Program Terapia Asistata de Animale

Anexă la Decizia directorului general al Administrației naționale a Penitenciarelor
Nr.646/10.10.2018
PROGRAM
de asistență psihologică generală
TERAPIA ASISTATĂ DE ANIMALE PENTRU

PERSOANELE PRIVATE DE LIBERTATE
București
2018
Coordonatori:
• TEOROC Antoanela – Cristina – director adjunct educație și asistență

psihosocială, Penitenciarul București - Jilava
• CANĂ Andreea Cătălina – șef serviciu, Serviciul asistență psihosocială,
Penitenciarul București - Jilava
Colectiv de elaborare a lucrării:

Penitenciarul București-Jilava
• GREBENAR Maria-Miana - psiholog

• MITRAN Elena Brîndușa - psiholog
• STAN Irina Elena - asistent social
• SUCIU Andreea Mihaela - psiholog
• TUINEA Ana Maria - asistent social
• ZAHARIA Ion-Daniel - psiholog
2
CUPRINS
I. JUSTIFICARE 4
II. SCOPUL PROGRAMULUI 6
III. OBIECTIVE 6
IV. METODOLOGIE 7
V. PLANIFICAREA TERAPIEI 10
V. DESFĂŞURAREA PROGRAMULUI 11
VI. BIBLIOGRAFIE 44
ANEXE 46
3
Motto:
„Compasiunea față de animale e intim legată de bunătatea caracterului și se
poate afirma cu siguranță că cel crud față de animale nu poate fi un om bun.„
(Arthur Schopenhauer)
Justificare
Din perspectiva modelelor de intervenţie cu caracter psihosocial s-au dezvoltat

preponderent programe centrate pe aspecte precum creşterea stimei de sine, promovarea
sentimentelor pozitive faţă de sine și față de cei din jur, gestionarea stresului şi strategii
eficace de comunicare.
Terapia asistată de animale (TAA) promovează interacţiunea pozitivă între om și
animal prin încorporarea trăsăturilor psihologice, comportamentale și fizice ale unui animal
într-un mediu terapeutic, cu scopul de a facilita procesul de recuperare a unui pacient care
necesită îngrijire fizică şi/sau psihică (Chandler, 2005).
Încă din 1990 s-au făcut cunoscute în literatura de specialitate rezultatele terapiei
asistate de animale în tratarea unor deficiențe de atenție sau stări de anxietate, în rezolvarea
problemelor legate de relaţionare și integrare socială, dar şi în îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Categoriile de persoane și mediile în care au fost aplicate programele de TAA sunt extrem de
variate, cuprinzând inclusiv sistemele penitenciare.
În ultimele trei decenii, interesul oamenilor pentru deținerea animalelor de companie a
plasat interacţiunea om-animal în sfera cercetării ştiinţifice, în vederea identificării
mecanismelor care stau la baza beneficiilor pe care animalele de companie le voi avea la
nivel fiziologic și psihologic asupra oamenilor.
Indivizii dependenți de substanțe psihoactive dezvoltă o serie de disfuncționalități
fizice, emoționale și cognitive. În acest context, persoanele condamnate cu antecedente în
toxicomanie prezintă la nivel individual o stimă de sine scăzută și o implicare inconstantă în
activitățile zilnice, iar la nivel de grup, o capacitate redusă de empatie.
Programul de terapie asistată de animale poate oferi cadrul etic și moral ce pune
accentul pe exemplele pozitive care pot produce o schimbare de percepție și de atitudine cu
privire la consumul de droguri, consolidând motivația deținuților în propriul proces de
recuperare.
Terapia se bazează pe faptul că animalele iubesc necondiţionat şi că îi acceptă pe cei
din jur aşa cum sunt, fără a-i judeca. În terapia asistată de animale, se utilizează frecvent
câinele datorită naturii sale docile, a uşurinţei cu care poate fi dresat şi pentru că, în general,
oamenii dau dovadă de simpatie faţă de acest animal.
Cea mai mare motivație pentru răspunsul participanților la aceste programe asistate de
animale va fi dragostea lor față de animale - în special câinii, pentru aceștia din urmă
vizându-se șansa la o viață mai bună, inclusiv spre a fi dați în adopție.
Mai multe state ale Americii au început să adopte programe în care deţinuţii oferă un
serviciu comunităţii lucrând cu animale, fiind percepute ca programe de interacţiune om-
animal. Animalele implicate în aceste programe au spatii special amenajate în interiorul
centrelor de deţinere, iar deţinuţii participanţi se ocupa şi de îngrijirea acestora. Programul
presupune că participanţii să trateze animalele terapeutice ca fiind animale de companie, să
le antreneze în sprijinirea oamenilor şi, totodată, pregătindu-le pentru a fi adoptate. Aceste
aspecte au fost evidențiate în cercetarea realizată de Angela Krom Fournier, Geller Scott și
Fortney Elizabeth, studiul acestora ”Interacțiunea om-animal în mediul penitenciar: impact
asupra comportamentului infracțional, progres terapeutic și dezvoltarea abilităților sociale”
demonstrând validitatea rapoartelor anterioare și arătând faptul că aceste programe au avut o
rata crescută de reabilitare a deţinuţilor. În același studiu, comunitatea terapeutică a constituit
promotorul programelor având la baza principiile analizei comportamentale.
În cadrul Penitenciarului București-Jilava, începând cu anul 2016 s-a demarat o serie
de acțiuni pentru organizarea de activități asistate de animale. Astfel, a fost inițiat un proiect
de activitate în urma căruia penitenciarul a încheiat protocol de colaborare cu o asociație
specializată în dresaj canin și asistență medicală veterinară și s-au reamenajat spațiile din
4
cadrul padocului de câini al unității. Cu sprijinul colaboratorilor, s-au desfășurat activități de
sterilizare, vaccinare, microcipare pentru animalele fără stăpân (câini, pisici și păsări) și
sesiuni de dresaj canin, deținuții participanți ocupându-se și de îngrijirea animalelor.
În luna septembrie 2016, Penitenciarul București-Jilava a fost gazda Conferinței
Interacțiunea pozitivă om – animal, ce i-a avut ca invitați pe doamna conf. univ. dr. Alina S.
Rusu din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, și 2
psihologi, doctoranzi ai Școlii Doctorale de Educație, Reflecție, Dezvoltare.
Rezultatele activităților derulate în acest domeniu au demonstrat faptul că în urma
parcurgerii TAA deținuții au înregistrat o îmbunătățire a conduitelor pozitive, precum și o
diminuare a sancțiunilor disciplinare. De asemenea, nu au mai existat manifestări agresive
din partea animalelor, aceștia beneficiind de condiții decente de cazare și de îngrijire.
În urma realizării analizei nevoilor pe anul 2018, la nivelul Penitenciarului București-
Jilava s-a constatat că un procent de 13,41% din condamnații custodiați au consumat droguri.
Acest aspect, precum și cercetările din domeniu, justifică adresabilitatea programului de
intervenție generală ”Terapia asistată de animale” (TAA) către deținuții cu antecendete în
consumul de narcotice.
Opera Amintiri din casa morților, scrisă de Feodor Mihailovici Dostoievski, anii 1861-1862
”În general, ocnașilor nostri le erau dragi dobitoacele și dacă li s-ar fi îngăduit, ar fi
umplut probabil curtea temniței cu păsări și animale de casă. Și când te gândești, ce altă
îndelectnicire, dacă nu tocmai aceasta, ar putea cel mai mult să îmblânzească și să
înnobileze, firea lor aspră și sălbatică? Dar nu le era îngăduit. Nu permitea nici regulamentul,
și nici loc nu prea era.”
Mărturii, anul 2017:

Această activitate de dresaj pentru câine și terapie pentru mine mă ajută să fiu
mai răbdător și înțelegător cu ceilalți. Poate fi chiar un serviciu pentru mine.
Cătălin, 30 de ani, deținut, Penitenciarul București-Jilava
Am învățat într-un timp foarte scurt cum se formează o relație sinceră de prietenie
între om și câine. Am lucrat foarte mult la încredere și la a avea curaj să fac
exerciții de dresaj în fața altor oameni. Sigur voi adopta câinele meu!
Cristi, 27 de ani, deținut, Penitenciarul București-Jilava
Despre această experiență pot spune că m-a scos din penitenciar, am uitat că sunt
închis și m-am simțit liber și iubit de câinele cu care am făcut echipă.
Florin, 34 de ani, deținut, Penitenciarul București-Jilava
5
Scop
Echilibrarea și optimizarea comportamentală a persoanelor private de libertate prin
restructurarea conduitei infracționale și adoptarea unor valori specifice unui stil de viață
sănătos.
Obiectivele programului
Obiectivul general este cel de reducere a riscului de recidivă în comportamentul
infracțional/adictiv.
Obiectivele specifice:
În funcţie de caracteristicile individuale ale persoanelor privative de libertate se
stabilesc obiectivele specifice, astfel:
1. În domeniul psihologic:
- însușirea autocontrolului prin creșterea toleranței la frustrare;
- reechilibrare emoțională prin dezvoltarea abilităților de exprimare a propriilor emoții;
- îmbunătățirea capacității de a fi responsabil;
2. În domeniul comportamental:
- dezvoltarea unei atitudini de respect și acceptare;
- îmbunătăţirea calităților empatice;
- însușirea unor rutine împreună cu animalul de terapie prin dobândirea de abilităţi de
îngrijire;
3. În domeniul social:
- îmbunătățirea comunicării interpersonale, mai ales în cazul persoanlelor care
manifestă dificultăți de relaționare;
- valorificarea dorinței de a fi implicat într-o activitate de grup;
- dezvoltarea compasiunii;
4. În domeniul educațional:
- însușirea unor tehnici de prim-ajutor,
- dobândirea unui comportament de respect față de mediul înconjurător (animale,
natură);
- dobândirea unor abilități și deprinderi de dresaj canin;
5. În plan fizic:
- dezvoltarea deprinderilor atenționale și de relaxare;
- îmbunătățirea abilităților motorii.
Beneficii:
1. Empatia
Există numeroase studii care indică faptul că prezenţa unui animal în penitenciare
îmbunătăţeşte semnificativ abilităţile empatice şi de comunicare ale deținuților. Animalul
poate fi văzut ca un prieten, iar abilităţile empatice învăţate în copilărie se presupune că se
vor extrapola ulterior în relaţiile interumane.
2. Centrarea spre exterior

Persoanele consumatoare de substanțe psihoactive au tendinţa de a se centra spre
sine. Interacţiunile cu animalele reprezintă o metodă adecvată de redirecţionare a atenţiei
dinspre sine spre exterior, deci spre acţiunile şi emoţiile animalului, precum şi spre legătura
om-animal.
3. Abilităţile de îngrijire (eng, nurturing abilities)

Majoritatea abilităţilor de îngrijire a propriei persoane şi a altora sunt învăţate pe
parcursul dezvoltării ontogenetice a unei persoane. Grija faţă de un animal reprezintă o
modalitate adecvată de dezvoltare a acestor abilităţi.
6
4. Abilităţile de relaţionare
În multe cazuri, animalele pot duce la formarea unor punţi spre dimensiunea
emoţională a unei persoane, care pot fi mai stabile decât cele create de interacţiunea
interumană. În plus, aceste conexiuni emoţionale nu ameninţă formarea relaţiei intre terapeut
şi client, ci dimpotrivă, o ajută (de exemplu, dacă un terapeut are pe birou poza lui cu
animalul său de companie, clientul poate interpreta acest lucru ca fiind un aspect pozitiv al
personalităţii terapeutului, sporind încrederea formării relaţiei cu acesta).
5. Acceptarea
Este binecunoscut faptul că animalele au tendinţa de a accepta necondiţionat indivizii
umani, dacă aceştia interacţioneză adecvat cu ele. Aspectul fizic al unei persoane, sau
diferitele dizabilităţi motorii, de exemplu, nu reprezintă factori limitative în a fi acceptat de
către un animal. Această acceptare simplă şi necondiţionată poate să aibă efecte
semnificative în îmbogăţirea calităţii vieţii unor persoane.
6. Amuzamentul, recrearea
Prezenţa unui animal, chiar fără ca acesta să fie implicat în vreo activitate anume, este
de cele mai multe ori antrenantă şi plină de amuzament chiar şi pentru persoanele care nu
sunt foarte atrase de animale în general. Atmosfera interacţională între beneficiari şi
personalul instituţiilor implicat în tratamentul acestora devine mult mai relaxantă în timpul
vizitelor animalelor TAA (Delta, 2005).
7. Socializarea
În literatura de specialitate există date care arată că atunci când animalele TAA (câini,
pisici) vizitează un penitenciar, se înregistrează o frecvenţă mai mare a comunicării
interumane şi o creştere a frecvenţei comportamentelor prosociale. Într-un cadru instituţional
relativ tensionat, prezenţa unui animal poate să faciliteze trei direcţii de socializare: între
beneficiar şi animal, între beneficiar şi personal, precum şi între beneficiari şi alţi vizitatori.
8. Stimularea mintală
Una dintre direcţiile de stimulare mintală oferite de TAA este că prezenţa unui animal
îmbunătăţeşte substanţial sfera subiectelor de conversaţie între beneficiari şi familiile şi/sau
prietenii acestora. Animalul de terapie oferă oportunităţi de evocare a unor episoade şi
interacţiuni om-animal din trecutul clientului. Prezenţa animalelor de terapie sau companie
diminuează semnificativ tendinţele de izolare socială ale indivizilor umani în general.
9. Beneficii spirituale
Pe lângă beneficiile menţionate mai sus, interacţiunile cu animalele induc de cele mai
multe ori şi sentimente de împlinire spirituală, în direcţia apropierii de natură. Acest lucru este
cel mai adesea explicat prin teoria sociobiologică a biofiliei, enunţată de către sociobiologul E.
O. Wilson (1984), care consideră biofilia ca fiind nevoia fundamentală a fiinţei umane de a se
afilia emoţional şi spiritual cu alte organisme vii din natură.
Metodologie
Durata și structura programului:

Programul se va derula pe parcursul a 12 săptămâni, cu o frecvenţă de 1 întâlnire de
asistență psihologică pe săptămână.
Se menționează faptul că pe parcursul săptămânii, ședința de program poate fi
completată cu alte doua ședințe de lucru/antrenament cu animalul terapeutic, astfel încât
până la momentul finalizării demersului de asistență psihologică generală, vor fi executate 24
de ședințe de dresaj canin / interacțiune cu animalul terapeutic. Timpul alocat pentru o
şedinţă de lucru/de antrenament este de aproximativ 90 minute.
7
Resurse umane şi materiale:
A. Resurse umane
1. Interne:
- coordonatorul programului este psihologul, acesta colaborând în desfășurarea
activității cu asistentul social, educatorul sau monitorul sportiv.
Este recomandat ca psihologul să dețină un certificat de atestare a competențelor
profesionale în ceea ce privește terapia asistată de animale pentru persoane cu nevoi
speciale, pentru a deține un pachet de bază de cunoștințe în ceea ce privește implicațiile și
efectele benefice ale interacțiunii om-animal în îmbunătățirea calității vieții umane.
- persoanele private de libertate selecționate și care au semnat contractul terapeutic.
Coordonatorul programului în colaborare cu responsabilul cu securitatea și sănătatea
în muncă întocmește instrucțiunea de lucru, care cuprinde riscurile ce pot exista în timpul
aplicațiilor practice, precum și măsurile ce trebuie avute în vedere pentru evitarea unor
accidente de muncă sau îmbolnăviri. În prima zi, înainte de începerea activităților,
coordonatorul programului efectuează instruirea participanților, iar rezultatul instruirii se
consemnează în fișa de instruire colectivă în domeniul securității și sănătății în muncă.
Orice accident produs în timpul desfășurării programului este anunțat la
Compartimentului Securitate și Sănătate în Muncă și Protecția Mediului.
2. Externe:
- reprezentanţii instituţiilor publice şi voluntari ai organizaţiilor neguvernamentale,
specializaţi în terapia asistată de animale și dresaj canin, personal medical veterinar,
instructor dresaj canin.
B. Resurse materiale
Vaccinuri, jucării pentru animale, trusă prim-ajutor, materiale destinate dresajului,
hrană pentru animale, materiale de specialitate pentru informarea deţinuţilor şi însuşirea de
abilităţi necesare acestor tipuri de activităţi, spaţiu adecvat de desfăşurare a activităţilor de
grup.
Pentru preîntâmpinarea transmiterii unor eventuale afecţiuni de la animalele cuprinse
în program, se impune existenţa tuturor avizelor sanitar-veterinare potrivit legislaţiei în
vigoare. De asemenea, deţinuţii selecţionaţi vor fi instruiţi referitor la riscurile existente privind
comportamentul imprevizibil al animalelor, în general, şi vor beneficia de educaţie pentru
sănătate privind respectarea normelor de igienă individuală şi colectivă.
Metode şi tehnici utilizate:

1. Expunere – prezentarea temelor stabilite și conștientizarea efectelor terapiei asistate
de un animal;
2. Demonstraţie – filme, broşuri, prezentare practică, descrierea procedurii de dresaj,
joc și exerciții fizice cu animalele folosite în practica terapeutică;
3. Exemplificare – prezentare de cazuri, de metode de dresaj, jocuri și exerciții practice
cu animalele;
4. Exercițiu – desfășurarea de exerciții practice cu animalele folosite în practica
terapeutică;
5. Jocuri de rol – desfășurarea de exerciții practice cu animalele terapeutice;
6. Muncă individuală și în grup – exerciții de dresaj, jocuri, exerciții practice;
7. Consultul animalelor implicate în program;
8. Metode specifice de dresaj;
9. Evaluare practică/testarea cunoştinţelor – completarea fişelor de lucru, chestionare.
Principii generale ale programului:

A. Grijă responsabilă – adoptarea unui comportament de sprijin pentru ceilalți deținuți
și față de animale demonstrează interes, preocupare și angajament în respingerea acțiunilor
antisociale.
8
B. Învățare activă și continuă – capacitatea participanților de a menține recuperarea
se face prin descoperire și învățare continuă de noi lucruri despre sine și lumea din jur.
C. Siguranță și încredere – atât terapeutul cât și participanții au în vedere siguranța și
bunăstarea celor implicați în procesul terapeutic.
Stabilirea regulilor de lucru în grup:

- Nu se permit situații de suferință, abuz sau stres pentru un animal terapeutic;
- Este interzisă orice formă de agresivitate, atât verbală cât şi fizică;
- Fiecare animal va beneficia de îngrijire medicală de fiecare dată când este necesar;
- Fiecare participant este respectat și la rândul lui, respectă pe ceilalți;
- Fiecare persoană vorbește pe rând, avem păreri despre ce zice sau ce face, dar nu
criticăm persoana;
- Toate animalele trebuie să fie cazate într-un adăpost care să îndeplinească condițiile
de igienă necesare;
- Interacțiunile cu deținuții trebuie să fie structurate astfel încât să mențină capacitatea
animalului de a servi ca agent terapeutic util;
- În timpul activităților, nu se fumează.
Recomandări:
Regulile sunt puse în discuţie în scopul obţinerii acordului fiecărui participant de a le
respecta. Regulile de mai sus pot fi completate cu altele, care sunt considerate necesare de
către moderatorul grupului și participanții la activități.
Pe parcursul desfăşurării programului acestea vor fi periodic reamintite, se vor face
referiri la ele de fiecare dată când există încălcări ale acestora.
Nerespectarea regulilor duce la excluderea din grup.
Evaluarea programului:
La finalul programului se va întocmi un raport succint care va cuprinde:
- Modul de îndeplinire a obiectivelor generale;
- Impactul acestui tip de întâlniri asupra grupurilor participante;
- Descrierea tipurilor de activități desfășurate;
- Numărul persoanelor custodiate care au fost implicate;
- Concluzii.
Grup țintă:
Programul se adresează în principal persoanelor private de libertate:
- condamnate definitiv, repartizate pentru executarea pedepsei în regim deschis sau
semideschis;
- cu vârsta de peste 21 de ani;
- să nu aibă afecțiuni psihice majore sau deficit cognitiv major;
- să nu aibă fobii în legătură cu animalele sau să nu manifeste reacții alergice la
contactul cu animalele – zoofobie, în special cinofobie;
- să aibă recomandare de participare la program în Planul individualizat de evaluare şi
intervenţie educativă şi terapeutică;
Numărul total al membrilor unui grup va fi de minimum 8 și maximum 12 participanți.
În funcție de evoluția programului și specificul penitenciarului în care se derulează,
beneficiarii pot fi și deținuți cu un profil diferit de cel menționat, în funcție de analiza nevoilor
realizată de psihologul unității. Cu titlu de exemplu, în Penitenciarul București-Jilava, grupul
țintă inițial a fost constituit din persoane cu istoric de consum de substanțe psihoactive.
9
Planificarea terapiei
A. Analiza cadrului ce facilitează demersul terapeutic (TAA)

1. Identificarea și evaluarea domeniilor de intervenție terapeutică
1.1 Identificarea comportamentelor și conduitelor ce pot intra în atenția specialistului;
1.2 Dezvăluirea antecedentelor comportamentele și conduitelor dezadaptative ale
deținutului (antecedente în toxicomanie);
1.3 Identificarea emoțiilor și cognițiilor – ce corelează cu percepţia generală a
deținutului asupra programului de Terapie Asistată cu Animale;
1.4 Analizarea motivației pentru schimbare și pentru participare la demersul terapeutic;
1.5 Evaluarea particularităților interacțiunii om-animal în urma aplicării instrumentului
de evaluare a empatiei om-animal;
1.6 Evaluarea psihologică a deținutului în vederea identificării nevoilor specifice şi
formularea recomandării de includere în demersul terapeutic (în atenția specialistului pot intra
elemente de incompabilitate cu demersul, ex: fobie față de animale, traume, conduită
agresivă față de animale, alergii sau alte condiții specifice).
2. Evaluarea cadrului de desfășurare a intervenției

2.1 Familiarizarea spațiului/amplasamentului în care se vor desfășura ședințele de
terapie (în vederea prevenirii producerilor de accidente);
2.2. Verificarea și evaluarea statusului funcțional și medical (sterilizare, vaccinare și
altele).
B. Planificarea terapiei
3. Introducere în intervenție
3.1 Prezentarea cadrului teoretic al TAA;
3.2 Prezentarea metodelor și tehnicilor de intervenție în situații deosebite (accidente);
3.3. Informare cu privire la regulile de grup și asumarea angajamentului de participare.
4. Desfășurarea intervenției
4.1 Prima interacțiune cu animalul și formarea legăturii om-animal
4.2 Parcurgerea ședințelor programului
4.3 Parcurgerea ședințelor de lucru/antrenament cu animalul terapeutic
5. Evaluarea demersului terapeutic și a deprinderilor achiziționate
10
Desfăşurarea programului:
Sesiunea 1: Delimitarea cadrului intervenției
Obiective operaționale:
- să cunoască particularitățile programului;
- să cunoască membrii grupului;
- să își însușească regulile de grup;
- să cunoască elementele de prim-ajutor în caz de necesitate;
Momentele sesiunii:
• prezentarea programului (10-15 min)
• joc de antrenare (15-20 min)
• stabilirea regulilor de grup (10-15 min)
• cunoașterea și familiarizarea cu elementele de prim-ajutor (10-15 min)
• evaluarea inițială (10 min)
• aprecieri și recomandări (10 min)
• temă pentru sesiunea următoare (5 min)
Materiale utilizate:
• flip-chart
• markere
• pixuri și coli
• materiale pentru jocuri proiective (cartonașe cu animale)
Joc de antrenare:
Joc de antrenare a grupului „Cine sunt eu” - fiecare membru al grupului îşi va scrie pe
tablă numele și îşi va alege un animal din setul de cartonașe pus la dispoziție de către
coordonator despre care considera că îi exprima cel mai bine personalitatea, după care va
expune grupului motivele alegerii sale.
Prezentarea programului:
Moderatorul grupului va informa, într-o prezentare succintă, denumirea, scopul,
obiectivele generale, domeniile de intervenţie, frecvenţa întâlnirilor din cadrul programului.
Participanţii vor fi invitaţi să adreseze întrebări referitoare la aspectele prezentate.
De asemenea, se va semna contractul terapeutic și se vor discuta condițiile de
excludere din grup
Ulterior, se vor distribui caiete/coli fiecărui participant.
Stabilirea regulilor:
Se discută împreună cu participanţii regulile de grup propuse de către coordonator (se
notează pe tablă sau flipchart). Acestea se pun în discuţie şi se negociază cu participanţii, cu
precizarea că nu vor fi modificate pe parcursul programului.
Cunoașterea și familiarizarea cu elementele de prim-ajutor:

Moderatorul va prezenta grupului trusa de prim ajutor și va explica modalitatea de
utilizarea a tuturor elementelor componente. În acest sens, se vor face și demonstrații
practice.
Evaluarea inițială:
11
Participanții vor primi un chestionar inițial de evaluare, pe care îl vor completa (anexa
3). Pentru cei care nu știu să scrie, chestionarul va fi completat de coordonator, după o
discuție individuală cu acesta.
Aprecieri și recomandări:
Se vor face aprecieri cu privire la derularea activității și participanții care au fost mai
puțin activi vor fi stimulați.
Temă: Realizarea unui eseu în care vor expune așteptările pe care le au de la acest program.
Ședința de antrenament nr. 1 - Cunoașterea „partenerilor” din program:
- Să cunoască și să accepte „partenerii” (animalele) din program;
- Să dobândească aptitudini de câștigare a încrederii animalelor.
Momentele sesiunii:
• cercul încrederii (30 min)
• modalități de recompensare și importanța acesteia (20 min)
• exercițiu practic (10-15 min)
• evaluarea activității (10 min)
• lesă
• fluier
• cliker
• ham
• recompense: hrană, jucării
Cercul încrederii:
Participanții se vor așeza în formă de cerc împreună cu animalele terapeutice,
păstrând o distanță considerabilă între fiecare membru.
Fiecare participant va chema, pe rând, un animal la alegere și îl va recompensa în
funcție de receptivitatea acestuia.
Modalități de recompensare și importanța acesteia:

Coordonatorul le va prezenta noțiunile teoretice referitoare la modalitățile corecte de
recompensare și importanța acesteia în tehnica de dresaj.
Recompensele pot fi sub formă de hrană, jucării sau cuvinte de laudă și se oferă
independent de corectitudinea executării comenzii.
De asemenea, animalele terapeutice vor fi recompensate cu alt tip de hrană, decât
ceea ce consumă în mod obișnuit.
Importanța recompensării este câștigarea încrederii animalului terapeutic.
Exercițiu practic:
Participanții vor învăța și exersă punerea lesei și mersul la pas cu un animal terapeutic
ales. Membrii grupului vor exersa până vor deprinde corect aceste tehnici.
12
Evaluarea activității:
Participanții își vor exprima sentimentele avute la prima întâlnire cu noii „prieteni”.
Se vor face aprecieri cu privire la derularea activității, vor fi evidențiați cei curajoși și
participanții care au fost reticenți vor fi stimulați.
Temă: Participanții vor veni cu sugestii în scris care prevăd apropierea de animalul din
program cât și câștigarea afecțiunii acestuia.
Ședința de antrenament nr. 2. Beneficiile T.A.A.
- Să identifice beneficiile creșterii unui animal de companie;
- Să cunoască importanța unui animal în viața oamenilor.
Momentele sesiunii:
• joc de antrenament (10 min)
• prezentarea temei din ședința anterioară (15 min)
• prezentarea beneficiilor creșterii unui animal (30 min)
13
• mingii
• fluier
• cliker
• recompense: hrană, jucării
Joc de antrenament:
Participanții vor face un joc de încălzire cu animalul terapeutic. Aceștia vor arunca o
minge la o distanță aproximativ apropiată, urmând ca animalul de terapie să o aducă în
schimbul unei recompense.
Prezentarea temei din ședința anterioară:

Participanții vor expune lucrările în fața colegilor și vor discuta pe marginea acestora.
Prezentarea beneficiilor creșterii unui animal:

După finalizarea exercițiului, coordonatorul va prezenta beneficiile creșterii unui animal
de companie descoperite în urma studiilor.
Participanții vor fi împărțiți în echipe de câte două persoane și un membru al echipei va
încerca să îl convingă pe celălalt să adopte un animal de companie pe baza celor descoperite
la exercițiul anterior.
Ca modalitate de evaluare se propune o apropiere a participanților de animalele alese,
și anume, o mângâiere sau o îmbrățișare.
Temă: să facă un rezumat a celor învățate în cadrul ședinței.
Sesiunea 2: Aspecte teoretice
- să dobândească încredere în grup;
- să se familiarizeze cu animalele, agenți de terapie;
- să cunoască tipurile de comportament ale animalelor.
Momentele sesiunii:
• joc de antrenare (10-15 min)
• prezentarea temei din ședința anterioară (10-15 min)
• brainstorming – ce știm despre îngrijirea animalelor (10 min)
• prezentarea activităților de bază în îngrijirea animalelor (10 min)
• prezentarea stărilor animalelor (10-15 min)
• corelarea activităților de bază cu stările animalelor (10 min)
14
• flip-chart
• markere
• pixuri și coli
• materiale pentru jocuri proiective (cartonașe cu animale)
Joc de antrenare:
Fiecare membru al grupului primește câte o poză cu animale care prezintă diferite stări
(fericit, speriat, furios etc) și să identifice starea emoțională corectă a fiecăruia.

Brainstorming – ce știm despre îngrijirea animalelor:

Coordonatorul va încuraja participanții să-și exprime cunoștințele cu privire la ceea ce
trebuie să facă pentru îngrijirea unui animal. Sugestiile vor fi trecute pe flip-chart de fiecare
participant în parte.
Prezentarea activităților de bază în îngrijirea animalelor:

Trainer-ul specializat în terapia asistată de animale și dresaj canin va iniția grupul în
activitățile de bază privind îngrijirea animalelor, detaliind și exemplificând fiecare acțiune în
parte (igienă, alimentația, mișcarea zilnică, etc).
Prezentarea stărilor animalelor:

Trainer-ul specializat în terapia asistată de animale și dresaj canin va prezenta, de
asemenea, stările prin care poate trece un animal în diferite situații (fericire, tristețe, furie,
etc).
Corelarea activităților de bază cu stările animalelor:

Participanții vor fi împărțiți pe echipe și vor identifica influența neglijării nevoilor de bază
ale animalelor reflectată asupra bunăstării (stare) acestora.
Se va face prin întrebări recapitulative adresate de psiholog.
Se vor face aprecieri cu privire la derularea activității, vor fi evidențiați cei care au
dovedit interes și participanții care au fost mai puțin activi vor fi stimulați.
Temă: realizarea unei lucrări în care vor surprinde aspecte ce țin de îngrijirea (alimentație,
igienă, mișcare) animalelor.
Ședința de antrenament nr. 3 - Empatizarea cu animalele din program
- Să identifice tipurile de comportamente negative care se pot avea în relația cu un
animal;
- Să internalizeze tipurile de comportament adecvat în relația cu animalele întâlnite
15
Momentele sesiunii:
• Feed-back și introducere în tematica sesiunii (10-15 min)
• Întrebări de ghidare a discuției (10 – 15 min)
• Joc de antrenare a grupului (25-30 min)
• Evaluare activității (5 – 10 min)
• Aprecieri și recomandări – discuție de grup ( 5 – 10 min)
• Temă pentru sesiunea următoare (5- 10 min)
• lesă
• clicker
• minge
• bară
• gard
• recompensă
Desfășurarea activității:
Întrebări de ghidare a discuției:
• Care sunt motivele pentru care câinele ar putea refuza să asculte o comandă?
• Ce faci într-o astfel de situație?
• Cum poți atrage atenția câinelui?
Joc de antrenare a grupului

Joc pe teren cu instrumente (ex. tunel). Fiecare participant trebuie să determine
câinele într-o manieră pozitivă să realizeze activități cu anumite obstacole. În cazul unei
nereușite se va analiza situația și se vor căuta soluții.
Exemplu:
Fiecare deținut va parcurge împreună cu câinele un trase cu obstacole (bări, bârnă,
gard), până când animalul va reuși să urmeze pașii neînsoțit. După fiecare obstacol, câinelui
i se va acorda recompensă.
Se va face prin întrebări cu privire la modul în care s-au simțit, cum trebuie să
reacționeze atunci când animalul nu ascultă o comandă.
Se va analiza modul în care trebuiesc realizate sarcinile, posibile erori, dacă există
nevoia de a face anumite schimbări și se vor sublinia eforturile participanților, într-o manieră
pozitivă.
Temă: Câinele dumneavoastră v-a distrus încălțămintea. Cum procedați pentru ca acest
lucru să nu se mai întâmple?
Ședința de antrenament nr. 4 - Empatia cognitivă și interesul empatic
- Dezvoltarea empatiei cognitive și a interesului empatic
Momentele sesiunii/ durată:

16
• minge
• bară
• clicker
• recompensă
- Este weekend și ți-ai planificat să nu ieși din casă, petrecându-ți timpul prin
vizionarea filmelor preferate. În concluzie nu vei ieși cu câinele tău la aer în aceste zile. Cum
crezi că se simte animalul? Ce poți face în acest caz?
Joc de antrenare a grupului:

Instructorul dă comenzi câinelui pentru o anumită stare/poziţie. Identificarea stării
respective. Repetarea acţiunii
Exemplu:
Deținutul se va așeza în poziția fandare, cât mai aproape de pământ, solicitând
câinelui să treacă pe sub piciorul lui, determinându-l în acest fel să meargă în poziția târâș.
După executarea fiecărei comenzi se va acorda recompense.
Exercițiul va fi realizat de către fiecare deținut.
Evaluarea activității
Se va face prin evidențierea celor care au reușit executarea exercițiului și prin întrebări
recapitulative.
Aprecieri și recomandări
Temă: Trebuie să plecați în vacanță și nu puteți lua câinele cu dumneavoastră, deși vă

doriți acest lucru. Cum procedați?
17
Sesiunea 3. Planificarea timpului (cum ne responsabilizează un animal de companie)
- Să învețe cum să-și organizeze timpul când au un animal de companie;
- Să identifice și să respecte nevoile de bază ale animalelor;
Momentele sesiunii:
• joc de imaginație (20 min)
• identificarea soluțiilor în combaterea comportamentului agresiv (20 min)
• prezentarea nevoilor de bază (15 min)
• videoproiector
• flip-chart
• markere
• coli
Joc de imaginație:
Joc de imaginație: se propune următorul scenariu: aveți un cățel care necesită scos
afară în următoarele 5 minute. Sunteți pe punctul de a pleca spre serviciu și constatați că
sunteți în întârziere. Cum procedați?

Identificarea soluțiilor în combaterea comportamentului agresiv:

Participanții își vor expune soluțiile la situația prezentată mai sus ținând cont de
drepturile și consecințele nerespectării acestora, prezentate în ședința anterioară.
Prezentarea nevoilor de bază:

Coordonatorul va face o prezentare a celor 5 nevoi de bază enunțate de Animal
Welfare Act 2006 realizat pentru Regatul Unit al Marii Britanii.
Materialul va fi printat și pus la dispoziție pe parcursul prezentării tuturor participanților.
Se va relua prezentarea scenariului anterior luând în calcul discuțiile și prezentările din
timpul întâlnirii.
Aprecieri şi recomandări:
18
Temă: descrierea în scris a unei situații în care sunt dispuși să facă un sacrificiu pentru
animalul de terapie.
Ședința de antrenament nr. 5 – Inițierea dresajului
- Să identifice elementele principale în dresaj;
- Să își însușească rutina respectării nevoilor animalelor în ședințele de dresaj.
Momentele sesiunii:
• desfășurarea activității (45 min)
• lesă
• clicker
• minge
• bară
• gard
• recompensă
Activitatea se va desfășura în prezența și cu participarea activă a unui dresor calificat,
care, va învăța animalele comenzi simple. Dresorul va învăța persoanele private de libertate
cum să dea comenzile simple și cum să se apropie de animal fără ca acesta să se simtă
agresat.
Participanții vor încerca să pună în practică cele prezentate de dresor, prin exercițiu
repetat.
Temă: participanții vor primi materiale ce conțin informații despre dresaj, materiale pe
care le vor studia în camere până la următoarea întâlnire.
Ședința de antrenament nr. 6 - activități în care sunt implicate animale de companie
- Să-și dezvolte gradul de atașament față de animalele de companie;
- Să internalizeze tipurile de comportament adecvat în relația cu animalele întâlnite;
- Să dezvolte aptitudini de socializare cu persoane care au aceleași preocupări.
Momentele sesiunii:
19
• Participare activitate în comunitate (45 min)
Participare activitate în comunitate:
Coordonatorul îi va însoți pe participanți la o activitate care implică participarea activă a
animalelor de companie, activitate ce se desfășoară în afara penitenciarului.
Rolul persoanelor private de libertate va fi acela de asistare, învățare și identificare a
comportamentelor adecvate în relația cu animalele de companie și a elementelor de dresaj
(atât din ședința de astăzi, cât și din materialele studiate la cameră).
Participanții vor face un rezumat a ceea ce au înțeles prin participarea la eveniment.
Temă de reflecție: ce tip de comportament trebuie să adoptăm pentru că ședințele de

dresaj să aibă rezultate?
Sesiunea 4. Gândește înainte să acționezi
- Să conștientizeze consecințelor abuzului asupra animalelor;
- Să cunoască drepturilor fundamentale ale animalelor.
Momentele sesiunii:
• vizionare materiale informative (15 min)
• identificarea consecințelor comportamentului agresiv (20 min)
• prezentarea drepturilor animalelor (15 min)
• videoproiector
• flip-chart
• markere, coli
Vizionare materiale informative:

Coordonatorul împreună cu participanții vor viziona mărturii ale proprietarilor de
animale care au fost abuzate, cu scopul de a identifica consecințele pe care l-a avut această
acțiune asupra lor.

20
Identificarea consecințelor comportamentului agresiv:
După vizionarea mărturiilor, participanții vor identifica consecințele survenite în urma
abuzului și își vor exprima sentimentele trăite în timpul vizionării.
Fiecare participant va identifica tipuri de agresiune întâlnite în experiența sa de până
acum.
Prezentarea drepturilor animalelor:

Coordonatorul le va prezenta drepturile fundamentale ale animalelor și cadrul legislativ
subliniind importanța lor și urmările nerespectării acestora.
În prezentare, se vor folosi materiale puse la dispoziție de către coordonator.
Se va face prin întrebări recapitulative adresate de psiholog.
Se vor face aprecieri cu privire la derularea activității, vor fi evidențiați cei care au
dovedit interes și participanții care au fost mai puțin activi vor fi stimulați.
Temă: realizarea unei teme în care să descrie viziunea proprie referitoare la consecințele
nerespectării drepturilor animalelor.
Ședința de antrenament nr. 7 - Cunoașterea și deschiderea față de mediul

înconjurător
- Cunoașterea semnelor transmise de câine
- Dresaj și disciplină canină pe teren
- Conștientizarea gradului de influență asupra acestuia

• minge
• lesă
• clicker
• recompensă
- Cum ne dăm seama de faptul că animalul, nu se află în cea mai bună formă a sa?
- Care ar putea fi cauzele?
- Ce putem face în acest sens?
- Când trebuie oferită recompensa?
- Cum oferim recompensa?
21
Fiecărui membru al echipei îi este atribuită o sarcină pe care trebuie să o realizeze
împreună cu câinele. Se va specifica momentul și modul în care trebuie acordată
recompensa.
Exemplu:
Deținuții se vor aşeza în cerc, iar unul dintre aceștia se va poziționa în mijloc alături
de câine. Fiecare va chema câinele la el. După răspunsul pozitiv, deținutul va acorda
recompensa de la un nivel apropiat cu câinele, după care va reveni la poziția iniţială, fără a
mai interacționa cu animalul. Exercițiul se repetă, pentru fiecare membru din cerc.
Deținuții se vor așeza în cerc. Fiecare va chema câinele la el, determinându-l să
urmeze un anumit traseu. Rrecompensa va fi acordată, doar după ce câinele a ascultat toate
comenziile. Exercițiul se va repeta pentru fiecare membru din cerc.
Se va face prin întrebări recapitulative cu privire la identificarea semnalmentelor ce
indică starea de rău a animalului și la modul de acordare a recompensei.
Se vor realiza aprecieri cu privire la modul de desfășurare al activității, se va aplica
întărirea pozitivă atât pentru cei care au dovedit un nivel ridicat de implicare, cât și pentru
ceilalți.
Temă pentru următoarea ședință

Observați că animalul refuză să mănânce și este apatic. Care ar putea fi cauzele?
Cum acționați?
Ședința de antrenament nr. 8 - Îmbunătățirea capacității de relaționare
- Acceptare necondiționată;
- Facilitarea sentimentului de siguranță;
- Identificarea și conştientizarea distorsiunilor cognitive.

• minge
• bară
• clicker
• recompensă
22
- Ce efect are asupra mea interacțiunea cu câinele?

Gândirea alb-negru.
Plasarea experiențelor de viață și a persoanelor cunoscute în categorii total opuse. Se
referă la faptul că persoana nu reușește să vadă lucrurile în „nuanțe de gri”. De exemplu,
cineva poate considera că dacă nu face totul perfect, este un ratat. Implicarea animalului în
dezvoltarea gândirii laterale.
Exemplu:
Deținuții stau în cerc. Fiecare deținut va chema pe rând câinele, iar când acesta se
afla în fața lui,va ridica mâna la nivelul umerilor, arătându-i recompensa. Se va da comanda
Șezi . În momentul în care câinele realizează comanda, acesta va primi recompensa.
În situația în care deținutul nu va reuși să realizeze acest exercițiu din prima încercare,
se va sublinia asemănarea acestei sarcini, cu diversele probleme din viața de zi cu zi, dar și
importanța gândirii pozitive și a perseverenței.
Temă: De fiecare dată când aveți musafiri, respectiv persoane pe care câinele nu le
cunoaște, acesta se sperie și se ascunde. Cum procedați?
Sesiunea 5. Comportamentul de ajutorare
- Dezvoltarea comportamentului altruist
- Acordarea primului-ajutor
23
„Cere și oferă ajutorul”
Participanții vor fi rugați să povestească anumite situații în care au avut nevoie de
ajutor, dar și cazuri în care aceștia au oferit ajutorul. Coordanatorul va exemplifica cum poate
un câine să fie de ajutor omului. Exemplificare beneficii.
Exemplu:
Coordonatorul va exemplifica diverse situații în care câinele poate avea nevoie de
ajutor, exemplificând și procedeul de prim-ajutor pentru cele mai întâlnite situații. Fiecare
deținut va repeta procedeul.
Evaluarea se va realiza prin întrebări recapitulative. De asemenea se propune o
apropiere a participanților de animalele alese și anume o mângâiere sau o îmbrățișare.
ceilalți.
Temă: Mergeți pe stradă și vedeți un câine care tocmai e lovit de o mașină. Șoferul nu
oprește la fața locului, își continuă drumul. Cum procedați?
Ședința de antrenament nr. 9 - Învățăm să lucrăm în echipă
- Dezvoltarea comportamentului altruist
- Cum ceri ajutor?

• minge
• clicker
• recompensă
24
- Când trebuie să cer ajutorul?
- Cum cer ajutor?
- Cum trebuie să reacționez dacă nu primesc ajutor?
- Eu cum pot ajuta?

Cere și oferă ajutorul
În această etapă participanții vor aplica moduri în care cer ajutor animalului pentru a
realiza diverse sarcini, primite de la coordonator. Aceleași sarcini vor fi mai apoi realizate cu
ajutorul unui alt participant.
Exemplu:
Deținuții se așează în cerc, iar unul dintre ei în mijloc alături de câinele cu care a lucrat
cel mai des. Acesta va rosti numele unui alt participant care va trebui să cheme câinele la el.
Dacă animalul respectă comandă va primi recompense. Exerciţiul se va repeta până când
fiecare deținut va oferi recompense.
Temă: Sunteți la munte și vă gândiți să faceți o drumeție alături de câinele

dumneavoastră. Vă propuneți să ajungeți la un anumit punct, însă vă dați seama de faptul că
drumul este blocat de un râu. Încercați să traversați râul alături de câine. Cum procedați?
25
Ședința de antrenament nr. 10 - Lucrăm în echipă
- Interacțiune în grup;
- Persoana învață să interacționeze și să lucreze și cu ceilalți câini;
- Se aplică sarcini generale.

• minge
• clicker
• recompensă
- Ce este cel mai important într-o echipă?

Fiecare participant va alege animalul cu care a interacționat cel mai puțin până la
momentul respectiv. Echipa nou formată, va trebui să realizeze diverse sarcini oferite de către
coordonator.
Exemplu:
Fiecare deținut va acorda recompense câinelui cu care a interacționat cel mai puțin,
apoi îl va elibera din țarcul său. După ce câinele a fost scos din țarc, deținutul va trebui să-I
atragă atenția pentru a putea realiza comenzi de tipul Șezi ori de a prinde mingea.
26
Ca modalitate de evaluare se propune o apropiere a participanților de animalele alese,
și anume, o mângâiere sau o îmbrățișare.
ceilalți.
Temă: Sunteți în parc și încercați să realizați anumite exerciții cu câinele

dumneavoastră. Observați că nu reușiți să-i atrageți atenția, și prin urmare acesta nu ascultă
comenzile. Cum procedați?
Sesiunea 6. Condiționarea clasică Stimul-Reacție
- Asimilarea unor cunoștințe de bază ce pot facilita Interacțiunea eficientă cu animalele;
- Stimularea motivației pentru schimbare a deținutului.

• Întrebări de ghidare a discuției (10 – 15)
• Prezentarea conceptelor clasice (25-30 min)
• Exercițiu (20 – 30 min)
• coli de hârtie
• pixuri
• marker
• flipchart
Descrierea activității:
Sesiunea debutează prin discuții de dinamizare a grupului, sunt discutate eventualele
evenimente semnificative petrecute recent, sunt menționate eventuale reușite sau progrese
înregistrate de deținuți în cadrul terapiei sau în alte domenii, se discută tema (dacă a fost dată
una la ședința anterioară), se asigură ca toți deținuții sunt pregătiţi pentru începerea activității.
Se abordează în cadrul discuțiilor de grup, aspectele teoretice cu privire la Terapia Asistată
cu Animale, interacțiunea și lucrul cu animalele terapeutice. (concept teoretice precum
condiționarea clasică, comunicarea verbală sau non-verbala, etc) Pot fi utilizate metode
interactive, de stimulare a creativității precum brainstorming, fishbone, expunere, învățarea
prin oferirea de exemplu, etc. (Bagajul informaţional poate fi fixat cu ușurință prin discutarea
unor situații din experiența personală de viață a fiecăruia dintre deținuți.)
Exercițiu:
Oferiți câte un exemplu din experiența voastră de viață cu privire la o situație clară de
condiționare clasică.
- Deținuții sunt încurajați să sumarizeze aspectele teoretice dobândite pe parcursul
desfășurării ședinței.
27
- Se acordă validare din partea personalului/stafului într-o manieră non-evaluativă,
abordare ce poate constitui un factor de creștere al stimei de sine și implicit a motivației
pentru schimbare.
Tema: Reflectarea asupra informațiilor dobândite și distribuirea informației prin discuții și cu

alți deținuți.
Ședința de antrenament nr. 11 - Consolidarea conexiunii om-animal – Acordarea

recompensei
- Consolidarea relației cu animalul din programul terapeutic

• Exerciții de relaționare cu animalele ( 40 – 50 min)
• lesă
• jucării
• hrană
• materiale informaționale
În cadrul ședinței se reia executarea exercițiului din sesiunea anterioară, în vederea
consolidării relației dintre deținut și animal, precum și prin acceptarea rolurilor.
La finalul exercițiului, animalul este condus în spațiul de odihnă, apoi se solicită feed-
back din partea deținuților.
Temă: Compunerea unui eseu în care vor fi descrise momente de interacţiune cu

animalul şi propria percepţie şi aşteptare cu privire la evoluţia interacţiunii.
Ședința de antrenament nr. 12 - Coordonare Om-animal - Acordarea recompensei
- Inițierea condiționării în interacțiunea cu animalul terapeutic;
- Introducerea recompensei materiale pentru validarea executării corecte a comenzii

• Discutarea temei (10-15 min)
• Recompensele în dresaj și exerciții ( 50 – 60 min)
• lesă
28
• jucării
• hrană
• recompense materială (biscuiți, hrană specială etc.)
Sesiunea ce centrează pe acordarea recompensei materiale a animalului (biscuiți,
hrană specială etc.), executându-se astfel o formă primară de condiționare clasică stimul –
reacție, asupra căreia deținem informații din cadrul ședințelor anterioare.
Se recomandă executarea unor exerciţii simple precum chemarea animalului şi
recompensarea acestuia în momentul executării comenzii sau mersul la pas, etc. Animalul nu
va fi recompensat material dacă nu execută comanda dată, sau nu execută exercițiul inițiat.
Temă: Temă de gândire ce presupune reluarea momente de interacţiune cu animalul

și analizarea propriei percepții cu privire la evoluţia interacțiunii cu animalul, exerciţiile
efectuate în cursul zilei, axându-se răspunsul animalului la obținerea recompensei
Sesiunea 7. Cum transmitem starea de well-being
- Identificarea și conștientizarea stării de bine.

• minge
• clicker
- Ce ştiţi despre starea de bine?

Coordonatorul va merge împreună cu participanții la o activitate care implică
participarea activă a animalelor de companie, activitate ce se desfășoară în afara
penitenciarului.
Participanții vor realiza activități precum plimbat, mângâiat ori periat animalul, de
asemenea jocuri spontane cu caracter recreativ.
Ca modalitate de evaluare se propune o apropiere a participanților de animalele alese, și
anume, o mângâiere sau o îmbrățișare.
29
ceilalți.
Temă: De fiecare dată când ieșiți pe stradă, câinele dumneavoastră devine agresiv la
vederea celorlați câini. Vă este foarte greu să-l stăpâniți. Cum procedați?
Ședința de antrenament nr. 13 - Cum să interacționăm eficient
- Interacțiunea cu animalele terapeutice;
- Antrenarea empatiei.

• Discuție de dinamizare a grupului (10 – 15 min)
• Exercițiu de interacțiune cu animalele (10-15 min)
• Activități de îngrijire (30 – 40 min)
• funii
• jucării
• hrană
• apă
• materiale de igienizare
înregistrate de deținuți în cadrul terapiei sau în alte domenii, se discută tema (dacă a fost dată
una la ședința anterioară), se verifică statusul dispozițional al deținuțillor. După validarea
echilibrului psihoafectiv și a motivației pentru continuare demersului terapeutic, deținuții sunt
încurajaţi să interacționeze cu animalele terapeutice.
Se realizează o verificare a stării generale de funcționare a animalului terapeutic, se
asigură hrana animalului, se asigură igienizarea spațiului animalului, iar odată constatată
starea de normalitate, animalele pot fi introduse în activitățile de grup. Activitatea de îngrijire a
animalului dezvoltă sau antrenează empatia deținutului, stimulând în același timp și
adaptarea animalului la îngrijitor.
Sunt încurajate activitățile recreative de tip joc în care să fie implicat deținutul și
animalul terapeutic. (pot fi folosite funii, jucării, mingii), dacă animalul interacționează cu
deținutul prin atingeri, deținutul poate încerca interacțiune fizică cu acesta prin mângâiere,
scărpinat, etc.
Se monitorizează prin observație procesul de adaptare al animalului și al deținutului la
demersul terapeutic.
30
La finalul şedinţei de interacțiune, se solicită feed-back din partea deținuților. Aceștia
sunt încurajați să exprime emoțiile resimțite în timpul interacțiunii cu animalul. Discuția poate
să se focuseze pe corelarea emoțiilor resimțite cu percepția iniţial asupra demersului
terapeutic.
Tema:
1. Împărtășirea experienței și cu alți deținuți.
2. Temă de gândire ce va fi dezbătută la în cadrul întâlniri următoare: Empatizez cu
animalul? – 10 minute
Ședința de antrenament nr. 14 - Bonding/Rebonding
- Asigurarea unei conexiunii om-animal eficientă;
- Exersarea rolurilor în terapie.

• Discutarea temei (10 – 15 min)
• Exerciții de relaționare cu animalele ( 40 – 50 min)
• lesă
• jucării
• hrană
înregistrate de deținuți în cadrul terapiei sau în alte domenii, se discută tema, se verifică
statusul dispozițional al deținuțillor.
starea de normalitate, animalele pot fi introduse în activitățile de grup.
În vederea îmbunătățirii relației, conexiunii dintre deținut și animalul terapeutic cât și
pentru învățarea și asumarea rolurilor și pozițiilor de dominanță în cadrul terapiei în general
sau în cadrul executării antrenamentului, în special, se introduce lesă ca și instrument utilizat
în exerciții precum mersul la pas, alergare, sau alte exerciții.
Sesiunea se centrează pe parcurgerea următoarelor etape:
- Selecția animalului terapeutic – cu care deținutul a interacționat pană acum, sau un alt
animal;
- Chemarea animalului prin comanda “Vino!” sau prin strigarea numelui animalului;
- Atașarea lesei de zgardă, în momentul în care animalul vine la deținut;
- Felicitarea animalului prin formularea “Bravo!”;
- Plimbarea animalului în lesă.
Se recomandă repetarea etapelor prezentate cât și a comenzilor, iar în ceea ce
privește activitatea de plimbare, deținutului i se recomandă următoarele aspecte: ținerea
fermă a lesei, mersul sigur, deținerea controlului în direcționarea mersului.
31
În situația în care animalul nu răspunde la comenzi, nu este receptiv, se recomandă
încheierea exercițiului și reintroducerea sa în spațiul de odihnă, sau comutarea la activități de
joacă.
Temă: Împărtășirea experienței din cadrul ședinței cu alți deținuți.
Sesiunea 8. Reglarea comportamentelor disfuncționale
- Identificare situațiilor percepute ca fiind frustrante / amenințătoare;
- Găsire soluții constructive / pozitive;
- Interacțiunea cu animalul cu scopul recompensării.

• minge
• clicker
• recompensă
- Au existat momente în care m-am simțit amenițat?
- Dacă da, cum am reacționat?
- Aș fi putut reacționa într-un mod mai constructiv? Care ar fi acela?
- Cum mă poate ajuta câinele să mă simt mai bine, în astfel de momente?

Fiecare participant va trebui să relateze o situaţie în care s-a confruntat cu un câine
agresiv și modul a reacționat. Coordonatorul va exemplifica cum trebuie să procedezi în astfel
de situații. Ex – nu privești câinele în ochi
- nu te pierzi cu firea
- încerci să comunici cu el
Se va face prin întrebări recapitulative și prin feedback constructiv.
ceilalți.
32
Ședința de antrenament nr. 15 - Stimulare pozitivă în dresaj
- să își însușească conceptul de stimulare pozitivă în dresaj;
- să deprindă metoda ”Marker training”.

• Introducerea conceptului de stimulare pozitivă în dresaj ( 40 – 50 min)
• Învățarea metodei ”Marker training”
• lesă
• jucării
• hrană
• zgardă
• clicker pentru dresaj
Conceptul de stimulare pozitivă în dresaj presupune utilizarea recompensei de diferite
tipuri și lipsa corecției fizice, a intimidării și a sentimentului de frică indusă animalului. Această
metodă este tot mai folosită, având rezultate remarcabile.
Stimularea pozitivă presupune recompensarea comportamentului dorit și prin această
acțiune, șansa ca acel comportament să se repete este foarte ridicată.
Participanții vor învăța metoda ”Marker training”, care presupune marcarea momentului
și acțiunii dorite.
Pentru această inițiere va fi nevoie de o lesă lungă de 3 m, 5 m, 10 m, un clicker
pentru dresaj sau un cuvânt care acționează ca un marker, o zgardă, o recompensă
atrăgătoare pentru animal (hrană sau în unele cazuri o jucărie preferată). Lesa lungă ajută la
inițierea comenzii, clickerul marchează momentul dorit, recompensa motivează animalul să
vină rapid atunci când este chemat. Dacă iniţierea a fost relizată correct, continuarea exersării
ar trebui să se dovedească un succes. În cazul în care animalul este distras și nu
reacționează corespunzător se trece din nou la etapa inițială continuând exersarea și
marcarea momentului dorit.
Se va exemplifica: dacă un câine latră fără motiv, în dorința de a îl convinge pe acesta
să tacă, oferirea unei recompense în speranța că acesta se va opri din lătrat, nu poate duce
în final decât la încurajarea câinelui de a repeta acțiunea recompensată, acesta repetând și
amplificând acest comportament.
Temă: Reflectarea asupra informațiilor dobândite și distribuirea informației prin discuții și cu

alți deținuți.
Ședința de antrenament nr. 16 - Recompensa ideală în dresaj
- să își însușească cunoștințe despre recompensă în dresaj
33
• Recapitularea conceptului de recompensă în dresaj ( 10 – 15 min)
• Efectuarea de exerciții specifice (30 – 40 min)
• lesă
• jucării
• hrană
Prima etapă este reprezentată de creearea unei anumite dependențe de un stimul pe
care noi îl controlăm, iar câinele și-l dorește foarte tare. Cele mai utilizate tipuri de
recompensă sunt: recompensa hrană, jucării motivaționale, lăudarea și încurajarea. Pentru
exercițiile statice cum ar fi ”șezi”, ”culcat”, ”așteaptă”, dar și pentru mersul la pas este
recomandat să se utilizeze recompensa hrană deoarece acest tip de recompensă induce o
stare de calm, iar atenția câinelui este mult mai focusată pe exercițiu. Iniţierea şi finalizarea
exerciţiilor în care este necesară viteza în mișcare se vor utiliza jucării motivante pentru
câine. Laudă și încurajarea reprezintă de asemenea un stimul puternic pentru câine, eficiența
acestui tip de stimulare fiind mult mai ridicată.
Este foarte importantă stabilirea stimulului cel mai puternic motivant pentru câine, mai
ales la exersarea comenzilor în mediu aglomerat și unde câinele este înconjurat de factori de
distragere a atenției. Este posibil ca acesta să execute toate comenzile învățate într-un mediu
calm și liniștit, iar în mediu aglomerat să pară că nu își mai amintește nimic și atenția acestuia
la ceea ce îi cere stăpânul să fie absolut nulă. Motivul ar fi stimularea necorespunzătoare și
superficialitatea cu care a fost tratată creearea dependenței câinelui, de stimulare. Nu toţi
câinii reacționează la fel.
Valoarea stimulului în ochii câinelui este foarte importantă. Dacă acesta va considera
că recompensă oferită nu este foarte motivantă, atenția lui se va focusa pe ceea ce îl
motivează mai tare. În cazul în care observăm că nu putem controla câinele trebuie să ne
întoarcem o etapă înapoi și să remediem problema.
Exersarea comenzilor trebuie să fie efectuată în exerciții scurte de 15 minute, iar
acestea pot fi repetate de câteva ori într-o ședință, alternând cu pauze. La ședințele de lucru
este recomandată utilizarea zgărzii și lesei pentru un control total asupra câinelui. Există
riscul ca stimulul să nu fie suficient de puternic, iar în lipsa controlului oferit de lesă, poate
apărea situația ca factorii de distragere a atenției să provoace îndepărtarea câinelui.
Utilizarea unei lese lungi de 5 – 10 m este ideală deoarece îi oferă libertate de mișcare
câinelui și control celui care efectuează dresajul.
Sesiunea 9. Comunic eficient?
- Asimilarea unui bagaj informațional cu privire la teoria comunicării;
- Antrenarea comunicării cu animalele (bază teoretică).

• Discutarea temei (10 – 15 min)
• Prezentarea conceptelor teoretice (20-30 min)
• Exercițiu (30 – 40 min)
34
• coli
• pix
• hrană
• jucării
înregistrate de deținuți în cadrul terapiei sau în alte domenii, se discută tema, se verifică
statusul dispozițional al deținuțillor.
Specialistul prezintă grupului de deținuți noțiuni teoretice privind teoria comunicării,
elementele comunicării și formele comunicării. Se recomandă o prezentare a informației
adaptată la contextul terapiei, conceptele teoretice utilizându-se ulterior în interacțiunea cu
animalele terapeutice.
Se încurajează participarea deținuților la prezentarea materialului teoretic, prin oferirea
de exemple, situații din experienţa personală a acestora cu privire la comunicare și eficiența
acesteia în interacțiunea interpersonală sau cu alte animale.
starea de normalitate, animalele pot fi introduse în activitățile de grup.
Exercițiu:
Animalul este lăsat liber iar deținuții încearcă pe rând să comunice non-verbal cu
acesta, folosindu-se de poziție, statură, privire, gesturi. Apoi sunt încurajate activități de joc cu
acesta, apoi reintroducerea animalului în țarcul său.
La finalul şedinţei de interacțiune, se solicită feed-back din partea deținuților.
Temă: Observarea în camera de deținere (în fața oglinzii) a limbajului transmis non-verbal, și
observarea eficienței în comunicare.
Ședința de antrenament nr. 17 - Focusarea atenției câinelui în dresaj
- să își însușească cunoștințe despre focusarea atenției în dresaj;

• Exerciții de focusare a atenției (40 – 50 min)
• lesă
• jucării
35
• hrană
• zgardă
• săculeți de mușcătură
Cel mai important element în dresajul canin este reprezentat de atenția susținută a
câinelui, iar contactul vizual este esențial. Încercarea de a iniția elemente de dresaj fără a
avea atenția și concentrarea câinelui, va fi sortită eșecului. Focusarea atenției reprezintă din
punct de vedere al câinelui o încredere deosebită în dresor sau stăpân.
Pentru inițierea focusării atenției este ideală utilizarea unei încăperi. Este recomandat
ca la inițierea acestui exercițiu, în camera respectivă să nu fie alți câini sau alte persoane,
deoarece pot distrage atenția câinelui. Pentru început, obținerea a două, trei reacții pozitive
din partea câinelui sunt suficiente. De la şedinţă la ședință se va solicita și se va obține din ce
în ce mai mult.
Menținerea atenției câinelui se exersează progresiv, ca orice alt element de dresaj. În
timp se poate ajunge la performanța de a menține contactul vizual indiferent de stimulii
externi.
Pentru inițierea focusării atenției este necesar ca respectivul câine să se stimuleze la
recompensă hrană, minge, săculeți de mușcătura etc. Odată ce câinele prezintă interes
pentru unul din stimulii enumerați mai sus, inițierea focusării atenției va fi foarte simplu de
realizat. Se va atrage atenția câinelui printr-un sunet care să surprindă și să îl facă curios, iar
în momentul în care se va obține cel mai mic contact visual, câinele trebuie recompensat
rapid. După ce a înţeles ce se aşteaptă de la el, câinele se va oferi și va păstra contactul
visual, anticipând astfel primirea recompensei.
Ședința de antrenament nr. 18 - Cățelul meu - Partenerul meu de încredere
- Validarea conexiunii formată om-animal terapeutic;
- Repetarea exercițiului complex.

• însușirea comenzilor de dresaj ( 40 – 50 min)
• lesă
• jucării
• hrană
36
Se recomandă executarea exercițiului învățat în cadrul ședințelor anterioare într-un
context nou sau plin de stimuli noi (alţi deținuți, alte animale, etc.) În momentul în care
animalul execută parțial său complet sarcina deținutul poate recompensa animalul cu o
recompensă dubla (materială și afectivă)
Tema: Într-o lucrare scrisă se doreşte descrierea impresiilor cu privire la executarea

exercițiului, povestindu-se rezistențele întâmpinate, reacţiile animalului terapeutic și
sentimentele trăite de deținut.
Sesiunea 10. Dragoste şi grijă
- Dezvoltarea responsabilității;
- Conștientizarea importanței sentimentului de dragoste;
- Extrapolarea la relația om-om.

• minge
• bară
• clicker
• recompensă
- Cum își manifestă câinele dragostea pentru stăpânul său?
- Cum vă manifestați?

Coordonatorul va merge împreună cu participanții la o activitate care implică participarea
activă a animalelor de companie. Rolul persoanelor private de libertate va fi acela de
manifestare a comportamentului de grijă și dragoste precum și de identificare a
comportamentelor adecvate în relația cu animalele de companie.
Exemplificare posibile comportamente dezaptative ale câinelui/Soluții constructive.
ceilalți.
37
Temă: Aveți un prieten care vă întreabă dacă vreți să adoptați unul din puii câinelui său. La
fața locului constatați că puii au doar câteva zile și că încă mai au nevoie de mamă. Cum
procedați?
Ședința de antrenament nr. 19 - Chemarea la stăpân în dresajul canin
- să își însușească cunoștințe despre chemarea la stăpân a câinelui

• lesă
• hrană
Cel mai important exercițiu din dresajul canin este chemarea la stăpân. Chiar dacă un
câine știe să execute o mulțime de comenzi, dar are o problemă cu venirea la stăpân când
este chemat, această comandă fiind foarte importantă, anulează tot ce știe câinele.
Folosind o recompensă hrană atrăgătoare pentru câine și un clicker pentru dresajul
canin, se poate remarca cu ușurință momentul în care câinele finalizează cu succes venirea
la stăpân.
Iniţierea exercițiului de chemare trebuie făcută într-un loc liniștit și fără factori de
distragere a atenției câinelui. Pentru această inițiere este nevoie de o lesă lungă de 3 m, 5 m,
10 m, un clicker pentru dresaj, o zgardă, o recompensă atrăgătoare pentru câine (hrană sau o
jucărie preferată). Lesa lungă ajută la inițierea comenzii, clickerul marchează momentul dorit,
recompensa motivează câinele să vină rapid atunci când este chemat.
După realizarea inițierii comenzii de chemare se poate trece la următoarea fază, care
presupune exersarea chemării într-un mediu cu factori de distragere a atenției. Dacă inițierea
a fost relizată correct, continuarea exersării ar trebui să se dovedească un succes. În cazul în
care câinele este distras și nu reacționează corespunzător, se trece la etapa iniţial,
continuând exersarea și marcarea momentului dorit.
Cuvântul folosit pentru chemarea câinelui trebuie să acționeze ca un declanșator a
reacției câinelui de venire la stăpân. Repetarea fără finalitate a cuvântului folosit pentru
chemarea câinelui, îl va învăţa pe acesta că respectivul cuvânt nu este atât de important. Cu
răbdare și fără a sări peste etape, realizarea comenzii de chemare se poate finaliza cu
succes. Chemarea se exersează permanent, ca orice alt exercițiu de disciplină.
Ședința de antrenament nr. 20 - Învățarea aportului la câini
- să își însușească cunoștințe despre aportul câinelui în dresaj
38
• lesă
• minge
Majoritatea câinilor care adoră jucăriile au instinctul de a alerga pentru a prinde
obiectele în mișcare. O parte din câinii care aleargă și prind obiectul de aport, învață destul
de rapid că, dacă aduc mingea sau obiectul de aport la stăpân, acesta va arunca din nou
obiectul, continuând asfel joaca. O altă parte din câini aleargă după obiectul de aport, dar nu
se mai întorc cu el la stăpân, iar joaca se întrerupe până în momentul în care stăpânul
reușește să recupereze cumva mingea sau obiectul de aport.
Primul element pe care trebuie să îl cunoască un câine după ce deja s-a inițiat
alergarea și prinderea obiectului de aport, este să lase obiectul la comandă.
Prima tehnică constă în utilizarea a doua mingii identice, iar în momentul în care
câinele este aproape de stăpân, i se va arăta a doua minge, interesul pentru mingea nouă
făcându-l pe acesta să elibereze mingea deja aportată.
O altă tehnică constă în utilizarea recompensei hrană, iar în momentul în care câinele
se află aproape de stăpân, se va apropia de nasul acestuia recompensa hrană, iar câinele va
înțelege rapid că aportarea și eliberarea rapidă a mingei, îi va aduce o recompensă atractivă.
Foarte important de știut este că nu trebuie să se încerce scoaterea cu forța a mingii
din gura câinelui, deoarece această acțiune poate stimula câinele să elibereze greu sau chiar
deloc mingea. La fel de important este ca atunci când câinele eliberează rapid mingea,
aceasta să fie auncată înapoi, acțiunea stimulând și recompensând câinele.
În faza de inițiere a aportului este recomandată utilizarea unei lese lungi cu ajutorul
căreia se poate controla cu ușurință traseul câinelui după ce a prins mingea. Utilizarea lesei
se va face cât mai domol posibil și nu se va corecta câinele prin tensionarea brusc a lesei.
Utilizarea unei comenzi pentru eliberarea mângâi, poate fi folosită în timp ce se inițiază
comanda și acțiunea, sau după ce acesta a înţeles deja care este acțiunea dorită. Foarte
important este că utilizarea comenzii de eliberare a mingei să fie exersată prin prelungirea
timpului în care câinele ține mingea în gură. Dacă nu se respectă acest aspect, există
posibilitatea ca aportul să fie ineficient, iar câinele să elibereze mingea imediat ce a prins-
o. Reacția rapidă a câinelui la comandă, trebuie recompensată la fel de rapid. Exersarea
trebuie făcută până atunci când câinele înțelege perfect exercițiul și este relaxat țn timpul
eliberării mingei. Exercițiile trebuie să fie scurte, de 15 – 20 minute, alternate de pauze.
Sesiunea 11. Evaluarea finală a programului – partea I
- să valorifice cunoștințele dobândite pe parcursul programului.

• Efectuarea de exercițiu pe care fiecare deținut îl alege pentru evaluare (50 – 60 min)
• lesă
39
• hrană
Fiecare participant la program, va realiza câte un exercițiu complex de demonstrație a

dresajului canin pe care l-a efectuat pe parcursul programului cu câinele partener. Atât
coordonatorul programului, cât și ceilalți deținuți îi vor oferi persoanei evaluate un feedback.
Ședința de antrenament nr. 21 - Let’s do a trick!- partea I
- Inițierea antrenamentului pentru efectuarea unui exerciţiu complex;
- Consolidarea relației dintre cei doi parteneri (deținut-animal).

• Feed-back și introducere în tematica sesiunii, cu referire la tema primită (10-15 min)
• lesă
• jucării
• hrană
Exerciţiul îşi propune învățarea animalului să execute următoarele comenzi, la
comanda deţinutului:
A) Vino! (animalul răspunde comenzii și vine la deținut - îndeplinirea sarcinii atrage
după sine obținerea recompensei)
40
B) Șezi! (animalul v-a adopta poziția șezi în fața deținutului - îndeplinirea sarcinii
atrage după sine obținerea recompensei)
C) Aport! (deținutul poate arunca o jucărie iar câinele terapeutic va returna jucăria
deținutului – îndeplinirea sarcinii atrage după sine obținerea recompensei)
D) Șezi! (animalul v-a adopta poziția șezi în fața deținutului după efectuarea aportului -
îndeplinirea sarcinii atrage după sine obținerea recompensei)
Derularea ședinței se axează pe îndeplinirea punctului A – Executarea comenzii „Vino!”
– și recompensarea comportamentului dorit. La finalul exercițiului, animalul este condus în
spațiul de odihnă, apoi se solicită feed-back din partea deținuților.
Ședința de antrenament nr. 22 - Let’s do a trick! – Partea a II-a
- Recapitularea exercițiului de la ședința anterioară
- Avansarea în execuția exercițiului

• Feed-back și introducere în tematica sesiunii(10-15 min)
• lesă
• jucării
• hrană
Ședința se axează pe îndeplinirea punctului B – Executarea comenzii „Șezi!”, dar și pe
repetarea punctului A al exercițiului, executat în ședința anterioară.
Sesiunea 12. Evaluarea finală a programului – partea a II-a
- să valorifice cunoștințele dobândite pe parcursul programului.

• Completarea chestionarului final (20 – 30 min)
• lesă
• hrană
41
Fiecare participant la program va completa atât chestionarul pe care l-a primit în cadrul
primei ședințe pentru ca psihologul să poată măsura schimbările survenite în urma parcurgerii
programului, cât și chestionarul de evaluare finală (anexa 8).
Ședința de antrenament nr. 22 - Let’s do a trick! – Partea a III-a
- Recapitularea exercitului executat în ședința anterioară;
- Avansarea în execuția exercițiului;
- Executarea completă a exercițiului.

• lesă
• jucării
• hrană
Ședința se axează pe îndeplinirea punctelor C și D – Executarea comenzii „Aport! ” și
„Șezi!”, dar și pe repetarea punctului A al exercițiului și B, executate în ședințele anterioare.
Se execută astfel exercițiului complet.
Ședința de antrenament nr. 24 - Ne bucurăm de mișcare
- Conștientizarea importanței mişcării fizice;
- Dezvoltarea stării de relaxare.

42
• minge
• clicker
• recompensă
- Cum considerați că mișcarea în aer liber ne influențează sănătatea?

Fiecare participant va realiza activități în aer liber cu câinele. Vor fi activități de
relaxare, inclusiv concursuri în echipă ,de alergat alături de câine.
Se vor realiza aprecieri cu privire la modul de desfășurare al întregului program, se va
aplica întărirea pozitivă atât pentru cei care au dovedit un nivel ridicat de implicare, cât și
pentru ceilalți.
43
Bibliografie
1. Alina S. Rusu (coord), 2017, Interacțiunile asistate de animale. De la cunoștințe

interdisciplinare la practică, Presa Universitară Clujeană;
2. Alina S. Rusu, 2012, Interacțiunea om-animal: Elemente de etologie aplicată și terapie
asistată de animale, Editura Bybliotek;
3. Alina S. Rusu, 2013, Empatia față de animale și empatia față de oameni – analiză din
perspectivă terapeutică și educațională, Simpozionul Aniversar Ediția XVI, Școala Specială
Transilvania Baciu, Cluj-Napoca;
4. Alina S. Rusu, 2014, Introducere în curs postuniversitar de Terapii asistate de animale,
Asociația Română de Activități și Terapii Asistate de Animale, Facultatea de Psihologie și
Științe ale Educației, Universitatea ,,Babeș-Bolyai,,, Cluj-Napoca;
5. Alina S. Rusu, 2016, Terapia și activităţile asistate de animale pentru persoane cu nevoi
speciale - suport de curs din cadrul Cursului postuniversitar TAA;
6. Alina S. Rusu, 2017, Interacțiunile asistate de animale. De la cunoștințe interdisciplinare la
practică, Presa Universitară Clujeană;
7. Alina S. Rusu, Ciprian A. Ober, Andrei D. Mihalca, Dennis C. Turner, 2017, Versiunea
în limba română a chestionarului Atitudinilor față de Animale(Turner, 2010):
Dimensiuni afective și instrumentale ale interacțiunii om-animal, Studii şi cercetări din
domeniul ştiinţelor socio-umane, vol. 30;
8. Alina S. Rusu, Denisa Pop, 2017, Interacțiunea pozitivă om-câine și intervențiile
asistate de animale aplicate în programele de dezvoltare socio-emoțională a copiilor
cu autism, Presa Universitară Clujeană;
9. Andrea Beetz, Kerstin Uvnäs-Moberg, Henri Julius and Kurt Kotrschal, Psychosocial and
psychophysiological effects of human-animal interactions: the possible role of oxytocin ;
10. Angela K. Fournier, Scott Gellerr, Elizabeth V. Fortney, 2007, Human-animal interaction in
a prison setting: impact on criminal behavior, treatment progress and social skills, ProQuest
Research Library;
11. Carmen Costea Bărlăuțiu, Abordare psihosocială a dizabilităţii. Modele de evaluare şi
intervenţie, 2016, Presa Universitară Clujeană;
12. Casciotti, D., & Zuckerman, D. (2006). The benefits of pets on human heath,
http://center4research.org/healthy-living-prevention/pets-and-health-theimpact-of-
companion-animals;
13. Chandler, K. C., 2005, Animal Assisted Therapy în Counseling. NY: Routledge;
14. Delta Society ,2004, Animal Assisted Therapy Applications I, Student Guide;
15. Delta Society, 2005, Team Training Course Manual, A Delta Society Program for Animal-
Assisted Activities and Therapy, www.deltasociety.org.;
16. Fine A., H.,2002, Animal-Assisted Therapy, Encyclopedia of Psychotherapy V1 Elsevier
Science USA;
44
17. Gabriela Stanciu, 2016, Terapia asistată de animale, Revista de psihologie clinică și
psihoterapie;
18. https://familydogproject.elte.hu/;
19. Justine Jackson,2012, Human health and wellness animal-assisted therapy, Winona State
University Spring ;
20. Kruger, K., Trachtenberg, S., Serpell, J.A. (2004). Can animals help humans heal? Animal-
assisted interventions in adolescent mental health.;
21. Lind, N. (2009). Animal assisted therapy activities. To motivate and inspire. PYOW
Publishing Ink;
22. Loar, L. & Libby, C. (2014), Teaching empathy: animal-assisted therapy programs for
children and families exposed to violence, A Lathman Foundation Publication;
23. Nicoleta Grigore, 2011, Psihoterapia asistată de animale- Terapii complementare,
www.despresuflet.ro/forum/terapiicomplementare-f69/psihoterapia-asistata-de-
animale+2353.html ;
24. RAPORT DE CERCETARE, 2015, Te.D2 – Dezvoltarea unui curs certificat de conductor
canin în terapia asistată de animale, conform Procedurilor ECVET, Erasmus + ;
25. Wilson, E.O.,1984, Biophilia – the human bond with other species. Harvars University
Press – Cambridge (Massachusetts).
45
Anexe
Anexa 1 – Contract terapeutic
CONTRACT TERAPEUTIC
Nume……………………....................…Prenume …………………………………........…
născut la data de …………………... fiul lui ………....………. şi al ……………...........................
În calitate de participant la Programul Terapia asistată de animale desfășurat în
Penitenciarul...………………………………………………………….....am luat cunoștință de
drepturile de care beneficiez în cadrul acestui program și sunt de acord cu respectarea
obligațiilor ce îmi revin ca urmare a acestui statut.
DREPTURI
Toți participanții din cadrul programului au următoarele drepturi:
▪ să beneficieze de un mediu securizant care să faciliteze recuperarea;
▪ să fie tratați cu demnitate și respect;
▪ să beneficieze de îngrijire medicală în caz de eventuale accidentări.
OBLIGAȚII
Toți participanții din cadrul programului au următoarele obligații:
▪ să participe la activitățile programului, la fiecare ședință din domeniile de intervenție și
să realizeze temele stabilite de specialiști;
▪ să trateze cu respect animalele cu care vor intra în contact pe parcursul desfășurării
programului;
▪ să respecte regulile de participare la grup;
▪ să nu provoace niciun fel de incident care ar putea afecta bună derulare a activităților.
Prin prezentul document, declar că am fost informat despre caracteristicile, obiectivele,

regulie și criteriile de participare/excludere din program și sunt de acord cu respectarea
acestora.
După ce am primit aceste informații, am avut posibilitatea de a lămuri orice neclaritate
despre drepturile și obligațiile legate de program și de aceea accept voluntar regulile.
Data ……………………….
Semnătura beneficiarului Semnătura coordonatorului
46
Anexa 2 – Reguli de grup și criterii de excludere
REGULI DE GRUP
1. Nu se permit situații de suferință, abuz sau stres pentru un animal terapeutic.

2. Fiecare animal va beneficia de îngrijire medicală de fiecare dată când este necesar,
sens în care fiecare participant va anunța de observarea/aflarea unei situații ce necesită
asistență.
3. Toate animalele trebuie să fie cazate într-un adăpost care să îndeplinească toate
condițiile de igienă necesare, participanții având grijă și de igiena acestora.
4. Interacțiunile cu deținuții trebuie să fie structurate astfel încât să mențină capacitatea
animalului de a servi ca agent terapeutic util.
5. Fiecare participant este respectat și la rândul lui, respectă pe ceilalți.
6. Este interzisă orice formă de agresivitate, atât verbală cât şi fizică.
7. Fiecare persoană vorbește pe rând, există păreri despre ce zice sau ce face un
participând, dar nu se critică persoana.
8. În timpul activităților, nu se fumează.
Recomandări:
Regulile sunt puse în discuţie în scopul obţinerii acordului fiecărui participant de a le
respecta. Regulile de mai sus pot fi completate cu altele, care sunt considerate necesare de
către moderatorul grupului și participanții la activități.
Pe parcursul desfăşurării programului acestea vor fi periodic reamintite, se vor face
referiri la ele de fiecare dată când există încălcări ale acestora.
CRITERII DE EXCLUDERE
1. Vor fi eliminate obligatoriu din program deținuții care, în perioada derulării acestuia,
au săvârșit următoarele abateri: atac cadre, tentativă de evadare, agresiune sexuală sau
fizică a altei persoane private de libertate.
2. Vor fi excluse din program persoanele care nu manifestă interes față de temele
cursului, care prezintă atitudine nepotrivită față de ceilalți participanți sau față de animale,
prin:
• acumularea a trei absențe nemotivate de la ședințele programului;
• neefectuarea temelor de trei ori la rând;
• neimplicarea în activitățile desfășurate individual sau în grup;
• ironizarea participanților la activități;
• descurajarea schimbărilor pe care membrii grupului încearcă să le facă.
47
Anexa 3 – chestionarul inițial
Scala de empatie față de animale (Paul, 2000)
Nume şi prenume:_______________ Data:_________________________Sexul: B/F

Data naşterii:_____________________
Nivel educaţie:______________________________
Indicaţi gradul dumneavoastră de acord sau dezacord cu următoarele afirmaţii,

încercuind numărul adecvat. De exemplu, dacă credeţi că sunteţi în dezacord slab cu o
afirmaţie, încercuiţi numărul 2. Vă rugăm fiți sinceri când încercuiți răspunsurile.
1 2 3 4 5
Dezacord Dezacord Aşa şi aşa Acord Acord
puternic slab slab puternic
1. Atâta timp cât le e cald şi sunt bine hrănite, nu cred că animalele din grădina zoologică sunt
deranjate de faptul că sunt ţinute în cuşti.
1 2 3 4 5
2. Adeseori pisicile vor mieuna şi vor cerşi mâncare chiar dacă nu le e cu adevărat foame.
1 2 3 4 5
3. Mă deranjează să văd animale fugărite şi ucise de lei în programele TV despre viaţa

sălbatică.
1 2 3 4 5
4. Mă enervează câinii care urlă şi latră atunci când sunt lăsaţi singuri.
1 2 3 4 5
5. Filmele triste despre animale mă lasă adesea cu un nod în gât.

1 2 3 4 5
48
6. Animalele merită să fie certate atunci când nu se comportă cum trebuie.
1 2 3 4 5
7. Mă întristează să văd un animal singur în cuşcă.

1 2 3 4 5
8. Oamenii care îşi îmbrăţişează şi îşi sărută animalele în public mă enervează.

1 2 3 4 5
9. O pisică prietenoasă care toarce mă înveseleşte aproape întotdeauna.

1 2 3 4 5
10. Mă supără să văd animale bătrâne neajutorate.

1 2 3 4 5
11. Câinii schelălăie şi plâng uneori fără nici un motiv real.

1 2 3 4 5
12. Mulţi oameni sunt mult prea iubitori cu animalele lor de companie.
1 2 3 4 5
13. Mă înfurii foarte tare atunci când văd animale tratate prost.
1 2 3 4 5
49
14. Este caraghios să devii prea ataşat de animalele tale de companie.
1 2 3 4 5
15. Animalele de companie au o mare influenţă asupra modului în care mă simt.

1 2 3 4 5
16. Uneori mă surprinde cât de supăraţi devin oamenii când le moare un animal.
1 2 3 4 5
17. Îmi place să hrănesc păsările cu bucăţele de mâncare.

1 2 3 4 5
18. Mă supără să văd animale care suferă.

1 2 3 4 5
19. Oamenii au adeseori păreri exagerate despre sentimentele şi sensibilitatea animalelor.

1 2 3 4 5
20. Mă irită atunci când câinii încearcă să mă întâmpine sărind în sus şi lingându-mă.
1 2 3 4 5
21. Aş încerca întotdeauna să ajut un câine sau un căţeluş care pare să fie pierdut.
1 2 3 4 5
50
22. Urăsc să văd păsările în colivii unde nu e spaţiu pentru ele să zboare.
1 2 3 4 5
Animal Empathy Scale (AES). AES este un chestionar proiectat de Paul (2000) pe
baza Questionnaire Measure of Emotional Empathy (QMME, Mehrabian & Epstein, 1972).
Doi itemi din QMME referitori la empatia faţă de animale au fost incluşi neschimbaţi. Alţi itemi
au fost restructuraţi pentru a se referi la animale familiare şi nu la oameni. Au fost dezvoltaţi şi
itemi specifici pe baza unor interviuri care au avut loc cu studenţii şi membrii publicului
referitoare la sentimentele lor faţă de animale şi tratamentul acestora. Astfel s-a creat AES
care cuprinde 22 de itemi, dintre care 11 reprezintă sentimente empatice (de exemplu, „Mă
întristează să văd un animal singur în cuşcă”) şi 11 sentimente neempatice („Mă enervează
câinii care urlă şi latră atunci când sunt lăsaţi singuri”).
Itemii 1, 2, 4, 6, 8, 11, 12, 14, 16, 19 şi 20 se cotează invers. Cu cât scorul total este
mai mare se consideră că nivelul de empatie faţă de animale este mai mare. Coeficientul
alpha cronbach de .78 a arătat că AES are o bună consistenţă internă (Paul, 2000)
51
Anexa 4
Scala atitudinilor față de animalele de companie – Varianta modificată (Munsell et al.,

2004)
Tipul de animal de companie pe care îl dețineți (dacă este cazul): ______________________

Tipul de animal pe care ați dori sa îl aveți: _______________________________________
De cât timp aveți animalul (dacă este cazul): _____________________________________
Va rugăm să răspundeţi la fiecare dintre intrebările de mai jos cât se poate de sincer, în
funcție de cum vă simțiți în acest moment. Nu există răspunsuri corecte sau greșite. Tot ceea
ce contează este ca Dvs. sa va exprimați cât se poate de sincer.
Vă rugăm sa raspundeți prin încercuirea unuia dintre cele 7 numere a fiecărei întrebări.
1 2 3 4 5 6 7
Dezacord Dezacord Dezacord Nesigur Acord Acord Acord
puternic moderat slab slab moderat puternic
1. Îmi face placere să văd animalele savurându-şi mâncarea.

1 2 3 4 5 6 7
2. Animalul meu înseamnă mai mult pentru mine decât oricare dintre prietenii mei (sau ar
însemna dacă aș avea unul).
1 2 3 4 5 6 7
3. Mi-ar face placere să am un animal în casa mea.

1 2 3 4 5 6 7
4. A avea animal este tot una cu a cheltui bani.

1 2 3 4 5 6 7
5. Animalele de companie aduc fericire în casa mea (sau ar aduce daca aș avea unul).
1 2 3 4 5 6 7
6. Toate animalele ar trebui ținute afară.

1 2 3 4 5 6 7
52
7. O buna parte din zi o dedic animalului meu (sau aş dedica-o dacă aș avea unul).
1 2 3 4 5 6 7
8. Uneori am comunicat cu animalul meu si am înțeles ceea ce vroia sa exprime (sau aș
putea comunica dacă aș avea unul).
1 2 3 4 5 6 7
9. Daca ne-ar păsa mai mult de cei din jur decât de animale, lumea ar fi un loc mai bun.
1 2 3 4 5 6 7
10. Îmi place să hrănesc animalele din mâna mea.

1 2 3 4 5 6 7
11. Iubesc animalele.

1 2 3 4 5 6 7
12. Animalele își au locul în sălbăticie sau în Grădina Zoologică, dar nu în casă.
1 2 3 4 5 6 7
13. Dacă ții animalele în casa, așteaptă-te la distrugeri ale obiectelor, mobilier.
1 2 3 4 5 6 7
14. Îmi plac animalele de casă.

1 2 3 4 5 6 7
15. Animalele sunt distractive, însă nu merită să iți iei unul.

1 2 3 4 5 6 7
16. Vorbesc cu animalul meu în mod frecvent (sau aș vorbi dacă aș avea unul).
1 2 3 4 5 6 7
17. Urăsc animalele.

1 2 3 4 5 6 7
53
18. Animalele de companie ar trebui tratate cu același respect cu care îți tratezi oricare
membru al familiei.
1 2 3 4 5 6 7
Pet Attitude Scale- Modified (PAS-M). PAS-M (Munsell et al., 2004) reprezintă varianta
modificată a Pet Attitude Scale (PAS, Templer et al., 1981). PAS-M măsoară favorabilitatea
atitudinilor faţă de animale prin afirmaţii la care se poate răspunde pe o scală Likert de la 1
(dezacord puternic) la 7 (acord puternic).
Itemii 4, 6, 9, 12, 13, 15 şi 17 se cotează invers. Scorul minim este 18, iar scorul
maxim 126. Un scor mai mare reflectă atitudini mai favorabile faţă de animale. Coeficientul
alpha cronbach raportat în studiul realizat de Munsell et al. (2004) a fost de .92 pentru PAS şi
PAS-M.
54
Anexa 5
Scala multidimensională a empatiei (Caruso & Mayer, 1998)
Indicaţi gradul dumneavoastră de acord sau dezacord cu următoarele afirmaţii,

încercuind numărul adecvat. De exemplu, dacă credeţi că sunteţi în dezacord slab cu o
afirmaţie, încercuiţi numărul 2. Vă rugăm fiți sinceri când încercuiți răspunsurile.
1 2 3 4 5
Scala multi-dimensională a empatiei (Caruso & Mayer,1998).

Dezacord
Acord
1. Simt că imi vine sa plâng când văd un film trist.
puternic 1 2 3 4 5
puternic
2. Unele piese muzicale mă pot impresiona cu adevărat. 1 2 3 4 5
Imaginea unui animal rănit pe marginea şoselei mă 1 2 3 4 5
3.
întristează foarte tare.
Nu mă preocupă foarte tare sentimentele celorlalte 1 2 3 4 5
4.
persoane.
Mă simt fericit când văd oameni care se comportă 1 2 3 4 5
5.
frumos unul cu altul.
6. Suferinţa altora mă tulbură foarte tare. 1 2 3 4 5
Întotdeauna încerc să îmi dau seama de ceea ce simt 1 2 3 4 5
7.
cei din jurul meu.
Mă supăr foarte tare când văd că un copil este tratat cu 1 2 3 4 5
8.
răutate.
Se vorbeşte prea mult despre suferinţa animalelor şi a 1 2 3 4 5
9.
oamenilor.
10. Dacă cineva este supărat, devin şi eu supărat. 1 2 3 4 5
11. Când sunt cu oameni care râd, mă alătur lor. 1 2 3 4 5
Mă înnebuneşte să văd că o persoană este tratată 1 2 3 4 5
12.
nedrept.
55
Foarte rar observ când oamenii se comportă prietenos 1 2 3 4 5
13.
unii cu alţii.
14. Mă simt bucuros când oamenii râd şi se simt bine. 1 2 3 4 5
Este uşor pentru mine să mă las cuprins de emoţiile 1 2 3 4 5
15.
celorlalţi.
Sentimentele mele îmi aparţin doar mie şi nu reflectă 1 2 3 4 5
16.
ceea ce simt ceilalţi.
Dacă văd un grup de oameni că se entuziasmează de 1 2 3 4 5
17.
ceva, devin şi eu entuziasmat de acel lucru.
Mă simt bine când ajut pe cineva să facă un lucru bun 1 2 3 4 5
18.
pentru cineva sau să ajute persoana respectivă.
19. Mă preocupă profund ceilalţi oameni. 1 2 3 4 5
20. Nu plâng uşor. 1 2 3 4 5
21. Simt durerea celorlalţi oameni. 1 2 3 4 5
22. Oamenii care zâmbesc mă fac şi pe mine să zâmbesc. 1 2 3 4 5
23. Prezenţa oamenilor fericiţi mă face şi pe mine fericit. 1 2 3 4 5
Ştirile şi poveştile de la TV despre copii bolnavi sau în 1 2 3 4 5
24.
suferinţă mă întristează puternic.
25. Plâng când citesc pasaje triste din cărţi. 1 2 3 4 5
26. Prezenţa oamenilor deprimaţi îmi scade starea de bine. 1 2 3 4 5
27. Mă enervează când oamenii plâng în public. 1 2 3 4 5
28. Mă simt rănit dacă văd o persoană în suferinţă. 1 2 3 4 5
Simt o căldură interioară faţă de cineva dacă văd acea 1 2 3 4 5
29.
persoană ajutând pe alţii.
30. Simt bucuria altor persoane. 1 2 3 4 5
Scala multidimensională a empatiei

Cotare: Itemii care se cotează invers sunt: 4-R, 9-R, 13-R, 16-R, 20-R și 27-R (pentru
itemii marcați cu R, scorurile se schimbă astfel: 1=5, 2=4, 3=3, 4=2, 5=1). Pentru Scorul Total,
se adună toate scorurile şi suma se divide la 30 (număr total de itemi).
Adunaţi itemii următori pentru fiecare subscală şi divizaţi la numărul de itemi:
SUFERINŢĂ ( 3, 5, 6, 8, 12, 18, 24, 28); ÎMPĂRTĂŞIRE POZITIVĂ CU CEILALŢI (14, 22, 23,
29, 30); PLÂNSUL EMOŢIONAL (1, 20, 25); ATENŢIE EMOŢIONALĂ (4, 9, 13, 27);
ABILITATEA DE A SIMŢI PENTRU CEILALŢI (10, 15, 16, 21); CONTAGIUNE EMOŢIONALĂ
(11, 17).
56
Anexa 6
Scala Satisfacţiei cu viaţa (Diener et al., 1985)
Direcţii de completare: mai jos sunt cinci afirmaţii cu care puteţi fi de acord sau nu.
Utilizând scale de la 1 la 7, vă rugăm să indicaţi prin încercuire, valoarea care corespunde cel
mai bine modului în care gândiţi despre acea afirmaţie.
Vă rugăm să fiţi sinceri când răspundeţi.
1 = Dezacord puternic
2 = Dezacord
3 = Dezacord uşor
4 = Nici acord, nici dezacord
5 = Acord uşor
6 = Acord
7 = Acord puternic
______1. Pe cele mai multe planuri, viaţa mea este aproape de idealurile mele.
______2. Condiţiile mele de viaţă sunt excelente.
______3. Sunt satisfăcut cu viaţa.
______4. Până acum am obţinut cele mai importante lucruri pe care le-am dorit în viaţa mea.
______5. Dacă aş putea să îmi reiau viaţa, aş schimba foarte puţine lucruri.
Pentru înţelegerea scorurilor scalei (Scor global):

30 – 35 scor foarte ridicat – puternic satisfăcut
25- 29 scor ridicat – satisfacţie bună cu viaţa
20 – 24 scor mediu – satisfacţie medie cu viaţa
15 – 19 scor uşor sub medie
57
10 – 14 nesatisfăcut cu viaţa
5 – 9 Extrem de nesatisfăcut cu viaţa
58
Anexa 7
Scala atitudinilor faţă de ajutor (Nickell, 1998)
Instrucţiuni:
Instrumentul a fost creat pentru a măsura emoţii, credinţe şi comportamente în aria
interacţiunilor sociale. Nu există răspunsuri greşite sau corecte.
Vă rugăm să fiţi sinceri când răspundeți. Folosind scala de mai jos, indicați prin
încercuire răspunsul pe care îl considerați potrivit.
1 2 3 4 5
1. A-i ajuta pe ceilalți este în general o pierdere de vreme.

1 2 3 4 5
2. Când am ocazia să o fac, îmi place să îi ajut pe oamenii care au probleme.

1 2 3 4 5
3. Dacă aș găsi bani pierduți, aș face tot posibilul să îi returnez celui ce i-a pierdut.
1 2 3 4 5
4. A-mi ajuta prietenii și familia este una dintre cele mai mari bucurii ale vieții mele.
1 2 3 4 5
5. Aș evita să ajut pe cineva aflat într-o stare de urgență medicală.

1 2 3 4 5
6. Este minunat să ajut oamenii care au nevoie de ajutor.

1 2 3 4 5
7. A te voluntaria să ajuți pe cineva îți aduce multă răsplată.

1 2 3 4 5
8. Nu îmi place să ofer informații persoanelor străine care se pierd prin oraș.
1 2 3 4 5
9. A face muncă de voluntariat mă face să mă simt fericit.

1 2 3 4 5
10. Donez bani sau din timpul meu în la centre de caritate în fiecare lună.
1 2 3 4 5
11. A-i ajuta pe cei bătrâni este responsabilitatea mea doar dacă aceștia fac parte din familie.
59
1 2 3 4 5
12. Copii ar trebui să fie învățați cât este de important să îi ajuți pe ceilalți.
1 2 3 4 5
13. Îmi propun să îmi donez organele după moarte, sperând că acestea vor fi de ajutor cuiva.
1 2 3 4 5
14. Încerc să îmi ofer ajutorul în orice fel de activitate organizată de grupul sau comunictatea
din care fac parte.
1 2 3 4 5
15. Mă simt împăcat cu mine însămi după ce am ajutat pe cineva.

1 2 3 4 5
16. Dacă persoanei care stă în fața mea la o coadă i-ar lipsi câțiva bani să își poată plăti nota
la casă, i-aș oferi eu diferența.
1 2 3 4 5
17. Mă simt mândru când știu că de generozitatea mea a beneficiat o persoană aflată la
nevoie.
1 2 3 4 5
18. A-i ajuta pe ceilalți face mai mult rău decât bine celor ajutați, pentru că aceștia se vor
obișnui să se bazeze pe alții, nu pe ei înșiși.
1 2 3 4 5
19. Contribui foarte rar cu bani pentru diferite cauze.

1 2 3 4 5
20. Oferirea de bani celor săraci este un lucru bun.

1 2 3 4 5
Descrierea chestionarului și cotare:

Fiecare item se notează pe o scală Likert de la 1 la 5. Itemii 1, 5, 8, 11, 18, 19 se
cotează invers.
Scorurile se sumează și se obține scorul global, de la 20 a 100. Un scor cu valoarea de
60 este considerat neutru.
60
Anexa 8
CHESTIONAR DE EVALUARE FINALĂ
1. Ce animale pot fi utilizate eficient în programele de Terapie asistata de animale? Cu ce animal

ai dori sa lucrezi în viitor?
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………….
2. Ce trebuie să avem în vedere atunci când ne gândim la îngrijirea unui animal?

………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
3. Prezentați minim 3 reguli de grup ale programului TAA.

………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………….
4. Descrieți cel puțin doua exerciții desfășurate împreună cu animalul terapeutic.

………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
5. Prezentați beneficiile interacțiunii om-animal.

………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………….
6. Care sunt motivele pentru care animalul terapeutic ar putea refuza să asculte o comandă? Ce
faci într-o astfel de situație?
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
7. Prezentați tipurile de comunicare eficientă în interacțiunea om-animal.

………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
8. Prezentați tipuri de stimulare/motivare eficientă a animalului terapeutic.

………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
9. Descrieți etapele exercițiului demonstrativ desfășurat de dumneavoastră și animalul terapeutic

în cadrul evaluării finale a programului.
61
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
10. Considerați că acest demers terapeutic a generat schimbari la dumneavoastra? Argumentați.

………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..
Nume, prenume:…………………………………..
Data…………………………………..
62

Program Terapia Asistata de Animale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Program Terapia Asistata de Animale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexă la Decizia directorului general al Administrației naționale a Penitenciarelor

de asistență psihologică generală

TERAPIA ASISTATĂ DE ANIMALE PENTRU

• TEOROC Antoanela – Cristina – director adjunct educație și asistență

Colectiv de elaborare a lucrării:

• GREBENAR Maria-Miana - psiholog

II. SCOPUL PROGRAMULUI 6

Din perspectiva modelelor de intervenţie cu caracter psihosocial s-au dezvoltat

Mărturii, anul 2017:

2. Centrarea spre exterior

3. Abilităţile de îngrijire (eng, nurturing abilities)

Durata și structura programului:

Metode şi tehnici utilizate:

Principii generale ale programului:

Stabilirea regulilor de lucru în grup:

A. Analiza cadrului ce facilitează demersul terapeutic (TAA)

2. Evaluarea cadrului de desfășurare a intervenției

5. Evaluarea demersului terapeutic și a deprinderilor achiziționate

Sesiunea 1: Delimitarea cadrului intervenției

Cunoașterea și familiarizarea cu elementele de prim-ajutor:

Ședința de antrenament nr. 1 - Cunoașterea „partenerilor” din program:

Modalități de recompensare și importanța acesteia:

Ședința de antrenament nr. 2. Beneficiile T.A.A.

Prezentarea temei din ședința anterioară:

Prezentarea beneficiilor creșterii unui animal:

Temă: să facă un rezumat a celor învățate în cadrul ședinței.

Sesiunea 2: Aspecte teoretice

Prezentarea temei din ședința anterioară:

Brainstorming – ce știm despre îngrijirea animalelor:

Prezentarea activităților de bază în îngrijirea animalelor:

Prezentarea stărilor animalelor:

Corelarea activităților de bază cu stările animalelor:

Ședința de antrenament nr. 3 - Empatizarea cu animalele din program

Joc de antrenare a grupului

Ședința de antrenament nr. 4 - Empatia cognitivă și interesul empatic

Momentele sesiunii/ durată:

Joc de antrenare a grupului:

Temă: Trebuie să plecați în vacanță și nu puteți lua câinele cu dumneavoastră, deși vă

Prezentarea temei din ședința anterioară:

Identificarea soluțiilor în combaterea comportamentului agresiv:

Prezentarea nevoilor de bază:

Ședința de antrenament nr. 5 – Inițierea dresajului

Ședința de antrenament nr. 6 - activități în care sunt implicate animale de companie

Temă de reflecție: ce tip de comportament trebuie să adoptăm pentru că ședințele de

Sesiunea 4. Gândește înainte să acționezi

Vizionare materiale informative:

Prezentarea temei din ședința anterioară:

Prezentarea drepturilor animalelor:

Ședința de antrenament nr. 7 - Cunoașterea și deschiderea față de mediul

Momentele sesiunii/ durată:

Temă pentru următoarea ședință

Ședința de antrenament nr. 8 - Îmbunătățirea capacității de relaționare

Momentele sesiunii/ durată:

Joc de antrenare a grupului:

Sesiunea 5. Comportamentul de ajutorare

Ședința de antrenament nr. 9 - Învățăm să lucrăm în echipă

Momentele sesiunii/ durată:

Joc de antrenare a grupului:

Temă: Sunteți la munte și vă gândiți să faceți o drumeție alături de câinele

Momentele sesiunii/ durată:

Joc de antrenare a grupului:

Temă: Sunteți în parc și încercați să realizați anumite exerciții cu câinele

Sesiunea 6. Condiționarea clasică Stimul-Reacție

Nume şi prenume:_ Data:___________Sexul: B/F