See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/332233207

Tourism Geography

Book · June 2015

DOI: 10.5682/9786065915275

CITATIONS READS

3 1,551

1 author:

Adrian Nedelcu
Petroleum - Gas University of Ploiesti
36 PUBLICATIONS   103 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

WRW2020 – 5th International Conference Water resources and wetlands View project

All content following this page was uploaded by Adrian Nedelcu on 05 April 2019.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 GEOGRAFIA TURISMULUI
Adrian Nedelcu
Adrian Nedelcu
• Absolvent al Facultăţii de Geologie şi Geografie a Universităţii din Bucureşti,
promoţia 1980, specializarea geografie franceză.
• Lector universitar asociat din 1994 la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, şi
doctor în domeniul Geografie, cu distincţia Cum Laude din 2000,
Universitatea din Bucureşti. Din 2008 este lector titular la Departamentul de
Administrarea Afacerilor al Facultăţii de Ştiinţe Economice, Universitatea

Adrian Nedelcu
Petrol-Gaze din Ploieşti.
• A predat cursurile: Geografia economică mondială, Geografia economică a României, Geografia
populaţiei şi a aşezărilor omeneşti, Geografia turismului, Ecoturism şi turism rural, Economie
mondială, Economia turismului, Strategii de dezvoltare în turism, Geografie şi metodica predării

GEOGRAFIA TURISMULUI
geografiei.
• Membru în Comisia Naţională pentru Curriculum (2001-2006), Comisia Ministerului Educaţiei şi
Cercetării pentru validarea conţinutului ştiinţific şi metodico-didactic a produselor educaţionale la
disciplina geografie (2003-2006), Grupul de lucru al Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare
(2006-2008).
• Membru al Societăţii de Geografie din România (din anul 1980), preşedinte al Filialei Prahova a
Societăţii de Geografie din România (2001-2009) şi vicepreşedinte din 2009 până în prezent,
membru în Consiliul Societăţii de Geografie din România, membru al Asociaţiei Profesionale a
Geografilor din România (din anul 2010), membru al Royal Geographical Society (with the Institute
of British Geographers) din 2015.
• A publicat peste 28 articole, 25 de cărţi, cursuri, ghiduri metodice şi 8 hărţi singur sau în colaborare:
Geografie mondială (1995), Terra - Curiozităţi geografice (2006), Geografie mondială: natură, om,
economie (2010), Geografia turismului-ediția a II-a (2015), Județul Prahova (2015), Harta fizică a
judeţului Prahova (2006), Harta turistică a judeţului Prahova (2011), Harta fizică a României (2007),
Harta administrativă a României (2006), Harta fizică a Europei (2007), Harta fizică şi administrativă a
Franţei (2005), Harta fizică şi politică a Americii de Sud şi Centrale (2006). Alte domenii de interes:
promovarea turismului uval în județul Prahova și Subcarpații de Curbură, în general, și în special în
Podgoria Dealu Mare prin drumul tematic Drumul Vinului, continuat cu Drumul Cramelor (Buzău) și
Drumul Podgoriilor (Vrancea), valorificarea spațiului rural prin turismul rural și agroturism, prin
proiecte în comun cu Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova.
• Editor al revistelor «Analele Şcolii Prahovene seria Geografie» şi «Buletinul Societăţii de Geografie
din România Filiala Prahova», membru în colegiul de redacție al revistei Terra S.G.R.
• Distincţii: Diploma de onoare, oferită cu ocazia aniversării a 125 de ani a Societăţii de Geografie din
România (2000), Diploma de onoare, oferită cu ocazia aniversării centenarului învăţământului
superior geografic la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi (2004).

Ediţia a II-a
ISBN 978-606-591-527-5

9 786065 915275
 Cuprins

GEOGRAFIA TURISMULUI

1
 Adrian Nedelcu

2
 Cuprins

ADRIAN NEDELCU

GEOGRAFIA TURISMULUI
Ediţia a II-a revizuită şi adăugită

EDITURA UNIVERSITARĂ
Bucureşti, 2015

3
 Adrian Nedelcu

Referenţi ştiinţifici:
Prof. univ. dr. Mihai Ielenicz, Universitatea din Bucureşti
Prof. univ. dr. Mihaela Dinu, Universitatea Româno-Americană din București
Tehnoredactare computerizată şi copertă: Ameluţa Vișan

Ilustraţia copertei:
Coperta 1 şi 4 – Parcul Național Teide, Tenerife, Insulele Canare (Foto: Adrian
Nedelcu)

Editură recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (C.N.C.S.) şi

inclusă de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor
Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) în categoria editurilor de prestigiu recunoscut.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

NEDELCU, ADRIAN
Geografia turismului / Nedelcu Adrian. - Ed. a 2-a,
rev. şi adăug. - Bucureşti : Editura Universitară, 2015
Bibliogr.
ISBN 978-606-591-527-5

911.3:796.5(498)

DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786065915275

© Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate autorului.

Copyright © 2015
Editura Universitară
Director: Vasile Muscalu
B-dul. N. Bălcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucureşti
Tel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27
www.editurauniversitara.ro
e-mail: redactia@editurauniversitara.ro

Distribuţie: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 / 0744 EDITOR / 07217 CARTE

comenzi@editurauniversitara.ro
O.P. 15, C.P. 35, Bucureşti
www.editurauniversitara.ro

4
 Cuprins

CUPRINS

Prefaţă ........................................................................................................................... 9

I Turismul – ramură a economiei mondiale .................................................... 11

1.1. Turismul – un fenomen socio-economic complex ................................. 11
1.2. Principii, metode, procedee şi mijloace de studiu şi cercetare ............ 17
1.3. Structura fenomenului turistic ................................................................. 18

II Fenomenul turistic – geneză şi evoluţie ........................................................ 28

2.1. Fazele dezvoltării turismului ................................................................... 28
2.2. Trăsăturile turismului contemporan ...................................................... 39

III Factorii determinanţi ai dezvoltării turismului .......................................... 41

3.1. Factorii de mediu înconjurător ................................................................ 41
3.2. Factorii demografici .................................................................................. 42
3.3. Factorii economici ..................................................................................... 44
3.4. Factorii politici ........................................................................................... 46
3.5. Factorii socio-culturali .............................................................................. 48
3.6. Factorii psihologici .................................................................................... 50

IV Potenţialul turistic ............................................................................................ 52

4.1. Potenţialul turistic natural ........................................................................ 53
4.1.1. Potenţialul turistic al reliefului .................................................... 54
4.1.2. Potenţialul turistic al climei ........................................................... 84
4.1.3. Potenţialul turistic hidrografic ................................................. 91
4.1.4. Potenţialul turistic al vegetaţiei ................................................. 99
4.1.5. Potenţialul turistic legat de faună ................................................ 102
4.1.6. Potenţialul turistic al ariilor protejate ......................................... 104
4.2. Potenţialul turistic antropic ...................................................................... 107
4.2.1. Atractivitatea obiectivelor turistice antropice ............................ 108
4.2.2. Edificii şi elemente materiale cu funcţie turistică....................... 114
4.2.3. Edificii economice cu funcţie turistică ........................................ 14147
4.2.4. Edificii cu funcţie turistică propriu-zisă ..................................... 152
4.2.5. Activităţi umane cu funcţie turistică ............................................ 155

V Infrastructura turistică ..................................................................................... 157

5.1. Structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare ............................ 157
5.2. Structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie .................... 178
5.3. Căile şi mijloacele de transport turistic ................................................. 181
5.4. Structuri de primire turistice cu funcţiuni de agrement şi cură ....... 227

7
 Adrian Nedelcu

VI Tipuri şi forme de turism ................................................................................. 232

6.1. Tipuri de turism ......................................................................................... 232
6.2. Forme de turism ........................................................................................ 234

VII Fluxurile turistice .............................................................................................. 237

VIII Regionarea turistică a teritoriului .................................................................. 245

Unităţile taxonomice turistice ........................................................................ 245

IX Regiuni turistice în România .............................................................................. 249

9.1. Regiunea turistică a Carpaţilor Româneşti .............................................. 249
9.2. Regiunea turistică centrală intercarpatică ................................................ 253
9.3. Regiunea turistică de Vest .......................................................................... 256
9.4. Regiunea turistică de Sud ........................................................................... 258
9.5. Regiunea turistică de Est ............................................................................ 262
9.6. Regiunea turistică Dobrogea ...................................................................... 263

X Regiuni turistice pe glob ....................................................................................... 268

10.1.Europa .......................................................................................................... 268
10.1.1. Europa Sudică ................................................................................. 268
10.1.2. Europa Vestică ................................................................................ 309
10.1.3. Europa Nordică .............................................................................. 318
10.1.4. Europa Centrală .............................................................................. 322
10.1.5. Europa de Est .................................................................................. 331
10.2. America de Nord ....................................................................................... 334
10.3. America de Sud .......................................................................................... 341
10.4. Asia ............................................................................................................ 345
10.5. Australia şi Oceania ................................................................................... 362
10.6. Africa............................................................................................................ 365

XI Dezvoltarea turismului şi schimbările climatice .......................................... 368

Bibliografie .................................................................................................................. 377

8
 Cuprins

PREFAŢĂ

Turismul, fenomen economic și social caracteristic epocii contemporane, a

apărut şi a evoluat în strânsă legătură cu dezvoltarea societăţii umane. Dinamismul
industriei turismului și a călătoriilor, considerată drept una dintre ramurile
economice cele mai internaţionalizate, se poate corela cu dezvoltarea susţinută a
economiei precum și a fenomenului de urbanizare la scară mondială, ale căror
efecte benefice se regăsesc în creșterea veniturilor populaţiei sau în prelungirea
duratei concediilor.
Perioada de după anul 1950 şi mai ales după 1990 (odată cu liberalizarea
circulaţiei în spaţiul european, apariţia curselor aeriene low-cost şi a trenurilor de
mare viteză) cunoaşte o intensificare şi diversificare în proporţii fără precedent a
industriei turismului și a călătoriilor. Astfel, oamenii au prins și prind în
continuare gustul călătoriilor în scop turistic și care devin mai dese şi pe distanţe
tot mai mari.
Prognozele O.M.T., chiar şi în condiţiile crizei actuale, sunt optimiste,
numărul turiştilor internaţionali urmând să atingă 1,6 miliarde de persoane în
anul 2020. În ultimele patru decenii, fenomenul turistic a cunoscut şi unele
fluctuaţii, mai mari sau mai mici, generate de unele evenimente economice,
naturale, politice sau sociale, precum criza energetică din anii ´70, criza financiară
din 2008-2010, cutremurul din Indonezia urmat de valul tsunami (25 decembrie
2004), erupţiile vulcanului islandez Evjafjallajökull cu importante consecinţe
asupra transporturilor aeriene (martie-aprilie 2010), cutremurul din Japonia (11
martie 2011), urmat de valul tsunami şi accidentul de la centrala nucleară
Fukushima, conflictele politice şi militare din ex-Iugoslavia în anii ´90, Irak
(perioada 2003-2008), Tunisia, Egipt şi Libia (ianuarie-iulie 2011), care au generat
modificări regionale în dinamismul şi greutatea fluxurilor turistice, a fluxurilor de
capital şi de informaţii, dar şi o reorientare, a marketingului turistic spre destinaţii
exotice, mai puţin cunoscute.
Totodată, fenomenul globalizării a contribuit la creşterea numărului de
călătorii în interes de serviciu, pentru socializare, recreere şi plăcere sau din spirit
de aventură şi peste graniţele naţionale. Progresele înregistrate în domeniul
tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor au făcut posibilă integrarea virtuală a
omenirii. Procesele de liberalizare, reglementarea pieţelor şi deschiderea lor spre
exterior au contribuit la creşterea productivităţii, a standardului de viaţă,
stimulând totodată turismul şi călătoriile.
La nivelul anului 2013, 15,52% din populaţia globului, adică 1.087 de
milioane de locuitori din 7,1 miliarde, formează un grup distinct, şi anume cel al
turiştilor, ceea ce reprezintă o creştere de 38 de ori în decurs de numai 50 de ani.
Călătoriile pentru agrement reprezintă doar puţin peste jumătate din totalul
sosirilor turistice internaţionale (52% sau 565 milioane din sosirile turistice
internaţionale), aproximativ 16% din numărul turiştilor internaţionali au călătorit

9
 Adrian Nedelcu

din motive profesionale sau de afaceri, iar 28% pentru alte motive (vizite la rude şi
prieteni, religie sau pelerinaje, tratamente medicale etc.).
Importanţa şi actualitatea studierii fenomenului turistic reiese şi din
multiplele funcţii pe care acesta le îndeplineşte în domeniul economic şi social.
Bunăoară, în economia Uniunii Europene, turismul a fost recunoscut ca având un
rol fundamental, el determinând un spor de producţie care se regăseşte ca aport la
crearea PIB. Datele statistice ale Organizaţiei Mondiale a Turismului sunt elocvente
în acest sens: veniturile obţinute din turismul internaţional în anul 2013 au fost de
1.159 mld. dolari faţă de 851 mld. dolari în 2009 sau 496 mld. dolari în anul 2000,
iar primele 15 cele mai vizitate state contribuie cu 2/3 din PIB-ul realizat la nivel
mondial. Turismul a devenit astfel o mega-afacere, generând o activitate
economică importantă în inter-relaţie cu alte industrii sau chiar sectoare ale
economiei, cu cel mai semnificativ potenţial de a genera noi locuri de muncă şi cu o
contribuţie semnificativă la creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi la
diminuarea şomajului.
Ca domeniu de cercetare, turismul face obiectul unor investigaţii foarte
diferite, de la economie, medicină, sociologie, psihologie, socială, demografie,
arhitectură, geografie etc., iar de aici se ajunge, în final, la analiza, cunoaşterea şi
dezvoltarea fenomenului turistic ca un întreg, ca un sistem complex, funcţional şi
eficient într-un ansamblu teritorial.
Fenomenul turistic se desfăşoară în mediul geografic mai mult sau mai puţin
antropizat, sub influenţa factorilor geografici naturali, economici şi sociali ai
acestuia, iar geografia, ca ştiinţă a spaţiului şi mediului înconjurător format la
suprafaţa terestră, îşi propune să contribuie prin mijloace proprii la investigarea şi
optimizarea acestui fenomen.
Geografia turismului este structurată pe 11 capitole: Turismul – ramură a
economiei mondiale, Fenomenul turistic – geneză şi evoluţie, Factorii determinanţi
ai dezvoltării turismului, Potenţialul turistic, Infrastructura turistică, Tipuri şi
forme de turism, Fluxurile turistice, Regionarea turistică a teritoriului, Regiuni
turistice în România, Regiuni turistice pe glob, Dezvoltarea turismului şi
schimbările climatice.
Lucrarea se adresează deopotrivă studenţilor din învăţământul universitar,
masteranzilor în domeniul turismului, cadrelor didactice din învăţământul
preuniversitar, dar şi managerilor şi specialiştilor din turism, precum şi marelui
public dornic să cunoască fenomenul turistic în ansamblul său.

Iunie 2015, Ploieşti, Prahova

AUTORUL

10
 Adrian Nedelcu

TURISMUL – RAMURĂ A ECONOMIEI

11 MONDIALE

1.1. Turismul – un fenomen socio-economic complex

Fenomenul turistic reprezintă unul dintre segmentele cele mai eficiente din
economia mondială, caracterizat prin dinamica sa, motivaţiile multiple, precum şi
marea diversitate a formelor de manifestare. Conform datelor Organizaţiei
Mondiale a Turismului (O.M.T.)1, în prezent, în turismul intern sunt antrenate
anual circa 4 mld. de persoane, iar în turismul internaţional 1035 mil. de persoane
(148 de persoane la 1000 de locuitori) - Tabelul 1.1.

Tabelul nr. 1.1. Dinamica fluxurilor turistice pe marile zone geografice (1995 – 2020)
Număr turişti (milioane) Rata anuală
Nr. Continentul / 1995 2020 de creştere
crt. Zona geografică 1995 2010 2012 2020 (%) (%) (1995-2020)
%
TOTAL 565 1006 1035 1561 100 100 4,1
1 Europa 336 527 534 717 59,8 45,9 3,1
2 America 110 190 163 282 19,3 18,1 3,8
3 Asia de Est-Pacific 81 195 219 397 14,4 25,4 6,5
4 Africa 20 47 53 77 3,6 5,0 5,5
5 Orientul Mijlociu 14 36 52 69 2,2 4,4 6,7
6 Asia de Sud 4 11 14 19 0,7 1,2 6,2
Sursa: World Tourism Organization (UNWTO), 2013.

Turismul contribuie semnificativ la realizarea venitului anual al unor ţări,

fiind una dintre cele mai importante ramuri economice pentru unele state, precum
Spania, Franţa, Italia, Turcia, Tunisia, Egipt, Malta, Iordania ş.a. Încasările obţinute
din activitatea turistică au cunoscut pe plan mondial, aşa cum se observă şi din
Tabelul 1.2., o creştere continuă de la 2,1 mld. US$ în anul 1950, la 18 mld. US$ în
anul 1970, 375 mld. US$ în 1996, 680 mld. US$ în anul 2005, ajungând la 930 mld.
US$ în 2010 şi la 1042 mld. US$ în 20112.
Organizaţia Mondială a Turismului a raportat pentru anul 2014 încasări de
circa 1400 mld. US$, iar pentru 2020 cifrele estimate ajung la 2000 mld. US$.

1 O.M.T., organizaţie internaţională guvernamentală înfiinţată în anul 1970 pe structura Uniunii

Internaţionale a Organismelor Oficiale de Turism (U.I.O.O.T. fondată în 1925), cu sediul la Madrid, la
care România a devenit membru din anul 1974. Din anul 1977 este integrată O.N.U.
2
Sursa: World Tourism Organization (UNWTO), 2014.

11
 Turismul – ramură a economiei mondiale

Tabelul nr. 1.2. Dinamica încasărilor în turismul internaţional mondial,

în perioada 1980-2012
Nr. crt. Anul Încasări (mld. US$) Creştere faţă de
1970
1 1970 18,1 -
2 1980 103,1 5,69 ori
3 1985 117,6 6,49 ori
4 1990 266,2 14,70 ori
5 1995 401,0 22,15 ori
6 2000 475,8 26,28 ori
7 2005 680,0 37,56 ori
8 2010 927,0 51,21 ori
9 2013 1075,0 64,03 ori
Sursa: UNWTO – Tourism Highlights, Ed. 2014, Madrid.

În prezent, ţările membre ale Uniunii Europene realizează peste 40% din
volumul total al încasărilor din turism, continuând să rămână primul „focar
turistic” al lumii.
Deşi reprezintă una dintre cele mai importante ramuri economice şi creează
anual prin dinamica ei milioane de locuri de muncă, turismul nu poate fi acceptat
ca o industrie3, întrucât acesta nu produce bunuri materiale rezultate din
prelucrarea tehnologică a materiilor prime.
Apărut şi evoluat în directă legătură cu procesul general de dezvoltare a
societăţii, turismul reflectă schimbările din interiorul acesteia, iar prin valorificarea
superioară a resurselor turistice (naturale şi antropice), ponderea în PIB, aportul
valutar şi echilibrarea balanţei de plăţi valutare, stimularea producţiei în alte
domenii economice, ocuparea forţei de muncă şi efectul de multiplicare a locurilor
de muncă şi nu numai, acesta devine o activitate prioritară de interes major pentru
tot mai multe ţări ale lumii.
Privit ca o activitate complexă şi eterogenă, turismul înglobează componente
variate şi ca atare se pretează la un studiu interdisciplinar. Acesta necesită o largă
cooperare între mai multe discipline (de la cele economice, sociale şi ale naturii
până la cele tehnice şi informatice), fiecare reflectând aspectele specifice
domeniului lor de cercetare. Fenomenul turistic se impune a fi privit ca un întreg,
un sistem complex, funcţional într-un ansamblu teritorial.
Prin esenţa lui, turismul este un fenomen geografic, desfăşurat sub toate
formele sale, în mediul geografic, mai mult sau mai puţin umanizat, fiind totodată
sub influenţa factorilor geografici naturali, economici şi sociali ai acestuia.
Triunghiului motivaţional al turismului (recreaţie-cunoaştere-refacere) i s-a mai
adăugat în ultimele decenii şi o a patra dimensiune, cea educaţională, relevată prin
cultivarea respectului fiecărei generaţii faţă de mediu, privit atât din perspectiva sa
naturală (învelişul natural al diferitelor teritorii), cât şi din cea antropică (creaţiile
geniului uman din felurite domenii).

3 În unele ţări, precum Franţa, Elveţia, Malta, Austria se discută uzual despre „industria turismului”,
„industria hotelieră” sau „industria turismului şi a călătoriilor”.

12
 Bibliografie

BIBLIOGRAFIE

Akşit, Ilhan (2009), Pamukkale – Hierapolis, Akşit Kültür ve Turizm Yayincilik, Istanbul.
Alastair, Fuad-Luke (2009), Călătorii eco, Ed. Vellant, Bucureşti.
Allix, Pierre, J.; Dacier Gérard (1970), Géographie générale, Ed. Masson&Cie, Paris.
Alecu, Ioan, Niculae; Constantin, Marian (2006), Agroturism şi marketingagroturistic, Ed.
Ceres, Bucureşti.
Antonescu, Daniela (2011), Dezvoltarea regională: tendinţe,mecanisme,instituţii, Ed. Top Form,
Bucureşti.
Bailey, Rosemary (2010), National Geographic Traveler-Franţa, Ed. Adevărul Holding,
Bucureşti.
Baker, P. Cristopher (2010), National Geographic Traveler-Cuba, Ed. Adevărul Holding,
Bucureşti.
Barbier, B. (1978), Ski et stations de sports d’hiver dans le monde, „Wiener Geographische
Schriften“, nr. 51-52, Theil, Wien.
Basancenot, J.P. (1990), Climat et tourisme, Ed. Masson, Paris.
Bassaud, M. (1968), Sociologie des loisires et de tourism, UIOOT.
Băltăreţu, Andreea, Mihaela (2012), Economia turismului, Ed. Pro Universitaria, Bucureşti.
Băltăreţu, Andreea, Mihaela (2013), Amenajarea turistică a teritoriului, Ed. Universitară,
Bucureşti.
Berbecaru, I., Botez, M. (1977), Teoria şi practica amenajării turistice, EdituraSport-Turism,
Bucureşti.
Berlescu, E. (1982), Dicţionar enciclopedic medical de balneoclimatologie, EdituraŞtiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti.
Boyer, M. (1996), L’invention du tourisme, Ed. Gallimard, Paris.
Boyer, M. (1999), Histoire du tourisme de masse, PUF, Paris.
Boniface, G. Brian; Cooper Chris (2007), Worldwide destination. Thegeographyof travel and
tourism, Ed. Elsevier Butterworth Heinemann, Oxford.
Bonnet, J. (1994), Les grandes métropoles mondiale, Editura Nathan, Paris.
Bran, F., Istrate, I. (1996), Turismul ecologic, „Tribuna Economică“, nr.1-34, Bucureşti.
Bran, F., Simon, T., Nistoreanu, P. (2000), Ecoturismul, EdituraEconomică, Bucureşti.
Brida, J.G.;Aguirre, S.Z. (2008), The Impact of the Cruise Industry on tourismDestinations,
Sustainable tourism as a factor of local development, Monza, Italy.
Brigand, L. (1991), Les îles en Mediteranée, Fascicule du Plan Bleu, Ed.Economica, Paris.
Bull, A. (1991), The economics of travel and tourism, Ed. Pitman.
Cazes, G. (1989), Le tourisme international: mirage ou strategie de’avenir?, Ed. Hatier, Paris.
Cazes, G. (1992), Le tourisme dans le monde, în Enciclopédie de géographie, Ed. Economica,
Paris.
Ceballos, L.; Lascurain, H. (1990), Tourism, Ecotourism and Protected Areas, Perth.
Ciangă, Nicolae (1995), Evoluţia şi tendinţele cercetării de geografia turismului în România,
„Studia Universitatis Babeş-Bolyai“, Cluj-Napoca.
Ciangă, Nicolae (1997), Turismul din Carpaţii Orientali, Editura Presa Universitară Clujană,
Cluj-Napoca.
Ciangă, Nicolae (2002), România - Geografia turismului, Ed. Presa Universitară Clujană, Cluj-
Napoca.

377
 Adrian Nedelcu

Cioban, L., Gabriela (2003), Globalizarea, Uniunea Europeană şi turismul,Revista de Turism, nr.
3, Suceava.
Clawson, M.; Knetsch, J. (1966), The Economics of Outdoor Recreation,John Hopkins University
Press, Baltimore.
Cocean, Pompei (1988), Chei şi defilee din Munţii Apuseni, Ed. Academiei, R.S. România,
Bucureşti.
Cocean, Pompei (1993), Geografia turismului, Curs litografiat, UBB, Cluj-Napoca.
Cocean, Pompei (1995), Peşterile României. Potenţial turistic, Ed. Dacia, Cluj-Napoca.
Cocean, Pompei (1996), Geografia turismului, Ed. Carro, Bucureşti.
Cocean, Pompei (1997), Geografia turismului românesc, Ed. Focul Viu, Cluj-Napoca.
Cocean, Pompei (2005), Geografia Europei, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Cocean, Pompei; Vlăsceanu, Gheorghe; Negoescu, Bebe (2005), Geografia generală a
turismului, Ed. Meteor Press, Bucureşti.
Cohen, Erik (1972), Toward a Sociology of International Tourism, Social Research, Political
Economics, vol. 39, no.1, Arien Mack Editor.
Cojocariu, Steliana (2010), Strategii în turism şi servicii, Ed. Universitară,Bucureşti.
Constantinescu, T. (1987), Peşterile Terrei, Ed. Albatros, Bucureşti.
Conţiu, Hadrian, V. (2012), Bazele geografice ale fenomenului turistic, Ed. Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca.
Cosmescu, I. (1998), Turismul, Ed. Economică, Bucureşti.
Cristureanu, Cristina (1992), Economia şi politica turismului intrnaţional, Ed.Abeona, Bucureşti.
Cristureanu, Cristiana, colab. (1999), Turism internaţional, Ed. Oscar Print,Bucureşti.
Cuvelier, P. (1998), Anciennes et nouvelles formes de tourisme, Ed.L’Harmatton, Paris.
Dacharry, M. (1990), Tourisme méditerranéen, Ed. SEDES, Paris.
Davidson, R. (1995), Tourisme en Europe, Ed. Economica, Paris.
Defert, P. (1972), Les ressources et les activités touristiques, Cahier CET, vol. 19,Paris.
Delobez, A. (1998), Tourisme. Images économiquedu monde, Ed. SEDES, Paris.
Dinu, Mihaela (2002), Geografia turismului, Ed. Didactica şi Pedagogică,Bucureşti.
Dinu, Mihaela (2005), Ecoturism – coduri etice şi norme de conduită, Ed. CD Press, Bucureşti.
Dinu, Mihaela; Adrian Cioacă (2008), Thematic Routes – Tourist Destinations in Romania,
Journal of Tourism Challenges&Trends, vol. I, No. 2, Ed. Universitară, Bucureşti.
Dombay, Ştefan; Hadnagy László (2011), Geoheritage and Geotourism Potential in Yellowstone
National Park, The Role of Tourism in Territorial Development, Gheorgheni, Ed.
Presa Universitară Clujeană, pag. 61-68, Cluj-Napoca.
Dombay, Ştefan; Magyari, Sáska, Zsolt; Cohen, Nathan; Seer, Mihai (2015),
Spatourismandecotourismopportunitiestodiversifytourismservicesandterritorialdevelopment
in Remetea, Harghita County, Proceedings of the International Scientific Symposium
„Information Society and Sustainable Development“ – II nd Edition, Azuga,
Prahova, Academica Brancuşi House Publisher, Târgu Jiu.
Dumitrescu, Sterian; Bal, Ana (2002), Economie mondială, Ed. Economică,Bucureşti.
Dunlop, Fiona, (2010), National Geographic Traveler – Spania, Ed. Adevărul Holding,
Bucureşti.
Erdeli, George, Istrate, I. (1996), Potenţialul turistic al României, Ed. Universităţii, Bucureşti.
Erdeli, George, Istrate, I. (1997), Amenajări turistice, Ed. Universităţii,Bucureşti.
Erdeli, George, Cândea, M., Braghină C., Costache, S., Zamfir, D. (1999), Dicţionar de geografie
umană, Ed. Corint, Bucureşti.
Erdeli, George; Cândea, Melinda; Simon Tamara (2000), România – potenţial turistic şi turism,
Ed. Universităţii din Bucureşti.

378
 Bibliografie

Fennell, David (2008), Ecotourism, Ed. Routledge, Abingdon, Oxford.

Florea, Miron (2011), Geografia turismului, Ed. Universităţii Transilvania,Braşov.
Frank, G.; Pine, R. (1995), Globalization Strateegy in Hotel Industry, Ed. Routledge, London.
Garnier, Beaujeu, J.; Chabot, G. (1971), Geografie urbană, Ed. Ştiinţifică,Bucureşti.
Giotart, J.P.L. (1990), Géographie du tourisme, Ed. Masson, Paris
Glăvan, Vasile (1995), Geografia turismului în România, Ed. Fundaţiei «România de Mâine»,
Bucureşti.
Glăvan, Vasile (2000), Resursele turistice pe Terra, Ed. Economică, Bucureşti.
Glăvan, Vasile (2000), Turismul în România, Ed. Economică, Bucureşti.
Glăvan, Vasile (2005), Geografia turismului, Ed. Fundaţiei «România deMâine»,Bucureşti.
Glăvan, Vasile; Nicula, Virgil (2008), Agenţia de turism – tehnica operaţiunilor de turism, Ed.
Fundaţiei «România de Mâine»,Bucureşti.
Gogonea, R.M.; Zaharia, M. (2013), Shipping Tourism on the Tourist Market from Romania,
Journal of tourism – studies and research in tourism, No 16, pp. 32-38.
Gogonea, R.M.; Zaharia, M. (2013), Structural Changes in Touristic Traffic Evolution of in
Navigation Romania, Scientific bulletin of Naval Academy, pp.27-34, Constanţa.
Grigore, M. (1989), Defilee, chei şi văi de tip canion în România, Ed. Ştiinţificăşi Enciclopedică,
Bucureşti.
Guzmán, Tomás, López; Cañizares, Sandra, Sánchez (2012), Gastronomy, Tourismand
Destination Differentiation: A casStudy în Spain, Review of Economics&Finance- Better
Advances Press, 1, p. 63-72.
Hall, C. Michael; Page, J. Stephen (2006), The Geography of Tourism andRecreation, Ed.
Routledge, Abingdon, Oxford.
Hall, Peter (2007), Urban land, housing and transportation: the global challenge, GUD, vol. III, nr.
1.
Harison, D. (1992), Tourism and theless developed countries, Belhaven, Paris.
Harper, Damian (2010), National GeographicTraveler: China, Ed. Adevărul Holding, Bucureşti.
Holden, Andrew (2007), Environment and Tourism, Ed. Routledge, Abingdon, Oxford.
Honey, Martha (2008), Ecoturism and Sustainable Development, Ed. IslandPress, Washington,
DC.
Hunziker, W. (1940), Individual und Sozial Tourism in WesteuropäischenRaum, Berna.
Ianoş, Ioan; Heller, Wilfried (2006), Spaţiu, economie şi sisteme de aşezări,Ed. Tehnică,
Bucureşti.
Ielenicz, Mihai; Comănescu, Laura (2006), România: potenţialul turistic, Ed. Universitară,
Bucureşti.
Ielenicz, Mihai;Nedelcu, Adrian(2015), An appropiate and complete tourism lexicon,
Proceedings of the International Scientific Symposium „Information Society and
Sustainable Development“ – II ndEdition, Azuga, Prahova, Academica Brancuşi
House Publisher, Târgu Jiu.
Ielenicz,Mihai;Nedelcu, Adrian(2015), Romania. Landscape and Tourist Attractiveness –
Favourabilitty and Restrictiveness,în volumul International Scientific-Practical
Conference „Sustainable Development of Tourism Market: International Practices
and Russian Experience“, Stavropol.
Ilinca, Nicolae (1999), Geografia urbană, Ed. Atlas Multimedia,Bucureşti.
Ilinca, Nicolae (2001), Geografia populaţiei şi a aşezărilor umane, Ed. Corint,Bucureşti.
Ilinca, Nicolae (2014), Turismul în Uniunea Europeană, Ed. CD Press, Bucureşti.
Ionescu, Ion (2000), Turismul, fenomen social-economic şi cultural, Ed. OscarPrint, Bucureşti.

379
 Adrian Nedelcu

Jamot, C. (1988), Thermalisme et villes thermales en France, Institut d’Etudes du Massif Central,
Université Clermont-Ferrand.
Keevil, Susan (2010), Vinurile lumii, Ed. Litera, Bucureşti.
Knafou, R. (1978), Les stations intégrées de sports d’hiver des Alpes françaises, Ed. Masson, Paris.
Knafou, R. (1992), L’invention du tourisme, în Enciclopédie de géographie,Ed. Economica,
Paris.
Knox, Dan (2011), Tourist cities, Ed. Routledge, Abingdon, Oxford.
Kripendorf, J. (1984), Die Ferienmenschen. Fur ein menes Vertandius von Freizeit und Reisen,
Zürich und Schwalisch Hall.
Leask, Ana; Fyall, Alan (2006), Managing World Heritage Sites, Ed. Elsevier Butterworth
Heinemann, Oxford.
Lupu, N. (2010), Hotelul – Economie şi management, Ediţia a VI-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti.
Mac, Ioan (1992), Geografie turistică, UDC, Sibiu.
MacCanell, D. (1999), The Tourist – A New Theory of Leisure Class, University of California,
Berkley.
Manning, E., Dougherty D.T. (1995), Sustainable tourism, University Cornell,Montreal.
Marin, Ion (1999), Geografie regională: Europa, Asia, Ed. Fundaţiei«România de Mâine»,
Bucureşti.
Marin, Ion; Nedelcu, Adrian (1995), Geografie mondială, Ed. Prahova, Ploieşti
Marin, Marian; Marin, Ion (2009), Medii şi regiuni geografice pe glob, Ed. Universitară,
Bucureşti.
Matei, Elena (2011), Ecoturism, Ed. Universitară, Bucureşti.
Mazilu, Mirela, Elena (2007), Turismul - o relaţie privilegiată cu dezvoltarea durabilă, Revista de
Marketing On-line, Nr.4, volumul1, pag.64-70, Ed. Uranus, Bucureşti.
Mazilu, Mirela, Elena (2007), Geografie turistică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Mazilu, Mirela; Mitroi, Sabina (2015), The Perception of Romania as a Tourist Destinationinto
Sustainable Development, în Proceedings of the International Scientific Symposium
„Information Society and Sustainable Development“ – II nd Edition, Azuga, Prahova,
Academica Brâncuşi House Publisher, Târgu Jiu.
Mesplier, A. (1990), Le tourisme en France, Ed.Bréal, Montreuil.
Michaud, J.L. (1992), Tourisme, chance pour l’économie, risque pour les Sociétés, Ed. PUF, Paris.
Mihai, B.; Reynard, E.; Werren, G.; Savulescu, I.; Sandric, I.; Chitu, Z. (2009), Impacts of
tourism on geomorphological processes in the Bucegi Mountains (Romania), Geographica
Helvetica, p. 134-147.
Mihai, Bogdan şi colect. (2015), Judeţul Prahova, Ed. Academiei Române, Bucureşti.
Minciu, Rodica (1995), Amenajarea turistică a teritoriului, Ed. Sylvi, Bucureşti.
Minciu Rodica (2000), Economia turismului, Ed. Uranus, Bucureşti.
Minić, Natalija (2012), Development of „Dark“ Tourism in the Contemporary Society, Journal of
the Geographical Institute „Jovan Cvijic“, 62 (3), Belgrad.
Muntele, Ionel; Iaţu, Corneliu (2003), Geografia turismului: concepte, metode şiforme de
manifestare spaţio-temporală, Ed. Sedcom Libris, Iaşi.
Naisbitt, John (1989), Megatendinţe, Ed. Politică, Bucureşti.
Naum, T.; Nianqiang, Cui; Chivoiu, Nicolae (1998), Ţara Marelui Dragon: China-Geografie şi
Turism, Fundaţia Niphargus, Ed. Universal Dalsi.
Neacşu, N. (2000), Turismul şi dezvoltarea durabilă, Ed. Expert, Bucureşti.
Neagu, Vasile (2000), Servicii şi turism, Editura Expert, Bucureşti.
Nedelcu, Adrian (2008), Arhipelagul Canarelor-un paradis turistic, Buletinul S.G.R.-Filiala
Prahova,vol. I, nr. 1, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti.

380
 Bibliografie

Nedelcu, Adrian (2009), Relieful vulcanic, Buletinul S.G.R.-Filiala Prahova,vol. II, nr. 2, Ed.
Karta-Graphic, Ploieşti.
Nedelcu, Adrian (2010), A model for sustainable development of tourism in the Canary Islands,
Spain, BIOATLAS, Transilvania University of Brasov, Braşov.
Nedelcu, A.; Marin, M.; Vijulie, I.; Stumbea, L.; Marin, I. (2010), Geografiemondială - natură,
om, economie, Ed. Universitară, Bucureşti.
Nedelcu, Adrian (2011), The impacts of conflicts over the industry of travelingand tourism, în The
17th International Conference The Knowledge-Based Organization, „Nicolae
Bălcescu“ Land Forces Academy PublishingHouse, Sibiu.
Nedelcu, Adrian (2014), WineTourism in Romania Case Study: Dealu Mare Vineyard,
International Journal of Sustainable Economies Management, Aprilie-June, vol. 3,
No. 2, 16-26.
Negoescu, B.; Vlăsceanu, Gh. (2001), Geografie economică-resursele Terrei, Ed. Meteora Press,
Bucureşti.
Neguţ, Silviu (2004), Geografia turismului, Ed. Meteor Press, Bucureşti.
Neguţ, Silviu; Nicolae, Ion (2003), Enciclopedia superlativelor geografice, Ed. Meronia, Bucureşti.
Neguţ, Silviu; Nicolae, Ion (2005), Patrimoniul mondial cultural şi natural UNESCO: mică
enciclopedie, Ed. Meronia, Bucureşti.
Nistoreanu, Puiu (2006), Ecoturism şi turism rural, Ed. ASE, Bucureşti.
Nistoreanu, Puiu; Bran, Florina; Roşu, Gabriela, Anca (1996), Economia turismului şi mediul
înconjurător, Ed. Economică, Bucureşti.
Olaru, Martin (1996), Munţii Banatului. Resursele turistice naturale şi antropice, Ed. Hestia,
Timişoara.
Olaru, Martin (2000), Munţii Banatului. Amenajarea şi dezvoltarea turistică, Ed. Hestia,
Timişoara.
Onstott, Jane (2010), National Geographic Traveler – Mexic, Ed. Adevărul Holding, Bucureşti.
Panizza, M. (2001), Geomorphosites: concepts, methods and exemples of geomorphological survey,
Chinese Science Bulletin, Vol. 46, Issue 1 Supplement, pp.4-5.
Pavlović, T. (2007), Club Mediterranee – One of themost optimal formulas of club vacation
in sport and recreasion tourism, Journal of the Geographical Institute „Jovan Cvijic“,
SASA, 57, 203-2011, Belgrad.
Pearce, D. (1993), Géographie du tourisme, Ed. Nathan, Paris.
Pepy, G. (2006), 25 Years of the TGV, Modern Railways, Paris.
Petrea, R.; Petrea, D. (2000), Turism rural, Ed. Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca.
Petrescu, D. Carmen (1978), Modelul turistic Chamonix-Mont Blanc, Editura Sport-Turism,
Bucureşti.
Petrović, M., Jovičić, A., Marković, J.J., Gagić, S. (2013), Territorial expansion of hotel chains in
countries of South-Eastern Europe, J. Geogr. Inst. Cvijic, 63 (4) (75-92), Belgrad.
Pivac, Tatjana (2012), Vinskiturizam Vojvodine, Monografija, Univerzitet u Novom Sadu,
Departman zaGeografiju, Turizam i Hotelijerstvo, Stojkov, Novom Sadu.
Pivac, Tatjana; Kosic, Kristina (2008),Importance of SzallasFarms in Rural Tourism of Vojvodina.
în: Richardson, Scott (Editor); Fredline, Liz (Editor); Patiar, Anoop (Editor); Ternel,
Megan (Editor). CAUTHE 2008: Tourism and Hospitality Research, Training and
Practice; "Wherethe 'BloodyHell' Are We?". Gold Coast,Qld.: Griffith University.
Pîrvu, Ramona (2012), Turism internaţional, Editura Universitaria, Craiova.
Posea, Grigore (2008), Relieful de tip Meteora-Ciucaş, Buletinul S.G.R.-Filiala Prahova,vol. I, nr.
1, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti.

381
 Adrian Nedelcu

Posea, Grigore (2012), Relieful - resursă de bază a turismului: geomorfodiversitate şi

geomorfosituri, Editura Fundaţiei România de Mâine, Universitatea Spiru Haret,
Bucureşti, pag. 265-272.
Posea, Grigore, colab. (1982), Enciclopedia geografică a României, Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti.
Purton, Rowland, W. (1972), Ports and sea transport, Blanford Press Ltd.London.
Rădulescu, N. Al. (1946), Asupra geografiei turismului, Revista Geografică,II, Bucureşti.
Reynard, E., Coratza, P. &Giusti, Ch. (2011),GeomorpfositesandGeoturism, Geoheritage, Vol. 3,
No. 3., pag. 129.
Rusu, Eugen (2012), Geografia pădurilor, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi.
Sanger, Andrew (2007), Tenerife. Ghid turistic, Ed. AD LIBRI, Bucureşti.
Šarčevicć, Nevenka, Jeftić; Karanović, Edita, Stojić (2012), DanubeStrategy – Strategic
Significance for Serbia, Institute of International Politics and Economics, Belgrade.
Sevinç, Nurten (2004), Troia, A Turizm Yayinlari, Istanbul.
Simon, Tamara (2009), Geografia aşezărilor umane pe Terra, Ed. Fundaţiei«România de Mâine»,
Bucureşti.
Snak, Oscar; Baron, Petre; Neacşu, Nicolae (2003), Economia turismului,Ed. Expert, Bucureşti.
Snak, Oscar; Stănescu, Denisa, Mihaela; Neagu, Vasile; Done, Ioan (2011),Mic tratat de
economia turismului, Ed. Performantica, Iaşi.
Stănciulescu, G.; Emilian, R.; Ţigu, G.; Nistoreanu, P.; Diaconescu, C.; Grofu, M. (2000),
Managementul turismului durabil în ţările riverane Mării Negre, Ed. All Beck, Bucureşti.
Štetić, Snežana; Šimičević, Dario; Stevanović, Saša (2012), Valorization of Serbian Warerways
and Possibilities for Regional Cooperation in the Development of Danube Region Tourism, în
Danube Strategy – Strategic Significance for Serbia, pag. 290-303, Belgrade.
Štetić, Snežana; Šimičević, Dario (2015), Spaţial resources and sustainable development of
business in Serbia, în Proceedings of the International Scientific Symposium
„Information Society and Sustainable Development“ – II nd Edition, Azuga, Prahova,
Academica Brancuşi House Publisher, Târgu Jiu.
Snorre, Evensberget (2008), Norvegia, Enciclopedia RAO, Bucureşti.
Soare, I.; Man, O.; Costachie, S.; Nedelcu, A. (2010), Viticultural potentialand vine tourism in
Romania, Revista de Turism, nr. 10, Suceava.
Soare, I.; Zugravu, A.; Costachie, S. (2012), Rural Tourism in Romania – Evoluations and
Discontinuities, Revista de Turism, nr. 12, Suceava.
Somerville, Cristopher (2010), National Geographic Traveler-Mexic, Ed. Adevărul Holding,
Bucureşti.
Smaranda, John, Samad (2008), Managementul turismului în ariile naturale protejate, Ed.
Risoprint, Cluj-Napoca.
Smith, Valance (1996), Tourism, Crime and International Security Issues,Ed. John Wiley,
Chirchester, UK.
Stabler, J.M.; Papatheodorou, A.; Sinclair M.T. (2009), The Economics of Tourism, Ed.
Routledge, Abingdon, Oxford.
Stăncioiu, Aurelia, Felicia (2004), Strategii de marketing în turism, Ed. Economică, Bucureşti.
Stănciulescu, Gabriela (2004), Managementul turismului durabil în centrele urbane, Ed.
Economică, Bucureşti.
Stănescu, Denisa, Mihaela (2006), Strategii de dezvoltare în turism, Ed. Premier, Ploieşti.
Strahler, N. Arthur (1973), Geografia fizică, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.
Susan, Aurelia (1980), Geografia turismului, Ed. Universităţii Cluj-Napoca.
Swizewschi, C., Oancea, D. (1984), Geografia turismului, Iaşi.

382
 Bibliografie

Tălângă, Cristian (2000), Transporturile şi sistemele de aşezări din România, Ed.Tehnică,

Bucureşti.
Teodoreanu, Elena (1984), Bioclima staţiunilor balneoclimaterice din România,Ed. Sport-Turism,
Bucureşti.
Teodoreanu, Elena (2002), Bioclimatologie umană, Ed. Academiei, Bucureşti.
Teodorescu, Camelia (2009), Turism cultural, Ed. Transversal, Bucureşti.
Turnock, David (1999), Sustainable Rural Tourism in the Romanian Carpathians, The
Geographical Journal, vol. 165, No. 2, 192-199, published by: RGS with IBG, London.
Ţigu, Gabriela (2001), Turismul montan, Ed. Uranus, Bucureşti.
Ţigu, Gabriela, colab. (2011), Resurse şi destinaţii turistice pe plan mondial,Ed. Uranus,
Bucureşti.
Vellas, F. (1992), Le tourisme, Ed. Economica, Paris.
Vlăsceanu, Gheorghe; Negoescu, Bebe (2004), Geografia transporturilor, Ed.Meteor Press,
Bucureşti.
Vles, V. (1996), Les stations touristiques, Ed. Economia, Paris.
Voiculescu, M. (2002), Studiul potenţialului geoecologic al Masivului Făgăraş şi protecţia mediului
înconjurător, Editura Mirton, Timisoara.
Zaharia, M.; Gogonea, R.M. (2013), An analysis of the efficiency of accommodatio capacity in
operation on fluvial and maritime schips in Romania, Scientificbulletin of NavalAcademy,
pag. 44-51, Constanţa.
Wackermann, G. (1988), Le tourisme international, Ed. A. Collin, Paris.
Wihtla, P.; Walters, P.G.P.; Howard, D. (2007), Global Strategies in the International Hotel
Industry, în Hospitality Management, 26, pag. 777-792, Elsevier.
Williams, Stephen (2009), Tourism Geography, Ed. Routledge, Abingdon, Oxford, UK.
*** Liste des Parcs Nationaux et des Aires protegées, UICN, Nations Unies.
*** (1987), The National Geographic Society – 100 years of adventure and discovery, National
Geographic, Washington, D.C.
*** (1987), Geografia României, vol. III, Ed. Academiei, Bucureşti.
*** (1993), Sustainable Tourism Development: Guide for Local Planners. Madrid: WTO.
*** (2000), Global Code of Ethics for Tourism, U.N.W.T.O., Madrid.
*** (2001), Tourisme: horizon 2020, Volume 4. Europa, U.N.W.T.O., Madrid.
*** (2003), Climate Changeand Tourism, U.N.W.T.O., Madrid.
*** (2003), Ghid complet Australia, Ed. Aquila’93, Oradea.
*** (2004), Rural Tourism in Europe: Experiences, Development and Perspectives,U.N.W.T.O.,
Madrid.
*** (2005), City Tourism and Culture, U.N.W.T.O., Madrid.
*** (2005), Le tourism urbain et la culture-L’expérience européenne. Rapport de l’Organisation
mondiale du tourism et du Groupe derecherche de la Commission européenne du tourism,
U.N.W.T.O.,Madrid.
*** (2008), Marileoraşe ale Europei, Ed. Meteor Press, Bucureşti.
*** (2009), Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile (I.C.A.O.).
*** (2010), Eurostat (Tourism).
*** (2010), EU Energy and Transport in figures.
*** (2010), Châteaux et hôtelscollection, Guide, Paris.
*** (2010), Cruise Tourism-Current Situation and Trends, U.N.W.T.O., Madrid.
*** (2010), BiroulInternaţional de Turism Social (B.I.T.S.).
*** (2011), I.N.S. Anuarul statistic al României.
*** (2011), Hotels&Marketing.

383
 Adrian Nedelcu

*** (2011), Coach Omnium.

*** (2011), International Road Federation.
*** (2012), Policyand Practice for Global Tourism, U.N.W.T.O., Madrid.
*** (2012), Comité de Constructeurs Français d’Automobiles (CCFA).
*** (2012), World Airport Traffic Report, ACI.
*** (2012), Europe Senior Tourism.
*** (2014),Malaysia – travelguide, published by Tourism Malaysia. Ministry of Tourism and
Culture, Malaysia.
*** (2014), ThematicTourism in a Global Environment: Advantages, Challengesand Future
Developments, Belgrad International Tourism Conference, 27-29 March, College of
Tourism, Belgrade.
*** (2015), Cruise Lines International Association-CLIA, Cruise Market Overview. Statistical
Cruise Industry Data Trought 2013.
*** (2015), Florida Caribbean Cruise Association-FCCA, Cruise Industry Overview 2013.

384
 GEOGRAFIA TURISMULUI
Adrian Nedelcu
Adrian Nedelcu
• Absolvent al Facultăţii de Geologie şi Geografie a Universităţii din Bucureşti,
promoţia 1980, specializarea geografie franceză.
• Lector universitar asociat din 1994 la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, şi
doctor în domeniul Geografie, cu distincţia Cum Laude din 2000,
Universitatea din Bucureşti. Din 2008 este lector titular la Departamentul de
Administrarea Afacerilor al Facultăţii de Ştiinţe Economice, Universitatea

Adrian Nedelcu
Petrol-Gaze din Ploieşti.
• A predat cursurile: Geografia economică mondială, Geografia economică a României, Geografia
populaţiei şi a aşezărilor omeneşti, Geografia turismului, Ecoturism şi turism rural, Economie
mondială, Economia turismului, Strategii de dezvoltare în turism, Geografie şi metodica predării

GEOGRAFIA TURISMULUI
geografiei.
• Membru în Comisia Naţională pentru Curriculum (2001-2006), Comisia Ministerului Educaţiei şi
Cercetării pentru validarea conţinutului ştiinţific şi metodico-didactic a produselor educaţionale la
disciplina geografie (2003-2006), Grupul de lucru al Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare
(2006-2008).
• Membru al Societăţii de Geografie din România (din anul 1980), preşedinte al Filialei Prahova a
Societăţii de Geografie din România (2001-2009) şi vicepreşedinte din 2009 până în prezent,
membru în Consiliul Societăţii de Geografie din România, membru al Asociaţiei Profesionale a
Geografilor din România (din anul 2010), membru al Royal Geographical Society (with the Institute
of British Geographers) din 2015.
• A publicat peste 28 articole, 25 de cărţi, cursuri, ghiduri metodice şi 8 hărţi singur sau în colaborare:
Geografie mondială (1995), Terra - Curiozităţi geografice (2006), Geografie mondială: natură, om,
economie (2010), Geografia turismului-ediția a II-a (2015), Județul Prahova (2015), Harta fizică a
judeţului Prahova (2006), Harta turistică a judeţului Prahova (2011), Harta fizică a României (2007),
Harta administrativă a României (2006), Harta fizică a Europei (2007), Harta fizică şi administrativă a
Franţei (2005), Harta fizică şi politică a Americii de Sud şi Centrale (2006). Alte domenii de interes:
promovarea turismului uval în județul Prahova și Subcarpații de Curbură, în general, și în special în
Podgoria Dealu Mare prin drumul tematic Drumul Vinului, continuat cu Drumul Cramelor (Buzău) și
Drumul Podgoriilor (Vrancea), valorificarea spațiului rural prin turismul rural și agroturism, prin
proiecte în comun cu Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova.
• Editor al revistelor «Analele Şcolii Prahovene seria Geografie» şi «Buletinul Societăţii de Geografie
din România Filiala Prahova», membru în colegiul de redacție al revistei Terra S.G.R.
• Distincţii: Diploma de onoare, oferită cu ocazia aniversării a 125 de ani a Societăţii de Geografie din
România (2000), Diploma de onoare, oferită cu ocazia aniversării centenarului învăţământului
superior geografic la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi (2004).

Ediţia a II-a
ISBN 978-606-591-527-5

9 786065 915275

View publication stats