Dani Johanna- Maria

Tot ceea ce vedem, auzim,

invatam; toate lucrurile, persoanele
cu care interactionam ne raman in
memoria de lunga sau scurta
durata.
Toate informatiile sunt
sistematizate in cadrul unor clase,
categorii de obicte, fenomene, a
unor concepte, notiuni vehiculate
cu ajutorul judecatilor si
rationamentelor.

Este un atribut important al gandirii care

opereaza cu cuvinte. Cu ajutorul ei obiectele
sunt organizate in clase si ne este facilitat
accesul la informatiile semnificative.
M. Miclea (2003) a formulat trei functii
importante ale categorizarii:
Similaritatea
Codarea experientei
Generarea de inferente

Functia de similaritate grupeaza

obiectele asemanatoare in
aceeasi categorie.
Similaritatea este de doua feluri:
- fizica
- functionala
In general, oamenii folosesc categorizarea
dupa criteriul similaritatii fizice. Cea de tip
functionala este folosita in rezolvarea
problemelor.

Miclea: caracteristicile functionale

pot genera categorii diferite in
interiorul aceleiasi categorii bazate
pe similaritate fizica.

Se refera la codarea, simplificarea

informatiilor.
Pentru o intelegere, exprimare rapida si
pentru a spori eficienta sistemului cognitiv,
tindem sa grupam informatia in categorii cu
grad mare de generalitate E. Rosch (1976)
nivelul categoriilor de baza.

1- reprezentate printr-un singur cuvant

2- cea mai mare frecventa in limbajul vorbit
3- sunt dobandite mai devreme decat alte
categorii (sub- sau supraordonate)
4- pot fi identificate extensiv, prin indicarea
directa a obiectului
5- cele mai abstracte categorii care pot fi
asociate cu o forma fizica specifica

Se refera la rationamentul inductiv si

deductiv.
Ex. Toti oamenii gandesc. Eu gandesc, deci
sunt om.

Conceptul este unitatea de baza cu care

opereaza gandirea umana.
Reprezinta clase de obiecte, insumeaza un set de
proprietati care sunt atribuite acelei categorii.
Faciliteaza generalizarea, predictiile cu privire la
actiunea unui om si cu ajutorul lor se fac
conexiuni intre experiente.
Nu sunt de sine statatoare, sunt in relatii de
interdependenta; se reorganizeaza in timp in
functie de experiente si cunostintele acumulate.

 Concepte generale (vehicul)

Concepte particulare (masina)
Concepte individuale (autobus)
Concepte concrete (exista in realitate, sunt palpabile)
Concepte abstracte (vacanta, romantism)
Concepte empirice (acumulate odata cu trecerea
timpului si sunt restructurate in timp)
Concepte stiintifice (achizitionate prin invatare,
educare)

Intruneste trasaturile comune, cele mai

evidente ale unei categorii. Prototipul se
intruneste intr-un mod empiric.
In general, reprezentare mentala a unei
categorii se face prin cateva exemplare
reprezentative ale unei categorii, prin
prototipuri ale clasei respective.

Insa, prototipul poate aduna la un

loc caracteristicele mai multor
menbrii ai aceleiasi categorii.
Astfel, a fost formulata teoria
prototipului:

Prototipul reprezinta cel ami bun exemplu

pentru un concept
Categoriile se omogenizeaza, un membru
al unei categorii poate trece cu usurinta la
alta
Determinarea apartenentei membrilor la o
clasa definita printr-un anumit concept
este influentata de compararea atributelor
membrilor cu cele ale prototipului
categoriei respective.

Aniei, M. (2010). Fundamentele psihologiei.

Bucureti: Editura Universitar.