului curgerii lente a betonului asupra deformatiei final~; se poate accepta ca aceasta ipoteza acoperitoare, compenseaza efectul defavorabil determinat. de contractia betonului din monolitizarile nodurilor sau suprabetonare.

C.B.2. Proiectarea structurilor in cadre este conditionata !?i de necesitatea limitarii deplasarilor relative de nivel in cazui actiunii seismice.

Prin lim!tarea deplasarilor se urrnareste asigurarea globala a unor cerinte ca:

• limitarea degradarilor la peretii inramati (zidarii de umplutura);

• limitarea efectelor de ordinul II (efectul P-t1);

• reducerea diferentelor de rigiditate la forte orizontale intre

81

etaje/cadre ca efect al degradarii avansate a peretilor de la unele niveluri ale constructiei (prin degradarea peretilor inramati de la nivelurile inferioare structura in cadre se apropie de comportarea la actiuni seismice specifica structurilor rigide cu parter flexibil);

• limitarea efectelor de torsiune generala ca urmare a schimbarii pozitiei centrului de rigiditate (sau de rezistenta) al etajuluil cladirii prin avarierea exagerata a unora dintre peretii de

umplutura ai cadrelor.

Aceste cerinte globale deterrnina si principiul de baza pentru calculul deplasarii relative de nivel precum ~i modul de precizare

a conditiilor limita.

C.8.2.1.b. Modulul de rigiditate sectionala stabilit conform relatiei 8.1, este folosit in calculul caracteristicilor dinamice ale structurii (perioade de vibrat ie, moduri proprii etc.) si al deplasarilor relative de nivel (MH). Deoarece in Anexa 1 sunt date valori diferite ale modulului de rigiditate sectionala, utilizate in calculul eforturilor (pct.5.2.2), rezulta ca fiind necesara efectuarea calculelor statice pentru cele doua conditri de rigiditate ale elementelor. Pentru cazurile curente, cadre de imHtime mica sau medie, se admite considerarea modulului de rigiditate conform relatiei 8.1; in aceste cazuri la stabilirea sectiunii de calcul a riglei se considera bp=O.

C.8.2.2. Deformatiile cadrelor indue in panourile de zidarie de umplutura 0 stare complexa de ~forturi; efectele specifice lunecarilor au ponderea cea mai mare. Cazul general de deformare a panoului de zidarie de umpl utu ra prezentat in fig. 8.1. evidentiaza metodologia de calcul in baza relatiei 8.3.

Observatii:

• In fig. 8.1 toate deplasarile de noduri sunt pozitive;

• Deplasarile nodurilor se vor considera cu semnele corespunza-

toare C+/-); .

• Calculul deplasar ii relative de nivel se poate efectua, in

principiu, in orice panou al etajului.

82

In. anumite situatii particulare pot exista diferente intre val~nle deplas~ril.or relative calculate in diferite panouri (deschiden). la acel~~l myel al cadrului. De regula calculul deplasarii relative de myel se va efectua intr-o deschidere interioara unde efectul deformatiilor axiale in stalpi (din forta axiala indirecta 8N) este minim.

.8.3. Deplasarile relative de nivel limita precum !?i fortele orizontale de calcul (din actiunea seismica), sunt cele precizate in Normativul PlOO-92.

Deplasarea relativa de nivel maxima, poate fi limitata superior functie de deformatiile limita admise de elementele de inchidere sau compartimentare (prinderile peretilor cortina etc.).

9. PROIECTAREA PLAN~EELOR STRUCTURILOR IN CADRE

C.9.2. Eforturile in saibele de planseu ale structurilor in cadre calculate in functie de actiunea seismica de cod ~i acceptand comportarea elastica a elementelor structurale, sunt de regula

, nese~nificative pentru dimensionare. Stadiul de solicitare postelastic al cadrelor conduce la cresterea substantiala a solicitarilor in saibe ca efect al redistribuirii fortelor orizontale intre cadre. Un calcul riguros implica consider area pentru fiecare nivel al stadiilor diferite de aparitie a deformatiilor post-elastice in structura; variatia rigiditatii cadrelor ca urmare a dezvoltarii treptate a articulatiilor plastice poate determina chiar schimbarea sensului fortelor orizontale la unele niveluri deci si a modului de solicitare al saibei. Calculul dinamic post-elastic sau procedeele de calc~l biografic (aplicate pe scheme de calcul plan), permit determmarea fortelor de legatura cu saiba (prin difereritele intre fort ele taietoare de etaj sau fortele de legatura intre cadre).

. Posibilitatea cresterii solicitarilor in saibe este sporita de existenta peretilor de compartimentare care rigidizeaza unele cadre.

83

10. INFRASTRUCTURA ~I FUNDATIILE

C.10.2. Realizarea unei infrastructuri (partiale sau totale) la structurile in cadre este de natura sa creeze legaturi suplimentare (reazeme, incastrari) pentru stalpi la nivelul planseului peste infrastructura. Dimensionarea infrastructurilor trebuie sa considere in totalitate acest sis tern de eforturi (momente concentrate ~i forte de lunecare transmise prin plansee).

Structurile cu subsolul partial au, de regula, cote diferite de incastrare a stalpilor la baza. Daca asemenea alcatuiri nu pot fi evitate, in calcul se va modela cat mai fidel structura real a (suprastructura-infrastructura-teren de fundare), incIusiv in ce priveste realizarea mecanismului structural de plastificare.

Structurile in cadre se dimensioneaza astfel incat, de regula, sa fie evitate incursiunile in domeniul post-elastic de comportare al terenului de fundare sau al infrastructurii si fundatiilor, Pentru realizarea acestui deziderat, la dimensionare in gruparile speciale de incarcari, se consider a eforturile asociate mecanismului de plastificare al suprastructurii.

C.10.3. Dimensionarea fundatiilor, considerate ca elemente de beton armat, de regula urmareste dirijarea aparitiei de deformatii plastice in suprastructura sau, eventual; la nivelulterenului de fundare. In acest scop dimensionarea fundatiilor se va face la valorile momentelor capabile din stalpi, sau la solicitarile transmise de infrastructura.

La dimensionarea fundatiilor de stalpi, care la nivelul planseului peste subsol au deplasarile orizontale impiedecate (subsol rigid), se vor considera momentele incovoietoare din sectiunile de la nivelul primului planseu al subsolului.

Prin limitarea zonei active a fundatiilor izolate din Normativul P10-86, rezulta ca in situatia in care stalpii sunt solicitati la intindere (urmare a efectului indirect), de regula acest tip de fundatie nu este adecvat, fiind necesare retele de talpi continui sau 0 infrastructura tip cutie rigida.

Momentele capabile ale stalpilor se calculeaza consider and rezistentele de calcul ale armaturii majorate cu 10%.

84

11. ALCA TUIREA ~I ARMAREA

C.ll~1. Rezultatele anal~:elor dinamice neliniare efectuate pe un numar mare de structun III cadre etajate, la care dimensionarea lao moment~ incovoietoare respecta conditiile date in prezentul ?od ~l ~o~atIvul P100/92, arata ca, la actiuni seismice puternice, III sectiunile de .la capetele majoritatii riglelor apar articulatii plastice; aceasta rmpune luarea de masuri adecvate pentru ductilizarea zonelor de plastificare (limitarea valorii S, asigurarea corespunzatoare la forta taietoars, evitarea flambajului armaturilor comprimate etc.),

Conditiile constructive, date in acest sens in STAS 10107/ 0-90 si in prezentul Cod, urmarese pe langa ductilizarea zonelor de aparitie a deformatiilor plastice si asigurarea unei degradari redu~e a modulului de rigiditate si rezistentai in articulatiile plastice. Scaderea rigiditatii si capacitatii de rezistent.a este de regula defavorabila sub multiple aspecte.

Principalele prevederi de alcatuire a riglelor de cadru sunt d~te in STAS 10107/0-90 la pct. 6.1, 6.2, 6.3, 6.5, Anexa J etc. ~l nu au fost reluate in prezentul Cod.

~rec~za~~ suplimentare de la pct.n.1 au urmatoarals ratiuni:

III situatiils III care momentele iTICovoietoare din Incarcari gravitationale sunt comparabile cu cele din actiunea seismica este posibil ca sectiunile de plastificare a riglelor la momente pozitive sa apara in deschiderea acesteia, nu langa reazeme. Acea~ta ~ituatie cond~ce la formarea, in final, a 3+4 articulatii plastIc~. intr-o desc~l1dere, cu cerints mari de ductilitate si f~rte taietoare asociate momentelor capabile majorate (scade d~stant~ 1). Pen~n~ evitarea acestora se recomanda ca, prin dimensionaraa ~l dispunerea armaturilor de rezistanta de la partea inferioara a sectiunii riglei (alegerea convenabila a diagramei Mcap)' sa se dirijeze articulatiile plastice de momente pozitive .in sect~unile dc plastificare la momente negative (pe o deschidere sa apara doua articulatii plastice).

Pentru a controla cat .. mai bine formarea articulatrilor plastice in riglele de cadru solicitate predominant din actiuni seismice

85

este de preferat armarea cu bare drepte; armarea cu bare drepte si bare rnclinete este specifica grinzilor i ncarcate gravitational. Daca armatura de la partea inferioara a sectiunii nu poate fi constanta pe deschidere (de exemplu din r atiunile prezentate in aliniatul precedent), acestea se pot intrerupe in camp, cu asigurarea corespunzatoare a lungimilor de ancorare !?i ver ificar ea atenta a diagramei de momente (positive) capabile. La partea superioara cantitatea de armatura trebuie variata prin intreruperea calaretilor (variatia momentelor negative in diagrama infasuratoare este de regula mare). Este de preferat ca dispunerea calaretilor sa se faca ca in fig. C.1l.1.a; dimensionarea armaturii de la partea superioara in camp trebuie sa considere momentul precizat

in fig. C.n.l.b.

Daca nu se poate evita armarea cu bare inclinate, dispunerea

acestora la margine a sectiunii transversale nu este recomandata (in portrunile curbe ale armaturilor, asupra betonului sunt transmise presiuni ridicate, care pot duce la fisurarea acestuia prin despicare in stratul de acoperire).

Riglele prefabricate (cu suprabetonare) care in fazele intermediare de lucru sunt solicitate relativ puternic la forte taietoare si/sau momente de torsiune se recomanda a fi armate cu etrieri corect ancorati (etrierii de conectare prefabricat suprabetonare, daca inaltimea grinzii prefabricate (h f) este mica,

gr.prer.

nu au asigurata ancorarea corespunzatoare la partea superi-

oara).

C.l1.2. Condit iile de alcatuire pentru stalpi sunt considerate conform prevederilor din STAS 10107/0-90, pet. 6.1, 6.2, 6.3, 6.4 etc.

Masurile privind ductilizarea zonelor potentiale de aparitie a deformatiilor plastice sunt obligatorii in sectiunile de inoastrare (deasupra fundatiilor sau a planseului superior al infrastructurii-

lor rigide).

Aparitia de deforrnat.ii plastice in sectiunile mention ate este

practic inavitabila; tinand cont de faptul ca in zonele de dezvoltare a deformatiilor plastice conlucrarea dintre beton si armatura

86

I

I

I I

I

I

I

I I

I

este a~ect~ta, s-a ~ecomandat evitarea innadirii prin petrecere a armatur:l~r l?ngItudinale in aceste zone. Aceasta recomandare est.e v~lablla si in cazul irmadirii armaturilor prin sudura (cu e~h.se, jgheab etc.), care pot avea comportari necontrolate la solicitan altern ante in domeniul post-elastic.

JT

(~, I" I'T

'. ,,+--+__j I

11!;r' !I': I I 11111 '

,j ;llll, I Itl',j'

I .

L

a.

b.

Fig, C.ll.1

Daca i~ s~ctiunile de inc~strare ale stalpiior, armaturile nu su~t continui, ca in fig. 11.4, innadirea prin sudura este obligator~e pentru barele cu diametre ~ 16 mm.

A Intrucat aparitia deformatiilor plastice pe inaltimea stalpilor m c~zu~ unor a:tiu~i seismice de mare intensitate, nu poat~ fi. evitata cu certltudm~, innadirea armaturilor longitudinale cu dla~et:e, ~ 25 ~m prm sudura este obligatorie.

A In?adlrea prm suprapunere a armaturilor longitudinale din stalpi se va conforma prevederilor din STAS 10107/0-90 t 6.3.3. ' pc .

Mo~elul de innadirea prin petrecere a armaturilor longitudinale d~n fig.LlB este curent aplicat in alte tari. El prezinta aVAantaJ~ pnvm,d comportarea si capacitatea de rezistenta a stalpu~Ul'A dar !?l ~e executie; ca atare se recomanda adoptarea ace!'tUla m practica proiectarii,

,In ~ortiunile de graifuire a armaturilor longitudinale din tal '

etrieri t b . Ad' f' s pi,

,I re ure ~n esm corespunzator conditiilor specifice zonelor

pla~tl~e potentiale, fiecare bara longitudinala fiind legata cu etr~er~ sau agrafe. In punctele de indoire a armaturilor graifuite etnense vor suda de barele longitudinale.

87

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENP.JARII TERITORIULUI

ORDIN Nr. 61/NIL din 22.01.1997

Avand in vedere:

Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. 43/1996;

- In temeiul H.G. nr. 456/1994 privind organizarea si functio narea Ministerului Lucrarilor Publice !?i Amenajarn Teritoriului,

- In conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996 si a Decretului nr. 591/1996,

- Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul

o R DIN:

Art. 1 - Se aproba: "Normativ privind igiena compozitiei aerului in spatii eu diverse destinatii, in functie de activitatile desfasurate, in regim de iarna-vara'';

Indicativ NP 008/97.

Art. 2 Normativul de la art. 1 intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor,

Art. 3 - Directia Programe de Cercetare !?i Reglementari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

MINISTRU, NICOLAE NOICA

88

INSTlTUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE iN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR -INCERC-

NORMATIV PR~VIND IGIENA COMPOZITIEI AERULUI IN SPATH CU DIVERSE DESTINATH, iN FUNC=rIE DE A9TIVITATILE DESFAeuRATE,

IN REGIM DE IARNA- VARA INDICATIV NP 008-97

Elaborat de:

!NSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR

Director general:

Director Departament:

conf.asoe.ing. Paul POPESCU dr.ing. Serban Petre LAZAR

- laboratoarele ACUSTICA si PTEE

Responsabil tema:

dr.ing. Serban Petre LAZAR fiz. Gheorghe PETRESCU

~ef lab orator Acustica:

dr.ing. Serban Petre LAZAR

~ef laborator PTEE:

fiz. Constanta MARIN-PERIANU

89

CUPRINS

General itafi 91

Compozitia aerului exterior 93

Compo ziti a aerului interior 96

Metode de determinare a concentratiei de

substante poluante 98

4.1. Detenninari experimentale 98

4.2. Detenninari prin calcul · · .. ·········· 99

Mllsuri tehnice reco-mandabile pentru realizarea

nivelurilor de performanta 105

5.1. Limitarea poluarii chimice si radioactive l a sursa 105

5.2. Reglarea calitatii aerului prin tehnici de ventilare, ~

de filtrare sau de absorbtie 10~

5.3. Reglarea duratelor in care pot

fi recuperate spatiile 108

5.4. Reglarea concentratiei de umiditate 108

Anexa 1

Tipuri de cladiri care fac obiectul prezentului normativ .. 110

Anexa 2 .' _ 111

Terminologie .

Anexa 3 1

Prescriptii tehnice conexe 1 3

Anexa 4

Recornandari privind stabilirea debitului de noxe.

Exemple de calcul 115

a. Producerea de bioxd de carbon (C02) .••••••••••..•••••••.•••••• 115

b. Producerea de vapori de apa 117

c. Metode de cal cul simplificat al necesarului de aer proaspat, pentru asigurarea cal itat ii

aerului interior incaperilor 127

Anexa 5

Masa moleculara si densitatea pentru unele substante

intalnite curent in atmosfera 1:31

1

2 3

4

5

NORMATIV PRIVIND IGIENA COMPOZITIEI AERULUI IN SPATII CU DIVERSE DESTINATII, IN FUNCTIE DE ACTIVIT.A.TILE DESF.A.~URATE,

IN REGIM DE IARN.A.-VAR.A.

INDICATIV NP 008-97

1. GENERALITATI

1.1. Obiect

Prezentul normativ stabileste valorile parametrilor corespunzatori cerintei privind "Igiena aerului" functie de destinatia constructiilor sau a unitatilor functionale ce intra in componenta acestora.

Nivelurile admise pentru parametrii ce definesc cerinta trebuie asigurate din faza de proiectare si mentinute pe durata de exploatare a constructiei.

1.2. Lucrarile de constructii trebuie sa asigure un mediu

sanatos pentru ocupanti, t inand seama de sursele poluante: produse metabolice (bioxid de carbon, vapori de apa, mirosuri ale corpului uman etc.);

produse de ardere (oxid de carbon, bioxid de carbon, vapori de apa, oxizi de azot, hidrocarburi etc.);

fum de tigare;

compusi organici volatili (formaldehida, solventi etc.); particule in suspensie respirabile si nerespirabile; micro-organisme (bacterri, virusi, mucegai etc.);

radon si substante radioactive;

particule sedimentabile.

1.3. Poluantii ce pot altera calitatea aerului provin din: materiale de constructii;

instalatii tehnice, inclusiv aparatura de ardere; mobilier si echipamente;

Elaborat de:

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR

Aprobat de:

M.L.P.A.T cu urdinul nr. 61iN din 22.01.1 B97

91

:m:odul de ocupare a spatiilor (numar de persoane, animale, plante etc.).

Nota: Cladirile care fac obiectul prezentului normativ sunt specificate in ANEXA 1, iar activitatile specifice ce se desfasoara in unitatile functionale din aceste cladiri, precum si nivelul metabolic corespunzator sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1

Nr. Activitate considerata \Metabolism
crt. M(met)*
1. Somn 0,7
2. Repaus lungit 0,8
3. Repaos, asezat pe scaun 1,0
4. Activitate sedentara (munca de birou,
audierea cursurilor sau conferintelor etc. 1,2
5. Activitate normala desfasurata stand in
picioare (munca personalului din ~ervicii,
obligat sa nu se aseze: vanzatori, recep-
tioneri etc. 15
6. Activitate desfasurata stand in picioare
si care implica concentrare intelectuaia
(munca desfasurata de conferentiari, doc-
tori in oneratie etc. 17
7. Activitate desfasurata stand in picioare si
care implica efort fizic:
7.1. treaba la bucatarie 2,0
7.2. curatenie in locuinte, camere de hotel 1,8
7.3. serviciu in restaurante 2,5
7.4. spalat manual rufe usoare (lenjerie) 2,5
7.5. spalat rufe grele (cearsafuri, draperi
etc.) 3,0
7.6. transport greutati 30 ... 50 kg 4,0
8. Activitati sportive si munca foarte grea 3 .. .4,5 * 1 met:;:; 58, 15 W/m2

92

:; I

activitati din interiorul cladirii (lucrari de intretinere, spalat, usc at, preparat hrana, zugraveli, vopsitorii etc.);

sistemul de distributie a apei;

sol;

surse exterioare.

1.4. Controlul emanat.iai de noxe se poate realiza prin: interzicereallimitarea anumitor substante;

conceptia de alcatuire si realizare a constructiilor in ansamblu sau a elementelor componente de constructii sau instalatn; reglarea debitului de aer pe baza bilanturilor de concentratii; utilizarea de fungicide sau alte substante bioacide pentru eliminarea sau neutralizarea noxelor.

1.5. Principalii termeni specifici sunt prezentati in Anexa 2.

1.6. Principalele reglementari tehnice conexe la care se refera acest normativ sunt prezentate in Anexa 3.

2. COMPOZITIA AERULUI EXTERIOR

2.1. Pentru calcule estimative (in proiectarea sau verificarea constructiilor) privind schimburile de aer, se accepta uzual urmatoarsa compozitie a aerului exterior uscat (in procente de masa)*:

oxigen, "02": 20,94%

bioxid de carbon, "C02": 0,03% azot, "N," si gaze inerte: 79,03%.

* Calitatea aerului atmosferic depinde de concentratia diferitelor substante sub forma de gaze, vapori sau pulberi care intra in compozitia sa" Aceste concentratii se pot exprima in: • "

a) procente de volum sau masa (%);

b) "mg" substanta poluanta/m" de aer (mg/m");

c) "mg" substanta pohranta/kg aer (mg/kg);

d) "ppm" (parti de substanta poluanta raportate la 1 milion parti de aer exprimate in volume).

In calcule de proiectare se consider a ca 1 rna de aer cantareste 1,2928 kg (in conditn normale de exploatare: temperatura variind intre 0-35°C, presiunea atmosferica == 0,1 MPaj-~10%).

Procentul de CO2 continut in aer poate fi mai mic de 0,03% in zonele rurale si mai mare in zone de oras, unde ajunge la 0,04%. Aerul mai poate contine diverse particule, cat si vapori de apa (umiditatea relativa poate ajunge iarna pana la 80-95% f?1 vara paria la 50-75(;70).

2.2. Concentratiile maxime admisibile ale substantelor chimice din aer sunt prezentate in tabelul 2. Amplasarea construct iilor de locuit sau a cladirilor publice este interzisa in zonele in care concentratiile de noxe depasesc limitele din tabelul 2.

in cazuri bine justificate, amplasarea de constructii in astfel de zone se poate face cu avizul organismelor avand atributii in controlul mediului si sanatatii populatiei cu adoptarea de masuri tehnice pentru inscrie:rea in parametrii prevazuti in tabel.

2.3. Calculul concentratiilor (pentru mai multe substante actionand concomitent) se face conform prevederilor STAS 12574-87. In aceste cazuri, valoarea totala a concentr at iei diverselor substante nu poate depasi 10 ppm (in cazul valorilor medii de scurta durata) si 4 ppm (in cazul valorilor medii zilnice).

2.4. Umiditatea relativa de calcul a aerului exterior este conform STAS 6472/2-83. Pentru perioada de iarna aceasta umiditate este de 85%, iar pentru cea de vara de 70%, pentru toate zonele climatice ale teritoriului Romaniei,

2.5. Concentratiile maxime admise pentru pulberi sedimentabile se prezinta in tabelul 3 (conf. STAS 12574-87).

Tabe! 3

Substanta poluanta Cantitatca maxima Metoda de analiza
admisibila, g/mz/luna
Pulberi sedimcntabile 17 STAS 10195-75 94

Tabe! 2

Concentratii maxime admisibile conform STAS 12574-87

~-- -------.----C=,o-n~entralia ma.xuni ;dmisiblla, m!p,im- . --------

medie de medie de lung. durat1i Metode de

Substanta poluantA

scurta durata

analiza

7~lnici

30 min

lun..-"

amlala

~_I~ ~ __ ~2 __ ~~3C_-4_~4 __ ~_~~-+,~ 6 _

ACId azobc 0 4 - - "

r---:-=: '

ACId clorhldnc __ __Q2_ _ __QJ____ __ - - ~!AS :0943:~

Acrolcma ~,OJ 0,01 - STAS i 1331-79

~hideTl1CHO) 0_()J5 -:='0.012 i-----,-,---=- _ HAS 11332-79

Amon... 0.> O,_l_____r--- -=-- S,TAS IOK12-76_

Anbdrida fosforica _. __jQ__ 0, I - - _:~

-\rsen 0[103 -_-+_- ~TAS IOc)31~

Bcnzer, -- 1,5 -----r- u,~ - __ -_-+_-:____+_. -1

t-c..d;;;;;;--- o.oooO~-

elm 0,1 O'-O'-:'3=-+--_~~_t- ~ -rs'j-AS 10946-77

Crom(Crt),) - _ _J__i)"-,,OO::.:I,,-~-+ -+ __ -_-rsTAsiTioJ=I~

Dioxid de azot 0,3 O. \ - 0.04 ST AS!2~~

~de 50-lf- ---1-'.75 0.25 0,06 STAS IOI,~

Fenol , __ (J_,I_ ~ r---- S'TAS 1\027-77

Fluor

-compusi anorzarncr

! gazosi sub r~'A de ' aerosch usor solubili

(F) , . _ __:(",)'(c.:.'\~5 _4-- a,uos

O.OQ.\~2--;-_- __ STAS IOH0-7~

-compt.si anorgamcl ,
gazo~1 sub forma de
;erosoj, greu solubih I
(f) - -.----- o OJ -
Funingine O.lS 01)5 - .
-.
Furfural O.IS 0,1)5 . .,
Hidrogeu sulfurat -
- (J.O is 0.008 - STAS 10814-76
Mangan cornpusi I S'T AS 10815·85 -
(Mn) . 0.01 - ._- .~
Metanol 1.0 05 STAS IIIOS-7.~
Melli mere. pran 0.0000\ - ,
~d de carbon 6,0 ~,O - )
~JI(Ol) 0.1 0,D3 STAS 11010-78
t: Plumb OOOO? - STAS 10810-76
--
Sulfa!. in suspensie
inclusiv aerosoli de
acid sulfunc (SO.') ° OJ 0.01~ - - STAS II \94-79
Sulfurl de carbon U,OJ ,0,005 - STAS 11104-78
T ncloreulena 4.0 1.0 - \
,l'ulbcri in suspensie 0,5 0,15 , 0.075 STAS 108lJ-76 *

Metodcle de analiza VOl' fi aviz ate de Ministerul Sanatatii

Observatie: in cazul altor subst.ant« dedit cele din tabelul 1 se conside ra ca accstca depascsc co nce ntrat.iilc maximo admise at unci ca nd mirosul lor dezagreabil si persistent este scsizabil olfactiv,

95

3. COMPOZI'fIA AERULUI INTERIOR

3.1. Concentratia de substante poluante in interiorul unitatilor functionale se limiteaza dupa cum urmeaza:

3.1.1. Continutul de formaldehida din aer (degajata sub forma de substante volatile in special din materialele de constructie: rasini sintetice, coloranti etc.) nu va depasi valoarea de 0,035 mg/m" ca valoare medie mregistrata pe parcursul celor mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore.

3.1.2.

a) Radioactivitatea continutului de radon 220 si/sau radon 222 din aer (provenit din sol. sau din materiale de constructie) nu va depasi valoarea medie anuala de 140 Bq/m". Continutul in elemente radioactive naturale a alimentelor, a produselor agro-alimentare, a bauturilor, a bunurilor de larg cons urn si a materialelor de constructii trebuie sa corespunda cu radioactivitatea materiilor prime din care provin,

. fiind interzisa adaugarea intentionata de elemente radioactive naturale sau artificiale.

Se interzice utilizarea ca materiale pentru constructii civile, sociale si industriale a deseurilor radioactive sau a sterilului, a nisipului, a zgurei f?i a slamului rezultat din prelucrarea ingrasamintelor chimice, care au un continut de elemente radioactive naturale sau artificiale peste valoarea materiei prime de baza ce se utilizeaza in mod curent in constructii.

b) Echivalentul dozelor individuale maxim admise pentru populatie (conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 51/ 18.02.1983), provenite din iradierea externa si intern a a organismului ca efect indirect al activitatilor nucleare, sunt urmatoarele:

A. 0,02 Sv x (2 rem)/30 ani, pentru populatie in ansamblul sau;

B. 0,005 Sv x (0,5 rem)/an, pentru grupuri sau persoane din populatie;

C. 0,015 Sv x (1,5 rem)/an, pentru persoane in formare profesionala.

96

. ~n. functie ~e ~impul de expunere, echivalentul dozelor individuale de iradiere prevazute mai sus pentru populatie in ansamblul sau, pe durata de 30 ani, trebuie sa se inscrie in urmatoarea distributie:

expunere prin iradiere externa = 0,004 Sv x (0,4 rem)' expunere prin apa potabila = 0,003 Sv x (0,3 rem)' '

expunere prin alimente = 0,03 Sv x (0,3 rem); ,

expunere prin inhalare = 0,01 Sv x (1 rem).

Doza colectiva reprezinta distribuirea unui anumit echivalentde doza individuala si pe 0 anumita durata de timp, la un numar de indivizi din populatia de referinta si se exprima in: om x Sv sau om x rem.

Pentru populatie in ansamblul sau se accepta 0 iradiere colectiva de 0,01 x 10Bom x Sv x (1 x 1060m x rem), pe timp . de 30 ani, peste valoarea fondului natural local de iradiere. Se precizeaza ca valoarea de 0,01 x 1060m x Sv reprezinta distribuirea dozei de 0,01 Sv la 1 milion locuitori pe durata de 30 ani. Pentru grupuri sau persoane din populatie se accepta 0 iradiere colectiva de O,OOlom x Sv pe an peste valoarea fondului natural local de iradiere.

3.1.3. Continutul de monoxid de carbon trebuie sa fie cat mai scazut dar nu mai mult de 6 mg/m" aer, in cele mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore. Observatie:

Aceasta concentratie a monoxidului de carbon din aer asigura nedepasirea concentratiei admisibile de carboxihemoglobina din sange, si anume de 1,5%COHB.

3.1.4. Contrnutul de bioxid de carbon din aer trebuie sa nu depaseasca 1600 mg/m" aer (cca. 0,05%).

Observatre:

Bioxidul de carbon din aerul unei i ncaperi se datoreaza pr~zentei omului si metabolismului sau. Cantitatea de bioxid de carbon eliminata de 0 persoana se determina conform Anexei 4.

3.1.5. Continutul de vapori de apa din aer trebuie sa nu depaseasca valorile prevazute in tabelul 4, in cele mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore.

Tabelul 4

Nr. Concentratia maxima mg/m"
crt. Destinatia tncaperii Regim de vara Regim de iarna
tOled '" 25±3" trued '" 20±2"
1. Unit at i fu nct io na le din 15.400 9.450
cladiri civile Observatie:

Continutul de vapori de apa din aerul unei 'incaperi se datoreaza prezentei omului si metabolismului sau, precum f?i existentei plantelor si diferitelor activitati casnice. Cantitatea de umezeala degajata de 0 persoana sau de alte surse se determina conform Anexei 4 .'

3.2. Concentratia de oxigen trebuie sa nu scada sub 16,3%.

4. METODE DE DETERMINARE A CONCENTRATIEI DE SUB STANTE POLUANTE

4.1. Determinari experimentale

4.1.1. Concentratiile diferitelor substante chimice poluante . ce actioneaza in int~riorul unei unitati functionale se st,abilesc prin metodele de analiza specifice precizate in tabelul 2. In mod suplimentar:

continutul de aldehida formica, conform STAS 11332-79:

"Puritatea aerului. Determinarea aldehidei formice"; continutul de radon 222, conform STAS 12051-82: "Puritatea aerului, Determinarea continutului de radon 222"; continutul de oxid de carbon, in spiritul prevederilor ISO 8156-89: "Aer ambiental. Determinarea continutului de oxid de carbon prin metoda cromatografului masic" si ISO 8760-

90: "Aerul la locul de munca. Determinarea concentratiei masice de oxid de carbon, prin metoda tubului cu iridicat.ia directa",

4.1.2. Concentratia de vapori de apa ce actioneaza in interiorul unei unitati functionale se stabilests experimental, conform SR ISO 7726-85.

4.2. Determinari prin ealeul

4.2.1. In cazul unui proces de schimb de aer intre 0 unitate functionala si exterior (care se desfasoara in timp) concentratia de substanta poluanta in interior se determina prin calcul cu

relatia: .

K + DC [ - 0 t ) e _ 0 t

Cdt) = 0 1, ~ e, V. + c, t~OV . (1)

In cazul unor unitati functionale unde functioneaza surse de poluant $i practic nu exista schimb de aer intre interior l\1i exterior, variatia concentratiei de substante poluante in interior, in functie de timp, se determina eu relatia:

K

Cj(t) = V t + CjlH

. In relatiile (1) si (2):

Ci(t) concentratia de substanta poluanta din aerul interior, 1a momentul "t";

t timpul care a trecut de la inceperea schimbului de aer;

Cj It =0 concentratia de substanta poluanta din aerul interior,

in momentul initial al procesului consider at (schimbul de aer);

debitul surselor de substante poluante;

concentratin de substant.a poluanta din aerul exterior (considerata constanta);

rata schimbului de aer;

volumul de aer (sau masa volumului de aer) din incapere.

(2)

K C

e

D V

99

L:e care intervin in relatiile (1) l samblurile de uniW\i, specificate

It

de unita\i

3(3')

Adim. x 102 ~ procente (volum masa) Adim.x106~ppm (velum)

--------

------

------

pare se exprima concentratia de

urmatoarele re1a\l1:

subst. poluanta = 1 kg.aer

. 1-00(%volum)"

1m3) (

= 0,000077%(%masa) = .106

densit. subst. poluanta(mg.lm3)

(parti de substanta poluanta raportate la 1 milion parti de aer, exprimata in m").

In relatiile de mai sus se considera neschimbata densitatea globala a aerului.

In Anexa 5 se prezinta in mod informativ masele moleculare si densitatile pentru unele substante iritalrrite curent in aerul din unitatile functionale.

4.2.2. Pentru un timp suficient de lung de desfasurare a schimbului de aer se obt ine un regim stat ionar, in care concentratia de substanta poluanta in interiorul unei unitati function ale se determina cu relatia:

C _ K + 0 . Ce 1- 0

in care toate marimile considerate au semnificatia din relatia (2).

(2')

4.2.3. Recomandari privind modul de stabilire a debitului diverselor surse de substante poluante si exemple de calcul al concentratiei rezultate sunt prezentate in Anexa 4.

4.2.4. In cazul unui proces de schimb de aer intre 0 unitate functionala si exterior (care se desfasoara in timp) concentratia de vapori de apa in interior se determina prin calcul, cu relatiile (1) I?i (2) in care marimile considerate se refera la vapori de apa (In loc de substanta poluanta).

4.2.5. Pentru un timp suficient de lung, de desfasurare a schimbului de aer se obt ine un regim stat.ionar, in care concentratia de vapori cte apa in interiorul unei unitati functionale se determina cu relatia (2'), in care marimile considerate se refera la vapori de apa .

4.2.6. Recomandari privind modul de stabilire a debitului

101

de vapori de apa si exemple de ealcul al concentratiei rezultate sunt prezentate in Ancxa 4.

4.2.7. Numarul de sehimburi de aer pentru mentinerea valorilor admise se dstermina eu relatia:

K

in care:

K debitul orar al surselor de substarrta poluanta (mg/h);

Cad concentratia admisa de substanta poluanta in aerul interior (mg/m");

Ce eoncentratia admisa de substanta poluanta in aerul exterior

(mg/m'J);

, V voluJlMlol.. ineaperii considerate (m").

Observatie:

,in eonte~ ac~st.W.normativ, metsda se aplica pentru asigura-

t-ea cantitatit de oxigen ~i limitarea cantitatilor de CO2, si umiditate, ~ cum se arata in Anexa 4.

Numarul sehimburilor de aer orare pentru unele unitati functi-

onale trebuie sa fie mai mare eel mult egal cu valorile indicate in tabelul 6.

Tabelul 6

NumArul mrmm de sehimburi de aer orare pentru

diverse tipuri de Incaperi (pentru ferestre eu eoefteientul de mfiltratie (0,2 ... 0,3)xlO-4ms/mxsxPa)

R

n

Destinatia incaperii

~ ~~M

I

APARTAMENTE - cam ere de loeuit .obi$nUlte

• lux

- carnere de baie

- cam ere dus

- bucatarii

BANCI

BARURI

102

(1 / h)

(1)

alia de aer proaspat Schimbul de aer
(mJ/h ' pers.) (volume /ora)
mim Recornandat Minim Recomandat
2 1 3 4 .'i
---- -
I
:>:'i I 34 I
40 50 2
2 4
5 10
10 15
13 I7 2 4
40 70
L.. - - I 2 3 4 5
BIBLIOTECI 4 8
DEPOZITE CART! 3
BIROURJ
- eomone 17 25 4 6-8
- eu circulatie de
public 3 0-10
- individuale cu
fumatori 40 50 6 10
- individuale tara
fumatori 25 40 4 6
- de conducere 50 85 8 12
BucATARII
COMERCIALE
lJrestaurante, cantine) io-zo 25
Cafenete to 12
Camcre masuran ~i
incercari 8-15
CANTINE 4-6 6-8
CENTRALE - -
TELEFONICE 5-10
CINEMA TOGRAFE 20 30 6 8-15
Cluburi 6-8 8-10
Coafor 13 17
Garaje 6-8
Hale umede 15-25
Heliograf 10-15
HOTELURI
- eanlere 40 50
- baron 40 70 4 6
Ateliere rnecanice 6-10
Brutarii 20-30
Tratamente termice 30-60
Turnatorii 10-15 20-30
Laboratoare 25 35 4-6 6-10
MAGAZINE ---._
-mici 13 17 I 4-8
- mijlocii 15 4-8
- universale 8,5 13 6-8
PISCINE 20-30
REST AURANTE
- s<1li de mese
• eu fumatori 20 25 8-12
~tara fumatori 5-10 103

1 2 3 4 5
Braserii cu fumatori 17 20
Sali de asteptare 4-6
Sali de banchete 6-10
SAli de biliard 6-8
SaIi de CaINe 20-30
SAIi de conferinte 4-6
- full fumatori 20
- eu fumatori 30-50 50-85 8-12
Sali de masim 20-40
Spalatoni meeanice 15-25
Calcatorii 10-15
SPITALE 8-10
- Slili de operatii 5
- Saloane bolnavi,
bali interne 60
- Boli piele, infecti- 75
oase, ehirurgie
- Boli epiderm ice max. I 70 max. I 0
- Copii 35-70 5-8
- Maternitati 100
- Siili asteptare + 5-10
vestiar
- Coridoare 3-5
- Cabinet den tar 6
Statii de emisiune 6-8
- sali de receptie
- sali de emisi e 5-10
Scoli - sali de clasa 15 20-50 3 5-8
Teatre 20 25-50 10-15
WC-uri publice 10-12 Observatie:

Pentru fiecare tncapere se va face calculul schimburilor de aer necesare atat in functie de numarul de persoane cat si functie de volumul incaperii, luandu-se in consider are situatia cea mai defavorabila.

104

5. MASURI TEHNICE PENTRU REALIZAREA NIVELU-

RILOR DE PERFORMAN'fA

5.1. Limitarea poluarii chimice Ili radioactive la sursa Aceasta limitare se face prin:

renuntarea sau limitarea folosirii materialelor sau produselor de construetii care degaja substante poluante ce ar putea conduce la depasirea concentratiilor admisibile;

eliminarea sau reducerea degajarii de substante poluante in aerul ambiant, prin:

• limitarea surselor poluante prin prevederea de bariere convenabile care sa opreasca emisiile de substante poluante in mediul ambiant. Unitatile care extrag materii prime din care rezulta steril continand elemente radioactive precum si cele care au procese de productie din care rezulta zguri sau deseuri cu conti nut de radioelemente mai mare decat valorile maxime admise pentru populatre in ansam-. blul sau sunt obligate sa depoziteze aceste reziduuri pe platforme impermeabile, in zone neinundabile si ferite de intemperii. Se interzice de asemenea introducerea de elemente radioactive, naturale sau artificiale, in apele de supr afat a, in zonele in care exista captari pentru alimentarea centrala cu apa potabila;

• utilizarea de aparate construite si ment inuta in stare de functiune in vederea reducerii emisiilor de substante poluante;

• conceperea de produse si lucr ari de constructii vizand impiedicarea sau limitarea de substante poluante;

• utilizarea de fungicide sau de alte biocide in vederea eliminarii surselor de microorganisme atunci cand nu este posibil de a se actiona preventiv la nivelul proiectarii,

5.2. Reglarea calitatii aerului prin tehnici de ventilare,

de filtrare sau de absorbt.ie Aceasta cuprinde:

ventilare naturals ventilare mecanica

105

filtrarea aerului interior

absorbtia din aerul interior sau din aerul captat a substantelor

poluante.

5.2.1. Ventilarea naturala a cladirilor se datoreaza diferentelor de presiune ale aerului intre ambianta exterioara si interioara ca si datorita deschiderilor de ventilare !?i neetan!?eitatilor

existente in anvelopa cladirii. .

Diferentele de presiune ale aerului sunt produse prin actiuriea vantului in jurul cladirii si de diferentele de temperatura intre ambianta exterioara si ambianta interioara sau de combinare a acestor doua efecte. Ventilarea naturala este functie de viteza si directia vantului precum si de temperatura aerului. Nu doar acesti parametri afecteaza rata de ventilare, dar pe baza lor se poate stabili daca orice deschidere va opera ca intrare sau iesire pentru aer si, in consecirrta, traseul parcurs de aer in interiorul cladirii.

Infiltrarea aerului in anotimpul calduros trebuie luata in considerare numai in regiunile eu vant, In lipsa vantului, valoarea infiltratiilor aerului poate fi neglijata. Totusi, in cladirile inalte, in interiorul carora presiunea termica creaza un efect de CO!?, infiltratia trebuie avuta in vedere, in special pentru etajele inferioare. Pentru anotimpul calduros, in mod practic, se po ate admite ca infiltrarea aerului exterior se produce numai prin neetanseitatile ferestrelor sau usilor, Patrunderea aerului prin porii materialelor de constructie si prin neetanseitatile dintre acestea !?i structura de rezistenta este extrem de redusa ~i poate fi neglijata.

5:2.2. Ventilarea mecanica se poate realiza prin mai multe metode, cele mai simple fiind introducerea sau aspirarea aerului cu un ventilator de perete. In aceste cazuri este necesara 0 deschidere adecvata care sa permita intrarea sau iesirea aerului astfel Incat ventilatorul sa poata opera in mod satisfacator. Sistemele mai complexe folosese 0 tubulatura de introducere a aerului cu ventilatoare centrale care introduc si extrag aerul, 11 conditioneaza !?i recupereaza caldura de la aerul extras.

Avantajul major al ventilarii meeaniee este controlabilitatea,

106

I

I

I I I I

I I I I

I

in principiu, un sistem mecanic po ate fi proiectat sa satisfaca necesitatile spatiului respeetiv. In practica constrangerile sunt date de cost si de limitele spatiului ventilat. La locuinte, in majoritatea cazurilor se foloseste ventilarea naturala. Atunci cand unele Incaperi ale cladirii sunt echipate cu un ventilator extractor care de ex.: la 0 hota de aspirare din bucatarie, cladirea se considera ventilata in mod natural. Functia principala a ventilatorului, in acesta situatie, consta in evacuarea locala si pentru scurta durata a vaporilor sau mirosurilor in timp ce, in cazul unei ventilari mecanice, ventilatoarele asigura in permanenta un raport de aer proaspat suflcient pentru ansamblul cladirii.

5.2.3. Calitatea, cantitatea si controlabilitatea aerului introdus influenteaza alegerea intre ventilarea naturala si cea mecanica:

a) Cantitatea. Teoretic, majoritatea cantitatilor de aer pot fi furnizate prin ventilare natural a , dar trebuie t.inut seama de limitele practice ale metodei.

b) Calitatea. In situatiile in care cladirea este situata intr-o zona poluata sau, in particular, atunci cand necesarul de aer trebuie sa aiba 0 puritate ridicata (pentru centre stiintifice, medicale, sau pentru aplicatii industriale) aerul trebuie fumizat mlcanic deoarece el trebuie filtrat si, daca este necesar, conditionat, Aerul evaeuat trebuie sa fie de asemenea filtrat atunei cand este necesara reducerea "pcluarii aerului exterior.

5.2.4. Situatiile in care este absolut necesara ventilarea mecanica sunt urmatoarele:

a) incaperi sau spatii care necesita ventilare si care nu pot fi ventilate prin metode naturale;

b) in industrie, acolo unde este necesara i'ndepartarea pulberilor, noxelor, substantelor toxice sau netoxice la locul producerii lor;

c) spitale, unde este esential controlul calitatii aerului si reducerea nivelului de bacterii existente in aer;

d) un de exista conditii exterioare ambientale. nefavorabile;

e) garaje, pareuri de masini inchise, in cazul indepartarii gazelor evacuate (CO), vaporilor de petrol si fumului din timpul unui incendiu.

107

5.2.5. Situatiile in care ventilarea mecanica este de dorit sunt:

a) mtreprinderi, procese industriale necesitand rndepartarea aerului fierbinte, umezelii si noxelor, in general;

b) locuinte, pentru indepartarea mirosurilor sau umiditatii excesive de la bai si bucatarii;

c) sali de lectura, holuri de teatru unde se presupune 0 densitate mare de ocupare;

d) bucatarii comerciale mari;

e) situatii in care viteza vantului face ventilarea naturala impracticabila, ca si la unele cladiri foarte inalte, la care efectul de horn nu permite aerisirea prin deschiderea geamurilor.

5.3. Reglementarea duratelor in care pot fi recuperate

spatiile

Dupa executarea lucrArilor de constructii sau reparatii (vopsitorii, zugraveli etc.), reocuparea spatiilor se poate face conform normativelor de executie, standardelor si agrementelor de tehnologii.

5.4. Reglarea concentratiei de umiditate

5.4.1. Mijloacele care permit sa se regleze concentratia de

umiditate a aerului intr-o lucrare de constructii sunt urmatoarele: cresterea sau scaderea temperaturii aerului (incalzire, izolare, racire);

ventilarea rncaperilor (naturala sau mecanica); umidificar~a sau desumidificarea aerului interior si a aerului care este introdus;

eliminarea sau reducerea umiditatii la sursa sau izolarea activitatilor generatoare de umiditate.

5.4.2. Umiditatea pe suprafetele interioare si/sau la interiorul elementelor de constructie poate sa fie controlata prin urmatoarele mijloace:

a) Etansarea contra umiditatii exterioare.

Pentru a evita sau impiedica infiltrarea si patrunderea ploii, zapezii, etc. in lucrare si pentru a evita sau impiedica infiltrarea apei subterane in lucrare, sunt necesare urmatoarele masuri:

108

pereti si acoperisuri:

• peretii subsolurilor trebuie sa impiedice patr d

iditatii di 1 A un ere a

rilo 1 1 atn In so In scopul evitarii deteriorarii incape-

nor;

• peretii exteriori si acoperi!;lurile trebuie sa constituie

un obstacol impotriv~ p~t:un~e~i ploii sau a zapezii. planseele peste sol: trebuie sa Impledice ca umiditatea solulUI sa urce ~ana la suprafatn superioara a planseului. Ele nu trebuie sa poata fi deteriorate de umiditatea din sol.

b) Prever:ire~ co.ndensului pe suprafete interioare l1i interspatii:

- sa impiedice fenomenele de condens pe suprafete prin asigurarea unei temperaturi pe suprafata elementului de constructie superioara temperaturii punctului de roua corespunzatoare temperaturii si umiditatii Telative a aerului interior. Verificarea prin calcul a temperaturii punctului de roua se face conform STAS 647213-89.

sa se actioneze concomitent prin incalzira, izolare si ventilare ca sa se echilibreze acesti parametri.

tratamentele de suprafata anti-fungicide pot sa contribuie in anumite cazuri la impiedicarea formarii umiditatri. Totodata acest tratament este in mod obisnuit 0 masura provizorie care este utilizata atunci cand nu este posibil sa se actioneze la nivel arhitectural.

sa se evite condensul in interiorul elementelor de coristruct.ie avand grija ca presiunea de vapori la interiorul elementelor sa fie mai mica decat presiunea de saturatie a vaporilor de apa. Acest rezultat poate fi obtinut printr-o .coriceptie mai buna a produselor si o alegere judicioasa a materialelor. Daca nu poate fi evitat condensul, acesta trabuie sa ramana sub anumite limite acceptabile, \inand seama de sensibilitatea materialelor utilizate, de amplasarea lor in elementul de constructie !?i de timpul necesar pentru evacuarea aerului.

Verificarea riscului de condens in structura se va face conform STAS 647214-89.

109

ANEXA 1

TIPURI DE CLADIRI CARE FAC OBIECTUL PREZENTULUI NORMATIV

-~---~
Nr. Tipul de cladire Exemple de categorii de cladiri
crt.
1 Cladiri de locuit - Locuinte uni ~i multi-familiale
- Hoteiuri si alte clAdiri turistice (moteluri,
refugii, etc.)
- Carnine, intemate
- Aziluri
2 Cladiri comerciale - Magazine
- Pie Ie - hale
3 Cladin pentru dcpozitare - Depozite _}i antrepozite
4 Cladiri de alimentatie - Restaurante
publica - Cantine
- Cofetarii/patiserii
- Baruri
5 Cladiri pentru cultura si - Biblioteci
divertisment - Muzee
- Expozitii
- Cluburi
- Teatre, cinematografe
6 Cladiri pentru invlltArnant - Gradinite
- Scoli
- Institute de inv~run.~t~~Qr ______ ----_
7 Cladiri admimistrative - Cladiri pentru birouri
8 Cladin pentru dinjarea - GaD ~i autogari I
transporturiior - Portun
- Aeroporturi he liporturi

9 Cladiri pentru ocrotirea - Spitale
sanatatii - Policlimci, dispensare
- Sanatorii
10 Cladiri pentru complexe - Sali de gimnastica
pentm cultura fizica ~i - Sali de sport
sport - Bazine de inot si santun
- Polig_oane de tir 110

1. Constructie

2.Subsistem al unei constructii

3.Produs de construetie (element component)

4.Utilizator

5.Cerinta a utilizatorului

G.Conditie tehnica

7.Agent

8.Actiune

9.Efect

10.Criteriu de performanta (parametru)

ANEXA 2

TERMINOLOGIE

Obiect care rezulta in urma unei activitati de constructie, amplasament pe sol. Acest term en include atat cladirile cat si lucrarile inginerel?ti.

Parte a cladirii care Irideplineste una sau mai multe functiuni necesare satisfacerii cerintalor utilizatorului (de ex. unitatea functionala, intr-o cladire). Element realizat ca unitate distincta destinat pentru a fi incorporat intr-o constructie in care indeplineste una sau mai multe funct ii specifics.

F'iint a sau obiect pentru care este conceputa 0 constructis.

Enuntarea unei necesitati a utilizato-

- rului fata de constructia ce trebuie realizata si fata de spatiile prin care utilizatorul se deplaseaza si fata de eleinentele delimitatoare ale acestuia. Exprimarea modului prin care cladirea (partial sau total) raspunde la cerintele utilizatorului.

Fenomen sau substanta ce actioneaza asupra constructiei sau a diverselor sale parti.

Influenta exercitata de un agent asupra construcns; sau a diverselor sale parti. Rezultatul unei actiuni. Caracteristica ce trebuie luata in considerare la convertirea exigentelor de performanta in cantitatr denumite "Niveluri de performanta" in raport cu

111

care se evalueaza indeplinirea unei exigente de performanta;

sau

elemente de exprimare a criteriilor de performant a, respectiv elemente de care trebuie sa se tina seama in proiectare, cuantificarea acestora (niveluri de performanta) reprezentand reguli de proiectare (n ivel e minime/maxime admisibile).

ANEXA 3 PRESCRIPTII TEHNICE CONEXE

STAS 1240010 (proiect)

Construct ii civile f?i industriale. Perform ante in constructii. Notiuni si principii generals".

"Const.ruct ii civile si industriale. Performante in constructii. Contimi. tul prescriptiilor fundamentale redactate in spiritul conceptului de performant a in constructii". Constructii civile si industriale. Performant e in constructii. Mod de exprimare a performantelor cladirii in ansamblu".

"Poluarea atmosferei. Terminologie". "Aer in zonele protejate. Conditii de calitate".

"Fizica constructiilor, Higrotermica, Parametri climatici exteriori", "Fizica constructiilor, Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor".

"Fizica constructiilor, Termotehnica.

Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa. Prescriptii de calcul".

"Fizica constructiilor, Termotehnica. Calculul permeabilitatii la aer a elementelor si materialelor de construetie."

"Fizica constructiilor, Termotehnica. Determinarea permeabilitatii la aer a materialelor si elementelor de constructii",

STAS 12400/1 (proiect)

Ll.Performanta 0 anumita proprietate efectiva (exprimata cantitativ) ce earacterizeaza comportarea unei constructii, a unui subsistem sau produs de constructie in raport cu domeniul sau de utilizare.

12.Intretinerea norma- Ansamblu de mas uri preventive sau rela a unei constructii paratorii, necesare pentru mentinerea constanta, in timp, a performantelor cladirii.

Destinatii ce pot fi date unei constructii tin and seama de modul in care performantele acesteia corespund nivelurilor de performanta specifice destinat iei

considerate.

Perioada de timp, justificata din punct de vedere tehnico-economic, in care se asigura folosirea cladirii; la stabilirea

duratei de utilizare se are in vedere necesitatea de amortizare a costurilor de investitii si realizarea unui echilibru economic intre cheltuielile de i ntret.inere normala si beneficiile pe care le aduce constructia.

STAS 12400/2-88

STAS 9081-78 STAS 12574-87

STAS 647212-83

13.Domeniul de folo-

STAS 647213-89

sinta al unei constructii

STAS 647214-89

14.Durata de utilizare

a unei constructii

STAS 647217-85

STAS 6472111-85

113

112

STAS 6648/1-82

"Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior. Prescriptii fundamentals". "Instalatii de ventilare si climatizare. Parametri climatici exteriori". "Instalatii de Incalzire. Calculul necesarului de caldura. Prescriptii de calcul".

"Instalatii de Incalzire. Calculul necesarului de caldura. Temperaturi interioare conventionale de calcul". "Ambiante termice. Aparate si metode de masura a marimilor fizice". "Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor PMV si PPD si nivele de performanta pentru ambiante."

STAS 6648/2-82

STAS 1907/1-90

STAS 1907/2-90

SR ISO 7726-85

STAS l3149-92

114

'.

it' \"

ANEXA "

RECOMANDARI PRIVIND STABILIREA DEBlTULUI DE NOD ..

EXEMPLE DE CALCUL

-. ,'~

Introducere

Prezenta anexa se refera la stabilirea debitului de CO ,i

'1 2

vapori de apa, corespunzator urmatori or agenti care potactiona

in interiorul unitatilor functionale din interiorul· cliclirilor:

- schimburi metabolice intre utilizatori !?i spatiul' interior;

descompunerea unor produse de combustie folosite'tn instalatii de mcalzire sau aparate gospodaresti;

plantele din incaperi:

activitati cas nice (fumat, activitati gospodaresti inbuc:atirii,

bai, etc.). ~ "1' ""

In cadrul acestei anexe se prezinta si 0 metodi decalcul simplificat al necesarului de aer, pentru asigur~calititii.

,I

A. Producerea de bioxid de carbon (C02) A.I. Surse

A.I.I. Schimburi metabolice

Eliminarea de CO in cadrul schimburilor IDft*bolice se datoreaza oxidarii produselor organice, din interioM orpnismala;' Acest proces depinde de modal In car~", .. =uce degradarea subansamblurilor obtinute de organism ~'" tatie (glucide, lipide si proteine) si de cantitatea de caJd~. .' aU

prin degradarea acestor substante. . .. ',.J \: !:

Debitul de CO2 eliberat in cadrul schimburilor ~~e se determina, in mod experimental, cu relatia:.,;2"

K = 85 X 10-4 x M x A (mvh) '~,:;~a,l)i

in care: ! -J t; '. .

M - nivelul metabolic corespunzator unei anumi~L,~yj.pltl, conform tabelului 1, din text (art.l.S);

115

A - suprafata totala a corpului uman (de ex. pentru un barbat cu i nalt.imea de 1,70 m, avand masa de 70 kg, A =1,8 m"),

Exemple de calcul

1. Sa se determine debitul de bioxid de carbon eliminat de

jucatorii a 2 echipe de baschet pe parcursul rntalnirii.

Numarul total de jucatori: 2 x 5 =10 jucatori;

"A" se estimeaza la 2 m2/jucator (tinand seama de gabaritul sporital jucatorilor de baschet);

"M" se estimeaza la 3,6 m, tin and seama ca baschetul presupune un efort fizic mediu.

K =10 x 85 x 10-4 x 3,6 x 2 = 6120 x 10-4m:lfh = = 0,612 mvh = 1,209 kg/h = 1,209 X 106 mg/h.

2. Jocul de baschet se desfasoara fara spectatori intr-o sala avand dimensiunile 30 x 20 x 10 m. Sa se determine numarul schimburilor orare necesare "n", considerand ca aerul exterior are compozitia specificata in par. 2.1 din prezentul normativ. Volumul mcaperii = 30 x 20 x 10 = 6000 rna

C = 00004 x 1,2928 = 517 x 10-6 kg/m" = 517 mg/m" C:d = 1'600 mg/m" (conf. pet. 3.1.4)

K 1,209 . 106 = 1116m3 / h

Cad - Ce (1600 - 517)

Dnec 1116

n =

V

6000

0,186h-1

A.1.2. Descompunerea unor produse de combustie Eliminarea de CO2 in procesul de functionare a unor instalatii ce folosesc produse combustibile depinde de numerosi parametri: natura combustibilului, tipul si randamentul aparatului, etc.

IfI.·cazul instalatiilor de incalzire sau a aparatelor casnice ce functioneaza cu gaze naturale (avand in compozite, in mod preponderent, CH) se po ate considera ca debitul de CO2 eliberat in cadrul procesului de ardere (in m3/h) este egal eu volumul

de gaz consumat. .

116

A.1.3. Prezenta plantelor in Incaperi

In prezent.a luminii, in procesul de asimilare clorofiliana plantele absorb bioxidul de carbon, contribuind la imbunatatirea calitatii aerului. In lipsa luminii, plantele elimina ins a CO2, in procesul de respiratie, ceea ce conduce la cresterea concentratiei de substanta poluanta in aerul din unitatea functionala.

In prezent nu exista date suficiente pentru cuantificarea proceselor descrise mai sus. Cunoasterea fenomenelor ce se produc permite insa ca amplasarea plantelor in diverse spatii sa se faca in mod judicios. De exemplu, nu se vor introduce plante in spatii ce pot fi ventilate eficient in cursul noptii si se va evita prezenta lor in dormitoare de mid dimensiuni.

B. Producerea de vapori de apa B.1. Umiditatea aerului

Aerul contine intotdeauna 0 anumita cantitate de vapori de apa care poate fi exprimata prin concentratia vaporilor de apa in aer, C, denumita si umiditate absoluta, masurata in glm3 sau in g/kg.

La 0 temperatura data, cantitatea de vapori de apa nu poate depasi 0 anumita limita, denumita concentratia de saturatie sau umiditatea absoluta la saturatie Cs (in g/m" sau in g/kg). Aceasta cantitate maxima este 0 functie corespunzatoare de temperatura.

In mod curent se foloseste notiunea de umiditate relativa a aerului (in %) care reprezinta raportul dintre presiunea partiala efectiva a vaporilor de apa din aer si presiunea partiala de saturatie, la temperatura data. Umiditatea relativa da 0 indicatie asupra gradului de saturatie a aerului cu vapori de apa. Atunei cand, la 0 temperatura data aerul contine cantitatea maxima de vapori de apa, aerul este denumit "saturat" iar umiditatea sa relativa este de 100%. Umiditatea relativa poate fi masurata usor cu aparate de diferite tipuri denumite in general psihometre, dar este necesar sa se precizeze toto data si temperatura aerului la care s-a facut masurarea.

Intre marimile de mai sus exista relatia:

117

_ _E_ . _ C(803 + Cs). °

<l'a - Ps 100 - Cs(803 + C) 1 °

sau

(%)

(B.I)

803. Cs <l'a

C = ___,_1~00~-

(B.2.)

803 + Cs . (1 - 1<1'OaO)

in care:

<1'. umiditatea relativa, in %;

p presiunea part.iala efectiva a vaporilor de apa, III Pa;

P, presiunea part.iala de sat.urat.ie a vaporilor de apa, in Pa; C concentrat ia vaporilor de apa, in g/m";

C, concentratia de saturatie a vaporilor, in g/m".

Daca concentratiile se exprima in g/kg relatiile (B.1.) si (B.2.)

devin:

= _E_ . 100 = C(621 + Cs) . 100 (%) (B.I')

<l'a Ps Cs (621 + C)

sau

<l'a

621 . Cs

C = __.:1c_::0-=.0-

<I' (g/m")

621 + Cs . (1 - ~f6ao)

Presiunile !?i concentratiile de saturatie pentru diferite temperaturi ale aerului sunt prezentate in tabelul B.1.

(B.2')

118

Tabel B.1

Presiunile de s~turatie P8 !;Ii concentratille de eaturatie C

ale vaporilor de apil. de la diferite temperaturi 8

t p, c, t p, c.
ClC) (Pa) (mg/m') (,'e) (Pa) (ml!:/m3)
-20 103 0,88 IO 1228 9,39
-19 114 0,97 II 1312 ]0,00
-18 125 1,06 12 1403 10,65
-17 137 1,16 I3 1498 11,34
-16 150 1,27 14 1599 12,07
-15 165 1,39 15 1706 12,84
-14 180 1,51 16 1818 13,65
-13 198 1,65 17 1937 14,50
-12 217 1,80 18 2065 15,39
-11 237 1,96 19 2197 16,32
-10 260 2,14 20 2340 17,29
-9 284 2,33 21 2487 18,33
-8 310 2,53 22 2645 19,42
- 7 337 2,75 23 2810 20,56
-6 368 2,99 24 2985 21,77
- 5 401 3,25 25 3169 23,04
-4 437 3,53 26 3362 24,37
- 3 476 3,83 27 3565 25,76
- 2 517 4,15 28 3781 27,23
- I 562 4,49 29 4006 28,76
0 611 4,84 30 4244 30,36
I 657 5,19 31 4491 32,04
2 705 5,56 32 4754 33,80
3 759 5,95 33 5029 35,65
4 813 6,36 34 5318 37,58
5 872 6,79 35 5622 39,60
6 935 7,25 36 5940 41,71
7 1002 7,74 37 6274 43,92
8 1073 8,26 38 6624 46,22
9 1148 8,81 39 6991 48,63
40 7375 51,14 119

B.2. Surse

B.2.1. Activitatea metabolic a

Degajarea vaporilor de apa de origine metabolica se efectueaza

in 3 moduri:

prin respiratie (aerul expirat din plamani este praetie saturat eu vapori de apa);

prin difuzia vaporilor de apa prin piele (perspiratie);

prin evaporarea sudorii (gradul de transpiratie fiind eorelat eu senzatia de confort).

Productia de vapori de apa pentru 0 persoana aflata in stare de eonfort termie (-0,5 .,::; PMV .,::; 0,5, conform STAS 13149-92) este data de relatia:

K = 87xO,185xAx(M2+0,4xM)x10:J (mg/h) (B.3)

in care:

K - debitul vaporilor de apa, in g/h;

A - suprafata totala a eorpului uman, in .m-; M - nivelul de activitate metabolica, in met.

Pentru un adult (A =1,8 m"):

K = 29x(M2+0,4xM)x103 (mg/h) (B.3')

Nivelul de activitate metabolica este precizat in STAS 13149-92,

in functie de natura activitatii, Nivelul de 1 met=58,15 W/m2, eorespunde metabolismului unei persoane in repaos, aflata in pozitie asezata.

Debitele de vapori de apa produse de 0 persoana aflata in stare de eonfort termie, pentru diferite nivele de activitate sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tabelul B.2.

Nivelul de activitate, 1 1,2 1,6 2
in met
Debitul de vapori 40.000 55.000 95.000 140.000
de apa, in mmlh 120

B.2.2. Activitati casnice

Numeroaso activitati practicata i.ntr-o locuinta Hint generatoare de vapori de Epa: prepararaa hranei, baia, dusu}, spalatui, uscatul si calcatul rufelor etc.

- prepararea hranei

Produeerea de vapori de apa in buct.''''H' este fcart« variabil.i.

Ea depinde de obiceiurile culinare si prezint.a perioade de varf care pot fi foarte impo rtanta.

Se poate estima ca. pentru 0 locuinta ocupata de 4 pci soane, activitatea de preparaie a hranei. inclu s iv spalatul veselei. produce cca. 700 g de vapori de apa, dimineat.a, SOO g In pra nz $1 1700 g seara: in medie zilnica se poate considera un debit de vapori de cca. 1:30 g/h, cu varfuri pana hi 1000 ... 1500 g/h.

- baia sau dusul <

Producerea vaporilor de apa in carnere de baie poate fi evaluata la 600 ... 1000 g/zi pentru 0 familia de 4 persoane.

- spalatul ~i uscatul rufelor

Pentru 0 locuint.a de 4 persoane, se poate estima ca spalatul rufelor emite cca. a kg de vapori de apa pe saptamana, usearea rufelor cea. 9 kg/saptamana iar spalatul pardoselilor cca. 800 g/saptamana.

B.2.3, Aparate casnice en ardere deschisa

Debitul de vapori emis de arderea combustibililor depinde de natura acestora si de puterea arzaturuhri.

Pentru aparatelo de uz casnic (rnasini de gatit, plite) in conditii normals de ardero a combustibilului, &e pot admite urmatoarelo debite de vapori:

gaze naturale '" ... " .... 160 g/hm" petrol lamp ant ] 00 g/hrn'' gaz imbuteliat ....... ..... un g,1Hl1"

Pentru calcule orientative se poate considera en volurnul vaporilor de apa eliberati in cadrul procesulu i de combustie este sensibil egal eu dubiul volumului de gaz rnetan (tiriand seama ca densitatea vaporilor de apa este, conform Anexei 1, de 0,8029 kg/m").

121

B.2.4. Plante verzi

Productia de vapori de apa pentru plante de apartament este:

buchete de flori legate: 5 10 g/h

glastra cu flori: 7 15 g/h

plante acvatice (nimfacee): 6 8 g/h

ficus elasticus: 10 20 g/h

B.2.5. Alte surse de umiditate

In cadrul unui apartament pot exista si alte surse de emisie a vaporilor de apa, in special recipientele care contino apa, ca de exemplu: evaporatoarele care se monteaza pe radiatoarele de calorifer sau acvariile. Debitul de vapori pentru aceste surse poate fi apreciat la 40 g/h.

B.2.6. Umiditatea de constructie .

Prin umiditate de constructie se intelege cantitatea de umiditate prezenta intr-o constructie dupa terminarea lucrarilor de

executie,

Aceasta umiditate este data de:

apa absorbita de materialele de constructie in cursul depozi-

tarii la fabric ant si pe santier;

_ apa de amestec necesara punerii in opera a materialului

(betoane, mortare, ipsos, etc.);

apa proverrita din precipitatiile atmosferice, absorbita de

materiale in cursul fazei de executie.

Viteza cu care aceasta umiditate va fi evaporata depinde de: cantitatile de umiditate absorbite (abundenta ploilor in cursul fazei d~ executre, ponderea volumului de materiale puse in opera cu procese umede (de ex. betoanele);

caracteristicile de uscare ale materialelor puse in opera. (de ex. la grosime egala, betoanele se usuca mai lent in comparatie cu 0 zidarie de caramida);

grosimea straturilor de material (viteza de uscare este invers proport ionala cu patratul grosimii stratului);

posibilitatile de usc are a structurilor (de ex. finisarea rapida

122

a elementelor de constructii, cu straturi putin permeabile la vapori rntarzie mult uscarea).

Cantitatea de apa care va trebui sa se evapore, dupa terminarea unei locuinte din materiale traditionale, se apreciaza la 3000 ... 5000 1. Dupa 2 ani de la terminarea constructiei, umiditatea ram as a. in peretii de beton prefabricati este apreciata la 201lm2•

Din aceste considerente rezulta ca:

finisajele greu permeabile la vaporii de apa (pelicule de vopsitorie, tapete lavabile din plastic, etc.) nu trebuie aplicate foarte repede dupa terminarea peretilor;

in cursul perioadei imediat urmatoare dupa darea in exploatare, constructia trebuie sa fie suficient de bine incalzita si ventilata,

Umiditatea de echilibru care se stabileste dupa mai multi ani de la darea in exploatare a constructiei prezinta totusi variatii in functie de sezon si de regimul de exploatare a mcaperilor. De exemplu, pentru incaperile in care pot avea loc degajari mari de umiditate, in intervale scurte de timp, se recomanda utilizarea unor finisaje cu rol de volant pentru preluarea "si-cedarea umiditatii (tencuieli cu mortar pe baza de var, placi de ipsos, etc.),

B.3. Condensarea vaporilor de apa

Condensarea vaporilor de apa se poate produce sau in masa elementelor de i nchidere sau pe suprafetele lor.

Condensarea in masa unui element de constructie este legata de variatiile de temperatura si de presiune de vapori de apa in interiorul elementelor. Ea depinde deci de caracteristicile termice si de permeabilitatea la vapori a elementelor componente ale structurii, precum !;li de parametrii aerului interior si exterior. Condensarea pe suprafata se produce atunci cand temperatura superficiala a elementului de constructie este inferioara temperaturii punctului de roua, corespunzatoare temperaturii si umiditatii relative a aerului interior. Aceasta condensare apare mai evidenta pe suprafetele vitrate sau pe suprafetele tratate cu finisaje impermeabile la vapori si ea poate modifica bilantul

123

de umiditate a1 Incaperilo r dat de ecuat ia (1') din cadrul prezentului normativ, care atunci se poate scrie:

f< -- K'+D . Ce

C. =c- ------0--- - (g/h) (B.3)

in care:

K' debitul vaporilor condensati, in g/h,

Debitul de condensate depinde de temperatura ~i umiditatea relativa a ambiantei interioare, de temperatura exterioara , de rezistenta la transfer terrnic a elementului de i nchidere, de curentii de convectie in vecinatatea elementului, de caldura latenta de condensare, etc. in mod simplificat debitul de con dens are se poate calcula cu relatia:

Kc zz: 3.6· L Ai~i(Pi - PsA) .103 (g/h) (B.5)

In care:

Ai suprafata elementului pe care se produce condensarea vapori101' de apa, in m";

~i coeficientul de transmisie a vaporilor de apa la suprafata, in s/m (~i '" 22xl0-9s/mJ;

Pi presiunea partiala a vaporilor de apa in interiorul incaperii, in Pa;

PsA presiunea de saturatie a vaporilor de apa corespunzatoare temperaturii pe suprafata A, in Pa, calculata conform STAS 6472/3-89.

B.4. Exemple de ealeul

Exemplul 1:

Sa se determine umiditatea relativa a aerului interior pentru care concentratia vaporilor de apa, la temperatura de 20°C, este de 6,78 g/m",

Concentratia de saturatie a vaporilor de apa, la temperatura de 20°C este, conform tabelului B.l, de 11,37 g/m".

Aplicand formula (Bd ) se obtine:

6,78(803 + 11,37) .100 = 60% 11,37(803 + 6,78)

<Pi

124

Exemplul 2:

S~ se determine concentrat ia vapo rilor de apa din aer I exterior, avand umiditatca relativa de 85(';; si tern or t ' dU -100C, ... pera ura e

~once~t:atia de saturatie, la temperatura at' -lOoC este 1,24

g/m. Aphcand formula 'B.2) se obtine:

C = __ ~03_1,24 ·0,85 803 + 1,24(f-~0,8-5Y

1,059 / m3

Exemplul 8:

Sa se calculeze umiditataa relutiva a aerului interior int .

. d . 1-0

camera . e Zl o~upata de 2 pel'soane. depunand 0 activitate

sedentara, cu mvelul metabolic M = 1.2 met in urmatoarete

conditii '

dirnensiunile carnerei 4 x 5 x 2,55 m

numarul oral' al schimburilor de aer n = 0,5 h'

temperatura aerului interior 20°C '

~mpe~at~ra aerului exterior -3"C (temperatura medie a lunii ranuarie 111 Bucuresti)

umiditatea relativa a aerului exterior 85%.

Debit~l de vapori de apa prndus de cele 2 persoane, calculat cu relatia (B.3J este:

K = 2 x 2.9 0,22 + 0,4 x 1,2) =111,4 gIh

Concentratia vaporilor de apa din aerul exterior (formula B.2J este:

C = 803· 2,27 . 0,85 cc 1,93g / m 3

e 803 + 2,27 . 0,15-

Rata schimbului de aer (debitul de ventilatia) este:

D = V x n = 4 x 5 x 2,55 x 0 5 = 25 5rn:l/h

~plicand r~~atia (2') din cadrul nO~'mativuiui, rezulta concentratia de echilibru a vaporilo- de apa din interiorul incaperii:

K 111.4 .

Cj = D + Ce = 25,5 + 1,93 = 6,309 / m3

Umiditatea relativa a aeru] .. t . -

• • :l UI111 enol', corespunzatoare concen-

tratiei de 6,30 g/m calculata cu relatia (B. 1) este:

125

· = 6,30(803 + 11,37) . 100 56%

lPl 11,37(803 + 6,30)

PsA = 1195 Pa

Debitul de condensare pe suprafata ferestrei, calculat cu relatia (B.5) este:

K' =3,6 x 2 x 22 x (1310-1195)=18,2 g/h

Concentratia vaporilor de apa in conditiile condensului pe suprafata vitrata, data de formula (B.4), este:

C.1 = 111,4 - 18,2 + 193 = 5 6 / m 3

25,5 ' , 9

Umiditatea relativa a aerului, corespunzatoare acestei concentratii, este:

5,6(803 + 11,37)

lPi = 11,37(803 + 5,6) . 100 = 50%

In realitate scaderea umiditatii relative a aerului interior nu va putea avea loc dedit pana la valoarea sub care nu se mai produce condens pe suprafata interioara a ferestrei, data de relatia:

lP = PsA ·100 = 1195 ·100 = 51<¥<

PSi 2340 0

Exemplul 4:

Sa se determine contributia 1a cresterea concentratiei vaporilor de apa intr-c bucatarie, datorita functionarii aragazului, in urmatoare1e conditii:

consumul de gaz metan a fost i ntr-o luna de iarna de 44m'l; dimensiunile bucatariei sunt: 2,5 x 3,5 x 2,55 m"; numarul oral' al schimburilor de aer n = 2 h 1

function area aragazului a fost in medie de 8 ore pe zi. Tinand seama ca 1 m" de gaz metan degaja 1600 g vapori

de apa (conform pct.B.2.3), debitul instantaneu de producere a vaporilor de apa este:

K = 1600 . 44 = 293 / h

8 ' 30 9

Cresterea concentratiei vaporilor de apa, datorita flacarii de aragaz este:

K 293 3

,1Ci = - = - 05 9 / m

D 2,5 . 3,5 . 2,55 ,2 - ,

Exemplul 5:

Sa se calculeze umiditatea relativa a aerului interior pentru mcaperea din exemplul 3, admitand ca este echipata cu 0 fereastra cu suprafata vitrata de 2 m- avand un coeficient de transfer termic de 3,6 W/(m2K).

Temperatura pe suprafata vitrata, calculata conform STAS 6472/3-89 este:

ti - tc ,R = 20 _ 20 + 3 .0125 = 9,6oC

tsi = ti - Ro I l'

C. Metode de calcul simplificat al necesarului de aer proaspat, pentru asigurarea calitatii aerului interior tncaperilor

3,6

In functie de datele expuse pana in prezent, in tabelul C.l. se prezinta 0 sinteza a principalelor categorii de activitati ce se desfasoara in interiorul unitatilor functionale, rata metabolica corespunzatoare acestor activitatii precum si necesarul de aer proaspat (m'l!h x om) necesar pentru mentinerea in limite normale a concentratiei de "02" si "COl'" Totodata tabelul contine cantitatea de vapori de apa degajata de un om (g/h), in functie de rata metabolic a considerata.

Presiunea partiala a vaporilor de apa din aerul interior, calculata, conform relatiei (B.1) si tabelul B.1 este:

Pi = 2340 x 0,56 = 1310 Pa

Presiunea de saturatie, pentru temperatura pe suprafata ferestrei, este conform tabelului B.1:

126

127

Tabelul C.L

Activitati umane I?i caracteristici metabolice

Nota: Pentru cantitati de vapori altele decat cele din tabel se fae interpolari.

·r·--l-----.:;--------

Nr l ategona de

crt. activitan

I

Exemplu de calcul

Sa se determine numarul necesar de schimburi orare de aer,

pentru asigurarea conditiilor admisibile in ceea ce priveste: continutul de "0'" (>- 16,W~,)

continutul de "CO:' <>- 0.05%)

concentratia de vapori de apa <>- 10,8 g/m")

intr-o sala de clasa ce are dirnensiunile: 9.00 x 6.00 x 3.00 m, conform schitei de mai jos si eoeficientului de infiltratie a aerului prin rosturi de 0,3 x 1O-4m:J/mxsxPa.

Nota: Functie de activitatile desfasurate, proiectantul poate sa le asimileze cu categoriile prevazute in tabel (ex: soron. repaos-stat linistit; sport-munca foarte grea), in condit.iile in care in unitatile functionale sunt rnai rnulte categorii de activitati, calculul se face pentru fiecare in parte (ex: sala sport: pentru sportivi - munca foarte grea, pentru spectatori - munca moderata/munca grea).

in completarea datelor de mai sus, in tabelul C.2, se prezinta relat ia intre temperatura, umiditatea relativa a aerului si cantitatea corespunzatoare de va pori de apa continuta intr-un m" de aero

1.00

a
cS
~
.;
.;;)
"! 3 O(J

)1-------------------------- I-

1.00

100

Tabelul C.2

Rel atia dintre temperatura, umiditate relativa a aeruJui I?i cantitatea de vapori

._---_. __ . ___ ._-_------- ---~
Tempe- __ __f_l!_ntl_latca ~ va on de apa in gim- acr
ratura 4,84 6_,7~ _ ___9_2J? _ _I_1,84 17,29 __ 23
±o"e 100
+ jOe 100 --- --
75
+ io'c 50 75-- -- 100 ---
15° C --------- --.--
+ 30 ,0 75 100
20'JC 30 --50 --
t 20 75 100
25° C --- .. -- ---.-
j 15 20 30 50 r--z,~-- I
30° C 20_j -_-_
j - 15 30 50 7
---- Diferenta de presiune intre exterior ~i interior este de 10 Pa. Temperatura aeru1ui interior este de 18.5"9 iar umiditatea relativa la Inceperea orei de curs este de 50%. In clasa studiaza 30 elevi,

1. Calculul numarului necesar de schimburi orare pentru asigurarea continutului de "02" ,i "C02"

Se precizeaza conform tabelului C.l:

1.1. Tipul de activitate: Munca usoara

1.2. Rata metabolica: 1,5 met

1.3. Necesarul specific de aer pentru asigurarea .continutului normal de substanta:

128

129

Total

10,44 m:l/h elev

4. Concluzii

Schimbul prin infiltratii datorita neetanseitatii ferestrelor (",,0,32 schimburi orare) este total nesatisfacator fata de necesarul de 02' CO2 si vapori de apa (",,3,8 schimburi orare). Este necesar sa se realizeze 0 ventilare naturala controlata sau 0 ventilare mecanica.

pentru pentru

- 1,08 mvh elev 9,36 mvh elev

1.4. Necesarul total de aer (D)

10,44 m:l/h elev x 30 ;; 313,2 m-/h

1.5. Necesarul de schimburi orare (n)

ANEXA 5

n

D V

313,2 9·6·3

312

= 1,93 schimburi orare 162

Masa moleculara Ili densitatea pentru unele substante intalnite curent in atmosfera

2 schimburi orare

2. Calculul numarului necesar de schimburi orare pentru asigurarea conrinutului de vapori de apa

2.1. Vapori de apa degajati (conform tabelului C.1.): 180 gIh elev 2.2. Concentratia vaporilor de apa degajati in volumul V:

180 . 30 = 3333 / 3

162 ,g m

2.3. Concentratia vaporilor de apa la umiditatea relativa initiala de 50% (conform tabelului C.2): 7,93 g/m"

2.4. N ecesarul de aer pentru mentinerea concentratiei de vapori de apa din aer la 10,8 g/m" (umiditate relativa 68%): 33,33 + 7,39

108 = 3,77 == 3,8 schimburi orare

3. Calculul volumului de aer infiltrat prin rosturile ferestrelor V = L x ~p x 3600 x 0,3 x 10-4

in care:

L lungimea total a a rosturilor (m);

~p 10 Pa

L ;; 3 [4 x 1,80 + 3 x 3J = 48,6 m

V = 48,6 x 10 x 3600 x 0,3 x 10-4 ;; 52,49 m" == 0,32 schimburi orare

Nr. Substanta considerata Masa moleculara Densitatea la
crt. . aproximenva o-c ~i 10; Pa
(kg/m')
I_ aer 28,77 1,2928
2. CO2 44 1,9768
3_ CO 28 1,2570
4. Nz 28 1,2505
5. o, 32 1,4289
6. 03 48 21409
7. vapori de apii (H2O) 18 0,8028
8. formaldehida 1,3'~
/H 30
H-C\.
'----- 0
- Pentru alte gaze poluante, densitatea (Ia t=OoC; p =105Pa) po ate fi determinata cu relatia aproximativa:

M

D = - (kg/m") 22,4

in care "M" este masa unui mol de gaz (g).

131

130

MINISTERUL LucRAR1LOR PUBLICE 1$1 AMENAJARIl TERITORIULUI

ORDIN Nr. 111N/1 din 22.01.1997

ANEXA nr. 1

LISTA GHIDURILOR DE AGREMENT TEHNIC FINALIZATE IN ANUL 1996

Avand in vedere avizele Consiliului Tehnico-Stiintific al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului:

in conformitate cu Decretul nr. 591/1996 privind numirea Guvernului Romaniei;

in temeiul Hotararii Guvernului Dr. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Pub lice si Amenajarii Teritoriului;

Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul

Nr. crt.

Elaborator

Ghid privind mctodologia de agrementare a planseelor din grinzisoarc si corpuri de umplutura

Ghid privind mctodologia de agrementare

a cimenturilor conform EKV 197/1992

Ghid privind metodologia de agrementare

a armaturilor pentru precomprimare utilizate la constructii civile, industriale Iii spe-

ciale

4 GAT Ghid privind metodologia de agrementare IKCERC

254 a ancorajclor !Ii sistemelor de blocare pen- Bucuresti tru precomprimare, utilizate la construct ii

civile, industriale Iii spcciale

5 GAT Ghid privind mctodologia de ngremcntare IKCERC

256 a sisternelor de ancorare pentru armaturi Bucuresti in clemente portante existcnte I hnon

annat, zidarie ) •

6 GAT Ghid privind agrerncntarca u.hnica pc-ntru PROCEMA S.A.

128 produse din beton arm at dispers eu fibre de otel pentru clemente ncstructurale

7 GAT Ghid privind agrementarca tehnica pentru PROCEMA SA.

129 produse din bcton armat dispers eu fibre sintetice pentru clemente ncstructurale

8 GAT Ghid privind agrementarea tehnica pentru PROCEMA SA.

130 produse din hewn armat dispers eu fibre de sticla pentru clemente nestructurale

o

1

2

GAT 214

GAT 253

:~

o R DIN:

1

Se aproba ghidurile de agrement tehnic - conform anexei Dr. 1, precum si procedurile si ghidurile de evaluare aferente sistemului calitatii in constructii - conform anexei nr, 2.

Lista ghidurilor de agrement tehnic, a procedurilor si a ghidurilor de evaluare aprobate prin prezentul ordin, se va publica in Buletinul Constructiilor.

Ghidurile !?i procedurile se editeaza contra cost de catre elaboratori - la cererea celor interesati,

Directia Generala Reglementari si Atestari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

2

3

4

MINISTRU, NICOLAE NOICA

132

Cod Ihid

Denumirea ghidwui

1

2

GRUPA SPECIALIZATA 01 Elcmenu: structurale si fundatii

3

GAT 097

IKCERC Cluj

CEPROCIM SA

IKCERC Bucuresti

133

9

PROCEMA SA

o

1

3

2

3

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

134

GAT 139

Ghid privind agrementarea tehnica a caramieilor si a blocurilor ceramice

GRUPA SPEClALlZATA 02

Elementc de inchidcre, cornpartirnentare, pereti nestructurali, t.amplarie si vitraje

Ghid privind metodologia de agrementare ICECON S.A.

a procedeclor tchnologice de realizare a i nchi-

derilor usoare la cladiri

Ghid privind metodologia de agrementare ICECOK S.A.

a procedeolor tehnologice de realizare a blo-

curilor mid din beton pentru constructii

Chid privind metodologia de agrementare ICECOK S.A.

a procedeelor tehnologice pent.ru realizarea

tuburilor din bctori

o

1

2

GAT 188

GAT 191

GAT 193

GAT 231

Ghid general de agremcntare pentru proce- ICECOK S.A. deck tehnologice mecanizate in constructii

(clemente din beton, tencuieli subtiri, clemente

functionale de montaj din mase plastice etc.)

GAT 262

Ghid privind metodologia de agrernentare tehnica a accesoriilor metalice pentru sarpantc din lemn

Ghid privind metodologia de agrement.are tehnica a acoperisurilor din lernn (sarpanta, astereala)

Ghid privind metodologia de agrememare tehnica a peretilor cu structura din lemn si placati, din rnateriale pc baza de lemn

Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a ferestrelor din lemn

IKSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI

n"STITUTUL KATIONAL AL LEMNULUI INSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI

INSTlTUTUL NATIONAL AL LEMNULUI

INSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTlTUTUL NATIONAL AL LEMNULUI

GAT 263

GAT 264

GAT 265

GAT 266

Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a usilor din lemn

GAT 273

Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a elementelor de constructii din materiale pe baza de lemn antiseptizante (rezistente la agenti biologici xilofagi)

Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a elemcntelor de constructii din lernn (rasinoase si foioase antiseptizate rezistente la agenti biologici xilofagi)

INSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI

GAT 274

12

13

14

15

16

17

1

2

3

4

5

6

GAT 141

GAT 142

7

GAT 217

Ghid privind metodologia de agrementare

a peretilor exteriori usori, pentru cladiri civile, social-culturale si industriale (peroti pentru constructii tip sera, perati din produse lemnoase, pereti pent.ru cladiri industriale din placi subtiri)

Ghid privind agrementarua tehniea pentru prod use prefabricate din beton cu agregate usoare

Ghid privind agrementaraa tehnica pentru prod use din ipsos armat cu fibra de sticla Ghid privind agrementarea tehnica a geamurilor pentru ccnstructii

Ghid privind agrementan.a tehnica a produselor izolatoare din sucla de tip foam-glass

Ghid privind agrementaroa tehriica a produselor din poliester armat cu fibra de sticla

GRUPA SPEClALIZATA 03

Protectii la foe, tcrmotehrrica, acustica, protectii hidrofuge ~i invelitori

Ghid privind metodologia de agrementare a procedeelor tehnologice de executie a hidroizolatiilor

Ghid privind metodologia de agrementare

a procedeolor tehnologice de realizare a ti- glelor din beton

Ghid privind metodologia de agrementare a hidroizolatrilor la partil« subterane ale cladirilor

GAT 132

GAT 1:35

GAT 143 GAT 144

GAT 147

GAT 189

GAT 192

GAT 215

GAT 138

INCERC Bucuresti

PROCEMA SA

PROCEMA SA

PROCEMA SA

PROCEMA SA

PROCEMA SA

ICECON SA

ICECON SA.

INCERC Bucuresti

Ghid privind agrementarea tehnica a tigle- PROCEMA S.A.

lor de acoperis din ceramica si din mortar

de ciment

Ghid privind agrementarea tehrrica a nnpas- PROCEMA S.A. liturilor si a tesaturilor din fibre de sticla

bitumate si nebitu.!?ate '

Ghid privind agrementarea tehnica a produ- PROCEMA S.A. selor din vata minerala

Ghid privind agrementarea tehnica a produ- PROCEMA S.A. selor din vata de sticla

GAT 140

135

0----1------2----

--------_._------------------

9

2

4

5

6

7

9

10

136

GAT 145

GAT 227

GAT 098

GAT 099 GAT 184

GAT 185

GAT 186

GAT 187

GAT 267

GAT 268

GAT 269

GAT 270

3

-----.---.--~----.

2 3

IKCERC Cluj

IKCERC Cluj

ICECOK SA

ICECOK SA

ICECOK SA

ICECOK SA

IKSTITUTUL KA'f!OKAL AL LEMKULUI

INSTITUTUL KATIOKAL AL LEMl\lJLUI

IKSTITUTUL KA'f!ONAL AL LEMl\lJLUI

INSTlTUTUL NATIONAL AL LEMl\ULUI

o

11

12

14

15

16

17

lii

19

20

21

22

28

structii

Chid privind metodologia de agroment.aro INCERC

a pardoselilor speciale pentru hale indus- Bucurcst i

triale (antiderapante, antiscanu-ie. antico-

roz ivc)

Ghid privind metcdologia de agrcmcntarc INCERC

a placilor ccrarnicc spcciak pentru SUpJp- Bucun.st.i

ft,tt: verticale situate i n mu- rior

Ghid privind metodolugia de agrernentar« INCERC

a tapetelor autnadezivc Bucurvst i

Chid privind mctodologia de agromentarc Il\CERC

a sistemelor de izolarc exterioara a fata- Bucuresti

dei cu tencuieli subtiri aplicate pe matcri-

ale termoizolante

Ghid privind metodologia de agrcmcntare Il\CERC

a vitrajelor speciale tcrrnoizolante Bucurcsti

Ghid privind metodologia de agrement.are INCERC

a luminatoarelor la acoperisurilc construe- Bucurest.i

tiilor

Ghid privind metodologia de agrerncntaro INCERC

a fcrcstrelor realizato din profile PVC Bucurest i

Ghid privind metodologia de agrerncntare Il\CERC

a aditivilor pcntru bctuanc Bucurosti

Ghid privind agrement.area tchnica pcntru PROCEMA S.A.

sistema de prindere a placajelor exterioare

din piatra natural a

Ghid privind agrement.area u.hnica pe ntru PROCEMA S.A.

adezivi de lipire a placilor de rnozaic, faianta,

gresie, pc difcrite suporturi de beton, mortar,

caramida sau piatra

Ghid privind agrcmentarea tehnica pcntru PROCEMA S.A.

protectii si acoperiri anticoroz ive a metalului

din betoane

1

Ghid privind agrementarea tehnica a cara- PROCEMA S.A.

rnizilor de sticla

Ghid particular privind agrementarea mate- PROCEMA SA. rialelor hidroizolantc folosite in porturi si

cai navigabile

GRUPA SPECIALlZATA 04 Finisaje, protcet.ii antieoroaive si speciale. tencuieli, placaje si pardoseli

Ghid privind metodologia de agrementare a pardoselilor de material plastic !!i a rnochotelor

Ghid privind mutodologia de agromentare a dalelor din bctoane colorate

Ghid privind metodologia de agrementare

a procedeelor tehnologice de executie a lucrarilor de tencuieli in strat subtire

Ghid privind metodologia de agrementare

a procedoelor tehnologice de execurie a lucrarilor de vopsitorii speciale

Ghid privind rnetodologia de agrementare

a procedeelor tehnologiee de exeeutie a pardoselilor reci din rnateriale noi

Ghid privind mctodologia de agrementare

a procedeelor tehnologice de exeeutie a pardosclilor calde din materiale noi

Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a produselor de protecrie ignifuga a lemnului utilizat in constructii

Ghid privind metodologia de agrementare tchnica a lacurilor acriliee rezistente In condi\ii de exterio r, utilizate pentru finisari in constructii din lemn

Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a lacurilor poliuretaniee, utilizate pentru finisari in constructii din lernn Ghid privind metodologia de agrementare tehniea a adezivilor epoxidici, utilizat! pentru rncleierea lemnului destinat constructiilor

GAT 271

Ghid privind metodologia de agrcmcntarc uhnica a adezivilor speciali (cianacrilic!

si poliurct.anici) utiliz ati pont ru i ncluierca lomnului destinat co nstruct iilor

Ghid privind metodologia de agrementaro u-hnica a produsclor de protcctie insect icida 8i fungicida a lemnului ut iliz at i n con-

GAT 272

GAT 216

GAT 21ti

GAT 219 GAT 220

GAT 221

GAT 222

GAT 22:3

GAT 258

GAT 181

GAT 134

GAT 136

Il\STITUTUL l\ATlOl\AL AI, LEMl\ULUI

Il\STITUTUL KATIOl'\AL AL LEMl\UUJI

137

1

3

2

24

2

o

o

1

3

25

26

27

1

2

3

4

5

6

7

138

GAT 187

Ghid privind agrement.area tehnica a produ- PROCEMA S.A. selor din mase plastiee pentru impermea-

bilizar'i si impotriva penetratiei apei

Ghid privind agrementarea tehnica a produ- PROCEMA SA. selor pentru pardoseli utilizate pentru aetivi-

tati sportive

Ghid privind agrementarea tehnica a cara- PROCEMA SA.

mizilor din ceramica antiacida

Ghid privind agrernentarea tehnica a produ- PROCEMA SA. selor de finisaj pe baza de dispersii apoase

GRUPA SPECIALIZATA 05

Produse, procedee si echipamente pentru instalatii aferente constructiilor de:

inealziri • climatizari ventilatii sanit.are

- gaze

- electrice

GAT 146

GAT 148

GAT

GAT 101

Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAlUC SA. tudinii de utilizare a bateriilor elect.rice

pentru instalatiile de ventilare si conditionare

Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAIUC SA. tudinii de utilizare a aerotcrmelor electrice

pentru instalatiile de ventilare si climatizare

Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAIUC S.A. tudinii de utilizare a convectorilor elect.rici

pcntru instalatii de vcntilare si climatizare

Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAIUC SA. tudinii de utilizare a camerei de amestec a

aerului, aferenta instalatiilor de ventilate si

climatizare

Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAlUC S.A. tudinii de utilizare a instalatilor de incalaire

prin pardoseala, inclusiv cornponente

Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAIUC SA. tudinii de utilizare a vaselor de expansiune

inehise pentru instalatii de mcalzire

Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAlUC SA. tudinii de utilizare a schimbatoarelor de caldu-

ra eu placi destinate centrale lor termicc

GAT 102

GAT 108

GAT 104

GAT 105

GAT 106

GAT 107

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

GAT 194

Ghid privind proeedura de verificare a apti- ICPAlUC SA. tudinii de utilizare a echipamentelor destina-

tt' ridicarii presiunii apei (hidrofoare)

Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAIUC SA. tudinii de utilizare a recuperatoarelor de

caldura: cu fluid intermediar, cu tuburi termi-

ce, regeneratoare de caldura, din instalatiile

de ventilare din construetri

Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAIUC SA. tudinii de utilizare a racitcarclor de apa desti-

nate instalatiilor de aer conditienat

Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAIUC SA. tudinii de utilizare a echipamentelor de stoca-

re a frigului pentru varful de consum al instala\iilor de c1imatizarc in eonstruetii

Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAlUC SA. tudinii de uti liz are a rezervoarelor de stoeare

a combustibilului pentru instalati! de Incalzire

eu combustibil Iichid din construc\ii

Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAIUC SA. tudinii de utilizare pentru ventile automate ~i

dezaerisire destinate instala\iilor solare ~ de

incalzire

Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAIUC SA. tudinii de .utilizare pent.ru silJl,emele de treeeri

etanse ale conductelor prin pere\ii ,i plafoane-

re ~"nstruc\iilor

Ghid privind procedura de verificare a apt.i- ICPAIUC SA tudinii de utilizare pentru vcntiloconvectoare

Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAIUC SA tudinii de utilizare pentru echipamente de in-

calzire cu perdele de aer cald

Ghid privind procedura de veriflcare a apti- ICPAIUC SA. tudinii de utilizare pentru ventilatoare ex-

tractoare de acoperis

Ghid privind procedura de verificarc a apti- ICPAIUC SA tudinii de utilizare pentru destratificatoare

de aer

Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAIUC SA. tudinii de utilizare pentru echipamente de

filtroclimatizare de camerA

GAT 195

GAT 196

GAT 197

GAT 198

GAT 199

GAT 200

GAT 201 GAT 202

GAT 203

GAT 204

GAT 205

139

0 1 2 3
0 1 2
3
20 CAT Chid privind procedura de verificaro a apti- ICPAIUC SA
206 tudinii de utilizaro pcntru filtro electrost.aticc 83 CAT Chid privind metodologia de agrementarc ICECO!\'" SA
de camera 155 pentru receptoarc termoelectrice
21 CAT Chid privind procedura de verificare a apti- :34 CAT Chid privind procedura de verificare a apti- ICECOl\ S.A
ICPAIUC SA
207 tudinii de utilizare pcntru radianti cu gaz 174 tudinii de utilizare a echipamentelor de pornpare
22 GAT Chid privind procedura de vcrificare a apti- 85 GAT Chid privind mctodologia de agrernentare a ICECOl\ S.A.
ICPAIUC SA 156 contoarelor do apa
208 tudinii de utiliz are pent ru panouri radianto
cu agent termic :36 GAT Chid privind procedura de verificare a apti- ICECOl\ S.A.
23 CAT Chid privind procedura de ve rificare a apti- 175 tudinii de utilizare pentru motoare !ii genera-
ICPAIUC S.A. to are clcctrjcc din dotarea cladirilor
211 tudinii de uti liz arc a procedeului de sablare
cu granule polimerice 87 GAT Chid privind procedure de verificare a apti- ICECOl\ SA
24 GAT Chid privind metodologia de agrementarc 176 tudinii de utilizare pcntru tahlouri elect rice
ICPAIUC S.A. de apartamcnt
212 tchnica a componeritelor din sisternele de
automatizare (terrnostatu, presostato, umidos- 88 CAT Chid privind procedura de verificarc a apti- ICECOl\ SA
tate) ale instalatiilor de mcalzire, vcntilare 177 tudinii de utilizare pentru relee si com.actoare
si climatizare din cladiri industriale, social- 39 CAT Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON SA
culturale si civile 157 rezervoarelor tampon de apa pentru consum
25 GAT Chid privind procedura de agrement.are teh- ICPAIUC SA 40 GAT Chid privind procedura de verificarc a apti- ICECON SA
213 nica a elemuntelor complexe de wglare din 178 tudinii de utilizare a elementelor' de auto-
cadrul instalatiilor de incaizire, veruilare matizare
si cundit ionaro (regulatoare, microprocesoa- 41 GAT Ghid privind mctodologia de agrementare a ICECON SA.
re ete.) 158 conductelor pentru alimentari cu apa
26 GAT Ghid privind procedura de agrernentard pen- ICECON SA. 42 GAT Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON SA.
151 tru conducte si canale de ventilatii 159 contoarelor de caldura
27 GAT Chid privind procedura de agrementare a ICECON SA 43 GAT Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON SA.
152 vibroizolatoarelor pentru ventilatoare 160 tablourilor electrice generale
28 GAT Chid privind procedura de agrementare pen' !CECON SA. 44 GAT Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON SA.
153 tru sine de ghidare a cabinei ascensoarelor 161 armaturilor de scurgere
si contragreutartlor 45 GAT Ghid particular privind metodologia de agre- ICECON SA.
29 GAT Ghid privind procedura de agrementare a' ICECOl\ SA 162 mentare a obiectelor sanitare eunice ~ din
154 troliilor incorporate in constructii . fonta emailata
30 GAT Chid privind procedura de verificare a apti- ICECON SA. 46 GAT Ghid particular privind metodologia de agre- ICECON SA.
170 tudinii de utilizare pentru intrerupatoare si 163 ment.are a obiectelor sanitare din mae plutice
prize 47 GAT Ghid privind mctodologia de agrementare ICECON S.A.
31 GAT Ghid privind procedura de verificar€ a. apti- ICECON SA. 164 pentru mqti de acoperire nocluri aanitare
171 tudinii de utilizare pentru corpurile de ilu- 48 GAT Ghid privind procedura de verifieare a apti- ICECON SA.
minat 179 tudinii de 'utilizare a echipamentelor pentru
32 GAT Chid privind procedura de verificare a apti- ICECON S.A. sta\ii de tratare a apei ~ .. ii de pompare
172 tudinii de utilizare a plintelor si tuburilor 49 GAT Ghid privind metodologia de acrementare a ICECON SA.
de protectie pentru conductoare ~ehlctrice 165 echipamentelor pentru sta\ii de epurare a apei
,
140 141 o

1

o

1

2

3

2

3

142

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64 GAT 239

GAT 166 GAT 167

GAT 168

GAT 169 GAT 180

CAT 237

Ghid privind metodologia de agremcntare a ICECON S.A. echipamentclor pentru centrale de frig avansat

Chid particular privind metodologia de agre- ICECON S.A. mentare a tevilor si fitingurilor pentru gaze

Chid particular privind metodologia de agre- ICECON S.A. rnentare a armaturilor pentru gaze

Chid privind metodologia de agremcntare a ICECON S.A. contoarelor de gaze

Chid privind metodologia de agrerncntare a ICECON SA. procedeelor tehnologice de montaj ansambluri

de instalatii olect.rice

Chid privind metodologia de agrementare a ICECON S.A. proccdcolor tehnologice de montaj ansam-

bluri de instalatii de mcalzire locuint,e eu

centrala individual a

Chid privind mctodologia de agremcntare a ICECON S.A. procedeelor tehnologice de montaj a instalatii-

lor de aliment.are eu apa la cladiri de locuit

si social-culturalc

Chid general de agrement.are pentru echipa- ICECON S.A. mentcle de instalatii elect rice

Chid general de agremontare pentru echipa- ICECON S.A. mentcle electrocasnicc incorporate in construe-

tic (ascensoare, scari rulante, sisterne de aver-

tizare etc.)

Chid privind metodologia de agrement.are a ICECON S.A. electropalanelor incorporate in constructii

Chid privind metodologia do agrement.are a ICECOK SA. procedeelor tehnologice noi de compactare

a betonului

Chid privind mctodologia de agrementare a ICECON S.A. procedeelor tehnologicc noi de prelucrare

a tevilor de instalatii inglobate in constructii

Chid privind metodologia de agrementare a ICECOK S.A. echipamentelor de pomparo incorporate in

construct ii pentru evacuarca apei de infiltratii

Chid privind metodologia de agrcmcntare a ICECON S.A. elernentelor arnortizoare inglobate pentru

fundatii de masini

1

65 CAT 240

66 CAT 241

67 CAT 242

68 CAT 243

CAT 181

CAT 182

69 CAT 244

70 CAT 245 71 GAT 246

72 CAT 247

73 GAT 248

74 GAT 249

75 CAT 296

CAT 232

CAT 233

CAT 234 CAT 2.'35

CAT 236

76 GAT 133

CAT 238

GAT 255

Chid privind metodologia de agrementare a ICECON S.A. procedeclor tehnologice noi de finisare meca-

nizate a lucrarilor de parnant in spatii inguste

Chid privind metodologia de agrementare a ICECON SA. procedeelor tehnologice noi de consolidare

a constructiilor prin injectare

Chid privind mctodologia de agremcntare a ICECON S.A. intrerupatoarelor automate

Chid privind metodologia de agrementare a ICECON S.A. releelor diferentiale la curenti "defect"

Chid privind metodologia de agrementare a ICE CON SA. pompolor de eirculatie a agcntului termic in

instalatiile de incalzire

Chid privind metodologia de agrementare a ICECON S.A. centralelor de clirnatizare

Chid privind metodologia de agrementare a ICECON S.A. sistemului vas-rezcrvor WC

Chid gener-al de agrementare pcntru echi- ICECON S.A.

pamentele din instalatii sanitare

Chid general de agrementare pentru echi- ICECON S.A.

pamentele din instalatiile de incalzire

Chid general de agrernentare pentru echi- ICECON SA.

pamentele din instalatiile de ventilare

Chid privind metodologia de agrementare a ICECON S.A. balustradelor de proteetie

Chid privind metodologia de agrementare a IKCERC sistemelor ~i echipamentelor de automalizare Bucuresti din punctele termice

Chid privind agrementare tehnica pcntru ICE CON S.A.

accesorii de conducte de alimcruare cu

apa si canalizare

GRUPA SPECIALlZATA 06 Domotica ~i produse si echipamente inglobate in constructii

Ghid privind metodologia de agrementare a INCERC

seismomctrelor Incorperate in constructii Bucuresti

143

1

2

4

5

6

7

8

9

10

11 GAT
119
12 GAT
120
13 GAT
121
144 GAT 109

GRUPA SPECIALlZATA. 07 Drumuri si poduri rut.ierc

Ghid privind metodologia de agromcntare a rosturilor de dilat at ie si a elcmeritelor de continuizare a caii la podurile ruticre

Ghid privind metodologia de agrernentare a clcmcntolor prefabricate din betori pentru poduri rutiere

Ghid privind mctodologia de agrcmcntaru a aparat.elor d,' ruazcm si a aparatclor seismice pcntru poduri rut.iure

Ghid privind rnetodologia de agromcnt.ar« a repararii si consolidarii ulemcnu-Ior de rezistent.a ale podurilor rut.iure

Ghid privind metodologia de agrementare a bitumurilor rutiere nemodificau-

Ghid privind rnetodologia de agrement are a aditivilor, a rnodificatorilor si a alter adaosuri pentru bitum si emulsii de bitum la

d rum uri

Ghid privind metodologia de agrement.are a agregatelor naturale si artificialc pentru drumuri

Ghid privind rnetodologia de agrernentare a filierelor rutierc

Ghid privind mctodologia de agrernentare a mixturilor asfaltice de diverse tipuri

Ghid privind mctodologia de agrernentare a materialelor geosintctice (gcornornbranc geotextile, googrile, ecrane drenantc) pent ru drumuri

GAT 110

GAT 111

GAT 112

GAT 113

GAT 114

GAT 115

GAT 116 GAT 117 GAT 118

Ghid privind metodologia de agrement.are a procedeelor de obtinere a mixturilor asfaltice si de executic a straturilor bituminoase Ghid privind metodologia de agrementare a procedeelor de obtinere a structurilor bituminoase arm ale

Ghid privind metodologia de agrernentare a produselor si procedeelor de colmatare a I'OSturilor si a fisurilor, la rmbracamintitc din beton de cimcnt

14

GAT 122

3

U,CERTRAl\S SA

15

Il\CERTRAl\S SA

Il\CERTRAl\S SA

Il\CERTRANS SA

1

Il\CERTRAl\S SA

Il\CERTRANS SA

2

INCERTRANS SA

1 GAT
224
2 GAT
225
3 GAT
226
4 GAT
229
5 GAT
228
6 GAT
230 Il\CERTRAl\S SA

Il\CERTRAl\S SA Il\CERTRANS S_'\.

INCERTRANS SA

INCERTRANS S.A.

INCERTRANS SA

Ghid privind metodologia de agrementare a prnccduelc r privind reparareu imbracamintilor ruriere si auroportuare

Ghid privind metodclogia de agremcntare a procedeelor privind lralamcnll'1e bitumincase

GAT 259 GAT 260

GRUPA SPECIltLIZATA. 09 Produsc, procedue r;;i echipamcntc pc.ntru irigat.ii. deser a ri, drcnaje foraje, alimunt.ari eu apa, recuperari-rcdari u-renuri agricolc si amonajari piscicole

Ghid privind agl'ementUJ'ea u-hnica a pornpulor pentru echiparca puturilor el,) foraj Ghid privind agl'l,menlarcu tchnica a coloanelor filtrantc de la construct ia pentru alirne nt.area eu apa

GRUPA SPECIALIZATA. 10 Baraje ~i acumulari de apa

Ghid-cadru privind metodologia de agrernentare a construcviilor port.uare ~i a construetiilor de pl: caile navigabile

Chid privind mctodologia do agrcmcntare a cailor de lansare si tragere a navclor In santierc navale

Ghid prtvind mctodologia de agrorncntarc a st ruct.urjlur de J'ozistenifl a iarurilor

Ghid particular de agrement.arc a elcrne ntelor prefabricate din bcton pcntru porturi si cai navigahik

Ghid privind mctodologia de agrcrncnt.are a rosturilor de dilatatie la lucrarile portuare !;Ii la CIJ" de pe cai ncvigabil«

Ghid privind metod.: "<!iu de agrcrnentare a tehnologiilor de reah~<II"l' a corist ructiilor ingincrcsti suhacvaticu

3

H,CERTRANS SA.

INCEHT~':\NS SA.

ISPIF SA.

ISPIF SA

INCERTRANS S.A.

Il\CERTRAKS SA

INCERTRAKS 8.A. IKCERTR.\KS SA

INCERTRAKS SA

IKCERTRANS S.A.

145

ANEXA nr. 2 LISTA PROCEDURILOR ~I A GHIDURILOR DE EVALUARE AFERENTE SISTEMULUI CALITA TIl IN CONSTRUCTIl FINALlZATE iN ANUL 1996

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI

ORDIN Nr. 751N1 din 10.01.1997

Nr. crt.

Denumirea procedurilorl ghidurilor de evaluare

------

-----

Executant

Avand in vedere:

Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. 193/23.07.1996;

In temeiul H.G. nr. 456/1994 privind organizarea s i functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului,

In conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996 r,;i a Decretului nr. 59111996.

Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul

1. Proceduri analitice de audit si ghiduri dl' eva- PROCEMA S.A. luare pe ntru certificarea matorialelor de cons-

tructii

2. Ghid de evaluare tehnica a unui producator CEPROCIM S.A. de placi ondulate de azbociment

3. Ghid de evaluare tehnica a unui producatn- CEPROCIM S.A. de placi pe baza de azbast

4. Ghi~ de evaluare tehnica a unui producator CEPROCIM S.A. de JpoSOS de ccnst ructii

o R DIN:

Art. 1 Se aproba: "Manual ~i program de calcul cadru pentru intocmirea cartilor tehnice a constructiilor"; Indicativ PC 001/97.

Art. 2 Manualul de la art.1 se publica in brosura r,;i se distribuie la beneficiari impreuna eu programul eadru pe suport magnetic de catre elaborator, respeetiv Institutul de Consultanta, Organizare si Cibernetica in Constructii, Bucuresti.

Art. 3 Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor,

Art. 4: Directia Programe de Cereetare s i Reglementari Tehnice va aduee la indeplinire prevederile prezentului ordin.

MINISTRU, NICOLAE NOICA

146

147

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI

ORDIN Nr. 74IN/ din 05.05.1997

Avand in vedere:

Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. 284/23.07.1996;

In temeiul H.G. n r, 456/1994 privind organizarea s i functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului,

In conformitate eu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996 si a Decretului nr. 59111996,

In baza Raportului Direct iei Generale de Reglementari !?1 Atestari Tehnice,

Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urrnatorul

o R DIN:

Art. 1 Se aproba: "Manualul dirigintelui de specialitate in constructii, inclusiv sistemul informatic ~i baza de date a activitatii acestuia'';

Indicativ M.E. 001/97.

Art. 2 Manualul de la art.I se publica in brosura !?i se distribuie la beneficiari impreuna cu programul cadru pe suport magnetic de catre elaborator, respectiv Institutul de Consultant.a, Organizare si Cibernetica in Constructii, Bucuresti

Art. 3 Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor.

Art. 4 Direct ia Programe de Cercetare s i Reglement.ari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

MINISTRU, NICOLAE NOICA

148

Redactor: Alexandra MURGU

Imprimeria Gutenberg, Bucuresti

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->