BETON ARMAT partea I-a

curs 1

I. INTRODUCERE
I. 1 Betonul simplu, betonul armat si betonul precomprimat
Betonul, utilizat n elementele de beton armat si beton precomprimat,
este un material de constructie artificial obtinut din ntrirea unui amestec
de ciment, ap, agregate si uneori adaosuri, n anumite proportii.
Dup hidratare si hidroliz cimentul se ntreste nglobnd
agregatele si se transform ntr-un corp dur, rezistent denumit
piatr de ciment.
Utilizarea cu succes a betonului n constructii se datoreaz calittilor
sale, cum ar fi posibilitatea de a realiza orice form si durabilitate bun n
conditii normale de exploatare.
Datorit structurii sale mixte, betonul este neomogen si anizotrop
(are proprietti mecanice diferite dup directii diferite) cu deformatii de
natur elastic, vscoas si plastic. Propriettile de deformare ale
betonului se modific n timp pe msura ntririi pietrei de ciment, care
este componenta n continu transformare.
curs 1

Betonul este caracterizat prin rezistenta sa mare la

compresiune, dar ca si n cazul pietrelor naturale are
rezistent foarte mic la ntindere.

n functie de calitatea betonului raportul dintre rezistenta la

compresiune (Rc) si rezistenta la ntindere (Rt) este cuprins ntre
imitele:

Capacitatea de deformare a betonului este limitat,

betonul fiind un material casant: deformatiile specifice la
care se produce ruperea (numite deformatii limit) au valori
mici, pentru ntindere chiar foarte mici:

curs 1

Compresiune: bc = 2
ntindere: bt lim = 0,1

3,5
0,15

Betonul simplu poate fi utilizat rational n elemente de

constructii solicitate preponderent la compresiune, cum ar fi:
fundatii masive
mbrcminti rutiere
Constructii hidrotehnice, etc.

Betonul armat rezult din dispunerea unor bare de otel, denumite

armturi, n general cu sectiune circular, n zonele ntinse ale
elementelor de rezistent.
Betonul preia n element tensiunile de compresiune, iar
armtura preia cu precdere pe cele de ntindere.
curs 1

Fisurarea prtii ntinse a elementului nu mai coincide cu

ruperea, ci cu trecerea ntr-o nou etap de lucru, acesta putnd
prelua n continuare ncrcri din ce n ce mai mari.
n betonul armat stadiul de rupere se consider atins atunci cnd
armtura ntins ajunge la limita de curgere c, dup care se
produce si ruperea betonului din zona comprimat.

n acest fel elementele de beton armat pot prelua orice

tip de solicitare:
ncovoiere;
ntindere;
Compresiune;
Torsiune;
Solicitri compuse.

curs 1

Ceea ce face din betonul armat un material cu adevrat

competitiv este combinarea calittilor betonului si otelului
ntr-un tot unitar cu o comportare satisfctoare n timp.
Asocierea rational a celor dou materiale cu proprietti
de rezistent si de deformare att de diferite este posibil
datorit urmtoarelor aspecte:
Aderenta (legtura care ia nastere ntre beton si armtur
n timpul ntririi betonului) se mentine pn la ruperea
elementului, asigurnd caracterul monolit al elementelor
din beton armat;
curs 1

Coeficientii de dilatare termic au valori aproximativ egale

pentru beton si otel, deci n elementele de beton armat nu
iau nastere eforturi suplimentare la variatii de temperatur,
dac deformatiile sunt libere;
Otelul se conserv bine n mediul bazic format dup
hidratarea cimentului, n conditii normale neexistnd
reactii chimice ntre beton si armtur. Deasemenea un
strat de acoperire de ctiva centimetri asigur protectia
armturii mpotriva coroziunii.
Datorit aderentei, n armtur si n
fibrele alturate de beton deformatiile
specifice sunt egale pn la fisurarea
betonului:

curs 1

Pentru ca otelul s fie folosit rational tensiunile de ntindere

produse de ncrcrile de exploatare trebuie s fie suficient
de mari: (0,5 0,7)c.
CARACTERISTICA PRINCIPAL A BETONULUI
ARMAT ESTE DE A LUCRA CU ZONA NTINS
FISURAT SUB EFECTUL NCRCRILOR DE
EXPLOATARE.
Sectiunea activ luat n considerare n calcule este
format din betonul comprimat si din armtura de
rezistent ntins, betonul ntins dintre fisuri fiind
neglijat.
Ce ar nsemna s folosim elementele ncovoiate din beton armat fr fisuri?

a = Eaa (legea lui Hooke)

a = 2,1106 daN/cm2
curs 1

a = bt lim = 0,1
= 210 daN/cm2

Betonul precomprimat reprezint o variant superioar a

betonului armat. Ideea de baz este cresterea raportului dintre
sectiunea activ si sectiunea total, prin evitarea principalului
dezavantaj al betonului armat, acela de a lucra cu zona ntins
fisurat. Acest lucru este posibil prin introducerea unei stri de
tensiuni de compresiune cu caracter permanent n beton
nainte de aplicarea ncrcrilor, cu ajutorul unor armturi
pretensionate de mare rezistent.

Betonul precomprimat este caracterizat de starea initial de deformatie

creat de precomprimare si prin folosirea materialelor cu rezistente
ridicate.
Ruperea elementelor din acest material se produce casant, cu deformatii
mici, n principal din cauza armturilor pretensionate, solicitate puternic
curs 1
si realizate
din otel dur fr palier de curgere.

I. 2 Domeniile de utilizare ale betonului armat.

Avantaje si dezavantaje
Acest material este folosit cu succes n cele mai
diferite domenii:
Constructii de locuit si social culturale;
Constructii speciale (buncre, silozuri, castele de ap,
cosuri de fum, turnuri de rcire, conducte,
rezervoare,
decantoare);
Constructii sportive, bazine de nnot;
Fundatii de toate tipurile;
Stlpi LEA, traverse CF;
Constructii hidrotehnice;
Centrale atomo electrice, etc.
curs 1

Avantaje
Rezistent mecanic mare n comparatie cu zidria, lemnul
sau betonul simplu. Comportare bun la vibratii si actiuni
dinamice, cutremure;
Rezistent bun la foc: 3 4 ore la 900 1000 0C fr
pericol pentru rezistentele ulterioare. Metalul nu rezist la
incendiu: la 600 0C otelul pierde circa 60% din rezistent,
iar la 900 0C ea devine nul;
Durabilitate
n
conditii
normale
de
exploatare.
Rezistentele betonului cresc n timp, iar armtura se
conserv bine n beton;
Constructiile din beton armat sunt igienice si nu necesit
ntretinere special;
curs 1

Constructiile din beton armat pot lua orice form

datorit usurintei cu care betonul umple cofrajele;
n betonul armat se folosesc materiale ieftine,
locale, cantitile de ciment si armtur fiind
mici n comparatie cu cele de agregate;

Constructiile din beton armat sunt mai ieftine

dect cele metalice, excepie fcnd constructiile
nalte sau de mari deschideri.

curs 1

DEZAVANTAJE
Constructiile din beton armat sunt grele si necesit fundatii
de dimensiuni mari
Betonul armat are o conductibilitate fonic relativ
mare si transmite usor zgomotele si vibratiile.
Izolatiile fonice sunt obligatorii la constructiile
de locuit si social culturale;
Betonul armat are o conductibilitate termic mai mare
dect crmida
( = 1,1 fat de = 0,60 0,75 kcal/m2h0C)
Constructiile din beton armat sunt permeabile datorit
structurii poroase a betonului. Apa poate transporta
agenti agresivi sau poate cauza cicluri de nghet dezghet
n masa betonului;
curs 1

Calitatea lucrrilor depinde foarte mult de executie, care

presupune pricepere, ndemnare, ngrijire ulterioar si un
control riguros;
Dificultti la execuia pe timp friguros, deoarece
temperaturile sczute reduc ritmul de ntrire al pietrei
de ciment, iar sub 0 0C acesta nceteaz;
Demolarea este costisitoare si greu de executat; nu se pot
recupera materialele folosite;
n medii agresive betonul si armtura se corodeaz,
necesitnd msuri speciale de protectie;
Consum mare de material lemnos pentru cofraje. Lemnul
este scump si deficitar.
curs 1