Sunteți pe pagina 1din 7

15

Anul 1.-No.

Rochil de prenmblare

www.dacoromanica.ro

No. 2.

MODA PARISIANA, TEATRU, MUZICA


largi dungate de entredeurT
sajul la
terminate printr'un volan de
cingetoare
jos,
corsajuluT
atlas alb,

CURIERUL

dinainte.
Dinainte
merge

ceea ce se va purta iarna asta ;


a inceput
ne cam

rioase

atat

spate frigul (dimineata


seara
trebue
ne gandim serios
moda e foarte
Dar

seamd)
groase.

mult

se

ne dea o
TotusT sit
ceea ce se spune, ast-fel
se pare moda va suferi o schimbare
iarna aceasta. Rochile se vor purta
strimte de tot, lipite, drepte, majestoase, severe ;
rochil printese ;
nu mal putin ajustate, deschizendu-se pe o
de desubt,
inzorzonat
dantele
de mdtase.
Rochile acestea vor cere garniturT bogate de
manteril fine,
broderil fAcute chiar pe
vor

garniturele de sus vor


Rochile

chiar
despre

de

schimbare

lungime,
Se

forma

Cu poloneze

e. m.
din

jum.

de

a-

de

formnd un pliu la
o bucatO

la mijloc
mod ea
lungime ; se
la spate
mod
i se
lungime. Se
pe panglicA

a pelerineT, dar aceste haine


prea luxoase vor reprezenta
o
avere
prin urmare nu vor putea fi purtate de
lume.
,Jachetele vor avea
cusute deosebit care vor
lung
la genuncht vor fi deschise dinainte
de forme foarte variate.
care va fi nuanta
pentru postav ?
Ceea care v place
bine o culoare
suferitoare. Verdele se
mult
Dernier Chic
Imprejurul

EXPLICAREA FIGURILOR

rochil

jacheta. - Fusta de postav

No. 1. Rochie de

patru

albastru electric
clopot
Corsaj ajustat la spate,
de postav tabac,
spate,

negre de
la o parte.

CALEA
Cu toate
era bogat, Bibi nu se Insurase.
Cu o
avea un chip
pldcut, care devenea
mal antipatic printr'un tic
nervos care la tie-care zece minute
contracta
obrazul

Cum dar putea


Tealizeze acel vis
era ca
fie iubit pentru sine
?
pentru bani
Nu l'ar luat de
nu ar fi primit ideea aceasta.
de ce trise singuratic
studid,
un

plcerile artistice.

un

fin, un amator luminat.


Cu toate astea imbtranea
eu

jacheta are dou

de o parte
de
de pasmanterie

de

prin

marl
Guler

tivit

alb.

ajustate terminate prin plnie.


liirie de postav galben ridicatA dinainte
sub un desen de
albastru
Draperie de
albastru electric
jurul
albe.
No. 2. Rochie de casmic
ecosejd alb
croitit modern

trel
de pasmanterie la unirea volanulul
prelungit dinafusta. Corsaj
inte prin
basca
o
marginele ineonjurat de pasmanterie,
desehis pe un plastron
alb
Guler

binie.

peste o

ajustate terminate prin

de pasman-

cu

terie.
de

cu fundul beretA
la spate.

sub

rubinie.

de
albe.

No. 3. Rochie de crep


cu

-Dinainte garnisitO
sub

de

de

pe

pense

Um-

impodo-

de Venetia.
cu pli-

o cingetoare
spatele

eu entre-

deurl, guler drept acoperit entredeuri


formnd jos
garnisit
entredeux.
moc si ValenNo. 4. Rochie de
ciene.-Fusta se
din
trel
de entredeurl
garnisitit la stnga
un
de
plisat dinainte
la spate, e scobit rotund pe o
de
de o
de entredeurt,
e garnish
eu
o riusl,
un
de dantelA garniseete cor-

www.dacoromanica.ro

e. m.

o In

mod

tivite cu atlas a b lat de

de

m.

panglicel. Se garniseste marginea


marginea de
la spate a
de
a panglicel
la spate, precum si
superioarA a panglicei
se
in
o
de
spate
o
Material trebuitor :. 4 m. 70 de
Frou-Frou.

beige

de postav

deget;

No. 9.

ca

la

se

No. 8.

printese trebue haine lungt Redingote


cu
lerine de catifea
de postav, garnisite
brode; de catifea moarate, dungate, sdpate, garnisite
de
franjurl de
Inodate
zdbrelate. Altele se vor face toate de
garniturl de
de castor
de jur

de

de

de tul crem, e dispus pe o

la

Elementele de garniturl vor fi Inlocuite. Nu se


de
vedea de cat
;
de
de cristal
care se vor
lunguett rotunzT,
broderie ; ast-fel
formand ea o
polone
vor pune pe
zelor, a
a dinaintelor de corsaje.
timp
roHainele se vor transforma
chiile, croiala
a acestor din
cernd o

Fusta sadea; jacheta

un plastron de

de

.No. 13.

cesta de

de dan-

fir

de

tighiluitit in patru
ajustatA
dinainte, eu
tigheluite
prin
care es de sub o
de
un al douilea
de
e pe corpul jachetel la dreapta, guler
de un marabu, de asemenea tigheluit
matash de
se poate purta desdin marginele
pentru acest
dedesubt sunt formate
patru rineu
tigheluite
justate terminate prin patru tigheluri.

din capete neregulat, ca prin Intamplare,


oprind
cel-alt la cingkoare. Aceste cravate se vor Injurul
se vor
la
se vor
dinainte
l'anglaise,
spate,

gele multicolore.

o parte

toare de catifea ; se
plastronul de
de pasnianterie perlatA.
No. 12. Rochie
jachetd de
Fusta elopot
la o parte printr'o bandti

terminate prin

mal
cu

volane marl plisate, eu


gintul garnisit la
drept,
plisat. Plastronul e garnisit la
o

trel

culoare

La
de o dra-

eu

de

de catifea
intinse se desehide

se vor mototoli cochet, prinznd unul

capetele

eo

albasiru impodobitd
de
albr
porumbel eu aripele
o parte sub
un
alt porumbel
in
Fundul inconjurat de o drapede taffetas gautrel
rie de
de frunze verticale la spate.
e dispuse
pasmanterid.-Costumul
No. 11. Jachetd
impodobit
e fAcut din
pasmanterie negre; ein-

cheia la spate printr'un prohab


Pentru costumele-tailleur elegante,
bolerourile se vor deschide pe
de atlas alb,
pliurl marl duble la mijloc,
brodate peste tot
de
frunze late.
Cravate
se vor purta cu acest fel de
forme,
costumurt vor foarte variate In
calitate bine
; se
vor purta esarpe de
matase incrustate cu
; altele de
moar alb, negru satt colorat, dungate cu
ciucurate la
capetele, pe o
de 6
8 entimetri. Cu rochile simple, de pus toate
zilele, se pune cravata obisnuit de fular
cam-

mare,

ce-

No. 10.

one

Costumele tailleur se vor complecta prin


torY
(4
la 5
m.
mult) de

de toamnd.-De feutru

de muselinA de
strut formnd

la
Disparitia
en
dulare
; experienta care tine de
considerata ca
a dovedit
de ajuns ne foloasele
corsaj, nu
Pentru
compuse din fusta
s'a
o
In general vor foarte
ajustate, iar fustele se vor
simple. Cu

frumos

Dinain-

de

argintul. Marginea
la spate
un fund oval a
inter e
mat mare
e garnisitA dinainte eu
gime e pe

totul.

ecoseze, strbdtute la
de pasmanterie ajuraM,

sus eu un guler drept;


pe
garnisite eu un
de crep.
sub umer pe
vestA se
negru.-CompusA dintr'o dinainte
No. 6.
de
un volan
un
spate
o
atlas alb.
rotund,
sus un guler
jos,

No. 9.

poloneze se vor purta foarte

galben

casd.

pe un plastron care

de un volan, prins sub un bieu tigheluit; guler Medicis eu volan


colan
guler.
de

se vor Intrebuinta toate dar de


brocarul, etc. Multe vor avea o

pul

neagrd

dinainte

inconjurate
tele ajustate
aunt rotunjite
de un
formeazA
de crep ; partea superioarit a
crep ;
reveruri terminate printeun guler
doul
pusl
ajustat prin eusuturT, garnisit
sub
; incheiat dinainte
de pasmanteriA,
strimte
de crep.
No. 8.
de
beige noisette. - Are
de
forma unel mantele
dinainte
la spate

foarte strimte,

la o parte, ridicandu se

de

de crep ;

No. 7.

noT,

foarte

de

No.

acum suntetT foarte cu-

cititoare,

No. 10.

de pal

porumbel

care

MODA PARISIANk TEATRU. MUSICA

Nu avea de

guratatea, -

de vrerne.

albise

e nevoe de spus
putin

causa

la

Bibi, din

resemnap, pe
frecuenta pe
Una din
inimile chinuite ca
bune prietene ale sale
din cele
cele
o
care
era
nu pentru
fusese
dar
Ea nu s'a
era
pentru
e ceva grozav pentru
Vasilichia suferise mult din
se insoare.
pricina aceasta. Apol se resemnase
Ca
cerul, spre declinul
sutrimise
ales, o
un sprijin,
De

-0

de 12

In casa trist
viata
era

selia

Un

la sine.

a
cu copila.

; era

pe d ra Ma:u.

El

cu toata

la ea Incremenit.

devil nevasta d

care e

frumos ?

Ea respunse :

- Te

-- Pentru
de

Vasilichia.

de spirit. Facu curte


ea se
sit
pe
proect de
fu faurit
Bibi, pus
nu
In curent,
calitatea sa de
devenira
niel o desaprobare. Dar vizitele
nu se
rare
chipul
deveni
mal trist.
gandea de
la
aatepta
dare ziva
In ultimal vizita,
spuse
Acea zi nu
dorinta
cea mat mare era s'o
de sotie.
Era sarac
Dar gandindu-se bine, nu
un ban zestra luandu-se
ea n'avea
un viitor nenorocit.
un post avanatunci se oferia
daca

sale nu vor

Era gata

exploatarl

piece...

bogat.

Doar ca

mult

prima deziluzie, ruina primel

Bibi deveni
mal
consola pe
putu pe

Aceea care

amar. E
!

cruia, fatal,
'I e dat din
ori i cine

de purtat

No. 12. Rochie de

Fata

Tara otelierilor

destul de frumoasit

-E un prieten bun.
- Da... Dar
.EY, nu

ce

E de sigur

ce impresiune
nu e frumos de

face ?
Dar de

- De nimic.

A doua zi, Bibi veni iar

vorbi

aoara

desperat. Vizitele sale se


se vedead, vorbea
parea cazut Inmare.
De o
mal vie.
e bolnav
Medici!
sunt Ingrijap.
Inteo dimineata,
de
pe d-aoara
VaSilichia. Se duse
se intoarse, zise
Vasilichia.

prietenul nostru nu mal are mult de

pe patul de

te intreb

rea

p'este

el
sep-

dea ave-

Bibi doreste
devil
Ajunge,
ullimele momente, pentra
te
vreme.
de
:
ce se

- Primesc.
la

te cununi

vrei
Primeate

fil

sit

In unanimitate. M'a In-

Medicil

de virtuoasa.
: dete din cap
durere.
lacritmile sale se
Rana
care
i se
Inteo
peste zi primise vizita
Bibi
stase
vreme de vorbit
:
el,
pe
zestre,
Copila nu
Incetul

mal nainte,

- Daca d-nu
te-ar fi iubit cum trebue
fie cine-va iubit, n'ar fi plecat. Te ar

un name,

Un

aceste vorbe

m'am

zic

am

fie fericit

d ra Vasilichia
o ruptura definitivit. Iuliau
se crezuse logodnica sa,

el.

drum s bat
care 'n lume

Ca

fetei :

schimbate, o

mal

bun.

De ce

Era un

Poate, peste

mal frumos

Dumitru

Incepu

chipul

In trecut.
se
Cand era singura, d-ra Vasilichia
retrasa.
casa
Pentru
se ducA la
Inteuna din aceste serate,
un
un inginer,
Acesta. vede pe fata,
danteaza mult
casa
ea, se duce

tagios ;

Intors la
Bibi
nevestil sale o dragoste nespusit, Indeplinindu toate dorintele,
capripile...

Inteo

econoamit,
de

duire

Printre

se
de

frumoase

rile
la
germani,

tuturor
han din Elvetia,

putinT

Printre vizitatorY sunt

Elvetia e un

euprins

germang,.
de

Nu mal
de
In rezumat
acestei
o face
Dar
pare rda de paralele date,
a

se

vor

pa

o bae din
mai putin.

de

Da, i se respunse. E un inginer bogat care o


pe d ra
!

-- Negreait.

?o

urmit :

- Te felicit pentru

d-tale

pentru
dtale
zice mal
dispAruse, barbatu-sd
unel

Nu

tribui

d. Bibi.
d ra Malu.

veni In
ea.

Bibi, care

zuse scena, era trist pe


A doua zi servitoarea aduse o scrisoare
Citi :

d ra

mea

o rup,
pentru ca
ofer

nu e

In
o vzu
Remase nemiscat, privind o

Scrisoarea

Zi o

aatept

Bibi

din

In

- Citeete

tristete. Ea

zise.

Se supuse. ApoY stete pe

In

zise :

- Dragit

cu

smanterin.

unirea
e
te, credeam
abia
o
avere. Am fost
Nu
cauza nenorocirel d-taie. Am
ce s'a
asearA. M'am
toatit noaptea. Nu
nenorocirea. Vel cere divortul
'1
ob-

www.dacoromanica.ro

stu-

budgetul familel

exploatat. Deo -

care

Iulian o recunoscuse ; se apropie de ea

toate oteluEnglezi
din

de statiunele noastre balneare - foarte frumoase de


altmintrelea, - unde se
nu se
schimb
de
plictisell
neajunsurl.
De aceea
a fi nepatriog,
prefers a se duce

o lovideveni foarte galbena.

nu

pastreaza
Dar
nu-

tarh
un interes Acel de a perfec016torilor
de acolo.
mai eftina viala ca
Se gasese
foarte bune,
4.50
zi

streinhtate de

in

nu le

societate,
In

zuse o

nu e

foarte
general paralele
vzAnd aceste
prin
a usura, a

dare de

se

care vorbese mat mult


de
orY-ce
micul popor elvetian
bune pentru
le preghtesc pentru
eY. De alt-mintrelea, industria de otelier a
acolo o industrie
de
nu
un
elvetian, care
nu aiba
putin o rudh otelier. Prin 1894
Elvetia 1693
de patru
s'a
acestor 1693
de 114,333,744
fraud.
Suma asta enorma,
cnd te
Elvetiane nu
de 78 milioane, fusese
niturile
pentru intretinerea eonsumarea streinilor, vr'o 82
de milioane
828,269 fr.,
31,505,471 fr.
r6mas
otelurY, ci

de bine,

In

S'a fcut o

an

mat multi

zile Ioana, devenita d-na Bibi, era

Peste

- Cum ti se pare d-nu Bibi ?

No. 11. Jachetit

- nevasta-exclamil
el,-m iubeati
mea, In
Se

fericit
era o copilA. Dar
ales
crescu. Copila deveni o fata frumoasa. Bibi o

trata cu o mal mare rezerva

n'o sit te creaza ! murmurit


ur
am spus

-nu

nervosa
odata fantastica
copilel atrase pe Bibi.
micuta
casa
Bibi deveni musafirul
sirguitor. El areta pentru
o iubire de
da un
fericit
o vede. Se
scop

bArbatul
luT Bibi.

lumina

pelita alba

cu

zise ea.

citi.

ve

fete

care '1 dete

acesta d

biletul

-0

fata mea,-zise d ra Vasilichia

boane.

tale ?
du-

Bibi

prietenT.

bun

Nu e tot asta
Apol se
un bilet

la el

Se

prin urmare

me

acesta e cel

tine. Repet
din

luT, sin-

grea de suportat cu

nu

avea

cu toate astea

de

Tristetea

mult

No. 13.

de

de mutase

TEATRU

MODA

MODA PARISIAN& TEATRU, MUSICA

ROMANUL
Dar

- Tom,

eta!

Cecilia

In

roman de

Verne

pet

blanda
de

va

a-

mpunea,

Tom

el

el, -

linen!

- ca o

adresal o

genunchl

moment devenisem un colimp

murrourand
D-zed e bun...

va salva.
nu mi

de

- Nu,

aruncate

mare

melt era

tre-

de

.Nu

un

peete

de pe

cat

un

de a

a nu

- Mie

era
cufund din

- e acela
-

dar a

am

vapor
mat

ape!
dispare

tragica

de mancare

va

nava

In

al am frica

dar la

mat

hat-

voice
mica

Mora

Un alt

- La
nu se

la

o vie

o pana

In

pe

ne-

nimic

capitane-

vom

ur...

vom

clad

bubuit

le apropie

el

dar

de et

ma
momenta!

on
de

an
de

el lacelase, dar

polemics.

--

nobile

care
In

un
de

eo

ne
va

de

mi

ne yam

cal
Tom

ne va

ce

el
peptal

ca

In

energie

rote al

al

gnat el,

capol

mi-

Tom

care

pat.

un moment

nubile

dar
o

la ma-

ea

el ar

la
Timp

Sta

www.dacoromanica.ro

el

'i

camomile,

ad

la

pe o

un

sine
dis-

binemet

dea
daca

al

de

am

ta,

merit
de

mea

pot

din

oval o a-

gandi
de

marl, ad-

In genuncht,

dar

lapel

lumina

contemplarea

vom

po

se

et
e

mare

vi

Mica J

de

ca

va

mat

In

de
Cecilia

intervale

la an copil

lung

elpitanulul

de a

a-

de

- No.

Tom

Tom

ne

de

el

de tot de

noel

carp

Echipagiul

el Tom
supuse
o verb&

dar

extrem al

clad

- Ne

de

de

se

Dar

era

amble

se

d-ta ?

'

In

la

Clad

langa

dar am

aci apropiindu

de

de

ca
din noel

era

fantastica ti

't

- Dar

ordine...

de acea

de

te

se

Dar

te duct

se

Tom

la

la

pitan.

se
ne

se

ca
?

o pa-

de

?-

de

clad

In

pe

- Nu...

voce

un

ne-

un

mea

de

abile

mat

gea

repede

; privi

'1

care domnea,

cand,

dual

de

de a-

toll

lot

ti o

care vibra polemic pe


e

de

observe

un

privi
un

marea

la

de

de orace pericel. De ce

pate

de

ambele catarguri
parte.

de

dar

no se

el

intr'o

rupee pan..

draga Mete,

materialmente

vie

?...

?...

rimas limp de

marinarulut

epos

eu

sip,

de

- Ce e

?...
?...

!...

nenonocire.

echipagiul

se

el

la

Ce

de

or-

pa

Ion de

Tom

; deal
a

dar

mare!

pe

dar

de
Mica!

paterfur-

In

de

tu
care

de

el

memorabila

la 2

vas,

Tom

cu

Cecilia

Villiani.

nu

Copilul
dine

observase
pe punte

al
bun. de
or-

mare In

let,

11

la
o

lung

-E
Nicol

cope-

dar

de

carol

In

de

el era

ea ri.

dial

favorabil.

dreptate,

re

ea

tot

tooth

care aci

limp de

la

Tom

tall,

langa

pare

sa

pe
mine,

era acolo

rispunde.

privi

mutt
limp
limp

de

in

limp pe sub

la
ace-

mat

canibalt,

cam

el

s'a Oral marea


de

dar

d'a

; un

timp

rand

din

pare,
de

rece

Era
orbi

un

bone!
de

nu

la

ne

devle

melt,

mat
Un

bine.

un moment

Tom
met

VI

acela care nu

mt

frenetic, se

se

e dental

mi

gal

mat

nettled
de
lueitort,-dar putem

..

fac

aveam
mete, care

dar

ea

Ill

-E

de

va

muri

"lea

Juliette.

limp

mine,

clad

din cand

pat,

pe clad

pe

le mat

traced
me
face
mor...

tot

MODA PARISIAN& TEATRU,

PENTRU MAME

MN

etatea bor. Trebue


le
silim a
asculta.
de a deveni
trebue
le des
drumul spre intelepciune.

de cAmasa crosetata

vorbim ast-fel
CcT

chidem

le poruncim foarte rar ;

Desenul reprezinta partea de pe umar. Din


e continuat pentru
de rozete
piept, cel-l'a-lt (inferior) pentru
plateef se compune din 42 stele,
se
din 14. Fie-care stea se face separat
Intre
dou
precedenta,
cele
stele. Pe desenul nostru se vede
dul cum
unite picourile. Tot ast-fel se
cele
mneca de
care se face
patru stele, se umple
o rozeta care se executa
modul
In sus,
:5
reprezinta
din
care se uneste
libere. Se face 5
sus, un
mie la
din
sus). Reincepetl ast-fel de
Aceste roindicate
zete
desen printr'o
ce se termina se
solid,
se
la alta. Fie-care
deosebit. Pentru
umar se fac trel rozete de acestea. Se

dou

facem

groaz de apropierea noastr. Ceea ce trebue


este
el pot
ne
ne desmerde viata.
de
al
pe care natura l'a
care
de luptat
trecerea prin
lume.

asta !"

e un

prea absolut

suflet delicat se
trebue
acest rationament
purtarea
a

contra

nu

ceva,

multe

exemple,
cu

un lucru
ceea ce le promitem
s
prere de
indeplinirea promisiunilor date, e o

nu trebue
cu
de

A
bine facere pentru
;
bine
obicinuim
deprindem
ideea
angajament
pe care

recompensA

odat.
un

odat dat e un

o consideratiune nu'l poate

bine constatat prin experient,


precepte prin exemple ;
dar
v,
un
un defect,
acestor
de a nu deveni

un

copilul se conduce nu
pornirea sa
imitarea e
nu
d

v de a le practica

le

copiilor.

acest
a dobandit acest
laptele
sale. Aceasta
adeve'rat.
E
adev6rat
s'ar zice :
Acest copil e
de
de
n'a stat toat
de

Se ziee de

ce se desvoltg,
facem s se
in luptele
pe el
se sprijine,
mmeni
dator
serveascA.

tipe. Pe
de ideia

trebue
nu
dar,
s
judecata,

recunosctori.
dojenim

gresesc, dar

odat pe nedrept.

ceva,

nu
cu

de

Nu trebue

de

tura a dat copiilor darul de a prinde

bor.

neroade,

a le conserva
$i toate impresiunile

impresiunile din

natoate
cea mai
pe

a putut
le pAstreze,
care
zi va trebui
arate datoriile ce are de implinit,
fericit,
ceste impresiuni vor ptrunde timpurig in caracterele
le
arta drumul ce
de urmat in
le spunem din
le
de multe
moplace altuia nu
rala : Ceea ce
ordine nechibzuite

Adese-ort

insulta

fapt pe care ei

Faptul de a considera necredinta femed


importantd de
necredinta
de sigur de la interpretarea
existente,
de la forma
a
toriet. De altmintrelea
sd ludm
deosebire
nu
de sooietate, ci chiar de ins,
se
o pdreche unitd
de sigur
femeea
dea
insemndtate
tulut,
ca qi acesta din
femed
Dupd ori-ce lonu
alt-fel.
Dar societatea intervine
a
e
nu
prin actul
seam& prin urmdrile
Femeea necredincioaset
un copil
Argumentul acesta, dupd
ce bun simt, n'are
o valoare,
bdrbatul poate supus
Intr' aderr, din partea
necredinta
nu poate
drept
introducerea de
o
famine de
a sa In
e
: aducerea in
care nu le
apartin.
va

de

le

de

dispune spre melancolie.


de seam
mare
decid asupra temperamentului copiilor.
asemenea
nobil,
Dar grija de cApetenie, sentimentul
e
ne
tot
mai
care trebue
datoria
ideia de dreptate,
in mintea
a
face nu prin cuvinte, ci prin fapte.
aceasta
Jeanne.
mult
trebue

Faptul e
diferinta de apreciare vine de la egoismasculin, pentru a nu stingherit
ar de
Iatd dar nu
o deosebire
cele-dou greself.
vede
rationamentele care fac a se da
multd
provin din conventiunile legilor
fdcute de barbat, in folosul
ce
Miscarea femenistd din ce
importantet, va avea
drept rezultat final, de a face
dispard aceste
de a aduce pentru femee o
sociald unde va afoloase.
vea
ca
dar

va

13

Tu

17)

nimica,

Dar

nu

ochip, ca

carte,

LtImurit, citese.
e

Figaro, de Beaumarehais (debutul

15)

V. Toneanu).
2
satelor, de M. Millo
18
ziva)
Odd la
noapte
de I. L. Carageali,
liza, de V. A. Ureche.
Vidra, de B. P.
(Seara) Rdzvan
P. Vellescu).
20) Rdzvan
Vidra, (debutul d-rei Vida.)
22) Scrisoarea
de I. L. Carageale.
24)
Figaro.
25 (2 zium). - Scrisoarea
(Seara). Mort
luminare, de I. C.
de
I. C.
furtunnasd
26)
Oda la Eliza.
27) .Denisa, de A.
29) Fetele de la Saint-Cyr, de Emile Augier.

sunt pliny de lacrimY,


pe buze
;
Nu cum va
de un
Pieptul a

Ochi

mine,

30)

e dor de un altul,-du-te !-

a prezintat piesa sa
D. N.
i se va juca in stagiunea viitoare.
ca-e a fost
D.
a prezintat piesa
De asemenea d-nu
a fost
care se zice

Roman, 1898,

opereY romne

Universul Literar care va apare


materia
tembrie curent va
8 ilustrapT : 1) Scena
2) Lupta

AustrieT,

in Candia, (In

13 Sep

mahome3) Scena tran-

de la vapor la hotelul
Beau-Rivage,
Geneva ; 4) Portretul
;
5) 3 portrete reprezintAnd pe asasinul Luccheni
6) portretul
diferite
Chammartin, care
a arestat pe asasin.
Universul Literar se vinde
10
Ora.

rect. Ce colt

organiza cu un scaun

se

foarte cochet impodobit


pe un
In alt
un vas mare de
cu o
de fantazie pe care lucrusoapicior elegant ; o
ibis cu
rele de
sunt asezate gratios, apoi o
de panglici
dantele.
abajur
Pe pian, pe care'l puteti aseza
curmezis,
draperie elegantg, cam la fel
portierele,
pe draperie
pune
treY lucrgoare usoare
elegante.
vor mai
coltul acela.
verzi puse la fereastra, in dosul unel canapele
a unui paravan
salonul in
lui
de srbgtoare
veselie.
Mai
ce ? Tot ce
va trece prin minte,
ideia d-voastr e originalg,
de

de

Un
cu o draperie pe care va fi pus un portret de
In fata sobelor care nu mai servesc se pune jardide
jolante naturale
artifi
e.
Sail
locul jardinieret se va pune o
care

se va prode pe la sobe, de la

mobilele din salon se vor reflecta ; tot ast

repetitinnile. Se
'Petra Rare
altele.

Bobescu
de operete, de sub conducerea
reprezintatiunile la Dacia.
text
seara a jucat 'Baba
mare
de Mathei Millo, musica de Al.Flechtenmacher
Reprezintatiunile, din cauza
se dati In

salon.

un

se va inchide la

gradina

Georgescu atri-

Octombrie.
*

**

La Oppler
care
conducerea profesorulul Costescn.
Eforie,
Teatru de
deschide la Octombrie.

fac

de

de

Reliefuri in bronz
de
ars
faiante
moase ca acelea
Deck
Clement, fac un efect
foarte frumos pe peretii
salon ; dar farfuriile de
portelane,
ar
de pretioase sunt pentru
Oglinzele se impodobesc cu
frumoasg, un brorz
Pe
o

un cor de

www.dacoromanica.ro

sub

se va

Arlequin.

un vas

frumos.

soba e frumoasA, se

Dar

de

Trupa

Rorienescu
fie-care

albe toate
stilul Ludovic al XV. Pentru asta
poate
mobilele vechi,
apoi
lustrui cu o compozitie speciald.
Scaunile se
cu pernite de catifea d'Utrel
mici funte de panglici.
prinse
acum. Se fac mari
Paravanele sunt mult la
din
trei frunze,
tot pentru ascuns
care se pun algturi de
favorit, la gura sobei. Se

Wine

Cerul te va judeca !-

bine,

nu'i mai frumos ca mobila de lac alb,

CURIERUL TEATRELOR

ora 2 din zi (MatineA) Lipitorile satelor,


de Millo (Seam) : Pygmalion, de d.
Dabija.

ce nu

fata usilor

10) Ruy-Blas.
Duminectt 11)

rece ;...

Nu

nu
place,

locurile

Stagiunea teatrulul
se va
Oetombrie, eu piesele:
de Dame
Ascanio,
Fortunio, de Halevy Partida de Concind, de V. Acul
lejandri.
Oetombrie :
apoY piesele ce vor urma in cursul
3
4) Scrisoarea
de I. L. Caragiale.
6
8)
amor, de Schiller.

Rece

liber
la saloane se
bunul gust. Se poate scoate ceea
se adaoge ceea ce convine
a pune o not fals
stilul
co-

Mai en

nu

de

mentuj cnd
Pentru serate
mod,

luns.o jumtate
de

apa de
alb

la

de ainestec,

ne-

alb-tot

de

un

totul

Puneti

se

In

de nuntl, se procedeazA
eampanie.

In contra sughituluY.-De multe


se
ca
opri. In asemenea caz

sit te

buinteaza
nu
apa rece, care
in unele
nimic. Dar este un metod de tot simplu ueor prin care puscApa chiar de
grA. anurne, eel ce
se poate de
n'are de
o

eel mult o jurntate


dou
sail un minut
de felul
una
acesta sughitul
Curtirea dopurilor. - Cnd dopurile nu contin
grasime, se pot aduce
starea
noua,
10 grame de acid
eu
de iposulfit de
cloridic; se
apol
solutiune de
;
sfireit se
de acid

MODA

C
a
care
No. 3 din Biblioteca
a aparut acum 9 zile, a avut un succes extra- ordinar.
In
zile
8.000 exemplare
S'aa
toate
Spre satisface numeroasele
ce ne sosesc

am fost
a tipari o
zilnic din
a cloua editie, care va
de sub tipar.
No. 3 al
economice coprinde sensationala
scriere La Balul
in care se
scene att
omul
tare trebue
de miscatoare,
citind-o.

Acest volum care e compus din peste


o
se vinde
tara.

35

Cine va

mult

zece
tar%

In

pagint,

am fert un ceas

- Nu

cert.

Cea d'a doua e consuna

n'am

ce

urma. dorinta.

Duhovnicul, condamnatulul.-Am venit


datoria,

a merge la

ta

pe

rkboaie
Strapungea pe
Tot
fost'am mare
Ia ghiciti acuma care ?
ne va trimete deslegarea
ce
a acestel
la 14 Septembrie a.
sarade
mult
va concura prin
tragere la
a unui frumos roman de un
a

- Nu, d-le ;
Cea

te

parinte,

mai

de

care e dorinta d-tale cea din urma?


condamnatul, lash te

deslegat :
Afumati : d. C. I. S.

fumatul nu face niel un


Uite,
Mosu-meil e de 80 de an! si
un turc !
asT,
n'ar fuma, n'ar fi
de

Ploestl : d.

astept...

notar

I. Sinaer.
Er. Petrescu, A. I. Vasiliu Macineanu.

BucurestT : d.

de agronomm.
un
de un

din Moda Pariziand No. 20 este :

Deslegarea

- Niel

loco

1.

la teatru
la concert
de partea prima
alt

- Bine, dar cnd arboril

B.

: d-na Adela Iesek; d. G. Androviceanu.


Speteni : d. C. Constantinescu.
aslul : d.
Silca.
a fost
prin tragere la sortl de d. C. I. S.

fructe ?

notar,

americane e pre-

de

zinta sa multor maimute pe bord.

Marinari
pe
le-a obisnuit
faca diferite
servese

ea

tin.

- Cum
- Dupa

rzboiul american

ca
de

tunul.
onoarea mea lefac placere.

ele sunt

Intre prieteni.

va primi

ARIET
manevrele de pe bord.

treg

Ghicitoare
De
De

spus sa'ml

ele

- Ce spu', draga, nu s'a muiat

Inteo

Una diri

de pension.
facut,
pot intinge

diferite

PLICAREA

parte la

bune in ser-

ca marinarl,

ineonveniente : sunt hoate nu


respectul cuvenit superiorilor.
mal erta-o aniericanil ; dar
Hotia
de respect superiorilor nu pot
o tolereze.

Ecatombele liberttei
Colosala statue a
insula Berlow's
merica, tine
un far enorm.
cest far, aprins
timpul noptel,
moartea a
numeroase de
treckoare atrase de lumina
unel
Aceast

se reped
moarte.
Numal

asupra

contra

nine, noutate pentru sezonul


sta.

mare
a atractie
felinar la picioarele caruia

de spete diferite.

patronul

numrul de asta-zi
frumoase pele-

Pelerina se face din postav


alb,
dinaintele
garmoar alb, eu

fost adunate mal bine

re
moar

rat

Din Dorohoi

lantazie,
impodobite

sferici de

moar
postav.

Patronul se compune din

in orasul nostru
reprezenfost cite-va trupe,
Leizer. In cea d'inin grdina
si
si d-na Hainey D'Argent,
a jucat
dincolo
nescu
d. Dimitrescu si-doamni Fany
timp d. Jean Naftalovici
De
sub patronagiul
reprezintatii de
cu
PavloschyCoresp. B.

dou

1. Pelerina,
2. Gulerul.

Din Braila

Trupa

din

face

succes reprezintatiite

teatrului Peles.

copila artista Al. Marinescu,


comedii

operete

Cupon

www.dacoromanica.ro

21

ODA PARISIAN, TEATRU, MUZICA

cum sta el razimat de o

la vitrina

admira

vrea

geatalia,

In

El se apropie
la spate,
vada obrazul.

- Pe mine

ar zice :

timp

Privirea
staruitoare, rspunse.
ea
ton de melancolie,
o ochire cam dispretuitoare, zice :
plac toate.
se
de dinsa, lovind uor
pe vitrina,
:
ofer ceva ?
- Vrei
rece :
Ea
Se

El ztmbi a

cnvine, dar de...


ce 'ml
schimb,
el cam ganditor, gasind
asta

un

din

de

Ea se

asta o face

- Ce o

ochif

-Dar nu se

vedea

spa-

toate

va

se

narile
se
furios. Buzele
tremararit.
zimbi ironic.

de

El

de privirile

de

timp :

se ascundea

mijlocul
*

eorghe.

-- Departe !

mine ?

- Peste zece
trT ?
El nu rspunde o duce, o duce mereti. La

ore

schimb cea
nu

o clipa pe cel
care se
de neateptat la vitrina
magazin.
o vedea
toate zilele, dar fugea
zi o vzu

alb,

nu o pierde din
tinar. Ochil

spune

furios.
fata

Dar el ce-o gandind de mine


In toate zilele eia
trAsura la prenmblare,

vr u

dati ceva, zise ea, de

putea

vise de jucat
Omul din
venea la
De odattt se oprete
bucuria, mirarea.

prost...
el

de

vioaie.

Cand
in

jos,

chiar !...

prin sal& De odatA ochil lut se


asupra
tinere,

pe care o luase
vezi nu s'a
De sigur a
era frich
folosit de asta... Alt
nu pare a fi

onorabil.

ceva

II atinu calea
Ea se

bulbucatf

nu gandea, nu

petreacit,

? Doar nu te-am rugat


l'a
se

El o

fa0, fuga trasurel, dar

tos, cu bratele
schimbarea

a ride.

apoT

Cate
larg pentru ce le ardea
de dragoste,
sta un
o
foarte

te caut !
- De
cazu pe o canapea. Simtea o
pote. Spai spusa, par'ca ar facut cine
ma pe care o Incercase o avea acum In vine. Cu In vrtejul valsulut
a se desmetici, se
toate acestea
prinse a
:
schimbe rochia,
*
- Asta are
minte
fac de
- Cum te
?
petrecere din
lucru.
repeta :

cit nu

In

se

zimbete,

casa,

obraznic ? !
- Dar tu
coste...
el.
trebue
un ton, care lasa
- Cred
intrerupse ea

aducea aminte, se
la
tresari, se dltdu
se opri

ApoT serios :

lume

de

acea, perechile de

e deteapta,

doarme

n'al
proaste ?
Ea se
la
tot
privirea aceea msu ratoare de dispret, parea
zice :

a se

Muzica Intoarse valsul. Era

de abia putu
spue birjarulut unde
fel de nesimtire
cazu
auzia, nu
nimic

ce face ? Apol

tea

de catifea.

din

un birjar ?
atepte rspunsul o sui

Nu

sfida

frica

o oprete.

In
s'o
e

din

n'are un

mult

Se

amant. Asta nu se prea potrivea


Dar
sd pArea grozav. Poate

un agraf de diamante, care

In

- Bucuros.

- Cam ce

tndra,

privind'o de sus,
Ea rmase
rita, tot
tot tremurand. IT era
odat
un ton de
de
In acelasT

se

fie aceea a
scena de la
care
o
pentru el. De sigur se plictisea grozav, era
trebue

de

un pas spre ea,

apoT

place ceva de aicY ? 0 fata ttnra, eu


serioase, cu o
intrebatoare,

de fer din fata

aplecat spre
uor, fulgerator aproape In
dadu o palma.
Intr' o
el se
Era mult
de
Furia de
cat
trecuse acum
dar mult
grozava Se
ca
vadit daca nu l'a vzut

Sunt
zorile

gar&

trenul el

ce

te iubesc !
visez.

strin.

pe

niel prietenilor nu le-o


ce

In editura

urmatoarele

Manual de conversatiuni moderne,


pentru a;
singur 6
2
lume

Ori-ce Tuse

4.

Regina

ce
etc.

volum

2.

Cartea

vindeca

persoanelor

volum 50

constatat
pielel

tratamentul

volum 50
Femeea
boalele
50 banl.

el,

vo-

drepturilor de

Tarifa generali

tinerete.

pudra Odalisque

fost analizate la cele


din
chimice, intre altele la acela al
nu
un fel de metale
alte substante
recomandabile.

hlie

la

trimite prin

la localittile
Reprezentanta
strada

crema

nia a produselor

s'a

2.50

de din

la toate

De

principale

de 3 ori mai mare,

lei 2.50 ;
5.--Cutia

Borcanul

Boalele veneriane

volum

Crema

aprobate de
nitar superior al RomAnieT.
Pretul
lei 2.50 -- IMPORTANT ! Cutiile cari nu vor
limba
avea instructie
precum
ziarulul Universul,
se vor considera ca falsificate.
De vinzare la toate farmaciile din
Depozitele : la drogheria Stoenescu;
No. 2 ; la drogheria
Zamfirescu, strada AcademieI No.4;
; la
la drogheria Fabini,

pudra Odalisque se

tntrebuinteaza regulat crema

Bertelli, pentru a
doctor. 40

- Depozitul
str. cadem

nu se

4,

drogheria Pacatianu (sub hotel de Fran-

pentru

precum

795

10.

1 volum, 1
Se trimite

mind

viitorul,

distractie pentru familie,

parte a

prin

pri-

mandat

potale. Pentru transport a se adaoga 10


de volum.

se

Pomada Italian
bulbilor

pruluT,

face

prul

propriepielel,
atrofiarea

tri

vitalitatea

barba,
e
tot
Pomada

capilar
aceea

clderea

'I

moale

prin

lucios,

de toate

De

4.50.

vinzare la adrninistratia
Strada

eftin de

internationale.
minunat apa,
miros foarte

Uni-

un

rein-

curat, a

de

suliman, etc.,
mil zi
poate servi de
1.50 bucata.

Ricciolina

la cea din

cele

de tot lelul

mult se mai
santatea.
orez foarte fina. -

de ieftine.

se efeetniazi in modul eel mal perfect


UN1VERSUL, care a

expert1.-Reparatiile se garanteazi pe

www.dacoromanica.ro

la

din
de

an.

doni

se

ccacree

damele

eel

acest minunat preparat, vor obtine ptrul


chip foarte frumos
buclat
cu
mai
'1

flacon lei 3 50.

e chiar dedicati., nu

vtmataare. Ea e adeneinchipuita
un mi-

de o
ros din cele mai delicate
Intrebuinface pielea moale,
catifelat
o frgezime admirabila.
in
mai mare
Ori-ce piede
se face moale

Pudrelor.-0 cutie,
De vinzare la

Brezoianu No.

in toate zilele Regina

in.

Bucuresci.

de adminis-

din eel

roz, lei 3.50.


Universul, Str.

mai puternic preservativ penpentru a face


mirosul
mai bun
pentru a preveni
rsuflrel. E
stricarea
E foarte potridurerea dintilor
vit ventru ca
curate si
si
pentru ca si.
curat smaltul
;
e chiar un puternic leac contra
reste gingiile
1.90 - De vinzare
inflamatiunilor. Flaconul
Universul, str. Brezoianu No.
la adm.

tru igiena

de ceasornice

iv

nntaet

umt

Apa dentifrice

oxidat si de aur, pentru dame si

ne

Cine

acest sapun nu mai are


un cosmetic,
parfumata,
ast-fel insemnate econo-

Regina

de

expozikie

de

intrebuiutare
catifelatd, foarte
la per-

de regina

pielea, face
ori-ce pete pre-

corpul, face
dispari
ardoarea ariditatea
distruge
ori-ce
miros al
produce o stare
d bine neexplicabila. Flaconul
; mijmare
la adm.
lei 2. 65
5.-De
Universul, Str. Brezoianu No.
Be-

din aceast

cu parfumul

face strilucitor.-Pretul

170 pe comptant. - Niel


300
ceasornice din Geneva (Elvetia). - Bucata
mai fin
solid
de aurul
un asemenea ceasornic,
nu se
de
ceasornic de
nichemai regulat, garantat. de un mers
de metal oxidat lei
at Lei 17.50
de metal

chimist dr. Ber-

face

soanele limfatice

igie-

aplicare.

Bogat asortirnent de ceasoarnice de


de metal
de lemn artistic
4.50,
8.50, etc. etc.
de bronz
de
foarte elegante, numal cu

Un

foarte suav. Cu opt


jumtate pahar de
gura, risipeste mirosul urn,
gingiile. Cu dou lingurite In
cine-va de douori pe
pahare de
cum

de un

unde.

zece

bubele accidentale

13.50

frumusete, acoperite
pentru masa, de o
mgri de
de ocasiune.
un elob de
frumos sculptat,
de perete, de
care
ceas.-Lel 22 lei 24 bucata.
un frumos
la
premiat
Ceasornic de aur patent Traian, cistern Roskopf

23 medahi
la expozitiile

vederea,

10.90

5.50 bucata.

No. 11, Bucurestt.

pe obatista,

8.50. -

nostru
mai bogat adoritori vor gsi la depozitul
de metal alb
de ceasornice de tot
oxidat,
de aur,
barbatT, car! se vind
dame
30 la
mai

mai

Apa de Genova

9.90,

la

opreste

are

proprietate de a preveni albirea


con

Bucuresci.

de toaleta economic
bask de catramina.

minunat produs al
telli din
este un
plcut, foarte
unt-de-lemn dulce

la administratia ziarulul UNIVERSUL, Strada Brezoianu

Ceasoarnice de metal soleil,


ceasornie de
adevdrat,

va cere.

puternic al prului, ale

Ceasoarnice
Ceasoarnice de nikel de la le 4.90

volumul.
Trimitem catalogul gratis
60

balsamice.

MM MARE DEPOZIT DE

No.

Mare depozit de romane ilustrate


se

Victo-

r,

No. 154.

medicale contra boalelor


secrete, 1 volum
Grdina Amorulul,
tiune de poesil
de amor, 1

Carte spre a

Ochiul

Dumnezet, W.

1.50.

volum 50

premiatele

de CATRAM1NA ale doc-

pentru oricofetarie, licorurT,