Sunteți pe pagina 1din 20

Cuprins

GEOGRAFIA TURISMULUI

1

Adrian Nedelcu

2

Cuprins

ADRIAN NEDELCU

GEOGRAFIA TURISMULUI

Ediţia a II-a revizuită şi adăugită

NEDELCU GEOGRAFIA TURISMULUI Edi ţ ia a II-a revizuit ă ş i ad ă ugit ă

EDITURA UNIVERSITARĂ Bucureşti, 2015

3

Adrian Nedelcu

Referenţi ştiinţifici:

Prof. univ. dr. Mihai Ielenicz, Universitatea din Bucureşti Prof. univ. dr. Mihaela Dinu, Universitatea Româno-Americană din București

Tehnoredactare computerizată şi copertă: Ameluţa Vișan

Ilustraţia copertei:

Coperta 1 şi 4 – Parcul Național Teide, Tenerife, Insulele Canare (Foto: Adrian Nedelcu)

Editură recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (C.N.C.S.) şi inclusă de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) în categoria editurilor de prestigiu recunoscut.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

NEDELCU, ADRIAN Geografia turismului / Nedelcu Adrian. - Ed. a 2-a, rev. şi adăug. - Bucureşti : Editura Universitară, 2015 Bibliogr. ISBN 978-606-591-527-5

911.3:796.5(498)

DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786065915275

© Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate autorului.

Copyright © 2015 Editura Universitară Director: Vasile Muscalu B-dul. N. Bălcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucureşti Tel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27 www.editurauniversitara.ro e-mail: redactia@editurauniversitara.ro

Distribuţie: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 / 0744 EDITOR / 07217 CARTE comenzi@editurauniversitara.ro O.P. 15, C.P. 35, Bucureşti www.editurauniversitara.ro

4

Cuprins

CUPRINS

Prefaţă

9

I Turismul – ramură a economiei mondiale

11

1.1. Turismul un fenomen socio-economic complex

11

1.2. Principii, metode, procedee şi mijloace de studiu şi cercetare

17

1.3. Structura fenomenului turistic

18

II Fenomenul turistic – geneză şi evoluţie

28

2.1. Fazele dezvoltării turismului

28

2.2. Trăsăturile turismului contemporan

39

III Factorii determinanţi ai dezvoltării turismului

41

3.1. Factorii de mediu înconjurător

41

3.2. Factorii demografici

42

3.3. Factorii economici

44

3.4. Factorii politici

46

3.5. Factorii socio-culturali

48

3.6. Factorii psihologici

50

IV Potenţialul turistic

52

4.1. Potenţialul turistic natural

53

4.1.1. Potenţialul turistic al reliefului

54

4.1.2. Potenţialul turistic al climei

84

4.1.3. Potenţialul turistic hidrografic

91

4.1.4. Potenţialul turistic al vegetaţiei

99

4.1.5. Potenţialul turistic legat de faună

102

4.1.6. Potenţialul turistic al ariilor protejate

104

4.2. Potenţialul turistic antropic

107

4.2.1. Atractivitatea obiectivelor turistice antropice

108

4.2.2. Edificii şi elemente materiale cu funcţie turistică

114

4.2.3. Edificii economice cu funcţie turistică

14 147

4.2.4. Edificii cu funcţie turistică propriu - zisă

152

4.2.5. Activităţi umane cu funcţie turistică

155

V Infrastructura turistică

157

5.1. Structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare

157

5.2. Structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie

178

5.3. Căile şi mijloacele de transport turistic

181

5.4. Structuri de primire turistice cu funcţiuni de agrement şi cură

227

7

Adrian Nedelcu

VI Tipuri şi forme de turism

232

 

6.1. Tipuri de turism

232

6.2. Forme de turism

234

VII Fluxurile turistice

 

237

VIII Regionarea turistică a teritoriului

245

Unităţile taxonomice turistice

245

IX

Regiuni turistice în România

249

 

9.1. Regiunea turistică a Carpaţilor Româneşti

249

9.2. Regiunea turistică centrală intercarpatică

253

9.3. Regiunea turistică de Vest

256

9.4. Regiunea turistică de Sud

258

9.5. Regiunea turistică de Est

262

9.6. Regiunea turistică Dobrogea

263

X Regiuni turistice pe glob

 

268

 

10.1.Europa

268

10.1.1. Europa Sudică

268

10.1.2. Europa Vestică

309

10.1.3. Europa Nordică

318

10.1.4. Europa

Centrală

322

10.1.5. Europa de Est

331

10.2. America de Nord

334

10.3. America de Sud

341

10.4. Asia

345

10.5. Australia şi Oceania

362

10.6. Africa

365

XI

Dezvoltarea turismul ui şi schimbările climatice

368

Bibliografie

 

377

8

Cuprins

PREFAŢĂ

Turismul, fenomen economic și social caracteristic epocii contemporane, a apărut şi a evoluat în strânsă legătură cu dezvoltarea societăţii umane. Dinamismul industriei turismului și a călătoriilor, considerată drept una dintre ramurile economice cele mai internaţionalizate, se poate corela cu dezvoltarea susţinută a economiei precum și a fenomenului de urbanizare la scară mondială, ale căror efecte benefice se regăsesc în creșterea veniturilor populaţiei sau în prelungirea duratei concediilor. Perioada de după anul 1950 şi mai ales după 1990 (odată cu liberalizarea circulaţiei în spaţiul european, apariţia curselor aeriene low-cost şi a trenurilor de mare viteză) cunoaşte o intensificare şi diversificare în proporţii fără precedent a industriei turismului și a călătoriilor. Astfel, oamenii au prins și prind în continuare gustul călătoriilor în scop turistic și care devin mai dese şi pe distanţe tot mai mari. Prognozele O.M.T., chiar şi în condiţiile crizei actuale, sunt optimiste, numărul turiştilor internaţionali urmând să atingă 1,6 miliarde de persoane în anul 2020. În ultimele patru decenii, fenomenul turistic a cunoscut şi unele fluctuaţii, mai mari sau mai mici, generate de unele evenimente economice, naturale, politice sau sociale, precum criza energetică din anii ´70, criza financiară din 2008-2010, cutremurul din Indonezia urmat de valul tsunami (25 decembrie 2004), erupţiile vulcanului islandez Evjafjallajökull cu importante consecinţe asupra transporturilor aeriene (martie-aprilie 2010), cutremurul din Japonia (11 martie 2011), urmat de valul tsunami şi accidentul de la centrala nucleară Fukushima, conflictele politice şi militare din ex-Iugoslavia în anii ´90, Irak (perioada 2003-2008), Tunisia, Egipt şi Libia (ianuarie-iulie 2011), care au generat modificări regionale în dinamismul şi greutatea fluxurilor turistice, a fluxurilor de capital şi de informaţii, dar şi o reorientare, a marketingului turistic spre destinaţii exotice, mai puţin cunoscute. Totodată, fenomenul globalizării a contribuit la creşterea numărului de călătorii în interes de serviciu, pentru socializare, recreere şi plăcere sau din spirit de aventură şi peste graniţele naţionale. Progresele înregistrate în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor au făcut posibilă integrarea virtuală a omenirii. Procesele de liberalizare, reglementarea pieţelor şi deschiderea lor spre exterior au contribuit la creşterea productivităţii, a standardului de viaţă, stimulând totodată turismul şi călătoriile. La nivelul anului 2013, 15,52% din populaţia globului, adică 1.087 de milioane de locuitori din 7,1 miliarde, formează un grup distinct, şi anume cel al turiştilor, ceea ce reprezintă o creştere de 38 de ori în decurs de numai 50 de ani. Călătoriile pentru agrement reprezintă doar puţin peste jumătate din totalul sosirilor turistice internaţionale (52% sau 565 milioane din sosirile turistice internaţionale), aproximativ 16% din numărul turiştilor internaţionali au călătorit

9

Adrian Nedelcu

din motive profesionale sau de afaceri, iar 28% pentru alte motive (vizite la rude şi prieteni, religie sau pelerinaje, tratamente medicale etc.). Importanţa şi actualitatea studierii fenomenului turistic reiese şi din multiplele funcţii pe care acesta le îndeplineşte în domeniul economic şi social. Bunăoară, în economia Uniunii Europene, turismul a fost recunoscut ca având un rol fundamental, el determinând un spor de producţie care se regăseşte ca aport la crearea PIB. Datele statistice ale Organizaţiei Mondiale a Turismului sunt elocvente în acest sens: veniturile obţinute din turismul internaţional în anul 2013 au fost de 1.159 mld. dolari faţă de 851 mld. dolari în 2009 sau 496 mld. dolari în anul 2000, iar primele 15 cele mai vizitate state contribuie cu 2/3 din PIB-ul realizat la nivel mondial. Turismul a devenit astfel o mega-afacere, generând o activitate economică importantă în inter-relaţie cu alte industrii sau chiar sectoare ale economiei, cu cel mai semnificativ potenţial de a genera noi locuri de muncă şi cu o contribuţie semnificativă la creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi la diminuarea şomajului. Ca domeniu de cercetare, turismul face obiectul unor investigaţii foarte diferite, de la economie, medicină, sociologie, psihologie, socială, demografie, arhitectură, geografie etc., iar de aici se ajunge, în final, la analiza, cunoaşterea şi dezvoltarea fenomenului turistic ca un întreg, ca un sistem complex, funcţional şi eficient într-un ansamblu teritorial. Fenomenul turistic se desfăşoară în mediul geografic mai mult sau mai puţin antropizat, sub influenţa factorilor geografici naturali, economici şi sociali ai acestuia, iar geografia, ca ştiinţă a spaţiului şi mediului înconjurător format la suprafaţa terestră, îşi propune să contribuie prin mijloace proprii la investigarea şi optimizarea acestui fenomen. Geografia turismului este structurată pe 11 capitole: Turismul – ramură a economiei mondiale, Fenomenul turistic – geneză şi evoluţie, Factorii determinanţi ai dezvoltării turismului, Potenţialul turistic, Infrastructura turistică, Tipuri şi forme de turism, Fluxurile turistice, Regionarea turistică a teritoriului, Regiuni turistice în România, Regiuni turistice pe glob, Dezvoltarea turismului şi schimbările climatice. Lucrarea se adresează deopotrivă studenţilor din învăţământul universitar, masteranzilor în domeniul turismului, cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, dar şi managerilor şi specialiştilor din turism, precum şi marelui public dornic să cunoască fenomenul turistic în ansamblul său.

10

Iunie 2015, Ploieşti, Prahova

AUTORUL

Adrian Nedelcu

1 1
1
1

TURISMUL – RAMURĂ A ECONOMIEI MONDIALE

1.1. Turismul un fenomen socio-economic complex

Fenomenul turistic reprezintă unul dintre segmentele cele mai eficiente din economia mondială, caracterizat prin dinamica sa, motivaţiile multiple, precum şi marea diversitate a formelor de manifestare. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Turismului (O.M.T.) 1 , în prezent, în turismul intern sunt antrenate anual circa 4 mld. de persoane, iar în turismul internaţional 1035 mil. de persoane (148 de persoane la 1000 de locuitori) - Tabelul 1.1.

Tabelul nr. 1.1. Dinamica fluxurilor turistice pe marile zone geografice (1995 2020)

   

Număr turişti (milioane)

   

Rata anuală

Nr.

Continentul /

       

1995

2020

de creştere

crt.

Zona geografică

1995

2010

2012

2020

(%)

(%)

(1995-2020)

           

%

 

TOTAL

565

1006

1035

1561

100

100

4,1

1

Europa

336

527

534

717

59,8

45,9

3,1

2

America

110

190

163

282

19,3

18,1

3,8

3

Asia de Est-Pacific

81

195

219

397

14,4

25,4

6,5

4

Africa

20

47

53

77

3,6

5,0

5,5

5

Orientul Mijlociu

14

36

52

69

2,2

4,4

6,7

6

Asia de Sud

4

11

14

19

0,7

1,2

6,2

Sursa: World Tourism Organization (UNWTO), 2013.

Turismul contribuie semnificativ la realizarea venitului anual al unor ţări, fiind una dintre cele mai importante ramuri economice pentru unele state, precum Spania, Franţa, Italia, Turcia, Tunisia, Egipt, Malta, Iordania ş.a. Încasările obţinute din activitatea turistică au cunoscut pe plan mondial, aşa cum se observă şi din Tabelul 1.2., o creştere continuă de la 2,1 mld. US$ în anul 1950, la 18 mld. US$ în anul 1970, 375 mld. US$ în 1996, 680 mld. US$ în anul 2005, ajungând la 930 mld. US$ în 2010 şi la 1042 mld. US$ în 2011 2 . Organizaţia Mondială a Turismului a raportat pentru anul 2014 încasări de circa 1400 mld. US$, iar pentru 2020 cifrele estimate ajung la 2000 mld. US$.

1 O.M.T., organizaţie internaţională guvernamentală înfiinţată în anul 1970 pe structura Uniunii Internaţionale a Organismelor Oficiale de Turism (U.I.O.O.T. fondată în 1925), cu sediul la Madrid, la care România a devenit membru din anul 1974. Din anul 1977 este integrată O.N.U. 2 Sursa: World Tourism Organization (UNWTO), 2014.

11

Turismul – ramură a economiei mondiale

Tabelul nr. 1.2. Dinamica încasărilor în turismul internaţional mondial, în perioada 1980-2012

Nr. crt.

Anul

Încasări (mld. US$)

Creştere faţă de

1970

1

1970

18,1

-

2

1980

103,1

5,69 ori

3

1985

117,6

6,49 ori

4

1990

266,2

14,70 ori

5

1995

401,0

22,15 ori

6

2000

475,8

26,28 ori

7

2005

680,0

37,56 ori

8

2010

927,0

51,21 ori

9

2013

1075,0

64,03 ori

Sursa: UNWTO Tourism Highlights, Ed. 2014, Madrid.

În prezent, ţările membre ale Uniunii Europene realizează peste 40% din volumul total al încasărilor din turism, continuând să rămână primul „focar turistic” al lumii. Deşi reprezintă una dintre cele mai importante ramuri economice şi creează anual prin dinamica ei milioane de locuri de muncă, turismul nu poate fi acceptat ca o industrie 3 , întrucât acesta nu produce bunuri materiale rezultate din prelucrarea tehnologică a materiilor prime. Apărut şi evoluat în directă legătură cu procesul general de dezvoltare a societăţii, turismul reflectă schimbările din interiorul acesteia, iar prin valorificarea superioară a resurselor turistice (naturale şi antropice), ponderea în PIB, aportul valutar şi echilibrarea balanţei de plăţi valutare, stimularea producţiei în alte domenii economice, ocuparea forţei de muncă şi efectul de multiplicare a locurilor de muncă şi nu numai, acesta devine o activitate prioritară de interes major pentru tot mai multe ţări ale lumii. Privit ca o activitate complexă şi eterogenă, turismul înglobează componente variate şi ca atare se pretează la un studiu interdisciplinar. Acesta necesită o largă cooperare între mai multe discipline (de la cele economice, sociale şi ale naturii până la cele tehnice şi informatice), fiecare reflectând aspectele specifice domeniului lor de cercetare. Fenomenul turistic se impune a fi privit ca un întreg, un sistem complex, funcţional într-un ansamblu teritorial. Prin esenţa lui, turismul este un fenomen geografic, desfăşurat sub toate formele sale, în mediul geografic, mai mult sau mai puţin umanizat, fiind totodată sub influenţa factorilor geografici naturali, economici şi sociali ai acestuia. Triunghiului motivaţional al turismului (recreaţie-cunoaştere-refacere) i s-a mai adăugat în ultimele decenii şi o a patra dimensiune, cea educaţională, relevată prin cultivarea respectului fiecărei generaţii faţă de mediu, privit atât din perspectiva sa naturală (învelişul natural al diferitelor teritorii), cât şi din cea antropică (creaţiile geniului uman din felurite domenii).

3 În unele ţări, precum Franţa, Elveţia, Malta, Austria se discută uzual despre „industria turismului”, „industria hotelieră” sau „industria turismului şi a călătoriilor”.

12

Bibliografie

BIBLIOGRAFIE

Akşit, Ilhan (2009), Pamukkale – Hierapolis, Akşit Kültür ve Turizm Yayincilik, Istanbul. Alastair, Fuad-Luke (2009), Călătorii eco, Ed. Vellant, Bucureşti. Allix, Pierre, J.; Dacier Gérard (1970), Géographie générale, Ed. Masson&Cie, Paris. Alecu, Ioan, Niculae; Constantin, Marian (2006), Agroturism şi marketingagroturistic, Ed. Ceres, Bucureşti. Antonescu, Daniela (2011), Dezvoltarea regională: tendinţe,mecanisme,instituţii, Ed. Top Form, Bucureşti. Bailey, Rosemary (2010), National Geographic Traveler-Franţa, Ed. Adevărul Holding, Bucureşti. Baker, P. Cristopher (2010), National Geographic Traveler-Cuba, Ed. Adevărul Holding, Bucureşti. Barbier, B. (1978), Ski et stations de sports d’hiver dans le monde, „Wiener Geographische Schriften“, nr. 51-52, Theil, Wien. Basancenot, J.P. (1990), Climat et tourisme, Ed. Masson, Paris. Bassaud, M. (1968), Sociologie des loisires et de tourism, UIOOT. Băltăreţu, Andreea, Mihaela (2012), Economia turismului, Ed. Pro Universitaria, Bucureşti. Băltăreţu, Andreea, Mihaela (2013), Amenajarea turistică a teritoriului, Ed. Universitară, Bucureşti. Berbecaru, I., Botez, M. (1977), Teoria şi practica amenajării turistice, EdituraSport-Turism, Bucureşti. Berlescu, E. (1982), Dicţionar enciclopedic medical de balneoclimatologie, EdituraŞtiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti. Boyer, M. (1996), L’invention du tourisme, Ed. Gallimard, Paris. Boyer, M. (1999), Histoire du tourisme de masse, PUF, Paris. Boniface, G. Brian; Cooper Chris (2007), Worldwide destination. Thegeographyof travel and tourism, Ed. Elsevier Butterworth Heinemann, Oxford. Bonnet, J. (1994), Les grandes métropoles mondiale, Editura Nathan, Paris. Bran, F., Istrate, I. (1996), Turismul ecologic, „Tribuna Economică“, nr.1-34, Bucureşti. Bran, F., Simon, T., Nistoreanu, P. (2000), Ecoturismul, EdituraEconomică, Bucureşti. Brida, J.G.;Aguirre, S.Z. (2008), The Impact of the Cruise Industry on tourismDestinations, Sustainable tourism as a factor of local development, Monza, Italy. Brigand, L. (1991), Les îles en Mediteranée, Fascicule du Plan Bleu, Ed.Economica, Paris. Bull, A. (1991), The economics of travel and tourism, Ed. Pitman. Cazes, G. (1989), Le tourisme international: mirage ou strategie de’avenir?, Ed. Hatier, Paris. Cazes, G. (1992), Le tourisme dans le monde, în Enciclopédie de géographie, Ed. Economica, Paris. Ceballos, L.; Lascurain, H. (1990), Tourism, Ecotourism and Protected Areas, Perth. Ciangă, Nicolae (1995), Evoluţia şi tendinţele cercetării de geografia turismului în România, „Studia Universitatis Babeş-Bolyai“, Cluj-Napoca. Ciangă, Nicolae (1997), Turismul din Carpaţii Orientali, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca. Ciangă, Nicolae (2002), România - Geografia turismului, Ed. Presa Universitară Clujană, Cluj- Napoca.

377

Adrian Nedelcu

Cioban, L., Gabriela (2003), Globalizarea, Uniunea Europeană şi turismul,Revista de Turism, nr. 3, Suceava. Clawson, M.; Knetsch, J. (1966), The Economics of Outdoor Recreation,John Hopkins University Press, Baltimore. Cocean, Pompei (1988), Chei şi defilee din Munţii Apuseni, Ed. Academiei, R.S. România, Bucureşti. Cocean, Pompei (1993), Geografia turismului, Curs litografiat, UBB, Cluj-Napoca. Cocean, Pompei (1995), Peşterile României. Potenţial turistic, Ed. Dacia, Cluj-Napoca. Cocean, Pompei (1996), Geografia turismului, Ed. Carro, Bucureşti. Cocean, Pompei (1997), Geografia turismului românesc, Ed. Focul Viu, Cluj-Napoca. Cocean, Pompei (2005), Geografia Europei, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Cocean, Pompei; Vlăsceanu, Gheorghe; Negoescu, Bebe (2005), Geografia generală a turismului, Ed. Meteor Press, Bucureşti. Cohen, Erik (1972), Toward a Sociology of International Tourism, Social Research, Political Economics, vol. 39, no.1, Arien Mack Editor. Cojocariu, Steliana (2010), Strategii în turism şi servicii, Ed. Universitară,Bucureşti. Constantinescu, T. (1987), Peşterile Terrei, Ed. Albatros, Bucureşti. Conţiu, Hadrian, V. (2012), Bazele geografice ale fenomenului turistic, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Cosmescu, I. (1998), Turismul, Ed. Economică, Bucureşti. Cristureanu, Cristina (1992), Economia şi politica turismului intrnaţional, Ed.Abeona, Bucureşti. Cristureanu, Cristiana, colab. (1999), Turism internaţional, Ed. Oscar Print,Bucureşti. Cuvelier, P. (1998), Anciennes et nouvelles formes de tourisme, Ed.L’Harmatton, Paris. Dacharry, M. (1990), Tourisme méditerranéen, Ed. SEDES, Paris. Davidson, R. (1995), Tourisme en Europe, Ed. Economica, Paris. Defert, P. (1972), Les ressources et les activités touristiques, Cahier CET, vol. 19,Paris. Delobez, A. (1998), Tourisme. Images économiquedu monde, Ed. SEDES, Paris. Dinu, Mihaela (2002), Geografia turismului, Ed. Didactica şi Pedagogică,Bucureşti. Dinu, Mihaela (2005), Ecoturism – coduri etice şi norme de conduită, Ed. CD Press, Bucureşti. Dinu, Mihaela; Adrian Cioacă (2008), Thematic Routes – Tourist Destinations in Romania, Journal of Tourism Challenges&Trends, vol. I, No. 2, Ed. Universitară, Bucureşti. Dombay, Ştefan; Hadnagy László (2011), Geoheritage and Geotourism Potential in Yellowstone National Park, The Role of Tourism in Territorial Development, Gheorgheni, Ed. Presa Universitară Clujeană, pag. 61-68, Cluj-Napoca. Dombay, Ştefan; Magyari, Sáska, Zsolt; Cohen, Nathan; Seer, Mihai (2015), Spatourismandecotourismopportunitiestodiversifytourismservicesandterritorialdevelopment in Remetea, Harghita County, Proceedings of the International Scientific Symposium „Information Society and Sustainable Development“ – II nd Edition, Azuga, Prahova, Academica Brancuşi House Publisher, Târgu Jiu. Dumitrescu, Sterian; Bal, Ana (2002), Economie mondială, Ed. Economică,Bucureşti. Dunlop, Fiona, (2010), National Geographic Traveler – Spania, Ed. Adevărul Holding, Bucureşti. Erdeli, George, Istrate, I. (1996), Potenţialul turistic al României, Ed. Universităţii, Bucureşti. Erdeli, George, Istrate, I. (1997), Amenajări turistice, Ed. Universităţii,Bucureşti. Erdeli, George, Cândea, M., Braghină C., Costache, S., Zamfir, D. (1999), Dicţionar de geografie umană, Ed. Corint, Bucureşti. Erdeli, George; Cândea, Melinda; Simon Tamara (2000), România – potenţial turistic şi turism, Ed. Universităţii din Bucureşti.

378

Bibliografie

Fennell, David (2008), Ecotourism, Ed. Routledge, Abingdon, Oxford.

Florea, Miron (2011), Geografia turismului, Ed. Universităţii Transilvania,Braşov. Frank, G.; Pine, R. (1995), Globalization Strateegy in Hotel Industry, Ed. Routledge, London. Garnier, Beaujeu, J.; Chabot, G. (1971), Geografie urbană, Ed. Ştiinţifică,Bucureşti. Giotart, J.P.L. (1990), Géographie du tourisme, Ed. Masson, Paris Glăvan, Vasile (1995), Geografia turismului în România, Ed. Fundaţiei «România de Mâine»,

Bucureşti.

Glăvan, Vasile (2000), Resursele turistice pe Terra, Ed. Economică, Bucureşti. Glăvan, Vasile (2000), Turismul în România, Ed. Economică, Bucureşti. Glăvan, Vasile (2005), Geografia turismului, Ed. Fundaţiei «România deMâine»,Bucureşti. Glăvan, Vasile; Nicula, Virgil (2008), Agenţia de turism – tehnica operaţiunilor de turism, Ed. Fundaţiei «România de Mâine»,Bucureşti.

Gogonea, R.M.; Zaharia, M. (2013), Shipping Tourism on the Tourist Market from Romania, Journal of tourism – studies and research in tourism, No 16, pp. 32-38. Gogonea, R.M.; Zaharia, M. (2013), Structural Changes in Touristic Traffic Evolution of in

Navigation Romania, Scientific bulletin of Naval Academy, pp.27-34, Constanţa. Grigore, M. (1989), Defilee, chei şi văi de tip canion în România, Ed. Ştiinţificăşi Enciclopedică,

Bucureşti.

Guzmán, Tomás, López; Cañizares, Sandra, Sánchez (2012), Gastronomy, Tourismand Destination Differentiation: A casStudy în Spain, Review of Economics&Finance- Better Advances Press, 1, p. 63-72. Hall, C. Michael; Page, J. Stephen (2006), The Geography of Tourism andRecreation, Ed. Routledge, Abingdon, Oxford.

Hall, Peter (2007), Urban land, housing and transportation: the global challenge, GUD, vol. III, nr.

1.

Harison, D. (1992), Tourism and theless developed countries, Belhaven, Paris.

Harper, Damian (2010), National GeographicTraveler: China, Ed. Adevărul Holding, Bucureşti. Holden, Andrew (2007), Environment and Tourism, Ed. Routledge, Abingdon, Oxford. Honey, Martha (2008), Ecoturism and Sustainable Development, Ed. IslandPress, Washington,

DC.

Hunziker, W. (1940), Individual und Sozial Tourism in WesteuropäischenRaum, Berna.

Ianoş, Ioan; Heller, Wilfried (2006), Spaţiu, economie şi sisteme de aşezări,Ed. Tehnică,

Bucureşti.

Ielenicz, Mihai; Comănescu, Laura (2006), România: potenţialul turistic, Ed. Universitară,

Bucureşti.

Ielenicz, Mihai;Nedelcu, Adrian(2015), An appropiate and complete tourism lexicon, Proceedings of the International Scientific Symposium „Information Society and Sustainable Development“ – II ndEdition, Azuga, Prahova, Academica Brancuşi House Publisher, Târgu Jiu. Ielenicz,Mihai;Nedelcu, Adrian(2015), Romania. Landscape and Tourist Attractiveness – Favourabilitty and Restrictiveness,în volumul International Scientific-Practical Conference „Sustainable Development of Tourism Market: International Practices and Russian Experience“, Stavropol. Ilinca, Nicolae (1999), Geografia urbană, Ed. Atlas Multimedia,Bucureşti. Ilinca, Nicolae (2001), Geografia populaţiei şi a aşezărilor umane, Ed. Corint,Bucureşti. Ilinca, Nicolae (2014), Turismul în Uniunea Europeană, Ed. CD Press, Bucureşti. Ionescu, Ion (2000), Turismul, fenomen social-economic şi cultural, Ed. OscarPrint, Bucureşti.

379

Adrian Nedelcu

Jamot, C. (1988), Thermalisme et villes thermales en France, Institut d’Etudes du Massif Central, Université Clermont-Ferrand. Keevil, Susan (2010), Vinurile lumii, Ed. Litera, Bucureşti. Knafou, R. (1978), Les stations intégrées de sports d’hiver des Alpes françaises, Ed. Masson, Paris. Knafou, R. (1992), L’invention du tourisme, în Enciclopédie de géographie,Ed. Economica, Paris. Knox, Dan (2011), Tourist cities, Ed. Routledge, Abingdon, Oxford. Kripendorf, J. (1984), Die Ferienmenschen. Fur ein menes Vertandius von Freizeit und Reisen, Zürich und Schwalisch Hall. Leask, Ana; Fyall, Alan (2006), Managing World Heritage Sites, Ed. Elsevier Butterworth Heinemann, Oxford. Lupu, N. (2010), Hotelul – Economie şi management, Ediţia a VI-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti. Mac, Ioan (1992), Geografie turistică, UDC, Sibiu. MacCanell, D. (1999), The Tourist – A New Theory of Leisure Class, University of California, Berkley. Manning, E., Dougherty D.T. (1995), Sustainable tourism, University Cornell,Montreal. Marin, Ion (1999), Geografie regională: Europa, Asia, Ed. Fundaţiei«România de Mâine», Bucureşti. Marin, Ion; Nedelcu, Adrian (1995), Geografie mondială, Ed. Prahova, Ploieşti Marin, Marian; Marin, Ion (2009), Medii şi regiuni geografice pe glob, Ed. Universitară, Bucureşti. Matei, Elena (2011), Ecoturism, Ed. Universitară, Bucureşti. Mazilu, Mirela, Elena (2007), Turismul - o relaţie privilegiată cu dezvoltarea durabilă, Revista de Marketing On-line, Nr.4, volumul1, pag.64-70, Ed. Uranus, Bucureşti. Mazilu, Mirela, Elena (2007), Geografie turistică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Mazilu, Mirela; Mitroi, Sabina (2015), The Perception of Romania as a Tourist Destinationinto Sustainable Development, în Proceedings of the International Scientific Symposium „Information Society and Sustainable Development“ – II nd Edition, Azuga, Prahova, Academica Brâncuşi House Publisher, Târgu Jiu. Mesplier, A. (1990), Le tourisme en France, Ed.Bréal, Montreuil. Michaud, J.L. (1992), Tourisme, chance pour l’économie, risque pour les Sociétés, Ed. PUF, Paris. Mihai, B.; Reynard, E.; Werren, G.; Savulescu, I.; Sandric, I.; Chitu, Z. (2009), Impacts of tourism on geomorphological processes in the Bucegi Mountains (Romania), Geographica Helvetica, p. 134-147. Mihai, Bogdan şi colect. (2015), Judeţul Prahova, Ed. Academiei Române, Bucureşti. Minciu, Rodica (1995), Amenajarea turistică a teritoriului, Ed. Sylvi, Bucureşti. Minciu Rodica (2000), Economia turismului, Ed. Uranus, Bucureşti. Minić, Natalija (2012), Development of „Dark“ Tourism in the Contemporary Society, Journal of the Geographical Institute „Jovan Cvijic“, 62 (3), Belgrad. Muntele, Ionel; Iaţu, Corneliu (2003), Geografia turismului: concepte, metode şiforme de manifestare spaţio-temporală, Ed. Sedcom Libris, Iaşi. Naisbitt, John (1989), Megatendinţe, Ed. Politică, Bucureşti. Naum, T.; Nianqiang, Cui; Chivoiu, Nicolae (1998), Ţara Marelui Dragon: China-Geografie şi Turism, Fundaţia Niphargus, Ed. Universal Dalsi. Neacşu, N. (2000), Turismul şi dezvoltarea durabilă, Ed. Expert, Bucureşti. Neagu, Vasile (2000), Servicii şi turism, Editura Expert, Bucureşti. Nedelcu, Adrian (2008), Arhipelagul Canarelor-un paradis turistic, Buletinul S.G.R.-Filiala Prahova,vol. I, nr. 1, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti.

380

Bibliografie

Nedelcu, Adrian (2009), Relieful vulcanic, Buletinul S.G.R.-Filiala Prahova,vol. II, nr. 2, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti. Nedelcu, Adrian (2010), A model for sustainable development of tourism in the Canary Islands, Spain, BIOATLAS, Transilvania University of Brasov, Braşov. Nedelcu, A.; Marin, M.; Vijulie, I.; Stumbea, L.; Marin, I. (2010), Geografiemondială - natură, om, economie, Ed. Universitară, Bucureşti. Nedelcu, Adrian (2011), The impacts of conflicts over the industry of travelingand tourism, în The 17th International Conference The Knowledge-Based Organization, „Nicolae Bălcescu“ Land Forces Academy PublishingHouse, Sibiu. Nedelcu, Adrian (2014), WineTourism in Romania Case Study: Dealu Mare Vineyard, International Journal of Sustainable Economies Management, Aprilie-June, vol. 3, No. 2, 16-26. Negoescu, B.; Vlăsceanu, Gh. (2001), Geografie economică-resursele Terrei, Ed. Meteora Press, Bucureşti. Neguţ, Silviu (2004), Geografia turismului, Ed. Meteor Press, Bucureşti. Neguţ, Silviu; Nicolae, Ion (2003), Enciclopedia superlativelor geografice, Ed. Meronia, Bucureşti. Neguţ, Silviu; Nicolae, Ion (2005), Patrimoniul mondial cultural şi natural UNESCO: mică enciclopedie, Ed. Meronia, Bucureşti. Nistoreanu, Puiu (2006), Ecoturism şi turism rural, Ed. ASE, Bucureşti. Nistoreanu, Puiu; Bran, Florina; Roşu, Gabriela, Anca (1996), Economia turismului şi mediul înconjurător, Ed. Economică, Bucureşti. Olaru, Martin (1996), Munţii Banatului. Resursele turistice naturale şi antropice, Ed. Hestia, Timişoara. Olaru, Martin (2000), Munţii Banatului. Amenajarea şi dezvoltarea turistică, Ed. Hestia, Timişoara. Onstott, Jane (2010), National Geographic Traveler – Mexic, Ed. Adevărul Holding, Bucureşti. Panizza, M. (2001), Geomorphosites: concepts, methods and exemples of geomorphological survey, Chinese Science Bulletin, Vol. 46, Issue 1 Supplement, pp.4-5. Pavlović, T. (2007), Club Mediterranee – One of themost optimal formulas of club vacation in sport and recreasion tourism, Journal of the Geographical Institute „Jovan Cvijic“, SASA, 57, 203-2011, Belgrad. Pearce, D. (1993), Géographie du tourisme, Ed. Nathan, Paris. Pepy, G. (2006), 25 Years of the TGV, Modern Railways, Paris. Petrea, R.; Petrea, D. (2000), Turism rural, Ed. Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca. Petrescu, D. Carmen (1978), Modelul turistic Chamonix-Mont Blanc, Editura Sport-Turism, Bucureşti. Petrović, M., Jovičić, A., Marković, J.J., Gagić, S. (2013), Territorial expansion of hotel chains in countries of South-Eastern Europe, J. Geogr. Inst. Cvijic, 63 (4) (75-92), Belgrad. Pivac, Tatjana (2012), Vinskiturizam Vojvodine, Monografija, Univerzitet u Novom Sadu, Departman zaGeografiju, Turizam i Hotelijerstvo, Stojkov, Novom Sadu. Pivac, Tatjana; Kosic, Kristina (2008),Importance of SzallasFarms in Rural Tourism of Vojvodina. în: Richardson, Scott (Editor); Fredline, Liz (Editor); Patiar, Anoop (Editor); Ternel, Megan (Editor). CAUTHE 2008: Tourism and Hospitality Research, Training and Practice; "Wherethe 'BloodyHell' Are We?". Gold Coast,Qld.: Griffith University. Pîrvu, Ramona (2012), Turism internaţional, Editura Universitaria, Craiova. Posea, Grigore (2008), Relieful de tip Meteora-Ciucaş, Buletinul S.G.R.-Filiala Prahova,vol. I, nr. 1, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti.

381

Adrian Nedelcu

Posea, Grigore (2012), Relieful - resursă de bază a turismului: geomorfodiversitate şi geomorfosituri, Editura Fundaţiei România de Mâine, Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, pag. 265-272. Posea, Grigore, colab. (1982), Enciclopedia geografică a României, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti. Purton, Rowland, W. (1972), Ports and sea transport, Blanford Press Ltd.London. Rădulescu, N. Al. (1946), Asupra geografiei turismului, Revista Geografică,II, Bucureşti. Reynard, E., Coratza, P. &Giusti, Ch. (2011),GeomorpfositesandGeoturism, Geoheritage, Vol. 3, No. 3., pag. 129. Rusu, Eugen (2012), Geografia pădurilor, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi. Sanger, Andrew (2007), Tenerife. Ghid turistic, Ed. AD LIBRI, Bucureşti. Šarčevicć, Nevenka, Jeftić; Karanović, Edita, Stojić (2012), DanubeStrategy – Strategic Significance for Serbia, Institute of International Politics and Economics, Belgrade. Sevinç, Nurten (2004), Troia, A Turizm Yayinlari, Istanbul. Simon, Tamara (2009), Geografia aşezărilor umane pe Terra, Ed. Fundaţiei«România de Mâine», Bucureşti. Snak, Oscar; Baron, Petre; Neacşu, Nicolae (2003), Economia turismului,Ed. Expert, Bucureşti. Snak, Oscar; Stănescu, Denisa, Mihaela; Neagu, Vasile; Done, Ioan (2011),Mic tratat de economia turismului, Ed. Performantica, Iaşi. Stănciulescu, G.; Emilian, R.; Ţigu, G.; Nistoreanu, P.; Diaconescu, C.; Grofu, M. (2000), Managementul turismului durabil în ţările riverane Mării Negre, Ed. All Beck, Bucureşti. Štetić, Snežana; Šimičević, Dario; Stevanović, Saša (2012), Valorization of Serbian Warerways and Possibilities for Regional Cooperation in the Development of Danube Region Tourism, în Danube Strategy – Strategic Significance for Serbia, pag. 290-303, Belgrade. Štetić, Snežana; Šimičević, Dario (2015), Spaţial resources and sustainable development of business in Serbia, în Proceedings of the International Scientific Symposium „Information Society and Sustainable Development“ – II nd Edition, Azuga, Prahova, Academica Brancuşi House Publisher, Târgu Jiu. Snorre, Evensberget (2008), Norvegia, Enciclopedia RAO, Bucureşti. Soare, I.; Man, O.; Costachie, S.; Nedelcu, A. (2010), Viticultural potentialand vine tourism in Romania, Revista de Turism, nr. 10, Suceava. Soare, I.; Zugravu, A.; Costachie, S. (2012), Rural Tourism in Romania – Evoluations and Discontinuities, Revista de Turism, nr. 12, Suceava. Somerville, Cristopher (2010), National Geographic Traveler-Mexic, Ed. Adevărul Holding, Bucureşti. Smaranda, John, Samad (2008), Managementul turismului în ariile naturale protejate, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca. Smith, Valance (1996), Tourism, Crime and International Security Issues,Ed. John Wiley, Chirchester, UK. Stabler, J.M.; Papatheodorou, A.; Sinclair M.T. (2009), The Economics of Tourism, Ed. Routledge, Abingdon, Oxford. Stăncioiu, Aurelia, Felicia (2004), Strategii de marketing în turism, Ed. Economică, Bucureşti. Stănciulescu, Gabriela (2004), Managementul turismului durabil în centrele urbane, Ed. Economică, Bucureşti. Stănescu, Denisa, Mihaela (2006), Strategii de dezvoltare în turism, Ed. Premier, Ploieşti. Strahler, N. Arthur (1973), Geografia fizică, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti. Susan, Aurelia (1980), Geografia turismului, Ed. Universităţii Cluj-Napoca. Swizewschi, C., Oancea, D. (1984), Geografia turismului, Iaşi.

382

Bibliografie

Tălângă, Cristian (2000), Transporturile şi sistemele de aşezări din România, Ed.Tehnică, Bucureşti. Teodoreanu, Elena (1984), Bioclima staţiunilor balneoclimaterice din România,Ed. Sport-Turism, Bucureşti. Teodoreanu, Elena (2002), Bioclimatologie umană, Ed. Academiei, Bucureşti. Teodorescu, Camelia (2009), Turism cultural, Ed. Transversal, Bucureşti. Turnock, David (1999), Sustainable Rural Tourism in the Romanian Carpathians, The Geographical Journal, vol. 165, No. 2, 192-199, published by: RGS with IBG, London. Ţigu, Gabriela (2001), Turismul montan, Ed. Uranus, Bucureşti. Ţigu, Gabriela, colab. (2011), Resurse şi destinaţii turistice pe plan mondial,Ed. Uranus, Bucureşti. Vellas, F. (1992), Le tourisme, Ed. Economica, Paris. Vlăsceanu, Gheorghe; Negoescu, Bebe (2004), Geografia transporturilor, Ed.Meteor Press, Bucureşti. Vles, V. (1996), Les stations touristiques, Ed. Economia, Paris. Voiculescu, M. (2002), Studiul potenţialului geoecologic al Masivului Făgăraş şi protecţia mediului înconjurător, Editura Mirton, Timisoara. Zaharia, M.; Gogonea, R.M. (2013), An analysis of the efficiency of accommodatio capacity in operation on fluvial and maritime schips in Romania, Scientificbulletin of NavalAcademy, pag. 44-51, Constanţa. Wackermann, G. (1988), Le tourisme international, Ed. A. Collin, Paris. Wihtla, P.; Walters, P.G.P.; Howard, D. (2007), Global Strategies in the International Hotel Industry, în Hospitality Management, 26, pag. 777-792, Elsevier. Williams, Stephen (2009), Tourism Geography, Ed. Routledge, Abingdon, Oxford, UK. *** Liste des Parcs Nationaux et des Aires protegées, UICN, Nations Unies. *** (1987), The National Geographic Society – 100 years of adventure and discovery, National Geographic, Washington, D.C. *** (1987), Geografia României, vol. III, Ed. Academiei, Bucureşti. *** (1993), Sustainable Tourism Development: Guide for Local Planners. Madrid: WTO. *** (2000), Global Code of Ethics for Tourism, U.N.W.T.O., Madrid. *** (2001), Tourisme: horizon 2020, Volume 4. Europa, U.N.W.T.O., Madrid. *** (2003), Climate Changeand Tourism, U.N.W.T.O., Madrid. *** (2003), Ghid complet Australia, Ed. Aquila’93, Oradea. *** (2004), Rural Tourism in Europe: Experiences, Development and Perspectives,U.N.W.T.O., Madrid. *** (2005), City Tourism and Culture, U.N.W.T.O., Madrid. *** (2005), Le tourism urbain et la culture-L’expérience européenne. Rapport de l’Organisation mondiale du tourism et du Groupe derecherche de la Commission européenne du tourism, U.N.W.T.O.,Madrid. *** (2008), Marileoraşe ale Europei, Ed. Meteor Press, Bucureşti. *** (2009), Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile (I.C.A.O.). *** (2010), Eurostat (Tourism). *** (2010), EU Energy and Transport in figures. *** (2010), Châteaux et hôtelscollection, Guide, Paris. *** (2010), Cruise Tourism-Current Situation and Trends, U.N.W.T.O., Madrid. *** (2010), BiroulInternaţional de Turism Social (B.I.T.S.). *** (2011), I.N.S. Anuarul statistic al României. *** (2011), Hotels&Marketing.

383

Adrian Nedelcu

*** (2011), Coach Omnium. *** (2011), International Road Federation. *** (2012), Policyand Practice for Global Tourism, U.N.W.T.O., Madrid. *** (2012), Comité de Constructeurs Français d’Automobiles (CCFA). *** (2012), World Airport Traffic Report, ACI. *** (2012), Europe Senior Tourism. *** (2014),Malaysia – travelguide, published by Tourism Malaysia. Ministry of Tourism and Culture, Malaysia. *** (2014), ThematicTourism in a Global Environment: Advantages, Challengesand Future Developments, Belgrad International Tourism Conference, 27-29 March, College of Tourism, Belgrade. *** (2015), Cruise Lines International Association-CLIA, Cruise Market Overview. Statistical Cruise Industry Data Trought 2013. *** (2015), Florida Caribbean Cruise Association-FCCA, Cruise Industry Overview 2013.

384