PROGRESII ARITMETICE

Def: Se numeste progresie aritmetica un sir de numere reale in

care fiecare termen se obtine din termenul anterior adunand o
constanta numita ratie (r)
Proprietate :trei numere a,b,c sunt in progresie aritmetica daca b e
medie aritmetica intre a si c adica

ac
2

an=a1+(n-1)r
Sn=

n(2a1 ( n 1) r )
2

unde am noatat cu Sn=a1+a2+a3+a4++an

PROGRESII GEOMETRICE

Def: Se numeste progresie geometrica un sir de numere reale in

care fiecare termen se obtine din termenul anterior inmultind cu o
constanta numita ratie (q).
Proprietate :trei numere a,b,c sunt in progresie geometrica cu
termeni pozitivi daca b e medie geometrica intre a si c adica b ac
.
in general pentru o progresie geometica cu termeni oarecare a,b,c
sunt in progresie geometrica daca b2=ac
an=a1qn-1
Sn= a1

(q n 1)
unde am noatat cu Sn=a1+a2+a3+a4++an
q 1

PROBABILITATI

Probabilitatea=

nr.cazurifavorabile
nr.cazuriposibile

LOGARITMI
log a b =puterea la care il ridic pe a astfel incat sa dea pe b.
log a b exista doar pentru a 0, b 0, a 1
log a ab b (cu ajutorul acestei formule orice numar real poate fi
scris ca log in orice baza vreau)
log a b c revine la b ac
logab+ logac= loga(bc)
b
c

logab- logac= loga( )

logabp=p logab
1
p
1
log a b
log b a

log a b log a b
p

alog b b
daca a>1 functia log e crescatoare adica logab> logac b>c
daca a<1 functia log e descrescatoare adica logab> logac b<c
a

EXPONENTIALA
a a a
x

x y

ax
x y
y a
a
1
x
x a
a

x
a

a x y

COMBINARI
Permutari de n se noteaza Pn
Pn=n! si reprezinta numarul de multimi ordonate ce se pot forma
cu n elemente
Aranjamente de n luate cate k se noteaza Ank
Ank

n!
reprezinta nr de submultimi ordonate de cate k elemente
(n k )!

ce se pot forma dintr-o multime cu n elemente

Combinari de n luate cate k se noteaza C nk
Cnk

n!
reprezinta nr de submultimi neordonate de cate k
k !(n k )!

elemente ce se pot forma dintr-o multime cu n elemente.

Cn0 Cn1 Cn2 ... Cnn 2n

Numarul tuturor sumultimilor unei multimi cu n elemente este 2n

Numarul submultimilor cu cate k elemente ale unei multimi cu n
elemente este C nk
FUNCTII
Punctul A(a,b) se afla pe graficul functiei f daca f(a)=b
Punctele de intersectie dintre graficele a doua functii f si g
y f ( x)
y g ( x)

se rezolva sistemul

Solutiile (x,y) reprezinta coordonatele punctelor de intersectie.

Inversa functiei f:
Daca f ( x) y atunci f 1 ( y) x
Intersectia cu Ox a graficului functiei f
se rezolva ecuatia f(x)=0
Daca x e o solutie a ecuatiei f(x)=0 .Punctul A(x,0) e un punct de
intersectie dintre axa Ox si graficul functiei f.
Intersectia cu Oy a graficului functiei f
Se calculeaza f(0) daca 0 e in domeniu de definitie.
Punctul B(0,f(0)) reprezinta intersectie dintre axa Oy si graficul
functiei f.
In cazul in care 0 nu se afla in domeniul de definitie al functiei ,
graficul functiei nu taie axa Oy.

FUNCTIA DE GRADUL DOI

b

Varful parabolei este V ,

2a 4a
-daca a 0 varful este punct de minim

este valoare minima iar

4a

b
punct de
2a

minim

-daca a<0 varful este punct de maxim

este valoare maxima iar

4a

b
punct de
2a

maxim

Graficul functiei de gradul doi e tangent la axa Ox daca are

0

Graficul functiei de gradul doi e situat deasupra axei Ox daca are

0

a 0

Relatiile lui Viette

Pentru ecuatia de gradul doi cu radacini x1 , x2 au loc relatiile:
b

x1 x2 a

x x c
1 2 a

b
c
2
a
a
2
este x Sx P 0 unde S x1 x2 iar

Observatie x12 x22 x1 x2 2 x1 x2

2

Ecuatia cu radacini x1 , x2

P x1 x2

o
o
o
o

Conditia
Conditia
Conditia
Conditia

ca
ca
ca
ca

a2 bx c 0 x
a2 bx c 0 x
a2 bx c 0 x
a2 bx c 0 x

este
este
este
este

0, a 0
0, a 0
0, a 0
0, a 0

Conditia ca ecuatia a2 bx c 0 sa aibe doua solutii reale este 0

Conditia ca ecuatia a2 bx c 0 sa aibe doua solutii egale este 0
Conditia ca ecuatia a2 bx c 0 sa nu aibe solutii reale este 0

VECTORI IN PLAN

Modulul vectorului v a i b j este v a 2 b2

Produsul scalar a doi vectori v a i b j si w c i d j este
vw ac bd

Suma a doi vectori v a i b j si w c i d j este

v w (a c)i (b d ) j

Conditia ca doi vectori sa fie coliniari doi vectori v si u sunt

coliniri daca exista a numar real astfel incat v a u
Daca vectorii sunt dati sub forma v a i b j si u c i d j conditia
a b

c d
si B( xB , yB ) atunci

de coliniaritate revine la

Daca A( xA , y A )
AB ( xB xA ) i ( yB yA ) j
Daca A( xA , y A ) vectorul de pozitie al lui A este OA xA i yA j se
mai noteaza rA

TRIGONOMETRIE
x
sinx

/6(30o) /4(45o) /3(60o) /2(90o)

1
1
2
3

0
0

cos x

tgx

ctgx

Nu
exista

3
2
1
3
3

2
2
2
1

1
3

sin(180o x) sin x
cos(180o x) cos x
sin(90o x) cos x
cos(90o x) sin x
sin 2 x cos2 x 1 oricare ar fi x real
tgx

sin x
cos x

ctgx

cos x
sin x

2
1
2

0
Nu
exista
0

GEOMETRIE
x
Ecuatia dreptei AB : xA
xB

y 1
yA 1 0
yB 1

Panta dreptei AB
o daca stiu doua puncte panta este mAB

y A yB
xA xB

o daca dreapta e data sub forma y=mx+n atunci m este panta

a
o daca ecuatia e sub forma ax+by+c=0 panta este b

o Obs : dreptele verticale (x=a) nu au panta

Ecuatia unei drepte cand stiu un punct A si panta m este
y y A m( x xA )

Conditia de paralelism a doua drepte d1 d 2 md md

1

Distanta dintre doua puncte

| AB | ( xA xB )2 ( y A yB )2

mijlocul segmentului AB este M (

x A xB y A y B
,
)
2
2
xA

yA 1
yB 1 0
yC 1

Conditia ca trei puncte A,B,C sa fie coliniare xB

xC

Punctul de intersectie dintre doua drepte se determina rezolvand

sistemul facut de ecuatiile lor.
Aria triunghiului ABC este
Aria triunghiului S ABC

S ABC

unde

xA
xB
xC

yA 1
yB 1
yC 1

baza inaltimea
2

Aria triunghiului echilateral cu latura l este: S

l2 3
4

In triunghiul dreptunghic mediana e jumatate din ipotenuza

Aria triunghiului ABC (Heron) S ABC p( p a)( p b)( p c) unde
p

abc
2

Aria triunghiului ABC=

BC AC sin C BC AB sin B AB AC sin A

=
=
2
2
2

Teorema lui Pitagora in triunghiul dreptunghic

Teorema cosinusului

b2+c2=a2

BC 2 AC 2 AB 2 2 AB AC cos( A )

AC 2 AB 2 BC 2 2 AB BC cos( B)
AB 2 AC 2 BC 2 2 BC AC cos(C )

Teorema sinusurilor

BC
AC
AB

2R
sin A sin B sin C

unde

R raza cercului

circumscris triunghiului
Prima bisectoarea este bisectoarea cadranului 1 in reperul xOy si are
ecuatia y=x.
A doua bisectoarea este bisectoarea cadranului 2 in reperul xOy si
are ecuatia y=-x.
Mediana in trunghi este segmentul ce uneste un varf cu mijlocul
laturii opuse
Mediatoarea unui segment e perpendiculara pe mijlocul segmentului
Inaltimea in tringhi e perpendiculara din varf pe latura opusa
Bisectoarea este semidreapta care imparte un unghi in 2 unghiuri
congruente.
In trunghiul dreptunghic sin

Cateta _ opusa
ipotenuza

cos

Cateta _ alaturata
ipotenuza

CONDITII DE EXISTENTA

E( x) 0

E( x)
3

E( x)

exista oricare ar fi x real deci nu se pun conditii de existenta

log a E ( x)

E ( x) 0

a0

a 1

daca avem numitor , avem conditia numitor diferit de 0.

arcsin E( x)
arccos E( x)

tgE( x)

1 E( x) 1
1 E( x) 1

E ( x ) 2 k
2

domeniul maxim de definitie se obtine din conditiile de existenta

ale expresiei care da functia.