Raportul Comisiei de Ancheta Privind Inundatiile Din 2008

RAPORTUL
COMISIEI DE ANCHETĂ
PRIVIND MODUL DE REPARTIZARE A AJUTOARELOR UMANITARE ŞI A RESURSELOR
FINANCIARE DIN FONDUL DE REZERVĂ ÎN LEGĂTURĂ CU INUNDAŢIILE DIN VARA
ANULUI 2008
I. CONTEXT GENERAL
1. Preambul procedural. Lucrările comisiei de anchetă
2. Repere metodologice
II. CONSECINŢELE INUNDAŢIILOR DIN VARA ANULUI 2008

1. Situaţia imediată după inundaţii pe întreg teritoriul Republicii Moldova
III. ACŢIUNILE AUTORITĂŢILOR PUBLICE PENTRU LICHIDAREA

CONSECINŢELOR PROVOCATE DE INUNDAŢII
1. Formarea Comisie Naţionale pentru evaluarea prejudiciilor şi lichidarea consecinţelor
inundaţiilor din vara anului 2008
2. Stabilirea planului de lucru şi activitatea Comisiei Naţionale (Acţiunile de lichidare a
consecinţelor inundaţiilor. Despăgubirea sinistraţilor. Distribuirea ajutoarelor umanitare; Procurarea
locuinţelor; Efectuarea lucrărilor de reparaţie a locuinţelor inundate).
IV. AJUTOARE FINANCIARE COLECTATE DE LA PERSOANELE FIZICE ŞI

JURIDICE, DE PESTE HOTARE ŞI GESTIONAREA LOR DE CĂTRE GUVERNUL
GRECEANÎI
1. Colectarea ajutoarelor financiare
2. Gestionarea ajutoarelor financiare
V. AJUTOARE UMANITARE COLECTATE DE LA PERSOANELE FIZICE ŞI

JURIDICE, DE PESTE HOTARE ŞI STOCATE ÎN FONDUL DE REZERVĂ DE
STAT
1. Analiza documentelor parvenite de la agenţii economici şi de peste hotare. Compararea
datelor prezentate de guvern şi metodele distribuirii. Stabilirea pierderilor
VI. ANALIZA SITUAŢIEI ÎN TERITORIU/ LUCRĂRILE COMISIE DE ANCHETĂ

1. Audierea sinistraţilor
1.1. Raionul Briceni
1.1.1. satul Criva
1.1.2. satul Drepcăuţi
1.1.3. oraşul Lipcani
1.1.4. sat. Balasineşi
1.1.5. sat. Grimăncăuţi
1.1.6. sat. Şirăuţi
1.2. Raionul Ocniţa
1.2.1 or. Otaci
1.2.2. sat. Vălcineţ
1.3. Raionul Rîşcani
1.3.1.Văratic
1.3.2. Duruitoarea Nouă
1.4. Raionul Ştefan-Vodă
1.4.1. Purcari
1.4.2. Talmaza
1.4.3. Răscăieţi
2. Analiza stării la moment a caselor procurate şi reparate, la faţa locului (materiale video).
VII. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

1. Situaţia actuală provocată de Guvernul Greceanîi
2. Recomandări
ANEXĂ: NOTĂ INFORMATIVĂ A CURŢII DE CONTURI
1
I. CONTEXT GENERAL
1. PREAMBUL PROCEDURAL. LUCRĂRILE COMISIEI DE ANCHETĂ.
Comisia de anchetă privind modul de repartizare a ajutoarelor umanitare şi a

resurselor financiare sinistraţilor în urma inundaţiilor din anul 2008 a fost
constituită în conformitate cu art. 34 din Regulamentul Parlamentului, prin
Hotărârea nr. 4 din 11 februarie 2010, în următoarea componenţă:
Preşedinte:
BREGA Gheorghe – Fracţiunea Parlamentară a Partidului Liberal
Membri:
MUNTEANU Valeriu, Fracţiunea Parlamentară a Partidului Liberal
IONIŢA Veaceslav, Fracţiunea Parlamentară a Partidului Liberal Democrat din
Moldova
PALIHOVICI Liliana, Fracţiunea Parlamentară a Partidului Liberal Democrat din
Moldova
BĂLAN Vasile, Fracţiunea Parlamentară a Partidului „Alianţa „Moldova Noastră”
GUMA Valeriu, Fracţiunea Parlamentară a Partidului Democrat din Moldova
SÎRBU Oleg, Fracţiunea Parlamentară a Partidului Democrat din Moldova
MUNTEAN Iurie, Fracţiunea Parlamentară a Partidului Comuniştilor din
Republica Moldova
IOVV Vasile, Fracţiunea Parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica
Moldova
BONDARENCO Elena, Fracţiunea Parlamentară a Partidului Comuniştilor din
R. Moldova
BABIUC Aliona, Fracţiunea Parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica
Moldova
Prin Hotărârea Parlamentului nr. 71 din 23 aprilie 2010 privind modificarea
articolului 2, mandatul comisiei a fost prelungit până la 11 iunie 2010, deoarece
termenul de 60 de zile fixat iniţial nu a fost suficient, ţinându-se cont de volumul
considerabil al materialelor care urmau a fi solicitate şi examinate de la
întreprinderile de stat şi private.
Concomitent, s-a ţinut cont şi de numărul impunător al sinistraţilor care necesitau
audienţe la locul de trai şi de inspectarea atât a locuinţelor demolate, cât şi a celor
reparate şi procurate.
În aceste condiţii, termenul – limită pentru prezentarea raportului a fost prelungit şi
stabilit pentru 11 iunie 2010.
În cadrul primei şedinţe a fost stabilită lista ministerelor, întreprinderilor de
stat şi private de la care au fost solicitate datele despre aportul lor la lichidarea
consecinţelor inundaţiilor din vara anului 2008.
Ca urmare, au fost interpelate următoarele Ministere, întreprinderi de stat şi
private:
1. Guvernul Republicii Moldova – Cancelaria de Stat
2. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
3. Ministerul Afacerilor Interne
2
4. Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale
5. Ministerul Apărării
6. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Direcţia Ajutoare
Umanitare
7. Ministerul Economiei
8. Ministerul Finanţelor
9. Serviciul Vamal
10. Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI
11. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat
12. Institutul de Stat de Proiectare „Rural Proiect”
13. Departamentul Situaţii Excepţionale
14. Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru
15. Camera de Comerţ
16. Trezoreria Municipală
17. Cancelaria de Stat
18. Trezoreria Centrală
19. Comitetul Naţional al Societăţii „Crucea Roşie”
20. Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova
21. Moldtelecom SA
22. „Apă – Canal Chişinău” SA
23. „Moldova Trans Gaz” Chişinău
24. Aeroportul Internaţional Chişinău
25. Consiliul Raional Hînceşti
26. Consiliul Raional Briceni
27. Primăria sat. Balasineşti, r. Briceni
28. Primăria sat. Drepcăuţi, r. Briceni
29. Primăria sat. Criva, r. Briceni
30. Primăria sat. Şirăuţi, r. Briceni
31. Primăria or. Lipcani, r. Briceni
32. Spitalul Raional Briceni IMSP
33. Biroul Notarial Briceni
34. Banca Naţională a Moldovei
35. Banca de Economii din Moldova
36. BC „VICTORIABANK” SA
37. BC „Investprivatbank” SA
38. Banca Comercială Română
39. BC „Moldova Agroindbank” SA
40. BC „Energbank” SA
41. Compania internaţională de asigurări „ASITO” SA
42. „Supraten” SA
43. Agenţia pentru silvicultură „Moldsilva”
44. „AMIC” SA
45. Centrul Creştin „Betania”
46. „Macons” SRL
47. „Interactiv” SRL
48. „Agroprofil” SA
3
49. CCC „Moldagroconstructia” SA
50. Uniunea de întreprinderi „Acvila - Grup”
51. A.O. Concordia. Proiecte Sociale
52. Armata Salvării
53. „Gloria” AO
54. UBBEC „Cultul Penticostal”
55. Misiunea „Micul Samaritean”
56. „Delectar” SRL
57. „Emanuil” SIMC
58. „ACM Munceşti” SRL
59. „Lincos” SRL
60. Moldconsinvest SA
61. „BASCONSLUX” SRL
62. „Elex-SRL”
63. Combinatul Liman
64. AITA din Moldova
65. „Antarţit” SRL
66. „Agregat” SA
67. „Rutador” SRL
68. „Dimecom – 11” SA
69. SA „Întreprinderea de colectare a cerealelor Lipcani”
70. „F.E.C” SA
71. SRL „LUKOIL – Moldova”
72. ÎCS SA „Petrom – Moldova”
73. SA „Rompetrol – Moldova”
74. Agenţia Rezerve Materiale
75. „Anchir” SA
76. DSM „Montajautomatica” SA
77. „Contr-Pri” SRL
78. „LPT – Construcţii”
79. „Teba-Prim” SRL
80. F.C.P. „Lincons” SRL
Primele răspunsuri au parvenit în primele zile ale lunii martie.
Studiind materialele parvenite, s-a depistat că toate ajutoarele umanitare atât

financiare cât şi materiale au parvenit de la agenţi economici, persoanele fizice şi
de peste hotare. Guvernul RM de atunci, nu a intervenit cu nici un bănuţ.
E necesar de menţionat, că toate aceste ajutoare au fost distribuite nu direct
sinistraţilor, ci diferitor firme, agenţii, ministere şi bănci.
Ca rezultat la şedinţele comisiei s-a luat decizia de a solicita informaţii
suplimentare de la aceste întreprinderi, ministere, agenţii şi bănci, ce a necesitat
timp suplimentar pentru a studia toate materialele.
La începutul lunii aprilie au fost recepţionate majoritatea informaţiilor
solicitate de la structurile statale şi de la agenţi economici privaţi.
4
2. REPERE METODOLOGICE
Raportul comisiei de anchetă a fost elaborat în baza următoarelor categorii de

informaţii:
1. Materiale prezentate de către instituţiile (ministre, întreprinderi, ONG-uri) care
au contribuit la lichidarea consecinţelor inundaţiilor – în volum de 1800 de pagini;
2. Materiale prezentate de către Cancelaria de Stat – în volum 640 de pagini;
3. Materiale prezentate de către Ministerul Construcţiei şi Dezvoltării
Regionale – în volum de 380 de pagini;
4. Materiale prezentate de către Serviciul Protecţie Civilă şi Situaţii
Excepţionale - în volum de 362 de pagini;
5. Datele şi informaţiile colectate din prima sursă: administraţiile publice
locale de nivelul I şi II – în volum de 154 de pagini;
6. Înregistrările audierilor sinistraţilor de Comisia parlamentară de anchetă –
video – 44 GB ceea ce constituie 23 ore şi 34 minute de înregistrări; şi audio –
448,04 MB ceea ce constituie 31 ore şi 17 minute de înregistrări.
Astfel, în total a fost recepţionată informaţie în volum de 3336 foi.
II. CONSECINŢELE INUNDAŢIILOR DIN VARA ANULUI 2008
1. SITUAŢIA IMEDIATĂ DUPĂ INUNDAŢII PE ÎNTREG TERITORIUL RM
S-a constat că în rezultatul inundaţiilor pe teritoriul Republicii Moldova au

fost afectate:
336 de case, din care distruse în primele zile ale inundaţiilor – 126, iar 210 au fost
grav avariate.
Cel mai grav au fost afectate (date extrase din tabelul centralizator de evidenţă a
consecinţelor inundaţiilor în RM în perioada 26 iulie – 6 august 2008) raioanele:
Pierderi, spaţiu locativ:
Tabelul nr.1
Raionul Distruse Avariate Deteriorate
Briceni 81 208
Soroca 1
Ocniţa 1
Rîşcani 9
Ungheni 1
Ştefan Vodă 36 10
TOTAL 126 210 11
5
Pierderi la obiectivele economiei naţionale:
Tabelul nr.2
Raionul Deteriorate Inundate
Obiective ale gospodăriilor săteşti

Garduri (km)
Terenuri agricole (ha)
Case de locuit
Subsoluri
Fîntîni
Vile
Biserici
Fîntîni
Obiect de destinatie industrială
Staţii de salvare pe apă
Staţii de pompare a apei
Semănături
Livezi
Instituţii de invatământ
Vii
Gradini particulare
Briceni 289 289 80 928
Şoldăneşti 5 3 12 39 5 35
Soroca 44 21 15 256
AneniiNoi 11 14 21 119 3 392 88 30
Ocniţa 6 5 63 63 173 1 1 69
Rezina 0,3 21 56 78 2 21
Criuleni 10 6 144 1 460 2
Făleşti
Rîşcani 17 10 9 126
Floreşti 87
Glodeni
Edineţ 8 6 1 1 260 23
Unheni 1 335 4 7
Dubăsari 126 6
Ştefan 78 78 17 2 1541 123 321
Vodă
Căuşeni 283
Cantemir 50
Chişinău 54
TOTAL 0,3 6 5 529 552 417 600 1 6 2 2 1 3329 211 14 1779
În acelaşi timp au pierit animale:

- Ovine – 4
- Păsări – 871
De asemenea, şi în Vadul lui Vodă, mun. Chişinău au fost inundate:
- Tabere de odihnă şi pentru copii - 9
- Baze de odihnă - 68
- Hoteluri - 1
- Obiecte de comerţ - 44
- Stadioane - 2
După datele Departamentului Stări Excepţionale au fost evacuate 2324 de
familii, salvate – 6 persoane şi bunuri materiale în sumă de 60 mii lei.
Pagubele materiale în total au fost estimate la 82 545 500 lei.
6
III. ACŢIUNILE AUTORITĂŢILOR PUBLICE PENTRU LICHIDAREA
CONSECINŢELOR PROVOCATE DE INUNDAŢII
1. FORMAREA COMISIEI NAŢIONALE PENTRU EVALUAREA

PREJUDICIILOR ŞI LICHIDAREA CONSECINŢELOR INUNDAŢIILOR DIN
VARA ANULUI 2008
După datele materialelor prezentate de Cancelaria de Stat, s-a stabilit că pe

30.07.2008 Guvernul de atunci a luat o hotărâre de a constitui o comisie naţională
pentru evaluarea prejudiciilor şi coordonarea activităţilor de lichidare a
consecinţelor inundaţiilor din vara anului 2008 în următoarea componenţă
nominală:
Dodon Igor – prim-viceprim-ministru, ministru al economiei şi comerţului,
preşedinte al Comisiei,
Guznac Valentin – ministru al administraţiei publice locale, vicepreşedinte al
Comisiei,
Şumleanschi Andrei – viceministru al afacerilor interne – secretar al Comisiei,
Durleşteanu Mariana – Ministru al finanţelor,
Mejinschi Valentin – ministru al afacerilor interne,
Gorodenco Anatolie – ministru al agriculturii şi industriei alimentare,
Bannicov Alexandr – director general ala Agenţiei Relaţii Funciare şi
Cadastru,
Ţurcan Ion – director general al Agenţiei Rezerve Materiale, Achizişii Publice
şi Ajutoare Umanitare,
Iordan Veaceslav – director general al Agenţiei „Apele Moldovei”,
Harabagiu Mihail – şef al Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale,
Ministerul Afacerilor Interne.
În aceeaşi zi, pe 30 iulie 2008, are loc prima şedinţă a comisiei naţionale.
După procesul–verbal, din comisie au fost excluşi dl Şumleanschi Andrei,
dna Durleşteanu Mariana, în schimb au fost incluşi Larisa Catrinici – ministru al
sănătăţii, Violeta Ivanov – Ministru al ecologiei şi resurselor naturale, Nina Lupan
– viceministru al finanţelor. Din actele prezentate motivul nu este clar.
2. STABILIREA PLANULUI DE LUCRU ŞI ACTIVITATEA COMISIEI

NAŢIONALE (Acţiunile de lichidare a consecinţelor inundaţiilor. Despăgubirea
sinistraţilor. Distribuirea ajutoarelor umanitare; Procurarea locuinţelor;
Efectuarea lucrărilor de reparaţie a locuinţelor inundate).
La şedinţa din 30 iulie 2008 a Comisiei Naţionale pe ordinea de zi au fost

incluse:
- situaţia operativă la moment
- discutarea măsurilor de lichidare a consecinţelor calamităţilor şi paşilor
tactici în activităţile ulterioare de diminuare complexă a acestor consecinţe.
S-a decis:
Ministerul Finanţelor va raporta zilnic preşedintelui comisiei soldul contului
pe care se vor acumula mijloacele financiare pentru ajutorul sinistraţilor,
7
precum şi modul de transfer al banilor din bugetul de stat la contul
extrabugetar.
Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale va elabora proiecte de
asigurare cu spaţiu locativ a sinistraţilor din localităţile inundate.
Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare – va
raporta zilnic Preşedintelui Comisiei informaţia privind sursele, cantităţile şi
caracterul ajutorului umanitar recepţionat.
Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI, în comun cu
autorităţile administraţiei publice locale, va organiza pomparea apei din subsolurile
caselor de locuit.
Comisia a fost formată peste 4 zile în timp ce sinistraţii locuiau în
condiţii inumane şi mulţi dintre ei dormeau sub cerul liber, fără apa şi fără
mâncare.
După cum observăm, comisia a decis ca Ministerul Finanţelor să
raporteze zilnic soldul contului pe care se vor acumula mijloacele financiare
pentru ajutorul sinistraţilor la contul extrabugetar. În ce priveşte
transferurile băneşti din bugetul de stat nici o vorbă, însă să analizeze numai
modul de transfer.
Aşadar, iniţial se cunoştea faptul că sumele băneşti se vor acumula
numai de la agenţii economici, persoanele fizice şi de peste hotare şi nici de
cum de la bugetul de stat.
E neînţeleasă şi decizia în privinţa Agenţiei Rezerve Naţionale, Achiziţii
Publice şi Ajutoare Umanitare de Stat. Ca sarcină, i se impune numai
raportul zilnic despre sursele, cantităţile si caracterul ajutorului umanitar
recepţionat, ceea ce nu corespunde nici pe departe cu denumirea acestei
agenţii. Nici vorbă despre repartizarea a acestei agenţii din fondurile de
rezerve ale statului. Ori că nu s-a reuşit, ori că depozitele acestei agenţii erau
pustii. Unde erau la acel moment rezervele de stat?
Comisia ţine să menţioneze că pentru subsolurile, vilele, bisericile,
fîntînile, obiectivele de destinaţie industrială cât şi pentru animalele pierite
proprietarii nu au fost despăgubiţi după datele Guvernului, au fost executate
despăgubiri numai semănaturile afectate – 30 litri motorină la ha şi grădinile
particulare – 100 lei pe ar.
Controversate sunt şi mărturiile ce se referă la evacuarea oamenilor,
bunurilor materiale şi animalelor.
În majoritatea lor, cetăţenii infirmă ajutorul colaboratorilor serviciului
protecţiei civile şi a departamentului stării excepţionale.
Sinistraţii mărturisesc că ei de sine stătător au evacuat ce au putut în
primele ore ale inundaţiilor, iar în următoarele zile au fost ajutaţi de tinerii
voluntari.
Totodată, ei menţionează ca pentru transportarea bunurilor, care a mai
rămas, au închiriat transport privat şi l-au plătit din propriul buzunar.
8
La a doua şedinţă, pe 13.07.2008, a 2-a zi, comisia, sub preşedinţia lui Igor
Dodon, a inclus pe ordinea de zi aceleaşi chestiuni ca şi în prima zi (trase la
indigo).
Stranii sunt concluziile – tot trase la indigo – cum de înţeles ? Poate şedinţa nu
a avut loc ?
Pe 4.08.2008 are loc a 3-a şedinţă a Comisie Naţionale, prezidată de Igor
Dodon.
Pe ordinea de zi sunt incluse aceleaşi chestiuni ca şi la şedinţele anterioare.
La această şedinţă s-a decis:
A recomanda conducerii guvernului, crearea Comisiei Naţionale pentru ajutoare
umanitare, conduse la nivel de vice-prim ministru.
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va forma o comisie
interdepartamentală pentru estimarea pagubelor aduse terenurilor agricole,
afectate de inundaţii.
Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale va crea o comisie
interdepartamentală pentru construcţia spaţiului locativ pentru sinistraţi.
Ministerul Administraţiei Publice Locale,
- va lua măsuri în vederea acordării ajutorului necesar populaţiei sinistrate din
raionul Ştefan-Vodă,
- în comun cu administraţia publică locală, va forma în fiecare din localităţile
afectate de inundaţii grupuri de lucru pentru evacuarea raionului.
Agenţia Rezerve Naţionale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare, va lua la
evidenţă strictă recepţionarea ajutoarelor umanitare conform unui act
departamental intern.
Stranie e decizia comisiei de a avea la toate şedinţele una şi aceeaşi
ordine de zi, şi decizia comisiei de a crea o comisie naţională pentru ajutoare
umanitare, pe când ajutoarele au început de pe 28 - 29 iulie să vină în ţară.
Decizia de a crea o comisie interdepartamentală pentru construcţia
spaţiului locativ pentru sinistraţi nu poate fi calificată decât declaraţie
absurdă, deoarece la acel moment nici pe departe nu avea acoperire
financiară.
Membrii comisiei nu pot înţelege nici decizia – de a forma în fiecare
localitate afectată de inundaţii grupuri de lucru pentru evacuarea raionului.
Nu e clară nici recepţionarea ajutoarelor umanitare cum s-a decis conform
unui act departamental intern. Comisiei nu i-a fost prezentat un asemenea
act.
La 12 august 2008 are loc a 4 şedinţă a comisiei naţionale cu aceeaşi ordine

de zi.
S-a decis:
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, va asigura prezentarea listei
persoanelor posesoare a terenurilor agricole, afectate de inundaţii (grupate pe
localităţi), până la 20 august 2008.
9
Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale va asigura lucrul continuu
cu sinistraţii, în vederea determinării preferinţelor în asigurarea cu spaţiu locativ
(construcţie, procurare, compensare financiară).
Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare:
a) va continua evidenţa strictă a recepţionării şi distribuirii ajutoarelor
umanitare
b) va stopa recepţionarea ajutoarelor materiale în formă de bunuri şi va lansa
un mesaj de mulţumire la postul naţional de televiziune.
c) va prezenta informaţia cu privire la ajutoarele umanitare oferite de
comunitatea internaţională, grupată pe state.
După cum observăm numai la 8 zile după şedinţa din 4.08.2008

Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale i se pune altă sarcină.
Încet deciziile încep a aluneca spre adevăr şi sarcina este de a determina
preferinţele sinistraţilor în asigurarea cu spaţiu locativ – construcţie,
procurare, compensare financiară, care şi acestea în afară de procurare vor
ieşi până la urmă – ce va fi demonstrat mai departe.
Nu poate fi înţeleasă nici decizia comisiei de a stopa recepţionarea
ajutoarelor materiale în formă de bunuri, deoarece ele au fost recepţionate şi
după, fără nici o evidenţă. Şi totodată apare întrebarea de ce numai cele sub
formă de bunuri, dar nu şi financiare ? Oare sinistraţii nu aveau nevoie de
bunuri, sau toţi ceilalţi s-au săturat ?
Peste 6 zile, pe 18.08.2008 are loc a 5- a şedinţă a Comisie Naţionale cu

ordinea de zi:
- Raportor: dl Igor Dodon, prim-viceprim-ministru – privind situaţia creată
la moment ca şi consecinţă a inundaţiilor pe râurile Nistru şi Prut.
- Raportor: dl Ion Ţurcan, director general al Agenţiei Rezerve Materiale,
Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare – privind situaţia acordării
ajutorului material sinistraţilor.
- Raportor: dl Vladimir Baldovici, ministru Construcţiilor şi Dezvoltării
Teritoriale – privind activitatea desfăşurată de către subcomisia condusă.
- Raportor: dl Ion Apostol, viceministrul Ecologiei şi Resurselor Naturale –
privind situaţia în domeniul de activitate.
S-a decis:
1. Ministerul Finanţelor, va pregăti un proiect de hotărâre a Guvernului
privind utilizarea banilor primiţi la fondurile sponsoriale.
2. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, va aprecia şi propune
formula de achitare a pierderilor înregistrate pe loturile de lângă casele afectate de
inundaţie.
3. Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale, ca sarcină prioritară se
stabileşte orientarea tuturor eforturilor pentru procurarea spaţiului locativ
sinistraţilor şi numai în cazuri de necesitate acută se vor construi case noi.
4. Membrii Comisiei, vor aprecia cheltuielile suportate de către organele
conduse în procesul de prevenire şi lichidare a consecinţelor situaţiilor
10
excepţionale şi le vor prezenta Agenţiei Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi
Ajutoare Umanitare.
Analizând aceste decizii ne convingem încă o dată că Guvernul nu a

intervenit nici cu un bănuţ în lichidarea consecinţelor inundaţiilor. Cu alte
cuvinte în ajutorarea sinistraţilor care şi până la moment nu se pot ispravi de
sine stătător - au intervenit numai persoanelor fizice şi juridice. În decizia de
la punctul 3, încet- încet ne apropiem de adevăr şi anume că scopul final al
Guvernului a fost procurarea aşa-ziselor „case” cu orice preţ şi nu
construirea caselor noi.
E stranie şi hotărârea (tot la punctul 3 din decizie) de a aloca câte o tonă
de ciment şi 1,5 m3 de lemn, caselor care necesită a fi reparate, fără a se tine
cont de gradul de afectare a caselor, de suprafaţa lor şi de necesităţile
materialelor pentru reparaţie.
Este o decizie arbitrară, incorectă şi luată numai cu scop politic.
Următorul proces-verbal cu nr. 6 al şedinţei comisiei naţionale şi ultimul care

a parvenit la comisie, a fost din 9 septembrie 2008.
Ordinea de zi:
- Raportor: Anatol Gorodenco, Ministrul Agriculturii şi Industriei
Alimentare – privind activitatea grupului de lucru.
- Raportor: Vladimir Baldovii, Ministrul Construcţiilor şi Dezvoltării
Teritoriale – privind situaţia cu achiziţionarea caselor persoanelor sinistrate
şi reparaţia celor deteriorate.
- Raportor: Ion Ţurcan, director general al Agenţiei Rezerve Materiale,
Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare – privind situaţia acordării
ajutorului material şi materialelor de construcţii sinistraţilor.
- Raportor: Valeriu Bînzaru, şef Direcţia Finanţelor Economiei Naţionale şi
Investiţiilor a Ministerului Finanţelor – privind acumularea surselor
financiare pentru restituirea prejudiciului provocat de inundaţii.
- Raportor: Violeta Ivanov, Ministrul Ecologiei şi Resurselor Naturale –
privind starea ecologică în republică şi lucrul referitor la curăţarea
sondelor.
- Raportor: Larisa Catrinici, Ministrul Sănătăţii – privind lucrul efectuat cu
privire la curăţarea fântânilor.
- Raportor: Veaceslav Iordan, director general al Agenţiei „Apele Moldovei”
– privind finisarea lucrului la evacuarea apei din raionul Ştefan-Vodă.
S-a decis:
1. Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale:
- va prezenta suma surselor pentru procurarea celor 78 de case;
- va prezenta lista şi prejudiciul cauzat celor 63 de case deteriorate în urma
ploilor abundente din perioada 25 iulie curent din raioanele Ocniţa şi Soroca.
2. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va asigura distribuirea
mijloacelor financiare sinistraţilor în termen de 10 zile.
11
3. Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare va
finaliza până la finele săptămânii repartizarea materialelor de construcţie
sinistraţilor; va examina posibilitatea acordării, din contul ajutorului umanitar, a 5
tone de motorină agenţiei „Apele Moldovei” pentru prelungirea lucrărilor de
lichidarea a consecinţelor situaţiilor excepţionale.
4. Ministerul Finanţelor va elabora în termen de o săptămână regulamentul
privind alocarea surselor financiare sinistraţilor pentru prezentarea Guvernului spre
aprobare.
În sfârşit, la ultima şedinţă s-a ajuns la decizia de achiziţionare a caselor
persoanelor sinistrate şi reparaţia celor deteriorate (punctul 2 pe ordine de
zi), ce dovedeşte încă o dată că deciziile precedente au avut caracter politic.
Raportul Dnei Violeta Ivanov prevedea starea ecologică în republică şi
lucrul referitor la curăţirea sondelor (nu e specificat de care sonde este
vorba).
Ţin să menţionez că, conform tabelului centralizator, în RM în perioada
de 29.07.2008 informaţii despre inundaţia sondelor nici nu se pomeneşte. Nu
pot înţelege de când Ministerul Sănătăţii, Dna larisa Catrinici, (conform
ordinei de zi) raportează despre lucrul efectuat la curăţirea fântânilor. Oare
acesta era rolul primordial al Ministerului Sănătăţii? Poate erau alte
probleme legate de profilaxia maladiilor infecţioase ce a fi dus la epidemie ?
Aş menţiona că rapoartele despre curăţarea fântânilor au făcut mai
multe Ministere şi Agenţii. Ca rezultat, virtual s-au curăţat mai multe fântâni
decât au fost inundate, iar în realitate şi până la moment unele fântâni
avariate sunt necurăţate (sat. Drepcăuţi, sat. Criva, or. Lipcani).
În punctul 1 al deciziei, Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării
Teritoriale i se pune sarcina să prezinte lista celor 63 de case deteriorate din
Raionul Ocniţa şi Soroca.
Pe când, conform aceluiaşi tabel centralizator, au fost deteriorate 44 de
case şi 1 avariată în raionul Soroca şi 63 de case deteriorate şi 1 avariată în
raionul Ocniţa. Aşadar, în total avem suma de 109 case.
În punctul 3 al deciziei e stipulat de a examina posibilitatea acordării din
contul ajutoarului umanitar, a 5 tone de motorină Agenţiei „Apele
Moldovei”. Această decizie a fost luată pe 9.09.2008.
Pe 11 septembrie 2008 Agenţiei „Apele Moldovei” (adică la 2 zile)
conform bonului de livrare nr. 06-08/640, i se livrează 10 tone de motorină.
Pe 23 octombrie 2008, conform bonului de livrare nr. 06-08/673, Agenţiei
„Apele Moldovei” au mai fost livrate 30 tone.
12
IV. AJUTOARE FINANCIARE COLECTATE DE LA PERSOANELE
FIZICE ŞI JURIDICE, DE PESTE HOTARE ŞI GESTIONAREA LOR DE
CĂTRE GUVERNUL GRECEANÎI
1. COLECTAREA AJUTOARELOR FINANCIARE.
Potrivit datelor parvenite de la Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Finanţelor,

Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale, Ministerul Economiei, toate
sumele alocate pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din vara anului 2008, au
parvenit din donaţii ale agenţilor economici, persoanelor fizice şi de peste hotare.
Comisia noastră, cu toate că a interpelat toate instituţiile statului, nu deţine nici un
act care ar confirma contribuţia statului măcar cu un bănuţ, din fondul de rezervă a
Guvernului sau din alte surse financiare.
Aşadar, conform datelor Băncii Naţionale a Moldovei, unde, conform
informaţiei obţinute de la băncile licenţiate din Republica Moldova, conturi
speciale în lei şi valută au fost deschise de către:
– „BCR-Chişinău” SA – un cont de 55.000 lei şi livrată instituţiei de stat
„Rural Proiect”.
– CC „EXIMBANK” – Gruppo Veneto Banca au fost deschise 5 conturi
la care au fost transferate 26,8 mii lei. Totodată, colaboratorii băncii au contribuit
ca donaţii în sumă de 161,1 mii lei. Suma totală de 188,0 mii lei a fost transferată
în contul special a Ministerului de Finanţe (nr. 3357003, pe contul
460100000000002).
–B.C. „UNIBANK” SA – au fost deschise 3 conturi, un cont deschis
„Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova” la care au fost acumulate
mijloace băneşti în sumă de 560,4 mii lei, eliberate ulterior în numerar cu
destinaţia „Ajutor financiar pentru sinistraţi”.
La celelalte 2 conturi au fost colectate mijloace în mărime de 51,5 mii lei,
care au fost transferate în contul special deschis la Ministerul Finanţelor
(nr.3357003 subtontul 460100000000002)
Concomitent, BC „MOBIASBANKA-Grouppe Societe Generale” SA, BC
„Moldincombank”SA şi Banca de Economii SA au transferat la Trezorăria
Centrală Ministerului de Finanţe pe contul nr. 335703 mijloace băneşti în sumă de
10.573 mii lei, acumulate la conturile de tranzit deschise pentru înregistrarea
donaţiilor, inclusiv de la angajaţii băncilor.
Banca de Econmii SA a încheiat un contract cu Ministerul Construcţiilor şi
Dezvoltării Teritoriale cu privire la eliberarea mijloacelor băneşti în numerar în
baza căruia, în perioada 23.09.2008 – 22.05.2009, la contul de tranzit deschis
Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului au fost transferate mijloace
băneşti în sumă totală de 26949,5 mii lei, care ulterior au fost distribuite în
numerar vînzătorilor caselor de locuit destinate sinistraţilor. Potrivit informaţiei
Băncii, modalitatea de distribuire a mijloacelor băneşti a fost stabilită în
corespundere cu Hotărîrea Guvernului nr.1082 din 23.09.2008, pentru aprobarea
Regulamentului privind finanţarea procurării locuinţelor pentru persoanele care au
suferit în urma inundaţilor din iulie-august 2008.
13
Conform comunicatului Guvernului Republicii Moldova din 30.07.2008,
pentru acumularea mijloacelor băneşti aferente lichidării consecinţelor inundaţiilor
din anul 2008, au fost deschise Ministerului Finanţelor două conturi în registrele
contabile ale Băncii Naţionale a Moldovei, la contul cărora au fost înregistrate
intrări şi ieşiri în mărime de 70,2 mii euro şi respectiv, 570,0 mii dolari USD.
Suma totală în lei la acel moment constituia 6.700.000 lei după datele Ministerului
de Finanţe.
2. GESTIONAREA AJUTOARELOR FINANCIARE
Gestionarea mijloacelor băneşti acumulate la conturile în cauză a fost efectuată de

Ministerul Finanţelor şi de Trezorăria Centrală.
Cancelaria de Stat a prezentat comisiei noastre – Registrul agenţilor
economici şi al persoanelor fizice, care au acordat ajutoare financiare pentru
lichidarea consecinţelor inundaţiilor din vara anului 2008.
Conform acestui registru, pe intern s-au acumulat 55.880.305 lei.
Analizînd acest registru am menţiona cu o deosebită plăcere sumele de la
50 lei pînă la 5000 lei parvenite de la persoane fizice, cu nume de familie şi
prenume, cu destinaţia de plată - „ajutor material pentru sinistraţi”. Sumele mici
probabil că au parvenit de la studenţi, pensionari, care şi ei, la rîndul lor, sînt săraci
şi nevoitori, însă nu au rămas indiferenţi faţă de acei sinistraţi care au rămas goi,
flămînzi şi sub cerul liber.
Cu o deosebită plăcere le aducem sincere mulţumiri şi ne închinăm în faţa
acelor oameni cu inimă mare. Păcat că aceste surse financiare nu au ajuns în marea
lor măsură la destinaţie. E uluitor faptul că cei ce au distribuit aceste ajutoare, nu
au ţinut cont de doleanţele celor care au rupt de la sine şi au dorit să-i ajute pe cei
mai săraci ca ei.
În unele cazuri, datorită celor care au dirijat, aceste ajutoare financiare au
ajuns în fine la cei mai bogaţi, cu mult, decît cei care au contribuit la colectarea
acestor bani.
Cancelaria de Stat a prezentat şi registrul salariaţilor bujetari, care au acordat
ajutor financiar cetăţenilor Republicii Moldova pentru lichidarea consecinţelor
inundaţiilor din Vara anului 2008 (reţineri din salariu pentru 1 zi lucrătoare), care
constituie suma de 1.506.630,25 lei.
În aşa mod putem constata că:
− Donaţiile persoanelor fizice şi juridice au fost în sumă de 55.880.305 lei
− Donaţiile externe (euro şi dolari SUA) echivalent în lei – 6. 700.000
− Salariaţii bugetari (1zi lucrătoare) – 1.506.630,25 lei
Deci suma totală a ajutoarelor financiare acumulate din donaţii pentru

lichidarea consecinţelor inundaţiilor din vara anului 2008 a constituit
64.086.935,25 lei.
Să analizăm gestionarea acestor sume pentru lichidarea consecinţelor
inundaţiilor.
14
Procurarea caselor
Total pe ţară au fost procurate 237 de locuinţe, dintre care 74 de locuinţe de către
agenţii economici, cu suma de 7.733.547 lei, iar de către fostul Minister de
Construcţii şi Dezvoltării Teritoriale 163 de locuinţe în sumă de 26.949.500 lei.
Aceste date au fost prezentate de Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării
Teritoriale.
Analizând aceste date, observăm că, realmente, o treime de case au fost
procurate de agenţii economici. Totodată, menţionăm că în medie pentru o casă
procurată de Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale s-au alocat
165.334 lei, iar agenţii economici au alocat în medie pentru o casă 104.507 lei.
Deci este o diferenţă dintre atitudinea faţă de capitalul privat şi capitalul care nici
statului nu-i aparţine. Cu toate că sunt multe întrebări şi faţă de agenţii economici
vis-a-vis de casele procurate, totuşi menţionăm că casele procurate de dumnealor
sînt într-o stare mai bună, cu unele excepţii. În timp ce casele procurate de
Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale sunt în afara oricărei critici în
majoritatea lor.
În pofida faptului că comisia noastră de 2 ori a cerut de la Ministerul
Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale sumele alocate pentru reparaţia caselor,
date nu am primit.
Am primit darea de seamă a grupului nr.1 din Raportul ministrului MCDT*,
dl Boldovici, numai cu numărul de case ce necesitau reparaţii în raioanele Briceni,
Rîşcani, fără a fi indicat un raport financiar.
Însă într-un mod pompos este menţionat citez: „În mod operativ, cu ajutorul
agenţilor economici – donatori au fost începute negocierile şi perfectarea actelor de
vînzare-cumpărare a 50 de case. La 09.08.08 prim-ministrul Republicii Moldova
Zinaida GRECEANÎI a înmânat chei simbolice la 7 case de locuit, procurate pentru
3 familii din Criva, 3 familii din Drepcăuţi şi 1 familie din Lipcani”.
Păcat că dl Boldovici şi ex-primul-ministru nu a fost cu noi la audieri că unii
cetăţeni ard de dorinţă să le întoarcă aceste chei simbolice, chiar şi pe cele reale.
Am primit numai o notă informativă de la grupul nr.3, condus de
V. Lupaşcu, referitor la raioanele Ocniţa, Şoldăneşti, Rezina, Soroca. În acest
raport e specificată evaluarea pagubelor ce ţine de a procura case şi reparaţia
caselor inundate, şi nicidecum nu de cheltuielile reale efectuate.
Ce se referă la grupul nr.2 condus de dl Verstiuc V., a fost prezentat numai
numărul de case inundate, iar ce ţine de suma alocată pentru reparaţii – nici un
cuvânt.
După datele parvenite de la Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării
Regionale, astfel de date nu au fost prezentate de Ministerul Construcţiilor şi
Dezvoltării Teritoriale de atunci.
Conform datelor Ministerului Agriculturii şi Alimentării Publice, pentru
compensarea pierderilor suportate de persoanele fizice ale căror terenuri au fost
afectate de inundaţii, conform Hotărârii de Guvern nr.1020 din 2 septembrie 2008,
au fost alocate 11.158.100 lei, dintre care comision 111.100 lei. Restituit în Buget
– 86.900 lei.
*MCDT - Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale
15
Apare întrebarea: de ce a fost restituiţi în buget 86.900 lei, pe când în unele
localităţi cetăţenii nu au primit nici un bănuţ pentru terenurile afectate, iar alţii au
primit pe o suprafaţă mai mică decât cea reală?
Astfel, putem constata că din suma totală de 64.086.935,25 lei sau alocat:
− 26.949.500 lei pentru procurarea caselor
− 11.158.100 lei pentru terenurile afectate.
Suma totală constituie 38.107.600 lei
Deci, diferenţa constituie 25.979.335 lei
Pe motiv că comisia noastră nu dispune de sumele alocate pentru reparaţia caselor
firmei „INEP-LUCK” şi alte cheltuieli, suma aceasta de aproximativ 26 mln
reprezinţă o enigmă. Totodată, menţionăm că toate materialele de construcţie
alocate sinistraţilor sînt cu titlu de ajutor umanitar din partea organizaţiilor obşteşti
şi majoritatea lor ce nu necesită cheltuieli suplimentare.
Sperăm ca aceste aproximativ 26 mln nu au fost alocate firmei
„INEP-LUCK” pentru reparaţia caselor.
Această enigmă e necesar să o rezolve organele competente.
După cum am menţionat mai sus, putem constata că banii pentru ca
sinistraţii să nu se chinuie şi astăzi cu reparaţia capitală a caselor procurate, să nu
locuiască în mucegai, umezeală şi peste doi ani au fost.
Poate că Guvernarea de atunci n-a avut dorinţa ca aceşti oameni să fie
ajutaţi, poate atitudinea guvernării comuniste nu a fost ca faţă de oameni ori poate
e altceva la mijloc?
Aşteptăm răspuns de la organele competente.
V. AJUTOARE UMANITARE COLECTATE DE LA PERSOANELE

FIZICE ŞI JURIDICE, DE PESTE HOTARE ŞI STOCATE ÎN FONDUL DE
REZERVĂ DE STAT
1. ANALIZA DOCUMENTELOR PARVENITE DE LA AGENŢII ECONOMICI,

PERSOANELE FIZICE ŞI DE PESTE HOTARE. COMPARAREA DATELOR
PREZENTATE DE GUVERN ŞI METODELE DISTRIBUIRII. STABILIREA
PIERDERILOR.
Ajutoarele umanitare pot fi clasificate în următoarele categorii:
1. Ajutoare umanitare parvenite de peste hotare şi distribuite structurilor de

stat.
2. Ajutoare umanitare din partea agenţilor economici distribuite structurilor
de stat.
3. Ajutoare umanitare din partea agenţilor economici distribuite direct
sinistraţilor în prezenţa reprezentanţilor primăriei şi conform listei primăriei.
4. Ajutoarele umanitare din partea ONG-lor distribuite Consiliului Raional,
Primăriei.
5. Ajutoare umanitare din partea ONG-urilor distribuite direct sinistraţilor
conform listei de la Primării şi în prezenţa angajaţilor din primării.
16
6. Ajutoare umanitare din partea persoanelor fizice distribuite direct
sinistraţilor.
7. Structurile de stat, care, la rândul lor le-au distribuit altor structuri de stat,
sau Consiliilor Raionale şi primăriilor.
După datele de care dispune Comisia noastră de anchetă, de la Serviciului
Vamal, ajutoare umanitare distribuite structurilor de stat au parvenit din 8 ţări.
Ajutoarele umanitare parvenite pentru ONG – din 27 de ţări.
Suma totală în lei a ajutoarelor umanitare parvenită de peste hotare în
perioada 29.07-30.11.2008, constituie 229.040.829 lei.
După datele Serviciului Vamal, e dificil, pentru comisia noastră, de delimitat
clar ce a fost introdus în republică, cu destinaţie strict pentru sinistraţi în rezultatul
inundaţiilor şi ce nu.
Motivul e că Serviciul Vamal a prezentat lista generală a ajutoarelor
umanitare parvenite în republică, motivând că ei tot nu dispun de liste separate.
După interpelările noastre, către agenţii economici, ONG-uri şi după analiza
datelor, am selectat câteva ONG-uri şi agenţi economici, care au participat la
distribuirea ajutoarelor către sinistraţi.
Cel mai voluminos lot de ajutoare le-a primit Serviciul Protecţie Civilă şi
Situaţii Excepţionale, în sumă de peste 17 mln. lei. Nu cunoaştem circumstanţele
cum s-a întâmplat că de la Serviciul Vamal avem unele date, iar de la Serviciul
Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale avem alte date în care sunt indicate unele
ajutoare lipsă.
O să prezentăm câteva cazuri:
Federaţia Rusă Tabelul nr.3
Datele Serviciului Vamal Datele Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţii
Excepţionale
Plăpumi din semilână – 5690 buc. nici una
Aparat de sudat – 5 bucăţi numai 4 buc.
Fierestraie mecanice (cu lanţ) – 85 buc. Numai 63 de buc.
Corturi „Памир- 30” - 131 buc. numai 16 buc.
Corturi „Памир- 10” – 0 45 de buc.
Seturi de veselă din aluminiu – 5997 set. nimic
Paturi – 200 buc. nimic
Moto-pompe – 12 buc numai 9 buc
Republica Cehă
Excepţionale
Pompă de apă (10 l/s) – 10 buc. numai 8 buc.
Cizme de cauciuc – 500 perechi numai 450 de perechi
Generator de curent (5kw) – 5 bucăţi numai 3 bucăţi
Japonia
Excepţionale
17
Generatoare electrice – 20 buc. numai 18
Aparat de purificare a apei – 10 buc. numai 8
Estonia
Excepţionale
Barcă cu motor (cu aer) – 3 buc. numai 2 buc.
Set de haine impermiabil – 1100 1050
Cizme de cauciuc – 510 perechi 501 perechi
Peliculă pentru etanşarea digurilor – 9175 m2 4876 m2
Apă potabilă (1 palet – 944 l) 2022 l
(3 palete – 5822 l )
Nu o să ne oprim la toate aceste date, întrucât aceste chestiuni ţin mai mult
de organele de anchetă.
Menţionăm că din Nota informativă a Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţii
Excepţionale, ajutoarele umanitare, în mare parte, au fost distribuite în
subdiviziunile de salvatori şi pompieri din raioanele care se mărginesc cu cele
2 râuri Nistru şi Prut.
Au prezentat şi un tabel de distribuire în şi pe raioane. Comisia noastră nu
dispune de specialişti şi timp pentru verificarea distribuirii reale în cele peste 53 de
subdiviziuni – conform Notei informative. Întâmplător ne-am întâlnit cu şeful SSE
din Briceni. Dumnealui ne-a comunicat că au primit o barcă cu motor, însă în
toamna anului 2008 a fost retrasă, actele de distribuire sunt prezente. Oare în toate
raioanele s-a procedat de o astfel de manieră de repartizare?
Cel puţin e ciudată şi repartizarea unor loturi din aceste ajutoare umanitare:
Institutului Oncologic – 300 paturi; Spitalului MAI – 1 staţie electrică,
1000 plăpumi; Combinatului „Liman” - 500 plăpumi 50 de paturi, 1000 seturi
de veselă; Ministerului Apărării – 20 de fierestraie mecanice, 1 aparat de sudat,
3 moto-pompe, corturi. Aceste date sînt înregistrate în Nota informativă.
Totodată, în Nota informativă e specificat că au fost distribuite diferitor
subdiviziuni – 131 corturi, pe când de la Serviciul Vamal e specificat: corturi –
23,19 tone; 200 paturi, de la Serviciul Vamal – 5,75 tone; set veselă din
aluminiu – 5997; de la Serviciul Vamal – 3 tone.
Această discordanţă de cantitate între aceste 2 departamente pare cel puţin
stranie. Din aceste date reiese că un cort are o greutate de aproximativ 177 kg.
Comisia nu a dispus de specialişti în domeniu şi nu ne putem expune.
Conform datelor Cancelariei de Stat, Agenţiei Rezerve Materiale, Achiziţii

Publice şi Ajutoare Umanitare, prin Autorizaţia nr. 0601/509–2525 din luna
octombrie 2008, a recepţionat un lot de ajutoare umanitare constituit din
echipament antiincendiar pentru pompieri şi dispozitive medicale în sumă de
769.633 dolari SUA. Lotul a fost oferit de către organizaţia Conterpart
Internaţional, inc din SUA prin intermediul Corporaţiei Servicii Internaţionale, or.
Washington. Temeiul a fost Memorandumul privind acordarea ajutorului umanitar
din 20.10.2008.
18
Lotul a fost recepţionat de Serviciul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale al
MAI, însă, la interpelarea noastră, nu au fost prezentate actele.
Conform datelor de la Ministerul Sănătăţii, şi dispozitivele medicale au fost
recepţionate de Serviciul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale în sumă de
26.429.00 dolari SUA. Comisiei de anchetă nu i-au fost prezentate informaţii
despre distribuirea acestui lot de echipament medical.
Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare,

conform autorizaţiilor nr. 0601/348-1843 şi 0601/226-1286, în 2 tranşe a
recepţionat 574,826 t şi 839,0 t de motorină, drept ajutor umanitar din Ucraina.
Conform acestor autorizaţii, ambele loturi de motorină au fost stocate la Depozitul
produselor petroliere al Ministerului Apărării al Republicii Moldova, mun. Bălţi,
str. Sofia, 12.
La solicitarea comisiei de anchetă către Ministerul Apărării al
Republicii Moldova de a prezenta informaţii despre distribuirea acestor
2 loturi de motorină, am fost informaţi precum că lotul de 574,826 t a fost
recepţionat, însă lotul de 839 t nu a fost recepţionat şi, respectiv, stocat la baza
de păstrare de combustibil a Armatei Naţionale.
Comisia nu dispune de informaţii privitor la soarta acestor 839 t de
motorină.
După datele Ambasadei din Ucraina în R. Moldova, conform dispoziţiei
Cabinetului de miniştri din Ucraina, 20 de procente din această contitate era
necesar de transmis regiunii Transnistrene. Totodată, menţionăm că, potrivit
contractului, partea ucraineană asigură transportarea până la staţia Livada,
iar mai departe transportarea se efectuează de Republica Moldova.
Din cele expuse, am putea presupune că Guvernul Republicii Moldova
de atunci ori a luat decizia de a transmite tot lotul, şi nu numai 20 de
procente, regiunii Transnistrene, ori nu a recepţionat acest lot de la staţia
Livada, sau poate altceva e la mijloc?
La toate aceste întrebări ar fi necesar să ne răspundă organele competente.
Pe 30.07.2008, conform actului de primire nr. 2 la depozitul de
combustibil al Armatei Naţionale a Republicii Moldova au fost stocate 574.826 kg
de motorină.
TABELUL nr.1
privind specificarea întreprinderilor şi nominalizarea persoanelor fizice
care au primit motorină de la baza de păstrare a combustibilului a A.N.
Anul 2008.
Nr. Nr. Destinatarul Numele/prenumele Cantitatea

crt. bonului persoanei fizice primită (tone)
de livrare
1 06-08 466 Serviciul Protecţie Civilă Guzun Grigore 15
şi Situaţii Excepţionale a
MAI
19
2 06-08 624 Serviciul Protecţie Civilă Guzun Grigore 20
şi Situaţii Excepţionale al
MAI
3 06-08 629 Consiliul Raional Căuşeni Cătănoi Artemie 6
4 06-08 628 Centrul Tehnic şi Paşa Vasile 1,3
Transport al DGLA şi D a
MAI
5 06-08 626 Consiliul Raional Rîşcani Ciumac Ivan 1,2
6 06-08 627 Consiliu Raional Ţurcan Vasile 1,7
Cantemir
7 06-08 639 Detaşamentul de salvatori Popov Vadim 114.8
din cadrul Direcţiei
afacerilor interne a or.
Bender (MAI RMN)
8 06-08 637 Ministerul Apărării al Buzovici Sergiu 10
RM
9 06-08 641 Serviciul Protecţie Civilă Bolgan Vasile 10
şi Situaţii Excepţionale al
MAI
10 06-08 640 Agenţia „Apele Girbu Petru 10
Moldovei”
11 06-08 443 Centrul Republican Macrinici Tudor 5
Experimental Protezare
Ortopedie şi Reabilitare
al MPSFC
12 06-08 664 Consiliul Raional Criuleni Ostapciuc Mihail 3
13 06-08 673 Agenţia „Apele Mihailov Mihail 30
Moldovei”
14 06-08 683 Universitatea Agrară de Guţu Nicolae 21,3

Stat din Moldova
Total eliberat 249.3 t
După cum reiese din acest tabel, Agenţiei „Apele Moldovei” i-au fost livrate
40 t de motorină, pe când, conform deciziei Guvernului, erau necesare numai 10 t.
Comisia nu dispune de date care ar confirma necesitatea livrării suplimentare a
30 de tone.
În acelaşi timp, apare întrebarea: ce atitudine, faţă de inundaţii, a avut
Centrul Republican Experimental Protezare Ortopedie şi Reabilitare al
MPSFC care a recepţionat 5,0 t şi Universitatea Agrară de Stat din Moldova
la care au fost distribuite 21,3 t.
20
În perioada ianuarie–decembrie 2009, în baza a 19 bonuri de livrare,
eliberate de către Agenţia de Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare
Umanitare, din stocul menţionat a fost eliberată organelor administraţiei publice
centrale şi locale, cantitatea de 203.960 kg de motorină.
TABELUL nr.2
privind specificarea întreprinderilor şi nominalizarea persoanelor fizice
care au primit motorină de la baza de păstrare a combustibilului
a A. N. Anul 2009.
Nr. Nr. Destinatarul Numele/prenumele Cantitate

crt. bonului persoanei fizice a primită,
de livrare tone
1 06 08 22 Combinatul de Produse Sulima Iurie 50
Cerealiere „Cereale-Flor”
SA
SA
3 06 08 26 Serviciul Protecţie Civilă şi Voiţcovschi 5,4
Situaţii Excepţionale a MAI
4 06 08 27 Primăria s. Coşerniţa, Cojocaru Ion 4
r. Floreşti
SA

SA
7 06 08 30 Colegiul Naţional de Musteaţă Petru 4
Viticultură şi Vinificaţie
Chişinău al Agenţiei
Agroindustriale „Moldova-
Vin”
8 06 08 31 Asociaţia utilizatorilor de Cazacu Alexandru 6
apă „ICHEL”
9 06 08 32 Agenţia „Apele Moldovei” Dorogan Tudor 20
10 06 08 33 Primăria comunei Ivanes Nina 1,9
Varvăreuca
21
11 06 08 34 Organizaţia obştească Ciobanu Ion 2
„Compasiune” din s.
Costeşti,
r. Ialoveni
12 06 08 35 ICS „Moldagrotrade” SRL Mitcov Nikolai 10
s. Tvardiţa, r. Taraclia
13 06 08 36 Primăria comunei Lupan V. 4,8
Cuhureştii de Sus, r.
Floreşti
14 06 08 37 Primăria comunei Japca, Galben Tudor 4
r. Floreşti
15 06 08 38 AO Asociaţia Utilizatorilor Cazacu Alexandru 5
de „ICHEL”
16 06 08 39 Centrul Republican Guleaev Ion 4
Experimental Protezare şi
Reabilitarea al MPSFC
17 06 08 40 Primăria comunei Lupan V. 1
Cuhureştii de Sus, r.
Floreşti
18 06 08 41 Primăria s. Coşerniţa, Ţipa O. 1
r. Floreşti
19 06 08 42 Serviciul Protecţie Civilă şi Bologan V. 0,86
Situaţii Excepţionale a MAI
Total eliberat 203,96 t
Nu este clară atitudinea faţă de inundaţii sau contribuţia faţă de

sinistraţi a Combinatului de Produse cerealiere „Cereale – Flor” SA căruia i
s-a livrat în total 130 t de motorină.
Agenţiei „Apele Moldovei” i s-a mai livrat încă 20 t. Astfel, în total,
Agenţia „Apele Moldovei” a primit 60 t de motorină. Nu e clar nici motivul
livrării a 153,8 t motorină organizaţiilor din raionul Floreşti, care nu a suferit
în urma inundaţiilor.
Asociaţiei obşteşti a utilizatorilor de apă „ICHEL” au fost livrate 11
tone de motorină... Care a fost motivaţia ?
În general, analizînd ambele tabele, observăm că majoritatea din

cantiatea de motorină a fost livrată întreprinderilor şi orgnizaţiilor obşteşti şi
administraţiilor publice locale, care nu au avut nici o legătură cu inundaţiile
din 2008. Însă au avut legături mari cu Guvernul Greceanîi.
Totodată, gospodăriilor ţărăneşti, în majoritatea raioanelor, nu le-au fost
distribuite motorină, conform Hotărârii Guvernului – câte 30 l la hectar.
22
Poate acesta a şi fost motivul refuzului prin fraza – „Aţi întârziat şi mai mult
nu livrăm” – cînd proprietarii gospodăriilor ţărăneşti s-au adresat către conducerea
bazei de păstrare a combustibilului din Bălţi.
În total, din lotul de motorină destinată sinistraţilor pentru lichidarea
consecinţelor inundaţiilor din 2008, a fost distribuită cantitatea de 453260 kg de
motorină, şi nu sinistraţilor.
Pierderi naturale la recepţionarea, păstrarea şi eliberarea combustibilului,
conform contractului încheiat cu Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţi Publice şi
Ajutoare Umanitare şi cu Depozitul Carburanţi al Armatei Naţionale constituie
41.934 kg de motorină. E mult sau nu se vor expune specialiştii din domeniu.
Noi constatăm şi faptul că motorina a fost livrată după acte în kg, iar la
pompă, în realitate, în litri (din mărturiile sinistraţilor). Din convorbirile private
cu specialiştii din domeniu, diferenţa e de 0,12 – 0,18 % în dependenţă de
temperatura din atmosferă şi de alţi factori. În realitate, dacă s-au livrat
1000 litri, în kg constituie aproximativ 0,85 tone şi nicidecum 1 tonă, cum era
distribuit în acte.
Deci diferenţa e mare, mai ales la un volum de 574826 kg.
Stranie a fost şi decizia de a livra motorina gospodăriilor ţărăneşti direct
de la Depozitul de Carburanţi al Armatei Naţionale din or. Bălţi.
Conform acestei decizii, un sinistrat cu 2 ha de pământ din raionul
Ştefan-Vodă, ca să primească 60 l de motorină, era nevoit să se deplaseze la
Bălţi. Cantiatea de motorină cheltuită pentru deplasare tur-retur era egală cu
volumul de motorină primit.
Ar fi fost mult mai real ca această motorină să ajungă la proprietarii
gospodăriilor ţărăneşti, de calculat ha de pământ inundate din fiecare raion şi,
respectiv, motorină să fie livrată integral Consiliului Raional, iar acesta
primăriilor. În aşa caz un proprietar de 1–2 ha primea motorina de la
primărie.
Nu s-a putut ori conştient nu s-a dorit ?
Probabil, s-a ţinut cont că proprietarul a 1–2 ha (care şi au fost în
majoritatea lor) nu o să se deplaseze la Bălţi, pe o distanţă de 300 – 400 km
tur–retur pentru 30 – 60 l de motorină. Pe de-asupra şi o zi întreagă trebuie să
o pierzi.
Conform informaţiei prezentate de Ministerul Apărării al RM, la 1 februarie
2010 stocul de motorină (din lotul donat de Ucraina) constituie 79632 kg fapt
care încă o dată confirmă că volumul de 839 t nu a fost recepţionat pe
parcursul anului 2008.
Conform celor expuse mai sus, comisia a constatat că atît recepţionarea
stocurilor de motorină livrată de Ucraina şi destinată sinistarţilor, cît şi
distribuirea carburanţilor către sinistraţi a fost efectuată cel puţin incorect.
În privinţa acestui fapt se vor expune organele de drept.
Un alt aspect îl reprezintă distribuirea ajutoarelor la sinistraţi în formă de
bani cash. Din mărturiile sinistraţilor şi conform actelor parvenite l-a comisie, toţi
agenţii economici au repartizat sumele băneşti conform listelor primite de la
primăriile satelor. Sinistraţii confirmă că au semnat în liste şi au primit banii
cash în prezenţa reprezentantului primăriei.
23
Problema sinistraţilor e că în listele prezentate de unii primari figurau şi
persoane ce nu meritau să primească aceşti bani. Cu alte cuvinte, în aceste
liste unii primari au inclus şi persoane loiale primarilor şi conducerii raionale.
De exemplu, unii proprietari de casă prin moştenire au fost incluşi, alţii
nu. În unele liste erau incluse persoane cu casele înscrise pentru reparaţii, alţii
nu.
Probleme de acest gen au fost, realmente, în majoritatea primăriilor.
Este straniu şi cum au repartizat banii cash şi reprezentanţii sindicatelor.
Conform actelor parvenite la comisie, Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din
R. Moldova i-a fost deschis un cont special la BC „UNIBANK”. La acest cont s-au
acumulat mijloace băneşti în sumă de 560,4 mii lei, eliberate ulterior în
numerar cu destinaţia „ajutor financiar pentru sinistraţi”. Rezultă că pe acest
cont în numerar a fost eliberată suma de 560.400 lei.
Conform datelor Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor, suma totală
achitată sinistraţilor a fost de 539.000 lei. Însă la audieri unii sinistraţi din satul
Drepcăuţi, or. Lipcani, au mărturisit că nu au primit această sumă sau au primit o
sumă mai mică.
În satul Drepcăuţi 2 persoane susţin că nu au primit suma de 1000 lei,
iar în or. Lipcani 11 sinistraţi susţin că au primit cîte 500 lei, şi nu o mie, iar 3
persoane nu au primit nimic. În satul Purcari 2 familii susţin că nu au primit
suma de 1000 lei. Sinistraţii susţin că banii i-au primit în plic, apoi cînd au deschis
plicul erau cîte 500 lei, nu cum e arătat în listă – 1000. Cîte o persoană, care nu a
primit nici un bănuţ, a fost inclusă în listă, practic, în toate primăriile.
Ca exemplu ne serveşte lista prezentată Comisiei de către Confederaţia

Naţională a Sindicatelor din or. Lipcani, care a fost verificată în prezenţa unor
sinistraţi – video (0272 – 31 1511), avem următoarele date:
Suma (lei) primită
№ Numele prenumele sinistraţilor Suma alocată (din mărturiile
(lei) sinistraţilor)
1 Proţiuc Mihail 1000 500
2 Baiborodina Silvia 1000 500
3 Pugacenco Constantin 1000 500
4 Burmac Serghei 1000 nu a primit
5 Pernei Efim 1000 nu a primit
6 Babinciuc Valentina 1000 nu a primit
7 Basico Liubovi 1000 n-a fost prezentă
8 Seifredsberger Lilia 1000 n-a fost prezentă
9 Maliovanaia Svetlana 1000 500
10 Meliniciuc Galina 1000 1000
11 Oleiniciuc Lev 1000 500
24
12 Malanciuc Svetlana 1000 500
13 Moroşan Semion 1000 1000
14 Şonţovaia Ludmila 1000 1000
15 Voroncenco Tatiana 1000 1000
16 Hodacovscaia Elena 1000 500
17 Burdeinaia Ala 1000 nu s-a prezentat
18 Leangher Irina 1000 nu s-a prezentat
19 Filiuc Natalia 1000 nu s-a prezentat
20 Moşailova Valentina 1000 1000
21 Burlaca Liubovi 1000 1000
22 Fedorcea Valerii 1000 1000
23 Cebotari Serghei 1000 1000
24 Gladcaia Natalia 1000 nu s-a prezentat
25 Radu Nicolae 1000 e plecat
26 Malîi Victor 1000 e plecat
27 Fedoreeva Marina 1000 500
28 Cachiţa Tatiana 1000 500
29 Titov Nicolai 1000 e plecat
30 Şestacova Lidia 1000 nu s-a prezentat
La solicitarea repetată a Comisiei către Federaţia Naţională a

Sindicatelor de a prezenta lista de repartizare a ajutorului financiar, în care
sunt semnăturile sinistraţilor, comisia nu a primit răspuns.
O altă organizaţie (ONG), care a distribuit ajutoare umanitare sinistraţilor în

urma inundaţiilor a fost Societatea „Crucea Roşie” din Moldova.
Iniţial, ca răspuns la interpelarea Comisiei, am fost informaţi că societatea
„Crucea Roşie” nu a participat la acordarea ajutoarelor umanitare sinistraţilor în
urma inundaţiilor. Apoi, după unele convorbiri telefonice am primit şi toate datele.
Conform datelor prezentate Comisiei, Societatea „Crucea Roşie” din
Moldova s-a adresat cu un „Apel de urgenţă” către Mişcarea Internaţională
„Crucea Roşie şi Semiluna Roşie” de a acorda un ajutor umanitar sinistraţilor
care au suferit în urma inundaţiilor. Ca răspuns la acel apel, la data de
08. 08 2008 Semiluna Roşie din Turcia a expediat în adresa Societăţii „Crucea
Roşie” din Moldova patru camioane cu ajutor umanitar, cu următorul
conţinut:
- 1 camion – cu pachete alimentare conţinutul pachetului: 2,5 kg orez,

2 kg mazăre, 5l kg fasole, 5 kg făină, 2 kg paste făinoase,
25
3 kg de zahăr. În total 1000 pachete – în sumă de 38.779,73$ SUA.
- 1 camion – plăpumi: 300 bucăţi, în valoare de 43.950,36 dolari SUA
- 1 camion – saltele: 280 bucăţi în valoare de 10.728,02 dolari SUA
- 1 camion – canistre: 900 bucăţi, în valoare de 8.058,4 dolari SUA

– seturi de bucătărie: 500, în valoare de 27.481,90 dolari SUA
– săpun 1040: pachete, în valoare de 22.133,61 dolari SUA.
Conform datelor, o parte a fost distribuit în 13 raioane, pe cereri individuale

şi prin intermediul Primăriei în satul Costeşti, raionul Ialoveni.
Din acest tabel de distribuire a ajutorului umanitar acordat sinistraţilor în
urma inundaţiilor, nu e clar ce legătură au raioanele Comrat, Tighina,
Donduşeni, Basarabeasca, Călăraşi cu inundaţiile.
În ce priveşte cererile individuale, au parvenit din partea conducerii de

vîrf a fostului Guvern de gen: „Prin prezenta, Vă rugăm respectuos să
acordaţi un ajutor umanitar, constituit din articole igienice pentru 130 de
familii social-vulnerabile identificate”, cererea sub nr. 1144-663 din iunie
2009. În cerere nu e specificat volumul ajutorului umanitar, locul de
destinaţie, nu sunt nominalizate persoanele cărora s-a distribuit ajutorul
umanitar.
După convorbirea care a avut loc cu preşedintele Societăţii „Crucea
Roşie” din Moldova, dna Larisa Bîrca, cereri de acest gen în majoritatea au
parvenit în lunile februarie-martie 2009 şi iunie–iulie 2009. Tocmai în
compania electorală a alegerilor din 5 aprilie 2009 şi 29 iulie 2009.
Conform facturii de expediere seria DS nr. 061556 a Societăţii „Crucea

Roşie” din Moldova de la data 30. 09 08, Primăriei satului Costeşti, raionul
Ialoveni se expediază:
orez – 482,5 kg
mazăre uscată – 386 kg
fasole grasă – 965 kg
făină de grîu – 965 kg
paste făinoase – 386 kg
zahăr – 579 kg
Valoarea totală a lotului a constituit 70.626,18 lei.
Solicitarea verbală a parvenit de la vice-prim-ministrul Guvernului de
atunci, dl V. Stepaniuc.
După datele tabelului centralizator de la Serviciul Protecţie Civilă şi

Situaţii Excepţionale, cetăţenii satului Costeşti, raionul Ialoveni nu au suferit
în urma inundaţiilor, însă ajutoare umanitare acordate de „Semiluna Roşie”
din Turcia, pentru sinistraţii în urma inundaţiilor, au fost distribuite.
26
Însă enigma cea mai mare constă în ce şi cum a fost distribuit
cetăţenilor satului Costeşti. Conform listei Primăriei de distribuire a
ajutorului umanitar pentru păturile social-vulnerabile prin intermediul
Societăţii „Crucea Roşie” din Moldova de la „Crucea Roşie” din Turcia (în
realitate: „Semiluna Roşie”), 2008, sinistraţilor le-au fost distribuite cîte
1 colet alimentar şi culmea, cîte o plapumă şi de la 20-40 seturi de bărbierit.
Apare problema cum din cele aproximativ 2800 kg de produse
alimentare, şi care, din ele (zahăr, făină) pe drum spre Costeşti s-au schimbat
în 193 de plăpumi şi 5000 seturi de bărbierit, s-au transformat sub magia
cui?
Merită o atenţie deosebită însăşi lista de distribuire. După datele din
listă, numele şi prenumele beneficiarului, categoria beneficiarului, cuvintele
„colet alimentar şi plapumă” sunt tapate şi în dreptul a celor 193 de
beneficiari este indicată cifra 1. Numărul de seturi de bărbierit în dreptul
beneficiarului e scris cu pixul.
Tot în această listă, cu pixul, suplimentar sunt introduse încă
12 persoane şi în dreptul fiecăreia e indicat la toate categoriile de ajutor cifra
1 şi la seturi de bărbierit de la 20-40 unităţi.
Analizînd lista, observăm că suma totală de colete alimentare şi
plăpumi corespunde numărului de persoane incluse în listă iniţial – 193. De
unde au primit şi cele 12 persoane incluse suplimentar cîte 1 colet de produse
alimentare, 1 plapumă şi cîte 20-40 seturi de bărbierit.
Provoacă dubii şi unele semnături ale beneficiarilor din această listă.
Lista este semnată de primarul satului Costeşti, dl T. Gîncota.
Un alt mod de distribuire a ajutoarelor poate servi factura de expediere –

Seria EM nr. 3663317 de Societatea „Crucea Roşie” din Moldova la Rezina.
Conform acestei facturi, pe data de 03. 05. 09 se expediază către filiala

Rezina:
orez -125 kg
mazăre uscată – 100 kg.
fasole grasă – 250 kg
făină de grâu – 250 kg
paste făinoase – 100 kg
zahăr – 150 kg
Valoarea totală constituie 18 296,92 lei.

Analizînd lista de distribuire a acestui lot de pe data de 04. 05. 2009,
menţionăm că la cei 50 de beneficiari au fost distribuite cîte 5 kg de făină,
2,5 kg de orez şi 2 kg de mazăre.
Am dori să ştim la ce etapă au dispărut 250 kg de fasole grasă, 150 kg
de zahăr şi 100 kg de paste făinoase?
Lista de distribuire semnată de directorul filialei de „Crucea Roşie”
Rezina, doamna sau domnul G. Gavriliţa.
27
Nu ne vom opri la descrierea celor de peste 100 de facturi prezentate,
însă menţionăm că în majoritatea lor sunt încălcări de acest sau de alt gen.
E cazul să se ocupe organele competente de activitatea acestei societăţi
obşteşti.
Conform interpelării Comisie noastre către Cultul Penticostal din RM pe

19.03.2010 sun nr. 66 am primit Nota informativă cu următorul conţinut, citez:
„Uniunea Bisericilor a acordat ajutor sinistraţilor din com. Drepcăuţi, com.
Lipcani, com. Criva din raionul Briceni şi Direcţiei Asistenţă Socială şi
Protecţia Familiei or. Soroca.” Ajutoarele au fost distribuite sinistraţilor de
către primăriile acestir localităţi în prezenţa reprezentanţilor organizaţiei
noastre.
Sunt anexate facturile de expediţie eliberate primăriilor.
Conform facturilor de expediţie seria CO Nr. 726856, CO Nr. 726894, CO

nr. 726900, primăria sat. Drepcăuţi a primit:
Tabelul nr.5
Nr. Denumirea Unitatea de măsură Cantitatea
1 Zahăr kg 500
2 Hrişcă kg 500
3 Orez kg 500
4 Macaroane kg 700
5 Ulei de floarea soarelui litri 400
6 Fasole kg 1050
7 Supe uscate kg 350
8 Legume uscate kg 1000
9 Făină de grîu kg 300
10 Sare alimentară kg 100
11 Ciocolată bucăţi 50
12 Încălţăminte kg 2100
13 Maşină de cusut bucăţi 1
14 Veselă uzată bucăţi 40
15 Mobilier uzat kg 200
16 Detergenţi kg 250
17 Lumînări kg 250
Cînd sinistraţii au fost familiarizaţi cu această listă, ciocolata şi lumânările le-au

provocat un surîs, însă restul ajutoarelor – plîns, pe motiv că din cele stipulate în
aceste acte nimic nu au primit. Primarul a lămurit că aceste ajutoare au fost
distribuite de donatori – ce nu e corect.
Pe toate cele 3 facturi aste semnătura lucrătorului primăriei şi ştampila
Primăriei satului Drepcăuţi, unde e arătat că a primit primăria.
28
Cum pot fi calificate astfel de acţiuni şi mărturii ale primarului ?
Conform facturilor de Expediţie cu seria CO nr. 726857, CO nr. 726893, CO

726899, în satul Criva, raionul Briceni au fost eliberate:
Tabelul nr.6
1 Îmbrăcăminte uzată kg 2330
2 Veselă uzată kg 40
3 Mobilier uzat kg 800
4 Detergenţi kg 300
5 Lumînări kg 300
6 Fasole kg 750
7 Macaroane kg 380
8 Supe uscate kg 350
9 Legume conservate kg 700
10 Făină grîu kg 300
11 Sare alimentară kg 100
12 Ciocolată kg 50
13 Punge plastice bucăţi 40
14 Încălţăminte kg 100
15 Zahăr kg 50187,5
16 Hrişcă kg 187,5
17 Orez kg 187,5
18 Ulei floarea soarelui litri 150
După familiarizarea sinistraţilor cu aceste acte, reacţia acestora a fost aceeaşi.

Primarul dă aceleaşi mărturii că şi în sat. Drepcăuţi, în pofida faptului că este
semnătura angajatului primăriei şi ştampila primăriei.
Conform facturii CO 72 6858, Primăriei Lipcani se alocă:

Tabelul nr.7
1 Zahăr kg 125
2 Hrişcă kg 125
3 Orez kg 125
4 Macaroane kg 70
5 Ulei floarea – soarelui litri 100
Şi, realmente, constatăm aceeaşi situaţie: acelaşi răspuns din partea
primarului.
29
Comisia noastră şi-a făcut impresia că au fost instruiţi ce să răspundă. Toţi
cei 3 primari sînt comunişti – probabil, de aceea a fost un răspuns pentru toţi.
Toate indignările sinistraţilor din aceste 3 localităţi e greu de redat, (materiale
video).
În pofida faptului că nu au primit nimic din cele repartizate de Cultul
Penticostal din RM, sinistarţii ne-au rugat să le aducem sincere mulţumiri pentru
ajutotul acordat.
Ei au înţeles cine poartă vine şi speră că cei vinovaţi vor fi pedepsiţi.
Ca gest de mulţumire, comisia noastră mai menţionează cîteva organizaţii
obşteşti care au contribuit cu ajutoare umanitare pentru a şterge din amarul
sinistraţilor:
1. Camera de Comerţ Moldo – Belgiană, care a contribuit cu 90 de cutii –
îmbrăcăminte nouă, becuri electrice – peste o mie, saltele mici – 40 bucăţi,
covoare şi altele.
Aceste bunuri au fost repartizate Agenţiei Rezerve Materiale şi Achiziţii
Publice şi Ajutor Umanitar.
Vom menţiona că în toate localităţile unde au avut loc audieri de către
comisia noastră au astfel de ajutoare nu am întîlnit. Poate au fost distribuite tocmai
în acele localităţi unde comisia noastră, din lipsă de timp, nu a fost prezentă. Oare
să fie aşa? Răspunsul îl va prezenta organele de anchetă.
2. Organizaţia CERI din RM, care a contrbibuit cu ghiozdane şi rechizite
şcolare pentru 105 copii din raionul Ştefan-Vodă în sumă totală de 20 442, 68 lei.
Aceste ajutoare au fost distribuite direct sinistraţilor.
Fundaţia „Micul Samaritean” a contribuit: în sat. Drepcăuţi, raionul Briceni
cu pături, perne, detergenţi şi produse alimentare în sumă totală de – 83 538
lei.
În satul Purcari, raionul Ştefan-Vodă cu produse alimentare în sumă de
9656 lei.
În satul Răscăieţii-Vechi, raionul Ştefan-Vodă: cu produse alimentare în
sumă de 18 965 lei.
Toate bunurile au fost distribuite direct sinistraţilor în prezenţa primarilor.
3. Armata Salvării: a distribuit produse alimentare şi 500 de pachete cu
ajutor de prima necesitate în sumă de 100.000 lei. Toate bunurile au fost
distribuite direct sinistraţilor în prezenţa reprezentanţilor primăriilor.
− Societatea „Lafarge Ciment Moldova”, care a alocat 1000 tone ciment.
Cimentul distribuit Agenţiei de Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare
Umanitare în perioada august 2008 – iulie 2009.
− SA „Supraten”, care a intervenit cu vopsea şi var în sumă de 60.261 lei şi
totodată a transferat Trezorăriei Centrale, Ministerului de Finanţe suma de
75.000 lei. În total au participat peste 50 de organizaţii obşteşti şi Societăţi pe
Acţiuni şi este imposibil de enumerat pe toţi.
Le aducem sincere mulţumiri şi tuturor celor care au contribuit şi cu 20 lei şi
celor care au contribuit cu sute de mii, pentru a uşura greutăţile suportate de
sinistraţi din acea perioadă.
30
VI. ANALIZA SITUAŢIEI ÎN TERITORIU. LUCRĂRILE COMISIE DE
ANCHETĂ.
1. AUDIEREA SINISTRAŢILOR
1.1. RAIONUL BRICENI
1.1.1. Satul Criva
Iniţial, s-a propus să se construiască noi case pentru sinistraţi şi, ca rezultat,
au fost pregătite terenurile în toate localităţile.
Toate ajutoarele umanitare s-au recepţionat şi repartizat fără a ţine o
evidenţă. Primarul susţine că ajutoarele au fost distribuite de comisia formată de
Primărie, compusă din lucrătorii primăriei şi din sinistraţi. Listele de repartizare, cu
semnăturile sinistraţilor, n-au fost întocmite.
La solicitarea membrilor comisiei de a prezenta lista sinistraţilor cu
semnăturile lor, primarul susţine că aceste liste au fost ridicate de CCCEC.
Sinistraţii au semnat numai pentru cărbune şi grâu – dar listele lipsesc.
Cărbunele a fost repartizat câte 230 kg şi 500kg de grâu pentru fiecare familie
sinistrată.
Materiale de construcţii, pentru reparaţie nu au fost alocate. Reparaţiile au
fost efectuate de firma „INEP-LUCK”. Oamenii sunt nemulţumiţi de faptul că nici
nisip din cariera satului nu le-a fost eliberat. Pe parcurs, sinistraţii au procurat
nisip cu 1800 - 2000 lei.
Pînzari Ghenadie, (prezentă Pînzari Dorica) – casa a fost procurată
de către „MOLDCONINVEST” SA cu 12.000 euro de la Gajos Victoria, plătind
suplimentar stăpânului încă 1100 euro a achitat sinistratul.
După planul cadastral, casa e veche, cu o suprafaţă de 50m2, iar în realitate
sunt peste 200m2.
Actele de vânzare-cumpărare au fost întocmite în baza casei vechi.
Vânzătorul pe parcurs a construit o casă mai mare, dar acte nu are. Comisia nu a
evaluat casa procurată. La moment, sinistratul nu deţine acte pentru casa procurată
şi nu le poate perfecta pe motiv că vânzătorul refuză.
Este de neînţeles evaluarea casei cumpărate efectuată de către comisie
(în lipsa actelor) şi, totodată, apare şi întrebarea cum şi de ce a fost întocmit
actul de vânzare-cumpărare la notariat?
Doamna solicită să i se perfecteze actele deoarece costa scump, dar
vânzătorul refuză categoric. Casa de 200m2 a fost construită ilegal – nu există nici
un act care ar demonstra legalitatea constrcţiei.
Usaci Ghenadie – nu a fost prezent. Casa a fost procurată, de către firma

SRL „Elex-SRL” cu 105029 lei.
Usaci Iurii – nu a fost prezent. Casa a fost procurată de către Uniunea de
Întreprinderi „Acvila-Grup” de la Cugut Serafima cu 112800 lei.
31
Botnariuc Mihail – Casa a fost procurată de „Basconslux” SRL, cu
85.500 lei (6000 euro.) Necesită reparaţie capitală (uşile, ferestrele, podeaua,
acoperişul). În rest, nu a primit nimic din materialele de construcţie. A primit
produse alimentare şi haine la mâna a doua şi nu a semnat nici o listă.
Buzenco Nina Ştefan – Casa a fost procurată, de către Î.I. „ACAR-
Cantarajiu” cu 156750 lei. Nu a fost prezentă.
Scripnic Eftimia – nu a fost prezentă. Casa a fost procurată, de către FCP
„Lincons” SRL cu 50.000 lei. Locuieşte în Urcaina.
Gaţac Minodora – Casa a fost procurată de către „Magic V.S.” SRL,
de la Păun Didina, cu 171.000 lei – din care au fost achitate impozitul şi toate
taxele pentru procurare şi au cheltuit încă 15.000 euro pentru reparaţie. Casa
cumpărată necesită reparaţie capitală. Materiale de construcţie n-a primit.
Rusnac Stela – A procurat casa de la Gumeniuc Olga cu 153.645 lei
(10.000 euro) şi au adăugat încă 10.000 euro. Cheile le-au fost înmânate doar
când au plătit toţi banii. Când au intrat în casă, au constatat că în casă plouă
şi plouă până şi în prezent. Uşile, ferestrele – toate sunt putrede. În casă locuia
cam de 8 ani o bătrânică, care a plecat peste 7 luni (soacra unui medic de la
Briceni). Casa procurată pe data de 19.09.2008, conform procesului-verbal. Cursul
valutar era de 1euro – 14, 4923lei. Deci o diferenţă de 8672 lei.
Cebotari Silvia – Casa a fost procurată de „Amic” SA, cu 142.813 lei
(9000 euro). Materiale de construcţie n-a primit.
Gantiuc Valentin – Casa a fost procurată de „Calcar” SA şi
„Dimecon-11”SA, de la Daniliuc Onorina, cu 115.200 lei (9000 euro). A mai
adăugat încă 1000 euro din propriul buzunar. A primit produse şi haine la mâna
a doua de la diferite firme. Casa necesită reparaţie capitală.
Vacaru Dorin – nu a fost prezent. Casa a fost procurată de către
„Aeroportul Internaţional Chişinău”, cu 85.500 lei.
Chiţac Serafima – nu a fost prezent. Casa a fost procurată de către ACM
„Munceşti” SRL, cu 75.150 lei.
Bejenaru Alexandra - nu a fost prezent. Casa a fost procurată de către
BCR, cu 49.875 lei.
Baban Dumitru – au luat cash 125.000 lei de la BC„Moldova
Agroindbank” SA fără a-şi procura casă.
Fiica Sagăineanu Doina – avea o altă casă prin moştenire unde şi locuia
care a fost inundată. În timpul inundaţiei se afla la Chişinău, la maternitate, unde şi
a născut pe 29 iulie. Prin hotărârea primarului, în listă a fost indicat că nu locuieşte
nimeni şi nu li s-a distribuit nimic. Au fost depuse multiple plângeri la toate
instanţele Guvernului de atunci. Actualmente, locuiesc la gazdă şi plătesc 4000 lei
lunar. Au atacat în instanţa de judecată pentru a fi incluşi în lista sinistraţilor.
Primarul n-a dorit să semneze actele cadastrale şi a fost impus la a 5 şedinţă de
judecată. Acum au toate actele necesare pentru a demonstra că sunt proprietarii
casei. La moment a fost deconectată electricitatea şi, ba le-a mai fost scos şi stâlpul
de electricitate, cu toate că a fost plătit şi instalat de stăpân. Impozitele au fost
plătite pe 2 case independente.
Petihaşnîi Anatolii – nu a fost prezent. Casa a fost procurată de către AITA
din Moldova, cu 171.000 lei.
32
Munteanu Vera – nu a fost inclusă în lista pentru procurarea casei. A fost
inclusă în lista pentru reparaţie, dar nu i s-a acordat nimic. A început reparaţia de
sine stătător şi nu a finisat-o nici până în prezent. A venit firma „INEP-LUCK”
după ce doamna a procurat unele materiale de construcţie şi a făcut reparaţie, şi
i-au spus să semneze actul de reparaţie în schimbul a 900 lei, altfel nu primeşte
nimic pentru că se va schimba Guvernul. În actele care trebuiau semnate era
prevăzută suma de 78000 lei şi doamna a refuzat. Într-adevăr, în actele de la
Ministerul Construcţiei şi Dezvoltării Teritoriale e specificat că doamna a refuzat.
Peatihaşnîi Eugenia – Casa a fost procurată de către Banca de Finanţe şi
Comerţ S.A., cu 107.175 lei. Adăugător – 4000 euro. Casa veche necesită
reparaţie capitală şi în prezent locuieşte la fiică, deoarece în casa procurată nu
sunt condiţii de locuit. Altceva nu a primit nimic.
Russu Larisa Gheorghe – a procurat apartament în Lipcani, de la Ciornîi
Vitalii, cu 211.737 lei. (20.000 euro). Doamna locuieşte cu 3 copii, fără viză de
reşedinţă, deoarece nu are nici cetăţenia Republicii Moldova. Cetăţenia Republicii
Moldova ce confirmă şi actul KR 858626, în baza cărui a fost efectuat procesul
verbal cumpărare-vânzare. Mai mult ca atât în acest proces e indicată suma de
15.000, pe când la Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale a fost
prezentată suma de 20.000 euro. Totodată, menţionăm că cursul valutar pe
9.10.2008 era 1 euro – 14.0152, ce în lei 15000 euro ar fi 210.228 lei şi nicidecum
211.737 lei. Deci diferenţa de 1507 lei – 100 euro.
Apartamentul procurat în Lipcani este amplasat în clădirea catalogată

ca avariată încă înainte de inundaţii. Proprietarul acestui apartament a fost
şeful poliţiei din Lipcani – domnul Ciornîi.
Actualmente familia sinistrată nu poate locui în acest apartament şi
locuieşte la părinţi.
Nu este clar cum membrii Comisiei guvernamentale au procurat acest
apartament şi sinistrata cu 3 copii a rămas fără acoperiş?
De ce anume acest apartament a fost procurat pentru un sinistrat care
nu deţine cetăţenia Republicii Moldova? Probabil că şeful poliţiei a slujit
foarte bine dictatura comunistă şi i s-a făcut un cadou de 20.000 euro sau a
împărţit banii cu comisia?
Muntean Anatolie – (colonel militar, operat de tumore la creier), (video-

0102). I-a fost cumpărată casă de la Arhip Gheorghe Vasilii, cu 122.916 lei
(8000 euro) după ce i s-a promis 10.000. La Banca de Economii, pe lista de bază
erau distribuite 10.000 euro; s-a şters cu creionul şi i s-a alocat doar 8000.
Diferenţa de 1500 euro a plătit-o sinistratul. Aşa s-a înţeles cu vânzătorul şi a cedat
500 euro. Casa necesită reparaţie capitală. Până la moment nu locuieşte în
casă, deoarece nu a terminat reparaţia (a schimbat uşile, ferestrele, toată tencuiala
din interior cade cu tot cu pod. În exterior, casa are multiple fisuri de proporţii). A
primit numai haine la mâna a doua şi produse alimentare.
Totodată, pentru Arhip Veronica care închiria casa timp de 1,5 ani,
neavând acte de proprietar şi nici viză de reşedinţă, deoarece nu este
33
cetăţeancă a Republicii Moldova, i s-a procurat casa şi la moment nu locuieşte
în ea, deoarece e plecat în Ucraina.
Vacari Tatiana – Casa a fost procurată de către Banca de Finanţe şi Comerţ,
de la Gumeniuc Viorica, cu 114.320 lei. (8900 euro). Casa procurată este
avariată şi necesită reparaţie capitală.
Munteanu Ion Vasile – nu a fost prezent. Casa a fost procurată de
Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale, cu 92.187 lei, de la Melnic
Veaceslav.
Vacaru Teodora – nu a fost prezentă. Casa a fost procurată de Ministerul
Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale, cu 184.374 lei, de la Rurac Anatol.
Bejan Tatiana – nu a fost prezentă. Casa a fost procurată de Ministerul
Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale, cu 153.645 lei, de la Minciună Mihail.
Petric Ludmila – nu a fost prezentă. Casa a fost procurată de Ministerul
Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale, cu 153.645 lei, de la Grosu Liubovi.
Hren Victor – nu a fost prezent. Casa a fost procurată de Ministerul
Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale, cu 153.645 lei, de la Tureac Oleg.
Aftemenciuc Doina – 153.000 lei (11.000 euro). Banii nu i-a luat şi casa a
fost cumpărată numai pe hîrtie (de către Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării
Teritoriale de la Vacarciuc Ivan). Casa a fost procurată de la tatăl ei drept. În aceea
casă locuieşte, cu drept deplin, sora sinistratei. În mod abuziv, primarul a scos-o de
la evidenţă şi a vândut casa fără acordul surorii. La procurarea casei sinistrata a
achitat toate impozitele şi taxele din banii proprii, pentru că a fost impusă.
Actualmente, tatăl dumnealor locuieşte în satul Şireuţi, unde a şi locuit timp de
9 ani, deoarece s-a recăsătorit. Banii i-a luat el.
Nu dorim să intrăm în detalii privitor la relaţiile acestei familii. Nu

putem înţelege cum de a admis primarul ca sora sinistratei să fie scoasă de la
evidenţă?
Cum nu a fost obţinut acordul tuturor părţilor?
Oare aceste momente nu vorbesc despre unele afaceri dubioase şi
conjuncturale?
Totodată, doamna a menţionat că ajutoarele umanitare care au fost
repartizate de comisia formată de primărie nu au fost distribuite în funcţie de
numărul persoanelor din familie, ci de relaţiile cetăţenilor în raport cu
primarul şi conducerea primăriei. Unele ajutoare umanitare au fost
distribuite grădiniţelor şi şcolilor. I s-a spus de către vicepreşedintele
raionului dl Scutari şi reprezentantul Guvernului că, dacă nu eşti de acord,
atunci nici asta nu o să primeşti.
Lozneanu Ina – Casa s-a procurat de la Muntean Serafima, cu 142.475 lei.
A plecat din lipsă de timp.
Gajos Tatiana – Casa s-a procurat de la Gorobcov Serghei, cu 153.645 lei.
A plecat la serviciu.
Savin Irina – nu a fost prezentă. Casa a fost procurată de la Savin Artur, cu
76.822,5 lei.
34
Lucaciuc Tatiana – Casa a fost procurată de la Muntean Didina, cu
142.475 lei. Nu a fost prezentă.
Vacari Ludmila – Casa a fost procurată, cu 10.000 euro (142.475 lei). Casa
– procurată de la fecior. Motivul că la acel moment de aşa sumă nu putea cumpăra
nimic, iar suma mai mare nu a fost acceptată. Din start casa doamnei a fost
catalogată pentru reparaţie. A insistat foarte mult să-i procure. Şi abia peste 3 luni
după ce casa s-a năruit i-au propus 10.000 euro.
Munteanu Mihail – Casa a fost procurată de la Gudan Vera, cu 142.475 lei.
Nu a fost prezent.
Pavaloi Larisa – Casa a fost procurată de la Ivaninc Galina, cu 139.268 lei.
Ghereliuc Vladimir – Nu s-a prezentat. Casa a fost procurată de la Anton
Liubovi, cu 418494 lei (30.000euro). Se procură apartament în mun. Chişinău pe
str. Doina, 115, ap. 23.
Daniliuc Vasilie – Eu am procurat materialele şi am reparat casa de sine
stătător. Cei de la firma au venit, mi-au spus că îmi dau 17 mii pentru lucru. Dna a
refuzat şi atunci i-au dat 54,5 de mii lei în schimbul semnăturii (nu au adus nici un
material şi nici nu au efectuat nici un lucru 3b1-3011-3714111 audio). Pe când în
devizul local nr.27-23/07 pentru lucrări au inclus 57.502,6 lei, iar pentru materiale
– 37.561,58. Suma totală – 95.064,18 lei. Unde e diferenţa de 40.564,18 lei.
Munteanu Alexandru şi Munteanu Ion – nu s-au prezentat. S-au procurat
case la ambii fraţi în sumă de 10.000 şi 8000 euro – sinistraţii confirmă că a locuit
împreună până la inundaţii şi se considerau o gospodărie.
În satul Criva au fost catalogate pentru reparaţie 5 case.

Doamna Munteanu, care a refuzat să semneze actele pentru reparaţie
şi materiale de construcţie, care până în prezent nu au existat ca atare, îşi
repară casa de sine stătător.
Doamna Daniliuc, care şi-a reparat casa cu materialele proprii de
construcţie şi cu propriile forţe, a primit 54500 lei bani gheaţă, în timp ce
firma „INEP-LUCK” a primit 95.064 lei de la Ministerul Construcţiilor şi
Dezvoltării Teritoriale. Angajaţii firmei „INEP-LUCK” nici nu au fost la faţa
locului. În realitate dna a cheltuit mult mai mult.
Materialele de construcţie nu au fost eliberate la nimeni, cu toate că
primarul susţine că au fost 100 tone de ciment, care au fost retrase de
Consiliul raional la comanda dlui Spătari.
Absurd e şi faptul că aceşti sinistraţi au cumpărat şi nisip din sat. Drepcăuţi
cu 1800-2000 lei pentru o maşină, în timp ce puteau să fie aprovizionaţi pe
gratis, deoarece cariera de nisip aparţine primăriei.
Celelalte 3 persoane care şi-au reparat casele, le-au reparat pe cont
propriu, fără a primi ceva.
Astfel au fost trataţi cetăţenii de rând de către reprezentanţii guvernării
comuniste, care declarau că au „mare dragoste” pentru acest popor.
Tratamentul acesta continuă şi până astăzi. Oare au nevoie cetăţenii de rând
de o astfel de dragoste?
35
Vacaru Teodora – nu a fost informată. Casa a fost procurată cu 184.374 lei.
Bejan Tatiana – Casa a fost cumpărată de la Minciună Mihai cu
10.000 euro + 2000 euro a adăugat personal. Casa necesită reparaţie curentă.
Petric Ludmila – nu a fost informată. Casa a fost cumpărată de la Grosu
Liubovi, cu 153.645 lei.
Hren Victor – decedat. Casa – a fost cumpărată de la Tureac Oleg, cu
153.645 lei.
Creţu Ivan – Casa a fost procurată de la Meica Serghei, cu 122.916 lei.
Tîrşa Mihail – Casa a fost procurată de la Nistrean Tatiana, cu 153.645 lei,
sinistratul a mai adăugat 10.000 lei.
Noi nu am decis nimic, deoarece reprezentantul Ministerului
Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului spunea: „Cine nu este de acord la
Procuratură să se ducă. O să procuraţi ce vă vom oferi. Dumneata eşti
„verde” şi du-te la Filat să-ţi dea casă mai bună”. (video 0114)
Calînici Larisa – doamna nu a fost inclusă în lista de sinistraţi, dar oamenii
spun că a primit o sumă de bani. Acest moment trebuie verificat de către organele
de anchetă.
Niţuleac Petru – Casa a fost procurată de la Saranciuc Evghenia, cu
153.645 lei şi a fost suplimentată cu încă 3000 euro de sinistrat. Casa necesită
reparaţie
Cucereavîi Victor – A procurat apartament în oraşul Briceni de la
Matcovschii Victor, cu 291.925,5 lei (19.000 euro). În realitate după cursul valutar
pe 19.09.2008 suma în lei egală cu 289.946.
A procurat apartament în Briceni să-l vândă pe viitor şi să-şi cumpere în sat,
deoarece nu vrea să plece nicăieri. La moment, apartamentul nu-l poate vinde în
Briceni nici cu suma de 10.000 euro, iar preţul la case în sat se menţine ridicat.
Locuieşte în sat în casa inundată şi reparată.
Plop Tamara – Locuiau 2 familii în 2 case. I s-a procurat o casă cu
307.290 lei (20.000 euro) de la Seiciuc Vasile. Casa este în stare catastrofală
(Acoperişul curge, podeaua – putredă ş. a). Casa nu costă atîţia bani, e o casă
veche, părăsită. Aşa ne-a dictat V. Spătari şi reprezentantul MCDT.
Tîrşa Elena – A cumpărat casă de la Calinici Maria cu 153.645 lei
(10.000 euro). După cursul valutar pe 19.09.2008 144.973 lei.
Noi am cumpărat casa cu tot cu bătrînică – nu am avut altă ieşire. Noi
locuim la părinţi. În contractul de vânzare-cumpărare nu e stipulat că casa se
vinde cu tot cu bătrânică.
Noi suntem din lista celor care ne-au promis că o să ne construiască case noi.
Ne-au adus ciment, pietriş, ardezie. Am hrănit lucrătorii 2 săptămîni din
produsele noastre, pe motiv că s-au început lucrările.
Apoi reprezentantul MCDT ne-a spus că o să ne procure case. Am scris
cereri cum ne-au spus pentru procurarea caselor la Cupcini. Am fost la
Cupcini, am văzut apartamentele. Dar când la procurat, reprezentantul
Guvernului ne-a spus: „15.000 euro vă dau eu, iar 23.000 euro adăugaţi voi
(pentru fiecare apartament)”.
Noi nu avem atâţea bani şi am fost nevoiţi să procurăm ce este. Vecinului
meu (Dorcic) i s-a procurat casa de 17.000 euro, unde creşteau copaci în casă.
36
Reprezentantul Guvernului a venit împreună cu notarul şi cu contractele gata
tapate şi ni le-au înmânat, şi spuneau: „Vezi ţe-am dat casă”.
Când oamenii încercau să se opună şi să spună că nu au bani să plătească,
reprezentantul MCDT condus de dl Boldovici le spunea: „Aceasta e problema
voastră”.
Grib Emilia – Casă s-a procurat cu 61.000 de la Bivol. Doamna nu a avut
casă şi nici viză de reşedinţă, locuia în casă abandonată.
Cum doamnei fără acte în regulă i se procură casă, iar celor care aveau acte
în regulă nu li s-a procurat? Pe parcurs Grib a vîndut casa şi a procurat alta. Pe
motiv că ea fura, vecinii i-au procurat în altă parte. Ciudat caz: unui hoţ, fără acte
de proprietar, i se procură casă, iar la o altă doamnă (Doina), cu acte de
moştenire şi cu doi copii, nu i s-a procurat – aşa susţin sinistraţii.
Cebotari Alexei – Două familii locuiau în două case, le-au procurat o
casă cu 153.645 lei (10.000 euro) de la Conic Tamara. Mai trebuie să adauge
încă 8000 euro. Actualmente, locuiesc împreună 2 familii, fiind obligaţi de
către reprezentantul Guvernului de atunci.
Gheorghieş Serghei – Casa a fost procurată de la Ioxa Serafima, cu
127.042,2 lei, la Drepcăuţi, nu a fost informat.
Senic Valentina – Apartament procurat de la Ungurean Ilie, cu 209245,5 lei,
locuieşte la Chişinău, str. Ion Pelivan, 34/1, ap.206.
Maciujac Maria – Casa a fost procurată de la Nistrean, cu 10.000 euro în
2009, care locuieşte în Chişinău. Doamna mărturiseşte că nici nu a ştiut de suma de
10.000 euro. S-a făcut pe ascuns, deoarece o casă care necesită reparaţie capitală
nu costă atîţia bani. Vînzătorul i-a promis doamnei să-i restituie sinistratei
1000 euro pentru reparaţie, însă nu a fost să fie. Casa necesită reparaţie
capitală.
În acelaşi timp, ţin să menţionez că vînzătorul a venit cu un sponsor din
Chişinău să vândă casa, însă sponsorul a refuzat să plătească suma de 10.000 euro
pentru o astfel de casă (din mărturiile primarului – min 95), şi atunci a procurat-o
reprezentantul Guvernului Greceanîi.
Guţul Vasile – Casa a fost procurată de la Gajos Octavian cu 145.176 lei.
A plecat la serviciu.
Ghereliuc Boris – (a fost soţia sa) Casa a fost procurată cu 10.000 euro de la
Muntean Claudia. Casa necesită reparaţie capitală. Au fost impuşi, deoarece
soţul grav bolnav a venit acasă. La moment, pe cont propriu repară casa şi
locuieşte în casa sinistrată.
Ternoveţchi Agripina – Casa a fost procurată în or. Lipcani, str. Negruzi,
41 de la Lavric Gheorghe, cu 230.467,5 lei. Nu a fost prezentă.
Vacari Tatiana – casa a fost procurată de către Banca de Finanţe şi Comerţ,
de la Gumeniuc Viorica Procopie – 114.320 lei, casa necesită reparaţie capitală,
pe care doamna o efectuează şi pînă la moment cu propriile forţe. A vândut
toate cotele de pământ şi prelungeşte reparaţia. Doamna susţine că locuieşte
în această casă cu frica în sân să nu se năruiască.
În lista sinistraţilor la care s-au efectuat reparaţii, conform Hotărîrii de
Guvern, nr. 442-15.07.2009 sunt incluşi:
Cugut Vasile – 41.972 lei
37
Rusnac Iurii – 17.155 lei
Daniliuc Vasile – 57.502 (54.000) lei
Pînzari Dorica – 55.706 lei.
Cetăţeanul Daniliuc Vasile (soţia sa) susţine că a primit suma de
54.000 lei şi nu 57.502 lei cum e stipulat în act.
Toţi aceşti cetăţeni susţin că reparaţiile nu au fost efectuate de suma
dată, dar de o sumă mult mai mică. Au fost impuşi să semneze, deoarece,
dacă nu semnau, nu primeau nimic, aşa cum nu a primit dna Muntean Vera.
Reparaţiile au fost efectuate de către firma „INEP-LUCK”
Usaci Ghenadie – Casa a fost procurată cu 105.029 de SRL „Elex-SRL”.

Proprietar al bunului imobiliar era Usaci Sima. În casa procurată locuieşte feciorul,
care pînă la inundaţii locuia cu maică-sa. În casa inundată locuieşte mama. Casa
e bună, se poate de locuit (din mărturiile cetăţenilor şi primarului). Nu este
clar de ce s-a procurat o altă casă, în timp ce casa veche este în stare bună.
Ghiriliuc Vladimir – s-a procurat apartament la feciorul din Chişinău
de 30.000 euro. Stăpînul locuieşte mai departe în casa sa (aşa-zisa casă
inundată). Aceşti bani – 30.000 euro – au fost transferaţi feciorului la
Chişinău, unde şi locuia până la inundaţii. Dumnealui, imediat după
inundaţii, cu secretarul primăriei a obţinut încă un titlu de proprietar pe
numele feciorului (din mărturiile cetăţenilor şi primarului). Această decizie a
luat-o reprezentantul MCDT, după ce a negociat cu Ghiriliuc (din mărturiile
primarului).
Cetăţenii se întreabă nedumeriţi cum acestor persoane li s-au alocat şi
bani în sume mari şi locuiesc în casele lor fără să se deconecteze electricitatea
şi gazul, iar altora li s-au cumpărat nişte cocioabe? De ce la cei cărora nu li
s-au alocat nimic şi nu au fost incluşi în lista sinistraţilor, cu toate că li se
cuvenea, li s-a deconectat şi electricitatea? Cum e posibil aşa ceva?
Petric Ludmila – Casa a fost cumpărată de la Grosu Liubovi, cu 153.645 lei
(15.000 euro) de la soacra sa. Locuieşte mai departe în casa inundată, după o
reparaţie curentă.
Cebotaru Vera – O doamnă de vârsta a treia, casa căreia a fost inundată
nu i s-a alocat nimic motivând că comisia a considerat că e bătrână şi curând
poate să moară şi că poate locui şi în casa inundată (de la min 135-audio partea
II).
Din mărturiile cetăţenilor, pentru terenurile afectate s-au restituit mai puţine
sume, decât se cuvenea. La primărie erau înregistrate terenurile agricole mai mari
şi se plăteau impozite conform datelor primăriei, dar au fost despăgubiţi cu terenuri
mai mici (înregistrarea audio – min.140 partea II).
Astfel, s-a stabilit că în satul Criva, raionul Briceni, au fost inundate case
şi gospodării, stăpânii cărora erau prin acte de moştenire.
Chiar din capul locului menţionăm că, realmente, toţi sinistraţii care
locuiau în case moştenite nu deţin titlu de proprietar al gospodăriei. În pofida
faptului că plăteau impozite regulat la primărie, atât pe casă, cât şi pentru
teren, aveau viză de reşedinţă şi locuiau în aceste case.
38
În prima zi a inundaţiilor, primăria a întocmit lista tuturor
sinistraţilor, în care au fost incluşi şi cei cu case prin moştenire, cei ce nu
aveau vize de reşedinţă şi chiar nu erau cetăţeni ai Republicii Moldova.
Însă Comisia guvernamentală i-a exclus pe unii cetăţeni, proprietari
prin moştenire, din lista sinistraţilor, motivând că ei nu locuiesc în aceste
imobile, deşi sinistraţii mărturisesc că au locuit. Unii cetăţeni mărturisesc că
temporar nu au locuit din motive obiective (studenţi, deplasări de serviciu,
internaţi în spitale etc.). În acelaşi timp, Comisia guvernamentală i-a inclus în
lista sinistraţilor pe cei ce nu deţin cetăţenia Republicii Moldova, pe cei
apropiaţi conducerii primăriei şi pe cei loiali partidului de guvernământ la
momentul respectiv (din mărturiile cetăţenilor). Cei care nu erau loiali
partidului comuniştilor erau trimişi să solicite ajutor conducătorilor
partidelor din care făceau parte şi, concomitent, erau ameninţaţi că, dacă o să
discute, o să fie daţi procuraturii şi nu o să primească nimic.
Din cele 85 de case inundate au fost procurate 61 de case. Din ele 17 de
către sponsori:
1. SRL „Elex-SRL” – Pentru dl Usaci Ghenadie Serghei, cu 105.029 lei
(nefiind poprietar al imobilului).
2. Uniunea Întreprinderilor „Acvila-Grup”– Pentru dl Usac Iurii
Serghei, cu 112.800 lei.
3. „BasconsLUX” SRL – pentru dl Bodnariuc Mihail Serghei, cu
85.500 lei.
4. ÎI „ACAR-Cantarajiu” – pentru dna Buzenco Nina Serghei, cu
156.750 lei.
5. „Moldconinvest” SA – pentru dl Pînzari Ghenadie, cu 177.600 lei
6. FCP „Lions” SRL – pentru dna Scripnic Efimia Zaharie, cu 50.000
lei.
7. „Magic VS SRL – pentru dna Gaţac Minodora, cu171.000 lei.
8. „Amic” SA – pentru dna Cebotari Silvia, cu 142.813 lei.
9. „Calcar” SA şi SA „Dimecon-11” – pentru dl Gantiuc Valentin, cu
115.200 lei.
10. Aeroportul Internaţional Chişinău – pentru dl Vacari Dorin, cu
85500 lei.
11. ACM „Munceşti” SRL – Pentru dna Chiţac Serafima, cu 75.150 lei.
12. BCR – Pentru dna Bejenaru Alexandra, cu 49.875 lei.
13. BC „Moldova-Agroindbank” SA – pentru dl Bahan Dumitru, cu
125.000 lei.
14. AITA din Moldova – pentru dl Petihaşnîi Anatolie, cu 171.000 lei.
15. „Banca de Finanţe şi Comerţ” SA– pentru dna Moscviciov Nelea,
cu 87.000 lei.
16. „Banca de Finanţe şi Comerţ” SA – pentru dna Petihaşnăi Eugenia,
107.175 lei.
17. „Banca de Finanţe şi Comerţ” SA – pentru dna Vacari Tatiana, cu
114.320 lei.
S-a stabilit că 15 agenţi economici au procurat 17 case în sumă de
39
1.931.712 lei.
44 de case au fost evaluate şi procurate de Grupul de lucru nr. 1, desemnat în
următoarea componenţă, prin ordinul nr. 30 din 01. 08. 2008 al Ministerului
Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale:
1. Ţurcan Anatol – Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale
2. Crigan Ştefan – Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru
3. Bînzari Valeriu – Ministerul Finanţelor
4. Cecan Sergiu – Ministerul Administraţiei Publice Locale
5. Munteanu Iurie – Ministerul Economiei şi Comerţului
6. Bubuioc Ion – expert tehnic
7. Pacin Ion – expert tehnic
Cu participarea activă a directorului INCP „ Urbanproiect” dl Povar
Iurie şi a directorului INS „Ruralproiect” dl Stihii Ion.
Această comisie a evaluat 59 de case din 61 în categoria A*, iar 2 case în
categoria B*.
Aceste 2 case din categoria B, la insistenţa sinistraţilor, peste 3 săptămîni
au fost incluse în categoria A. Pe parcurs, s-a dovedit că sinistraţii au avut
perfectă dreptate, deoarece timp de 3 luni casele s-au năruit de la sine.
Totodată, 5 case au fost incluse în lista pentru reparaţii. Reparaţiile urmau
să fie efectuate de firma „INEP-LUCK” din Hînceşti.
Nu cunoaştem cum a cîştigat tenderul această firmă, în schimb e cunoscut
faptul că doamna Pricop Irina, care lucrează la această firmă, e colega de
şcoală a fostului ministru al Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale dl
Boldovici.
De ce am menţionat acest fapt? Motivul este că această firmă nu a
reparat nici o casă în realitate, ci doar pe hîrtie şi atunci devine clar
comportamentul lor imertinent. La audieri toţi sinistraţii au menţionat că ei
însăşi au procurat materialele de construcţie şi cu propriile forţe au efectuat
reparaţiile. Reprezentanţii firmei au venit atît în timpul reparaţiei, cît şi după
şi le-au propus sinistraţilor să semneze acte cu devizul de cheltuieli pentru
materialele de construcţie neprocurate de firmă şi pentru lucrările de
reparaţii neefectuate.
Reprezentanţii firmei se obligau, în schimbul semnăturii, să achite cash
o parte din banii necesari pentru procurarea materialelor şi reparaţie.
Sinistraţii au fost obligaţi să semneze aceste acte, deoarece, dacă nu
semnau, nu primeau nimic – aşa le puneau în vedere reprezentanţii firmei, în
pofida faptului că aceşti bani nu acopereau nici jumătate din cheltuielile
făcute. Patru persoane au semnat.
Dna Munteanu Vera nu a semnat, deoarece suma propusă de firmă –
900 lei era mizerabilă. În actele parvenite de la firma „INEP-LUCK” e
menţionat că dna s-a dezis de reparaţie, fapt ce este o aberaţie totală.
La faţa locului s-a constatat că dna Munteanu şi la moment, cu propriile
forţe, continuă reparaţia capitală a casei.
*A – construcţia este avariată – 59 case

*B – construcţia este supusă reparaţiei cu consolidari – 2 case
40
Din diferite motive, la audieri nu s-au prezentat toţi sinistraţii. Unii: pe motiv că nu
au fost informaţi, alţii: că s-au dezamăgit de toate, deoarece au fost multe comisii,
însă situaţia lor jalnică nu s-a schimbat cu nimic; alţii au plecat la serviciu.
Este de menţionat faptul că la audieri nu s-a prezentat nimeni dintre
sinistraţii cărora li s-au procurat case de la 15.000 euro până la 20.000 euro în
Chişinău şi în alte localităţi, dar continuă să locuiască în casele inundate.
În concluzie se impun câteva întrebări.

1. Neavând acoperire financiară pentru construcţia noilor case, pe ce
temei Guvernul de atunci a luat decizia de a construi case noi? A
fost o eroare ori o incompetenţă a Guvernului de atunci?
2. De ce au fost cheltuiţi banii publici la pregătirea terenurilor pentru
construcţii din rezervele primăriei şi pentru despăgubirea
cetăţenilor proprietari ai terenurilor cultivate?
3. De ce au fost începute lucrările, care au durat timp de 10 – 14 zile, şi
pe tot parcursul acestor lucrări aceşti muncitori au fost hrăniţi cu
produsele alimentare ale sinistraţilor, în timp ce acestia, la rîndul
lor, nu aveau ce mînca.
4. De ce din cele 61 de case procurate la un preţ atât de mare pentru
sat în majoritatea lor erau într-o stare jalnică.
5. De ce s-au procurat case cu bătrîni (2 case), case în care copacii
creşteau în centrul lor, case avariate din start?
6. Cum se explică faptul că unele case părăsite, în stare deplorabilă,
sunt vândute la un preţ exagerat, sunt tocmai ale a celor stăpâni de
case prin moştenire care ocupă posturi de conducere în primărie,
raion şi în Chişinău.
7. Cum s-a întâmplat că la cel mai mare preţ au fost procurate case
pentru cetăţenii care ocupau posturi de conducere, s-au pentru
rudele lor?
Se pune la îndoială şi profesionalismul Comisiei guvernamentale, care a
evaluat casele procurate. Nu există nici un act de constatare a evaluării
caselor procurate. Probabil că evaluarea s-a efectuat în funcţie de vânzătorul
casei. Procurarea caselor deteriorate a fost dispusă de reprezentantul
Guvernului şi de conducerea raionului în persoana dlui Spatari prin diferite
ameninţări, cum ar fi: „Ori casa asta ori nimic”, „Dacă doreşti altă casă,
caută şi adaugă de la tine şi cumpără în altă parte”, „Ţie mai mult de 7000
euro nu-ţi pot oferi”, „Dacă o să faci multă gălăgie, o să fii dat la
procuratură”, „Ţie nu-ţi pot da mai mult, că eşti „verde” şi du-te la Filat să-ţi
dea”, „Tu eşti liberal, du-te la Ghimpu să-ţi deie” şi multe alte fraze
obraznice, ofensatoare şi neîntemeiate.
Cum a fost posibil un comportament atât de obraznic al firmei „INEP-
LUCK”, care prin „răsucire de mâini” a obţinut semnăturile sinistraţilor în
schimbul banilor mizerabili plătiţi pentru materialele de construcţie
neprocurate şi lucrări de reparaţii neefectuate.În ce priveşte ajutoarele
umanitare şi repartizarea lor, este un dezastru total. Nu s-a ţinut evidenţa
bunurilor recepţionate, în afară de cărbune şi grîu. În rest, nimic nu este clar.
41
Repartizarea bunurilor din ajutoarele umanitare, a fost efectuată de comisiile
formate din lucrătorii primăriei şi din sinistraţii locali, care au repartizat
după propriul gust. De toate aceste fărădelegi e necesar să se ocupe organele
competente.
1.1.2. Satul Drepcăuţi
Cel mai grav a fost afectat satul Drepcăuţi din raionul Briceni. Potrivit
tabelului centralizat de evidenţă a consecinţelor inundaţiei, în satul Drepcăuţi au
fost:
– 40 de case distruse
– 104 case avariate
Inundate:
– 144 de subsoluri
– 46 de fântâni
– 545 de grădini particulare
După datele Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale, au fost
evacuate 124 de familii ce constituie 336 de persoane. Au fost salvate –
8 persoane. Pagubele materiale au fost evaluate la suma de 15.120.000 lei.
Grupul de lucru pentru evaluarea caselor a fost cel care a fost şi în satul
Criva, desemnat de Guvernul de atunci. Grupul a fost condus tot de dl A. Ţurcan.
Deplasarea acestui grup a avut loc pe data de 1 august 2008. Pentru
evaluarea caselor inundate în ambele sate au lucrat şi pe 2. 08. 2008 (după datele
Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale).
Audierile la faţa locului de către Comisia parlamentară de anchetă a avut loc
pe data de 20.04.2010. Primarul a fost informat despre venirea comisiei
parlamentare prin telefonogramă din 15. 04. 2010 cu indicaţia de a-i invita pe toţi
sinistraţii la Primărie. Pe parcursul audierilor care au avut loc timp de 11 ore, au
fost audiaţi peste 100 de sinistraţi. Audierile au fost înregistrate audio şi video.
(Informaţia conţine înregistrări audio – 9,32 GB şi video – 9,17 GB).
Iniţial, sinistraţii au invocat inechitatea procurării imobilelor şi lipsa totală a
evaluării obiective a bunurilor distruse. Sinistraţii confirmă că, realmente,
evaluarea gospodăriilor distruse nu a avut loc, iar procurarea imobilelor a fost
făcută după cum a dorit primarul şi conducerea raionului în persoana dlui Spătari
şi a dlui Cerevatîi.
Audierile s-au început cu persoanele cărora li s-au acordat materiale de
construcţie pentru reparaţie şi cu cei la care firma „INEP-LUCK” a efectuat
reparaţii – 18 persoane – conform datelor oficiale:
1. Tripăduş Antonina – nu a fost prezentă
2. Cobzari Ana – nu a fost prezentă
3. Seiciuc Vladimir (prezentă soţia), dl Seiciuc Vladimir a decedat.
A fost familiarizat cu lista de lucrări şi materialele procurate pentru reparaţie
care au fost prezentate de firma „INEP-LUCK”. Doamna susţine că jumătate din
aceste materiale şi lucrări nu au fost efectuate. După datele Primăriei, dumneaei
42
i-au fost distribuite 2,5 tone de ciment – a primit numai 2 tone; 1,46 m 3 de
scîndură – primit numai 0,37 m3; var – 1,18 saci – în realitate a primit o căldare;
vopsea a primit conform actelor, însă vopseaua a fost cu termenul expirat şi a
aruncat-o. Susţine că nu a primit cărbune, aşa cum era distribuit. Acesta a fost
repartizat de primar după simpatiile personale. I s-a distribuit şi o maşină de nisip,
care a fost achitată de sinistrat cu 500 lei., bani daţi direct şoferului fără bon de
plată. A primit încă 200 de cărămizi şi linoleum – aproximativ 32m2. Linoleumul
pentru altă cameră a fost achitat cu 400 lei, pentru instalare 100 lei – dlui Gh.
Mihai. Reparaţia a fost efectuată de sinistrat cu propriile forţe şi din propriile
resurse financiare. A plătit 6000 lei lucrătorilor. Firma le-a schimbat numai o
fereastră. Restul ferestrelor şi uşilor le-a schimbat pe cont propriu. Lucrările
din interiorul casei nu au fost efectuate în totalitate, dar au fost indicate ca fiind
efectuate.
Membrii comisiei, care au semnat actul de primire a lucrărilor, nu au fost
prezenţi. A fost impusă să semneze prin faptul că lucrătorii au spus: „Că dacă nu
semnează, atunci ei nu au salariu, dar ei au copii şi trebuie sa-i hrănească”.
Actualmente, locuieşte în sarai, în mucegai şi umezeală, pe motiv că nu a
finalizat reparaţia în casă. Pentru ajutoarele umanitare care le-a primit (produse
alimentare şi haine la mâna a doua) nu a semnat nici unul din acte – nu i s-a cerut.
Doamna susţine că până în prezent a cheltuit 3.700 euro pentru reparaţie.
4. Brega Nicolai – a fost inclus în lista pentru reparaţie la insistenţa
Dumnealui. Menţionăm că la toate cele 18 persoane incluse în lista pentru
reparaţie situaţia cu repartizarea cimentului, scândurii, varului şi a vopselei este la
fel. Cu alte cuvinte, în acte e stipulat:
- ciment – 2,5 tone – au primit numai cîte 2 tone
- scândură – 1,46 m3 – au primit numai 0,37 m3 (toţi cîte 23 de scânduri)
- var – 1,18 saci – au primit cel mult câte o jumătate, alţii şi mai puţin
- vopsea – toată vopseaua cu termen expirat.
- a mai primit încă 500 kg de grâu încolţit.
Reparaţia a efectuat-o de sine stătător şi materialele necesare pentru reparaţie
le-a procurat pe banii proprii. În schimb firma „INEP-LUCK” i-a oferit suma de
18 mii lei, însă, conform devizului de cheltuieli local nr.26 – 5/07 2009 – materiale
– 15.546,37 lei, devizul local de lucrări nr. 26-5/07 2009 – 15.242.02 lei.
Suma totală – 30.788,39 lei.
A invocat motivul că unii au primit şi materiale de construcţie şi, totodată,
le-au fost procurate şi case. În aşa mod au reparat casele inundate şi tot odată s-au
ales şi cu altă casă.
5. Ignat Silvia (proprietară prin moştenire) – a primit ciment 1 tonă, în acte
2,5 tone; în rest (scândură, var şi restul) aceeaşi situaţie. Nisipul l-a plătit 500 lei.
Distanţa de la cariera de nisip şi până în sat este de 2-3km. Materialele necesare
pentru reparaţie şi reparaţia propriu-zisă a fost efectuată din cont propriu.
Firma „INEP-LUCK” i-a oferit în schimb suma de 11.350 lei. Firma a
inclus o sumă de 34.850,65 lei. Diferenţă de 23.500 lei.
6. Liscov Victor – nu a fost prezent.
7. Chibu Vasile (prezent fiul) inclus suplimentar în martie 2009, conform
deciziei comisiei. A fost inclus numai datorită insistenţei sinistraţilor din sat.
43
A primit – 1,6 tone de ciment
– 3 saci (cîte 30 kg) de glet. Gips
– 30 litre de vopsea
– 40 m2 linoleum
– 3 ruloane de ruberoid
– 3 tone de nisip
– 30 vergi armatură (5 metri fiecare cu diamentu 6 mm.)
– 4 tone pietriş
Grâu – 300 kg, mai mult (toţi ceilalţi – 500 kg) nu a ajuns la primărie.
Alte ajutoare nu a primit. În prezent casa se năruie şi necesită reparaţie
capitală. La adresarea Dumnealor la Consiliul Raional (adresare verbală), li
s-a spus că o să vină comisia şi o să se rezolve toate problemele. Dar şi până
acum nu a fost.
8. Gheciu Vera – dna e în vârstă şi bolnavă, o reprezintă o vecină care a
primit tot ce i s-a oferit pe toată perioada. Reparaţia a fost efectuată de firma
„INEP-LUCK”. După datele care au fost prezentate de firmă, mai multe lucrări nu
au fost efectuate şi unele materiale de construcţie nu au fost aduse. În acte este
distribuit ciment şi nisip aparte şi, totodată, şi mortar de marcă diferită cu indicarea
volumului şi a preţului aparte. În realitate, nisipul şi cimentul a fost cel preconizat
în devizul local, şi pe loc au făcut mortarul, însă mortar nu a fost adus nimic.
9. Muntean Dumitru – reparaţia a fost efectuată de firmă. Reparaţia a fost
efectuată parţial, iar suma de bani a fost preluată personal. În schimb i-au dat o
sumă de 403 lei cash. Actualmente, locuieşte în casă umedă cu mucegai, fără
sobă şi fără foc. La adresarea dumnealui către primar, i s-a spus că o să vină
lucrătorii şi o să termine reparaţia. În schimb firma a inclus pentru achitare
la Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale suma totală de
13.476,5 lei. Au socotit că 403 lei unui bătrânel e suficient.
10. Borosan Profirii (prezentă soţia) cu materialele de construcţie – aceeaşi
situaţie. Reparaţia a fost efectuată de sine stătător, materialele de construcţie le-a
procurat din bani proprii. Firma „INEP-LUCK” a prezentat Ministerului
Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale spre achitare suma de 28.081,37 lei. În
rest, a primit ajutoare fără a semna vreo listă. A primit şi o pereche de cizme pe
acelaşi picior. Nu a primit banii pe terenul inundat, cu toate că achită
impozitele. Lămurirea primarului, citez: „Nu-l primeşte computerul”.
Primarul – în mod abuziv a transformat 2 terenuri în unul singur.
11. Diaciuc Victor (prezentă: soţia) – inclus în listă la rubrica „C” -
reparaţie curentă. Ajutoare primite de la primărie – aceeaşi situaţie. Doamna
mărturiseşte că un colţ de casă s-a năruit. Atunci nu se poate de înţeles de ce
această casă a fost inclusă în lista la rubrica „C” - reparaţie curentă. Reparaţia
a fost efectuată de firma „INEP-LUCK”. După datele devizului local nr. 26-2/07
2009, au fost efectuate lucrări în sumă de 40.218.47 lei. După datele devizului
local nr. 27/1-07-2009 materialele de construcţii au fost procurate în sumă de
23.397.64 lei.
În total, suma alocată a fost de 63.616.11 lei. Doamna susţine că, după
reparaţia efectuată de firmă, colţul casei cum s-a năruit aşa şi a rămas şi toată
iarna vântul şi zăpada erau în casă. Totodată, doamna menţionează că mai
44
mult de o jumătate din lucrări prevăzute în devizul local nu au fost efectuate,
şi materialele de construcţie nu au fost aduse. Socoate că acest deviz nu este
altceva decât o aberaţie şi o hoţie.
12. Bîtcă Maria – Ajutoarele primite de la primărie – aceeaşi situaţie.
Reparaţia a efectuat-o doamna de sine stătător, angajînd lucrători. Materialele de
construcţie le-a procurat pe banii proprii, chiar şi ferestrele. După devizul local
nr. 27-16/07-2009, din materialele prevăzute mai mult de jumătate în realitate
nu au fost aduse de firmă, dar procurate de ea însăşi. Din lucrările enumerate
ca efectuate jumătate nu au fost efectuate. Din toate lucrările efectuate după
deviz, doamna susţine că nu s-a efectuat nimic, deoarece lucrătorii nici nu au
fost. Nu i-au restituit nici un bănuţ, cu toate că i-au promis să-i restituie
5000 lei. (Din înregistrarea convorbirii telefonice cu reprezentantul firmei şi cu
directorul tehnic – ei refuză să restituie (de la min.106-112).
13. Popovici Anatol (prezentă:soţia) – ajutoarele de la primărie – aceeaşi
situaţie. Iniţial, casa a fost inclusă în lista din categoria „A” de distrugere. La
insistenţa proprietarilor, au fost transferaţi în lista caselor pentru reparaţie capitală.
S-au apucat imediat de reparaţie prin angajarea meşterilor pe propriii bani.
Materialele de construcţii pentru reparaţie le-au procurat singuri. Firma a restituit
22.000 lei. În devizul local 26-4/07-2009 e prevăzut: materiale – 15.622.19 lei;
lucrări – 25.421.45 lei.
Total: 41.043.64 lei.
Deci, firma a încasat sume mari de bani de la Ministerul Construcţiilor şi
Dezvoltării Teritoriale pentru materialele pe care nu le-a procurat şi pentru
lucrările pe care nu le-a efectuat: suma de 41.043,64 lei şi a restituit 22.000 lei.
Bună afacere! Primarul a spus: „Ce să fac: toţi sunt nemulţumiţi de reparaţie”.
14. Mihalcic Victor – (a plecat) După devizul local nr. 26-3/07 2009, suma
totală alocată constituie 5028,11 lei.
15. Gusac Ivan – în vîrstă de 93 de ani. Nimeni nu mă aude, nu mă ascultă.
Statul nu are nici o grijă faţă de mine. Ajutor umanitar de la primărie – aceeaşi
situaţie. Am fost cel mai avariat, şi nimeni nu a venit să mă ajute. Neagă toate
lucrările care sunt prevăzute în devizul local nr. 27-13/07.2009. Actualmente,
locuieşte într-o cameră a casei. Susţine că dacă ar fi fost făcută reparaţia la acel
moment, casa acum ar fi bună de locuit. Alte ajutoare umanitare nu a primit.
16. Rusnac Ivan – nu a fost prezent. Suma totală pentru reparaţie constituie
44.356.29 lei, materialele de construcţie – 17.975.91 lei, lucrări – 26.380.38 lei.
17. Isac Valeriu – Materialele de construcţie de la primărie le-a primit nu
conform listei, dar în cantităţi mai mici. Reparaţia a fost efectuată de sinistrat.
Lucrările prevăzute pentru firma „INEP-LUCK” nu au fost efectuate. Materialele
au fost cumpărate de sinistrat. Din devizul local nr.2727-18/07-2009 – neagă
că au fost aduse materiale de tip – beton, mortar de toate tipurile, oţel, beton
profil neted. Totodată, volumul de lucrări indicat în devizul local nr. 27-18/07
2009 – neagă totalmente, exceptînd punctul 7.
45
Suma totală, alocată pentru reparaţie conform devizului local nr.27-18/07-
2009, constituie – 42.424.61 lei.
− materiale 17.559.35 lei.
− Lucrări – 24.865.26 lei. La solicitarea schimbului de uşi, al pragurilor şi
în privinţa altor lucrări le-a fost refuzat. Primarul le-a spus să se ducă la
liberali să ceară.
18. Slonovschaia Liuba – nu s-a prezentat.
Lucrări efectuate în sumă de 36.315.80 lei, materiale în sumă de
23.062.45 lei. Suma totală – 59378,25 lei.
19. Cobzari Ada – după devizul local nr. 26-9/07-2009 a primit pentru
– materiale – 28.179.23 lei; pentru lucrări 41.906.63 lei. Total 70.085.86 lei.
Materiale de construcţie de la primărie au fost primite ca şi toţi ceilalţi: în
cantităţi mai mici. Prin adresările doamnei către domnul Mihai Ghimpu, a
primit de la Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale devizul de
cheltuieli (devizul local nr. 26-9/07 2009) întocmit de firma „INEP-LUCK”.
Doamna susţine că lucrările care sunt prevăzute în devizul local nu corespund
nici pe departe celor efectuate în realitate. Ba mai mult, lucrările efectuate de
firmă sunt de o calitate proastă şi totodată, menţionează, că toate lucrările au
fost achitate de d-ei. La capitolul materiale de construcţie, doamna susţine că din
cele 24 de poziţii nu a primit nici jumătate. Doamnei firma i-a restituit 8000 lei.
Pentru materialele şi lucrările efectuate, însă suma totală e de 70.085.86 lei. Astfel
de afaceri nici nu pot fi comentate.
Pentru audiere, de sine stătător, s-a adresat dna Crutic Alexandra
Afanasii, 78 de ani, căreia i-a fost inundat lotul de 20 ari şi nu i-au fost
restituite cei 2000 lei, conform legii. Primarul lămureşte faptul că inginerul
cadastral nu a inclus-o în listă. Acest inginer cadastral a fost eliberat. Comisia de
anchetă a propus primarului să adopte o decizie la Consiliul sătesc şi din fondul de
rezervă să-i restituie 2000 lei, pentru repararea gafei. Primarul a acceptat.
Analizând datele oficiale ale Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţii

Excepţionale precum că au fost evacuate 124 de familii ce constituie 336 de
persoane, au fost salvate 18 persoane şi curăţate 46 de fîntîni, nu corespund
cu datele cetăţenilor care au fost audiaţi.
Comisia de anchetă a constatat că cetăţenii s-au pus la adăpost în mod
independent, care şi cum a putut. La acţiunile de evacuare au participat doar
voluntarii şi a 3 zi un grup de 5 persoane din Serviciul de grăniceri al
plutonului din Lipcani.
Până în prezent din cele 46 de fântâni inundate 24 sunt necurăţate.
Curăţarea fîntînilor a fost efectuată cu forţele proprii ale cetăţenilor şi
tinerilor voluntari. Medicina preventivă le-a oferit doar clorură de calciu.
Astfel, e straniu cel puţin raportul şefului Serviciului Protecţie Civilă şi
Situaţii Excepţionale, deoarece toate aceste lucrări necesitau şi resurse
materiale (motorină, benzină şi multe altele).
Cît priveşte grupul de lucru nr.1 desemnat de Ministerul Construcţiilor
şi Dezvoltării Teritoriale pentru estimarea caselor de locuit afectate de
46
inundaţii în august 2008 în localităţile Criva, Drepcăuţi, Lipcani, Şireuţi,
Bălăsineţti din raionul Briceni şi localităţile Văratic, Duruitoarea Nouă şi
Dumeni din raionul Răşcani. În acest grup au fost incluşi doar 2 experţi
tehnici.
Conform raportului, prima deplasare în localităţile sus-numite a fost
efectuată la data de 01. 08. 2008 – 02. 08. 2008. A fost examinată starea
caselor în satele Criva şi Drepcăuţi după retragerea apelor (nu e specificat
care case: cele inundate s-au cele care urmau să fie procurate, sau şi unele şi
altele).
Din raport – La activităţi, împreună cu grupul de lucru, au participat
primarii şi viceprimarii acestor localităţi. Au fost perfectate rapoarte pe
fiecare casă, anexate extrase din casele de imobil, fotografiile caselor.
Cetăţenii din aceste sate (Criva, Drepcăuţi) susţin că evaluarea a fost
selectivă şi superficială şi foarte neobiectivă. Pozele caselor inundate sunt la
sinistraţi pe care le-au făcut ei din propria dorinţă. Menţionăm că rapoarte
pe fiecare casă, extrase, fotografii nu au fost prezentate comisiei noastre de
anchetă. Credem că cetăţenii au perfectă dreptate, deoarece cum 2 experţi au
putut evalua (prin mîl şi apă) 229 de case inundate în timp de 2 zile nemai
vorbind de cele care urmau să fie procurate.
S-a raportat în stil comunist. Raportul s-a făcut şi basta, durerile şi
nevoile le-au lăsat pe seama sinistraţilor.
Referitor la sinistraţii incluşi în lista celor care urmau să primească
ajutoare, menţionăm că în lista oficială de la Ministerul Construcţiilor şi
Dezvoltării Teritoriale au fost incluse 18 persoane, În realitate, reparaţii s-au
efectuat la 20 de persoane. Primarul nu poate lămuri acest fapt.
La audieri, din cei 20 de sinistraţi la care s-a reparat casele, au fost
prezenţi 14 persoane. Din cei 6 care nu au fost prezenţi
2 – sunt cei incluşi suplimentar în listă de conducerea raională.
1 – s-a grăbit la serviciu şi a plecat.
3 – au pierdut încrederea în toate, deoarece susţin ei că au mai fost cîteva
comisii şi nu s-a soluţionat nimic.
De menţionat faptul că reparaţiile efectuate de firma „INEP-LUCK” au
început practic peste 1 an.
Din cele 14 persoane audiate, toţi confirmă că reparaţiile au fost efectuate de

sine stătător, cu propriile forţe în majoritatea cazurilor. Materialele de construcţie –
au fost procurate din propriile surse financiare. Volumul mic de reparaţii efectuat
de „INEP-LUCK” este de o calitate proastă şi necesită reparaţie repetată la
moment.
Cetăţenilor nu li s-a oferit devizul local de cheltuieli, unde au şi fost incluse
toate materialele neprocurate şi toate lucrările neefectuate, motivîndu-se că
astfel de acte pot fi prezentate numai Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării
Teritoriale. Sinistraţilor le-a fost prezentat numai procesul-verbal, unde nu au fost
developate sumele băneşti şi volumul lucrărilor efectuate. În schimb, li se alocau
47
sume de bani cash şi se cerea semnătura. Sumele alocate au fost de cîteva ori
mai mici faţă de cele stipulate în devizul de cheltuieli.
Sinistraţii semnau, deoarece reprezentantul firmei invoca probleme de

genul:
„Dacă nu semnezi, nu o să primeşti nimic”
„Semnează că avem şi noi copii şi fără semnătura dumneavoastră nu vom
primi salariu”
„Semnează, cum să închidem totalurile pe această lună, că apoi noi o să
terminăm reparaţia”.
Referitor la cei ce nu doreau să semneze, reprezentantul firmei nota în
procesul-verbal că sinistratul refuză de reparaţie (satul Criva – dna
Munteanu Vera). E dureros faptul că sinistraţii au crezut că aceşti tipi ai
firmei „INEP-LUCK” doresc să-i ajute, precum e şi firesc în astfel, de
nenorociri. Ei nu au cunoscut faptul că aceste persoane au dorit să se
îmbogăţească pe sarăcia, pe suferinţele şi durerea lor.
Mai apare întrebarea faţă de această firmă „INEP-LUCK”: cum au
reuşit ei să repare toate casele din raionul Briceni timp de o lună. Toate actele
parvenite de la Cancelaria de Stat confirmă că procesele-verbale au fost
semnate în iulie şi tot în iulie au fost prezentate şi devizele locale spre achitare
Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale.
Posibil o firmă atît de mică să aibă sute de angajaţi pentru că la comisia
noastră nu au fost prezentate acte ce ar demonstra acest fapt.
O altă enigmă pentru noi: în baza cărei legi au fost impuşi cetăţenii să
semneze numai procesele-verbale fără să prezinte sinistraţilor devizele locale
de cheltuieli, care pe parcurs au fost falsificate?
De ce pe devizul de cheltuieli şi-au pus semnătura numai G. Taşcu –
director tehnic şi G. Micşanschii – diriginte de şantier?
De ce comisia, care a fost formată din reprezentanţii Consiliului raional,
ai Primăriilor nu au recepţionat lucrările efectuate după cum prevede
procesul- verbal şi, totodată, nu a semnat devizul local?
Oare toate aceste fapte nu ne vorbesc despre încălcări grave ale
legislaţiei?
Cu referire la ajutoarele umanitare distribuite de primărie

Conform actelor parvenite de la Consiliul raional Briceni, pentru fiecare
sinistrat la care urma să fie reparate casele au fost repartizate:
ciment – 2,5 tone
scîndură – 1,46 m3
var – 1,18 saci
În realitate, fiecare sinistrat a primit – ciment 2 tone, schîndură – 0,37m3
(23 de schînduri) şi aceasta necalitativă, var – 1/2 sac unii chiar şi 1/3.
Doamna primar a spus că distribuţia a fost făcută de Consiliul Raional
Briceni şi că dînsa nu poartă nici o vină. Vopseaua primită corespunde
volumului, însă nu corespunde calitatea.
48
Cetăţenii susţin că vopseaua era cu termen expirat şi de o calitate proastă.
După datele de care dispune comisia, vopseaua a fost donată de SA
„Supraten”. Din convorbirea telefonică cu managerul principal, acesta a
confirmat că vopseaua donată a fost cu termen de exploatare pînă în 2010 şi
de o calitate bună.
Acum apare întrebarea: oare vopseaua repartizată sinistraţilor a fost
donată de cineva şi comisia noastră nu dispune de astfel de date? Oare în
drum de la Chişinău pînă la Drepcăuţi vopseaua s-a alterat, ori că în
perioada aceasta a fost schimbată?
Conform actelor parvenite de la Cancelaria de Stat, firma „Antracit” a

repartizat în formă de ajutor umanitar 41 tone de cărbune, pentru raionul Briceni.
Repartizarea a fost efectuată în două tranşe. La prima tranşă s-au eliberat 15 t de
cărbune la data de 19 septenbrie 2008, factura SV nr. 0829690 şi a doua tranşă s-au
eliberat 26 t, sub nr. 0829691. Din mărturiile dnei primar, cărbunele a fost
cumpărat de Consiliul Raional Briceni, care este considerată drept o declaraţie
politică, şi nu mai mult.
Primarul a mărturisit că cărbunele a fost distribuit numai persoanelor casele
cărora au fost distruse, dar au ajuns numai pentru o jumătate din sinistraţi
(câte 250 kg cetăţenilor simpli şi 300 – 500 kg celor apropiaţi).
La audierea persoanelor sinistrate, s-a constatat că mai mult de jumătate
dintre sinistraţi nu au primit cărbune. Sinistraţii susţin că cărbunele a fost repartizat
după simpatiile faţă de primar şi de conducerea raionului, cu alte cuvinte faţă de
PCRM.
Pentru comisia noastră de anchetă a fost invocată întrebarea „De ce primarul
imediat după inundaţii a strâns toate buletinele de identitate de la sinistraţi”.
Primarul a răspuns că aceasta a fost dispoziţia de la Consiliul raional. Motivul –
nu-l cunoaşte”.
E un lucru straniu, deoarece toate datele referitor la fiecare persoană le
deţine Primăria. Să fie legată această acţiune de ajutoarele umanitare?
Toate ajutoarele umanitare ce ţin de produse alimentare şi haine la mîna a
doua au fost distribuite fără nici o evidenţă, cu toate că a fost formată o comisie
din reprezentanţii primăriei şi ai sinistraţilor. Realmente, această comisie nu a
funcţionat.
Sinistraţii susţin că responsabili de ajutoarele umanitare au fost primarul

şi domnul Vacariţa Ion, care au repartizat cum au dorit. Şi, ca urmare nu s-a
ţinut nici o evidenţă. Acest lucru se referă mai mult la seturile de paturi,
haine noi, la produsele alimentare de la agenţii economici, la seturile de
mobilă, tehnică electronică.
Comisia nu dispune de acte ce ar demonstra că au fost donate seturi de
mobilă şi tehnică electronică, cu toate că în audieri unii dintre sinistraţi
confirmau că au primit aragaze, televizoare noi şi altele. (1181-1191 3011)
Depistarea sursei acestor ajutoare şi distribuirea lor este de competenţa
organelor abilitate.
49
Sindicatele, conform actelor parvenite la Comisia de anchetă, de la Banca
Naţională a Moldovei, au deschis un cont la BC „UNIBANK” SA sub nr. 3357003
unde s-au acumulat de la cetăţeni suma de 560,4 mii lei eliberate ulterior în
numerar cu destinaţia „Ajutor financiar pentru sinistraţi”.
La verificarea listelor de distribuire a banilor cash sinistraţilor, s-a constatat
că 2 persoane – Raţă Mihai şi Neamţu Lara – nu au primit cîte 1000 lei cum e notat
în listă.
În satul Drepcăuţi au fost distruse 40 de case în primele zile şi 144

avariate, care pe parcurs urmau a fi demolate.
Au fost procurate 21 de case de către agenţii economici:

1. Rusnac Anatolii – Casa a fost procurată de către firma „Orizont” SA de
la dna Savina Zinaida, plus 18.000 proprii.
2. Cobzari Valentina – Casa a fost procurată de către firma „Dimecon-11”
SA de la dl Vasilache Dumitru cu 64.125 lei.
3. Niţuleac Vera – Casa a fost procurată de către firma „Construm” SRL de
la dl Marusic Ivan cu 87.000 lei.
4. Bezuşco Valentin – Casa a fost procurată de către firma „Ago-Dacia” de
la dna Beţian Evghenia cu 144.000 lei.
5. Barbuţa Veaceslav – Casa a fost procurată de către firma „Rutador” SRL
de la dl Isac Ivan cu 105.900 lei.
6. Ghiţu Lidia – Casa a fost procurată de către firma „Convald” SRL de la
dl Fleaş Anatol cu 90.025 lei.
7. Pascariuc Mihail – Casa a fost procurată de către firma „Agregat” SA de
la Vacari Anatolii cu 43.530 lei.
8. Priminciuc Nicolai şi Priminciuc Lilian– Casa a fost procurată de către
firmele „Constr-Pri” SRL şi „Delectar” SRL cu respectiv 150.042 lei şi 75.021 lei
fiecare.
9. Savin Serafima – Casa a fost procurată de către firma „Teba-Prim” SRL
cu 25.000 lei.
10. Tozlovan Natalia – Casa a fost procurată de către firma „Monolit” SA
de la dna Palamarciuc Rodica cu 92.400 lei.
11. Ciuntu Aurel Vasile – Casa a fost procurată de către firma
„Reconscivil” SRL de la Rusu Zinovia cu 127.987 lei.
12. Moşneaguţa Iurii – Casa a fost procurată de către firma „FEC” SA cu
de 165.029 lei.
13. Priminciuc Grigorii – Casa a fost procurată de către firma
„MoldovaTransGaz” Chişinău cu 82.500 lei.
14. Gavriliuc Ştefan – Casa a fost procurată de către firma „AITA din
Moldova” cu 78.375 lei.
15. Lemni Vitalii – Casa a fost procurată de către firma „Metalferos” SA de
la dl Cuşciuc Serghei cu 121.125 lei.
16. Cusac Dumitru – Casa a fost procurată de către firma AITA din
Moldova cu 78.375 lei.
50
17. Liscov Mihail – Casa a fost procurată de către firma „LPT-Construcţii”
cu 76569.35 lei.
18. Rusnac Olga – Casa a fost procurată de către „Eximbank” SA Gruppo
Veneto Banca de la dl Pistruga Radion cu 132.600 lei.
19. Isac Valentina – Casa a fost procurată de către BC „Moldova-
Agroindbank” SA cu 125.000 lei.
20. Cucheeva Elena – Casa a fost procurată de către lucrătorii medicali din
raionul Briceni de la Stoleariuc Silviu cu de 60.000 lei.
21. Lungu Valentina – Casa a fost procurată de către BC „Energbank”SA
de la Rusnac Octavian cu 68.400 lei.
De Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale au fost procurate 63

de case, la cei care casele au fost demolate, restul caselor comisia nr.1 le-a clasat
drept case prin moştenire şi proprietarii nu au fost despăgubiţi cu nimic.
La audieri au fost prezenţi 31 de persoane din 84 de persoane cărora le-au
fost procurate case.
1. Rusnac Anatolii (prezentă: soţia) – Casa a fost procurată de firma

„Orizont” de la Savina Zinaida – 40.740 lei. Banii au fost daţi cash, direct
vînzătorului. Adăugător, la reparaţia casei procurate a cheltuit încă 18.000 lei.
Pentru evacuarea bunurilor rămase a plătit din propriul buzunar.
Reparaţia era necesară pe motiv că în casa dată mult timp nu a locuit nimeni.
Din ajutoarele umanitare a primit o plapumă, detergent, produse alimentare, dar nu
a semnat nici un act. Cărbune nu a primit. Locuieşte în casa procurată.
2. Cobzari Valentina – a procurat „Dimecon 11” cu 64.134 lei. Banii au
fost daţi cash direct vînzătorului. Casa necesită reparaţie, deoarece e veche şi
mult timp nimeni nu a locuit. Doamna a încercat să refuze această casă, însă
imediat i s-a spus ca o altă casă nu o să primească. Din ajutoarele umanitare,
susţine că nu a primit nimic. Cărbune nu a primit. La moment locuieşte în casa
procurată, pe care continuă să o repare.
3. Ţibuleac Vera – Casa a fost procurată de la Manesic Ivan cu 87.000 lei
(6000 euro). Casa necesită reparaţie, nu locuieşte nimeni în ea. De la Primărie
nu a primit numic. Cărbune nu a primit. Casa necesită reparaţie capitală.
4. Bezuşco Valentina (prezentă mama) – Casa a fost procurată de
„A.I.O-Dacia” de la Beţian Eugenia cu 8000 euro – 114.000 lei. Banii au fost daţi
cash direct cumpărătorului. Casa necesită reparaţie, trebuie de schimbat
podelele, ferestrele.
Din ajutoarele umanitare – 500 kg de grîu, 2 căldări, un lighean, un set de
albituri, a semnat. Comisia a solicitat primarului să prezinte liste cu semnături
la care a primit răspuns că listele nu s-au păstrat. Cărbune nu a primit.
5. Bărbuţă Veaceslav – Casa a fost procurată de „Rutador” cu 7000 euro,
de la Isac Ivan. Banii cash – direct cumpărătorului. Susţine că la înţelegerea cu
vânzătorul, în prezenţa reprezentantului Guvernului, ultimul i-a promis că o să lase
în casă şi mobila (veche), însă după ce vânzătorul a primit banii, a scos tot din casă
şi din jurul casei. Casa necesită reparaţie.
51
Din ajutoarele umanitare, a primit realmente tot ce se repartiza de la agenţii
economici şi de la persoanele fizice. Nu a semnat nici o listă. Cărbune nu a
primit.
6. Ghiţul Lidia – Casa a fost procurată cu 10.000 euro. Casa necesită
reparaţie. Cărbune nu a primit. Din ajutoarele umanitare a primit, dar nu a
semnat în toate listele. A cheltuit bani pentru evacuarea bunurilor din casa
inundată. Ajutor din partea Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale
nu a fost acordat.
Sinistraţii susţin că în timpul inundaţiilor au cerut ajutor de la
reprezentantul Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale şi li s-a
refuzat motivând că nu au barcă. (era prezent un reprezentant la acel moment)
Nu au fost ajutaţi cu nimic.
7. Pascariuc Mihail – Casa a fost procurată de la Vacari Anatol de firma
„Agregat” cu 43.000 lei. Casa-i veche şi necesită reparaţie. Din ajutoare
umanitare, a primit haine la mâna a doua şi produse alimentare. Cărbune nu a
primit.
8. Priminciuc Nicolai – nu s-a prezentat. Casa a fost procurată cu 75.021 lei
de firma „Constr-Pri” SRL.
9. Tozlovan Natalia – nu s-a prezentat. Casa a fost procurată de„Monolit”
SA de la dna Palamarciuc Rodica cu 92.400 lei.
10. Savin Serafima – nu s-a prezentat. Casa a fost procurată cu 25.000 lei
de către firma „Teba-Prim” SRL.
11. Raţă Mihail – Casa a fost procurată de la Zara Stela – în realitate, după
acte – Cebanu Irina (prin procură) – 153646 lei (10.000euro). Casa necesită
reparaţie capitală. Din ajutoarele umanitare, a primit haine la mîna a doua,
produse alimentare de la diferite firme şi agenţi economici. A semnat parţial.
La rugămintea sinistratului de a i se acorda un sac de zahăr, a primit refuz
din partea primarului. Primarul confirmă că la Primărie au fost primite
1.400 kg. de zahăr, în timp ce majoritatea sinistraţilor confirmă că în incinta
şcolii au fost descărcaţi 70 de saci (3.500 kg) de zahăr. La descărcat au
participat şi unii sinistraţi. Lista de distribuire a zahărului nu există. (după
mărturiile primarului)
Sinistraţii mărturisesc că acest zahăr a fost vândut în magazinele primarului.
12. Ciuntu Aurel – (preotul satului) Casa a fost procurată de firma
„Reconscivil” SRL cu 127.000 lei. Până la inundaţii nu locuia în casa inundată.
Cetăţenii susţin că 2 ani în urmă (2006) dl Ciuntu a primit bani prin asigurare pe
casa inundată, după adresarea sa către fostul Prim-ministru V. Tarlev. Cu doi ani
înainte de inundaţii şi în timpul inundaţiilor dl Ciuntu locuia în casa care a fost
procurată de firma „Reconscivil”, deoarece s-a înţeles cu vânzătorul cu 2 ani în
urmă să o procure la suma de 19.000 euro. În aşa mod cumpărătorul a adăugat
9000 euro. Preţul a fost negociat şi cu „Reconscivil” SRL. Cărbune a primit
300 kg. Din ajutoare umanitare a primit tot ce a fost destribuit.
13. Moşneguţă Iurie – nu s-a prezentat. Casa a fost procurată de firma
„FEC” SA cu 165.000 lei de la Ghiţu Lidia (în actele de vânzare-cumpărare e
înscrisă suma de 105 mii).
52
14. Priminciuc Grigorie – nu s-a prezentat. Casa a fost procurată cu
82.500 lei de către firma „MoldovaTransGaz” Chişinău.
15. Lungu Valentina – nu s-a prezentat. Casa a fost procurată cu 68.400 lei
de către BC „Energbank” SA.
16. Cucheeva Elena – Casa a fost procurată de lucrătorii medicali din
raionul Briceni de la Stolearciuc Silviu cu 60.000 lei. Din ajutoarele umanitare, a
primit numai grâu – 500 kg, şi cărbune (6 saci) – 250 kg. Casa e în stare
avariată, dar a fost impusă de situaţie să procure pe motiv că locuieşte
împreună cu sora sa bolnavă şi 3 copii, şi nu aveau nici un acoperiş de-asupra
capului. Altă sumă de bani pentru a procura o altă casă nu i-a fost acordată, aşa
i-a spus primarul.
17. Lemni Vitalii (Directorul şcolii) – Casa a fost procurată cu 121.125 lei
de firma „Metalferos” SA. A reparat casa inundată şi locuieşte în ea. Nu s-a
prezentat.
18. Gavriliuc Ştefan – Casa a fost procurată de „AITA” SA cu 68.000 lei.
Banii cash – vânzătorului. Casa necesită reparaţie capitală. Nu poate finisa
reparaţia şi locuieşte în casa inundată, cu toate că se poate nărui în orice
moment. Din ajutoarele umanitare a primit haine la mâna a doua şi produse
alimentare în incinta Primăriei, dar nu a semnat nici un act. Cărbune nu a primit.
19. Rusnac Olga Ion – Casa a fost procurată cu 280.000 lei (20.000euro) de
Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale la solicitarea Ministerului
Educaţiei de atunci, în temeiul plîngerii sinistraţilor. Casa nu costă atâţia bani,
casa e mică cu podele şi pereţii din lut, necesită reparaţie capitală. Casa veche
inundată nu e demolată şi mai bună decît cea procurată. Locuiesc în casa
inundată – 5 persoane. Solicită să repare casa inundată. Din ajutoare, a primit
grîu, cărbune şi nisip – o maşină la preţ de 500 lei. În incinta Primăriei a primit
produse alimentare, haine la mîna a doua şi a semnat parţial.
20. Isac Valentina – Casa a fost procurată de către „Moldova Agroindbank”
în or. Lipcani cu 125.000 lei, plus 2000 euro de către sinistrată. Nu e casă, ci e o
cocioabă. Am fost impusă, pentru că mi s-a spus că, dacă nu cumpăr acum, o să
rămân fără casă. Din ajutoare umanitare, a primit numai haine la mâna a doua şi
unele produse alimentare – fără a semna. Evacuarea şi transportarea bunurilor
rămase din casa inundată la Lipcani a fost efectuată numai din cont propriu.
Primăria îi obligă pe sinistraţi să demoleze pe cont propriu casele
inundate.
21. Gusac Dumitru – a decedat. Casa a fost procurată de firma AITA din
Moldova cu 78.375 lei.
22. Gaidei Evghenii – nu s-a prezentat pe motiv de boală. Casa a fost
procurată de Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale cu 107.551 lei.
23. Ivaniuc Serafima – Casa a fost procurată de la Şonţovoi Antonina de
60.000 lei. Casa necesită reparaţie: podeaua este distrusă, ferestrele schimbate.
Mult timp în această casă nu a locuit nimeni.
Cetăţenii au invocat problema procurării nisipului din cariera satului la
suma de 1800-2000 lei de maşină. Nisupul se extrage de „Slon-Servis” care
aparţine Primăriei satului Drepcăuţi, cu alte cuvinte cetăţenilor. Banii sunt
achitaţi cash şoferului care transportă nisipul, fără bon de plată.
53
Din ajutoarele umanitare, a primit ce a fost repartizat în incinta Primăriei,
fără a semna.
24. Neamţu Lora Lazăr – Casa a fost procurată cu 91.000 de la Rusnac
Vladimir. Casa procurată e mică, veche şi necesită reparaţie capitală. A primit grîu
– 500 kg. Cărbune nu a primit. În rest, a primit de la Primărie haine la mîna a
doua şi produse alimentare fără semnătură. Locuieşte în casa inundată.
25. Liscov Victor – Casa – necesită reparaţie. La capitolul ciment, scândură,
var, vopsea – aceeaşi situaţie: în acte mai mult, în realitate mai puţin. A primit grâu
– 200 kg. (Şi nu 500 kg cum a fost repartizat la toţi). Cărbune nu a primit.
Reparaţia a fost efectuată de firma „INEP-LUCK”. După devizul local, reparaţia a
fost efectuată în sumă de 3240,02 lei. În deviz e indicat ciment şi nisip, din care
s-a făcut betonul şi mortarul (din mărturiile sinistratului). Totodată, în deviz este
indicat că a fost adus şi beton şi mortar, fapt ce în realitate nu a avut loc. Lucrările
din interiorul casei indicate în devizul local integral nu a fost efectuat. Lucrările
exterioare au fost efectuate parţial.
26. Gavriliuc Igori – nu a fost prezent. Casa a fost procurată de către
Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale cu 121912.8 lei de la Calendari
Zinovia.
27. Liscov Mihail – nu a fost prezent. Casa a fost procurată de către
„LPT-Construcţii” cu 76569.35 lei.
28. Beţian Maria – nu a fost prezentă. Casa a fost procurată de Ministerul
Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale cu 107.551 lei.
29. Cojocari Vasile – Casa a fost cumpărată cu 153.000 de la Luca Traian.
Casă veche, construită din scândură şi lut, nu corespunde cu datele de la
cadastru, necesită reparaţie capitală. Până astăzi, pentu reparaţie au cheltuit
aproximativ 80.000 de lei şi încă nu au terminat. Vânzătorul insistă să-i restituie
jumătate din impozitul achitat de 5.600 lei. După proiectul casei eliberat de la
Cadastru, casa e cu mult mai mică decît în realitate. Se pune întrebarea: cine şi
pentru ce a eliberat astfel de acte? Cine a eliberat aceste acte false?
30. Grosu Valeriu – judecat (prezent: fratele). Casa a fost procurată cu –
107.500 lei (7000 euro). Din ajutoarele umanitare, a primit tot ce a fost la mâna a
doua şi produse alimentare. Grâu – 500 kg, cărbune – 250 kg.
31. Paranici – A cumpărat casa la Lipcani cu 150.000 lei. Casa necesită
reparaţie capitală şi la moment nu locuieşte în ea.
32. Ghiţu Serghei – nu s-a prezentat. Casa a fost procurată de Ministerul
Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale cu de 307.290 lei. În oraşul Lipcani pe
adresa str.Vl.Komarov, 1 ap.6 pe data 20.09.2008. În acea zi suma în lei era de
289.946 lei. Diferenţa de 17.344 lei.
33. Vacariţa Lidia Dumitru – nu s-a prezentat. Casa a fost procurată de
Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale cu 152.391 lei.
34. Munteanu Viorica – Casa a fost procurată de la Staru Lidia cu
76.195 lei. Vânzătorul este sora sa. Casa necesită reparaţie, pentru reparaţie a
cheltuit 7000 euro. Actualmente, locuieşte la părinţi. A primit grâu, cărbune, haine
la mâna a doua şi colete cu produse alimentare de la Crucea Roşie, pentru care a şi
semnat.
54
35. Zavalii Andrei – a fost, dar a plecat din lipsă de timp. Casa a fost
procurată de Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale cu 152.391 lei.
Casa necesită reparaţie capitală.
36. Isac Anatolii Serghei – Casa a fost procurată cu 137.000 (9000 euro).
Casa necesită reparaţie capitală pe motiv că toată e în crăpături mari. Locuieşte în
sarai. A vîndut toate animalele să poată efectua reparaţia. A primit grîu,
cărbune, haine la mîna a doua şi unele produse alimentare.
37. Rotari Vera – Casa a fost procurată de la fratele soţului ei cu
228.586,5 lei. Pretenţii nu are, deoarece cumnatul i-a restituit ceva bani pentru
reparaţie. Doamna lucrează în calitate de şef de bucătărie la liderul din sat. A
primit cărbune, grîu şi 220 de cărămizi de la Primărie, şi plăpumi, seturi, şi tot
ce e necesar. Nu a semnat nici o listă.
La întrebarea către primar „De ce doamna a primit şi materiale de

construcţie”, a răspuns: „S-a adresat şi a primit”. „De ce alţii nu au primit?”
- răspuns: „Nu s-au adresat”. „Cîţi sinistraţi care au primit case au primit şi
materiale de construcţie?” - răspuns: „vreo 7 – 8 persoane”.
Toţi cei prezenţi mărturisesc că aceste 7-8 persoane ori lucrează la
liderul satului, ori sunt rude cu primarul, ori sunt loiali Primăriei şi
conducerii raionului.
Toţi mărturisesc că nu au fost informaţi despre aceste materiale de
construcţie.
38. Barbuţă Vadim (prezentă: mama care lucrează la barul primarului).

Casa a fost procurată de la Matievici cu 137.000 lei. A primit toate ajutoarele
umanitare ce se dădeau la Primărie – fără a semna undeva. A semnat de la Crucea
Roşie. Cînd se repartizau ajutoarele, era un reprezentant de la primărie, dar liste nu
erau. Susţine că făină a primit căt a dorit – nu cunoaşte de unde.
39. Ghiţu Mircea – Casa a fost procurată cu 91.500 lei. Contractul de
vînzare-cumpărare i-a fost adus acasă şi rugat să semneze. Casa, în prealabil,
nu a văzut-o. Casa necesită reparaţie, mai ales în exterior. Grîu, cărbune nu a
primit. A primit numai ce se dădea de la Primărie: haine la mîna a doua şi produse
alimentare.
A cerut ciment de la Primărie şi i s-a răspuns că cimentul s-a terminat.
40. Munteanu Leonid – A avut casă prin moştenire de la părinţi. A avut
număr cadastral. Nu i s-a repartizat nimic (nici casă, nici ajutoare), cu toate că a
fost pe toată perioada de inundaţie (o lună) în sat. În lista Primăriei, care a fost
întocmită imediat după inundaţii, a fost inclus ca sinistrat cu casa demolată. Însă a
intervenit Comisia guvernamentală şi a fost exclus din listă, pe motiv că la
acel moment nu locuia în casă. Domnul s-a adresat de nenumărate ori la toate
instanţele Guvernului de atunci, şi fără nici un rezultat. Cetăţeanul susţine: „Mă
simt străin în satul meu natal”.
41. Surujiu Raisa – Nu e prezentă. Casa a fost procurată cu 152.391 lei de
la Muzica Eudochia.
55
42. Galbura Eugen - Nu a fost prezent. Casa a fost procurată de la Vacari
Elizaveta cu 380.997,5 lei. E mulţumit de toate din spusele primarului şi
sinistraţilor. Comisiei noastre nu a fost prezentat nici procesul-verbal nici
contractul devînzare-cumpărare. Poate nici nu există.
43. Rusnac Lilia – Casa a fost procurată cu 76.822,5 lei de la Lişinschi
Galina. Doamna a dorit să cumpere o altă casă, dar a fost refuzată, cu toate că
diferenţa de sumă era mică. Deoarece locuia în şopron şi era frig, a fost
nevoită să accepte ce i s-a propus. Contractul de vînzare-cumpărare a fost
pregătit din timp, a fost invitată la Primărie unde erau toate semnăturile şi a
semnat şi ea. Casa e în stare avariată, curge acoperişul. Doamna a depus
cerere la Primărie pentru ajutor: materiale de construcţie sau ajutor
material, dar a fost refuzată. A primit 500 kg de grîu, 250 kg de cărbune, o
maşină de nisip pentru care a plătit 500 de lei, haine la mîna a doua şi produse
alimentare de la agenţii economici. Pînă astăzi nu poate repara casa, pe motiv
financiar. Evacuarea bunurilor care au mai rămas în casa demolată a fost efectuată
cu propriile forţe şi din propriii bani.
44. Guţu Petru – Casa a fost procurată cu 153.645 lei de la Gordaş Serghei.
(nu a fost prezent)
45. Moşneguţa Ivan – Nu a fost prezent. Casa a fost procurată de la
Slonovschi Snejana cu 138.280.5 lei. Mama sa lucrează la barul primarului.
46. Stahii Iurie – Nu a fost prezent. Casa a fost procurată cu 153.645 lei,
de la Stahii Vadim, fratele sinistratului. A primit grîu, cărbune, de la Crucea
Roşie, haine la mîna a doua, produse alimentare. Locuieşte în casa inundată
după ce a reparat-o.
47. Andriaş Nicolai – Casa a fost procurată cu 137.151.9 lei de la
Cravcenco Anghela. Sinistratul a adăugat încă 1200 euro. Stăpâna casei era
plecată în Italia şi a cerut 200 euro pentru drum să vină şi să perfecteze actele.
Reprezentantul Guvernului cunoaşte acest fapt şi a acceptat. Sinistratul a
solicitat iniţial o altă casă, însă solicitarea i-a fost respinsă, pe motiv că
vânzătorul a cerut 15.000 euro. Pentru reparaţia casei a cheltuit suplimentar
20.000 lei.
48. Vacariţa Parascovia – Nu a fost prezentă. Casa a fost procurată cu
169.195.5 lei de la Barbalat Galina.
49. Gavriliuc Igori – Nu a fost prezent. Casa a fost procurată cu
121.912.8 lei de la Calendari Zinovia.
50. Grinco Snejana – Casa a fost procurată cu 152.391 lei de la Bajenov
Iurii Nicolai. Casa este veche, părăsită, necesită reparaţie capitală. În prezent
locuieşte în sarai. A primit grîu, cărbune, produse alimentare şi haine la mâna a
doua.
51. Gherasimov Galina – Casa a fost procurată în or. Lipcani de la Lavric
Ludmila cu 213.712.5 lei. Casa necesită reparaţie capitală. A primit grîu,
cărbune, produse alimentare şi haine la mîna a doua. Nu locuieşte în casa
procurată.
52. Gavriliuc Zinaida – Nu a fost prezentă. Casa a fost procurată cu
76.822.5 lei de la Vacariţa Marcel.
56
Doamna nu avea număr cadastral, nu are viză de reşedinţă şi nici nu
locuieşte în sat. Actualmente se află la Centrul de Plasament, deoarece are
82 ani (n.1928). Toţi vecinii confirmă că ea nu locuieşte în sat. În octombrie a
fost adusă acasă, dar a refuzat să se întoarcă pe motiv că casa părintească e
demolată (de scos vodeo 11 3511- 114011 VN550092).
Totodată, ei susţin că doamna nici pensia nu a primit-o în ultimii ani.
În contractul de vînzare-cumpărare este indicat că dna dispune de buletin de
tip nou – eliberat în 2006 (seria CGA).
Din informaţiile parvenite de la Ministerul Tehnologiilor Informaţoinale şi
Comunicaţiilor, dna Gavriliuc Zinaida deţine certificat Forma nr. 9,
seria CGA, număril 219617 din 02 .11. 2005 şi carnet de pensionară nr.2033
din 02. 11.2005. De alte acte nu dispune. Din informaţiile din aceeaşi sursă,
Forma nr. 9 pe care o deţiene doamna Gavriliuc Zinaida este valabilă pe
perioada de la 2 săptămîni pîna la două luni.
În aşa caz apare întrebarea: în baza cărui act a fost procurată casa şi în
baza cărui act, după cum susţine primarul, dna primeşte pensie?
E şi real să apară întrebarea dacă a fost procurată casa şi dacă, într-
adevăr, doamna primeşte pensie. Din convorbirea telefonică cu vînzătorul
casei, Vacariţa Victor, ultimul a confirmat că doamna nu a fost prezentă la
notariat. Cum de înţeles aşa ceva?
53. Ciornîi Anatol – prezentă: soţia. Casa a fost procurată de la Baltaga

Veronica cu 228.586.5 lei (15.000 euro), în or. Lipcani. 4000 euro a adăugat
suplimentar. Vînzătorul e contabil-şef la colonia nr.2 din Lipcani. Casa a fost
prezentată ca unica şansă de a ieşi din situaţie. Casa procurată nu valorează
aceşti bani, deoarece necesită reparaţie capitală. Verbal, s-a convenit cu
vînzătorul ca în această sumă să intre şi mobila din casă. După achitare a primit
cheia şi cînd au intrat în casă, mobila nu era şi tocmai atunci au văzut tot
dezastrul. În casă mucegai, crăpături, chiar şi actele prezentate comisiei
miroseau a mucegai. Doamnei i s-a înmînat 2 acte de vînzare-cumpărare cu
2 stăpîni a cîte o jumătate de casă. Unul pe tata şi altul pe fecior şi nici în cazul al
doilea nu se cunoaşte prenumele după tată. Motivul nu e clar, deoarece aveau un
număr cadastral.
Apoi dna a încercat să nu accepte această casă, însă dna Baltaga i-a spus
să vîndă casa la alţii şi să-şi ia banii. La moment sinistrata solicită rezilierea
contractului de vănzare-cumpărare, pe motiv că, dispunînd de o sumă ca
aceasta, poate construi şi o casă nouă.
Din ajutoarele umanitare a primit haine la mîna a doua şi produse alimentare de la
agenţi economici.
54. Creţu Marina – Casa a fost procurată de la Velhoveţcaia Valentina cu
97.487 lei., în or. Lipcani, dar locuieşte, din 2007, în Chişinău. Casa îi aparţine
prin moştenire de la bunei. Pînă la inundaţie nu a locuit în sat, ci în mun.
Chişinău, dar viza de reşedinţă o avea în Lipcani. Casa care a fost considerată
că e avariată a fost inundată numai pînă la nivelul temeliei, deoarece se afla pe
un deal. În realitate, nu era o casă, ci un şopron părăsit de multă vreme. Acolo
57
mama sinistratei prelucra lotul de pămînt. Motivul că i s-a procurat, a fost că
unchiul ocupa postul de Ministru – în Guvernul precedent.
Primarul lămureşte că aşa a hotărît comisia. Doamna confirmă că a
primit tot ce e necesar: şi bani de la Sindicate şi de la toţi cei care repartizau banii,
deoarece era inclusă în toate listele.
Actualmente, locuieşte mai departe, în Chişinău, cum şi locuia din 2007.
55. Gheciu Veaceslav – Casa a fost procurată de la Voleanscaia Lilia cu
213.712.5 lei. Nu s-a prezentat. S-a procurat apartament în oraşul Briceni,
str.Uzinelor 6, ap.20 Sinistraţii susţin că a fost proprietar prin moştenire şi la acel
moment locuia în or. Briceni.
56. Vacari Antonina – Casa a fost procurată de la Lisico Maria cu
92.187 lei. Doamna susţine că nu i s-a procurat o casă, ci un şopron şi acela în
stare avariată. Vînzătorul a cerut 16.000 euro, pe motiv că avea 2 numere
cadastrale unul pe casă şi altul pe şopron şi se socoteau ca două gospodării. Pe
motiv că fiica sinistratei avea 2 copii mici şi altă sumă nu i se acorda, a fost
nevoită să-şi de-a acordul să procure şopronul. Afară era frig şi nu aveau
unde locui. Astăzi doamna nu locuieşte în şopronul cumpărat. Vînzătorul
locuieşte în Italia.
Din ajutoarele umanitare, a primit grîu, haine la mîna a doua şi produse
alimentare.
57. Vararu Minodora – A plecat. Casa a fost procurată de la Braduţan Efim
cu 153.645 lei. E soţia lui Moşneguţa, locuiau într-o casă, dar s-a procurat pentru
amîndoi. În casa lui Vararu Minodora locuia sora ei Zubac Dorica, care a şi
procurat casa înainte de inundaţii cu 3000$ SUA, dar nu a perfectat actele. În
rezultat, tot lui Vararu Minodora i s-a procurat casa.
În aşa mod, cuplul Vararu Minodora şi Moşneguţa s-au ales cu 3 case
procurate (din mărturiile cetăţenilor), cu toate că locuiau în una. Atît Vararu
cît şi Moşneguţa sunt angajaţi la barul şi magazinele primarului (din spusele
sinistraţilor). Însă Zubac Dorica locuieşte cu un copil mic în casa inundată a
lui Vararu Minidora.
58. Popova Ana – Proprietară prin moştenire. Comisia a decis că nu
întruneşte condiţiile să i se procure altă casă, pe motiv că locuieşte în
Chişinău. Nu a primit nimic, cu toate că 2 săptămîni, în timpul inundaţiilor a fost
în sat.
59. Gumeniuc Leocadia – Casa a fost procurată de la Ţîganciuc Veaceslav
cu 139.000 lei (10.000 euro) şi 1000 euro a adăugat sinistrata. De la Primărie a
primit grîu, cărbune. Din ajutoare umanitare, a primit haine la mîna a doua şi
produse alimentare de la agenţi economici.
Actualmente, nu poate locui în casa procurată, deoarece aceasta
necesită reparaţie capitală. Locuieşte în casa inundată, soţul a fost accidentat
imediat după inundaţii i-au fost fracturate ambele picioare şi nu dispune de
bani pentru reparaţie.
60. Cobzari Maria – Casa a fost procurată de la Gruşovscaia Evghenia cu
85.485 lei (6000 euro) Locuieşte în casa cupmărată. Casa inundată se năruie. De la
Primărie a primit grîu, cărbune. Din ajutoarele umanitare, a primit haine la mîna a
58
doua şi produse alimentare. Casa procurată necesită reparaţie, dar, deoarece
locuieşte împreună cu mama bolnavă, nu are posibilitate financiară.
Aveau 2 numere cadastrale, dar le-au procurat o casă. Casa procurată a
fost împărţită în două numere cadastrale la notariat, cu alte cuvinte cîte ½
casă doamnei şi ½ casă mamei sale. Ce poţi să mai adauji la aşa lucruri.
61. Guşciuc Aurica – A plecat. Casa a fost procurată cu 208.902 lei de la
Bucila Nocolai.
62. Mihailiuc Victor – A plecat. Casa a fost procurată cu 142.475 lei de la
Ghiţu Galina.
63. Morari Dmitrii – Casa a fost procurată de la Burac Anna cu
139.497 lei. A procurat casa de la cuscra sa, imediat a şi cedat-o cuscrei înapoi
şi a primit banii. A procurat o altă casă cu 43.000 lei. Toate tranzacţiile le-a
efctuat fiica. Din banii rămaşi a cumpărat materiale de construcţie, printre
care şi nisip cu 1500 lei pentru maşină. De la Primărie i s-a acordat grîu şi
cărbune. Din ajutoare umanitare – produse alimentare şi haine la mîna a doua.
64. Beţian Fiodor – Casa a fost procurată de la Semeniuc Valea cu
91.000 lei. Casa a fost procurată de la sora sa. De la Primărie a primit grîu,
cărbune. Din ajutoare, a primit ca şi toţi.
65. Beţian Serghei – Locuieşte la Elizavetovca. Casa a fost procurată la
Elizavetovca cu 209.245.5 lei.
66. Vacariţa Lidia – A procurat casa de la Pogalova Olga cu 232.910.7 lei,
în or. Lipcani. Casa necesită reparaţie capitală. A fost impusă de
reprezentantul Guvernului, care a insistat că în timp de 3 zile trebuie să
procure această casă, în caz contrar – nu primeşte nimic. Solicită nisip,
deoarece nu poate plăti 2000 lei pentru maşină. Casa procurată nu are nici
sobă, a iernat cu căminul electric. Deoarece electricitate consumă mult,
actualmente locuieşte la fratele său. De la Primărie a primit grîu şi cărbune.
Ajutoare umanitare a primit ca şi toţi, fără a semna acte.
67. Popovici Arcadii – (prezent: tata). Casa a fost procurată cu 211.737 lei
de la fratele său, la Chişinău. A adăugat încă 9000 euro. Casa inundatăa fost
moştenită de la bunei. Este proprietar prin moştenire.
Pînă la inundaţii locuia în Briceni. A primit grîu, cărbune şi ajutoare de la agenţii
economici.
68 Duluţa Didina – Nu s-a prezentat. Casa a fost procurată de la Virlan
Alexei cu 211.737 lei în mun. Chişinău, or. Sîngera, str. Podul de flori.
69. Andrieş Ilie – Casa a fost procurată cu 99 732 lei (7000 Euro) de la
Rusnac Elizaveta. Casa necesită reparaţie capitală. A fost nevoit să procure, că
i s-a oferit timp scurt pentru procurare. În prezent locuieşte la părinţi. A
primit grîu, cărbune şi ajutoare umanitare de la agenţii economici. Nu a semnat
nici o listă. Au fost inundate 4,5 ha de orz – a primit (135 litri) în anul 2009,
toamna, şi semniţe de porumb.
70. Beţian Veronica – Casa a fost procurată de la Juratu Nina cu 139 467 lei
(10000 euro) + 5000 euro plătiţi de sinistrată. Casa nu a fost evaluată de
comisie, deoarece reprezentantul Guvernului a refuzat. Actele de vînzare-
cumpărare au fost întocmite la Primărie. Vînzatorul locuieşte în
mun. Chisinău.
59
Casa necesită reparaţie capitală, dar nu dispune de resurse financiare.
Este necesar de schimbat uşile, ferestrele, cade tavanul, totul e în lut. De la
Primarie a primit grîu şi cărbune. Din ajutoarele umanitare, a primit haine la mîna
a doua şi produse alimentare de la agenţii economici. Nu a semnat nici o listă. Nu
locuieşte în casa procurată.
71. Romaniuc Boris – Casa a fost procuarta de la Rurac Mihail cu
138 607 lei (10000 euro) şi 2000 euro i-a plătit sinistratul. Casa necesită a fi
finisată, deoarece a fost în variantă albă. De la Primărie a primit grîu şi cărbune.
Din ajutoarele umanitare – ca şi toţi. Nu a semnat nici o lista. Locuieşte în casa
inundată.
72. Simacova Svetlana – Casa este prin mostenire, si nu a primit nimic, pe
motiv ca nu locuia în casa. Casa inundata nu e demolata, dar avariată.
73. Lupaşcu Nina Alexei – Casa a fost procurată de la Calancea Ludmila cu
125 500 lei. Necesită reparaţie. Nu locuieşte în casa procurată.
74. Guşciuc Maria – Casa a fost procurata cu 167 396 lei de la Vacarciuc
Lilia şi Diatiuc Valentina, garsonieră în or. Briceni. Necesită reparaţie,
actualmente locuieşte la fiică în sat. Casa inundata este demolată. De la Primărie
a primit grîu şi cărbune. Din ajutoarele umanitare, a primit tot ce a primit
„lumea de rând”.
75. Zbîrciog Gheorghe – nu s-a prezentat. Casa a fost procurată cu
152 398 lei de la Ghitu Lidia (soacra sinistratului). Cetăţenii susţin că a
înstrăinat bunul “înapoi” soacrei sale. De la Primărie a primit materiale de
construcţie, a reparat casa inundata şi locuieste în casa sa. În acel moment era
consilier la Primărie. Primarul nu neagă aceste mărturii.
76. Romaniuc Aliona – (prezent: soţul) Casa a fost procurată cu 161 000 lei
de la Gusciuc Elena în or. Lipcani. Casa dată nu costă mai mult de 2000 euro.
Din mărturiile sinistratului, soţul doamnei Guşciuc Elena lucreaza avocat,
este un bun cunoscut al lui A. Turcan (preşedintele Comisiei de atunci).
„Dl A. Turcan a insistat ca numai casa asta să o procurăm, în caz contrar nu o
să ne procure nimic” (audio nr. 550093 1º25'30˝ audio). Contractul de vînzare-
cumpărare sotia sa l-a luat de la Primărie, unde a şi semnat. Casa procurată –
sinistratul susţine că e avariată.
Acum locuieşte în casa inundată. În casa procurată e imposibil de locuit
fară o reparaţie capitală. Insistă la înstrăinarea bunului procurat prin rezilierea
contractului cu dna Guşciuc, iar de suma de 10 500 euro să-şi procure o altă casă
(audio 1º29'30˝ - 1º30'30˝).
Înainte de inundaţii, această casă a fost scoasă la vînzare cu 2000 euro şi
nimeni nu a dorit să o procure (din mărturiile sinistratului).
77. Rotari Maria – nu s-a prezentat. Casa a fost procurată cu 30. 729 lei de la
Liţman Galina.
78. Ticu Serghei – (prezent: tata) Casa a fost procurata cu 209 000 lei de la
Tihon Irina, în or. Lipcani. Casa e bună. E mulţumit de casă. A primit tot ce e
necesar. Tatăl sinistratului lucrează şofer personal al primarului.
79. Rotari Vitalii – Casa a fost procurată cu 138 607 lei de la Chicaroş Adela.
Nu a fost prezent.
60
80. Rusnac Vladimir (prezentă: soţia) Casa a fost procurată cu 209 245.5 lei
de la Dumbravan Agafia, în or. Chisinău. În prezent locuieşte în casa inundată
dupa ce a efectuat reparatie. Pretenţii nu are. Materiale de construcţie a primit
de la primărie pentru a repara casa inundată – mărturiile sinistraţilor.
81. Cliucinicov Stepan – (nu a fost prezent) Socrul liderului din sat. Casa a
fost procurată în Chişinău de la nepoata sa cu 240.000 lei (din mărturiile
cetăţenilor). Casa inundată a fost reparată şi dată cu chirie unui lucrător al
firmei agrare unde lider este ginerele său şi tatăl vînzătoarei casei din
or. Chişinău (din mărturiile sinistraţilor). Primarul nu neaga că în casa
inundată locuieşte cineva, dar cine anume, nu cunoaste.
82. Bordian Olga – Casa a fost procurată de la Budaci Zinovia cu
153 000 lei (11 000 euro). Casa procurată nu a fost evaluată de comisie, pe
motiv că dl A. Ţurcan e cunoscut cu vînzătorul casei din sat. Lozova (din
mărturiile sinistratei, care a mai adaugat înca 1000 euro pe motiv că aşa a cerut
vînzătorul). Sinistrata susţine că dacă nu platea o 1000 de euro, nu i se înmîna
cheia.
Totodata, sinistrata susţine că pînă la inundaţii cu dumneaea locuia şi feciorul
cu 2 copii; lui nu i s-a oferit nimic, si actualmente nu are unde locui.
Primarul susţine că ei aveau numai un număr cadastral, în timp ce sinistrata
susţine că aveau 2 numere cadastrale.
Dna pune întrebarea: De ce celor care nu erau în situaţia de sinistrat li s-au
procurat şi case bune si reparatii s-au efectuat, şi au beneficiat de toate ajutoarele
umanitare, în timp ce feciorul ei şi pînă azi nu are unde locui? (audio nr. 550093,
1º50'30˝ - 1º51'305), (1º54'20˝ - 1º54'35˝), (1º56'- 1º56'10˝).
Doamna a prezentat acte doveditoare că, într-adevăr, avea două case şi
2 numere cadastrale. Imediat după inundaţii un număr cadastral a fost
iradiat. De cine şi pentru ce – noi am înţeles.
83. Matvievici Valentina – (prezent: soţul) – Casa a fost procurată în 2009
de la Popa Stela (fiica) cu 10.000 euro. A înstrăinat bunul făcându-i cadou
fiicei imediat după procurare. Locuieşte în casa inundată, care, în 2008, a fost
catalogată pentru reparaţie şi a primit materiale de construcţie pentru
reparaţie, iar în 2009 este reevaluată şi catalogată că avariată. A reparat
saraiul şi locuieşte pe lotul inundat.
84. Gheciu Vladimir – Casa a fost procurată de la Gheciu Elena (nepoata)
cu 10.000 euro. Locuieşte în casa procurată şi face reparaţie. Nepoata de
4-5 ani locuieşte în Chişinău.
A primit grîu, cărbune de la Primărie. Din ajutoare umanitare, a primit haine la
mîna a doua şi produse alimentare. Nu a semnat pe nici o listă.
85. Beţian Nadejda – Nu s-a prezentat. Casa a fost procurată cu
124.746.3 lei de la Darciuc Ivan (ginere), în satul Hlina raionul Briceni.
86. Ciornîi Anatol (În lista de la Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării
Teritoriale apare de 2 ori. Prima dată apare în listă la nr.50 şi a doua oară la nr.
80).
Acesta este cazul cînd (la notar s-a întocmit actul de vînzare-cumpărare) apar
2 acte de vînzare-cumpărare sub două numere cadastrale. Un act pe numele tatălui,
61
altul – pe al fiului în pofida faptului că ei nu au dorit aşa ceva. (În raport e la
nr. 53). Casa procurată necesită reparaţie capitală
Suma indicată pentru procurare e tot de 228.586.5 lei (15.000 euro). Sunt lucruri
stranii de care trebuie să se ocupe organele competente.
87. Rusnac Olga Semion – Casa a fost procurată de la „Eximbank” SA
Gruppo Veneto Bancă cu 132.600 lei. Vînzătorul e fiica şi locuieşte în
s. Beleavineţ, Briceni (din mărturiile sinistraţilor). Nu s-a prezentat.
88. Creţu Maria Alexandru – Casa a fost procurată de la Velhoveţcaia
Valentina Piotr cu 97.487.6 lei. Şi numele acestei doamne apare de 2 ori în lista
prezentată de Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale (prima dată
la nr. 51, a doua oară sub nr. 81).
89. Vacariţa Marian – a plecat. Casa a fost procurată de la Priţuc Teodora
Vladimirovna cu 237.144 lei în or. Lipcani.
90. Balta Aliona – a plecat. Casa a fost procurată de la Beţian Vitalie cu
97.647 lei.
91. Ghiţu Victor – Casa a fost procurată cu 143.971 lei. Locuieşte în casa
veche, deoarece a primit materiale de construcţie şi a reparat-o. În baza la ce
s-a procurat casă? Cărbune a primit 500 kg, pe cînd ceilalţi au primit cîte 250 kg.
92. Climova Larisa – Casa a fost procurată cu 208.557 lei. Nu s-a prezentat.
A procurat apartament în mun. Chişinău pe str.Drumul Crucii,2 ap.32.
93. Ioxa Dmitrii – Casa a fost procurată cu 128.816 lei. Nu s-a prezentat.
94. Neamţu Maria – Casa a fost procurată cu 125.134 lei de la Zaufor
Serghe. Casa necesită reparaţie capitală. În prezent locuieşte în casa inundată.
Ulterior, pentru 4 sinistraţi şi dnei Mateevici Valentina casele le-au fost
procurate în anul 2009, în lunile februarie-martie şi iunie-iulie. Doi din ei nu
s-au prezentat. S-a prezentat numai soţul dnei Mateevici Valentina. Comisia
nu dispune de acte care ar confirma în temeiul căror decizii au fost procurate
aceste case.
Conform datelor de care dispune comisia putem remarca că Ministerului
Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale în 2009 a alocat 2,5 mln. lei pentru
sinistraţi, în 2 tranşe.
Este o coincidenţă ori intenţionat, dar o tranşă s-a făcut înainte de
alegerile din 5 aprilie 2009 şi a doua tranşă înainte de alegerile din 29 iulie
2009.
95. Vacari Mihail – (prezentă: soţia) Casa a fost procurată cu 85.000 euro.
Casa necesită reparaţie capitală – a căzut podul, trebuie să fie schimbate uşile
şi ferestrele. A fost nevoită să procure casa pe motiv că primarul a spus că,
dacă nu o procură în trei zile, mai mult statul nu o să procure case şi o să
rămînă pe drumuri.
Doamna era proprietara casei prin moştenire, la care tot s-a demolat, cu
număr cadastral, cu toate impozitele achitate, dar nu a primit nimic. Doamna nici
nu a fost inclusă în lista generală a sinistraţior întocmită de Primărie.
Deci, pentru 2 case demolate s-au alocat 8.500 euro, iar la un şopron
nedemolat şi unde nu locuia nimeni de ani de zile şi, realmente nici n-a fost
62
inundat se alocă 10.000 euro. Cel puţin acest lucru este absurd sau e ascuns
ceva.
96. Farcaş Gheorghe – Casa a fost inundată, însă nu a primit nimic. A
procurat casă în 2008 cu 1000$ SUA. Locuieşte în această casă şi în prezent.
Casa se năruie. În timpul inundaţiei nu a fost prezent – mărturia primarului. La
insistenţa sinistraţilor i-au acordat un sac de făină. Acestui domn nu i s-a
acordat nimic pe motiv că e rom şi oarecum puţin dezvoltat mintal, nu poate citi şi
scrie. Nici pentru suprafaţa de 30 ari de lot inundat nu a primit nimic.
Reprezentantul Guvernului la insistenţa sinistraţilor din sat, a promis

că problemele d-lui o să fie soluţionate pe viitor, dar nici în 2009 nu s-au
soluţionat.
Acest suflet a fost tratat nu ca o fiinţă umană, deoarece, după adresarea
lui chiar şi la preşedintele raionului, a primit răspunsul: „Cînd s-a adresat la
Primărie, a fost inclus în listele pentru ajutor umanitar, însă, pe motiv că
rareori se află în sat, nu reuşeşte să le primească”.
Interesant răspuns şi cu un conţinut foarte substanţial. După un astfel de
răspuns al preşedintelui raionului Cerevatîi Victor, se impun cîteva întrebări:
- De ce a fost inclus, abia după adresarea sinistratului, în lista pentru
ajutoarele umanitare? Precizez că este un răspuns fals, deoarece primarul, la
solicitarea listei unde d-lui a fost inclus, nu a putut prezenta lista în cauză.
- De ce sinistratul trebuie să se adreseze la preşedintele raionului, cînd
primarul era obligat din prima zi să-l includă în listă?
- De ce numai în lista pentru ajutoare umanitare, dar nu şi în lista
sinistraţilor cărora urma să li se procure case sau cel puţin în lista pentru
reparaţie, deoarece la moment casa e avariată?
Toate acestea denotă atitudinea primarului comunist, a preşedintelui
raionului (tot comunist) faţă de minorităţi şi faţă de oamenii simpli. Ei au
nevoie de aceşti oameni numai atunci cînd au nevoie de votul lor. În astfel de
situaţii tragice oamenii simpli sunt batjocoriţi, neglijaţi şi daţi uitării, cu atît
mai mult că pe seama lor se poate face şi averi, în pofida faptului că aceste
persoane constituie electoratul.
Comuniştii, în marea lor majoritate şi în astfel de situaţii, îşi arată faţa
adevărată.
97. Lungu Valentina – Casa a fost procurată de „Energbank” cu 67.230 lei

de la Rusnac Octavian. Sinistrata a adăugat 200 euro (pentru vînzător), pe motiv
că s-au înţeles cu 5000 euro, însă comisia i-a distribuit numai 4800 euro. Casa
necesită reparaţie, locuieşte în casa procurată. De la Primărie a primit grîu –
500 kg, cărbune – 250 kg. De la agenţii economici a primit un aragaz, produse
alimentare şi haine la mîna a doua.
98. Rusnac Alexandru – Casa a fost procurată cu 20.000 euro (260.098 lei)
de la Muntean Valentina. Sinistratul mărturiseşte că a mai adăugat încă
5000 euro. Casa inundată nu-i demolată, saraiul e bun şi locuieşte cu mama
unde a şi locuit pînă la inundaţie. Saraiul, realmente, nu a fost inundat, pentru
63
că este amplasat pe o înălţime. Sinistratul susţine că noua casă i-au procurat-o
datorită intervenţiei Ministerului Învăţământului de atunci, pe motiv că soţia
lucrează la şcoală. Menţionăm că sinistratul e pensionar, a fost militar în grad
-locotenent colonel şi primeşte o pensie de 4000 lei, care „îi ajunge pentru tot”,
după cum a menţionat sinistratul.
A primit de la Primărie o maşină de nisip – a plătit 500 lei, grâu – 500 kg.,
cărbune 250 kg, plapumă. De la agenţii economici a primit produse alimentare şi
haine la mâna a doua.
Iată, avem 2 persoane: una – o femeie săracă (Lungu Valentina) cu o
pensie de 400 lei, i se procură o casă de 4.800 euro şi adaugă sinistrata încă
200 euro; deci nici suma de 5000 euro nu i s-a putut oferi.
În schimb, dlui Rusnac Alexandru, tânăr pensionar militar, cu o pensie
de 4000 lei şi soţia profesoară, li se procură o casă de 20.000 euro.
În acelaşi timp, ţinem să menţionăm că mama sinistratului cum a locuit,
aşa şi locuieşte, şi va locui pe viitor în sarai, deoarece saraiul nu a fost
inundat.
Aşadar, criteriul a fost simplu. Primarul, fiind comunist, ştia că cei săraci
şi aşa o să voteze cu comuniştii, iar profesorii şi toţi cei cu studii superioare
trebuie să fie convinşi. Şi metoda a fost simplă – de procurat case în sume
mari şi să li se dea tot ce doresc. Din toţi sinistraţii loiali, primarului şi
conducerii raionului, cu alte cuvinte PCRM, nici unul nu a primit sume mai
mici de 15.000 euro. Pe deasupra, unora dintre ei li s-au procurat, chiar fiind
proprietari prin moştenire, dar în acele case inundate nimeni nu locuia şi nici
nu a locuit. Acestor sinistraţi le-au fost distribuite materiale de construcţie
pentru reparaţie. În schimb, unor sinistraţi simpli şi neloiali comuniştilor li
s-au procurat case ce necesitau reparaţii capitale, sau chiar avariate, cu
4800 euro, maximum 10.000 euro.
Totodată, menţionăm că la toţi aceşti sinistraţi, care au fost proprietari
prin moştenire, nu li s-a distribuit nimic şi, în plus, sunt ofensaţi. Această
categorie de sinistraţi constituie majoritatea şi se plîng de aceste nedreptăţi.
În aşa mod cetăţenii satului au fost divizaţi în 2 tabere.
Ai noştri – cei loiali comuniştilor şi restul – toţi ceilalţi.
99. Vacariţa Vera Isai – (prezent: feciorul) proprietară prin moştenire, nu a

primit nimic. De la început a mărturisit că nu a primit nimic. După ce sinistraţii
ne-au informat că este viceprimar şi concomitent a fost persoana care a
distribuit toate ajutoarele umanitare, a recunoscut că a primit 2 tone de
ciment, 0,37 m3 de schândură, var, vopsea, cărămidă, cu toate că nu figurează
nici într-o listă.
În acelaşi timp, sinistraţii susţin că dna s-a aprovizionat cu de toate pe
săturate.
Ceva nu e clar, însă de acest episod trebuie să se ocupe organele abilitate.
Locuieşte în sarai, care, după reparaţie, e normal.
100. Bucilă Ala – Nu i s-a repartizat nimic, cu toate că locuia în acel
moment în casa sinistrată şi avea viză de reşedinţă. Proprietară a casei prin
64
moştenire, cu viză de reşedinţă, cu impozitele plătite. Doamna susţine că i s-au
falsificat actele la cadastru şi, în rezultat, pe acte a rămas numai lotul, iar casa
s-a evaporat. Susţine că toate aceste falsificări au avut loc în timpul
inundaţiei.
Pe actele de la cadastru, semnate de dna Gojneţcaia e notat „Menţionăm
faptul că informaţia poate fi incompletă din cauza reînnoirii zilnice a băncii
centrale de date a cadastrului”. O concluzie foarte dubioasă.
Susţine că în momentul când membrii comisiei plecau spre casa ei inundată,
pentru evaluarea pierderilor, primarul a trimis de urgenţă poliţistul de sector, care a
transmis comisiei că nu au ce căuta la casa doamnei. Numai la insistenţa ei,
comisia a evaluat pierderile şi a confirmat faptul că acolo există casa demolată.
Mai mult ca atît, confirmă că imediat a apărut o maşină cu poliţişti condusă de
Ciornîi Anatol. Şeful poliţiei Lipcani, cel care a vîndut apartamentul în casă
avariată cu 20.000 euro unei cetăţence a Ucrainei, care, în acel moment, locuia
în satul Criva.
„Frumoasă” şi „foarte corectă” atitudine a acestui grup de funcţionari publici
faţă de cetăţenii de rînd. Nu-i poţi numi altfel decăt un grup de comunişti, care au
făcut tot ce au dorit (10:131 3011- 101414511).
Doamna a scris în toate instanţele conducerii de atunci, dar şi pînă acum nu a
soluţionat nimic. Cînd a fost domnul Lupu la întîlnire cu cetăţenii din sat, în
martie 2009, doamnei i s-a transmis de către vicepreşedintele raionului să nu
facă vorbe către dl Lupu şi o să se rezolve tot. Doamna, totuşi, a înmînat dlui
Lupu Marian plîngerea şi CD cu filmări, dar nu s-a rezolvat nimic. A primit
răspuns de la Dl M. Lupu, să se adreseze dlui Cerevatîi, preşedintele
Consiliului Raional Briceni, pentru soluţionarea problemei, însă nimic nu s-a
rezolvat. Doamna a telefonat pe data de 15.04.09 la Ministerul Construcţiilor şi
Dezvoltării Teritoriale şi a fost îndrumată la dna Elena Bejenaru, care a
informat-o pe dna Bucilă că i s-a procurat apartament în Chişinău şi ce mai
doreşte (după ce a consultat o listă a sinistraţilor la care s-au procurat case).
Doamna i-a mulţumit şi a întrebat-o cînd poate primi cheile şi actele. Răspunsul a
fost pe parcursul a două ore. Imediat s-a adresat primarului cu întrebarea –
de ce nu i s-a comunicat că i s-a procurat apartament la Chişinău. Răspuns: -
„Ce apartament la Chişinău, acela nu e al tău. După ce o să moară soţul tău, o
să ai casă”. La interpelarea Comisiei către Moldtelecom, a fost primită
confirmarea că, într-adevăr, dna a sunat pe data de 15.04.09 la Ministerul
Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale de pe numărul de la domiciliu (actele
sunt la Comisie). De conţinutul convorbirii comisia nu cunoaşte. La moment
dna a apelat la instanţa de judecată, dar tot se tergiversează.
Soţul doamnei, în timpul inundaţiei, a fost internat la Institutul de
Cardiochirurgie, unde a şi suportat o intervenţie chirurgicală pe cord – există
certificate ce confirmă intervenţia chirurgicală.
Actualmente, locuieşte cu soţul şi cu copiii săi în altă casă, care şi ea necesită
reparaţie capitală din cauza alunecărilor de teren. S-a adresat către primar şi
către conducerea raionului după ajutor, măcar cu materiale de construcţie să fie
ajutat pentru a repara această casă. În bătaie de joc, i-au eliberat o maşină de
65
nisip pe care a plătit 500 de lei. Iată cum au fost ajutaţi sinistraţii care au idei
anticomuniste.
De această manieră sunt trataţi cei care nu împărtăşesc ideile comuniste.
Cei care sunt anticomunişti li se falsifică actele la cadastru, prin iradierea
casei, cu toate că aveau viză de reşedinţă şi locuiau în acea casă şi, ca rezultat,
nu au primit nimic sau ceva în bătaie de joc.
Din toate răspunsurile pe care le-a primit dna la adresările sale către
Guvernul de atunci şi către conducerea raionului, poţi citi printre rînduri:
dacă eşti comunist sau cel puţin loial regimului comunist, primeşti tot, dacă
nu – nu primeşti nimic.
Acesta a fost tratamentul faţă de oamenii care doresc să trăiască într-un
stat democratic, într-un stat de drept. Aceşti oameni, chiar şi în situaţia că au
rămas fără nimic din ce au agonisit o viaţă prin muncă, pe deasupra încă au
fost şi batjocuriţi.
Pe numele tău se procură apartament la Chişinău, dar nu pentru tine,
pentru cei care sunt slugi ale partidului comunist. Ce fel de societate şi ce fel
de stat au dorit să construiască cei de la guvernarea comunistă timp de 8 ani?
Probabil că un stat dictatorial cu elită comunistă şi ceilalţi: robi, argaţi.
La toate aceste fărădelegi, primarul susţine că vina nu o poartă, pe motiv
că toate deciziile au fost luate de conducerea raionului şi de comisia condusă
de reprezentantul Guvernului.
101. Odainic Tamara – Aceeaşi situaţie ca şi la dna Buculă Ala.

Proprietară prin moştenire, cu achitarea impozitelor, cu viză de reşedinţă, apoi
casa a fost demolată după inundaţie şi au urmat batjocuri, umilinte,
certificate de deces al părinţilor. Instanţa de judecată şi pînă în prezent n-a
soluţionat nimic din ce ni se cuvine (aşa mărturiseşte sinistrata).
A doua casă îi aparţine soţului cu care este în divorţ şi se întreabă: ”Unde să
locuiască cu copiii în caz că soţul revine şi îi cere casa care îi aparţine”.
102. Fostic Vitalie – Aceeaşi situaţie. Proprietar prin moştenire al casei
inundate, dar acolo locuia cu familia, avea viză de reşedinţă, achita impozitele.
În 2006 părinţii au procurat o altă casă pentru nepoţi, dar locuiau ei acolo şi
doreau să locuiască pînă la ultima suflare, însă la procurare au înregistrat-o,
ca dar, pe numele feciorului Fostic Vitalie. Aceasta o confirmă şi primarul. Nu
i s-a restituit nimic. Acum locuiesc 6 persoane în casa părinţilor care este
mică.
103. Isac Valeriu – Proprietar prin moştenire. La adresarea către
conducerea raionului, a primit răspunsul: „ Isac Valeriu locuieşte în prezent
(dar şi în timpul inundaţiei) în casa fiului mai muc, iar casa destinată
demolării în zona inundată este moştenită de fiul mai mare care locuieşte la
Sevastopol”. Răspunsul a fost trimis şi la Parlament. Sinistratul şi primarul susţin
că casa inundată e înregistrată pe numele dlui Isac Valeriu.
Atunci răspunsul preşedintelui raionului V. Cerevatîi, pare cel puţin este
bizar. Din răspuns reiese că pe numele sinistratului nu este înregistrat nici un
66
imobil, însă primarul susţine contrariul. Ce se ascunde dincolo de aceste date
contradictorii? Poate încă un apartament în mun. Chişinău sau altele?
104. Palamarciuc Victor – Proprietar prin moştenire, cu impozitele

achitate. La adresarea feciorului său către Guvern, a primit răspunsul: „Tatăl
Dumneavoastră, care este moştenitorul casei afectate de inundaţii, din vara
anului curent nu a fost inclus în lista sinistraţilor ale căror case au fost
apreciate ca fiind avariate din cauza inundaţiilor şi astfel nu poate beneficia
de procurarea casei, deoarece dispune de o altă casă, iar problema prioritară
a statului a fost asigurarea cu locuinţe a celor care au pierdut unica locuinţă”.
Un răspuns cinic precum că nu este inclus în listă pe motiv că casa a fost apreciată
ca fiind demolată nu din cauza inundaţiilor şi astfel nu poate beneficia de
procurarea casei. Reiese că casa a fost avariată nu de inundaţii, dar de la sine. Cum
de înţeles aşa ceva, pe cînd primarul confirmă că casa a fost demolată în rezultatul
inundaţiilor? Cît de pompos şi orgolios sună sintagma „Problema prioritară a
statului”, în condiţia cînd Guvernul doar a repartizat (şi cum?) sumele de
bani colectate de la persoane fizice şi de la agenţii economici. Cînd acest „stat
cu probleme prioritare” nu a intervenit cu nici un bănuţ în afară de declaraţii
frumoase.
Ba mai mult, pentru loturile inundate s-a restituit numai 2500 lei, în loc
de 4000 lei. Primarul nu poate aduce lămuriri: dă vina pe inginerul cadastral care a
fost eliberat din funcţie.
105. Gurgiu Tatiana Serafim – Proprietară prin moştenire a casei de la
bunei şi locuieşte în această casă din anul 2000. Achita impozitele, avea viză de
reşedinţă. Nu i-a fost restituit nimic, pe motiv că are o altă casă la părinţi. În
această casă locuiesc părinţii şi proprietari tot timpul au fost părinţii. Însă nu
se ştie cînd şi cum doamna a devenit proprietară a casei părinţilor, cu toate că
şi la moment bonul pentru achitarea impozitului este adus pe numele tatălui
dumneaei. Susţine că actele au fost falsificate fără voia ei şi a părinţilor.
Nu ne este clar cum de s-au schimbat, la mai mulţi cetăţeni, actele de
proprietar la cadastru, fără ca ei să cunoască, în cazul cînd sinistraţii
mărturisesc adevărul.
106. Furmuzachi Ion – Proprietar prin moştenire. Casa a fost demolată, nu i
s-a restituit nimic. Dispune de toate actele de moştenire.
107. Samcişin Vera David – Proprietară prin moştenire. În această casă a
locuit pînă la inundaţii cu părinţii, care au decedat ceva timp în urmă. Casa s-
a demolat. Se impune o altă casă, care a dăruit-o cu cîţiva ani în urmă, înainte
de inundaţie, nepotului, care şi este proprietar al acestei case. Juridic, doamna
deţine numai casa demolată. În prezent locuieşte la nepot, care, şi el la rîndul
său, are 2 copii maturi.
Ce face această femeie de vârsta a treia, dacă nepotul nu accepta să
locuiască la el? La ce s-au gândit cei care i-au refuzat procurarea casei sau,
mai bine zis, cu ce? Susţine că de la Primărie nu a primit nimic, în afară de
grîu.
108. Gîncu Serafima Stepan – Proprietară prin moştenire. Actualmente,
casa e demolată. Nu a primit nimic, deoarece nu a fost inclusă nici într-o listă.
67
Are în proprietate o altă casă cu o suprafaţă mică, unde locuiesc 5 persoane. Deţine
certificat de deces al unui fecior în Afganistan şi dumneaei este invalid de grupa II,
care, după părerea dnei, ar fi trebuit să se ia în considerare.
Astfel, în temeiul celor mărturisite de sinistraţi, putem face concluzia că,
în majoritatea lor, sinistraţilor li s-au procurat case nu după necesitatea lor, ci
după dorinţa administraţiei publice locale şi a Comisiei guvernamentale.
Sinistraţii au fost siliţi să procure aceste case vechi, unele chiar şi în stare
avariată, pe motiv că nu aveau unde locui şi, totodată, li se spunea: „Dacă nu
procuri această casă, nu o să ai nimic”. Cetăţenii susţin că nu a fost evaluată
averea pierdută şi, conform acestor date, să se procure şi case.
Criteriul de bază la procurarea caselor a fost gradul de loialitate faţă de
administraţia publică locală, cu alte cuvinte, faţă de conducerea comunistă.
Celor loiali li s-au alocat sume mari pentru procurarea caselor, la cei neloiali
– nici 10.000 euro, conform hotărârii Guvernului de atunci. Aproximativ
70% din casele procurate sunt în stare deplorabilă şi necesită reparaţie
capitală şi, ca rezultat, sinistraţii nu locuiesc în aceste case. Mai gravă e
situaţia cu sinistraţii cărora li s-au procurat case avariate şi nu au nici o
perspectivă de a avea propria casă. Cu alte cuvinte, banii colectaţi de la
cetăţeni au fost aruncaţi în vânt, sau poate în unele buzunare?
La această întrebare trebuie să ne dea răspuns organele competente.
Concomitent, dorim să menţionăm şi cazul dnei Gavriliuc Zinaida, care se
află la azilul de bătrîni (după mărturiile cetăţenilor) şi nici pensia nu
primeşte, dar i-a fost procurată casa. Cetăţenii susţin că dumneaei nu deţine
buletin, însă în actul de vânzare-cumpărare apare un buletin cu seria CGA,
Forma-9, care a expirat 2007.
Diferit au fost trataţi şi sinistraţii care au fost proprietari prin moştenire.
Apare întrebarea: de ce din cei 24 de sinistraţi, proprietari prin moştenire, au
fost incluşi în lista Primăriei numai 19. Cei 5 sinistraţi neincluşi în listă toţi
s-au ales cu case procurate. În sume destul de mari (de la 12.000 euro pînă la
20.000 euro). Din aceşti sinistraţi nici unul nu a locuit în casele inundate. Ba
mai mult, o casă nici nu a fost inundată. Toţi cetăţenii se revoltă de ce acestor
sinistraţi, proprietari prin moştenire, li s-au procurat case, iar celor 19 – nu.
Consideră că, dacă s-au procurat la unii, era necesar de procurat la toţi sau la
nici unul.
Nu rezistă la nici o critică reparaţia caselor efectuată de către firma
„INEP-LUCK”. Aceste reparaţii au fost de o calitate proastă. Ce e mai grav e
că mai mult de jumătate din lucrările stipulate în devizul local nu au fost
efectuate.
Totodată, ţinem să menţionăm că şi materialele procurate de firmă şi
prevăzute în devizul local mai mult de jumătate nu au fost în realitate.
Faptul că sinistraţii nu au fost informaţi referitor la devizul local, ci
numai cu procesele verbale vorbeşte despre încălcări grave ale legislaţiei.
Logic, aceste acţiuni sunt o dovadă că încălcările legislaţiei erau concepute
anticipat. Conducerea firmei a mizat pe starea psihologică fragilă a
sinistraţilor, care erau distruşi şi moral şi fizic şi totodată pe relaţia cu
68
ministrul Boldovici.
După părerea noastră, această firmă a delapidat sume considerabile de
bani, fără nici o frică de Dumnezeu.
Repartizarea ajutoarelor umanitare a fost efectuată fără nici o evidenţă,
la discreţia conducerii primăriei. Aceasta o confirmă şi primarul, care susţine
că evidenţa ajutoarelor umanitare nu s-a dus din lipsă de timp. Oare chiar aşa
să fie? Doar lista sinistraţilor a fost întocmită din primele zile. A fost creată şi
comisia de repartizare a ajutoarelor umanitare formată din reprezentanţii
primăriei şi din sinistraţi loiali primăriei. Rămînea numai ca sinistratul să
semneze ce a primit. Nici vorbă că nu a fost posibil, nu a fost dorinţă. În lipsa
evidenţei e mai uşor să faci ce doreşti.
1.1.3. Oraşul Lipcani
Conform tabelului centralizator de evidenţă a consecinţelor inundaţiei, în

or. Lipcani au fost 14 case distruse şi 38 în stare avariată, nouă fîntîni inundate,
43 de grădini particulare. Vom trece peste faptul cîte familii şi persoane au fost
evacuate, deoarece, din materialele sinistraţilor, ei s-au evacuat independent.
Totodată, menţionăm că şi bunurile rămase au fost evacuate pe cont propriu,
şi nu de colaboratorii Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale, cum este
arătat în raportul acestui Serviciu (0274-913011-1011511).
Din raportul aceluiaşi Serviciu reiese că cele 9 fîntîni inundate au fost toate
curăţate. În realitate, nici pînă acum 4 fîntîni nu sunt curăţate.
Pe str.Puşchin, unde locuiesc 4 familii de sinistraţi, după ce au efectuat
reparaţii, o fântână nu e curăţată şi cetăţenii aduc apă de la o distantă de
aproximativ 2 km. La intervenţia noastră către Serviciul Protecţie Civilă şi Situaţii
Excepţionale din Briceni şi către direcţia de medicină preventivă pentru a fi
curăţată această fîntînă, ni s-a promis că pe parcursul a 2 zile fîntîna va fi curăţată.
Însă nu a fost să fie aşa. Preşedintele Consiliului Raional Briceni, dl V. Cerevatîi a
interzis categoric ambelor departamente să curăţe fîntîna: „ Cine e Brega să vă dea
indicaţii. Cînd o să spun eu atunci o s-o curăţaţi”. Această dispoziţie a fost dată la
volanta de luni a Consiliului Raional. Aşa se rezolvă problemele în raionul Briceni.
Însă la insistenţa noastră fîntîna peste 2 săptămîni a fost curăţată.
52 de case au fost grav afectate, însă au fost procurate 35 de case. În lista
Primăriei iniţial au fost incluse 54 de gospodării.
La audieri s-au prezentat:

1. Proţiuc Mihail – Casa a fost procurată de la Marco Anatolii cu
120.400 lei (8600 euro), de către „Moldtelecom”. De casa procurată nu e
mulţumit, deoarece e veche şi necesită reparaţie capitală. În realitate, nu e
posibil de locuit. Susţine că această casă nu a fost evaluată de specialişti în
construcţie: nu este sobă, sunt crăpături mari prin care suflă vântul. Cheia
le-a fost înmânată numai după ce au fost transferaţi banii.
A primit de la Primărie produse alimentare, haine la mâna a doua. Nu ţine
minte de la cine şi cît. Parţial a semnat în unele cazuri, în altele – nu. A primit
69
500 kg de grîu încolţit de la firma „Cariopse”. Cu acest grîu au hrănit păsările şi
porcii (video 0271-min 1530–161–4511).
Toţi cetăţenii mărturisesc că au primit grîu de această calitate şi toţi de

la firma „Cariopse”.
Însă, după datele parvenite la comisie, 27 tone de grîu au fost repartizate
de la întreprinderea de colectare a cerealelor din or. Lipcani. Prin
convorbirea telefonică cu directorul întreprinderii, dl Iocot Ion, s-a constatat
că 27 de tone de grîu de calitate bună a fost livrat Primăriei. De ce sinistraţii
au primit grîu încolţit de la firma „Cariopse” nu se cunoaşte. Apare
întrebarea unde sunt cele 27 tone de grîu de calitate bună şi de ce sinistraţii au
primit grîu încolţit de la firma „Cariopse”?
Era cazul ca aceşti oameni, şi aşa bătuţi de soartă, să fie trataţi aşa?
2. Proţiuc Tamara – Proprietară a casei prin moştenire. În prezent e

demolată. Nu a primit nimic, pe motiv că soţul s-a procurat casă. Doamna susţine
că a plătit impozitele şi avea viză de reşedinţă în casa demolată. În 2008, înainte
de inundaţie, în această casă a locuit fratele. Primarul a răspuns: „Poţi să ai
10 case, eu nu pot să-ţi procur”.
3. Scripnic Victor – Proprietar prin moştenire. Înainte de inundaţii a
început reparaţia casei, pentru a putea locui. A plătit impozitele, însă nu are
viză de reşedinţă.
De la Primărie a primit haine la mîna a doua şi produse alimentare de la
agenţii economici, şi grîu 500 kg. Nu este clar de ce, dacă a primit ajutoare
umanitare şi a fost recunoscut ca sinistrat, de ce nu i s-a cuvenit şi casă. Nici banii
pentru lotul inundat nu a primăt.
4. Baibarodina Tatiana – (sinistrat e tatăl ei, dar acesta lucrează peste
hotare) Tatăl – Macovschi Valeriu, proprietar prin moştenire. Au plătit toate
impozitele. Buneii au decedat în 2002. Straniu că pînă astăzi bonurile de plată a
impozitelor vin prin poştă, pe numele bunicilor decedaţi timp de 6 ani. De
unde veneau aceste bonuri de plată: de la Primărie ori de la Cancelaria
Cerească? Cum a putut trimite Primăria aceste bonuri timp de 6 ani pe
numele oamenilor decedaţi?
Actualmente, casa inundată este demolată. Vremelnic, în unele liste pentru
ajutoare umanitare erau incluşi, în altele – nu. Au primit grîu încolţit – 500 kg.
Reprezentantul Guvernului le-a răspuns că nu procură casă pentru cei
decedaţi. Totodată, sinistraţii afirmau că dl reprezentantul MCDT s-a purtat foarte
brutal cu ei. Cînd sinistraţii, în luna octombrie, au insistat să le procure case, că
nici nu au unde să se spele, au primit răspunsul: „Da ce, în Prut apa a
îngheţat? Spălaţi-vă acolo în rîu”. Este un răspuns „demn” de un demnitar de
stat, în situaţie critică pentru sinistraţi. La întrebarea sinistraţilor, care erau
proprietari prin moştenire, de ce nu le procură casă, reprezentantul
Guvernului le-a răspuns: „Toată moştenirea voastră a luat-o Prutul şi a dus-o
la vale şi nu o să vă procur casă niciodată”. Comentariile sunt de prisos,
deoarece e obositor să comentezi aberaţiile reprezentantului Guvernului comunist.
70
5. Goliceac Liubovi – Casa a fost procurată cu 241.185 lei, 16000 euro.
Dl Ţurcan insista să plătească suplimentar încă 1000 euro. Susţine că necesită
reparţie, are crăpături mari, unde încape şi pumnul, soba nu funcţionează.
În casa inundată locuieşte cu 3 fiice şi 3 nepoţi. Doamna afirmă că ajutorul
umanitar s-a repartizat numai pe numele a 2 fiici şi a 2 nepoţi, celorlalţi membri ai
familiei nu li s-a repartizat nimic. Menţionează că la repartizarea ajutoarelor
umanitare de către agenţii economici, permanent erau reprezentanţi ai
primăriei care şi dictau cui şi ce de repartizat. Doamna susţine că la 7 persoane
le-au fost repartizate 2 plăpumi şi o pernă, pe cînd la alţii – cîte 2 plăpumi de
persoană şi multe altele.
Cînd sinistraţii erau hrăniţi la cantină, de asemenea, nu toţi membrii familiei
ei primeau hrana şi aşa timp de 1 lună. În prezent, la 4 membri ai familiei
dumneaei le-au fost eliberate vize de reşedinţă în casa procurată, iar o fiică şi un
nepot au viză de reşedinţă în casa demolată. Viceprimarul susţine că ajutoarele
umanitare au fost repartizate nu după numărul membrilor de familie, ci pe
gospodărie. În aşa mod unde în gospodărie a fost o persoană a primit ajutor la fel
ca şi familiile cu 7 persoane.
În privinţa vizei de reşedinţă în casa demolată, viceprimarul susţine că e vina
sinistratei.
6. Baibarodina Silvia – Casa a fost procurată cu 120.592.8 lei (8000 euro)
de la Calaraş Ivan. Locuieşte de una singură. Casa necesită reparaţie capitală, a
căzut podul, nu este sobă şi, în realitate, nu e posibil de locuit cînd e frig. În
această casă nimeni nu a locuit timp de 9 ani. Din ajutoarele umanitare, de la
primărie a primit 500 kg de grîu încolţit, cărbune – 300 kg, haine la mîna a doua şi
produse alimentare. Pe unele acte a semnat.
7. Caraion Adelina – A avut casă pe str. Naberejnaia, 39. Nu este inclusă
în nici o listă. A procurat casa în 2003. Locuieşte la gazdă. Pentru a locui, era
necesar de efectuat reparaţie, însă, din motive financiare, o face foarte încet. La
întrebarea de ce nu a fost inclusă în lista sinistraţilor, viceprimarul afirmă că
casa nu a fost inundată. În schimb, vecinii prezenţi la audieri confirmă că a
fost inundată.
8. Pugacenco Constantin – Casa a fost procurată de la Drozdova Valeria cu
165.815.1 lei (11000 euro). Vînzătorul a restituit 1000 euro pentru a schimba
acoperişul. A observat că acoperişul curge după ce a procurat casa. De la
Primărie a primit grîu – 500 kg, cărbune – 300 kg şi a 2 oară a primit 3 saci de grîu
de calitate bună. A primit şi 300 de bucăţi de cărămidă din Drepcăuţi. Nu este clar
în temeiul a ce a primit şi materiale de construcţie, odată ce i s-a procurat
casă.
9. Gurău Galina – (prezent: soţul) Casa a fost procurată de la Cerchez
Maria cu 156.800 (11200 euro). Casa procurată de către „Moldtelecom” SA,
deoarece soţul lucrează în domeniu. După actele parvenite de la Primărie, e
indicată suma de 156.800 lei, însă după datele parvenite de la Ministerul
Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale suma e de 171.000. Diferenţa e de
14.200 lei.
Sinistratul susţine că, într-adevăr, vânzătorului i s-a alocat o sumă mai mare,
pentru achitarea impozitului, dar suma concretă n-o cunoaşte. Locuieşte în casa
71
procurată după ce a efectuat reparaţie. De la primărie a primit tot ce au primit şi
ceilalţi sinistraţi. Materiale de construcţie nu a primit. Nu e clar cum s-a rezolvat
suma de 14.200 lei, unde s-a sedimentat.
10. Burmac Serghei (prezent: tatăl sinistratului) – Casa a fost procurată de
la Nazarova Natalia cu 105.518.7 lei (7000 euro). Tata – căpitan de poliţie în or.
Lipcani, în rezervă. Şi-a dorit demult să procure această casă. Nu este în
situaţia să i se procure. Sinistraţii mărturisesc că inundată a fost nu casa, dar
un bordei vechi. Dumnealui a procurat acest loc pentru teren. Susţine că a
procurat acest lot cu 2000$, în 2008. Dar cînd s-a cerut contractul de vînzare-
cumpărare, a recunoscut că nu-l are.
La interpelarea Comisiei către Biroul notarial din or. Briceni, am primit
copia contractului de vînzare-cumpărare nr. 4321 în sumă de 1000 lei. Deci,
după suma achitată pentru aşa-zisa casă – 10.000 lei, 900$, se pare că
sinistraţii au perfectă dreptate. Mai mult ca atît, s-a stabilit că nimeni nu
locuia în acea casă. La faţa locului, cînd au fost filmate toate casele inundate,
s-a stabilit că e un şopron, şi nu casă, foarte veche, din lut, cu o grosime a
pereţilor nu mai mult de 10 cm.
Din cele expuse mai sus, se poate face concluzia: dacă se doreşte şi este
necesar, se poate procura casa şi în cazul cînd nu se merită. Nici nu e necesar
să ai casă, e destul – lot şi un şopron construit, nu e necesar să locuieşti acolo,
nici viza de reşedinţă nu e necesară. E destul să fii din anturajul celor ce
împart bunurile şi banii. Alte argumente nu contează.
Susţine că a primit tot ce e necesar şi nu e de mirare.
11. Pernei Efim – (prezentă: soţia) Casa a fost procurată de la Bersan Irina
cu 286.407.9 lei (19000 euro) A mai adăugat încă 6000 euro, aşa a dorit
vînzătorul. Casa procurată nu face atîţia bani. Casa necesită reparaţie capitală.
Casa inundată a început să se năruie. Reprezentantul Guvernului în prezenţa
cumpărătorului, a promis 20.000 euro, dar, pînă a ajuns la Primărie, a luat
decizia de a oferi numai 19000 euro. A primit din ajutoare umanitare cum au
primit şi alţii. Nu a semnat nici o listă. Susţine că casa procurată a fost evaluată de
către Comisia guvernamentală neobiectiv şi tendenţios spre majorarea preţului.
12. Babinciuc Valentina – S-a procurat apartament de la Moscvinţev
Serghei cu 226111,5 lei (15000 euro). Locuieşte în apartamentul procurat. Din
ajutoarele umanitare, a primit tot ce au primit toţi sinistraţii, în liste a semnat
parţial.
13. Bacico Liubovi – Apartamentul a fost procurat în Briceni, de la
Belenciuc Vasilii, cu 16000 euro. Locuieşte la fiică în Sanct-Petersburg. Nu
cunoaştem pe ce motive în lista sinistraţilor nu este indicat numărul cadastral
al imobilului vîndut de Belenciuc Vasilii. În toate listele, la imobilele vîndute au
fost indicate numerele cadastrale.
14. Vizneac Ion – (prezentă: soţia). Apartamentul a fost procurat pe data de
13.11.2008, de la Lichişcenco Oxana cu 250974 lei (19000 euro). La acel
moment 19.000 euro echivalau cu 247.750,9 lei. În casa inundată locuiau
2 familii şi acest apartament a fost procurat pentru ambele familii. Apartamentul
72
procurat necesită reparaţie capitală, pe motiv că nimeni nu a locuit 3-4 ani în el.
Stăpînii locuiesc în Cernăuţi. Apartamentul este mic şi neîncăpător pentru
2 familii (5 persoane), deoarece constă din 2 odăi mici, bucătărie şi baie. În
acest apartament nici gaz nu există. Actualmente, copiii locuiesc la gazdă.
15. Titov Nicolai – A procurat apartamentul de la Pleşca Valentina cu
83815,05 lei (5500 euro). A înstrăinat bunul prin vînzare dnei Buric Tatiana.
Din mărturiile sinistraţilor la o sumă de 2 ori mai mică. În prezent, se
presupune că locuieşte în satul Medveja, Briceni. Tot această doamnă, Buric
Tatiana, a vîndut un imobil estimat la 20.000 euro care necesită reparaţie
capitală şi sinistraţii doresc să înstrăineze acest imobil înapoi dnei Buric în
schimbul banilor.
16. Boltari Igor – Casa a fost procurată pe data de 06.10.2008 de la
Onufriciuc Maria cu 301.482 lei (20.000 euro) În realitate, suma de 301482 lei în
acel moment echivala (284.608 lei) ce e mai mult de 20000 euro. Diferenţa e de
6874lei. Vînzătorul cere încă 8000 euro. Nu le-a permis să intre în casă pînă nu a
primit banii. Casa este în stare avariată, din podea cresc ciuperci. (este material
video) Vînzătorul locuieşte în Chişinău.
Sinistraţii nu pot achita suplimentar 8000 euro şi pe acest motiv sunt
reclamaţi în instanţele de judecată. Sinistraţii insistă privitor la rezilierea
contractului şi sunt de acord să restituie casa în schimbul a 20.000 euro.
Actualmente, în comisia parlamentară este depusă cererea de reziliere a
contractului. Din numele comisiei, a fost expediată o interpelare către
Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale pentru soluţionarea
problemei prin direcţia juridică a ministerului.
Din ajutoarele umanitare, a primit tot ce au primit şi toţi sinistraţii.
17. Seifriedsberger Lilia – Apartamentul a fost procurat de la Orlovschi
Mihail cu 228.586.5 lei (15.000 euro). Nu s-a prezentat pe motiv că lucrează peste
hotare. Apartamentul este cu o odaie, necesită reparaţie capitală. Locuia
împreună cu feciorul, care, după inundaţie, pe timp de iarnă locuieşte la
bunica. Apartamentul procurat nu se încălzeşte. Reparaţia nu a fost finisată.
18. Maliovanaia Svetlana – Casa a fost procurată de la Vieru Vasile cu
120.592.8 lei (8000 euro). Stăpînii au restituit 1000 euro pentru reparaţia
acoperişului. În rest, totul este normal. A primit tot: cizme, plăpumi, perdele,
seturi de albituri, toate produsele alimentare şi haine la mâna a doua. Sinistraţii
afirmă că albiturile şi plăpumile mari, care au fost tăiate în două, au fost
repartizate la grădiniţă.
Faptul este confirmat şi de primar prin actele transmise comisiei
noastre, unde e specificat că de la SA „UNIC” 60 de perne şi 36 de plăpumi au
fost repartizate sinistraţilor, iar 40 de perne şi 11 plăpumi – la Grădiniţa de
copii.
Comisia nu dispune de acte care să confirme că SA „UNIC” a repartizat
ajutoare umanitare şi nici în ce cantitate. Sinistrata declară că toate nedreptăţile
au fost comise de viceprimar, care coordona şi dirija repartizarea ajutoarelor
umanitare. Dumneaei lua decizia cui şi cît să i se distribuie. Criteriul era
simplu – după propriile simpatii. Cetăţenii susţin că celora care au avut
şoproane li s-au procurat case la sume mari şi acum sunt gospodari şi
73
viceversa. Toate aceste lucruri au avut loc pe motiv că nu au fost evaluate
gospodăriile inundate la preţul lor real dar în dependenţă de loialitatea faţă
de conducerea raională şi faţă de primărie.
19. Oleiniciuc Lev – a plecat. Casa a fost procurată de la Tuica Raisa cu
169.404 lei (11400 euro).
20. Trinca Natalia – (s-a prezentat mama) Casa a fost procurată de la
Pasecinic Anatolie cu 274.303.8 lei (18.000 euro). Locuiesc 2 familii după cum
şi locuiau. Casa procurată necesită reparaţie capitală: schimbarea uşilor,
ferestrelor şi reparaţia podurilor, care, practic, cad. Din ajutoarele umanitate, a
primit tot ce au primit şi ceilalţi sinistraţi. În plus, a primit 100 de cărămizi
pentru sobă.
21. Moroşan Semion – (prezentă: soţia) Casa a fost procurată de la
Bobrăşeva Olga cu 150741 lei (10.000 euro). Imediat după inundaţii, au locuit la
gazdă în această casă. Pe motiv că nu aveau bani să achite perioada de
închiriere – 2 luni, primăria le-a distribuit 2 tone de ciment pe care l-au
comercializat şi au achitat chiria.
Totodată, i-a fost distribuit ciment pentru reparaţia casei procurate.
Este ceva nou în economia Republicii Moldova achitare prin barter.
Dumnealui a fost unicul la care a fost aplicat un asemenea management. Iniţial,
casa a fost inclusă în lista pentru reparaţie, apoi, la insistenţa sinistratului, a
fost procurată casa.
22. Malanciuc Svetlana – Casa a fost procurată de la Buric Tatiana cu
277214 lei (20.000 euro). Vînzătorul e doamna care a procurat casa de la
sinistratul Titov, prin înstrăinarea bunului de către ultimul imediat după ce a
fost procurat. Poftim business adevărat. Dna Buric Tatiana a cerut încă
5000 euro şi a luat semnătura sinistratului. Toate recipisele despre suma
suplimentară au fost semnate în Primărie în prezenţa lucrătorilor din primărie.
Vînzătorul a cumpărat această casă înainte de inundaţii cu aproximativ 2 ani în
urmă, pentru fiu, cu suma de 12.000 $ SUA.
Cînd a fost evaluată această casă de către comisie, sinistraţii nu au fost
prezenţi. Cheia a fost înmânată sinistraţilor numai după oformarea actelor şi
după transferul banilor. Cînd au văzut casa, au dorit să refuze însă
reprezentantul Guvernului a insistat: ori această casă ori nimic.
Deoarece nu poate restitui suma de 5000 euro, au fost reclamaţi în instanţa de
judecată. Casa necesită reparaţie capitală: schimbarea uşilor, ferestrelor,
podurilor. Sub casă curge un izvor şi, ca rezultat, un colţ de casă se năruie.
(sunt materialele video). În prezent sinistraţii nu locuiesc în casa procurată, şi
insistă la rezilierea contractului. Doamna insistă că nu a semnat actele de
evaluare a casei şi nu cunoaşte cum a apărut semnătura dumneaei pe acest
act.
23. Radiţa Maria – Casa a fost procurată de la Gromovici Ala cu
15.000 euro
Casa necesită reparaţie capitală, care a fost efectuată. Vînzătorul i-a restituit
5000 lei pentru reparaţie.
Primăria a alocat 1 tonă de ciment şi 200 bucăţi de cărămidă – în pofida
faptului că s-a luat decizia de a nu se elibera materiale de construcţie celora
74
care li s-au procurat case. A mai primit grîu, cărbune, produse alimentare şi haine
la mâna a doua. În unele liste a semnat – nu-şi poate aminti toate. Locuieşte în casa
reparată.
24. Voroncenco Liuba – Nu s-a prezentat. Casa a fost procurată de la
Saranciuc Arcarie cu 152.391 lei (10.000 euro).
25. Şestacova Lidia – Nu s-a prezentat. Casa a fost procurată pe data de
18.09.2008, de la Guzic Piotr cu 213.347,4 lei (14.000 euro). La acel moment
14.000 euro echivalau 198.085,4 lei. Din momentul inundaţiilor şi pînă în prezent
lucrează în Italia. A fost chemată din Italia pentru procurarea casei. Din
mărturiile sinistraţilor, casa inundată a fost procurată de dna Şestacova cu
mulţi ani înainte pentru teren.
În realitate nu era o casă, ci un şopron părăsit. Nu avea nici viză de
reşedinţă în acest şopron, deoarece locuia în apartament. Casa procurată cu
14.000 euro este casa fiicei sale. Sinistraţii susţin că s-a comis o nedreptate
pentru faptul că s-a alocat 14.000 euro pentru un şopron părăsit.
26. Hodacovscaia Elena – Apartamentul a fost procurat de la Garilevici
Lidia cu 180.889.2 lei (12000 euro). Apartamentul este bun, doamna este
mulţumită de toate. Cetăţenii susţin că această casă a dnei s-a distrus de la sine
cu 3-4 ani înainte de inundaţii. Doamna a construit un şopron din scîndură şi
a început să construiască o căsuţă nouă, dar a construit numai fundamentul.
Pe parcursul ultimilor 3-4 ani nu a locuit la adresa dată.
27. Burdeinaia Ala – Casa a fost procurată de la Roinştein Galina şi
Cononova Natalia (2 proprietari) cu 14.000 euro. (nr.1) 3500 euro) – 61458 lei
(nr. 2)10.500 euro – 184.437 lei. Suplimentar, de la sinistrată, vînzătorul (nr. 2)
a cerut 4000 euro. În Primărie a fost dată o recipisă în părezenţa şi cu
semnătura lucrătorilor din Primărie (la insistenţa notarului). Casa necesită
reparaţie capitală. Din ajutoare umanitare, a primit tot ce au primit şi ceilalţi
sinistraţi. Nu a semnat nici o listă. Doreşte rezilieze contractul de vînzare-
cumpărare.
28. Leangher Irina – Nu s-a prezentat. Actualmente, lucrează în Moscova.
Apartamentul a fost procurat de la Surujii Svetlana cu 218.574.5 lei (14.500 euro).
În apartament nu există gaz, încălzire, necesită reparaţie capitală.
Locuieşte cu feciorul, care face serviciul militar în Armata Naţională.
29. Filiuc Natalia – Nu s-a prezentat. Casa a fost procurată de la Baban
Galina cu 17.000 euro. Conform listei prezentate de Primărie.
În lista prezentată de Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale
e înregistrat că casa a fost procurată de la Buric Tatiana cu 259.064.7 lei.
30. Moşailova Valentina – Casa a fost procurată de la Ostroumov Liudmila
cu 165.815.10 lei (11.000 euro). Casa procurată este în stare avariată. În
prezent nu poate locui în casa procurată. Copiii locuiesc la gazdă, iar doamna
locuieşte la concubin.
Toate tratativele de vînzare-cumpărare le-a purtat reprezentantul
MCDT cu vînzătorul. Cînd doamna a încercat să protesteze prin constatarea
neajunsurilor care erau, a fost alungată de vînzător afară din casă.
Toate condiţiile le dicta vînzătorul. Susţine că a fost impusă prin faptul
că în caz contrar nu o să procure nimic. Sinistrata a dorit să procure o altă
75
casă, însă reprezentantul Guvernului şi viceprimarul i-au spus că o altă casă
nu o să fie procurată.
Viceprimarul susţine că tot acest dezastru a condus la faptul că cine nu”

a avut nimic – are casă, cine a fost gospodar a rămas cu nimic, iar cine ”a
putut s-a ales şi cu 2 case.
Dacă erau construite case noi, cum a fost preconizat iniţial, deoarece au
fost identificate şi terenurile şi lucrările au fost începute, şi construcţia caselor
ar fi fost conform datelor de la cadastru, atunci nu erau aceste probleme. În
cel mai rău caz, era necesar de dat sinistraţilor bani în suma care
corespundea evaluări casei demolate.
A primit 200 cărămizi, grîu, cărbune, haine la mîna a doua şi produse
alimentare. În unele liste a semnat.
31. Burlaca Liubovi – Casa a fost procurată de la Harabara Vera cu
226.111.5 lei. (15.000 euro). Casa necesită reparaţie capitală şi nu costă aceşti
bani. Solicită de la Primărie muncitori. A primit grîu, cărbune, produse
alimentare de la agenţi economici şi haine la mîna a doua.
32. Fedorcea Valerii – Casa a fost procurată pe data de 23.09.2008, de la
Fedorcea Alexandra (mama) cu sumă de 289.542.9 lei (19.000 euro). La acel
moment 19.000 echivalau cu 286.407,9 lei. Domnul lucrează ca şef al Direcţiei
de salubrizare în or. Lipcani, ex-viceprimar.
A primit materiale de construcţie pentru casa inundată, a consolidat-o,
a reparat-o şi acum locuieşte în această casă; electricitatea şi gazul nu sunt
deconectate, ca la toţi. Casa procurată de la mama sa tot a fost inundată, a
primit de la Primărie materiale de construcţie pentru reparaţie. Ca dovadă că
casa procurată a fost inundată serveşte faptul că mama sa a primit bani
pentru lotul inundat în sumă de 18.000 lei şi materiale de construcţie pentru
reparaţia casei.
Datorită faptului că dl Fedorcea lucrează în Primărie, primeşte materiale de

construcţie pentru reparaţia casei sale şi a mamei în volum mare. Repară
ambele case. În casa proprie, după reparaţie, locuieşte în continuare, iar pentru
casa mamei sale primeşte 19.000 euro şi probleme nu are.
A primit 7 tone de ciment, 3,6 m3 de cherestea, 4 cutii de vopsea, 2 saci de
var. Din aceste materiale de construcţie – 2 tone de ciment a primit însuşi
Fedorcea Valerii, 1,8 m3 de cherestea, 2 cutii de vopsea, 1 sac de var, armatură de
diferită grosime.
Fedorcea Alexandra a primit 2 tone de ciment, 1,8m3 de cherestea, 2 cutii
de vopsea şi 1 sac de var. Totodată, unchiul dlui Fedorcea Valerii, care
locuieşte cu mama sa în ogradă, dar nu a suferit în urma inundaţiilor, pe
nume Cravţov, a primit – 3 tone de ciment, vopsea – 2 cutii.
Deci, acestui sinistrat, Fedorcea Valeriu, i s-a distribuit, de la Primărie
şi de la comisia formată, fără nici o frică tot ce a dorit. Care e motivul? La
această întrebare, probabil, o să ne de-a răspuns organele competente.
76
33. Cebotari Serghei (prezentă: soţia) – Casa a fost procurată de la
Epifanova Irina cu 362.224 lei (25.000 euro) – 3 familii (10 persoane), în lista
prezentată de Primărie, iar în lista prezentată de către Ministerul
Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale figurează suma de 356.250 lei.
Locuieşte în sarai. Casa necesită reparaţie capitală. Evaluarea a fost
efectuată de comisia din Chişinău. O astfel de casă nu costă atîţia bani –
susţine sinistratul. A primit grîu, cărbune, produse alimentare de la agenţii
economici şi haine la mîna a doua. A primit un frigider nou – habar nu are de unde
şi cum.
La comisie astfel de date nu au fost prezentate nici de un agent economic.
34. Mihailova Olga – Casa a fost procurată de la Muntean Mihail cu
177.300 lei (12.000 euro). A decedat.
35. Gladcaia Natalia – Casa a fost procurată de la Eremciuc Liubovi cu
271.334 lei (18.000 euro.) Doamna a primit suplimentar 5000 euro de la dl M.
Lupu. Soţul colonel militar – lucrează în Edineţ. Din mărturiile dlui M. Lupu:
„A fost o femeie săracă şi tot se ruga să o ajut, şi am fost impus, mi s-a făcut
jale”.
36. Radu Nicolae – Casa a fost procurată de la Filipenco Elena cu
15.000 euro în Tiraspol. Nu s-a prezentat.
37. Malîi Victor – Casa a fost procurată de la Dolbuş Suzana cu
150.741 lei(10.000 euro). Nu s-a prezentat.
38. Fedoreeva Marina – Apartamentul a fost procurat de la Gheorghiţa
Iulia cu 259.064.7 lei (17.000 euro). Apartamentul necesită reparaţie.
De la Primărie a primit grîu, cărbune. A semnat pentru grîu şi cărbune. De la
agenţii economici a primit 5 saci de făină, 2 seturi de albituri, 3 plăpumi şi zahăr –
25 kg. Nu cunoaşte de la cine a primit un cuptor cu microunde.
39. Cachiţă Tatiana – Casa a fost procurată de la Arap Vladimir cu
228.586.5 lei (15000 euro). Casa necesită reparaţie capitală. În prezent
locuieşte în bucătăria de vară. A vîndut toate animalele din gospodărie pentru
a-şi face reparaţie. Susţine că comisia i-a propus această casă. A fost seara a
văzut, dar nu a înţeles nimic şi peste 2 ore actele erau perfectate şi casa
cumpărată.
A procurat o maşină de nisip cu 2000 lei. De la Primărie a primit grîu şi
cărbune – a semnat. Produse alimentare şi haine la mîna a doua a primit ca şi
ceilalţi sinistraţi.
Materialele de construcţie repartizate sinistraţilor din or. Lipcani

(conform listelor de la Primărie – 2 liste)
Ciment Cherestea Vopsea Var Cărămi
3
№ Numele şi Pronumele (tone) m (cutii) (saci) dă
(buc.)
1 Gudima Iurii 2 1 2 1 -
2 Grigorciuc Iurii 4 1,8 2 1 -
77
3 Radiţa Maria 1 - - - 200
(casă procurată)
4 Sauţeveia 2 - - - -
5 Balacovschii 700 kg. - - - -
6 Cravţov 3 - 2 - -
(Unchiul lui
Fedorcea Valerii)
7 Fedorcea 3 1,8 2 1 -
Alexandra(mamalui
Fedorcea Valerii,
căruia i-a vîndut
casa)
8 Iurciuc Alexandra 2 1,8 - 1 -
9 Iacicurinschii Val. 1,5 1,8 - 1 -
10 Mihailova Olga 2 1 2 - -
11 Gudumac Sv. 2 1,3 - 1 -
12 Prîncu Claudia 1,9 1,8 - 2 -
13 Marcu Anatolii 3 1,8 - - -
14 Proscurschina Liuba 2 1,8 - 1 -
15 Melniciuc Galina 2 - - - -
16 Morosan Semion 2 - - - -
17 Fedorcea Valerii 2 1,8 2 1 -
18 Rîsiuc 1,5 - - - -
40. Gherman Ana – A procurat casa în anul 1997 pe str. Naberejnaia, 30,
pe numele mamei. Impozitul îl achita regulat mama. Cumpărătorul a primit banii
şi a plecat. În prezent nu se ştie unde se află. După ce a procurat casa, locuiau cu
bunica şi mama sa.
Casa procurată la moment e avariată. Nu a primit nimic – nici ajutoare
umanitare. Locuieşte vremelnic cu copilul mic într-o odaie distribuită de
Primărie, fără apă, fără gaz şi fără electricitate. Odaia e distribuită pînă la
momentul revenirii stăpînului, care nu locuieşte în ea timp de 15 ani. Camera
este în stare deplorabilă. Mama acum locuieşte în Ucraina, la rude, din motiv
că nu are unde locui.
O familie foarte săracă, o mamă monoparentală, cu un copil de 2 ani, cu
casa procurată în 1997, dar pe motive obiective nu a putut perfecta casa pe
numele ei. Cu toate că are contract de vînzare-cumpărare, nu i se
repartizează nimic: nici ajutoare umanitare de tip haine la mîna a doua,
produse alimentare.
Nu i se oferă nici acoperiş de-asupra capului, cel puţin o garsonieră, în
78
schimb, celor din anturajul conducerii raionului li s-a distribuit şi materiale
de construcţie (realmente, se putea construi o casă nouă) li se procură şi casă
de pînă la 20.000 euro.
Lăcomia lor fără margini i-a împins pînă la faptul că şi produse alimentare
au luat (şi tot mai mult comparativ cu cei nevoiaşi).
Cum poate fi explicat acest fenomen? Oare conducerea comunistă
raională şi-a pierdut complet controlul?
41. Tihoneac Igori – (prezentă: soţia) Proprietar prin moştenire. Impozitele

– achitate la timp, fără restanţe, pe numele său. Ajutoare umanitare: grîu, produse
alimentare, haine la mîna a doua. În aşa mod este recunoscut ca sinistrat. Nici casă
nu i s-a oferit, nici materiale de construcţii.
42. Gudima Iurii – (prezentă: soţia) Sinistrată la care casa a fost reparată de
firma „INEP-LUCK”. Iniţial, cînd au fost repartizaţi la reparaţie, dl Spatari, în
incinta primăriei, a spus că atunci cînd va veni comisia pentru evaluare, volumul de
lucrări să fie indicat, tot ce e necesar.
Însă când a venit comisia, din lucrările necesare nici jumătate nu le-au
acceptat. Doamna nu a semnat procesul-verbal. Devizul local de cheltuieli nu l-a
primit. Suma pentru lucrările indicate în procesul-verbal – 11955,62 lei,
pentru materialele de construcţie conform devizului local nr. 27-25/072009 e
de 7210,20 lei, suma totală – 19165,82 lei. Suplimentar, mai apare un deviz în
sumă de 802,275 lei. Astfel, suma totală e de 19968,095 lei. Cum de interpretat
aceşti 0,095 lei?
Au fost restituiţi – 3500 lei cash. Sinistratul susţine că lucrătorii acestei
firme nici nu au fost prezenţi. Din materialele de construcţie i-au fost
distribuite numai armatură, în rest – nu i-a fost distribuit nimic.
Din lucrările indicate în devizul local, cu care a făcut cunoştinţă în timpul
audierilor, susţine că nu au fost efectuate în general. Toate aceste lucrări şi
toate materialele au fost efectuate şi procurate pe cont propriu.
E de rîsul lumii şi cantitatea de materiale indicată în devizul de cheltuieli
– la o fereastră cu suprafaţa de 2,25 m2 au folosit spumă în volum de 1,1 kg,
chit – 371 gr., şuruburi 16,16 şuruburi.
Aceste momente demonstrează o obrăznicie crasă, fără măsură. Cum,
adică, la o fereastră de 2,25 m2 poate fi folosită spumă în aşa volum? cum de
înţeles o masă de chit în volum de 371 gr. Şi nu 370 gr. Şi 16,16 şuruburi?
Oare toate aceste momente nu vorbesc despre un dezmăţ total, despre o
lăcomie sălbatică de a face averi pe seama celor sinistraţi?
Cum şi-au permis să indice în devizul de cheltuieli lucrările care nu le-
au efectuat, materiale care nu le-au procurat, cunoscînd că ele au fost
efectuate şi procurate de sinistraţi pe cont propriu?
E ceva de neînţeles pentru un om cu o minte normală.
Din ajutoarele umanitare a primit foarte puţin.
43. Şantevaia Ludmila – Casa a fost inclusă în lista pentru reparaţie.
Reparaţia se consideră efectuată tot de firma „INEP-LUCK”, care a fost
prezentă în luna noiembrie – 2009.
79
În realitate, doamna a procurat materialele pe cont propriu (în afară de 51m2
de linoleum şi a efectuat reparaţia. Cînd a venit firma, au evaluat materialele şi
lucrările şi au adus lenoleumul. În devizul local suma estimată pentru
materialele de construcţie constituie 42.346 lei, pentru lucrări 21674,3 lei.
Astfel, suma totală e de 64.020,3 lei, iar doamnei i-au restituit 32.700 lei. Unde
e diferenţa de 31 mii lei?
Doamna a fost nevoită să semneze, deoarece în caz contrar nu primea
nici un bănuţ. Ba mai mult, reprezentantul firmei s-a purtat foarte obraznic şi le
spunea cetăţenilor: „Noi vă plătim bani din buzunarul nostru, iar voi aşteptaţi
rugaţi” (audio 550098-3310011 331-1711) Toţi sinistraţii confirmă că nici un
membru al comisiei în frunte cu preşedintele ei dl Spatari nu au fost prezenţi.
44. Melniciuc Galina – Casa a fost inclusă în lista pentru reparaţie. Aceeaşi
firmă „INEP-LUCK” era angajată să repare casa. Doamna a semnat procesul-
verbal, cu o clauză în care solicită să fie finisate lucrările pentru consolidarea
casei. Aceste lucrări aşa şi nu au fost efectuate. Doamna specifică că pretenţii
nu are faţă de muncitori, care au lucrat şi în zilele de odihnă. Timp de 2 luni
sinistraţii zilnic de 3 ori pe zi îi hrănea cîte 5-7 lucrători din cont propriu,
chiar şi ţigări le procurau (la mîncare veneau şi 4 şefi cu toate că nu lucrau),
motivînd că un lucrător flămînd nu poate lucra (sunt materialele audio 550098
371 0511 – 3712511 şi video).
În devizul local nr. 27-29/07-2009 pentru materialele procurate este
estimată suma de 32.195,83 lei pentru lucrări – 43.499,34 lei, suma totală e de
75.695,17 lei. Sinistrata susţine că mai mult de jumătate din lucrările şi materiale
prevăzute în devizul local nu au fost efectuate, şi nu au fost procurate (audio 381-
201-4315011) În devizul local sunt incluse nişte lucrări care nu pot fi calificate decît
absurde (materiale video şi audio).
Au restituit bani cash sinistratei – 40.000 lei, însă 10.000 lei au cerut
înapoi pentru salariul lucrătorilor. Unde e diferenţa de 45.695 lei? Mai
departe, pe motiv că materiale de construcţie sinistratei nu i s-au repartizat,
doamna, de sine stătător, a procurat şi cu aceiaşi lucrători, la care le-au mai
achitat salariu în sumă de 20.000 lei au prelungit reparaţia (Materiale audio şi
video).
La faţa locului s-a constatat că tencuiala de pe pereţi ori e în mucigai, ori
a căzut, linoleumul s-a descleiat (a fost aşternut din bucăţi) şi, ca rezultat, e
necesar de efectuat reparaţie din nou (materiale video).
Aşa ceva nici nu se poate comenta. A fost, nici mai mult, nici mai puţin, un
dezmăţ total.
45. Grigorciuc Iurie – Casa – inclusă în lista pentru reparaţie. Este angajată
aceeaşi firmă „INEP-LUCK”. A semnat că pretenţii nu are în actul de predare a
materialelor, procurate, înmînat sinistratului, este indicată suma de
42.188,69 lei. În devizul local (care nu are număr) pentru procurarea
materialelor de construcţie Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării
Teritoriale este indicată suma de 56.508.77 lei.
În devizul local nr. 27-26/07-2009 pentru lucrările efectuate – 56.211,31 lei,
inclusiv salariul de14.020,82 lei. În aşa mod, suma totală constituie
112.720.08 lei. Menţionăm că sinistratul a procurat pe cont propriu materialele
80
şi a efectuat reparaţie, pînă la sosirea reprezentantului firmei, care doar a
înregistrat cantitatea de materiale şi volumul lucrărilor efectuate (materiale
video şi audio).
Reprezentantul firmei a restituit sinistratului aproximativ 43.000 lei
pentru materiale şi 10.000 lei pentru lucrări, astfel suma totală constituind
53.000 lei, bani cash.
La Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale firma a prezentat spre
achitare devizul local în sumă de 112.720.08 lei.
Din cele menţionate, putem presupune că suma de aproximativ 60.000 lei
a fost delapidată.
Devizul local atît pentru materiale cît şi pentru lucrări nu a fost semnat de
sinistrat.
46. Iacicurinschi Valentin – Iniţial, casa a fost inclusă în lista pentru
demolare, pe parcurs a fost trecută în lista pentru reparaţie. Motivul a fost că
sinistratul construia o casă nouă (în afara casei avariate) şi au ajuns la
înţelegere cu comisia în loc de procurarea unei case noi, să-l ajute la finisarea
a 3 camere în casa cea nouă, care nu era finisată. Înţelegere verbală. Casa
inundată demolată.
Procesul-verbal, cu clauza comisiei: „La sfîrşitul lunii aprilie 2010, de
îndeplinit lucrările înterioare de finisare”, este semnat de către sinistrat. Însă
lucrările nu au fost efectuate. Conform procesului-verbal, suma pentru lucrările
efectuate constituie 21248.94 lei. Suma pentru materialele procurate constituie
14.367 lei.
Suma totală: 35.615,94 lei.
Sinistratul neagă categoric că au fost procurate materiale şi efectuate
lucrări de aşa sumă, cu atît mai mult că sinistrata a procurat materialele şi a
plătit lucrătorilor de la firmă 5000 lei la insistenţa reprezentantului acestei
firme.
Din ajutoarele umanitare şi materialele de construcţie nu a primit
nimic, în afară de 200 bucăţi de cărămidă.
47. Marco Anatolii – Casa – inclusă în lista pentru reparaţie. A semnat
procesul-verbal cu clauza: „Lucrările de zugrăvire la bucătărie de efectuat în
luna aprilie 2010”. Conform procesului-verbal nr. 02 din 10 octombrie 2009,
suma pentru lucrările îndeplinite constituie 87.076 lei.
Conform devizului local nr. 27-28/072009, suma pentru materialele
procurate – 67.491.03 lei şi un alt deviz local pentru materiale (fără număr şi dată,
nesemnat de nimeni – 39.066.1 lei).
Reiese că pentru materialele procurate suma a fost de 106.557.13 lei.
Suma totală alocată pentru lucrările de reparaţie şi pentru procurarea
materialelor constituie 193.633,16 lei.
După cum observăm, suma alocată pentru reparaţia casei date este destul
de mare: realmente, se putea procura o casă nouă.
Raţiunea de alocare a acestei sume ţine de competenţa organelor
abilitate, cu atît mai mult că sinistratul afirmă că unele lucrări nu au fost
efectuate.
81
Sinistratul susţine că la unele lucrări a suplimentat cu materiale procurate din
cont propriu. Mărturiseşte că în lista cu ajutoare umanitare au fost incluşi şi
decedaţi, însă dumnealui nu a fost inclus. (materiale video şi audio)
Sinistraţii susţin că ferestrele au fost schimbate la dl Marco cu doi ani înainte
de inundaţie, însă s-a folosit de moment şi a primit banii acum (audio 550099-
46100-4611511)
48. Gudumac Svetlana – Casa – inclusă în lista pentru reparaţie. Conform
devizului local nr. 27/27-2009, suma materialelor de construcţie procurate
constituie 29.349,11 lei. Pe versoul aceluiaşi deviz e înscrisă încă o sumă de
31.460,24 lei.
Suma totală pentru procurarea materialelor de construcţie – 60.809,35 lei
lucrări de construcţie au fost efectuate în sumă de 41.602.13 lei. Astfel, suma
totală constituie 102411,38 lei.
Sinistrata, după ce a fost informată referitor la devizul local pentru
materialele procurate şi lucrările efectuate, susţine că nici 90 la sută nu sunt reale.
Exemplu: în devizul local e stipulat – cărămizi din silicat – 2188,9 bucăţi care
costă 7.661,50 lei, însă în realitate au fost aduse 20 bucăţi ce constituie suma de
70 lei, sau amestec uscat în cantitate de 1.213.8 kg. ce constituie 21.848,40 lei.
În realitate, nu a fost adus nici un gram (sunt materiale video şi audio). Un
deviz de cheltuieli foarte solid şi o afacere foarte murdară. E foarte greu de
înţeles şi de comentat aşa ceva.
Doamnei i-au restituit 800 lei cash. Totodată, menţionează: „Că din
această sumă a achitat lucrătorilor suplimentar şi i-a hrănit o lună şi ceva”
(sunt materiale video şi audio). Susţine că după reparaţia efectuată de lucrătorii
firmei „INEP-LUCK”, actualmente este necesară o nouă reparaţie. (materiale video
de la casa reparată)
49. Trinca Natalia – Casa a fost procurată de la Pasecinic Anatolii cu
18.000 euro (2 familii). În casa procurată este imposibil de locuit, deoarece
necesită reparaţie capitală. Ambele familii în prezent locuiesc în casa
inundată.
Au fost impuşi să procure casa, sub pretextul că apoi nu o să le procure
nimic. Un grup de cetăţeni s-au adresat pe motiv că, după inundaţii, în regiunea
unde locuiesc 15 familii, drumul a fost distrus şi timp de 2 ani nu au acces la case.
1.1.4. Satul Balasineşti
În acest sat casele nu au fost afectate de inundaţii, însă au fost afectate în

rezultatul alunecărilor de teren. Acest teren este în alunecare de mai mulţi ani şi
sunt construite aproximativ 10 case.
Prin deciziile reprezentantului Guvernului s-au procurat 6 case. O casă a fost
inclusă în lista pentru reparaţie.
1. Zaiţ Ilie – casa procurată de „AITA” Moldova cu 123.975 lei. Casa
procurată este normală. În prezent locuieşte în casa veche, în casa procurată –
feciorul. Din ajutoarele umanitare a primit cărbune – 300 kg, produse alimentare şi
haine la mîna a doua. Toate facturile şi listele persoanelor cu ajutoare
umanitare şi semnătura D-lor se află la dl Spătari (vicepreşedintele
82
Consiliului Raional şi preşedintele Comisiei pentru repartizarea ajutoarelor
umanitare), pe motiv că D-lui de sine stătător a repartizat aceste ajutoare –
din mărturiile primarului. (materiale video-0415-415011- 512011). Primarul
susţine că toate negocierile cu vînzătorul le-a purtat reprezentantul
Guvernului (video 0416-113011-112011) – fără a evalua gospodăria afectată.
2. Oleinic Leonid – Casa a fost procurată de la Bulgaru Viorel cu
208.902 lei (15000 euro), în Briceni. A primit aceleaşi ajutoare umanitare ca şi
ceilalţi. Locuieşte în casa veche. Este ruda preşedintelui Comisiei
guvernamentale (din mărturiile sinistraţilor).
3. Banariuc Ivan Gheorghe – Casa a fost procurată la Briceni de la Ciubatîi
Nina Maxim cu 236.755,6 lei (17.000 euro) – decedat. S-a prezentat feciorul,
care locuieşte împreună cu familia în casa lui Banariuc Ivan. Casa procurată e
în stare bună, locuieşte în casa veche, după ce a reparat-o, deoarece este
antreprenor (deţine un magazin) în sat. Actualmente, are viză de reşedinţă în
satul Balasineşti.
E nănaşul liderului din sat, care, la rîndul său, este rudă cu
reprezentantul MCDT (din mărturiile sinistraţilor).
4. Cucereavîi Anatol – Casa a fost procurată de la Drobat Daria cu
83.560.8 lei. Sinistratul este invalid de grupa II, cu o pensie de aproximativ de
400 lei. Casa procurată necesită reparaţie capitală (uşi, ferestre).
În prezent locuieşte în casa veche.
5. Dedov Eugenia – Imobil procurat de la Asimionese Vasile Dumitru cu
126.733 lei. Casa procurată nu e de locuit, ci a fost secţie de pregătirea mezelurilor
(materiale video 0433). La moment clădirea procurată necesită o reparaţie capitală
şi locuieşte în casa veche.
6. Chiorescu Vera, 82 ani – Casa a fost procurată de la Chifeac Iachim cu
83.560.8 lei. Casa veche e demolată. Locuieşte cu sora sa mai mare. Vînzătorul e
un văr de-al Dei. Şi a insistat să o cumpere pe motiv că este iaz, 60 ari şi dna a
căzut de acord. A procurat casă, a trecut cu traiul în ea şi a prelucrat pămîntul. În
toamna anului 2009 nepotul vînzătorului, care este liderul din sat şi vărul
preşedintelui Comisiei guvernamentale, a venit într-o seară şi a cerut
semnătura pentru un act. Sinistrata a semnat, fără a cunoaşte ce semnează.
Ca rezultat, anul acesta a venit cumpărătorul şi a îngrădit jumătate din teren
(0.3 ha). Vînzătorul susţine precum că după datele cadastrale terenul vîndut era
divizat în 2 jumătăţi a cîte 0.3 ha (materiale video 0421). Contractul de vînzare-
cumpărare nu a fost prezentat comisiei noastre.
Sinistrata susţine că în procesul-verbal de vînzare-cumpărare a casei
semnătura nu este a ei.
Primarul susţine că de această afacere a făcut cunoştinţă numai la acest
moment. Recunoaşte că, într-adevăr, a fost dl Ilie Cucereavîi (liderul) şi a spus
că s-a înţeles cu dna Chiorescu Vera să divizeze pămîntul în jumătate,
deoarece ea nu are nevoie de pămînt, şi rămîne de efectuat divizarea
pămîntului.
În acelaşi timp, primarul a mărturisit că la evaluarea casei, pînă a fi
procurată, a fost evaluat terenul de 0,6 ha. Ca rezltat, primarul a semnat,
deoarece l-a crezut pe dl Ilie Cucereavîi, cu atît mai mult că dl Ilie avea
83
procură de la vînzător (materiale video 0421). Unde, cine şi la ce nivel s-a
efectuat frauda rămîne pe seama autorităţilor abilitate.
De toate afirmaţiile de rudenie între preşedintele Comisiei
guvernamentale şi Chifeac sunt materiale video – 0422.
7. Galinschi Gheorghe – locuieşte pe acelaşi teren în alunecare cu ceilalţi
sinistraţi. Comisia de evaluare în 2008 condusă de reprezentantul MCDT l-a
inclus în categoria „B” reparaţie capitală (din mărturiile primarului).
Tot din mărturiile primarului - „D-lui i s-a alocat materiale de
construcţie, însă pînă astăzi nu a primit nici o ofertă sau nici un chibrit”.
Conform răspunsului de la Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării
Teritoriale (la sinistrat) la plîngerea sa, „dlui Galinschi i s-au repartizat
materiale de construcţie în volumul necesar” (materiale video 0422). În
asemenea caz ce e de făcut cu realitatea şi unde sunt materialele de
construcţie?
În satul Grimincăuţi, raionul Briceni, a fost procurată casa dnei
Bandalac Maria Stepan, de la Gogoman Petru Chiril în sumă de 83560.8 lei. O
persoană în vîrstă, care locuia de una singură, fără rude, la care în urma
ploilor abundente casa s-a năruit.
Cînd au fost prezenţi membrii comisiei noastre la faţa locului, în casa
procurată nu era nimeni. Din mărturiile cetăţenilor din sat, casa, într-adevăr, a
fost procurată. Vînzătorul, după ce a vîndut casa, a plecat la fiica sa. Peste
aproximativ 2-3 luni s-a întors şi a solicitat casa înapoi şi a restituit banii. Cui
şi ce sumă a restituit cetăţenii nu cunosc. Aceste momente le vor lămuri organele
competente. Comisia noastră din lipsă de timp nu a vizitat a 2 oară această
localitate.
1.1.6. Satul Şireuţi
Cu toate că primarul a fost anunţat cu 5 zile înainte la audieri a lipsit. A fost

prezentă numai secretara de la Primărie şi 1 sinistrat – Chifiriuc Rodica. Din
mărturiile secretarei nu a fost informată că trebuiau invitaţi toţi sinistraţii. În satul
Şireuţi au fost procurate 6 case – 4 de către agenţi economici şi 2 de către
Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale. Case incluse la reparaţii nu au
fost.
1. Chifeac Rodica – S-au procurat 2 case de către „Moldtelecom” cu
192.375 lei de la Fuţuc Lidia.
Pînă la inundaţii locuiau 2 familii în aceeaşi gospodărie. La întrebarea noastră
de ce 2 case, acest fenomen nu a putut lămuri nici sinistrata, nici secretara. Nu am
putut lămuri dacă aveau 2 numere cadastrale sau numai unu. La toate întrebările
secretara avea un singur răspuns: „Nu cunosc”.
În lista de la Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale suma de
procurare e indicată – 192375 lei pe cînd în contractul de vînzare-cumpărare e
indicată suma de 224.000 lei. Diferenţa aproximativ de 30.000 lei.
2. Mititelu Maria – Casa a fost procurată cu 228.000 lei, după datele
Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale, însă în contractul de vînzare-
cumpărare suma de 224.000 lei. Diferenţa e de 4000 lei.
84
3. Ruban Rebeca – nu s-a prezentat. Casa a fost procurată de către
„Moldtelecom” cu 92.362.5 lei – nu există contractul de vînzare-cumpărare.
4. Pica Ion – nu s-a prezentat. Casa a fost procurată cu 85.000 lei de către
CCC ”Moldagroconstrucţia”.
5. Botnari (Proţiuc) Natalia – nu s-a prezentat. Casa a fost procurată de
Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale cu 139.498 lei.
6. Cahiţa Eugenia – nu s-a prezentat. Casa a fost procurată cu 139.498 lei.
La solicitarea noastră de a prezenta listele cu ajutoare umanitare primite şi

distribuite au fost prezentate 2 liste în care nu era specificat nici ce s-a distribuit şi
nici cantitatea sau volumul lor. În liste erau numai numele de familie şi prenumele
sinistraţilor şi semnătura. Ce se referă la listele cu ajutoarele umanitare primite,
n-a fost prezentată nici o listă pe motiv că sunt la primar, iar biroul dumnealui e
închis.
Nu putem comenta starea caselor procurate, deoarece audieri practic nu au
avut loc. Putem face concluzia că ajutoarele umanitare au fost distribuite fără
nici o evidenţă şi repartizate în cantitate şi volum după gustul şi plăcerea
primarului.
Nu este clar nici comportamentul primarului din partea PCRM, care nu a
dorit să ne onoreze cu prezenţa, dar şi prezenţa sinistraţilor a sabotat-o. Oare să-i
fie frică de răspundere?
Pe data de 17 mai am avut audieri la Consiliul Raional Briceni. Şi aici
surprize.
În pofida faptului că au fost anunţaţi cu 4 zile despre venirea noastră,
preşedintele Consiliului Raional dl V. Cerevatîi, care a şi fost primul secretar
a PCRM în raionul Briceni nu a fost prezent, pe motiv fals că e în concediu,
în realitate nu era în concediu. Care ar fi motivul să nu se prezinte, putem
numai presupune.
Ne-am prezentat în biroul Vicepreşedintelui Consiliului Raional, dl
Spătari, care în 2008 a fost numit şi preşedintele Comisiei de repartizare a
ajutoarelor umanitare a raionului Briceni.
Am fost întîmpinaţi foarte „cald”, chiar aşi spune „fierbinte”. La
solicitarea listelor cu ajutoare umanitare primite de Consiliul Raional şi
listele de repartizare a acestor ajutoare la primarii am primit un răspuns
foarte convingător: „Toate listele au fost luate la CCCEC şi eu nu am nici o
listă”. (materiale video)
Un răspuns clar şi cuprinzător şi totodată, nu prea demn de o persoană ce stă
în fruntea raionului, dar foarte demn de un membru a Partidului comunist.
După ce a fost invitată contabila-şefă, la insistenţa noastră, lucrurile au
început să se lămurească. Doamna a declarat că au fost extrase de CCCEC
copiile listelor, însă originalele sunt. (materiale video)
Au fost prezentate listele ce ţin de ciment, cherestea, vopsea, var, ardezie.
Listele ce ţin de grîu, cărbune şi altele nu au fost prezentate. Cu toate că
Consiliul Raional Briceni de la firma „Antraţit” din Drochia a primit 41 de tone de
cărbune conform facturilor nr. 0829690 – 15 tone şi nr. 0829691 – 26 tone, lista
85
n-a fost prezentată.
La întrebarea cum de lămurit faptul că în satul Drepcăuţi conform listei
sinistraţilor le-a fost repartizat o cantitate – de ciment, cherestea, var, dar în
realitate au primit cu mult mai puţin. Răspunsul a fost următor: „Acestea
sunt problemele primarului”, pe cînd primarul a mărturisit că aşa a fost
dispoziţia conducerii raionului.
Iată, astfel, de lămuriri „clare” am primit din partea administraţiei
publice locale de nivelul I şi II. Astfel, de răspuns am primit şi la întrebările ce
ţin de procurarea nisipului de către sinistraţi din satul Criva, Drepcăuţi şi or.
Lipcani, din propriile cariere, la sume de 500 lei, sau de la 1800-2000 lei,şi ce ţine
de grîu furajer şi încolţit, repartizat sinistraţilor din or. Lipcani. Pînă la urmă nu
am putut primi nici un răspuns clar.
Probabil că un răspuns adecvat îl vor putea primi organele de anchetă. La
toate aceste afirmaţii sunt materiale video.
1.2. RAIONUL OCNIŢA
În raionul Ocniţa, în urma inundaţiilor rîului Nistru, au avut de suferit

5 localităţi: oraşul Otaci, satul Vălcineţ, satul Unghuri, satul Calaraşovca şi satul
Naslavcea. Pe teritoriul raionului au fost afectate 63 de case de locuit, 63 de
subsoluri, 173 de fîntîni, 69 de grădini private. Au fost evacuate 160 de familii
numărînd 402 persoane, inclusiv 110 copii.
După tabelul centralizator de evidenţă a Serviciului Protecţie Civilă şi
Situaţii Excepţionale – au fost evacuate 160 de familii, numărînd 402 persoane.
Sinistraţii şi primarii audiaţi susţin că nimeni de la acest Serviciu nu a fost
prezent, şi nu au fost ajutaţi de colaboratorii acestui Serviciu.
Din cele 173 de fîntîni, multe nu sunt curăţate nici pînă acum. (din mărturiile
sinistraţilor şi primarilor)
Din cele 63 de case inundate în raion una s-a năruit şi una se află în stare
avariată.
Ambele case s-au aflat în orăşelul Otaci.
La audieri în or. Otaci nu au fost invitaţi de către Primărie nici una din aceste
persoane cu case distruse. Din mărturiile primarului: o persoană n-a acceptat
procurarea casei în schimbul materialelor de construcţie. Pe motiv că nu s-a
prezentat, nu a fost posibil de verificat ce materiale de construcţie şi în ce volum a
primit. Totodată, primarul nu a putut prezenta lista cu meterialele de construcţie
distribuite acestui sinistrat.
Dlui Preda Nicolae – S-a procurat casa de la Bliscum Vladimir cu 110.000
lei, sinistratul nu a fost invitat.
De la cele 16 gospodării inundate au fost prezente 5 proprietari. S-a constatat
că comisia de evaluare atît a caselor inundate, cît şi a celor procurate, condusă
de reprezentantul MCDT condus de dl Boldovici nu a fost. Evaluarea a fost
efectuată de comisia din Primărie.
86
Au fost prezenţi la audiere – Bulicceova Ecaterina, Hohonavschii Oleg,
Stolearciuc, Serebrian Alexei şi Gorlaci Olga. Toţi aceşti sinistraţi au fost incluşi în
lista celor cu case care necesită reparaţie.
La verificarea listelor cu ajutoare umanitare şi a materialelor de construcţie
distribuite toţi sinistraţii parţial au confirmat că au primit volumul indicat. Însă,
dacă în acte, volumul materialelor era indicat ca fiind mai mare, după ce erau
familiarizaţi, cu cele indicate în acte, ori spuneau că nu ţin minte, ori spuneau
că îşi amintesc că aşa a fost. E straniu că toţi cei 5 în glas, în continuu
mulţumeau conducerii Primăriei (materiale video şi audio).
Evidenţa ajutoarelor a fost dusă prost. Actele fără dată, fără a fi indicat
ce ajutoare s-au distribuit şi fără a fi indicat volumul lor.
După factura nr. 998878 din 26.08-2008 de la SRL”Mihaileni” au fost
primite 5 tone de grîu, 3,5 tone au fost distribuite, iar 1,5 tone nu e clar unde
sunt.
De la Combinatul „Liman” s-au distribuit ajutoare umanitare
Primăriei, însă primarul susţine că ei au distribuit direct sinistraţilor şi de
liste nu dispune.
Doamna Stolearciuc a menţionat că pînă în prezent din fîntîna care se
aprovizionau cu apă 5 familii, nu e curăţată. A insistat foarte mult să intervenim la
această problemă. Prin convorbirea telefonică cu şeful Direcţiei stării excepţionale
şi cu medicul-şef al medicinei priventive din Ocniţa, mi-au promis că a doua zi o
să o să fie curăţată fîntîna.
În satele Vălcineţ şi Calaraşovca, la sosirea comisiei noastre în jurul
orelor 19.00, nu au fost prezenţi nu numai sinistraţii, dar nici primarii.
1.3. RAIONUL RÎŞCANI
În raionul Rîşcani au fost inundate 17 case, 10 subsoluri, 9 fîntîni, 126 ha

terenuri cu semănături. Au fost evacuate 318 familii numărînd 969 de persoane,
inclusiv 162 de copii.
Din cele 17 case afectate, 9 case au fost demolate – 6 în satul Văratic şi 3 în
satul Duruitoarea Nouă. 8 case, dintre care 5 în satul Dominteni şi 3 în Duruitoarea
Nouă necesitau reparaţie.
În ce priveşte evacuarea a 969 de persoane indicate în tabelul
centralizator al Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale de către
colaboratorii săi, e aceeaşi situaţie ca şi în toate raioanele – sinistraţii s-au
evacuat de sine stătător. Colaboratorii Serviciului care urmau să participe
nemijlocit la evacuarea sinistraţilor şi a bunurilor rămase nu au participat.
Aceeaşi situaţie e şi cu fîntînile: cetăţenii susţin că unele le-au curăţat cu
propriile lor forţe, iar celelalte sunt necurăţate şi până astăzi.
87
1.3.1 Satul Văratic
În satul Văratic au fost afectate de inundaţii 19 gospodării. La solicitarea

noastră de a prezenta listele sinistraţilor, primarul a prezentat mai multe liste cu un
număr de sinistraţi diferit (20, 24, 31). Din cele 19 persoane cu gospodăriile
inundate au fost prezente 5 persoane, pe motiv că nu au fost înştiinţaţi toţi. La toţi
aceşti 5 sinistraţi casele ori au fost demolate, ori avariate.
1. Pelin Sergiu – Casa a fost procurată de firma „Agroprofil” Drochia de la

Stici Ghenadie cu 102.600 lei.
Casa necesită a fi finisată, deoarece la momentul cînd a fost procurată
era în construcţie, nu avea uşi şi ferestre. Banii daţi vînzătorului – cash.
Primarul a promis ajutor însă nu la ajutat cu nimic.
2. Veriga Marin – Casa a fost procurată de „DAAC Hermes” SA de la

Mihai Ana cu 88970 lei (cash). Locuieşte în casa procurată.
3. Chetrari Victor – Casa a fost procurată de SRL „Interactiv” în satul
Pocimbăuţi cu 55.575 lei. Nu s-a prezentat.
4. Pelin Anton (invalid de gr. I) – Casa a fost procurată de SA
„Constructorul”, de la Motelica Victor cu 67.833 lei (4.500 euro). Casa procurată
e fără uşi şi fără ferestre, veche. A procurat cu clauza faţă de primar şi faţă de
preşedintele Consiliului raional Tăbîrţă, că timp de cîteva luni administraţia
publică locală o să repare casa. Sinistratul susţine că a fost impus indirect de
cumpărător să procure această casă. Pînă la moment sinistratul repară casa
cu propriile forţe. Primarul neagă o astfel de clauză.
5. Şalaru Ecaterina – Casa a fost procurată de la Scobioală Ecaterina cu
124.746.3 lei (9200 euro), în satul Zăicani de Ministerul Construcţiilor şi
Dezvoltării Teritoriale. În procesul-verbal a comisiei de negocieri nu este indicată
data, numele vînzătorului, suprafaţa terenului aferent. Conform acestui proces e de
9000 euro nu de 9200 euro cum e arătat în actele Ministerului Construcţiilor şi
Dezvoltării Teritoriale. Totodată la finele acestui act e indicat vînzătorul –
2 persoane Boz Claudia – buletin A 04029829 şi Scobioală Maria – buletin
A02003397. Ambele au şi număr cadastral – aparte. Deci, s-au vîndut 2 gospodării
sau una cu 2 numere cadastrale. Casa necesită reparaţie capitală. Susţine că a
procurat această casă, deoarece a fost impusă. Aceste mărturii sunt susţinute şi
de primar. Comisia de evaluare atât a casei demolate, cât şi a casei procurate
nu a fost la faţa locului.
Până pe data de 6.XI.2008 nu s-a procurat casă. Susţine că în ajun a fost

telefonată de la Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale de către o
doamnă pe nume Eşanu, care i-a comunicat: „Degrabă o să vă procurăm casă
în satul Zaicani şi trebuie să acceptaţi, în caz contrar nu o să vă procure
nimic”. Sinistrata susţine că dispune de acest număr de telefon. În aşa mod
sinistrata a acceptat procurarea casei, în caz contrar nu o să i se procure
nimic. Totodată, sinistrata susţine că între doamna ce a telefonat-o şi vînzător
este o legătură.
88
Doamna a dorit să procure casa în Rîşcani, însă dl Tăbîrţă, reprezentantul
MCDT şi primarul i-au refuzat, pe motiv că au avut indicaţii să procure case
numai în sat şi numai pînă la 10.000 euro.
Actualmente, locuieşte la gazdă la fratele său cu mama şi feciorul, pe motiv
că casa procurată necesită reparaţie capitală.
În lista prezentată de primar sunt incluse 3 case pentru reparaţii capitale.
6. Aposol Ion, preconizat după listă – scîndură – 4,4m3, a primit 3,0 m3,
dintre care 2m3 la primărie şi 1m3 la Drochia. Lista la primărie nu-i. Ciment –
6.5 t, în realitate au fost eliberate la Rîşcani 6 tone. Însă 1 tonă i-a fost reţinută
la depozitul din Răşcani ca plată pentru transport. La acel moment, după
acte, 1 tonă de ciment era evaluată la de 1818 lei. De la Rîşcani pînă la Văratic
e o distanţă de aproximativ 35 km. A mai primit 2 saci de var stins. În rest ce
era preconizat în listă nu a primit nimic.
7. Pelin Procopii – Scîndură: 2.08m3 – preconizat 1,5m3; vopsea – 3 cutii;
cărămidă – 30 buc – stabilit 900 bucăţi; sticlă – 6m2, eliberată din Chişinău şi
achitat transportul 2008 lei. Ciment a fost prevăzut pe listă 6 tone, dar a
primit 5 tone. 1 tonă reţinută la depozit la Rîşcani pentru plata transportului
plus 1000 lei a plătit.
Mai tîrziu i-a fost distribuită încă 1 tonă de ciment, însă din lipsa de
ciment i-au dat 1000 de lei, pe cînd cimentul după acte era evaluat la 1818 lei.
8. Gheorghiţă Victor – ciment – distribuit 6.5 tone, a primit 6 tone, din
care 1 tonă reţinută pentru transport la depozitul din Rîşcani. Scîndură -
distribuit 6.5m3, a primit 5m3, 1 sac de var. În rest (cărămidă – 600 buc., sticlă
– 18,2m2, cărămidă pentru sobă – 1200 buc.) cum era stabilit conform listei nu
a primit.
De către Primărie au fost primite 40 de plite electrice, aragaze şi

combinate.
Au fost repartizate cîte o unitate la 31 de sinistraţi, 4 unităţi la şcoală,
4 unităţi la grădiniţă şi o unitate la Primărie. Foarte contradictorii au fost
mărturiile primarului şi ale sinistraţilor.
Cît priveşte modul cum au fost repartizate aceste plite electrice
sinistraţilor, ultimii susţin că au fost repartizate la cetăţenii care nu au fost
inundaţi, însă sunt rude şi prieteni ai primarului şi ai aparatului său. În
acelaşi timp, primarul susţine că acestor persoane le-au fost inundate
grădinile (materiale video şi audio). Primarul susţine că unele persoane au
fost pregătite pentru evacuare şi pe acest motiv s-au repartizat ajutoare.
Ciudată e şi decizia primarului de a repartiza 4 plite electrice la
grădiniţă, 4 la şcoală şi 1 la primărie.
Această distribuire a fost efectuată în baza dispoziţiei verbale a Comisiei
de distribuire a ajutoarelor umanitare în concordanţă cu primarul.
Aceasta este explicaţia primarului, cu toate că recunoaşte că e o decizie
ilegală.
În baza aceleiaşi dispoziţii au fost repartizate şi făina, zahărul şi alte
produse alimentare la şcoală şi grădiniţă, deşi era în luna august. Primarul
89
susţine că s-a pregătit hrană pentru copii. Toate aceste produse alimentare au
fost luate la evidenţă.
Sinistraţii susţin că nu erau anunţaţi toţi cînd se aduceau ajutoarele
umanitare de către agenţii economici şi culturi religioase. Chiar dacă erau
anunţaţi, erau numai după ce se repartizau lucrurile mai bune (din mărturiile
sinistraţilor).
Menţionăm că din mărturiile dnei Popovici, susţinută de primar şi
viceprimar, sinistraţilor care au gospodării ţărăneşti nu li s-au restituit
30 litri de motorină la ha, conform hotărîrii Guvernului de atunci, în timp ce
liderii au primit.
Primarul susţine că s-a adresat către fostul preşedinte al Consiliului
Raional dl Tăbîrţă, de la care a primit răspuns că problema o să fie
soluţionată ceva mai tîrziu, însă şi pînă astăzi nu e soluţionată.
Viceprimarul susţine că s-a adresat la depozitul militar din Bălţi, de
unde a primit răspuns: „E tîrziu de-acum. Noi de două săptămîni nu mai
eliberăm”, ceea ce este un fals.
Din materialele de construcţie distrubuite sinistraţilor, după cum a fost
arătat mai sus, în realitate aceştia nu au primit nici jumătate din cele
prevăzute. Cel puţin pare straniu achitarea transportului pentru ciment –
câte o tonă – barter din evul mediu, pe cînd transportarea ajutoarelor era
obligatoriu să fie asigurată gratis.
Sticla distribuită din Chişinău sinistratului, care a plătit aproximativ
2000 lei pentru transport, cu toate că în actele Serviciului Protecţie Civilă şi
Situaţiil Excepţionale este menţionat că au transportat şi sticlă.
Cum să înţelegem aceste lucruri? Probabil ne va răspunde organele de
anchetă.
1.3.2. Satul Duruitoarea Nouă
În satul Duruitoarea Nouă a fost prezent numai dna primar şi inginerul

cadastral. Sinistraţii nu au fost invitaţi. Primarul susţine că nu a ştiut, în schimb
inginerul cadastral a confirmat că a fost informat să fie invitaţi sinistraţii, însă nu
i-au invitat. Primăria este formată din 2 comune Duruitoarea şi Dumeni. În sat au
fost inundate 6 case, 1 fîntînă şi 87 de grădini.
Din 6 case inundate 2 au fost procurate şi 1 s-a reparat. În realitate, au fost
mai multe case demolate, însă ele au fost achitate la momentul construcţiei
barajului de la Costeşti. La acel moment oamenii au semnat acte că au primit banii
şi au fost despăgubiţi şi pe viitor nu vor avea pretenţii.
Pentru sinistratul Ceban, a fost procurată casa de la Zincovscaia în satul
Păşcăuţi şi lociueşte acolo.
Pentru Glujinschii (casa sinistrată în Dumeni) a fost procurată casa în
Duruitoarea. Locuiesc la moment în casa sinistrată după ce au făcut reparaţie.
Iniţial şi casa dlui Glujinschii a fost inclusă în lista pentru reparaţie, însă a refuzat
şi i s-a procurat casă. Materialele de construcţie repartizate dlui Glujinschii se află
la balanţa Primăriei, însă se păstrează la depozitul din Rîşcani din mărturiile
primarului.
90
Din materialele repartizate pentru reparaţie sinistratul Andriuţă a primit
ciment – 1t, scîndură – 1,5m3, 3 cutii de vopsea şi un sac de var.
Lista în Primărie nu este, motivîndu-se că au primit tot din depozitul de
la Rîşcani (după mărturiile primarului). Din convorbirea telefonică (locuieşte în
Dumeni), sinistratul confirma că a primit întocmai. Însă se revoltă că a fost nevoit
să transporte contra plată şi în 2 tranşe.
În sat a fost inundată o singură fîntînă, dar şi aceasta pînă astăzi este în stare
avariată şi nu e curăţată, cu toate că în rapoartele Serviciului Protecţie Civilă şi
Situaţii Excepţionale figurează că a fost curăţată. Din această fîntînă se
aprovizionează cu apă 7 familii.
În aşa mod s-a constatat că şi în raionul Rîşcani la capitolul ce ţine de
procurarea caselor lucrurile stau prost ca şi în celelalte raioane.
Sinistraţii impuşi să procure case anumite, fără evaluarea Comisiei
Guvernamentale atît a caselor inundate cît şi a celor procurate. Din 8 case în
acest raion numai 2 sinistraţi locuiesc în case procurate (fapte numai din
mărturiile primarilor), iar 6 se repară şi pînă acum. Sinistraţii la rîndul lor se
adăpostesc care şi unde poate, timp de 2 ani, în pofida faptului că sau cheltuit
bani buni pentru procurarea caselor.
Legalitatea procurării casei în satul Duruitoarea Nouă pentru
sinistratul Glujinschii e pusă sub intrebare.
Ceva nou în acest raion, a fost şi modul de distribuire a materialelor de
construcţie din depozitele din Rîşcani, Drochia şi Chişinău, contrar legii.
Şi încă o noutate, la livrarea cimentului de la baza din Rîşcani, o tonă se
retrăgea înapoi pentru transport (deci 1818 lei la 35 km). În cazul cînd
cimentul era lipsă la depozit, sinistratului i se înmăna 1000 lei, fără a semna
vreun act, pe cînd tona de ciment costa 1818 lei. Ceva nou în managementul
moldovenesc. Aşa ceva poate fi numai în cazul cînd preşedintele Consiliului
Raional e comunist, iar primarul e din partea partidului „Uniunea Centristă”
(satul Varatic) ori comunist (satul Duruitoarea Nouă).
1.4. RAIONUL ŞTEFAN-VODĂ
În raionul Ştefan-Vodă au fost inundate 78 de case de locuit, 78 de subsoluri,

17 fîntîni, 321 de grădini particulare. După tabelul centralizator al Serviciului
Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale, au fost evacuate 424 de familii
numărînd 1250 de persoane, inclusiv 308 copii, însă numai în raport.
În realitate, toţi sinistraţii susţin că s-au evacuat de sine stătător, parţial
cu ajutorul primăriei. Pentru a se evacua au şi mai plătit şi bani cash pentru
transport. Aceeaşi situaţie e şi cu curăţatul fîntînilor, care au fost curăţate de
sinistraţi. Unii sinistraţi mărturisesc că au fost soldaţii Armatei Naţionale la
întărirea digurilor şi atît.
91
1.4.1. Satul Purcari
Din cele 78 de case inundate – 46 au fost în satul Purcari dintre care 27 demolate,
10 deteriorate şi 9 afectate parţial. După listele prezentate de primar, ca sinistraţi au
fost incluse 50 de gospodării.
1. Roată Dumitru – (prezentă: soţia) Casa a fost procurată de la Nistor

Alexei de firma SA „Orizont” cu 76.000 lei.
Negocierile cu vînzătorul le-a purtat contabila-şef a firmei „Orizont”. Casa
procurată a fost acoperită cu stuf. Au făcut reparaţie şi au acoperit casa cu
ardezie, după ce au descoperit casa veche. Doamna susţine că a primit din
ajutoarele umanitare mult mai puţin, decît a fost repartizat.
2. Belanov Ion – Casa a fost procurată cu 70.000 lei. Susţine că această
casă nu costă atîţia bani. Necesită reparaţie capitală. E persoană de vîrsta a treia
şi e foarte greu de concretizat ce ajutoare a primit.
3. Enache Mihail – Casa a fost procurată de „ASCOM – Grup” de la
Carauş Grigore, cu 60.750 lei. Casa procurată e bună, însă e amplasată pe o
baltă şi veşnic e umed.
4. Cauş Ion – decedat. Casa a fost procurată cu 10.000 lei. Ceva de
neredat. Ce poţi procura de aşa sumă? - un bordei?
5. Voloşina Maria – Casa a fost procurată de „Universul-Bank” de la
Sorocean Valeriu, cu 94.500 lei (7000 euro). Casa era fără sobă, curge în casă.
Necesită repsaraţie capitală.
6. Mihcov Andrei – Casa a fost procurată de „Apă-Canal” cu 135.000 lei
(10.000euro) de la Ranfil. Casa necesită reparaţie capitală. A căzut şi podul.
Materiale de construcţie nu a primit.
7. Nistor Fedot – Casa a fost procurată de la „ASCOM-grup” cu 135.000 lei
de la Gherghiţa Olga. Nu s-a prezentat.
8. Neguriţa Sofia – nu s-a prezentat. Casa a fost procurată de Banka Socială
cu 58.000 lei de la Moruz Elena.
9. Ponomarenco Nicolai – Casa a fost procurată de „AGREGAT” SA - în
sumă de 48.362 lei. Banii – vînzătorul a primit cash suma 5000 dolari SUA, ce
constituie mai mult de 48.000 lei. Casa procurată necesită reparaţie capitală.
Materiale de construcţie nu a primit. Susţine că ajutoare în realitate nu a primit.
Pînă la moment, acte de proprietar al casei nu are, deoarece vînzătorul refuză să le
perfecteze. În convorbire cu vînzătorul, ultimul susţine că acum perfectează actele
ca donaţie a casei. Probabil să se eschiveze de la impozite. Actualmente, în
contractul de vînzare-cumpărare, cît de straniu ar fi, e indicat numai actul de
donaţie. Cum a lichifiat firma -5000$ SUA ?
10. Neguriţa Trofim – nu s-a prezentat. Casa a fost procurată în satul
Olăneşti, în satul unde locuieşte fiica.
11. Neguriţa Andrei – Casa a fost procurată de firma „Anchir” SA cu
85.000 lei de la Manolache Oleg. Casa necesită reparaţie curentă.
12. Calnîh Ecaterina – Casa a fost procurată de firma „Glorinal” cu
162.000 lei (9000 euro) de la Constantinova Svetlana. La această sumă sinistrata a
mai adăugat 3000 euro. În total 12.000 euro. În caz contrar, vînzătorul refuză să
vîndă casa. În contractul de vînzare-cumpărare e stipulat că sinistrata timp de o
92
lună o să achite încă 3000 euro. Cheia a primit-o după ce a achitat vînzătorului
toată suma.
Casa procurată necesită reparaţie capitală, necesită de schimbat
acoperişul, într-o cameră a căzut podul, ferestrele şi uşile trebuie să fie
schimbate. Tratativele cu vînzătorul le-a dus firma „Agregat”. La solicitarea
sinistratei de a cumpăra casa în altă localitate, a primit refuz din partea
primarului. Primarul a motivat că aşa au fost dispoziţiile de la Chişinău. E
staniu că comisiei noastre nu i-a fost prezentat nici procesul-verbal de negocieri
nici contractul de vînzare-cumpărare. Nu este clar cum la acel moment 9000 euro
erau 162.000lei.
13. Dochim Andrei – nu s-a prezentat, a plecat peste hotare. Casa a fost
procurată cu 67.000 lei.
14. Nistor Victor – Casa a fost procurată de „Victoria -Bank” de la
Slobozian Alexandru, cu 120.000 lei (9000 euro). Locuieşte în casa procurată.
15. Gratie Victor – Casa a fost procurată de Camera Americană de Comerţ
în satul Antoneşti cu 99.750 lei. Nu s-a prezentat.
16. Vasilache Procopii – Casa a fost procurată de Ministerul Construcţiilor
şi Dezvoltării Teritoriale, de la Ialtir Ion, cu 142.475 lei (12.000 euro) dintre care
10.000 euro de la Minister plus 2000 euro a adăugit sinistratul. Nu s-a prezentat.
17. Poesniuc Alexandra – Casa a fost procurată de Ministerul Construcţiilor
şi Dezvoltării Teritoriale de la Rusu Gheorghe cu 142.000 lei. Necesită reparaţie
curentă. Locuieşte în casa procurată.
18. Murzac Andrei – Apartamentul a fost procurat la Ştefan-Vodă cu
280000 lei – 2 familii. Nu s-au prezentat.
19. Panfilov Diana – Casa a fost procurată de la mătuşa Răducan Elisaveta
cu 71.000 lei (5000 euro). Sinistrata – proprietară prin moştenire. Nu locuieşte
în satul Purcari.
20. Lupaşco Iurii – Casa a fost procurată de la Răducan Serghei cu
142.475 lei. Nu locuieşte în sat.
21. Răducan Maria – Casa a fost procurată de la Damaschin Alexandra cu
78.361,25 lei. A decedat.
22. Cărauş Andrei – Proprietar prin moştenire. Nu a primit nimic.
23. Panfil Natalia – Proprietar prin moştenire. Achita impozitele, are număr
cadstral. Nu a primit nimic.
24. Belanov Ion – Proprietar prin moştenire. Deoarece concubina, locuia în
altă parte. Avea viza de reşedinţă şi plătea impozite. Nu s-a procurat nimic.
25. Ureche Petru – Casa – demolată, proprietar prin moştenire, tînăr
specialist – profesor. Avea număr cadastral, plătea impozite, are act de
proprietar. Nu avea vizită de reşedinţă. Din mărturiile mamei sale: „Ajutor
umanitar a primit ce a trecut printre degete” şi totodată, „Are alte viziuni”.
Nu i s-a oferit nici casă ca tînăr specialist, deoarece avea această casă prin
moştenire, care s-a demolat. O logică „perfectă” şi o răfuială concretă cu cei ce
au alte viziuni.
26. Nistor Silvia – Casă prin moştenire. Avea toate actele perfectate, fără
viză de reşedinţă. Nu a primit nimic.
93
27. Slobodzian Galina – Proprietar prin moştenire. Are toate actele
perfectate, achită impozitele, dar nu are viză de reşedinţă. Casa – demolată.
28. Nistor Andrei – Proprietar prin moştenire. Avea toate actele, nu avea
viză de reşedinţă. Nu i s-a procurat nimic.
29. Celac Ion – Proprietar prin moştenire. Nu avea viză de reşedinţă.
Iniţial, inclus în lista persoanelor cu case avariate. Pe motiv că construia o
casă nouă, s-a luat decizia de a-i acorda ajutor – materiale de construcţie. A
primit 7 tone de ciment, 8,7 m3 de scîndură, uşi, vopsea, var, ardezie şi ajutor
bănesc.
Aşadar, la unii proprietari prin moştenire fără viză de reşedinţă li s-au

acordat materiale de construcţie în volum mare, iar la alţii nu. Oare de ce?
Primarul susţine că aşa a decis comisia şi el nu poartă nici o vină. Putea
oare comisia să decidă fără a fi influenţată de primar? Probabil că nu –
deoarece cel mai bine cunoaşte oamenii din sat şi aspiraţiile lor – primarul.
30. Pojar Natalia – Casa a fost procurată de ÎS „Aeropotrul Internaţional
Chişinău” cu 4000 euro. Suma a fost eliberată cash doamnei cu condiţia să
procure casa numai de la cetăţeanca Danilescu. Doamna susţine că această casă
era la balanţa Aeroportului, ca vilă. Casa procurată necesită reparaţie. Doamnei
i s-au distribuit şi materiale de construcţie.
Deci după cum reiese, se eliberează doamnei Pojar 4000 euro cash de la
ÎS „Aeropotrul Internaţional Chişinău”, se condiţionează, care casă şi de la
cine să fie procurată. Probabil că a fost ascultătoare – în semn de
recunoştinţă i se distribuie şi materiale de construcţie în pofida faptului că
materialele de construcţie la cei cu case cumpărate nu se cuvenea.
31. Sinii Ion – Casa – inclusă în lista pentru reparaţie. Primarul susţine că
s-au acordat materiale de construcţie, însă lista nu a putut fi prezentată.
Sinistratul nu s-a prezentat.
32. Grecu Ion – Casa – inundată demolată. Proprietar prin moştenire.
Pe motiv că construia la acel moment o altă casă, s-au acordat materiale de
construcţie în volum mare – întocmai cît şi dlui Celac.
Şi aici, în raionul Ştefan-Vodă, apare firma „INEP-LUCK”, care a
distribuit materialele de construcţie. Apare întrebarea: oare numai această
firmă există la noi în republică? Cum a dovedit o firmă mică din Hînceşti să
repare sute de case şi să distribuie mii de tone de materiale de construcţie
într-un termen atît de restrîns? Probabil că şi furnicile, şi albinele invidiau
această firmă atît de „sîrguincioasă”. Însă la care capitol „sîrguincioasă”.
Unele materiale de construcţie au fost distribuite sinistraţilor din
Ştefan-Vodă şi transportate contra plată.
Ajutoarele umanitare au fost distribuite fără evidenţă. Chiar dacă şi
există unele liste, nu este indicat ce ajutor umanitar, cantitatea şi volumul
distribuit sinistraţilor, unele – fără semnături ale sinistraţilor. În unele liste
nu este indicat de la cine a fost recepţionat ajutorul umanitar. În listele de
repartizare a grîului nu e clar de la cine a parvenit, listele fără semnături şi,
94
totodată, unii cetăţeni susţin că nu au primit cantitatea indicată în listă.
Primarul dă vina pe comisia de repartizare a ajutoarelor, deşi în toate
listele este semnătura primarului şi a secretarului primăriei.
Unii sinistraţi confirmă că: distrubuirea ajutoarelor umanitare a fost
efectuată în funcţie de simpatiile faţă de primar.
– Materialele de construcţie au fost distribuite şi unor persoane care nu
au nici o legătură cu inundaţiile.
– În unele liste de repartizare a cimentului sunt incluse persoane care nu
au primit nici un gram de ciment.
– În unele cazuri, imediat după inundaţii, unele persoane au fost iradiate
de la viza de reşedinţă din casele inundate.
Secretarul Comisiei de repartizare a ajutoarelor umanitare susţine că D-ei
a dus numai evidenţa, dar cui şi cât – a decis primarul.
Pe o listă de repartizare a ajutoarelor umanitare (produse alimentare şi
altele) nu este indicată cantitatea lor şi nici denumirea. Primarul susţine că
aceste probleme îi aparţin comisiei de repartizare a primăriei şi nu
dumnealui.
În realitate toţi dau vina unii pe alţii, însă o explicaţie clară nu există.
Ajutoarele umanitare au fost repartizate şi persoanelor care au descărcat
aceste ajutoare şi celor ce au construit diguri, fără nici o decizie a consiliului
sătesc – pur şi simplu la indicaţia primarului.
Foarte multe ajutoare, cât şi unele sume de bani au fost distribuite
persoanelor care nu au avut nici o legătură cu inundaţiile, dar conform
indicaţiei primarului.
Menţionăm că membrul comisiei noastre, dl Valeriu Munteanu, la acel

moment primar de Floreni, a distribuit Primăriei satului Purcari o sumă de
bani şi unele ajutoare. La insistenţa D-lui de a fi prezentată lista sinistraţilor
care au primit acele ajutoare nu a fost de găsit.
Din informaţiile unui membru al comisiei de repartizare, am aflat că cu
acei bani au fost reparate nişte maşini.
Din materialele de construcţie, o bună parte a fost distribuită cetăţenilor
la care parţial au fost inundate grădinile şi la unele persoane, la care nici
măcar grădinele n-au fost inundate. Primarul susţine că a repartizat aceste
materiale categoriei date de cetăţeni conform indicaţiilor verbale ale comisiei
de la Chişinău, în frunte cu dl Barbăneagră. Un alt criteriu a fost să se
repartizeze pensionarilor.
La audieri s-a demonstrat că în listă au fost incluse unele persoane
sinistrate, însă în realitate nu le-au primit.
La 2 persoane – Grecu şi Celac – le-au fost distribuite materiale de
construcţie în volum mare, pentru reparaţia caselor, cu toate că erau
proprietari prin moştenire şi nu aveau viză de reşedinţă.
Cu alte cuvinte, materialele de construcţie au fost repartizate nu celor
care aveau necesitate, dar celor care au fost cuminţi şi loiali primarului.
De remarcat faptul că proprietarii gospodăriilor ţărăneşti, cu terenurile
95
inundate, nu au primit cele 30 l de motorină la ha, conform Hotărîrii
Guvernului.
De toate aceste afaceri dubioase ale Primăriei satului Purcari e necesar
să se ocupe organele de resort.
1.4.2. Satul Talmaza
Conform tabelului centralizator, au fost inundate 21 de gospodării. Dintre

care – 3 case demolate şi sinistraţilor li s-au procurat alte case; – 3 case incluse în
lista pentru reparaţie. Primarul nu a fost prezent
Primăria nu dispune de contractele vânzare-cumpărare a caselor. S-a prezentat
viceprimarul.
- Chioru Ghenadie – Casă a fost procurată cu 8000 euro de la Corseac

Vladimir. Nu a fost prezent. În actele de la Ministerul Construcţiei şi
Dezvoltării Teritoriale casa e procurată pentru dna Chioru Elena, iar
la primărie – pentru Chioru Ghenadie.
- Belecciu Nicolai – Casa a fost procurată de la Morari Eugenia cu

14000 euro + 11000 Euro. Taxa notarială a plătit-o sinistratul. Din
ajutoare umanitare, a primit produse alimentare şi haine la mâna a doua.
- Vlas Anatolie – Casa a fost procurată în raionul Nisporeni cu

15000 euro. Primăria nu deţine actele de vânzare-cumpărare.
Iniţial, sisnistartului i s-a propus să procure casă în sat. Antoneşti, însă, după
insistenţa sinistratului, i-a fost permis în raionul Nisporeni.
Casele celor 3 sinistraţi care au fost incluse în lista pentru reparaţie, au fost
distribuite materiale de construcţie. Materiale de construcţie au fost distribuite pe
loc şi de la depozitul din Ştefan-Vodă unor persoane ce nu erau incluse în lista
caselor pentru reparaţie. Lista de repartizare a materialelor de construcţie la
Primărie nu există, pe motiv că ele au rămas la reprezentantul firmei „Liman” şi la
Consiliul Raional Ştefan-Vodă.
Viceprimarul suţine că comisia condusă de domnii Boldovic şi Verstiuc iniţial le-a
transmis prin fax (a fost prezentat), de ce fel de materiale de construcţie are nevoie
fiecare sisnistrat – (Juravschii, Ploşniţă, Pădureţ). Peste un timp oarecare a primit
un alt fax (prezentat) cu indicaţie pentru fiecare sinistart ce materiale şi în ce
volum erau necesar de distribuit.
Între aceste 2 liste este o diferenţă mare. Toate materialele de construcţie au fost
distribuite de la firma „Liman”.
De menţionat că din cei 21 de proprietari–sinistarţi a fost prezent numai
fostul poliţist Belecciu Nicolai.
De la primărie am fost informaţi că persoanele nu au fost anunţate.
Ajutoarele umanitare au fost repartizate de „Crucea Roşie” însă primite
numai de Chioru şi Belecciu.
96
Viceprimarul susţine că a fost sunat de reprezentantul de la „Crucea
Roşie” şi rugat să-i trimită pe aceşti 2 sinistraţi la Purcari după ajutoare. De
ce nominal şi numai 2 persoane ?
Şi sindicatele au repartizat câte 1000 de lei, şi tot acestor 2 persoane (fostul
poliţist, liderul din sat) şi tot în satul Purcari.
Viceprimarul susţine că cele 4 fântâni inundate au fost curăţate de cetăţeni şi
nu de Serviciul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale, după cum prevedea
legislaţia în vigoare.
1.4.3. Satul Răscăieţi
Cu toate că primăria a fost anunţată în prealabil, la sosirea comisiei noastre

nu a fost prezentă nici conducerea primăriei şi nici sinistraţii. Ori că să nu fi dorit
ei să se prezinte în faţa comisiei noastre, ori că era oră târzie şi administraţia
publică locală la această oră nu mai activează (în jurul orelor 19.00).
După audierile sinistraţilor din raionul Ştefan-Vodă, putem afirma că,

chiar şi în acest raion unde au fost demolate mai puţine case şi totodată,
oferta caselor de vânzare era mult mai mare, s-au procurat case la preţuri
mari, care necesitau reparaţie capitală, case impuse sinistraţilor pentru a fi
cumpărate.
Cu toate că primarii confirmă că materialele de construcţie nu au fost
repartizate, sinistraţilor la care s-au procurat case, din mărturiile celor
prezenţi la audieri, s-a dovedit că unora dintre ei totuşi au fost distribuite.
În acelaşi timp, celor din lista cu casele incluse pentru reparaţie le-au fost
distribuite materiale de construcţie nici pe de parte de necesarul prevăzut în
acte.
Este de neânţeles şi distribuirea materialelor de construcţie direct de
comisia condusă de Boldovici şi Barbăneagră, care, prin fax, indicau
primarilor cui, ce şi cât să distribuie.
În această manieră unor persoane li s-au distribuit suplimentar, iar unor
nici strictul necesar.
Cu referinţă la celelalte ajutoare umanitare, putem constata:
1. Nu a fost dusă o evidenţă strictă, ci o simulare de evidenţă. În unele
acte nu este indicat nici ce a fost repartizat, nemaivorbind de cantitatea şi de
volumul lor.
2. O mare cantitate de ajutoare umanitare a fost distribuită cetăţenilor
care nu au avut nici o legătură cu inundaţiile, ci după bunul plac al
administraţiei publice locale sau la discreţia Comisiei guvernamentale.
3 Nerespectarea evidenţei a condus la repartizarea ajutoarelor după
criterii de rudenie şi de apartenenţă politică, cum au fost cazurile din satul
Purcari.
97
VII. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
1. CONCLUZII. SITUAŢIA ACTUALĂ PROVOCATĂ DE GUVERNUL

GRECEANÎI
În pofida faptului că cetăţenii de rând, persoanele juridice, publice şi privare

au venit în ajutorul sinistraţilor pentru a le îndulci în măsura posibilităţilor, gustul
amar, unii angajaţi din administraţia publică locală de toate nivelurile au contribuit
la aprofundarea acelui gust amar.
1. Guvernul de atunci practic nu a întreprins nimic pentru minimalizarea

consecinţelor inundaţiilor, în special în raionul Briceni. Ba mai mult ca atât practic
cu câteva ore înainte de inundaţii, conştientizând că nu s-a întreprins nimic, la
televiziunea publică „Moldova1” Guvernul comunist tot repeta fraza – „Totul e sub
control”.
2. Toate acţiunile ce ţin de evacuarea sinistraţilor, curăţarea fântânilor
raportate de Serviciul Stare Civilă şi Situaţii Excepţionale au rămas pe hârtie, în
realitate practic nu s-a întreprins nimic. Din toate materialele sutelor de sinistraţi
audiaţi nici unul nu a confirmat că au fost ajutaţi de reprezentanţi ai acestui
serviciu.
3.Primele decizii ale Comisiei Naţionale, de a construi case noi, cu toate că
era clar, că e imposibil la acel moment, a dus la tărăgănarea timpului de a procura
case sinistraţilor.
Ba mai mult ca atât a dus şi la pierderi de resurse financiare, pe motiv că au
fost pregătite câteva zeci de ha de pământ cultivat din proprietate privată.
Timp de 10 – 15 zile în unele sate au început lucrările pentru a construi case.
4. Evaluarea caselor inundate şi celor procurate de către comisia
Guvernamentală a fost efectuată superficial, neprofesionist, iar în unele cazuri nu a
fost efectuată nicidecum. Totodată am menţiona că şi în dependenţă de cine e
vânzătorul şi cine e cumpărătorul.
5. Procurarea caselor vechi, care necesitau reparaţii capitale, de către comisia
Guvernamentală nu poate fi calificată decât o infracţiune inconştientă, cel puţin.
S-au procurat case cu izvor, cu copaci care creşteau din podea, cu bătrâni în casă,
cu ciuperci şi mucegai, cu poduri căzute, cu acoperişuri care curg, cu uşi şi ferestre
putrede, la preţuri mari, de până la 20 000 euro.
6. Totodată menţionăm faptul că pentru unii sinistraţi, s-au procurat case de la
părinţi, fraţi, cumnaţi, fii şi fiice – şi unde? – în municipiul Chişinău, în alte oraşe
la preţuri impunătoare de la 15 000 – 30 000 euro.
Tot aceste persoane mai primesc cu titlu de ajutor umanitar şi materiale de
construcţii, repară casele parţial inundate şi locuiesc în ele. Unii chiar şi în chirie le
dau.
7. Cel puţin e stranie şi decizia Comisie Guvernamentale de a procura case
(apartamente) pe numele persoanelor ce nu deţin cetăţenia RM.
8. Faptul că se procură casă unei persoane de vârsta a treia, care de mult timp
nu locuia în casa sinistrată, dar la un azil, fără buletin, numai în baza actului
98
temporar – F.9 – expirat în 2007, fără prezenţa şi semnătura ei, despre ce ne
vorbeşte oare ? Despre neatenţie, neprofesionalism, ori despre altceva ?
9. Din cei peste 200 de sinistraţi audiaţi, majoritatea lor au fost impuşi în mod
direct să procure aceste case.
10. Toate contractele de vânzare – cumpărare sunt indicate sumele în euro, în
datele de la Ministerul Construcţiei şi Dezvoltării Regionale sunt arătate şi în lei şi
în euro. Conform datelor BNM a cursului valutar LEU/EURO pentru perioada
când s-au procurat casele, suma în lei e mai mare decât cea reală calculată după
datele Băncii Naţionale. Noi nu ne-am pus scopul să calculăm la toate casele
procurate, dar câteva exemple sunt în raport.
Să trecem la capitolul reparaţia caselor inundate.
1. Toate reparaţiile caselor în raionul Briceni au fost efectuate, după acte,

de firma „INEP – LUCK” din Hînceşti. Din actele care le deţinem această firmă a
câştigat tenderul anunţat de Ministerul Construcţiei şi Dezvoltări Regionale. Poate
că a fost cea mai solidă firmă cu cele mai bune oferte, sau poate pe motivul ca
doamna Irina Pricop este din acelaşi sat şi totodată colegă de şcoală cu fostul
Ministru al Construcţiei şi Dezvoltări Regionale dl Boldovici ? Rămâne să ne
răspundă organele abilitate.
2. Această firmă a început lucrările, conform proceselor–verbale, peste 1 an
după inundaţii, în luna iulie 2009 şi în luna august – septembrie 2009, conform
devizelor de cheltuieli prezentate spre achitare MCDT, a şi finisat lucrările. Aşa
reiese după acte.
3. În realitate sinistraţii caselor incluse la reparaţie în august – septembrie
2008, primind unele materiale de construcţii cu titlu „Ajutor material”, iar în
majoritatea cazurilor au procurat pe cont propriu şi au efectuat reparaţii.
La sosirea reprezentantului firmei „INEP–LUCK” peste 1 an, majoritatea
caselor erau reparate.
4. Reprezentantul firmei nu a prezentat sinistraţilor devizul local pentru
materialele procurate şi lucrările efectuate.
Cum au fost acceptate aceste devize de cheltuieli la MCDT spre plată ?
5. Dacă sinistratul nu semna procesul – verbal, atunci se indica de către
reprezentantul firmei - „refuză de efectuarea reparaţiei”.
6. Unii sinistraţi au semnat cu clauze de genul „reparaţia va fi finisată în
mai 2010”, însă numai semnat a rămas.
7. Însă cei ce nu au finisat reparaţiile, până la sosirea acestei firme, au
acceptat că lucrările de reparaţie să fie finisate de această firmă. Dar peste 1 an
totul e necesar de început din nou, pe motiv că acele lucrări efectuate de firmă au
fost în bătaie de joc.
8. Numai după familiarizarea sinistraţilor de comisia noastră cu devizul
local pentru procurarea materialelor şi lucrărilor efectuate, sinistraţii au înţeles că
au fost înşelaţi.
99
Distribuirea materialelor de construcţie şi ajutoarelor umanitare au fost efectuate:
1. Fără o evidenţă strictă;
2. Repartizarea acestor ajutoare a fost efectuată, aparent arbitrar, şi după
apartenenţa politică, cu încălcări de proceduri.
3. Comisiei noastre nu au fost prezentate listele ajutoarelor primite de la
organizaţiile obşteşti.
Motivul că aceste ajutoare au fost distribuite direct sinistraţilor. În realitate,
conform actelor au fost distribuite ori Consiliului Raional ori Primăriei.
Aceste lucruri dovedesc actele prezentate comisie noastre unde este
semnătura angajaţilor APL şi ştampila Primăriei sau Consiliului Raional.
4. Unii primari din raionul Briceni şi preşedintele Consiliului Raional au
refuzat să prezinte listele de distribuire, pe motiv că au fost luate la control de către
CCCEC. În realitate unele erau la contabilă. Probabil că erau toate însă au fost
prezentate numai unele.
5. Ajutoarele primite şi repartizarea de Serviciul Protecţiei Civile şi
Situaţiilor Excepţionale (fostul Departament al Situaţiilor Excepţionale) e necesar
să fie elucidate de specialiştii organelor de anchetă.
În aşa mod atât procurarea caselor pentru sinistraţi, reparaţia caselor inundate,
cât şi distribuirea ajutoarelor umanitare a fost cel puţin arbitrară.
Pe motivul că pe parcurs am apelat la ajutorul Curţii de Conturi vă aducem la
cunoştinţă că am primit o notă informativă (vezi anexa nr. 1) cu o analiză parţială
ce ţine de distribuirea mijloacelor financiare.
2. RECOMANDĂRI
1. Ministerului Construcţiei şi Dezvoltării Regionale - crearea unei

comisii de experţi din cadrul ministerului, din cadrul instituţiilor de proiectare
pentru reevaluarea obiectivă, nu pe criterii politice, a caselor procurate şi a celor
inundate, în care la moment locuiesc cetăţenii.
2. Agenţiei Naţionale Cadastru – formarea unui grup de lucru pentru:
- aprecierea cantitativă a bunurilor imobiliare înregistrate la cadastru, ce
aparţineau sinistraţilor de până şi după inundaţiile din vara anului 2008, în toate
localităţile afectate de inundaţii;
- aprecierea cantitativă a bunurilor imobiliare înregistrate la cadastru,
procurate sinistraţilor până la şi după inundaţii în toate raionale;
- verificarea suprafeţei terenurilor de pământ a sinistraţilor de până şi după
inundaţii.
3. Procuraturii Generale, Centrul de Combatere a Crimelor
Economice şi Corupţiei – de a crea un grup mixt de lucru la nivel de vice-
procuror general şi vice-director general pentru verificarea legalităţii acţiunilor
întreprinse de conducătorii şi angajaţii Administraţiei Publice Locale de nivelul I şi
II şi Administraţiei Publice Centrale, ce ţine de:
– Analiza ajutoarelor financiare parvenite pe intern şi extern şi sumelor
alocate pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor, pe motivul diferenţei de
aproximativ 26 mln, care au apărut la comisia noastră;
10
– Legalitatea şi obiectivitatea acordării sumelor mari pentru procurarea
caselor avariate, deteriorate şi părăsite de ani de zile, pentru sinistraţi, care şi la
moment nu locuiesc în ele;
– Legalitatea procurării unor case cetăţenilor, care au fost inundaţi parţial şi
totodată locuiesc în casele aşa-zis inundate;
– Legalitatea procurării caselor unor sinistraţi, proprietari prin moştenire,
care nu numai că nu au locuit în acele case până la inundaţii, dar nici acte de
confirmare că e proprietar nu aveau, iar la cei cu acte legale nu ?
– Activitatea firmei „INEP – LUCK” ce ţine de aşa zisele „reparaţii” a
caselor inundate;
− Legalitatea achitării sinistraţilor a sumelor de bani în numerar şi totodată
includerea sumelor de câteva ori mai mari în devizele de cheltuieli către MCDT;
− Motivul admiterii de către MCDT a acestor devize prezentate de către
„INEP – LUCK” spre achitare fără semnătura sinistratului şi reprezentanţii APL de
nivelul I şi II care erau numiţi ca membri ai comisiei;
− Corectitudinea repartizării materialelor de construcţii cu titlu de ajutor
umanitar către sinistraţi.
− Verificarea tuturor ajutoarelor umanitare distribuite de stat şi
organizaţiile obşteşti către Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi
Ajutoare Umanitare.
− Verificarea tuturor ajutoarelor umanitare distribuite Consiliilor Raionale
şi Primăriilor, atât de la organizaţiile obşteşti cât şi de cele ale satului;
− Activitatea Societăţii „Crucea Roşie” din RM.
− Verificarea tuturor ajutoarelor umanitare distribuite Serviciului Protecţiei
Civile şi Situaţii Excepţionale şi distribuirea de acest serviciu, a ajutoarelor în
raioane.
− Verificarea activităţii Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale,
conform Notei informative primite, acest Serviciu timp de 5 săptămâni a activat în
stare de „Situaţie Excepţională”.
− Verificarea celor 839 de tone de motorină alocate de către Guvernul
Ucrainei, dacă au fost introduse în ţară, sau nu;
− Motivul neachitării gospodăriilor ţărăneşti inundate a 30 litri de motorină
la ha, conform hotărârii Guvernului de atunci.
4. Ministerului Justiţiei împreună cu Ministerul Construcţiei şi
Dezvoltării Regionale – de a căuta modalitatea legală de reziliere a contractelor de
vânzare – cumpărare a caselor avariate şi care necesită reparaţii capitale, la
prezenţa cererii din partea sinistratului.
5. Ministerului Agriculturii – verificarea corectitudinii achitării
sinistraţilor suma de 100 lei pe ar pe lotul de pământ (grădină), sinistraţilor
conform Hotărârii Guvernului de atunci.
6. Ministerului Justiţiei, Ministerul Construcţiei şi Dezvoltării
Regionale, Ministerul Agriculturii, Reprezentanţilor Guvernului RM în
teritoriu, a elabora un proiect de lege ce ţine de soarta sinistraţilor, proprietari de
drept prin moştenire şi a loturilor de pământ ce le aparţineau.
10
7. Ministerului Finanţelor şi Ministerului Justiţiei – de a căuta
modalitatea de acordare din Fondul de Rezervă a Guvernului un suport financiar
sinistraţilor, care au refuzat de a primi sume mizerabile de bani de la firma „INEP-
LUCK” în schimbul semnăturii pe o sumă mare. Aceşti sinistraţi nu au primit
nimic şi pe cont propriu timp de 2 ani continuă să repare casele avariate şi până la
moment.
− Verificarea sumei de 25.979.335 lei ce constituie diferenţa de bani
dintre suma colectată şi suma alocată.
Stimaţi colegi !
Acest raport nici pe departe nu poate reda suferinţele şi durerea sinistraţilor

de rând care o poţi observa şi percepe numai în ochii lor plini de lacrimi, trişti şi
dezamăgiţi.
Pentru a înţelege trebuie să-i priveşti în ochi.
Şi totodată poţi observa satisfacţiile, îngâmfarea şi obrăznicia, prin lămuririle
aduse comisie noastre, celor ce au împărţit cum au dorit, ceea ce au adunat de le
mic la mare cetăţenii din toată Republica şi oamenii de bună credinţă de peste
hotare.
Oare aceasta nu este un genocid faţă de propriul popor, a conducerii
comuniste?
Mulţumesc pentru atenţie,
Preşedinte al Comisiei de anchetă

Gheorghe BREGA
10

Raportul Comisiei de Ancheta Privind Inundatiile Din 2008

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raportul Comisiei de Ancheta Privind Inundatiile Din 2008

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORTUL

II. CONSECINŢELE INUNDAŢIILOR DIN VARA ANULUI 2008

III. ACŢIUNILE AUTORITĂŢILOR PUBLICE PENTRU LICHIDAREA

IV. AJUTOARE FINANCIARE COLECTATE DE LA PERSOANELE FIZICE ŞI

V. AJUTOARE UMANITARE COLECTATE DE LA PERSOANELE FIZICE ŞI

VI. ANALIZA SITUAŢIEI ÎN TERITORIU/ LUCRĂRILE COMISIE DE ANCHETĂ

VII. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

ANEXĂ: NOTĂ INFORMATIVĂ A CURŢII DE CONTURI

1. PREAMBUL PROCEDURAL. LUCRĂRILE COMISIEI DE ANCHETĂ.

Comisia de anchetă privind modul de repartizare a ajutoarelor umanitare şi a

Primele răspunsuri au parvenit în primele zile ale lunii martie.

Studiind materialele parvenite, s-a depistat că toate ajutoarele umanitare atât

Raportul comisiei de anchetă a fost elaborat în baza următoarelor categorii de

Astfel, în total a fost recepţionată informaţie în volum de 3336 foi.

II. CONSECINŢELE INUNDAŢIILOR DIN VARA ANULUI 2008

1. SITUAŢIA IMEDIATĂ DUPĂ INUNDAŢII PE ÎNTREG TERITORIUL RM

S-a constat că în rezultatul inundaţiilor pe teritoriul Republicii Moldova au

Obiective ale gospodăriilor săteşti

Obiect de destinatie industrială

Staţii de salvare pe apă

Staţii de pompare a apei

În acelaşi timp au pierit animale:

1. FORMAREA COMISIEI NAŢIONALE PENTRU EVALUAREA

După datele materialelor prezentate de Cancelaria de Stat, s-a stabilit că pe

2. STABILIREA PLANULUI DE LUCRU ŞI ACTIVITATEA COMISIEI

La şedinţa din 30 iulie 2008 a Comisiei Naţionale pe ordinea de zi au fost

La 12 august 2008 are loc a 4 şedinţă a comisiei naţionale cu aceeaşi ordine

După cum observăm numai la 8 zile după şedinţa din 4.08.2008

Peste 6 zile, pe 18.08.2008 are loc a 5- a şedinţă a Comisie Naţionale cu

Analizând aceste decizii ne convingem încă o dată că Guvernul nu a

Următorul proces-verbal cu nr. 6 al şedinţei comisiei naţionale şi ultimul care

1. COLECTAREA AJUTOARELOR FINANCIARE.

Potrivit datelor parvenite de la Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Finanţelor,

2. GESTIONAREA AJUTOARELOR FINANCIARE

Gestionarea mijloacelor băneşti acumulate la conturile în cauză a fost efectuată de

Deci suma totală a ajutoarelor financiare acumulate din donaţii pentru

V. AJUTOARE UMANITARE COLECTATE DE LA PERSOANELE

1. ANALIZA DOCUMENTELOR PARVENITE DE LA AGENŢII ECONOMICI,

Ajutoarele umanitare pot fi clasificate în următoarele categorii:

1. Ajutoare umanitare parvenite de peste hotare şi distribuite structurilor de

Conform datelor Cancelariei de Stat, Agenţiei Rezerve Materiale, Achiziţii

Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare,

Nr. Nr. Destinatarul Numele/prenumele Cantitatea

14 06-08 683 Universitatea Agrară de Guţu Nicolae 21,3

Nr. Nr. Destinatarul Numele/prenumele Cantitate

6 06 08 29 Combinatul de Produse Sulima Iurie 20

Nu este clară atitudinea faţă de inundaţii sau contribuţia faţă de

În general, analizînd ambele tabele, observăm că majoritatea din

Ca exemplu ne serveşte lista prezentată Comisiei de către Confederaţia

La solicitarea repetată a Comisiei către Federaţia Naţională a

O altă organizaţie (ONG), care a distribuit ajutoare umanitare sinistraţilor în

- 1 camion – cu pachete alimentare conţinutul pachetului: 2,5 kg orez,

- 1 camion – plăpumi: 300 bucăţi, în valoare de 43.950,36 dolari SUA

- 1 camion – saltele: 280 bucăţi în valoare de 10.728,02 dolari SUA

- 1 camion – canistre: 900 bucăţi, în valoare de 8.058,4 dolari SUA

Conform datelor, o parte a fost distribuit în 13 raioane, pe cereri individuale

În ce priveşte cererile individuale, au parvenit din partea conducerii de

Conform facturii de expediere seria DS nr. 061556 a Societăţii „Crucea

După datele tabelului centralizator de la Serviciul Protecţie Civilă şi

Un alt mod de distribuire a ajutoarelor poate servi factura de expediere –

Conform acestei facturi, pe data de 03. 05. 09 se expediază către filiala

Valoarea totală constituie 18 296,92 lei.

Conform interpelării Comisie noastre către Cultul Penticostal din RM pe

Conform facturilor de expediţie seria CO Nr. 726856, CO Nr. 726894, CO