C.OPERT A OE.

VASILE POP SILAGHI

Prof. dr. iog. IGOR TERTEA Prof. dr. iog. TRA.IAN ONET

I )

VERIFICAREA

CALITATII CONSTRUCTIILOR DE BETON ARMAT

,I BETON PRECOMPRIMAT

EDJTURA DACIA CLUJ~NAPOCA 1979

REFERENT $TIlNT1FIC

prot. dr. ing. OVIDTU MIR$U

PREFATA

Reoiizarea unor constructii de ca,litate reprezinta in ultima analiza 0 preocupare de prd;ineconom'ic. Material.ele de cali tate superioara, Iltlecvate unei tinumite destinatii; raportate In diurabilitate §i pertormante tehnice, asiguru de regulli cei ma,i avantajo$i in;dici economici.

Betontil armat $i betQnu.z precomprimat eonsistuie in prezent principaleZe materiale [olosiie la exeeutasea elementelorstrudurale ale constructiilor -cu _cele mai variate destinaPii: civile; industriale, hidrotehnice, ;c7ii de comunicatii, poc{urietc. Ca mater'iale structu.role qcestea sint ~n mult mai mica masura expuse capricidor modetsau. uzurii morale, fn comparqtie eu materiaiele de fini,saj, de compartimentare ,sau a dotariior $i echipameraeler, a diror bilocuire la intervale mai m'ici sau ;mai mar'i de timp esteinevitab-iUi. Nu sint -ra1'e; exempieu: d.e cons,t-rucp:ii indmtriale din betan a'r-mat de virstii apr-oupe .seculara care qdapostesci-n, prezent ctt succes procese tehnologice echipate cu utilaje din cele mai. noi ,,,generatii'~.

Durabil'itatea etl. atribut III consttucpiilot de camate_ §i ded economiee conjerii, in Ie azul constructitlor "dej-initiveri, sindnimie semnijicatiiloT verQ-ulu'i a dura a~icaa ,c.(Jnstrui §i a diHnui.

Necesitotea reaLiziirii unoI' co nstrucfii de calitate se impune # prin prisma consecinselor p_regnant dezavantajoase in caz.'uri de esec, Bemeiiierile elememelor struciurale dinbeton armat ~'i ptecomprimat s.tnt [corte gteoaie fi [carte costisiioare, re.cuperareq maserialelor compromise este practic nuUi 10.1' riscul pierdedi de vieti omene~N in cazul unor aecuierde grave (prab1J;§.iti de c011,struc#:i) are ejecte psihologice din cele mai nejaste $'£ con_$ecinte sptiale din cele mai se-v.ere.

Prohabilita~ea de rise in cazui construcp,ilor din heton"Qrmat $i beton precomprimat poate ii reausd in mare milsuri.'i. dnd calitatea acestora este cea doritCL

Pfezent:a l"ucTl1.'I'e, VERIFICAREA CALITATII CONSTRUCrll~ to» DE- BETON ARMAT $1 BETON PRECOMPRIMAT, analizeaza

5

jac_~oriideterminanti ai caUtiftiiacestorGon~-r.uc.tiiprecum §imodalitiitile mode,rne de verif'icare a I01' in IabaratpT saU1n situ,

Cqpi;toIele 1 ,$i 2trateaza procedeele¢le.detetmin:q.r:e a proprier tatilor t'izko-mecaniceale bet:onului proaspat §i i;ntcirit, precizindu--s'e. criteriilede coJitate ale, acestor fn8'U;.#rt

, CqpitoluL3 prezinUi sOl-timentul de (irmatt{,ri ptecwm.§i ve.rificarilefi inc8rcarile. inecesare a fi efectuate asupra ote~uril,or, tmbinarilor sudate, asupra ca'l'caselor §i pluselor sudatecU ~i verif_tea,:"

rile specifice dpera'ttilor de pretenkidnare a drmiitun1or" ,"

Capitolul' 4 este consacTQt ,controlu~ui prin incerdiri nedist,ru.ctive a calitifJ;ii betonului", aZ pozipiei§i diametrului a-rmiiturilor fn_globate in beton preC1i11i§i a canalelorinjeetate laelementele din heton precQ,rnprimat.

Capitolul .5 este destinat verificlirilor necesare elemimteZor prefabr'icate~i s.e rejeri:i la mModele ~t tehnOlogla de incercare a' cesstor elem~nte sUb6arcini de exploatare tit$i let, vfwtfi,ca'1'ea ca,pa_ci~ tiipii torportante,

Cctpitolul 6 cupnnde principa:lele con.,Uf;ii .~i'met,ode de fncercare a COTtstt1,u:tjilor de be.tQrt c.trmqt :,si Q,etp1't; preCO'mprimat in e.:_cploa-

tare. ., .

CapitoZul 7, caretncheie ZucrareQ, face oinCUT.siune in_ nopj.u.nile elem.enta,re de stati_sticilmatema,tiea cu ,sCOpitl de a faciUta in;telegerea prelucrarii statistice a ,dateloT .ria ap1·ederii prin aceastii prismli' a calitaPii mate ri'alel or, a legi:loT de distributie a incarcariZor' :,si in ultima analiza a oonceptului de sigura-ntd a structurilor.

Fiecare !Capitol. se in.cheie cu 0 bibliografi_e strict' necesanl aprofundlirii rUnor date expusein text. Uncle este necesar, capitolele sfnttrisot'ite de aneree 100. detolii tehnice SQ'U metodologice:.

Autorii 8-au 8'traduit sa pun:a la tndemlna cititorilor Clvizati nu numai /0 monografie a ceZor mai moderne metode de 1JerificarB: a c.aUtCipii elementelor de constru;cpii din betoriarmqt §i beton pteb:ompfimCit tn $piri~tul act.elor n_brma.tive '(;tin to:tqnoast-rtl, dar $'i experie~ta lOr acumulata de-a ZUf1.gtif, anilor- in ca(kul laboratorului: de beton armat§i beton :vrecomprimat aZ Facultapi de construcpii din Cluj-Nq,poca.

Luerareq, coneep~t(i ca un tn;drtl,mqt.o'r,s.e q.dreseazii spe:ciali?tilor cQ11iStructori-executanti, cercetatori .~ praiectanti - preocupati d~ teal.i?area Uf!,Q1' comttuctii de Qo;litat~ §i in acee:a~t m,asurii stude't'lJ,ilQT :ingin.e1'i §i 8u,bing.~neri construetqri.

AUTbRll

6

CUPRINS

CAP. I. BETONl)L PROASPAT

... '

1.1. Ste biltrea compozi tiel bet0I1111).lj. obi~J:I ui t .' . • . 1.1.1. Betorrul de mardi ffiqi mica sau egaU' C"," B50,O

1.1.2. Betoane de n'lal'cti B aQD . . • • , , . • ,.

1.2. StabiHrea compo:z~tw.j_bet9nulul ell granum . ., .

1.3. Stabilirea compozi.~iej be'tonuJuiouaclitivI . ..,.. ,. . ~ " . 1.4. Stabilirea ,compozitjeiamestecurilov pentru inJeetarea ~analelor i.s, Detetl;1ijna!ti asupr3 proptietaiilor fizice ale betonulul

1.5.1.:Determ ipairea to:oststeiltefi

I.5'.1.1. Metoda rasp:indirii , . . . ' , '

1.5.1.2. Metoda tas!irii . . . .

1.5.1.3. Metoda vtsC:ozimettului tip Powers" ' 1.5.t.4. Metoda vii;co~ilpetrulul tip VE-SE

1.5:2. Determinarea gradului de comp:a,ctare

1.i~.3. D~tetmin8xea tendlntel de separare a apel

1.5.4, Deterrninarea densitii\ii aparente . . . . . " '".

1.5.5. Verificarea coni in utulu i qe apa din batenul proasp~t , . .1.5.6. Verificarea continutulu! de agregi;ltepiai'l din betonul

proaspat , .. , ...•. ,.,.

1..-5~7: beterm1nateaVolilmului: de aer oclus '1.5.7.1. Me!odagravlm:etridi . . . ., . 1.5.1.2, Metoda v<>'lumeJr.icacu prsslune }.5.1.3. Metoda vofumetrlca fitra presiune 1.6. Pre]ucrarea ~i i:nterpreta_rea re~u~tatelor Blbliografie la cap. L

Ao,e.xa Ll.

Anexa 1.2,. . • , .

Anexa U. . .•.

CAP. II.. UE:TONUr. tNTARIT

2.1, Verifica.l'ea pr[)prieta~i1ortizke " ,

2.1.1. Deterrnlnarea depsittitii betonulul (~) , . . , ' 2.],2,~te:rm1nareli densIta~il aparenta a betonulul (Pap) " 2-.1.3, Determmarea compactitAtii (pol,"oziUitii) betonului (C) 2.J.4, Determ:lnar~a pt!rmeabilitalii betonului , , • ". ' ,

2.1.4.1. Datermlnarea gradultii de 'Impsrmeabtlitate \a apa 2.1.4;2. Determinarea condudivttatii termice

2.2. Deterinihaj:l asupra. proptietatilor de de-format!e

2.2.1. Contraotia ~i\lmflarea beto.i1uhi) , . ;- ,

2.2.2. Dilat'atia' termiea a hetonului . . . , . .

11 11 12 :11 112- 36 36 3:9 4Q 41 43 45. 46 47 4.8 4:9 50

50 51 5:2 52 Ii4 56 56 09 eo 61

62 62 62 64

67 68 68 71 15 16 79

7

2.2.3. De.tel'minaraamodulului de deformatie al betonului

2.2 .. 3.1. Modulul de slasttcrtate static la compresiune (Ebl

2.2.3,2. :Modulul de.elasticitate dlnamic (Ed)'

2.2.4. Curgerea lentA. a betonulul . . . . . .

2,3. Stabilirea rezistsntelor mecanice ale betonului

:UU. Epvuvete neeesl;ire !neaTe.ariloT . . . .

2.3.2. Bezistsnta 1a compreslurre . . . . . . .. .,

2.3.2.1. Inoeroari prelirofnare sau incerciiri de verlficare a

marci! .

2.3:2.2. Incercari de. control pe faze . .

2.3.2.3. Inee:rc~rl. de ver#ica.re a caliiatii betonului din ele. mentele de construcji! . . . .

2.3.3. ReztsteJl~a la Intindere . . . . . .

2.3~3.1. Inoercarea la inc.ovoiet'e . . . 2.3.3.2. Incercares ta desplcare 'pe cuhuri sau de prisma . . . . . . . . . . . 2.3.3.3. tncercarea la despteara pe carote cilindrlce

2.3.4. Prelucrarea lii Interpretarea rezultatelor .

2.4. Deterrninarea a:de1;"entei dintre heton lii armatura

2.5. Aprecierea durabiliti~ti 'betoanelor

2.5.1. Reztstenta Is .tnghet--dezghet

2.5.2. Re.zisten{a la lioC . . . . . 2.5.3. Rezistenta Ia uZll1'a' . . . . 2.5.4. Aprecierea agresivit!itli apel

aibliogra;eie Ia cap. II. Anexa II.I.

Anexa n.s,

An~i!Ca, II.3.

Anexa 11.4.

Anexa 1L5.

Ailexa JUi.

Anexa II.7.

101 103 103

pe 'fragmente

101: 105 i06

101 111 111 114 115 117 111 121 123 124 126 128 131 134

CAP. tu: .ARMA'l'URI 135

3.1. Sortlmentul de oteluri pentru armaturi 135

3.2. Verificarl lii lncerdiri asupra o~elurUor 142

3.2.1. Ver'Hicarea aspectului . . . . . 144

'3.2.2. Verificarea profilului ~i a dlmenslurrilor 145

3.2.3: Verificarea deruliirH s!rmei din colaci . 14'6

3.2- .... Incercaree Ia tractiune . . . • • • . i46

3.2.4,1. Determinarea eiorturilor unit are 148

3.2.4,2. Determlnarea alungirilor epruvetet . . 150

3.2.4.3. Dsteemtnarea modululUi de elastioitate ~i a curbei

earacteristice 152

.3.2.5. Incercarea de indoire la rece . . . . . 154-

3.2.6. lncercarea la!ndoire alternanta 156

3 .. 2 . .7. Verificarea statistieaa caH1:atii otelurrlor 157

3.3. Verificare& cali.tiiVi io.nactirilor sudate 158

3.3,1. Examinarea ¥:izualii • . 158

3.3.2. Verificarea dlmem;la:nalii 159

3.3.3. Veriftcarea la ciacanire 161

3.3:4. Incercarea la tractkme 16.1

8

81 82

'84. 85 91 91 96

96 99

I.

..

,I

\

3 -, 3.6. Incerearee de indoire Ia reee . . . . . . 1611

3.'1. Verifi~'area calitiitii plaselor lii uarcasalcr sudate 116634,

3.4.1. Exantina,reavjzuf).la . . . .

3.4.2. "Verificarea dimensfenala . . . • . . . 164

3.4.3. Veriftcarea Ia ciocanire . . . . 165

3,4.4. Ver:i:ficarea prln aruncare de In !::QaHime 166.

3.4.5. Inceroarea la tractiune 166

3.4.6, Incarcarea la forfecare cu tractiune 16.7

3.4.7 .. Incercarea la 'indoire la rece . . . . 167

3.5. Verificarea calitiiiU toroanelor 111 a eablurflor 168

3,6. Verific:area calitapI ancorajelot . . . . '. . ..' 1.70

3.7. Verificar--ea montiil'ii anmlturi~0r in elementela de ccnstructii 171

3.8. Controlu] opera\lej. de 1>1:etel;lsiooare a armaturllor . . . .. 172

3.8,1.. Stabiltr.ea fade! de tntindere a armaturtlor- pretensionate 113

3.8.1.1. Cu ajutorul rnanometrelor (Ia presele hldraulice) 173

3.8.L2. CU ajutorul ehailor dinamometrlce . . . . .. 174

'3.8.1.3. Utilizarea dinamometrejor meeanice l1i a dozelor 175

'3.8.1.4. Miisurarea alungirilor 'barelor ~i a toroanelor 175

3.8.1.5. Mi:isul'area siige~ii al'ma turH tn tinse . . . . . . 17"7 3.8,1.6. Determmarea osei'lattilar proprii a sirmelor pretsn-

slonate . . . . . . . . . . . . . . ., 179

3.8.2. Controlul pretensionarii armaturiipostintlns·e. Fi~a de pre-

tensionare 179

Bibliografie la cap. IU. 182

Anexa ;0.1.1. . 184

.Anexa ll1.2. . 185

CAP. IV. INCERCARI NEDIS'l'BUCTIVE IB6

4.1. Contra luI calitaW betonului . . . . . . 18.6

4.1.1. Deterrninarea rezistentei betonulul ., .' lBB

4.1.1.1. Metode macanfce (de duritate superfictala) 188

4..1.1-2. .Metode aeusttee . . . . . . . . . . . . .. 195

4.1.2. Determinaraa defectelor Interne ale betanuluicu ajutorul

ultrasunetelor .'................ 202

4.1.3. Deterrninarea densitij.tii betonului cu ajutorul razelon 'Y 204

4.:t Stabillrea pozi~iei: 1;1 dlametrului armaturtlor . . . . . 207

4.2.1. Sondarea armliturH ptin indepartarea. OetQn).Jlui de acope-

rtre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207

4.2,2. Folosirea pahometrului . . . . . • . . . . . 207

4.2.3. Folosirea lzotepilor radloaotivl (gamagtafia) 210

4.3. Verlficarea c.alitiiiiicanalelorinjectate la elemente'!e din hewn

pre ccmprima t 2,12.

Bibliografie 1a cap. IV. . . . . . . . . . . . . • . . 214

CAP. V. VER.IFlCAREA CALI'l'ATII ELIW(EN'l'Et,OB PBEE'ABRICA'l'E

DIN BETON, BETON ARMAT ~I BETO.N PRECOMPBIM.AT 216

5i.l. Verificar.ea caracteristtcflor geometric:e . . . . . . .. 217

5'.2. M~to:de d's indl.rcare lii norme de tehnica secudtiilii muncil 226

5.3. Ma.surarea defol'(IlatWor . . . 233

5.3.l.XVlasurareasage¥ilor 234

A. Aparate mecanice 234

B. Aparate eleetrice . 2·3D

9

C. Aparate optice . . . . . • . . . 239

5.3'.2. Miisllrarea ah:l!!tkilor sau scurt-llrllor 240

A. Tensornetre mecanice 243

B. Tensometre op-ti.ce . . . . • . . 247

O. Tensometre electrice , . . • . . 25Q

D. Tensometre acustice . . . . . . . . . 251

E. Apara:te penfru ioregistrarea .alungtrtlor sau scurtar llor 259

F. Deformetre . . . . . . . • . . _262

5.3.3. Masurarea rotirflor . . . . . . . . . 267

5.3A. Masurarea deformaiiilor transversale . . 268

5.4. Re1eveul 'staril de fisurar'e . , . • . , , . '2-69

5.4.1. Stabilirea pozi~ieifisuri1ot . . . . . . 270

a.·U. Stabillrea deschider ii 'ii a distantet dintre fi.suri . .. 212

5.5. Verifiearea comporta.rii- elemantelnr )'irefahtkate in e;qflbatare 272

5.,6. Verij'icart'l8 capacit'Mii portante a elementelor prefabrica.te. 275

Bibliograiie la cap, V. . . . . . " ....•... 278

Anexa V.I. • . . . . . . . . . . . . . • . . • . . " 2BO

CAP. VI. INCERCAREA -CONSTBUCTULOR DE BETON ARMAT 1;11

BETON P~EGOM;PRIMAT IN EXPLOATABE . . .. 28.1

6.1. Conditiile tnoercaril in -situ a constructtflor . . . • . . . . 281 6-;2. Metode de lndircare ~i norme de tehrrica securitatu munch . . 282 6.3. Verificll-l'eaeOIllPortarii. in expleatare . . . . . . . . . . . 288 6,,4. Becomanddrt internatlonale 'pentzu tncercarea in. situ a construe-

~tilor . . . . . . . . . . . 289

6.4.1. Incercarea pr-in incarcare 291

6.4.2. Observatti de luhga d\lrata 2>96

Bibltografie In cap. VI. '. . . . . 296

.Anexa - Vr.1. . • • . • . • . • . 297

CAP. VII. PREl.UCRARE.t\ STATISTICA A REZULT~TELOR lNCER~ cARILon

298

.......... ;;

7.1. Scopu! pre1ucradi statistice a rlatelor 2,9.8

7.2-. Notiuni de staUstica. matematlca • . 209

7.2.1. Variabile alaatoare (stocastice) 299

7.2.2. Distributt! continue clasice . • 305

7.2~2.1. Distdbutia nbrtnal1i 305

7.2.2.2. Distribu~ia ;(2 (hi patrat) 314

7.2.2.3. Di-sttibu~fa, "t" (Student) 3l-6

7;2.3. Ajustllrea Jeg'ilor dedis.trlbu1ie '319

7.3. Apreeiel'eacalitaiii materialelor . •• .. .., 321

1.4. Interpretarea st,<:itist;ca a rezisfentei betonului dupii. Comitetul European a1 Hetonului (CEB) . . . 330 7.4.1. Obiectul. In.terpretiirU statJsUce . . . ,330

7,,4.2. Recoltarea ~l numarul probelor . . . . 330

7:4.,3. Intocmirea tapelului primal' • • . . . 333

7.4.4. Metoda practica' de 1iltocmtre a diagramei . 333

7.4.5. Coreclii .necesare in cazul unui nutniir mlc de ~r~be' 334

B!bliografie la cap. VII. . . . . . . . . • . . . . 334

Capitolul

BETONUL PROASplT

La realtzarea elementelor ~i structurilor de beton beton armat ~! beton precomprimetexeeutate monollt sau IjJrefa'brlbat se 'Pot utihza:

- betoanegrele, sau obisnuite, care au in conformlfate eu STAS 3622-70 0 densttate aparenta cuprlnsa In hmitele '220.1. ... 2 500 kg/m,a 1;11 Ia prepararsa carcra se utilizeaza agregate naturale grele;

- betoane eu agregate usoare naturale sau a..rtifidale. Dintre aoestea in tara noastra se utilizeaza mai ftecvent betoanele eli agregate arttficiale de tipul granulitului, Aceste betoane de granum, denumite tmproprru betoane usoare, au 0 densitate aparenta ce 1e Ineadreaza in 'Glasa betoanelor semigrele din STAS 3622-70 {I 701 ... 2 200 kg/mil) ..

1.1. STABILIREA COMPOZITIEI B-ETONULUI OBI$NUIT

Stabi:1itea compozitiet betonulul consta in alegerea materialelor componenta (ciment, agregate 9i apa) l;Ii precizarea consumulul 10,r la un metru cub de beton gata preparat, astfel, jncit utiliztnd un dozaj de eiment cit mal redus sa sa asigure obtinerea rezistentelor necesare, a unei bune lucrabillta~i a amesteculut pro asp at , tar in unele cazuri!?i a unor calilati suplimentare impuse de natura ~i condittfle de functionare ale constructiilor (tezistenta Ia lnghet-dezghet, un anumit grad de impermeabilitate, oanumlta termicitate, c .an.umita rezi:sten~a la.actiunea age:n'\ilot agresivi ete.),

Verlficarea calitb\tii materialelor componente ce urmeaza -a se utillza. la prepararea betonului se face in ccntormitate eu prevede-

11

rile' STAS l667-76, 179'9-73, 17S!)-7,Q, 1910-68, 662-69, 667-69 !?i 730-71.

In vederea sta.!bili.rli compozitiei betonului este necesar sa se cunoasca urmatoarels date preliminare:

- marcq: betonului;

- caraoeteristicile elernentelor ce urmeaza .a se 'executa (dlmen-

siunea mtnlma 'a. secttuntt elementului, distantadintrt;i armaturi etc.);

- eonditille de tt~$port ale betonului;

- conditiile de punere in opera (modul de compactare):

- eonditiile de inta!l'ire;

- gradul de omogenitate preconizat ,a se realize Ia prepararea

betonulut:

- condijdle de exploatare ale elemeatului saustructurii i_n ansamblu,

Tinind seama de aspectele deosebite care apar, stablltrea cornpozitiei betonului se face diferit in funcne de 'm8,I'Ca betonulul, dupa cum urmeaza [8].

1.1.1. BETONUl DE MARCA MAJ MICA SAU EGALA CU i 500

Etapele succesive de stabillre a compozitiei betonului sint urma-

toarele: .

a) Se alege tipu'l de ciment tinind seama de prevederlle proiectului sau de indicatilledin tabela i.1. Pentru qmbrac-funintile -:rutiere se utilizeaza cimentul PZ 400.

b) Se alegenatura ~i marime-.a maxima aagregatelor, In ce prlveste marimea maxima s -agregatelor, aceasta se alege astfel incit sa nu depa~easdi.. distanta dintre armaturl plus 6 mrn, respectiv sa nu depa~easca 1/4 din dimensiunea minima a s~etiunii elementului sau 1/2 din grosimea plitcii.

La prepararea betonului de mardi B 350 destinat realizarii imbracamintllor rutiere se utilizeaza ca agregat mar-e numai criblura de ,FOCa. eruptiva, pe citi1 v:reme la betonul de m.a.rca B 30-0 avlnd aceeasi destlnatte se poate utiliza ~j pietrisul de Tiu.

e) Se stahileste eonsistenta amestecului de baton proaspa:t necesara Ia punerea in Iucrare, in baza experientei dobtndite 1a executarea unor lucrart simBal'€! sau .a iI).di:catiilor din tabela 1.2, care au un caraeter orientativ. La stabillrea consistentel trebuie sa se tina-:seama ~i de distanja ~i conditiile de transport ..

12

.., E-<
... <
,g ~
~ p:
.0 «
0
~ Z
0
t-o
!i:1
~
.......
U,),
Z
0
H
r:El
III
r:El
~
'o-j
;§
5
p
H
P
~.
~
c,
f;i:
0
H
.....
§.
E;
Z
~
...
0
«
!'oJ.
~
~
~.
E-:<
P
111
.Q
!;
EO<
H
~.
gJ
-en
0
p.;. 1··8~ f
.. ~"'., Q iIi P ..., ..... .... .... ....,
o 0 ...
~;;..""""
.D I
;:i I p p ... ..... o-j H
I n I z I p I p I p I - I H ....
.. '"
.~ tt
7:l <~l!; 1 ~ I I I I I
~ p p p p p ;;- .~
~. t-.l ....
CllQl
f;i~::: I~ z -, p I p I ;:i 1 p I I ;;
- .... .....
~~8~§ ., z z ::> p p ~ iIi
~~'~Ilo~
JU P ~ (J:; p I ..... .... ....
s
! ~§ft z ;3 p ~ p p p
! ~~'f '
.§
Q I I
sgg z z It p P
w:.~!oO "" Z z
~f~
....
ttl
:::1 ;0 :£ ,§
:i 'ol on QI ~ijj ..
- cuOQ,
... o
.. cuiao ~ ..a..II. QJ .... 05;
t3 g ~ ~ §.~ ~~ ..
~ 6::; 0 0 0<:>0, '" So,"" S ~.o §
Bil/Ill o· 0 ~oo I!I i1I=,e ill"''''
.... N "'''1'
~'l:ll\ I!I ~ 1!I~1ll A ~tn ..... ~ ~'1:1 0,
• .!. ~
~.s~ oj "'~~
: .. e Al '" b ..... ~:= ~~
~ ... - Q ~-a;-3
ti't ~
a~a ~.oa ;0
'<? 13

....

..

';J p
p .
p "'-

14

I

Con.ditiiie de consisten~a pentru beWane}e ,destinate realiza:rii inI-rastructurilot de !poduri se stabllesc la fel oa la betoanele hldrotehniee [Z5}.

d) Se $tabil~te dozajul minim deciment In£unctie de conditlile de exploaiare ale e'lemenielor dupa lndieatiile din tabela 1.3.

e) Se stabileste gradul de omcgenrtate preconlzat a se ifeaUza laprepatarea: batonului (tabela 1.4),. in {unetie de valoasea ooefic,ientulul de variatle Cll stabilit in pedoada premerga,toore pe un numar minim de 30 seril de 'epruvete,

f) Se sbabilef?.te nums.rul sorturilor ~i gl'anulozita:tea agrega:telor. Pentru betonul de marcs. pina Ia B 150 incluSlV se vor utiliza eel putin doua 5'orturi de agl;regat: nisip O ... 7 mm I}ipiet;ril?, Iar pentru betonul de marca B 200 f?i mai mare se VOl' utiIiza eel putln, sorturile din t-abela 1.5.

Grmlulozi'ta:tea agreg,atelor utili~tepentru pl'~pa,r-a:rea diieritelO'r ca,tegQ-rii de betoane,cu exceptioa celor utiiizate la lUcrarile de drumuri, trebuie s~ fie IcupFinsa. in Iimitele indica'tie in ti,gurile 1.1. , .. 1.7.

Agt'egatele utilizate la betoanele destinateilub1''8.dimintilnr de drum:U1'itrePuie sa, aibii compozWa g,ranulo-

15

Tabe"la.1.2

INTERVALE DE CONSISTEN'fA

C~rne til <HIre 41l~ tecom:Rndate di!erit<:l" tnteJ:vale· de c"n.oi.ti;n~. ~Ililnd ".amn de una o;lin"olidl~iHe I

I Inter",,\

C a liffcat!v· (tasare ""'>

Ele;meute cu se:c~iunimal'i; funda~ii, radiere etc,

o -0,.;5 0,6-2 2,1-5 5.1-8

pervlbrator pervibrator pervibrator ipd;esare manuald

:l'oarte vJrto5 Virtos

slab plastic piastlc

Elernente cure:nte:stUpi, grlnz], pliici, perefi.

l'(I,pol'iin~D dlmeniilunUe ;'ecti.mil: hlb

procent <I.e arm ....... (%)

virtos 03i:-2 ITl'asa Vi bran t a J;;i
vtbrator de
slab plastic ,2,1-5 <2 <5 cofra]
pervibrator
pllisti.e 5,1-B ~1.! >5 pet"vihl'a tor ~:i
vibrator de
fliJid 8,1-11 cofraj
indesare rnanuala m~trka cuprinsa in zona hal1u'l1ata din flgurile 1.8 ~i 1.9. penteu stratul de llzuta li'iiti;tt'e cnrbele extreme din aceleasi figuri pentru stratulde i'ezistenta.

Compunerea sorturllorelementa.,re (sorturile care la cernere Ta· min intre doua site sau ciururi consecutive) in vederea obttnertt agregatulu! total se poate face pe caleanalttiea, prin incer<:ari, sau rnai eX'P~iti'V utilizind metoda grafidi a surnei D a trecerilor din fiecare sort prin sitele sueeesive, asa dupa cum se arata in exemplele 1.1 ~i _L2t prezentate in ocntlnuare.

1'6

Tabela 1.3' DOZi\JUL MINIM DE CIMENT (kg/m3) PENTRU ;BETOANE SIMPLE

, . '~I AE;MATE

\ BE'rON
Simphl I ArlIi;lt
75 -
100 240
180 280'
150 280
200 300
350 350
- 300 I
- 35.0 E1emente ferite de intemperii:

_ betoane de umplutura, ega:Hzaresau p'anla

-ele,iJtente 'iie ,rez~st~n:ta ' . .,

Elemente situate in medii cu umiditate ndlcatil

(iudipedcu peste 790/0 urnidttate) neprotejat.e prin, tencuieU SaU stratur! izelatoare, fundatJl 'sub apa,

Elemente expuse la lntempel·U;

_ protejate pzin tenculre sau struturi de pre-

tectie,

- neprotejate:

- supuse unor con4ltil moderate;

_ supuse unor condltii severe (in zona de nivel variabll al apelor)

Eleutente cu permeabilitate radusd (pere~i pen'tru reZeryoar~liastele .de. a;paetc.)

Elemente de beton ·precomprimat.

,100

'Il 1J)

b

E: 80'-

Fig. 1.1. Li,rmtelede grannlozitate ale.agregat.e1or 0-7 rnm utilizate 18 betoane pentru elemente cu sec-

tiUjll .mici.

~~ "tI

~ 6'0

-.. '.2-

J2 5 40~f+~_",1.~+-----;

''0

.S

"-

.1:1. 20 .I-J);J--~-I------{

t:J

.~ 9 }f-1~1I-_:_--I------1

'~3 s

~ Q2 ~:..j.1--3+5-----7,""'mm

Oiamefrul o~hjului c,;urIIlui(sitei)

17

Tabeta 1.4.

APRECIEREA GRADULUI DE m.:fOGENI'rATE

Vlllo.lle nQeficl.ntuloi de vAtia~e 0.%
rnA.".. b.tonului fHnd:
C.a.d de
omOlLeulta:te' I I
;:i:lJ :WO B 200 B 150
I <10% <12,5% <Ui%
II 10-15% 12,5:_ 17,5% 15~20%
III 15-20% 17,5-22,5.% 20-25%
]V - - 25-30% Tabela 1.5 SORTURILE DE AGREGATE PENTRU BETOANE

DE MARCA B 200 ... B -500

~n.im'l" mW<,!Q:IA " IIllUlUlelo .• I s~ 1!:"~ utiHz!I ce I p\lt'ln _orturlle
D~fI~ In mm
7 0-3 3-7
1l} 0-3 3-10
Hi (20) 0-3- 3-7 7-16 (20)
31 (40) 0-3 3-7 7-31 (40.)
71 0-7 7-31 31-71
>11 0-7 7-31 31-71 ~l >71 ;'tl' 100 -~

~ 80 ·>:!'o

Y tti

c 050 .~ E

a 0::::40 ~'ii

.~ 20

~~10 t!::: 3

Ql mr

Diametrul oQhlului ciuntlui (site;) Fig. 1.2. Llmitele de gran,ulciz.itate ale agregatelor 0-10 sail" 0.-:016 nun utnlzate Ia bet;o£lne

... de' mardi. ~ B250.· --

/) .A!JII"
_,;"/ ~
, .. /"./' ./
~5""'" jlf5 ""'"
.1 II" V
iV'/' [SO ......... 15"0
/' ()~
~L_..I 5
V w;'
V
45, 'l1 70 11 18

I

00 ,,} ~
BO // ~
// V/
60 /' 1/ V
.!l~ ~ ifs/
40- ..... ~ ~ ... ~o V
3j. ..,., ~
...,.. ~, ~
ev II. V
6"V:;
2 ')1 70
12 1 315 11 mm

00 i "1 --??
l-
F_ '/_7_- ~
80- I m -- F"---' ~-
6J tz>: .-- __ -o;_.. ,.....
60 7-~ ~~___..-n I""
i'1 t;>'. lJ\\111P& ~iJl1
40~b1'~ prO'

2~ . W 22
1 ·17
r-'.o.~ Ii :1 7 Q2.1

q

Diametrul ocbiutu! ciurulul (sltei)

Fig. 1.3. Llmitele de granu-Ioz-itate ate agregatelor 0-10 sau 0-16 rnm utilizate In betoane .

de marcl! ~ B 300.

3,75

16

20

31,5mm

Diametr(,ll ochtutu; cturutut (sitei)

Fig. 1.4. Limltele de grenul_ozi-~ate ale ugregatelor '0-20 sau 0__;31 rom;

- perrtru betosne de mardi, B 100 domeniul D-F; '.

~ pentru betoane de mardi B 150 ... B 250 domeniul E-D in cazul agreg'atelor de balsstie.di, respecttv E-D'i.n cszul agregatelor -de C ani era.

7,7

W <'"
80 ..,.- - - .---
~ il'"" / ---
60 --- ~; ...--
--- -- ~
40 -""':>%"5 ---
I--~ ~~ ~
20' ~
f/i'IY [16
4 W
7 375 7.1 1 20 37. ~,

,

Dtameiru! o.chiulul ciuruiu; (site!)

~mm

ns. Vi. Liinitele de gran:q}ozLtljteale agregatelar 0-20 sa':u 0-31 mill utiliza-te la betoane de marca > B 250.

19

.\.I:--:.,------+ _,SOl)~d.CilLrloLd:-,OjJ.b.{ltitill-· ----<~~lrm

ocblutu! ciurului (sitei J

Fig. 1.6. Limitele de, granulozitate ale agrega'telor 0-40 sau

0-71 rom:

---- pentru betoane de mardi. ~ B 100 domeniul G-li

- pentru betoane de mardi. B 150 ... B 250 domenlu] G-HitJ.

cazul agregatelor de bala~Uedi., respeotiv G'-H :in cazul celor de cariera.

00 ~
./ ~ ,/
D, .> »:
<7lI
j_ 7(} /'
so - / _/ filr
~Q/ ~
'I) ~ ~
)J
2v / ~/ ,S
4~7
7 .. 3,15 7 16 3~ 71
7 j~ tI E ,S lJ ;!.

;_g ~

....

·2·

u

{

~

£ ~ StgrtJ 1. Stafa obisnuito

logaritmlciJ

. Diamefrul ochiu/uJ ciuru{ui (s-itei)

Fig. 1.7. Llmitele de Q'ranulozitB..te ale agregatelbr 0-71 mrn uUHw zate la betoane de marea > B 250 ..

mm

-I

20

~~a ---r-----'-----r---'~~r1

100

9DI----+----j--+~:_:_tJ&"'H1"!. 80~------~----~--~~~~~~ 701----+-----j---''¥~~A7+_l 60~------~-----h~~~~~~~ 501-----+-~~~~~~~r;_, ~Ol-------~~~~~~~~;_~~

30'~--~~~~~~~~--~r-~-;

.. _

Exemplul 1.1. Se dau douasortnri de agregate avind granulozitatea Indicata in tabela 1.6 !?i se cere sa se stabileasca proportia :in care trebuie amestecate astfel !ncit agregatul total obtinut sa aiba granulozitatea cuprinsa in domeniul 'ibun'" din figura 1.4 ~i Indicata in tabela 1.6 pe linia j,granulol':itate propusa",

Intr-un dreptunghi avtad Iatura orizontala impiirtita in 100 parti egale si latura verticala in 600 par~egale (fig. 1.1.U) se traseaza trei linii orizontale corespunzatoare valcrilor celor trei sume D din thbela 1.6 (Dl=422, D;1=165, Da= =266). Be uneste apoi extremitatea dreapta a liniei D, cu extrernitateastingii a llniei Dg ~i din 10.cul unde aceasta dtagonala inter-

( ..l

I

I

o q2 7 ~15 7.1 16 25 3~5 4D

. DtmenslUnM oChiulul cluru(ui (s/fei) mm I

I----Scc1ro iogf1ritmlCd -

%

700r---~---'----~----.~D

90r-------~----~~w~

BOr--------+ ~~~

70 1-----+----,,~'if:#.J!.-_I 601--------~~~~--~

40r----7~~~~_+--~ 3-0 t-~~'.f:P+-c,_-_I_-_l

1 D imr:osjune(j oc/)iu/u I (sltel) mm

~Scoro .Iogaritmir:ii --i

F,fg. 1.8. Limitele de gran:uloz:ltate ale agregatelor 0,2 ... 7,1 rom )JtiUzate .la betOlmele p,ent,ru itTibr~~

caminti ruttera,

Fig. 1.9. LimiteJe d~ granulozitate ale agregatel.br 0,2 .• _ . 25 (san 0,2 ... 40 rom) utilizate la betcanele pentru !mbra'cij:mi~\i rutlere.

21

secteaza linia Da se eoboara 0 vertical a care delimiteaza pe latura orizontala proportiile in care trebuie amestecate cele dona sorturi de agregat (39% sort 1 ~i 61% sort 2). Se observa din tabela 1.6 ~ca granulozitatea amestecului de agregat obtinut in acest mod este' Ioarte apropiatade eea propusa initial.

ExempZul 1.2: -Se dau trer sorturt da agregat avind granulozltatea Indleata in tabela 1.7 ~i se cere sa se stabileasca propoctia in care trebuie amestecate pentru a: obtine un agregat total ell aeeea'ii

granulozttate propusa ta~iin ezemplul 1.1. .

Intr-un dreptunghi similar cu eel din f:iguta 1.10 S€ traseaza patru linii orizon tale corespunzatoare sumelor D din tabela 1.7 (D1=405, Dr=20B, D3=110 ~i D~=2613). se unesc prin doua dlagonale extremitatea dreapta a Iiniei D, cu extremltatea s1iin,ga a linlei Db respeetrv extrernitatea dreapta a liniei D2- cu extrernitatea stlnga a liniei Va. Unind apo] extremitatea dreapta a liniei Ds CU mijlocul 1inie~ D 4, ~i cobortnd vertioale din punotele de intersectie ale acestel a treia diag_Qnalecu primele doua diagonals se obtln proportiile in care trebuie amesteeateicele trei sorturi de ragregat: 41% sort 1; 34D;osort 2 ~t 2fi% sort 3. Gran ulozi tatea amestecul ui de agregatobtinut este foarte ,apfo:piata de cea p:ropu.sa,

7Ca.bela. 1.6' STABILIREA AMESTECULUI A DOUA SORTU'RI DE AGREGATE

Tree.ri % prtn .liita Dr;
r I I I I Swn.l"
Agt'rgatul 1 16 81 )J
0,2 I 8
Sort 1 (0/7 rnm) 13 41 73 !J5 ,tUO 100 Dl=422
-- -- -- -- -
Sort :2 (7/31 111m) - - 1 HI 46 10.0 D2=i65
-- -- -_. --
Granutezitate propusa 4 H- aO 48 70 100 Da=266
-- -- -- -- --
390}0 sort 1 5 16 2M 37 89 39 -
-- -- -- --
61% sort 2 - - 0,1) U 28,1 61 -
-- -- -- ~I
Granulozitate obtin-utii 5 16 29,1 4S lU0 - 22

I

~., 'iI'

Tabela 1.7 STABILlREA AMJ):STECULUI ,1\ TRE~ SORTURI DE AGREGATE

~.' ,

T...,c<:ri % pdp .Ita nr,
Agt'eptul I I I I I Suni"l~
D
0,:1 1 a 7 16 31
SoFt· 1 (OJ.7mm) 11 3t 64 '96 100 tOO D1=-405
-- -- -- -- --'_ --
Sort 2 (7/16 .mm) _ 1 2 8 !)-7 100 D2P208
-- -- -- --
Sort 3 '(16/31 rum) - _ _ 3 7 100 D3=1l0
-- -- -, --
Granuloaitate prop usa " 14: 30 48 70 100 D.=266
-_ -- -- --
41% sort 1 4,5 13,9 26,2 .39,4 41 41 -
--' -- -- --
34% sort, 2- - 0;3 (1,7 2.,7 33 M -
-- -- -- --
25% sort 3 - - - 0,7 1,8 25 -
,
-- -- -
Granulozitate obtmtita 4,5 14-,2 26,9 42,11 75,8 100 - t-----==-~:::...-----------ID3= 266 t"""-----+----------!Di= 155

a .

q 10 20 ,30 140 50 ti) 10 80 90 100%

t---SORT 1---I----SORr 2 ---..,

Fig. LIO. Stabilirea amesteculul a dona sorturd deagregat (v. tab. I.6).

23

600 1 Cl
-I
500
400 0,= 40S Ca
300 r
D,,=266 ,
200 ~=20B
100 ~=IJO 00 10 20 30 IJ) 50 .60 70 180 90 loq%

~SORr , SORT 2 S0RT 3 .,

Fig, 1.11. Stabilirea amesteculuj a trei sorturi de agregat (v, tab. 1.7).

.. ! i

g) Se evalueazacantitatea de apa (At) eli ajutorul relatiei:

(1.1)

in care:

Ao - Gan~itate·a de apa ini\iala ce se determina ell ajutorul grafieulul din fig. 1.12, in func~ie de eonsistenta adoptate. ,~i de proportla dintre 'Pietr~ !?i nisip (P/N); stabilita dupa cam s-a aratat 1a punctul f de mal sus;

Tosa (c)

12 1)

10

9 8 ? 6 5 4 3 2 I o

re m
Ag"<jQ N. ,·crtF;,Q', ~~\ ,,\..~,
'-prQI· ~'H'n k:\t> 7' »
""'1 mrn m,m
- D~ 15 7 I~ ~V /
-- o-so 1-20 / "._
O.~JO fJ-,7 7-30 W '/ V V
_ O-~O 7-40
O'-IY r-t« h :/ /' /' /'
0-10 0-5 !-10 /// /'
" 0-7 0-1 J 7 /
-2: ~ ,I' '/ '/ ,~~
fi /' /' /' /'
/. '// / /. /. ./
»: '/ V V I v
h /' V /' /' /'
,L. Vj /' ./ ./ /l I~
140 j 0 lUI 170 160 ,190 :zoo. 21) Z20 2J() ;40 250 2fJJ Fig, 1.12~ Grafic pentLustabfUl'ea iru1faia a cantitatH de apa· de amestecare Ao-

24

- coefident de corectie in functie de natura .agregatull,li 9i se Ia egal eu 1,00 pentru agregate de riu ~i 1,05 pentru agregate de concasaj;

- coeficient de oorectie 'in functie de dimensiunea maxima a agregatului, dat in tabela 1.8.

Tab(;'la 1.8 V ALORILE COEFICIENTULlli DE CORECl'lE C2,

I I 10 I 16 I 20 I .. I
Dma..= 7 OJ 71 mm
c·. I 1.1511.10 11•051 :1..00 /1.00 r 0,9,0 h) Se evalueazacantitatea de eimentcu relatia:

C = A, (1.2)

. 1 Ale

in care raportul A/C se la ell valcarea irezultata din tabela 1.9, iar pentru betoanele uttlizate la executarea imbracamintlioT rutiere se ia 0 valoare de maximum 0,45. Cantitatea de dment rezultata nu trebuiaaa fie mat midi decit -valoarea minima stabilita la punctul d de mal sus.

i) Se evalueaza cantltatea de agregat in staee useata utilizlnd relatla:

Alii =Pal-(A1 + C1)

(1.3)

In care P<Il. este densitatea aparenta a betonului pus in opera in stare proaspata 9i are valoarea 2400 kg/tri3, Densitatea aparenta ,8 betonulul proaspat din stratal de uzura alimbracam~ntilor rutiere este minimum 2450 kg/m3, iar a celui din strasul de rezistentii minimum 2400 kg/m3•

Cantitatea lotaUi de agregat se tmparte pe scrturi In proportdle stabilite asa cum s-a aratat la punetul f de mai sus.

Eva)uarea cantitat;il de apa (At), de ciment (Ct) ~i de ,agt-egat (Agt) In situatiile curente S8 poate face dupa Indicatiile din tabela 1.10.

j) Se verifica consistentaamestecului pe 0 probe de baton preparata ell circa 1/30 din cantitatile de materiale stabilite Ia puncte1e g, h :;oi I de mal sus. Daca verificarea nu satisface exigentele impuse la punctul C; S8 CQrecteaza cantitatea de apcl_ de amestecare (A) In conaecinta, determinind totodata, ~i densitatea aparenta a be:tonului (Pa).

25

TabiHa 1.9 VALOAREA MAxIMA A RAPORTULUI A!C

~..t()llr"" ni..,dmi \' "l!'portultli Ale
M.\M" l\{a"fOa pent1," un 1U!ill d~ QllIog_~nltatil
clmentulu] !\!lWDului I I I
I U m IV
350 B 150 0,80 0,76 0',72 '0,66
B 15,0 0,86 0,82 0,78 0',72
B200 0,72 0,69 6,65 -
400' B 250 uni 0,58 0,56 -
B3rm 0,53' O,ql (1,49 -
B 400 OA3 0,41 0,39 -
B 500 0,35 '0,34 0,32 -
B200 0,82 0,78 0,75 -
B,250 0,72 0,69 O,Q6 -
.5.00 B 300 0,65 Q,{f2 0,5,9 -
B 400 0,52 0',50' 0,48 -
B.500 0,44 0.42 0,40 - Observa ~ii:

- Clmentul'i1e R1M se vor constdera ca facind parte.din categorla cimenturUor de marea 50'0.

- In «azul utiliz1iri1 ftgregatelor de eoncasa], valorile din tabel se multiplidi eu 1,10.

Cu nolle valori A ~i (J" obtlnute se recaleuleazs compozltia betonului cu relatiile:

A c=AlG

Ag= (J,,---«A + C)

(1.4) (1.5)

si se imparte pe sorturi cantitatea de agregat rezultata.

. k) Se defiuHiveaza compozltia betonului ope baza rezultatelor ob~mute la efectuarea Incercartlor prellminare, Epruvetele destinate acestor Incercari (reprezentind eel pu,tin 0 serie de minimum 6- ouburi) se contectloneaza ,atH din amestecul avlnd corqpozitia stabilita la punctul j de mai sus Cit ~i din alte doua amestecuri de betoane

26

Tabe.la 1.-10 EVAL UAREA COMPOZll'ULOR DE REiTON IN VEPERElA INCERCARILOR PRELIMINARE PENTRU CIMENT DE MARCA 400

I;iI AGREGATE DE RIU 0-30

GraauJ de omogenit a ~"
MlU'ol!. Ta.~re l' Apll n m
bctonulul ell) N l~~ Cilllnnt AII'egaw (As,) ,kg CilD~nt AJ;!.cgBtl> (Ag;~ kg
(e,) N:iP! \f') Ni:pl
k~ P!eti'i,f !l' Piett1$:
- --
1 2 3 4 " 7 8 It)
0,8 183 213 1100 90!! 23.3 109,1 81),0
0,5.-2 1,0 171 209 1010 1010 220 1005 10{)5
1,2. 163. 199 818 1220 209 810 1218
-- - -
0.8 20l) 244 1 (J76 880 256 1070 874
B 150 2-5 1.0 187 228 ~9:'! 992 2"0 986 !)86
1.2 180 220 9(JO 1100 230 895 1095
-- ''''_____' -- -
0,8 220 i66 1051 863 281 1045 854
5-8 1.0 208- 252 ,970 .970 264 964 1-164
1.2 2()1 243 880 1078 255 8-74 1070
- -- -- - --
0,8 j83 263 1075 879 282 1065 870
0.5-2 1.0 171 246 992 992 262 984 984
U! - HI:1 236 9(~) 1100 250 89'1 1 H90
U ise .21 o ,813 1215 :239 802 1203
-- -- -_ --
D,S' 200 288 1050 862 308 1040 852
B200 2-5 1.,0 187 270 972 972 288 963 963
1,2 180 2iiO aS5 1075 276 874 1070
1.5 172 250 888 11-90 265 788 1175
-- -- --
QI8 220 317 1025 838 S3'7 1013 850
5-8 1.0 208 300 946 946 320 9'36 \l36
1.2 2(1l 2UO 860 1050 308 851 1040
].5 104 282 770 1154 299 762 1145
-- -- --
1.0. 171 .29-5 967 967 305 ~62, {Hi2
0,5-2 1.';2 163 M2 880 .1075 291 876 1070
1.5 156 269 790 1185 278 786 1180
B-250 - --'
1,0 187 322 946 946 334 935 935
2-5 1.2 180 310 860 1050 322 852 1046
1.5 172 296 772 1 IJl{J 307 770 1151 27

Tabela 1.10 (continuare)

1 I ~ I 8 I • I G I 6 r 7 I 8 I 9 I 10
1.0 208 360 9'16 916 ''1373 910 910
B250 5-8 1,2 201 846 833 1020 359 830 1010
1,5 194 335 750 1121 34,7 744 1115
-- --
1.2 163 320 862 1055, 334 863 10S0
0;5-2 1,5 156 a06 77,lf 1 160. 320 770 1154
L8 152 298 685 1265 310 680 1258
- --- -
-- --
1.2. 180 350 84,2 1028 368 834 1018
B300 2-5 1,ii '172 336 768 1 J32 352 750 1126
1.8 168 3:10 666 i2~6 343 661 1218
-- -- -- -- --
1.2 201 592 814 993 412 805 982
5-8 1.5 194 378 732 1096 398 724 10M·
1.8 190 872 642 119S' 387 640 118.3.
--
1.8 163 398 827 1012 418 819 10QO
0,5-2 1,5 156 380 747 1117 400 738 rios
1.8 162 370 657 1221 390 650 008
--
1.2 180 438 803 979 458 794 l"l68
B 400 2-5 1,5 172 518 725 1085 4.40 715 1073
li8 168 4fO 640 1182 430 631 1171
-- --
1,2 201 493 766 940 517 758 924
5-.8 1.5 194 474 69~ 104.0 4()7 684 1025
1.8 190 46.4 610 1136 487 603 1120
--- --
1.2 163 480 790 96'7 510 777 950
0,5-2 1,5 j56 4.60 71-5 1069 488 7,03 j 053
1,8 152 447 631 1170 475 620 1153
-- --
1,2 180 530 760 930 5613 745 912
B5DO 2-5 1.5 172 502 690 1036 538 676 1014
~,8 168 493 610 1129 525 597 1110
-- -- --
1.2 201 592 725 882 6,30 705 864
5-8 1,5 194 570 656 9_80 606 64.0 960
1.8 190 5.60 612 1138 . 593 602 1115 Observatie: - La sta;bilirea retetel, valnrfle din tabel se pot rotunjl fara a. se depasl r~ortul Ale core§punziHor.

28

Ia care dozajul de ciment variaza eu -t-20 kg (ra:ra a cohort sub dozajul minim admls),

Bealizarea mareil betonului se considers asigur,at;'l. atuncl cind indicele de realizare a rnarcii (r,,:)satisf.ace relatra:

(1.6)

ln care:

R,; - rezistenta medle obtlnuta la ineercare; Rb - maroa betonului:

r; - valcarea prescrisa a Indicelni de realizare a marcit, con-

form tabelei 1.11.

Tabela 1.11 VALOMEA MINIMA ADMISA;A mmCELUI DE REALIZARE A MARCIl

G r8dul de "lIlOicnltate .s pt"lll!,~
Vtuta d. Iridlc.le de 'reaUzllre Tlpul de c1iDe.nt I I I
tI'Ie:ercarft • mlItcll utill ... t
(:<I!e) I n III IV'
oblsnuit 0,68 0,72 0;7.8 0,85
.. R,
7 r,·=- -- -- -- --
Rb superlor'" 0,78 0,83 0,90 0,08
-- -- -- --
.. R .. t,lil
28 r.,= - orleare t,OS 1,20 1.30.
R~ •• 5e lnte1ege clment de tip RIM ~l de marca 500 sou mat mare.

Dintre cele trei amesteouri de beton Incercate se va considera drept compozitie optima aceea care satisface oonditia (1.6) ~i premuta eel mai redus dozaj d-e ciment,

La definrtivarea cornpozitiei betonului pentru statia de betoane trebuie corectata cantitatea de ,apa de amestecarev jn functie de urnidi ta tea agregatelor,

Exemp~ul 1.3. Sa se stabileasca cornpozitia unui beton, cunoscindu-se urmatoarele date:

- rnarca betonului prescrisa: B 250;

- caracteristicile alementelor: grinzi prefabrlcate ell dlmensiu-

naa minima a sectiunii 20 em;

29

. - c:o:n:ditii de exploatare: elemsntele .sintsu:puse M intemperii

in condijii moderate;

-:- mijlocul de cornpactare: pervibrater.

Tinind. seama de dstela enumerete mai sus se stahilesc urmatearele:

a) Tipul de eiment: PZ 40:0,

h) Natura agregatului: de ntu, avlnddimenslunea maxima agranulelor de 31 mm,

e) Consistenta betonului trebuia sa oorespunda unei tasari de :'I em,

4) Dozajul minim de elment: 300kg/m3,

e) Gradul de ornogenitate: II. .

. f) Se vor uttliza trei soeturi de B,g,reg-at: 0/7, 7/16~i 16/31 mm, Jll'QPor1i~ in eare sa amesteca cele trel-snrtur] de agl.'egate oeste stabHita it;l exemplul 1.2. R;a:pottul P/N={34 +25)}41---:1,44.

'g) Pentru PIN =1 ;44'1,1 tasarea=3cffi re'zulta in. figura 1.12 (I) cantitate de ·apa Ao=i170 1/m3,., Valorile lQo,eiicientilerde corectie slnt Cl =1,,0.0 '9i cj!~.1JOO, dad A1=,17'0 11m3 ..

h) Pentru R~4:00 daNlcm~, B 250!?1 gradul de omogenitate II, rezulta din tabela 1.9 _ra)pottul A/C=O,58.

Cl= ~~:8 =:293 kgfm3', .se va lua C1 =300 kg/rna. i) Cantitatea de agregate in stare u$oata. va fi:

Al:l-2400---4(170 + 300)=1 930 kg ~i impiirtita 'pe s,orturi:

0/7 rum (NJ-O,41 X 193-0,- 791 kg; 7/16 min (P1)-O,iHX1930=656 kg, 16/31 mm (P~)-O!25xl930=483 ls:g.

Compozi'1;ia betoriului rezultata din calcul veste foarte apropiata de pea jndicata in tabela 1.10.

j) Verificaeea conststentet arnestecului se fa:ce pe 0 proba de

beton preparata 'C1.,l. Ul1miHoarelecru.ltita~i de rnaterlale:

C=10,0 .kg, N =26 4 t,.,,:

.:: .'. ~~

P1=21,9 k;g,

Ft=16,l kg.

Prssupunind ca pentrua obtine o'Consistenta 'Cores-ptln'Zatoare unei tesari de 3 em este necesara Q cantitate de apa de 61, se ob-

so

tine A=30 X·6""",18'O l/ms $isdmitind ca m urma detelmmat1i densitiiViiaparente s-aobtinut Pa=',2 430k>g/m3, se reeelculeaza compozi~ia betonului db~ihindu-se:

C =310 kg/m'S ,A'lBO .l/m3 N =795 kg,/m3 Pl=.660 kg/m3 P2=485 kg/rn3

2 430 ~/m3.

k) Inoercartle preliminare se vor efectua pe trei amestscuri de beton avind d.ozajul de eimsnt de 300; 310 ~i 330 kg/m3•

1.1.2. BETOAN.E DE MARCA 8600

St'abilil'eacompozitiei betaaneler de. marC'a B 600 !ieface urmind procedeul de Ira punctul 1.1.1 de mal sus "i ,fn]'nd seams de indlcatiile suplimentare ce se dau tn continuare,

~ Aceste betoane:fiind de consistents vlr.toasa, 113. st'lbUior,ea compczltie! trebuie Iuate in considerare in mod special mijloacele de compactere pentru realizarea unei structuzi ccempacte va beto .. nului.

- Clrnenturile. utiliza.te trebuie saaibii 1a28 zile -0 rezistenta minima de 450 daNlcm2 •.

- Granulbzitatea agregatulu] vafi ale.a$a in asa fel jildt sa fie ·cuprin:sa in Iimitele indicate in figurilel.l, l.3 !?i 1.5. Agl'egatele nu VOl' contine parti .levigabUe .. Numarul sl. categoria sorturflor de agreg\3t :stntindicate in tabela 1.12. Nu este permls sa ee utiltzeze s.ortul de nisip 0-,3 ntm rezultat din concasaj, Rezi.$tenta lnjnhn4 Ia eompresiune a tocilor din care se ob~ine aglt'eg.atul va 'fi de 900 daN/cm~,

Tabela I.Ii!

,sORTURlt;E DE;:: AGREGATE PE~TRU B:ETOANE n:E MARCA E sec

Dio)"".!.u.neJO, m.a;",jmB· II grlmu!.!nr ',Dp:I;", rrim)

0-3 0-3 .0-3 0-3

3-7 3-7 3-7 3-7

7,...10 7-16 7-31 .

31

_ Dozajul infotmqtiv de ¢imept caste de 550 ... 600 ~g/m.3.

_ Densitatea aparenta a betonului in stare pr 0 a.spata , pus in opera se censidera p,,=2 45Q kg/m3.

_ Definltivarea cornpo Ziti ei betonului se fa,eeobUgatoriu pe baza de i.n:cercari preliminare. Aceste tnC,e,rdiri se vor fate pe epruvete eonfectionate dill- beton avind eempozltia stabilitii dupa cum s-a <\ratat maisus, dt~i pe alte doua amestecuri de betoane al caror dozaj deciment variaza cu +30 kg. '

•

La stabilirea compozitlei batoanelor eu permeabilitate radusa, a oelorsupuse agresirvitatli naturale l}i a celor tratate terrnic se va tine searna ~i de prescripttile speeifiee acestor tipuri de betoane

[3, 4].

1.2. STABIUREA, COMPOZITIEI BETONULUI CU GRANULlT

1n confonmtate cu ,,Irtstru~tiunUe tehnlee pentru prepararea ~i Iolosiree beteenelor ell granulit'' [9] se pot realiza doua tipuri de

betoane:

_ betoane de Izolatie termicii l}i retistenta, avind structura se-

micompacta $i maroa B 100;

_ betoane de rezisten~a avind structure compacta Iii marca

B HiD ... B 450.

Conditiile tehnioe pe care trebule sa Ie tndeplineasca granulitul

utilizat la prepararea aces tor betoane stnt cele coreSpunzatoare 'clasei A3h din STAS 731*,3-73 [26]. In vederea co,rectiirii granuloz:ita.tii agregatulul total se utilizeaza ntslp de balastiera sortul 0 ... 3 nun, avind granulozitatea din tabela 1.13. In eazul betoanelor ell struotura compacta sorturile fine de granulit trebuie sa aiba compozi-tia granulometrica din taoela 1.14.

Tabela1.13 GRANULOZlTATEA NIS[PULUI ;DE BALASTlERA 0 •.. :3 nun

CE BE UTILIZEAZA LA l3ETOANELE U$OARE

(}Qblu:d (lU III IilDI I 0,2 I 1 I 8 .• 111
Trece 0/, I 5 ... 30 I 35· .. 75 I 90· . ·100 '32

Tabela 1.14 COMPOZITIA GRANULOMETRICA A SORTURILOR FJN.E:

DE GRANULIT

Tl:~ III % prln_c;h.itul, i.tluJ eu, dla,met[u1 de
Sortul de mm
gr'aQullt I I I I
0,2 1,0 8;15 11,0 '.1
0-3 max 15 30-60 90-100 - -
0-5 max 10 30-60 50-75 .90-100 -
0-7 max 8 20-5(1 50-'7!1 - 90-100 La realizarea betoanelor cu agregate de granulitse interzice utilizarea clmenturilor eu adaosuri in proportie mai mare de 115%.

Este recomandabil vca la prepararea betoanelor ell Intarire in cendrtii normale sa. se utilizeze aditlvul plastlfiant mixt. Disan 127]. Folosirea clorurii de calciu nu este indicata tntruett ea poate conduce la corodarea armaturii.

.. S~~i~re: compozit.iei betonului se face adoptlndu-se 0 compozitie Impala, in funct~e de maroa!?i tipul betonului dupa indicatiile din tabela 1.15 ~i utilizlnd relatia 1.5 de la p~nctul 1.1.1 de maisus. Compozltla initialc1 se corecteaza in urma eiectufuii incercarilor preliminare, fara. Insa a se depa$i Iirnitele indicate in tabela 1.15 pentru cantitatea me ape. ~i dozajul de ciment. In cadrul

aeestor Ineercari seurmareste: .

- lips a s,e-gregarilor ~i mentinerea la suprafata granulelor de agregat a unei pelicule de lapte de eiment eu Iuciu xaracteristio pina la punerea in opera a betonului;

-:- .reali~~a den,sitetii aparente a betonului in ;5tCU'e proaspata. in Iimitele indicate in tab:ela 1.15-;

- realizarea marcii rpropuse a betonului Irnpunlndu-se in acest sens ea reztstenta la compresiune Ia vJrsta de 7 zile sa reprezinte eel putin ~o% din marea prescrisa;

- verifiearea eonductfvitatii termiee 9i a oontracnei atunci cind aceasta se cere prin proiectul lucrarll.

33

TIl_bela. l.15 C6:MPQZITIt ORIENTATIVEPENTRU BETOANELE CU G.RANULIT

OE C_L,i\SA A;3b

A.VcgJIote 1""0111"'<> . uplI:l'Ulte:.%

Denaitate a Qpar"".t:iI. a bO<tD11uJ .. r In stan pro .... pAtilkglm~

Mnr.OJL I --,-Q~_R_;ANU_;._;_· ::;LU",- . .,-- _

I~.;,;,;." ! ";..;~ 16

NISLP

o ... 8 10m

0-8 urun

B 100 45--60' 4·0-.55· 200 230 1450 ... 1500 semd-
... C9mpB.C:~
B 150 18 24 34 .24 275 ... 211S 1 I!QfI compact
B200 17-18 24-25 35 23 325 .. ,. 350
1950
B250 17 25 3'5 23 35.0 .'4·. 576
B ai;tO 1~-l7 25-2ij, 35-36 23 395 .. ' .. 425 2000'. compact B·400 11-l4 25-26 37-38 24--26 455 525
20M
B·450 9-13 26-27 37-39 24.-25 495 575 ObservaJU: -- CompoziWle SJFlt dat.e pentru agregate In stare useata.

-- La betoan.ele de mil-rca B 100 dczajelaae refer'§' la cimenturi demardl .M 400,; dar 1a beteanele de mrud. B 150- B 4.50, do~jele sa refe,rii la cimenturile de marca minimum 400 (RIM 200, RIM300,PZ 400, PZ 500, PC 400, PZC 400 §f PZC QOO).

-- Can:tTtil·tea de apa inc:llide§i umiditatea naturaliia agregatalor,

-- Cornpozjtlile din, t'a;bdAsl'nt valabile numat pentru betoanele iI;J.tibii.e, in conditi,i ncrmale.

-- 'Se considera ca 1 m3 beton cuprlnde 200 dm.3 apa libera ~i 20 dm.3 aer,

E:(empl,ut 1.4: S_a: sestabileascA eom,pozi~ia unui ibeton ell agre .. gate de gr>aiiu!itcare ~aaiba. marea B25().

34

Dinta:bela 1.15 se staJbiles:c:

- necesarul de agregate 1n volume aparente: 170/0 'g,ran.uUt 0/3 rum, 250/0 granulit 3/7mm, 35% granulit 7j16-mm -:!'ii 123Q/o nlsip

de bal<astiera 0/3 mm; _

- dezajul de ciment: 375 'kg/m3;

- cantjtatea de apii: 200 VmJ;

- densitatea aparenta a betonului 1>..-='1 :950 kg/mil,

Se transforma aecesarul de a'gregate din procente de velum in procente de greutate -pnind seamade denstteteaaparenta a gtarou- 1i tuJui [26] '-';ij a nisipului [117], dupa cum urmeaza:

= 17 X 1050 =,119 kg.

100 ' .'

= 25XI050 ~263k .

100 ,g,

= 35X900 .=315 k- -, .. g,

100

_ 23X1600 ~369 kg'

100 '

1126 kg·

-grantilit 0/3 rom

179Xl_D_O '-"-0100/' •

1126 . 01

263XlQO 1126

315Xl00 =2'8%; 11.26

369XI0_O =83DI .

1126 . 10,

100%

~ granulit 7/.16 rnm

- nlsip 0/3 mm

Se stabile~te necesarul de a:gregat, in stare usoata, pentru 1 res beton in stareproaspata eu relatta (1;5},astiel:

Ag-41 950-l(375 +'2{)O)=O. 375 kg

care se i;m'parte pe sorturi dupii 'Cum urmeaza: - gramilit O/3=0,16x.1375=220 kg;

- gran:ulit 3!7=0,23X1375=316 kg;

-granulit 7/16=0,208>;: 1375_385 kg;

O/3=Q,33X 1 375=4-54 kg~; 1375 kg.

Considerlnd ca absorlJ~iade apaa granulitului stabilita p.rlfi in~ cereari este de 10Dlo rezulta cantitatea totala de apa 'abs-orbita: de agtegatele usoaee:

- nisip

~220 + 31 u +1385) X 0, 10=92 1.

35

Presupunind €anisipul 0/3 are umiditatea de 2%, granulitul 0/3 de :90;0, gnanulltu13/7 de 8 Ofll , i.a,rgr:anulft,ul 7/16 de 7JJ/o se efectueaza corectiile corespunsatoare ale ca:ntitiiWor de agregateai de apa

astfel: .

- granultt 0/3 m:m=2'20+0l09X22Q=24;O kg;

- granulit 3t7 mm=316+0,OBX316=34i kg;

- granulit 7/16 rrrm=i300+0~07X3B5=412 kg;

- nisip 0/3 rimi=454+:0,02 X 454=463 kg;

- apain agregate: 20+2.5+27+9=81 L

Compozttla betonulul va fi deci. urmatoarea:

eiment 375 km/ma;

apa 200+92_:Blc= 21l1/m3; granum 0/3 rom... 240 kg/m:!; granulit 3/7 rom... 341 kg/rna; granulit 1116 mrn .. 412, kg/rna;, nisip 0/3 mm.... 463 kg/rna;

2042 kg/m3;

Intrudt densitatea ap~:nt:aa betonului in stare proaspata (2042 kg/m3) depiitli~te valoarea propusa (195'0 kgfmJ) se tnlocujeste partial nislpul de balastiera cu nisip de granulit ~i se recaleuleaza eompozi~ia betonului.

1.3. STABILIREA COMPOZITJEI BETONULUI CU ADITIVI

Proprletatile betonului proaspat cit ~i ale betonului inta,rit pot fi modificate favorebil daca 1a amestecul de beton se aclauga substante organice care disperseaza granule le de ciment, imbunatatindu-i hidratarea, sau care mbdifidi tenslunea superficiala a apei ~i formeaza in past-a de ciment, bule rnicreseopice de aer (avind rolul de antrenori de aer).

Cea maifrecventa utilizare, in prezent, 0 are aditivul plastifiant mixt (dispersant ~i antrenor de aer) obtinut din Iignosulfenat de calciu amestecat eu varil-alchil-sulfonat de sodiu ~i cunos(1utpub denumirea de Disan [7, 27]. El se utiUzeaza la prepararea betoanelor, simple ~i armate, avlnd ccnsistenta ccrespunzatoare unei tasari de maximum B om, in scopul maririi dUl'abilitaW (mar-ire a imperme8Jbilitatli *i a rezistentei la inghet","dezghe1;)'preeum ~i 9. Imbuna-

36

Hiti,rii lucrabiUtatii la punerea in lucrare ~j-a reducecii tendlntei de segregare in timpul transportului, Utilizarea aditivului plastifiant Disan, sau a alter produse similare, este Indispensabila .la prepararea betoanelor pentru imbrlicaminti rutiere ~i a celor destinate realizari] infrastructuzilor podurilor.

Un aditiv plastlfiant utllizat la prepararea betoanelor simple si arrnate de consistenta VktoGsa sauplestioa, eonfectionate cu agregategrele ~i cimenturi Pi; baza de clincher POrtland, in scopul lmbunatAti.rii lucpabilitatll, a strueturii ~i a duraPili~atij este adltivul plastlfiant. dispersant pe 'paza de Iesii Ibi$ulfiti'~e (LSe) [6].

In seopul modificaril timpului de prlza 103 betoanele avind consistenta corespuneatoare unei tasari de minimum 4: em se utilizeaz8 adi ti vul intiTzletorRetargol. Folosirea adi tivului 'inconformi tate eu prevederile Instructiunilor C.134-71 anexa Ia [rH},condll'ce la evitarea rrosturflor de Iucru prin Intreruperea betenarii preeum ~i la mentinerea proprl:eta:t11orbetonului proespat atuncl cmd se transporta pe distante mari.

In fine, pentru aecelerarea prizei ~i a intarirrli betonului se poate utiliza clorura de calciu in conditiile prevazute de Normativul C.8-61 anexa la [11].

In cele ce urmeazav se prezinM. modul de stabilire a compozitiei betonUluicu ooitiv Dison: Din punct de vedere al modului de stabllire a compozttiei betonului se deosebesc:

- Cazuri curente in care scopul principal al utili'zarii aditivului este i~mbunatalj,rea cara'Cteristi'GilQr betonului proaspat sau in care betonul se uttltzeaza la executia unor 'lucra,ri de mare tehnicrtate sau de Importanta deosebita (cum stnt lucrarfle de poduri sau lutradle hldrotehniee).

- Cazuri speciale in care betoaneleetnt supuse pe parcursul exploatarlt UnOI' ccnditii severe de, geUvitate (numarul ciclurilor de inghe1; ... dezghet este mai mare de 150), de irnpermeabilftate {gradul de impermeabilitate mal mare de P 10), sau in eare betoanele se executa eu tehnologii speciale sau sinb expuse unor medii agreslve.

In cazurile curente stabilirea eompozltte! se face prin incerdlri preliminare. In acest scop se prepara unamestec de beton -av:ind cantitatea unei l?'a:tje eurente, din materialele ee urmeaza a se utiIiza Ia executarea lucnl1'ilor. Cantitatea de apa de amestecare se va corecta prin incercii-ri astfel incit oonsistenta betonului proaspat (eu Disan) sa fie cuprinsij in urma.toarele limite:

- la elementele masive si Ia betoanele de marci superioare (in func~ie de tipul elementului ~i de condttiile tehnologice) 0-3 ~ sau 3~5 em;

37

-:- la elementelecu se.ctiuue redusa l(rpllki, g.rinzi. stilpi,per-e1;i,) 5-Bcm.

" .• F!opor,t1a de. ~ditiv va fi de 1,5 t 's:olutie Disan 113 100 kg eirnent (adlca 0,3% aditbv uscat xaportat 119. masa cimentulul), rotunditii 1a ~' valoar-e user conttola;biUi. Solutla Disan trebuie sa aiba ooncentrat18 de 20.1:'11% ;substau\a useatii tn mas.!i.,care se ob¥ne prin dizolvarea adltivulul m ~ropot~ie de ,22 kg Disan la 10'0 1 ~pa, {db~inindll.-~se OC? U6!solulie). Concentratia sOlu_pe'l sepoate vertnoa masUnndU.,l densltetea cu areemetrul 9i consid~rtndU--se satisfaC'atnar-e atun~i .oind densitatea ,reprezinta 1~Ql7 ... 1,08 gfcmS, ~~ tempebatur:a

solujiel dellS •.. 24)OC. '

_ ~' 'V'er.i!fid, v?lumul de ~et oclus din mas'a betonulu] p,roaspiit (vezi pct, 11,;5.7) :;;1 se ,eore-cteazaprQPor'tlia (le;aditiv .a.stf.el:incltvolu ... mUl de aer oclus sa reprezinte 1(4,5+1)%.

Dup:a de'finiti<varea compozltle! betcnulul IC!Stfel fndt sa satisfaca condiW1~_ de CQD;$iSJ€Rta: ,~i de volurn deaer oclus,' se pr-epara in paralsl doua amestecuri de be-toone Ia care :cantitatea de cimen:t

va Ii mai mare respactiv m.ai mi'aa cu 10%. .. ,

Dlntre eele treIOOi'Oipozitiise va aIege aeeea tare satisface concomite!lt concUt.iUe deconsistenta ~i de velum de aer oclus ale 00- tonulutproaspat Cit ~j: eonditiile de rezistenta la ocmpresrune .pe

cuburi ale betonului inta-rit. "

In ~zuril~s.pecia~e, compozi~i.a., betonulut SEl va stabHi pe bad. de sfuldU prellminare efectuate de lQatre un laborator de specialitate. Aeeste. sbudii se fac ope amestscuri de beton cu adaos de Dlsan jin pareie'l cu un amestec etalon I(fad aditiv sau un amestec au' aditiv ale caruicaracteristici au fost stabillte anterior) . .in basa. acestor ~t~dii" se prescrie compozitia betonulul care sa .1ndeplineascA condiWle.te'nnlce'eerute de proieetantsau de ezecutant ~l: la care-

volumuj deaer oclus sa nu depa§easea (4,5+1)%, '

1.4. STABIUR£A COMPOZIJI.EIAMESlECURILOR PENTRU INJECTAIREA. CANA1ELOR

"I~jec~e~ .oa~al:lor Ia elemenfl¢ledin beton preeornprimat ell a:rmatura postmtmsa in, vederea reallzaniaderentei srmaturilorcu betonul ~i a. !Pi'?tectiel lor~potti~e, ,oorozjttnU se face d.e ~gula cu ames~!-ln din pasta de ciment, fara. agregate. Utilizarea morta,~lor !a.lnJeetare ,:ste· permfsa numai 118. eanalele necapt~ite, daca , incerearile prealabfla conduc la rezultat_e satisfa,ca:tbare dIn punet

38

de vedere al sedimentarli ~i al rezlstentelor rnecanice ~i dacii sa dispune de utilaje de in[ectare care -sa nu fie deteriorate prtn pre-

zentanisipului, ,

StJahilir.ea compozitiei smeeteeurllor de injectare se face pe baza Incercarilor pteliminare de laoorator. Proprietat,ile care definest amestecul de inje~t:ai"e dupa [31]Sint Iluiditatea, sedimentarea ~i rezistenta Ia compresiune,

Fluiditatea se detet.rninii cuajutorul unet pilnii etalon 'avind forma I}i dimensiunile din figora 1.13. Timpul de scurgere.a amesteculur prin pilnie (dupa 7 minute de Ia malaxare)tre.bUie sa lie cuprfns intre 25 ... 355 pentruca fluiditatea sa fie corespunzatoare, Pentru verlficare,tirripul de scurgeretn cazul umplerii pUniei cu apa trebuie sa 'fie 11 "2/,10.,+0"2/10.

Sedimentarea se deterrnina prin rnasurarea cantit&~ii dea'pa ce se sepa'J'.a din ameatec, utiUziud un cilmdru de. stieHl. .gradat, aJVind eapacitatea nerninala de 500 1111. Cantitatea dea-p'a separata dupa rninimum2 ore, di:nd- amesteeul devine consistent (rarotne nemiscat Ia -inclina,rea 'C'llindrUlui cu300), nu tretlUle sa de'p¥as-ca 10. ml.

Bezistenta Ia compresiune a amesteculut de ipjectare" dupe. 7 zile de Ia cenfecticnarea "epruvebelor eubiee cu latura, de 7,07 em sau de 10 em. trebuie sa fie eel putmegala cu .20.0 daN/cm2 pentru ca amestecul sa fie ccnslderat satisfaciitQ.t.

, . Rezultatele O'P-p.n_'u.te Is d~tet:tniriarea proprleta,Bor amestecului de' injectare seInseriu 'in -fi98 de injectalre, dupa modelul din anexa 1,1 [31].

Fig;, l.J.3. Pi:ln1e etalon pentI'u. deterrm,nal'ea fluiditAtU qmes-te(:urilor

de dl').:ject.are.

1.5. IDETERMI'NARI ASUPRA PROPR:liETATIILOR FIZICE ALE BETOIiULVI

AsUiPNl. betonului 'ptoaspat se efectueaza determinci;ri prlvlnd: - consistenta;

- gradul ds cornpaetare;

-tend1ntal;les~pa::rare a apei:

- densitatea aparrenta..;

39

- conttnutul de a,pa din betonnl proaspat:

- continutul de agregate mari din, betonul proaspat:

- volnmul de aer oclus.

Determinari'le enumerate mal susse efectueaza dupa un interval de maximum 0 ora de la preparare, ell exceptia consistentei care se determine dupa maximum 20 minute. La lu'Crarile de mbracfuQinti rutiere oonsistenta betonului seva verifioa de mat multe ori pe zi in functie de sehimbarile de temperatura din cursul zilei [12].

Volumul unei 'probe de beton pe care se efectueaza determinarile este de eel pujin 51'* volumul epruvetelor ~i eel putin 6 litri.

Pentru in.cerclfrile prelirninare preba de beton se prepara in laoorator din materialele ce ·Urineaza· ·a fi utilizate in co nstructie, Matertalele utlllzate trebuie sa fie reprezentative, in care seep ele se, VOl' Ina din eel putin clnci punete diJferite ale depozitului, Se recomanda ca amesteeul de beton sa se prepare ell betoniera 1?i numai 111 Iipsa ei prepararea se poate fooe manual dar ell Iuarea tuturor rnasurilor pentruaslgurarea unei bune amesteoari.

Pentru itl'cercarile de control ale betonului, ptobele se VOl' lua de la locul de punere in opera, din cel putin patru puncteale gramezif de beton f~rmata pdp. descarcarea. lui din rnijloaoele de transport. Inainte de luarea probe'J.or !*! va f~ 0 emogenizare a betonului in zona respecttva,

La statiile centrale de betoane sau Ja fabridle de beton se vat: lua probe din betoniera sau din. buncarul-tampon, .in cursul treimii mijloeii a. duratei de desearcere .• evitind marginile suvoiului,

Proba de beton va fi recoltata mtr-un recipient eurat, exeoutat dintr-un material neabsorbant l?i va fi ferita de acthmea directa a agentilor atmosferici. Inainte de efectuarea determlndrilor proba va Ii reamestecatacu ajutorulunei mistrii sau lopetl.

1.5.1 DETERMlNAREA CONSISTENTEI

Prin consistenta unui beton proaspatpreparat se intelege gradul sau de mobilitate sulb aotiunea masei proprii sau a unor fO'l1;e exterloare care 8c\.ioneaia asupra Iui.

Cla'Sfficarea betoanelor dupa eonslstenta se da in tabela 1.16" in conformitate cu prevederile STAB" 3622-70 [121].

Consistenta betonului proaspat se determina prin urmatoarele rnetode:

~ metoda riisp:liidirii;

40

Tabela 1.16

CLASIFICAREA 13ETOANELOR DupA CONSISTENTA

Powers

Gra!l de comllM""·" W..,lz {Gi')

VE-BE ..."und"

t>-1,45

1,45 1,21

1,20 1,11

1 •. 10 1,05

>25

2;; 15

14 10

9 6

~2.() 20 ... 11 10 ..• 5 4 ... 1

e- 30" >30 30 ... 20 <20

0 0,,5

0,6 0.2

2,1. .. 5.0 5,1 ... 8,0 8.1. .. 11,0 >11,0

Foarte virtQS Vlrtos

Slab plastic Plastic Fluid Foarte fluid

34 .. .4.0

41 47

48 54

1>5.4

'1

. '

- metoda tasarii trunchiului de con; _ metoda v1scozimetrului tip Powers; - metoda Viscozimetrului tip VE-BE.

1,.5.1.1. METODA RASPINDIRII

Metoda raspin,dirii se utilizeaza Ia betoanele cu 0 ccnsistenta slab plastica, plastica, fluida!ii foarte fltrida, preparate cu agregate avlnd dimenslunea maxima a granulelor 40 nun.

Aparatura care se folos~te pentru determinarea consistentei

betonului prin aeeasta metoda este ut'nHitoarea:' . ~ . . . ~

- masa de raspindire (fig. l.14)caTe este aldit~lt~ d,mtr-o p~ma fixa 0 masa mobila prinsa cu balaznale de rama ilK.a !;i1 un opritor car-e' permite ridicarea mesei mobile pina la inaltimea :de 4 em. Masa rnobila este aooperita ell tabla zinoata de 2 mm grosime, greutatea mesei mobile 1mpreumi cu tabla fiind (16:-0,2) ~g .. In centrul ~eset se traseaza un CeTC cu raza de 10 em !;iI doua diametre paralele en Iaturile meseiycare se prelungesc pina 1& margintle tablei. .

_ trunchiul de con din tabla. galvarnzata de 2 mm grosime.vavtnd

dlmensiunile dmflgura 1.15;

- vergea de otel rotund, ell dia;met:.ul de 16 mm !1i lungimea de 500 ... 700 mm -a-V'ind capetele rotunjite in forma de emisfera; - scafarnetalioa;

- mistrie dreapta;

41

Fig. U~. ~t:lsa de ra'spfudite.

- rnetru pliant sau rigUi gradata, de 1 0'00 mm 'lungime .. Determinarea .tiispindirii se face in telul urmator:

- se ~,az~l masa de raspindire in ppzi~e orizontala in asa fel inclt sa nu se poata rnisca;

. - se sterge masa preoum ~ interiorul trunchiului de con.cu 0 cirpa u.met;iii;

- se ~aza centric pe masa trunchiul de eon cu baza mare tn jos, felosindu-se eercul trasat;

- se umple trunchiul de con pina la [urnatate cu baton !jise dau cu vergeaua deotel 25 de impunsaturi, la Interval de 0 secunda, pe Intreaga inaltime a betonului *1 pe toatasupratata sa;

- se umple trunehiul de con cu beton in exces $1 se repeta operatia de indesare cu vergeaua in eondittile aratate maieus, vergeaua trebuind sa patrundil in partea superioara a primului strat de baton;

Fig. ~.l§ .. Trun.chi de con pentru de· terminareaconsistentei betonuluI pzin metoda

riisplndirii.

·42

- sa D,e~z~te eurnistna suprafata betonului din trunchiul de can;

- sa l<85a trunchiul de con in repaus 30 secunda, tlmp ih care se sterge bine masa de <1pa sau resturi de baton:

- se. ridic:a eu atentie trunehiul -de con PEl' q,i'reGtjie vertieala, in cirea 10 secuade:

-se tIllprima esupra mesei mobile un numar de 11'5 rldid,ti :;:idderi libere de la imUtimea opritorului, 1a interval de 0 secunda; - se masoara diametrele d :ri d1 ale tuttel de beton orezultate (vezi fig. 1.14), media calor doua valori exprimata in em reprezent1nd 'taspir,l<llrea betonului,

ln thnpuI incerolkii, trunehiul de con din beton nu trebuies1':\. se fragmenteze d sa se 'l"asptndeasca in mod uniform, iar Ia marginea turtei de beton nu este permis sa se separe granulele mati de agregatsau laptele de. dment.

Penbru mcerciirile prelimlnare rezultatul ineercarii de !l'8:Spindirereprezintcl media '<l trei determlnsri, Iar in timpul, executa'I'ii lucrari'lor de beton este .suficienta o singur-a determinare.

1.5.1.2. MEfODA TA:5ARJf

Aceasta metoda se foloseste pentru determinarea conslstentei betoanelor foarte vtrtoase, virtoase, slab plastice, plastiee slfluide (tabela 1.1:6), 'Pr~Nlte cu agregate avlnd dimensiunea maximiia granulelor:

~ 1QO mm ~iJ. care caz se utilizeaza trunehiul de con cuinalti~ mea de 4'50 rom.

-40 mm, caz in oarese utili'Zeal?ia trunchiul de con cu inal~imea de:1OQ rom.

Pentru determinare se foloseste urmatoarea apara1tull'a:

- trunchiul de con din tabla galvanizata de 2 mm grosime, care are dimensi:unile din figura 1,.16;

- vergea de otel, scafa, rnistrie l;Ii metru san riglii, Ia fel ell eele de Ia punetul Lfi.Ll ,

Determlnarea tasiirii se efectueaza astfel:

- Se ~terge trunchiul de ron la int~rior:, Cit !Ii suproafa'(;a pe care se asaza, cu 0 cirpa umeda.

- Se umple ou heton trunehiul de oonm trei straturl de lnal~. time e,g.aHi, fi:eoare strat compacttndu-se prln Impungere uniforms

43

Fig. 1.16: Trunchi de con pentru determlnaraa consiste:ntei bstonului ):II'ln

metoda tasarii.

Fig. 1.17. Determinarea tasaril betonului.

~i pe toata mrutimea eu vergeaua metallca. Pentru aceastase apllca cite 25 impunsaturl 1a interval de 0 secunda, la fieoare strat, in cazul trunchiulul de con de 300 mm ~i cite 56 Impunsatud in cazul trunehiului de COn de 400 mrn ina.ltime.

- Se netezeste supralfa~a betonului din trunchiul (i.e con cu mistna,

- Se lasatrunehiul de COn in repaus30 secunde, dupa care se ·rididi perfect vertical in circa 10 secunde.

- Se mascara, itnediat dupa zidicarea trunchiului de con, dif'erenta dintre iniHtimea initiaUi. a be ton ului (egalfi cu iniiltimea trunchiulul de con) ~i Inaltimea betonului dupa tasare (fig. 1.17). Diferenta de jnaltime •. e~primata in em, repreztnta tasarea betonului.

Intlmpul eieGtuarii determinarii nu este admisa prabusirea (nici

milCat partial.a) a trunchiului de Con. ' .

Tasarea determinata G:U trunchiul de can de 4'50:nun indltime se fnmulteste cu eoeficientul 0,67 pentru a se echrvala eu tasarea determinata utilizind trunchiul de Con de 300 nun.

Numarul determinarilor ee se efectueaaa oeste identic eu eel de la rasptndire,

44

1.5.1.3. METODA vlSCOZIMETRULUJ TIP POWERS

Se utilizeaza loa determinarea consistentei betoanelor preparate cu agregate avtnd granula ~ax_ima plna. la 40 mm i?i consistenta foarte vtrtoasa, vi:rto a;sa , slab plastid :iii plasticii.

In vederea efeotQ:~rij determinii-rii sint necesare urmatoarele: - un aparat denumit V'.lsoozim,etru tip Powers (fig. 1.18) care seicempune din: vas eilindric (1), in interiorul diruia se afla un Iael cilindric (2), fixat cu ajutorula trei. bare de sustinere (3) :iiI un trunchi de con (4) prevazut eu pilnie (5). La partea superioara a aparatului sa ,gas~te un dispezitlv (6) de ghidare a barei (7) prevazuta la partea inferioara cu 0 placa cireulara (8). Dispozitivul de ghidare -estesulltinut daasupra vasului cillndrlc de un suport turnanb (9), iar trunchiul de Con este fbrat in Interiorul. vasului cilindric eu ajutorul unui inel de sustinere (10) ~i a unor dispozttive (11) sudate 118 partea superioara a vasuluicilindric:

- masa vibranta 'eu 3000+200 vtbratii 'pe minut §i 0,35 mm+ + 100/0 amplitudine; sau masa desoc (fig. 1.19) compusa dintr-un disc (1) fixat pe un ax (3) care gliseaea pe verticalafn doua lagar:e (2) Iji (4) §I care este antrenat printr-o cama (5) £ix.ata pe axul orrton tal al unel ro~i cu maniveHi. (6);

- dispozitiv da ftxare a aparatului pe masa vibrania sau pe masa de !?OC;

_:___. cronometru, Determinarea se efectueaZ8 dupa cum urmeaza:

- Se umple trunchiul de con, inclusiv pi1nia, cu beton $i se compacteaza dupa cum s-a indicat Ia punetul 1.5.1.2. In cazul utilizari! mesei vibrante cornpactarea betonului se COntinua prin vibrare timp de 5 ... 30 secunde, pina la constatarea separarii Iaptelui de. ciment,

- Se tidied eu atentie trunchiul de con perfect vertical, hi timp de circa 10 se-

conde. -

8

9

10

F;9, 1)8. V.i!.C.@zlrne-tru Up Fowers.

45

- Se coboara tija verticaJA (7) pina cind placa eireulara (8) se reazema pe proba de beton de forma troncomca, surubul de ghida] (6) fiind desfacut,

. Se cronometreazadurata de vibrare respectiv se numaravsocurtle prna in momentul in care fata inferioa+;a a discului plan (8) ajunge(sub actiunea rnasei proprii) la partea inferioara a Inelului cilindric (2). Pentru a sesiza mai usor acest moment se ttaseaza in prealabil un reper pe bara de ghidare (7).

Rezultatul J:ncerdi>rii exprlmat in secunde (atunci cind sa utilizeaza masa vibrantcl) sau in numar de socuri (atunci cindse utilizeazii masa desoe) reprezlnta media aritmeticii a doua determinari,

1

5

Fig. 1.19. Mas1j. de ~9~ pentru determinarea consistentei betonului.

1..5.1.,4. METODA VISCOZIMETRUWI TIP VE."BE

Determinerea coIlSistenteiprin metoda vlscczimetrulul tip VEBE se practlca pentruaeeleesl categorii de betoane ea in cazul metodei viscozimetrului tip Powers.

Aparatura pentru efectu:area determinarilse compune (fig. 1.20)

d~: _

postament (1) pe trei picioare de cauoiuc;

7

Fig. 1.20. VisC<)zimetru tip VE-BE.

46

- inasa vibranta ~2) rezemata pe. postament prin amortizoare de caueiuc;

- vibrator electric (3);

- cilindru metalic (4) itxat pe masa vibranta prin buloane de

prindere (5);

- trunchiul de con (6) eli dimenslunile din figura 1.IB;

- brat metalic rotartiv 1(-7), de care se fixeaza tija grad(j.t3 (8), cu

ajutorul surubulu] 1(9); 118 partea inrerioara a tijei fund prins un disc translucid din material pJasti'c (,IO) ~i greutatea {ll), care impreunacu disculsi Uja saaibamasa de '2;75 kg,

- vergea de otel similara cu cea care se utilfzeaza Ia determinerea rasptndlrii ~i a taSliru.

Determinar'€a consistentei comporta, in prealabil, efeduarea operatiiior pentru deterrninarea tasam. (vezl pet. 1.5.1.12.). Se ICOboara discul transhroid 'pe !fata superioara a betonului Ili se rnawa'!'a tasarea pe ti1a gradata, Se pune, apoi, vibratorulfn functlune l?i se Inregistreaza timpul necesar pentru aderarea uniform a a betonului la suprafata infe.rioara a disculuf translucid.

Rezultatul determinarlr se e4primii. in secunda (sau grade VE-BE) ~i creprezi.ntii. media aritmetica a doua incercarL

1.5.2. DETER.MINAREA GRADULUI DE COMPACTARE

Asigurarea proprletatllor de 'l"ezisten~aj deformaJbilli-tate §i durabilitate ce seimpun betonului este oonditlonata de reallzarea unei compaetari corespunzatoare,

Aprecierea satlsfaceri! .acestei cerinte se face prin determinarea asa-zisului grad de compacbare Walz, definit ca raport Intre Inal~ea initiala a betonului !Ii jnal~imea betonulul vi:brat pina la atingerea. densit~~ii aparente maxime.

Categoriile de betoane la care se efe_ctueaza aceasta determinare sint cele enumerate la punctul t.s.t.S.

Ca aparatura sa- utilizeaza:

- un vas prismatic din tabla de 2 mm gro-

sime, avmd dimenslunile din figura 1.21; - mistrie;

- Tigla metalica;

- un mijloc adecvat de compactare prin

vibrare a betonului.

Fig. 1.21. Vas pentru determtnarea gradului de: cornpactare a

bet.onulul.

4,7

Suecesiunea operatiilor in vederea efectuarii determinarli este urmat ° area:

- Vasulcurat se umezeste prin stergerea cu a cif'pa sau se unge user cu ulet mineral, ,

- Se umple vasul, usor sl treptat, eu beton fn exces utilizlnd mlstrla si se netezeste fa~a superioara a betorrului eu origla metalica, - Se compacteaza betonul prin vibrare pina dnd nivelul betonului in vas ramine constant.

Gradul de compactare (Go) se stabileste cu relatia:

(1.7)

in care h reprezinta iniiltimea betonului din vas in em, stabilita ca medie a patru m~surator~ efectuate Ia muchii'le verticale ale vasului.

Rezultatul determlnarii reprezinta media aritmetica a doua Incercari.

1.5.3. DETEIMINAREA TENDINTEI DE SEPARARE A APEI

'I'endlnta de separare a Iazelor Uchida ~i solida din masa betonuluiproaspat se manifesta prin aparitia unel pa.n;i din excesul de apa la suprafata exterioara a acestuia, Aprecierea acestei tendlnte pe cale experimentale se face imediat dupa prepararea betonului.

Determinarea vare un caracter conventional deoarece separarea apei depinde de supra1',a~a ~i de inii1~imea prober, de aceea, pentru a putea eompara rezultatele intre ele, trebuie sa se respecte riguros aceleasl eonditi! de determinare.

Aparaturacarese folose}tepentru efectuarea determlnaril este urmatoarea:

- vas metalic oilindric cu capac, avind dlmenslunile indicate in tabela 1.17,

Tabela 1.17 DIMENSIDNILE VA$ELOR CILINDRICE UTILIZATE PENTRU DETERMINAREA TENDIN1'El DE SEPARARE A APEI

Dimw:uriunile inte:rj~8J'.e
Dlmeo,.riunea maxi· Cllpacilat.a ale'vWluJui
m& " granule\o. vasulul I InAlpmea H
mm elm" DlAmet:nII 0
mm nun
40 I 5 I 185 I 189
100 15 267 271 48

•

...

- c1ntar cu precizie de 0,5010 •

- pipeta cu para de cauoiue,

- cilindru gradat din sticla, de 100 em3,

- vergea de otel (conformpot. 1.5.1.1).

Medul de lueru este urmatorul:

Se dntAre;;te vasul cllindric apoi se umple eu beton Indesindu-se eu vergeaua de otel dupa procedeul indicat Ia punctul 1.5.1.2 de mai sus ~i se face 0 noua cintarire. Umplerea se face pina Ia 3 em

de la marginea superloara a vasului. .

Se inregistreaza. timpul imediat dupa nivelarea suprafetei betonului din vas, dupa care vasul se acopera eu capacul i?i se a$aza,

pe 0 suprafata orfzcntals, Iixa, .

Secolecteaza apa separate 1a suprafata betonulul eu ajutorul pipetei, Ia intervale de 10 minute in prirnele 40 de minute de la mceputul mregist:r:iirii timpului si in continuare la intervale de 30 de minute pilla Ia incetarea separari! apei. Operatia de eoleetare a apei poate fi u~umta printr-o micd Inclinare a vasului,

Apa oolectata se introduce in cilindrul gradet, masurindu-i-se volumul (in cm3).

Cantitatea de apa separata se exprimatn procentedin cantitatea talala de '~a con~inuta in proba de beton Iuata pentru ineercere, Rezultatul reprezinta media aritmetica adoua determinari la efectuarea Incercarilor preliminare, respectiv valoarea obtinuta printr-o singur8 determinare In timpul executiel lucrartlor curente.

•

1.5.4. DETERMINAREA DENSITATIJ APARENTE

Densitatea aparenta a betonu1ui proaspat se determina pe epruvetele de beton turnate in vederea stabilirii rezistentei la compresiune.

Pentru aceasta, se cintaresc flparele goale, dupa ce in pre-alaoil au fost binecudtate, ~tpoi se umplu ell beton ~i aeccmpacteaza in condi~ile Indicate la pundtu12.3, se i?terg blue tiparele in exterior ~i se cintaresc din nou,

Densitatea aparenta (P .. ) se obtine eu relatia:

DlJ~m

pa= -v- (kg/m3) (1.8)

mi - masa tiparului umplut cu beton (kg), m - masa tiparului gol (kg),' V - volumul tiparului (11)3).

4 - Verl:fiearea.>,taittllti.! coDstruC1;IUQr

49

Rezultatul Sf! considera media aritmetiea a eel putin trei determinart,

1.5.5. V:ERIFrCAREA CONTIN.UTULUI DE APA DIN BETONUL PROASPAr

Controlul cqlita~ii betonului proaspat eomporta, in anumite situatii, Q analiza a !lui imediat dupa smestecare, cu scopul de a verifica dacastatia de preparare .respoota Te~eta prescrisa. La efectuatea acestei analiza se verifica in speGia[ continutul de apa ~i -conttnutul de agregats maTi din betonul proaspat;

La betonul pro·aspat utilizat Ia executarea imhracamintilor rutiere se vor veriflca zilnic: centinutul de arpa, continutul de dment ?i granulozttatea [12].

Pentru verificarea continutului de apa se Iaudin prdba de beton (vezi 'Pet. 1.5) douaproce de cite '0 kg. carora Ii se determirl:a contmutul total deapa, prin incalzire puternica tntr-o tava metalica nesmiUtuita, pina la usearea completa, Se Cirttar,e~te rnaterialul USC3Jt cu aeeeast preclzle c-a ~_i betonul proaspat ~i anumede ±l g.

Cantitatea de apa din betonul proaspat. se stabileste curelatta;

5000-m .apa=so.oo ·100 (o/e)

sau, raportata La rns de beton:

~ % api'l. 3/

apa= . 100 P. (kg/rns sau dm mS)

(1.9)

(1.110)

in care:

5 000 - masa initiaUia probei de beton {g),

m - masa rnaterlalulul uscat (g),

Po - densitatea epareriti'i. a betonnlui proaspat (kg/rnS) staol-

'lita in eonformltate cuprevederile punctului 1.5.4 de rnai sus.

Ca rezultat se considera media eelor doua determinari ete'ctuate.

1.5.6.VERIFICAREA CONTINiJTULUI DE AGREGATE MA.R.I DINBETONUL PROASPAT

Determinarea con~inutului deagregate marl din beton (intelegind prin aceasta agregatele a caror granule au dimensiunile mal mari de 7,1 mm) se face prin cernere ~i spa.lare sub curent de 'apa pe

50

}j,j

ciurul nr. 7,1 a unei eantita.'\i de beton proaspat de 5 dms. Operatia de spalare continua pfua cind apa 'l"ezultii limpede.

Matertalul ramas pe elur se aduna, se usca eomplet prin 1ne:alzi["e intr-o t:ava nesmaltuita qi se cln<tareqte obtmtndu-se eantrtatea de agregate marl (pietd~) din beton,

Raportind mas-a pietri~ului 1a rnasa prohei de beton proaspat, supusa determ,infl!tU, se 'Veriiiea daca acest >!'aport eorespunde cu eel indicat de ret-eia. In mod similar sepoate deterrnina granulezitatea agregatului totJal din beton prin cernere ~i spaIare pe sitele ~i ciururile corespunzatoare sortuzilor de agregate utflizate la prepararea betonului.

Cnnescind continutul de apa f?i continutul de a;gregate din beton se peate stabili, prin diieren~a, continutul de ciment.

Rezultatele determinarilor ce se efectue8,Zft asupra betonulni praaspat (punctele 1.5.1 ... 1.5.6) se Inseriu mtr-un buletin de inoercare al carui model este indicat 'in anexa 1.2.

1.5.7. DETERMINAREA VOLUMULUI DE AE.R OCLUS

Intrucit aditivii plastifianti utiliZlati 1a prspararea betonului (veztpct. 1.3) pot exerct ta '11 unele Influente negative asupra oelorlalte proprietati ale betonulul ~i in special a celor de rezistenta, se impune ca utilizarea Ior sa se farea numai pe ba,za de ·in,ceIiCat:i de Iaboratorv eontrolindu-se riguros materlalele componente, doaarea lor ~i caracteristicile betonului prcaspat: eonsistenta, volumul de aeroelus ~i densitatea apar~nta.

Determinarea. volumului de aer oclus se va face jnainte de punerea betonulultn Iuorare, cu freeventa de eel putin 0 determlnare la 50 .rns beton, Insbructlunile [7] !re(;!omandii ea volumul de aer oclus sa fie 1(4,5+1)%.

Daca se eonstata, m urma incerciirilor eiectuate, ca betonul are un velum de aer oclus peste 6-%, el nu va fi pus 'in lucrare, lutndu-se masurile eorespunzatoare de oorectare a Tetetei betonului,

Dupa STASM79-67 [23] determinarea volumului de aer oelus diu betonul proaspat se face prin doua metode:

- metoda gravimetrica (indirecla), Dare se apliea la betoanele preparate cu agregate de orice dimensiune,

- metoda volurn:etrica (directa) care se aplica.:

• 1a betoane cu agregate avind dimensiunea maxima de 50 tom, utilizind aparatul cu preslune,

4*

51

• Ia betoane eu dimensiunea maxima a agregatelor de 70 mm, cind se llttlizeaza aparatul ia:ra presiune.

In cadrul Incereacilor preliminare rezultatul determinarii se eonsidera media atitmeti'Ga: a trei determinari. Pentru tneercarile de control este suild-ente. 0 singura determinare, en frecventa indicate mai sus.

1.5.7." METODA GRAVIMETRJCA

Determfnarea volumului de aer odus,exprimat in procente din volurnul de beton proaspat, se face cu relatia:

Pb-P'" '

0/0 aer= -_ ,10'0

F.

(1.11)

(1.12)

Ph =c '.4. N P

-+- + ,...:_ +-

P. P~.. Pal( 'Pap

tncare s-au notat:

Pb - densi ta tea betonului (kg/tn3) determina ta' princaIcul, fara a tine seama de golurl,

P .. - densitatea aparenta a betonului proaspat, determinata conform punctului 1.5.4 de mal sus,

C, A, tv, P - can,titatilede ciment, :apa, nislp ~i piemi:~ (kg/rn3) din beton,

CAN P

- , - ,-. - - volumele absolute ecupate de ciment, ,a:pa, nisip F. Pa~ Pa:N' ,Par

~i pietris intr-un metru cub de beton proaspat,

1.5.7,2. MEtODA VOLUMETRICA CU PRESIUNE

Aparatura necesara pentruefectuarea determinarlt se compune

din:

-apar,at eu presiune (fig. 1.22).

- para. de cauciuc,

- rigJii. metaliea,

- vas etalon,

52

i ·1

I i

}

j

I

..

"

.{

Fig . .1.22. Aparat eli preslune pentru determinarea volu-

mului de aer oclus:

1 - vas c1ll!ndr1c; Z -capac etap,S; S - camer4-de preBiune: 4 - pompA de Qat:; S - 8upapA' de egalizare' II, prea1Unllor: '11 - sllpa.pA de evll,cuare a 6I1rp~tl-sl,ll\ll de. aer; 7: - in1nere de 1lXare; ,. - gll.rli1turt deeta~: 9 - $uruburl de fixl!:Te; l(} -

manometru ; 11 - robtnete Ile .. admtilla apei In vas.

Medul de lucrueste urmatorul:

Se introduce proba de beton in vasul (1) !?i se eompaeteasa, se in1.atura. surplusul de beton eu ajutorul ~'iglei metaliee, se ~tel'ge bine marginea supenoaraa vasuluf ~ise inchide capacul, robinetele (11) fiind deschise.

53

Se Introduce apa in vas, cu pam de cauciuc , ,printr-unul din robinetele (11), 'pma cirrd apa lese prin celalalt cabinet. Operatia se repeta, inchizind ~i rotind vasul de citeva ori, pina Ia elirnlnarea ccmpleta aaerului din intedorulvasului,

Se lnchid robinetele (11) l1i supapa (6) ~i se !rididi. presiunea in camera (3) ell aiutorul pompei (4) pina dind indieatorul central al manometrulul ajunge in cQincidenta eu acul indicator ,reglabil de pe scara auxiliara, uzind 118. nevole ,=?i de supapa (6). Pozitla acului tndicator reglabil se staoileste inainte de ineeperea deterrninarH in asa felindtd\)lpa egalizarea presiunilorintre vasul {I), umplut cu spa, l}i camera (3), acul indicator central sa 'indice zero procente de aer oelus,

Se stabileste iegat.ura dintre camera {3) ~i vasul (1), prin intermediul supapei (5) Ili dupa egalizarea preshmilor intre eele doua incaperi se cit~te pe rnanometru, 'ell ajutorul 18.cu1u1 indicator central, procentul de aer oelus din proba de beton. Se desdhid apoi TOblnetsle (11), se ridicti capaoul de pe vas, se deschide supapa (6) ~i se elimina proba de beton din vas,

1,5,7.3~ METODA VOLUMETRICA FARA PRESJUNE

Ca aparatura pentru ,ef'ectu:area determin<kH se utilizeaza:

- un, vas metalic de forma dlindridi !iii oplaca din mase plas-

tica transparenta aviind dimensiunile din figura 1.23,

- etntar de ,20 kg, cu 0 preeizie de cintarire de Mg, .

- vergea de otel ou diametrul de 20 mm ~i lungimea de 650 mm,

- pipeta de circa 100 ems.

Succesiunea operatlilor ce se e£eatueii,za in oadrul determinarii esie urrnatoarea:

Se a~aza vasulpe 0 suprafata orizontalaw l1i se umple c~ apa pin~ Ia 4 em sub marginea supericara, se asaza plaea pe vas ~.l se adaug~ apa in tntertorul vasului ou ajutorul pipetei, P'i?"a ce m.ve1ul Aap;l atinge virful aeului fix.at in pia ca. Se seoate apei 'Pl~~a ~l se cintarests vasul eu apa (obtintndu-se masa M1)' Se goleste vasul, se

usuca ~i se ctntsreste din nou (M2)· w." .

In vas se introduce Q cantitate de beton proaspat de 10 bttl (V) §i se eintar~te vasul cu beton (M3)'

. Be toarna apa In. v-as, pina ce nivelul .acesteta ajunge la 'viriul aeului §i se efeduooza Q noua cintarire (MJ.

Cu ajutorul vergelei, se amesteca bine beto~ul din vas. timp de lQ minute, dupa care se Eii8za placa pe vas ~l se adauga apa, cu

54

'I

Place

T

"Nivelul apel

A~sfecul de belon

Fig. 1.23. Vas metalio pentru deterrntnarea volumuhn de aer oclus prln metoda volumetriC_iI. fAra presiune,

ajutorul pipetei, pina la 'V'i,mul acului, Operatia se repeta pina cInd nivelul apei din vas ['amIDe constant Ia virfu1 acului. In aoeasta situatie se sooate plaoa ~i se cintar~te din nou (Ms).

Vchimul deaer oclus din betonul proaspat se determina eu relatiile:

V-V'

0/0 aer= . __ ·100

v

(1.13)

~= (M,-M.l-(M,-M,? papil

V'= M,+M.-M.-M~ paplli

f1.14)

,

in care volumele V ~i V' se exprtma :in Qn3, maseleMl . , . Ms In :g sidensitatea ·apei (Papa) 1.0 gfems.

, Diferenta dinire rezultatele celor trei determinari ~i valoarea media 18. 1.01' nu trebuie sa depa.$easoo 7)5%.

55

1,,6. P;R!LUCRAREA$I INTERPRETAREAREZULTAT'ELOR

Aslgurarea ca:Uliiti1beton uluiproaspat presupune efectuarea uhui contro] op¢tiatiV' din partea produ cat C>l'ului. cai'€ sa p.ermita eliminarea ime<filata acauzelor care pot conduce .la prepaiz;aT~ unui beton neeorespunzator, In acest sepp, STAB 71B1/1-71 prevede necesitatea de U1'marite- a unitormita.~ii caracteristicilor de mal jos:

a) gramrlozltatea sortueilor de agregate uttllzate,

b) conststenta betonului proaspat, . . _

,It) continutul relativ de ag1'€"gate mad din betonul proa:spat,

d) vchimul de aer oclus, --

Urrnarirea gradului de uniformitate a earacteetstieiler a l?i b de mai sus arecaracter obllgatotiu in eazul betoanelcravind marea egala~'u mai mare dect.t B 2{)Q. Determinarea 'cbntinptullJl relatfv de egregate marl ~~t_e ,filcultaiiva tar determinarea ,volumului de aer oc1use1;iteobiig:ato_rie- in eazul utiliza.rii aditivilor antrenorl de aer,

Rezultatele care se O'btin 1a determinarea caracterieticiloc enumerate mal sus se inscriu oronologic .m grififiice dupe. modelul celui dat 'in anexa I.3. Pe aceaste grafice se tra.seaza intervalele .;Dannale" slcele de "atemie" pentrufieeere din ca:ta¢ter4>t~eile indk~te.

Daca rrezultetele ob~ihute sint cuprinse in intervalul "normal" de v-8!ria~ie; frecventa eli CA're se efectueaz,a 'iil:oorcarileeste tea ii1dl{)at~iIl S'rAS 1799-73.

Dacii un rezultatse situ,eaza in irrtervalul "arentie" sa va. dubl\a frecventafneereartlor 'pina ee un n~tnar de eel puti,n .5 rezultate 'ccnseeuttve se inscrtu tn Intervalul "normal". ,

' Daca.' doua din 5tezultate consecutivese sit;ueaza in intervalul ,;atentiel,l sau un rezultat dep~~te Iirnitele acestui interval, se vor' analiza eauzele ~i se VO'!' lua masurilecorespunzatoare peIittuimbunaM\,irea calita'tii. In consecln~a, sa vor resor'ta agreg;atele,. ~e vor i'nlaitma defeetiunile de sortarerseu jse va corecta compozltla. betonuluf, dupa n-ecesHa-ti.

BIBUOGRAFIELA CAP. I

tn Gra.f, 0.: Die Eige'Mt;lIafteft,. ~es Betona. Springer - Verl~g', Berlln, 196f)., [2] Hu mme 1', A.: DOli Betan.- ABC .. Verlagvoli W.:E;rn'st,Badin, 1959.

56

)

[3J~' • ~ .Indic<l:til pr.l.vlnd proiectarea l1i .exeeutarea betoanelor supuse act,iunH agresiV.itd4tlor \latural~ (carbOriica, sulfatidi., 'ape cu 'duritate rrrica:). BuleMnul CQnstfutti'ilol" tiro 7/1972.,

[4J· • • Indicatii privindexe:C)Jtave.a betoanelor vcu pe1"rh~binta:t:e redusa, Buletinul Construetiflor ar. 7/1972.

[5J'~ • • InstrucliiJnJ: tehnlce privirid folosirea ctmenturflor in .eonstl"tic1;i1 (C. 19~72). Buletlnul, Coristruttlllornr. 7/19n

LSI '" • • Instructiunl tehi:iiceprivind. 1010s1.1"ea a,:lHlvulUlp_!tastifiant: dl.spersantpe ba:t:ii de lel1ii bisulfitke (LSC) la prepararea beteanelcr gt-e:le .(C. S4--6':n. Buietinul Ccrrstructdlnr nr, 7/1972.

[7J" ~ .• Instt'uctil;tni tehniCe privind folosirea adlttvulut plastJfiant mlxt Disan. 1a preparal:'eabeto,&nelorgr-ele(c: ,99~9). Buletrnul Constt'ucliilor rir, '7/19,72.

[.81· • '_ Jnstructfum te'hnjce privipd sIabilirea COinpGzl:tiei 'betoanelor (C. 12&-71). Buletlnul GonstruutiUornr. 10/1971.

[9J" ~ • II\skuc1iuni tel:inice pentru prepararea ~i folosirea betoaneloe de ~a:n.ulit (C. 15~75). Buielhiul M.:E.F.M,C. nr, ·2/1976 ..

[10] L'H.ermJte, R.: Ideea actuelles BUT la !'e~hnph;i9i,j) au l:Ie.t01J,. Pards D,T;B.T.P, .. 1955.

[111· • -. NOI',rnaUv pentru executarea lllcriirilot de betol).!iii beton armat

(C. l-40-71). Bul:e:tjtJ.ul Construcpilor nr. 7/1972: . .

[12Jo. • • Norma,tiv pentru executarea :rrn.braeamin~iIor din bet'on de ctmeat la drumurl (~. 22-63).,Bulethtw C.S.C.A.S. Dr. 4-5]1963.

[13]" • • STAS 183--721 Lucr-arIde drumuri. Imbraca.mjn\i din beton de cf-

ment.

114J· o.. • S.TAS' 6{';2-69:Ll1cr"ari de drumuel. A,gregatenaturale neprelucrate,

[15]' • • STAS 66'7~9:Piat_rA naturala. pentru 'drurnur), Conditii g.enerale. [,lSI· • • STAS730-7l: Agregat(;l nJ:ttu)'ale sfiidmate artifieial, pentru dru-

rnurt. Metode de incerbare, .

(HJ· • • ~TAS 1667-76: Agregate'nl1turalegrele penttumorta,re ~i be.t,oane ell lianii mineral],

[Iff]· • • ,STA$ 17,59-70: lncerdirl pe betoane. Incercari pc betonul proaspat. [l:9J· • • STAS 1799-73:constructii de beton, beton arma.! ~1 beten precompritnai,Tipul ~ifreev:enla tn,cerciirilorpentru yE!cificarea oalitafH I;qor-

tarclor~l betoanelor, .

[2.0.1· • "srAS 1910·6-8: Podurt de beton, betb'rlarmat l1i b~tpn 'preGQmpri~ ma;f. Suprastructure. Condl1iigenerale deexl2'cu~ie'~i de. receptie. [21Jo • ·STAS 3622-7Q:Betoane de elrnent, C).asJflC:l\!re.

[22.]·· • STAS 4606-70: Agregate naturale .8're1e pentru mortare ~I betoane eu lianti mirrerafi .. Metode de Incercare,

(23J· • • STAB 5:47-9-6,7·: In c;ercat;:i, de la:bor.atoral€ betcanelor. Determinarea volumului de aer din betenut proaspat..' .

)

57

[24]· .. • STAS 5715-67: Incerear; de Iaborator ale betoanelor. Determinates consistenjei, a tendlntel de segregare .fii a tendinlei de separare a apei. (2'5]' • • STAS 611Q2~69: Betoane pentru constructii hldrotehntce; Condltii

generate,

{26J ~ • • STAS 734,3-73: Agregate mlnerale usoare, Granulit. [271. • • STAB 8625-70,: Admv plastifiant mixt pentru betoane.

[28] Steopoe, Al.: Ind7'Umiitor pentMl. Zabotat'orul d.e betoane al $antj,eru~'Ui.

Editura tehnica, Bucuresti, 1965.

(2~J Tertea, I., Coste a, A. ~i Onet, T.: tncercari asu,pra. ,betonutui, betanuhli annllt~i precomprimat. Indrumator pentru hwriirile de laboratoT. Atellerul de multipltcare al Instit:lituIUi politehnic Cluj, 1964.

[30) $ifiman. S.: ControZulcalitatii betoaneLor. Laboratorul de santier, SlntezB documentara, C.D.C.A.S., 1972.

[311· • • 'Nor:mativ pentru executarea lucriirilor de beton ,precampnmat (C. 21-77). Buletinul Ccnstructillor, vol. 1#1977.

(32]· • • STAB 7181/l-71: Incercar; pe betoane. PreJ,ocrar.ea ~i lnterpretarea rezuita telor.

f!fu.uMqO .. ~C ··ch ~
... Z~~
:;!._ "t3
I~ '"
!p1!1o*la~'ln1nlJa;jllJ .. "0
a ....
H~1ilw~UJ Ilmbl)S ~ I~ 2
0>
~sl "Il~ 1. "l 1I111~1.!Z~a ! I~ 0
.. ~, <0
i .~"E " '" <'l
fi '1 ll~ "'''ill1l1DIfI>as E1 I :::l ""
.::i e ~ij I
" 12:!. ~~Jt>JTll.tl 1! ~ t
"" .. ~ In
~
] l I ~
l un'll .t "11rt .... lm-~ If)
~'il ~ '<-"
""
.U ~~UIlW!JHlS 1 1 '~ 10
j-s
il B~~IPlnl.!l ~ l~ -
,... <e
<"l
.J lrnl"~) !<'-nwy ~ !~ I
lS d"IN ~ 10 I
'.!I
'il! I
.ail ,dV ... .., 0
,~';;r <:Q
~.-
a~ I 0
8 (1l"1"liI8\l) 1'!l"1I'lO !Ol 00'
... t-- If)~
p.
~~i I I I '" I
'<Ii
~ij I I '" ~
<m rll~!'>',114 I j '"
j '" ~
j' , ..,
lrit_U3tU3!:![ ......
I .. I:::
~., r e
..
.. .. I~
., 11 0
.. !l 'U,ml'Ullidwa.L p 0>
! .~ +
-e
i] ~ GO')
";i C?~<O
OIlS rll'f1oaPlJ- II .mdaaUJ "P no " "'''0 ~~
!I~ iii ... "'~
,srtJo j:l l.!n
0 .... ' LABORATORUL , ••

ANJi.:XA 1.2

BULETINUL Nr ..•..• <Jin • ., •..•••• 19 .•.

DE INCERCABI ASuPRA B~ONULUI PROASPAT ST~S us 9-70·

Date initiale:

a) Locul de luare a probei . . . . . .

b) Destinati,a betonului (obiect, element)

c) Marea prescr:isa . . . . .

d) Consistenta propusa . . .

e) Dozaj conform retetei . .

f) Raport Ale conform retetel Materiale:

a) Categoria, maroa ~i provenienta cimentului

b) Agregate:

- felul (riu, cariera, eoncasaj) Iocalitatea

-g:rahU_lQzitEltea agtegatului total:

Sitesau ciuturi
conform STAB 0,2 0,5 3,15 7,;1. 1O 16 2Q 31,5 40 71 100
1071-61 mm
-- ~ 1- -- - -- -- -- --- I- --
Tr~!il '1~. c) Aditivi: felul ... provenienta ... (110 mesa de ciment REZULTATELE lNCERCARILOR

1. Consistenta deternrinata prin:

Tasare . . . . emj rasptndlre ' . . . em .. Remodelare: VE-BE . , . . seeunde; Powers . . . . nr. socuri ..

2. Gradul de compactare Wah: Gc. .

3. Aspectul turtei de beton rezultata la determinarea rasp'indi.rii

secunde

4. Tendinta deseparare a apei . . . , . . . . . .

5. Densitatea aparent:4 . . . . . . . . . . . , _kg/ms,

6. Continutul deapa din betonul prQaspat . . . 0;0 " kg/rn3

sau elm3/m3•

7. Verificarea contmutului de agregate mari din beton P/m3,

OIlSERVA'fll ~I CQNCLUZU

• "' • w .. .. • • .. .. ~ • • • .. • • • .. • • .. ..

INTOCMIT

VERlF1CAT

60

ANEXA I.J

GRAFIC MODEL

Unitatea _

Perioada

.'ARAl

·RISTICA REZULTATELE INCERCARILQR INTERVAL

%.>------------~--- A'-FNCIE' ~ -~..?---~ NORMAL

J ;-_:.: :.:__-_:_: :.:::. :_-:::._--=--=--=- -=--=--== ATF'NTIF;

'2 I I '1 I 7 ''3

.. !! 70 ------------------- ""''-'''r-j~ "'--l! AI e/v III::

.~ '- ~~l 5 -----:.,::----- -- ..... ---:--~--

~ g .. '" ~% ---., NORMAL

.ti 5 '§.~ o~'l _ ~

ji In 1~~---~.=.=~-=.=:=-~~-=-==---- PoIt::IV.lt

_Qroa J - :>. , '2

+Q.15 ------------------1-----1

,~ .. :f:I . ATENTfE

.~~ :~~: -\--/-~\ - -- /\ - - - - - - -- ~ - ----

EJi~ ,&1 A.

~¥l -o,~ v V'' V/'~ NORMAL

:5--Q@ ;W

:g,,~-.e -0,10 ------------------------

8E~ -Q75 ArENT/E

pro a

23'i"~'3t;1

- :>.

ZJUO

61

Capitolul II BETONUL iNTARIT

Verificarea calitatll betonului int_ant cemporta determinarea proprietatilor fizi'oe., a proprietatllor de deformatie, !3 rezistentelor mecanioesia proprietatilor de durabilitate ~i cempararea oarraderistlcilor obtinute cu cele preserise. Frecventa rnlnimau. In-cel'cari1or care se efeotueaza in aeest scop este sta1bilita prin STAS 1799-73 [19] pentru betoanele eu agregate grele sau useare.

2.1. VERIFICAREA PROPRIETATILOR FIZICE

Proprietatile fidee-,rue betonului iritadt la care ne vain .fefed in continuare stnt: densitatea, densitatea aparenta, compactitatea, porozltatea :;;i permeabtlitatea (la a-pa 111 la ca1dma).

2.1.1. DETERMINAREA DENSIT ATII BETONUI:UI (p)

Densieatea betonuhri se determina pe epruvete de bet on neIasonate (buditi de beton) provenlte din elementele de constructie sau pe resturi de epruvete rezultate jn urrna mcer-cBrilot mecaniee, Dimensiunile mini me ale epruvetelor pe care se face determlnarea vor fi cel 1:>:u~in de 3 ori marirnea maxima a granulelor de- agreg_at din 'care s-a 'C(mfe-ctionat betonul.

Determinarea se poate efeetua dupa STAB 2414-72 rprin d,Qua metode: cu picnometrul sau cu balonul cotat. Prima metoda este reeomandata f·n cazuri de litigii.

a) Determinarea cu pknometrul necaSita urmatoareaeparatura: - balanta analftica,

- si~ din ~esatuTa de simla 020 {STAS 1077-67),

:62

- capsula metalicasau de portelan,

- _pompa de vid,

- clava,

- rnojar de otel,

- ezsicator eu clorurade calcic,

- pionometru de 50 sau 100 em3, gradat la20aC, eu dop de

stic:l<l prevazut cu tu1b capilar; - rnojar de agat,

- pflnie,

Proba de baton se sfarlma :c;i se colecteaza Q -cantitatereprezentativa de coa ~ kg oare se plseazatn mojarul mebalic, se .reduce la jumatate prin metodaaferturfler 'l?i. se pi.\seaza in mojarul de agat Pin-a clnd1ntr-eaga cantitete de material trece rptin sita 020. Din materialul care a trecut prin sita se ia in capsula coa 1-50 g prin metoda sferturtlor (STAS18-5J0-&2), se usuea in €tuva pina la masa oonstanta (diferenta lntte dOlla. c:intariri .suocesive ,sa nu depaseasca 0,1 g) si se !(a'ce~te 'in exsicator Pllia la {20 +4)"'C.

Se determina prin elntarir-e masa m.l .a picnometrului urnplut eu lichid (petrolJempant anhidru sau benzine anhidra) pina la-reperul pa'Iiii supericare a 1luhului capilar. Segole~te pienemetrul, se usuca o!ii se Cintare$te cu precizta de Oj1 g. Se introduce cu pilnia 15sau 30 g mate,rialpu1verulent usoat (in funetie de capacitatea picnometrului) ~i se ointareste din nou. Fa:cind diferenta 'int!fe rnasa picnometrului cu material ~i masa plenemetrului gol se ohtJ.ne masa matertalului useet m. Se jtoarna Iichid in pienometru, peste material. pina 1a jumatatea 'VolUlrnuh.U!1'i se evacu~aza aentl c:u pompa de vid, timp de 12 ore.. Se Iasa pi-cnometrulintr-o [ndi.pet:e la tempeootura de (20 ± 4)~ pentru depunerea materia:lului in .suspensie ~i dupa 124 are se ccmpleteaza lichidul ~i se pune dopul, fiiTa ca sa -Tamina bule de aer in ptcnometru, Se usuea picnometml Ia exterior cu hirtie de filtru ~i se clntat~t-e obtlntndu-se masa m2'

Densltatea betonului se calculeaza Jell relatia:

m

p= 1'1 j~2.1)

(m+m,)~m.

in 'Care PI este densitatea UcniduI'lli 701osit. Bezultatul se expri:ma 'in g/crn3 ~i reprezlnja media >aritmetidi a doua determinari care nu difera 'CU mai mult de i2%.

b) Deierminarea cu balonJ~l cotat sef~ce utilizlnd urmatoarea

aparatura:

- biutetl:'!. de50cm3-, .

- balon cebat de 50 ern",

- moara de .laborator sau rnojar I

63

- cioean metalic de sao ... 1 000 g.

- siM. eu tesatura de strma 020,

- exsicator cu cloruca de calciu,

- balan~a an alitidi ,

- etuva,

Proba de beton se sfarima cu clccanulsi .se ia, prin metoda sferturilor, 0 eantitate de coa 1 .kg care se mactna in moara sau se piseaza in mojar, pulberea flna ce se ohtine treoindu-se prin sita 020. Din matertalul erecut prin sita .se Ia, prin metoda sterturilor, o cantitate de cca 100 g; care se usuca in etuva pina la masa constanta !?i se las a sa ise raceasca in exsicator pina Ia fernperatura de +20"C.

Se determina prin d'ntiirire rnasa fflo!B balonului eotat, gal, curat si useat, Se introduce in balon 0 cantitate decca 50 g material, pregatit dupa cum s-a .aratat mai sus si se cintareste din nOQ obtinindu-se masa mi.

In biur;eta se toama 50 ern" petrol lampant, avind temperatura (20+4)OC, fara ca in biureta sa I'amina bule de aer. Din biureta se toarna petrol in 1)a10nu1 cotat, peste material, pina 1a baza gitului Iii se agita v:~or balonul pina la elimtnsrea bulelor de aero Dupa un repaus de 10 minute se eompleteaza balonul cupetrol ~i dupa alte 10 minute de repaus se citeste lara!ii nivelul Ilehidului. Opera~ia serepeta pina cind meniseul Iiehidului este Ia sernn. In aceasta situatie se eiteste pe biureta gradatavchrmul de petrol Vi care a fost introdus in balon,

Densitatea betonului se oalouleaza cu relatia:

ml-m. -m,-m. p=--=_. --.

v,- V,, 50- T'.l

in care Vo este volumul balonulul co-tat (50 cm''),

Bezultatul se e:xprirna in g./cm3 !iiteprezirit-a, ca !ii in metoda precedenta, medi,aarifmetica a doua determinari ce nu dif-era tntre ele cu mal mult de 2%. ,

(2.2)

2.1.2. DET.ERM1NAREA DENSITATII A:PARENTE A BETONUlUI (Pap)

Densitat:ea aparerrta reprezinta rrrasa unitatii de voluro.a betonului, inclusiv golurile !ii se deterrnlna pe 3 epruvete fasonate, de fOtma cublca, prisrnatica sau cilindridi.Epruvetele cubice ~i prismatiee l:;in,t cele confectlonateIn vederea determlndrii reztstentelor

64

a

q bl/J-----':L--/

Fig. 2.1. Masurarea djmensi.~or la e:p:ruvetele cub10e $i prisz:na't;ice.

~ecanice, oaz in care ele trebuie saprp'Vina din :acel~i amestec s.a fI.e intarit~ in ,.ac:I~~i cotrdifii $i sa aiba aceeast virsta; seu pot fl fasonate dlfl. bu~ap ?e beton provenite din oonstruotii, Epruvetele da forma cllindrIcasmt carots exctI'flse prin fpra-re din elementele de construc?i ln vederea veri1icarii locale a ca1itiitii betenului sau a dlrnensiunilor elementului (cum ar ii grosimea stratului la lucrarfle

de dr~murl. piste sau pardoseli) ~8J. .

Caeparatura se utilizeaza 0 baianta de 20 sau 100 kg ~i un subler,

Se cinUires'C epruv-etele, obtinin!du-se masa lor m In grame.

Se masoaTa cu sublerul dlmenslunils epruvetelor rezultatels ,1'Otunjindu-se La mmintregi ~i se determtna 'Volurimi aparent al epruvetelor Vttp in !Crus, dupa cum urmeaza:

- laepruvetelecubiee seu prlsrnatice (fig. 2.l_)

(2.3)

- la epruvetele cilmdrice (fig,. <2:2); V =1:.. Xd'2Xh

<W 4

(2.4)

Fig. 2.2. MaS-UI'3- re:a d,.imenSIunilor:

Ia, epruvetele- ciIlndrice.

!'i - Veriticarea cal1tl1tU constru<iil101'

65

t

in care:

d,= ~ (dl+d2+da+d4+d5+d6)' 1

'hi=: 4" (hI +h:l+ha+ liJ.

Cu datele obtinute (m 1?i Vap) se deterrnina densitatea aparenta 11 betonului:

(2.5)

Rezultatul se considera media -a trei determinari.

Densitatea aparenta a betonului se poate determlna I?ipe epruvete nefasonate (bucati de beton), utilizlnd balanta hidrostatica. Volumul epruvetelor teebuie sa. fie de minimum 2 aoo cm3 atunci cind dimensiunea maxima aagregatului este 31,.5 mm ~i de: minimum 4 000 ems, cind agregatele au dimensiuni mal mad de 31 5 mm,

Inainte de determlnare, probele se pastreazc1 1a tempen3t~rade (20±4)"C li'i urniditatea relativa a aerulut de (65+10)%. tirnp de

<lB ore. .

Se determina mesa probei m, cu preeizia de 0,5%. Se acoperii proba em un skat de parafina de cca 1 .mrn. ljii se deterrnina rnasa epruvetei in aer ffll ljii in apa m2• Parafinarea se considera cored exeeutata daca dupa eintarlre in apaepruvetele se usuca cu hirtie. de Iiltru lii s·e clntarese din nou in aer, iar rezultatul obtinut nu difera fa.ta de rnasa mlCu mai. mult de 0,5%. Cu aoesta date .se calculeaza volumulaparent al epruvetei (!U formula:

V m,-m, m,-M ( , 3)

ap=----- em

p~ pJl.

(2.6)

in care:

piJ - densitatea ape! (c:.:'1 g/crn3),

Pp - densttatea parafinei (0,92 g/om3).

Se calculeaza apoi densitatea ap~f'enta a betonulut eu relatia (2.5),. rezultatul reprezentrnd media aritmettca a eel PU¥n doua de, terminari pe epruvete din aceeast serie .

. D~pa densitatea aparenta, 'betoaneleintatite se claslfiea in conIormitate C'U STAS3622-70 astfel:

~ beton foarte greu - beton greu

. pap>2 500 kg/~3, . =2 201-2 500 kg/m3,

66.

- beton sernigreu

- beton uljior . .

- beton foarte u~or

=11 701-2200 kg/ina, =1000-1 'lO.0 kg/m3 < 1 000 kg/ms.

2.1.3. DETERMINARiA COMPACTITATII (POR.OlITATU) BETONULUI (Q

Prill' eernpactitatea betonului intarit se tntelege raportUl dinbre densitatea ap!,i'r;ent.ti (Pap) qi densitatea betonului ihtatit (p), exprimat 1n procente:

c= pal' 100 p

,(2.7)

Stabilirea marimllor p qi pap este data la punetele 2.1.1 ~i 2.1.2 de mai sus.

De valoarea compadita!H betonului intcidt sint legate 0 serie de caracteristlei ea: rezistentele meeanioe, permeabilitatea,gelivitatea, rezistenta 16. actiunlle chimiee agresive, conductivitatea termica etc.

La betoanele obi~nuite (grele) comp actlta tea variaz~ irttre 75 ... 92{)/c, flind 'Considerate acceptablle valorile mal marl de 80%.

Betoanela cuageegata de gran.uI1ta'u 0 eompactitate mai redusa cu 20 ... 400/0 deeit betoanele .grele, datorita porozi'tatii agregatelor 9i in oonsecinta, densitatii aparente mal reduse a betonului de granultt, Daea granulele de .ag:regat sint Invelite intr-o pojghi~a de arderesuficient .de t'ezistenia ~i Impermeebila, care sa asigure 0 porczitate inohisaa structurri interioare ill granulelor, caracteristlcile betenului confeetionat cu aceste agrl}gate nu dlfeta esei'l.~ia.1 de cele ale betonului greu, cu exceptia permeabilitatii l.a caldura.

Apare necesar, deci, sa se faea 0 dlstlnctie intre natora perozlUitii din structura betenului,

Pcrozltatea betonului .intiirit· reprezinta volumul de golurl din unitatea de velum, fUnd dec! marimea complementara a ccmpactlta~ii. Se deosebesc doua oategoril de porozltate:

- porozitate« total€l (P), care euprlndevolumul i1.lturor porilor din rnasarle beton, incluslv a celor inchi*icare nu comunlca cu exteriorul ~i se obtine eu relatia:

p= (1 _P;J!) 100=(1 - 1~) lOQ=100-C, (2.8)

- pr;rroZltatea aparenta (P"p) , care cuprmde numal volumul porilor descp.i~i, care comunica eu exterlorul.

5*

67

Din punct de vedere al rezistentelor rneoanioe, al impermeabllita1tii la ~pa, al gelivitatii ljii al d1.l,ra,biliiatii, tea mad mare Importan:~a 0 'are poro_zi.tatea aparentii.Ea, trebuie sa fie <it mal redusa, deziderat ee se o:b1ine prin stah'ilit-:ea cempozitiet betonului 'qi prin compactarea adeevata a betonului proaspat, Porozftateaeparenta a betonului de ,gr.anulit, ell structura compacta, eonfectionet ell ag;r-egat de buna calitate nu di'f;era sensibil de tea a betonului greu de aceeasi rnarca,

Determinarea experlmentela a porozitatH aparente se face prin cin,tariri suocesive ale betonului usoat ':?1 satu'rat ell apii. Saturarea betonului se fa_ce' ,prinimet$8it'e in apa titnp de 24 ore qi rectntarire, operatla repettndu-se pina dnd diferenta dintre doua cintatiri sue-

eesive nu depaseste '1 g. ,

Valoarea parozitatii taparente se stabileste eu relatla:

P" ,m,-_m, 100

ap=-, -- 'P<JP' , pam~

(2.9)

lncare:

ffl1 - masa betonului uscat (g),

m2 - rnasa betonului saturet cu i8pa (g), P'<J - densitatea at)ei (~l g/cm3),

p<JP - densitatea a:p:arenlii a betonnlu! {g/cm,l),

2;1.4. DETERMINAREA PERMEABlliTATIl JiETONULUI

Pcin permeabilitate, in general,se in'teleg:e 'U~urinVa .de rpatrqn_dere a apei, dildurii sau radfatlilor prin masa betonului,

2.1.4.1. DETERM/NAREA GRADULUI DE fMPERMEABILITATE LA M,A

Irnpermeabilitatea la arpa a betonului fntarit reprezinta capacitatea acestuia de a: fona patrunderea ~pei sub presiune jprin rnasa sa qi sa car;ooteriz.e8iZa prin presiunea maxima a apel pina lacere aceasta patrunde in epruveta, fara a dep_a~i adincirnea limiti'i preserisa,

Adtncimea liinita de patrundere 'a apei in OOton 'Sa stsbileste dupa cum urareaza:

- 10 em pentru recipiente de HPhlde, preeum il?i peutru construcfiile industriale, sccial-culturale • .de Iocuinte ~i agrozootehmee expuse la actiunea agentilor 'fI'gresivi,

J

- 20 em pentru eelelalte oazuri.

Gradul 'de impermeahl.litate ise noteaza ell simbolul P: ,pnde: n - valoarea preserlsa ~ presiunli m,a"titll!e aapei (d~aN/crn2)" it: - valoarea prescrisaa adincimii, lirni'tii de 'patrU1)dere ,a spet

{tell). La adfncimea de 20 em se 'admit-esa nu se mai j.aca aeeasta mentiune.

Epruvetele pe e\1i!tes.e de-termini! gradul de impermoabnltate slot cuburi sau prlsmeou latura bazei de 1480020 em ~1 cilindri (6b~inuti din elemente de constructii prin oarotare) avind diametrul bazei ~i inii:l-p:meaegale eu minimum 14 em. Dlmensiunile epruvetelor trebule sa fie de eel putin 4 ori mali rnari dedt dimensiunea maxima a grannlelor de agre.gat Cd), atunei cind d<71 mrn, respectiv de eel putin 3 eri cinn .at:easUi dimensiune dep~~te 711 mm.

Determinarea se efectueaza Jpe, 0 sene de eel Pll1in 3 epruvete, ell a'jutorul unei instalatii cu presiuneaapei regl,abHa in trepbe constante, avtnd eel putin 3 posturl de mcercare. Alcetuirea nnw post de incercare este ari'itata in figura 2.3.

Fig. 2.3. Aldituirea 'unui post: de incercare

a betonulut 1~ permeabilitate fala de apa:

1 - IlJ)ruvel:li; 2 - tlje de f1X.are; Ii - ba~n de Olel, aJdmE\l'lt$ cu aJ?lt ·rub presdune : 4' - liIathA de f1~are CU oilltlJciu dce oOndroi a epruv~;6 - lneI qe. eba.n-

~are dIin CIi'..re1 ue : 6 - ganurturli de cauetue.

69

In prealabil se verlfica instalatia de presiune l1i se eliznina cornplet a.'eI'U1 din conductele de distrlbutie :pilla cind apa curge uniform In bazinele posturilor. Dupe. umplerea completa a bazinelor eu apa se inchid robinetele de admisie a apei ~i se ridica preslunea in instalatie pina 1>8- 0 valoare care depa~9te cu 0,1 N/mm2 presiunea ma.xim.a preserisa pentru Ineereare. Daca aceasta presiune se men~ine oonstanta .(Hira nieio tnterventie) eel putin 0 ora, S€ considera oil Instalatia este eorsspunzatoare.

Se curata f'ataepruvetei "ce urmes2ia a ii supusa preslunii apei, cu .ajutorul unei perii de simla sau prin buciardare. Faja expusa presiunii apei, se alege in report cu directla de turnare a betonului ina§a tel incit sacorespunda siti:i!a1i-ei in care functieneaza elementul de construetie.

Se fixeata apo! epruveta in postul de tnceroare fara a ramine

aerIntre fa~aepruv"etei ~i nivelul apeidin bazin. .

Ineeroarea se tncepe la 0 presiune ill apei de 2 daN/em:!, care se mentine constants timp d-e 48 OTe, dupa care se ridiea 1a intervale de 24 ore in trepte reprezentind dublu-l valcrii treptet arrterioare.

Incerearea se eonsidera tnoheiata dupa scurgerea duratei de 24 are corespunzatoare presiunii finale, fih'a a depas! momentul in care pe f~:va superioara a epruvetei apar prime le semne de exfiltratie a apei,

Claslficarea beteanelor dupagradul de Impermeabilltate, in conformitJa<te CU prevederile STAB 3622-70, se da 'in tabela 2.1.

Tabel-a 2.1

CLASIFICAREA BETOANELOR DUpA GR}IDULDE IMPERMEABILITATE

GYadw de impe~rma;bWtare Pr,,&iUI'IM maximD. a .. ~. 18 ultima
" ~ep,ptll. de hic.erC8.re,
a betonului daN/eml
P, 2
p. 4
PI 6
p. 8
PJi i2 O-bservatie: Pentru cazuri spectate se pot adopta $i grade de impermeabilrtate mal mati (P1G, P20).

Betoanele care 'Slnt in contact permanent sau iperiodic cuapa (betoanele hidrotehnioe) trebuie sa tndeplineasca eonditiile de impermeabilrtats din tahela 2.2. Betoanele din zona interioara a con-

70

sitn:).ctiilor masive sub presiune, precum isi cele de deasupra zonei de nivel variabil el apei VOl' avea eel putin gradul P2' I1a construetitle ell pere~ subtiii, sup use la rpresiuni marl de apa se pot utiliza I?i betoanecu un grad de imperrneabilitate rnai mare de Pl2'

Ta.beZa OZ.Z CONDI'PlLE DE IMPERMEABILITATE

PENTRU BETOANELE HIDROTEHNICE

RAportul dintr8 _JIl'",iunea Aj>cl (mH,9) ~1

grOOm~ eonttrUctiei aau srnsbne" ""n.i 1Iltte.clow:-ell'l- Cm:ul COn.otpi$i!or lIUlIIiv ..

("'1. srl<"iUent "de prtluu"i",e "" -

<5

5 ... 10 >10

Pentru a verifica inin~imea de patrundere a apei in rnasa betonului, epruvetele se S'Cot din dispozitivul defncercare /iii se despiea eu ajutorul unei press hidraulice to conditiile prevazute pentru determinarea rezistentei la "intindere prin metoda tndirecta (vezi pet. 2.3.3.2 ~i 2.3.3.3). Careeultat se considera media masuriitocilor efectuate in sectiunile de despiooreale epruvetelor unei serii,

Rezultatele determlnarii gradului de tmpermeabilttate la apa a betonulul se inscriu in buletinele de .incerdi.ri poe betonul intatit (ane:xeleII.5 si II.B) Ia punctul "Observatii" mentlonmdu-se: gradul de impermeabilitate presorts, dieectla de incercare in raport cu ceca de turnare simodul de in terpretare.

l

2 .. t.4.2. DETERMINAREA CONDUCTNfTATlI TERMICE

Gradnl de pernreabilitate a betonului Ia ealdu~1l s-e caracterizeaza prin cenducttvitatea termica, reprezentind fhixul. tennic unitar ce strabate, perpendicular pe sU'prafa~a,_ un perete plan paralel, omogen, cu grosimea egala OU unitatea, elnd diferenta de temperatura Intre cele doua <fete ale 'lui este egala ou unitatea.

Determinarea conduotivitii1ii termice dupa STAS 5912-71 [31J se face in, regim permanent (stationer), in st;ate. us caia , pe probe sub forma de placa avtnd dirnensiunile fetelor de 25X25 em 'ii grosimea pina la 11'D. mm, atunci cind se eonfecponeazadin beton

71

greu ~i de 2Qx20 em ~i grosime pilla la 50 mm atunti cinld se con-

fectioneaza din betoane eu granullt, ,

Preleverea probelor sa f\9.<ee in ia~a fel incli ele sa fie reprezentative vpentrn lotul respectivati't din punct de vedere 181 ca1i'1:atH cit §i al densitatti rapa,r:en:te.

Inainte de efectu<llrea, detenninarii,se rectifica planeitatea suprafetelor probelor (daca e cazul) ~i se uSlUca in etuva la 110'5 ••. 1l0ce pina l'a masa constanta.

Determmarea se eectueaza: eu un oaparat tip Dr. ,Bock, reprezen tat schematic in figure 2.4.

Aparatul se ve,Iifka, In pl'eaJ.albil, prin determinarea conduetivitatH termice pe prolba etalon a aparatului. De asemenea, instrumentele de masura ra1-eaparatului (contor, voltmetru, mfllvoltmetru termoregulator- termornetre) se verifidi de catre organele metrologice, la termenele s'talPilit-e.

13 1,

Fig. 2.4. Aparat pentru determmarea condu'Ctivi-ta~ii term:ice: 1 ~ proDa'die beton,: 2 - placA de tll.d1re; 3 - placll. (I.e proi:ecj1e; , - plw:l de 1hc~: 5, ..:.. c-olbanl de terrnOClUpium': iI - ~9- metre peQ,tn.>. p)llca de dall'c; 7- temlome,tr'epen,tro pliaca ,de protec~; 8 - $uruburl m!,e:rome;tiice: 9 - ultraibermostat p,-""tiJ'U placa ,de r6cit'e: lO - uHraterm-OiS-t!lt pentrU plaea de p~re te.!:ihWAI 11 - ~ (,lie Cur'ent,e:lec1idc; 12 ~ voltmeru; a - cantor electt'.c; 14 - ffili3:1.vo1tmetru; 15 - ~~G,Jl)etru pentlnl apa de rlctre: 16 - debitmetnJ.; 17 -v-e:riUl de regl~lfe a debltul.u1 apet -die rld1!'e.

72

l

J

1

,

I

I

I'

I

'1-

Efectuarea determinarii comport a urmatoarele etape:

- Se introduce proba ''in apanat 91 ise stabileste grcslmea ,~3) fckind mediacitfrilor {leU precizia de 1/100 mm) la oele patru suruPU1i micrometrice (d1 ••• d4):

(2.10)

- Se pune aparatul in Iunetiune ~i sa Te:g1eaza ultratermostatele, debitul apei de d:dre si curentul electric Ia rezistenta 'de Incalzire, utiliZinld ~ acest scoop indioatiile lampilor de control din ctrcuitele ,resped-ive.

- Dupa intrarea .apaeatului in !r€giID permanent de fUnlb\1ofllCllt¢ (2, ... 4 ore in functie de "gr'osirnea ~i natura probei) se f'3C urmatoarele :citiri:,

0'I18 Z,

lCi:f:raE de pe contorul eparatului:

tWl - temperature, apei Ia inbrare in placa de :incalzire (0C); t~2 - idem Ia im;;l're (0e).;

tkL - temperatura apet l'a intr.aTe lin plaea de raeire (OC); tk2 - idem la i~h'e eq.

Cttlrile se repeta la intervale de 30 minute, inscriindu-se lntr-un tabel dupe. modelul celui dat manexa n.1.

- In baza citirflor efectuate se calculeaza: temperatura medie a placii de incalZire, eu relatia:

t --' t"l + tie' (OC)

mw- 2 '

temperatura medie a placii de ~a.cire ell rela\ia:

diferente de temperaturatntre fetele prdbei,:cu relatia: .6.t=,tm.w-t~ eC)

densitatea fluxului termic, cu relatia:

t:.E

q=,k<l AZ~ (W/cm2)

1

I

t{2 • .11)

.(2.12)

{2.13)

(2.14)

in care:

ka cQns~tan'ta globala, indicate in prospectul aparatului:

AE - eonsumul de energie electrrea {kWh), reprezeretind' dlferenta dlntre dona ci'tirl sucoesive Ia oontorul aparatului:

73

42 - fntervalul de timp (ore), eerespunzator lui 4E, conductivttatea termtca a betonului (A). ell relatia:

i..= q . ~ (2.15)

~l-qW.

in care. ,5; At ~ q 'se ohtin cu relaliile- (2.10), (2.13) ~i (2.14) date mal sus, Iar Wa este 0 constants indioata in prospectul aparatului,in (crn2K)/W. Condllctivi1la:teat€'rmica se exprlma in watt pe metrukelvin [W/(mK)] sau in kilocalorie pe me1ru-ota-gr:ad Celsius [kcalj I(m· h .'t)], l:elatiHe de transformare fiindurmatoarele:

1 kcal/(m·h.oC)=1,16-3 W}(m.K), 1 Wf(1ll·K)=O,8596kQa:l/{tn.h.°C).

Determinlarea se consider a terminata atunci cind valoarea rapertulul AE/llZ numai- preczinta V'ariatii sistematice, In aeeasta situa~ie se calculeaza conductivitqtea termica ell Telati>a (2.15), luind media valoriler obtinute la ultimele patru cUrri. Un exemplu de calcul este dat in anexa ILL

Rezultatels obtinute Ia determinare se tree intr-un buletin de tncerciirl, dupa modslul celui dinanexa Il.2.

Valorile conductirvitapi termice ale betonului armat obisnuit, care se iau in conslderare loa calculul termotehzilo a1 elementelor de construqii depind de densita:teal8.parentii a betonulur dupa cum urmeaza [34]:

Pap kg/m3-

I.. W!(m·K)

2600 2,03

2500 1,74

2400 1,62

Pentru betoanele in stare umeda STAS 6472/3 .. 75 prevede 0 sporrre a conductivitatl! termice ell 10% lata de valorlle de mal sus,

Beteanele cu agregate de granulitau 0 eapacitete de izolare termica, caracterizata prin inversul conductiyita~i1 termice i.., mai buna decit heboanele obisnuite ell aceeasi -compa:ctita:tel?i rezistenta. Aces;; rapt se datoreste porozitiipi induse a granulelor agregatului de granulit la oares-au iacut rei'er'i.:ri mai sus (punctul 2.1.3).

Valorile conducti~talii termice ale betonului ell granulit slnt date in tabela 2.3 in functie de tipul betonului (vezi pet. 1.2), de maroa §"i de densitatea aparenta a acestuia.

74

7labe_Ia 2.3 CONDUCTIVITA'I'EA TERMICA. ().) A BETONULUI CU G,RANULIT Ie]

Pdp ).
Tipul beton)Jlri:i ?doro':'- kg/rill kcal/m.h. ·c
Beton de izolatie B 100 140.0. 0,38
termica ~ rezistenta
B i50 1800 0,63
B200 1850 o.ee
B 250.
Beton de
'l"ezisten~ 1 900 0.,73
B 30-0.
B400 1950 0.76
B450 2.2. DETERMINARI ASUPRA PROPRIEl'ATILOR DE DEFORMATIE

Betonul prezinta proprietati de deformare attt in procesul ~e_ forrnare ~i intarire a structurii sale solide, cit~i suhactlunea sarcinilor exterioare,

Din prima oategorie de deformatil, cauzate de vari:atiile de um~: ditate ~i temperatura ale mediului ambiant, denurnite deforma~ll initiale, fac parte: contraetia, urnflarea ~i dilabatia .. Aceste d~f~rmatii au un caracter de velum ~i stnt independente de sarcinile exterdoare.

-- Deformatiile betonului sub aetiunea !n~~rearilQ't'_ ex~eri-aar~ depind de marimea efortului unitar ce sollcita .~tonu.l ~1 de timpul de acticnaraal IMa'rcarii :<;i -pot fi: deformatii elastioe, de curgere lenta, . sau plastice. Deformatiile din aceasta categorle se dezvolta rnai cu seama dupa direciia de 'adjiona1'e afortelor,

75

Analiza deformatillor beton-ului este afectata. de diflcultatea sepankii B'Cf!$tW&; oa urrnare afaptulur ca, ele se produc eoncomitent ~i au un caracter de in~nifestare foarte asemanator.

2,2.1. CONTRACTIA $1 UMFLA8EA BETONUl.UI

Contracti<a reprezinta micsorarea vclumului betonului cind acesta se iht~e~te in aer, tar umflarea este proprletatea betonului de a~i mati volumul in eazul pasilrarii lui inapa.

Cele doua fenomene se d:ezvQlta in timp dupa 0 curba de Up

exponential {fig. 2.5). , ,

Conteaeda betonului se stabileste dupa ST.A!S 2833-72 [23] Viasurind, cu incepere de Ia 0 aerumitd virt:st8. de 118. cenfectionare (de regula 7 zlle) , senrtarea lini~ra {:~I:xi'ala' a treiepruvete de beton in fQrma de prisma, pasbI:ate dupa decofrase In apa la temperatura de {20+2tC, plm'i la vtrsta de 7 zile ~I .apoi, pina .la sfk-$ltul determin&tt'ii, in aee lCu umiditatea relativa de (60+5)% ~i temperatura

de (20 + 2)"'C. .. .

Dimensiunfle epruvetelor jirtsmattoe de 40X40X160 mm; lQOX Xl00X550 rnm sau 140x140X600 rnm se aleg in a~a fel Inctt di.measlunea maxima 18, 'gtanulelor dea'gregats,fI nu depa~easdi 1/4 din dlmenslunea transversale. e. epruvetei.

Epruvetele se confectioneaaa in tipare metaliee avind peTetii frontali prevazutl eu Qtiificii pentru introducerea uncr Yepere din otel Inoxldabil, avtnd forma ~i dirnensiunile '('in rom) din flg.ur,a 2.6. P.ozi~ia reperelor t:r~buie sa eoincida eu am Iongitudinala a epruV'etei de beton (fig. 2.7), utiliziindu-se in ocest scop dispozitive adecvata de fixare pe perioada confeetlonaril probelor.

Fig. 2,6~ Reper din at:el inexidabil pentru, masurarea c9ntl;~fiei.

76

Dupa dec0cfrare, operatiece are 10e dupe. 24sau 48 orev se rnasoara dimensiunlle L ~i Ll indicate ill. figUTa 2.7 ~ se 'verifireapozitia reperelor, Epruvetele ell repere deplasate sau insuflcient fimte nu pot fi supuse determina'I'ii.

1 n vederea stabilir'ii deformatiflor de conrbractie sin t necesare: - indipere ,(.1) t-eUl'Penatuora st umidrtate oonstanta;

:_ aparat pentru masurat lungtmf, cu precizia de minimum 0.,2%0. avind alcatuirea indieata in figuiDa 2.B.

-. bare de re'fennta (fig. 2.9) din otel tnoxidabil. (de prefermta INV AR), cu Jungtmea B de 1,6{) mm, r5l50 mm ~i 6()O mm;

- . higrometeu pentru determinarea umidita~~i a.e:rulUi. . Determfnarea .ineepe ou reglerea japaretulul ~l efectuarea uner dUn pe comparator, in apal1a!tfii,nd introdusa barn de Tf!ferin~. Be stringe piulita de fixare, apoi se scoate cadrul mabillii bara de ,reierinta ~i '~ introduce 1n rapa:rat proba de beton peste. care se fix€aza oadrul mobil, s~eaduce in eotncidenta reperul inferior a1 probei eu tija eomparatorului ~i se noteraz;i oitirea la comparato-

rul ou cadran ~a). . ,~

Oont:rat:t]a, betonului la 0 vllfstii oarecare t se balculea,za 00 re-

latta:

8.-8 Ilc=--, L.

mm/m

(2.16)

~------L7------~ Fig. 2.7. Epruveta prlsma-

tididin beton pentru deterrninarea conttaetiel.

Fig. 2.11. Aparat ,pentru masurat lunglmi: 1 - s'tatlv Oil We.i pl.ctQ..a~e; 2. - si1pO{l~ pe:ritru asezaeea ,I!,ro,be! sau a ",,,reii'll!' re:f','rln~; 3:.,,"ulVburi de, reglar·ea vecll.o;lIl'lilltllj 4--S -ea!iru mOOll; 6 - ~uFu::Q. ~e, regla.j; 1- piulJ14 lie tlxare; 8. - .fun::lI. latera1l\ pe care se spdjin.1 c: ... dtul mobi,l dm! est.¢ 0005 dirt, .. !IJllU<IIt; 9 - bam d~ tlefer:i:ntA; 10 - c,omp.a'I'ator ell eadran (aV1h,d preclll.1a doe, 0,01 mm ljl. ~acltatiea de

m,ilS'Urare,. p1nil ~'a 10 mill).

Fig. 2;9. Hera de referin:ta pentru masm-areacontractiei,

Fig. 2.1'0. Ma~uraree ae-!orma~il-, lor de velum ale betonului.

in care:

6 () ~ citirea pe comparatorul cu oadran la 7 zile (min);

6 t - oittrea pe comparatorul cu cadran la timpul t (nun);

Lo =Ll-11-12• lungimea epruvetei intre repere, in m (fig. 2.7).

Ma'surarea contractiei, conform STAS 28:33-72, se face 1'8. 7; 14;

28; 56; 90 zile, pre-cum ~i Ia alte termene considerate necesare scopului urmarat.

Bezultatul determinarii se eonsidera media a\l.'itrnetica a datelor

obtinute pe trei epruvete. _

Metoda Indicata mal sus se poate utiliza Ili la determinarea defo-rma~iilor axlale de umflare ale betonului,

Contractia o$i umflarea betonnlui pot fi si:ta.bllite '.!iii 'prin:

- mssurarea deformatlllor superficlale ale probelor ell -ajuto-

rul deformetrelor mecanies (vezi cap. V). ,

- masuraeea deiormatiilor de velum ale unor epruvete cubice paraftnate, lntroduse la diierite intervale de tlmp, inbr-un vas ell ape. prevazut cu 0 coloana g'radata, ca tn figu~ 2.10·;

__ utllizarea unor metode rapide de determlnare in care evolutia procesului de contractie este grabita prin usearea betonului in exsicatoare speeiale sau in terrnostate electrice ventilate mecanto,

Dupa prevederile normelcr de caleula1 elementelor de beton armat ~i heton precomprimat pentru construc~ij eivlle lii Industriale [3B]' valoarea maxima a deformatiei speclfice datoTita COD-

tractiel Ct,;) se detertni~a cu relatla:

(2.17)

in care:

&0 =0,2,5%0 - pentru betonul eu agregate grele obbfR'Uitelii condi~ii normale de intarire;

78

=O,~W'%o - idem, t1'.a'tate 'tetntic;

=0,50%0 - pentru betoane cu 'a;gre,gatede granulit '1101 condiW normals de intiirire;

=0,40%0 - idem, tratate termic;

ka ==1,3 cihd umiditatea U -400/0; .

=1,0 etnd umiditatea U=60%;

=0,5 ciad urnidltatea 0.=,100%;

k4 =1;0 pentru elements la care cea mai miea dimensiunea settiunii transversale b~30 em;

=1,3-0,01 b pentru b < 30 em;

ke =1,0 pentru elemente de beton armat:

=0,8 pentru elemente de beton precemprlmat eu armatura preirrtinsa:

=0,6 pentru ielemente de beton precomprimst eu armatura

postintinsa. .

. Valoarea maxima a deformattei specifice de conbractie e betonului pentru suprastrueturile de poduri de ~sea §i de cale 1e1:'a1;8. [49J se determina eu relatia:

(2.17, a)

in care:

too =0 - pentru betoane care se gasesc in spa; =0,10%0-0,15%0 - pentru betoane in aer timed saturat, (deasupea apei);

=0,25%0-0',37%0 - pentru betoane In aer tiber; =0.,40%0-0,60%0 - pentru betoane in aer uscat (in spa~ii Interioare uscete);

k =1,25 pentru dimensiunea minima a seotiunil d<20 em;

=1,00 idem pentru 75~cl>20 em;

=0,75 idem pentru d>75 em;

kp=l,O pentruermdtura prelntiP$a (pe stand); =0,6 pentru armaturii postlntinsa:

ka -are aceleasi valeri ca in :re1atira. (2.29, a), pet. 2.2.4.

2.2.2. DILATATlA TERMICA A BETONUlUI

Dllatatia termica a betonului este proprletatea acestula de a-si mar! volumul la cresterea temperaturlkTenomenul are loc aiit datorita oresterli temperaturii rnediului amblant cit ~i datoritd degajarii de caldura ce insoteste proeesul de hidratarea cimentului.

79

Apreeierea propri:etatilor de dilatatie term1~a betonului se poate face prin masurarea dHatatiei Iiniaee a uno'!' epruvete de forma prismatica vsau prin rnasurarea dilatatie! volumiee a unor epruvete de fbtrria cubica; IUti'li2lind proeedeele Indicate la puocbul 2.-2.1 de rnai sus.

Coeficientul de dilatatie liniara, ce caraeterizeaza oresterea lungimii unui element de~ton, reprezinta ~ungiirea unitiltii de lungime _pentru 0 diferenta de temperatura de 1°C ~i se obtine ell reIatta:

L,-L 1'::.L

~at= =--

L (l,-it) L1'::./

(2.1<8)

in care:

L, 1..1 - Iungimea initi-aHi respeetlv: finala a elementuhrl de be-

{'On; _

!:::.L - alungiree elementului la 0 diferenta de temperatura ~t;

t.,t2 - temperatura ini'tirua eespectlv finaHI. (0(1.

Cresterea volumulul betonului in functie de cresterea temperaturii esie oaracterizata prin coeficientul de di1ata~i:e volumrca, reprezentind oresterea unit'8th de velum pentru 0 diferenta de -temperatura de lOC 9i se determina en relatia:

D.V

~- (2.19)

v , D.t

in care:

V - volumul im~i.al al elementului de beton.

6 V - '0re~tet~ volumului loa 0 va,ri~atie de temperatura !:::.t.

Pentru un cub ell Iatura L, cresterea volumului la 0 variajie de

tE!'ItlpemtJu,ra !:::.t, est-e:

6V-L~{l +C1t/:::.,t)3_L3=lf\. V· llt. {2 .. 20)

Neglijind termeniitn ct~i ia • care au valori foarte miCi, se Qb~ihe relatta dintre coefieientul de dilatatie liniara ~icoefi.cientul de dila,batie volumica (cubica):

(2,.21)

Determlnarea experimentala la ooeficientului de dilatatie termidi este 0 operatie dificil de realizat, deoareee prin ridioarea temperatutU se produce si -0 pierdere a apet din beton, ceea oeconduee la manifestarea fenornenului de oontractle, 'I'ocmei deeceea determinarea proprietatilor de dilatatie termidi a betonului trebuieefec-

80

tuatacu dilatometre dlferentiale, foarte sensibile, pe intervalele mid de ridioare a temperaturil, in oareeontractia se poateconsi-

dera practic nula. .'

Normele noastre de oalcul ;[38, 49) preseriu, 1n aoerd cu Recomanderile Comitetului European de Beton ~i ale Federa~iei I?te~nationalade J;>'l"OOompri-mal'e [4J. pentru coeii?entul de dilta:tat~e }lniara a elementelor de beton, beton armat ~ beton precomprimat, la variatu de temperatura cuprinse intre -aooe ... +WO"'C, urmatoarelevalori :

CLt=O,oooo1=1 ,rO X W~- pentru betonul cu agregate obisnuite; 0..,=0,000008=0;8 X 10-5- - pentru betonul eu agregate de granulit.

Valorile de mai sus eeprezlnta, de fapt, mediile domeniilor in care vadaza coeficientul de dilraiiatie liniara masurat experimental:

O,7X10..,-6 ... 1,13 X 10-5 'PenW betonul obi~nuit,reSpe-ctiv O,6XlO-5 ... 1,lXW-s pentru betonul ~r.

2.2 .. 3. DETER.MINAREA MODVLULUI DE Df,FORMATIE AL BETONUU,.II

Modulul defo:rmai;ihlor betonului reprezinta 0 masurii a proprietatil-or sale de deformare sub sareini. In funetie de natura deformatiilot. pe osre le are betonul, se poate defini un modul ~~ elasticitate (longitudinal :;;i transversal) ~i un modul .al deformatiilor totraJle Iongi tudinale (modulul de ela:sticitate-plastici tate).

Experimental se determina, in mod obisnuit, numai modulul d~ elasticitate longitudinal al (betonului, 'lltilizind in aeest seop doua metoda:

- prin in.earcare static,a 1,.,. solioitarea de compresiune (modulul de elasticitate static la cornprestune):

- eu ajutorul impulsurflor 'Llltras_onore (medulul de- -e1:asti_cit~te dinamic),

Modulul de elasticitate transversal al betonulul (Gb) se exprima tn functie de modulul de elastieitate longi,tudinal (Eb) prln 1J;'elatia:

{2.22)

in 'CB.!'e 'IJ esee ooeficientu'l deformattllor transversale sau coeficientul lui Poisson ~i rare valoarea cuprinsa intre 0,1 ~i 0,3. Norrnele [38, 49J admit penta'll beton valoarea -'11=0,2 pentru care rezulta:

Gb=JO,417 Eb-c:!Oj4 Eb. {2.23)

81

l'f_i"Odulul de elasticitate-plasttcrtata {E; -) se poate determine cunosetnd modulul de elastteitate longitudinal (Eb) cu relatia:

E~=Eb(l---J..) (2.24)

in care:

)..=e'l'

fi~ - ooeficient de plasticita:te, ega! cu 0,'5.".0,8 pentru

betonnormal [13]; Ia betonul degrannlit luJindu~se valori reduse cu40% {45.];

1£" - deformetia pJ.astic~;

tb - detonna~ia tot-ala a betonului (elastica ~i neelastina), sau

"cu re:hatia: .

(2.25)

in care:

, £., . teri t"

CPt = - - caeac ens rca curgeri! lente (vezi pet. 2.2.4);

t.

'&lei - de:fOrmtatia de curgere lenta;

te - -deformatia €'lastica a betonului,

Modulul de elasticltate pentru solicitarea de fntindere se oonsidera egal cu eel pentru solicrtarea de oompreslune,

2.2.3.1. MODULUL DE ELASTICITATE STATIC LA COMPRESIUN5 (Eb)

~n conformitate cu STAB 558'5-71 [3U}, modulul de elasticitate static 119. compresiune a'l betonului se defineste conventional oa ra~o:t int:r;e. oresterea eio,td:ului unltar norm'al f1i oresterea deforrnatl.el sp~C1bce por:esp~z~'toaire,iWegistrat~ in intervalul 0,0:5 ... 0,30 dinrezistenta pnamatica (Rp.) 'a betonului,

. "Det~m1na;ea se w-ef~tueaza pe minimum trei epruvete de fdrma pnsmatJ,di avlnd inal~lmea de 3 ... 4 on mai mare decit .latura bazei, i~!t aoeasta din ~a de: eel putin patruori mal mare deott dim:nsl'Unea maxima a granulelor de .agt€'g,at. Qb~nuit, se u1iJ):ize.aza pnsms 'avind latuna bazel egala eli 10; 14 1 sau 20 ern. .

1?ln . acell~i a:mestec de beton se mal ~xecuta rtrei prisme cu 'scelc:a~l dimensiani, necesare penteu stabilirearez1stentei prismatlce ~l tr:l ~.buri. ,avinQ.. latura ega'lii em cea a prismelor, necesere determlnarli rezlstentai 119 oempresiune.

82

• Probele trebuie sa aiba suprafetele plane I?i paralele intte ele, lIT caz contrar ele nu sa pot uti]Wa, decit in urma efectua:>rii rectifi('adlor de ~igoo['e. Confectionarea ~i piistr,area 'lor sa face In con-

formitate GU prevederile punctului 2.3.1. .

Deterrninarea modulului de elasticitate se face Ia vimba betonului de 28 zfle, in afara de cazurfle in care se Impun, prin protect sau prin preseriptii speciale, alte terrnene,

Pentru efeetuarea determinsrii este necesaT'8 urmatoarea aparature.:

- presa penn ineereiki la compresinne, avtnd capaoitatea de incaroare de eel mult doua ori mai mare dem"t coo necesara de-

terminarii: .

- dispozitive pentru maswarea defonnatiHor Imiare (vezt nap.

V), eu precizia de 1()-'5 '~i lba.za de 'mas;ura eel pu.~in egala eu de tlrei on dfmensiunee maxima a granulelor de agregss, dar' nu mal mare decit 0 treime din 'i:na11imea prismei,

Se determina, in prealabi], rezistenta priSlJ11latica a beton'Uil.ui (Rpr), valorile individuale obtinute pe eele ,torei prisme neputtnd prezenta abated ma~ .mari de 15% :fia,ta de valoarea 'medie.

Se stabilesc treptele de .~ncara<Jire dupa cum unmeaza:

- treapta maxima: (indireare) corespunztnd unui efort unrber (},~,3 R""j

- treapta n)inima (desearcare) oorespunzinrd unui elan unital' O'cl:--,0,0,5 RI'"

Se echipeazi! probacu dispceltivele de me.sura, seinrt.roduce in masina de Incercare, teentrlndu...;se ,a,sti.el . Ineit deformatiile lnxegistrate Ia fieoare dispozitiv in int~vcal'LlICf4 . " "10', sa nu difere cu mal

mult de 100/0 fa,a de deformatfa rnedie. .

Se verifica lBIpoi stabillzarea de.forn~tiiloT, ef:ecMnd ctnei cidud de Incarcere-desedrcare in interva:IullCL, ... O'd, V'arila.tia efortului unitar Ia inaar-care si Ita desearcare fiind de 0,5 ... 2,5 daN/cm2 -s: Ia fiecare ibreapta mentinind .incaircali'ea 'COnstanta :timp de 3D secunde. Se efectueaza tapai, 'in a('el~i ctmditii, dQUA cicluei de ihca:·rcaredescareare sl se noteaza cltirile Ia aparatele de masUIfa.. Dada diferenta dintre eele doua d~iri ~ fieoare aparat. nu depaseste 5% se considers Ca deio!rmsilile sfnt stabtlizate, in oaz contrer sec repeta operatia de verlfic3ll'e.

Dupa stabillzarea derormatitlor l:leefechiea,za doua cichzd de incarc2.'l·e-nescanc_are, se Inregtstreeza datele sl se faoe preluoraeea lor pe formularul din lanexa II.3.

Rezultatul se considers media wclorilor ohtinute pe oele t:rei prisme tnceroate.

83

Tabela 2.4 VALORILE MODULULUI DE ELASTICITATE AL BETONULUI (E),

IN da:N¥cm~ b

1 'M ... "" b.tonulul
Tlpal b.eI;onulul . B 100 I BUO I B 200 I B 2!10 I B 800 I B 400 1 B 4;50 I B .500 'I B ·000
Betor; greu 170000 210000 240000 270000 290000 330000 340000 36~OOOO 380000
-- -- - --
Beton eu
agregate de
granulit 11000'0' 13000.0 150000 165000 1800.00 20.000.0 2160.00. 2200.00. - Nota: Pentru cazurile th care cresterea modulului de elastidtate are un efect defavorabll, se vor introduce in calcul valort sporite eu 15% 18 betonul greu, respectiv eu 3~/g 1a betenul euagregate de gJ:aP-ulit. ' ,

Valonle modul'Uluide ela.sticitate al betonului 'OOI'e sa Iau iii censiderare Ia ealeulul elementelor de beton, beton anna:t ~i beton preeomprtmat, d'llpa normele noasbre de cql'cul [38], se dan in tabela 2.4 hi. functie de tipul be:to-nului ~i maroa aeestuie.

2.2.3.2. MODULUL DE ELASTICIT ATE DINAMIC (EIJI

Maslllrind frecventa fundamentala a unei epruvete prismatice de beten £n momentul in care este in resonanta cu frecventa impulsului produs de un emltator de ultrasunete, se poate determina modll!l~l de ~lBStlcitate dinamic ou ra'jutorul aparatulu] preze-ntat sehematic in flgu[:8 2.1'1. Valosrea lui este data de reloa~ia:

Ed=O,956· 10.-3 ( ~ r G ~r' . T ~.26)

~- ~-----J

Fig. 2.11. Deterrninarea modululul deelasticltate· dinamic al betonului:

i - epruvetl prlsma't1ci1: .2 - reaeeme : s - ttaduct~ul emjfi!.tor de Vl:.b~ai!1: _" - traduGtorut [le>Oeptor.

84

in care:

G - greutatea probei:

f - frecventa vibratiilor (Hz), masu:rai<1 eli preeizie de 1%;

T - coefioierrt care se ia egal eu 1,22 in cazul epruvetelor prismatice de 10 X 10 X'5·5 em.

2.2.4. (;URGEREA, I,ENTA A BETONUU.l1

Deformatia betonului care seD;l'Bnifesta in timp sub ~ctiunea unui efart unitar de durata poarta numele de- deformatie de curgere lenta (fiiod cunoscuta 1ii sub denumirea de fluajsau curgera

plastics). .

Sub aetlunea inca'l'carilor de exploatare, deformatiile de eurgere lenta se considera proportioaale cu efo'r'turile unttare de durata (eurgerea lenta se oonsidera linirara) si se dezvolta in tlmp (fig. !2.12), ell: 0 viteza mai mare Imediat dupa apliearea sarcinilor !?i aJPOi din ce in ee mai lent, pin a eind feoomenul se amcrtizeaza ~teo:retic la t=co, practic dupa 3 ... 4 and}. Aeeste defocmatii se d,ezvolta dupa, direcJ;ia de actiune a efortului, deformatiile :bransversale fiind prac-

tic nule, .

t

3,5

'f't-____fl
(~
....
.......
>-- >-- V
~ ~
V >--"
I V
Umiditatea rela'tiylj 70-75"..6
V
t,Zi 2,0

Fig. 2.12. Vari.atia in timp a de10rmattei de curg~e lenta a betonulul.

85.

Pentru determinarea def:ormatillo.T de eurgere lenta Q£cl,) este necesar oa din def'Ormrartiiii:e totale masurate sub racti'Q.DOO inC!ircarilor de dutata '(I,,) sa se scada deformattile elastrce '~''') ¢ .d.efottnJa!iHe de oontractie~ic).

Defozmatiile elastice se masoara in momeneul incal!'l~ar.ii prolbei, iar cel~ de contractie se m~oatI'a pe probe neincarea'te (probe martOT) confeetionate din aeelasi material, IB:vJ:nd acelea~i dimensium J?i fiin'd pastro1le tn aoeleasi conditii de temperatura 1?i umiditate.

Determtnarea expertmentala a deformatiiler de cuegere lenta nu esta standaroizata. In figurile -2.13. " 2.19 se rprezinta peocedeele mai caracteristice de determinare 18. defertnatiijcr de cttrge·:re lent<'i ale betonului 118. dlferrte solidtari. Metodele de determmere Cl1 ajutorul dispozitlvelor din figurlle 2.1a, 2.17 si 2.18 se folosesc ell bune rezultatetn cadrul Laboratorulul: debeton armat 9i beton preoomprimat aJ Fa:cultatii de oonsbructii din Cluj-Napooa,

In eaeul dispozitivulruidin figuro, '2.13, incarcarea se realizeaza ou ajutcrul unei prese 'hidraulice de Jta:'borntO'r'i1i se msntine eonstanta in timp cu ajutorul arcuhii helicoidal !iii al slstemulul de blocare a1ciitllit di·n mufa de ghidare, tij:a 'de oornpresiune i!li piulita de blocare. Aoest sistem a:sigura pierd~ri minime de eforl ~i a deblooare comoda. Modiificarea hmgimii epruvetei, ca urmare a deformatiilor' de 'Cur.gere Jenta ICe se produc, nu iDnuen~eaza practic marimea eforlului intrucit axcul are a elastlcltate mult mai mare dec1t epruveta de- beton,

Fig. 2.'13. Dispozittv eu arc pentru deteeminarea curgeri:l lente a betonului la cornprestune,

Fig. 2.14. Dispozitiv hidraulfe pentru determinerea curgel'U Iente Ia com-

presiune,

86

Dispezitivele hidraulice simple ca si eel din figura 2.14 neceSita. corecturi frecverrte intruci:t prestunea exerdrtlata este fQiaTlte sensibila 1><1 modificarea !i:ungimli epruvetei, A<ceasta diticulbate a condus la imaginarea sistemelor hidraulice stabilizate ca ~i eel din figura 2.15,.

La :tntindere axioall.a epruveta de forma prismaiti'di avfnd eapetele evezate este solicitata Cll ~juto.tul unui dispozitiv au pirghte ca In figurm2.17.

Determinarea deformatiilor de' eurgere lenta 'la' solioitarea de incovoiere se poate flaoe eu dlspozitive sj,mple ,;,i user de realizat cum este eel din fig. '2.;18. Inceroarea se efeotuea-za pe grinzi'siniplu rezemate.icu seetiunea dreptunghrulara sau in forma de T, i:ar incarciirile se realizeaza ill a:jutQI"i.ll unor greutati aplicate direct sau prin intermediul unorpirghii, l~rtUln,ci cind saI'Ciriile sint mati. Def0'rma~me de curgere ~entii S~ inregistreaza tn zoaa ililtinsa ~i -eornprlmata a grinzii, pe portiunea solicifata la moment incoyoietor eonstant, Se urmareste, de asemenea, v:aria1jia in tirnp a sagetii grinzn,

La soNd-taTOO de tOr'siune (fig. 2.19) se masOO1'a varia~iia in tilnp aunghiului de·rrotllre:arJ. epruvetei,

Pentru masurarea deformatiilor de eurgere lentil a b etonu lui , urmind procedeele indicate mai sus, se utillzeaza in general defermetTe meoanioe eau optice, a c8.'1'or descriere este data in capitolnl v.

Fig. iUS. Sistem hidraulic stabilizat pentr:u deterrninarea curgerid lente lacompre'siune.

Fig. 2.16. Dispozihlv cu. arcuri pentru. dderminlirElactl,g:cril leht,e_ Ia oompresiunebiaxiala.

87

.,

r

Fig. 2.18. Dispozitiv pentru determinarea curgeri:i Iente fa incovolere.

Cobiu <-.flexib/l

Fig. 2.11. Dispozitiv au pfrghie pentru det~atea curgerii lente la mtirtdere aldala.

FifJ· '2.19. D,i~poziUv~t1'u determi:narea c>urgerli Iente la torsiune.

In tncaperea Tn care se pastreaza probelepentru masurerea defbnnatii'lor decurgere lentS abetonclut 1f!rebuie sA se lB:SigU¢"e un Tegtm constant de temperatura ~i umidita-te. Climatizarea inclperii sepoate realiza ouajutorul unul agregat 'automat de condltionare a aerului. AgI'egaM de tip KT .2 prod us de firma VES Maschi,nen - und Appara:tebau Sehkeudttz asigu:ra 'tin regimc:onstEi,nt de tempet.atu:ra-cu precizie +l"Cin in1erv.alul 18 ... 2BoC ~i un regim constant de umiditate cu precizia de ±5%in irrtervalul 4'5 ... 75% umiditaie JTelatiiVa.

Betoanele cu agregate de g;Nmuut au deformayi'i de cw-geI'e lentil mat marl declt betoanele normale [4, 10, 4:6], dif~i:'en~ fiindmiai aocentuai:a la betoanele de miirci ipierloare. Cu toate aces tea. datorita defocmabititatii elastics mai prommtate, "Oaoocteristioo. c\Wgerii lente definita de- relatia:

(2.27)

,.

este mal redusa loa: betonul de gm.rtulit d.edt la <eel normal, Comitetul European de Betonadmtte ca aceasta reducere esteproportionala ell raportul dintre modnlii de el.alS,1:ici'tia'te ai celor doua tipuri de be-toone ['3] si la,mIme:

(2.28)

in care:

<p't - '€aoocteristica curgerii lente ill hetonua.ui user:

<p~ - idem al betonului normal;

Eb - modulul de elastiertate !8.1 betonului user:

Eg --idem aleelui normal,

Normele romanestt de ealcul W clemente lot de beton, beton armat~i beten precomprimat pentru Qo~c~ civile ~i industr~ale[3S] <X'i;nsiidera, 'ca fenomenele de contraetie ~l de CUT~~ lenta a betonului stnt covariante, In consecinta, valoarea maxima a carac-

teristicii deforma1iei in timp a betonului <;, ol~nd tn considerere cele doua efecte de durortA, se determina ou rel!a,tla:

1(2.29)

Valorile de baza ale caracteristicii deforma:p.ei jn timp a betonului (<po)" acele~i penlbru beton nOTm~l ~i penteu ibet~ .~ a-greg:M.e de granulit, se deu in 1la::t>ela 2.5, 1'8lr vaJ.orUe ~fl'Clentllor de corectie ki• k2 Iii k'll sint trecute in tabelele 2.6, 2.7 ~l 2.8,

Tabela 2.S VALORILEDE BAZA ALE C.tUlAC'mRI$TICII DEFORMATIEI IN TlMP A BETONULUI ("0)

Mares. I B 150 I B200 I B260 I B800 I II ~o' I B 600 I B 600
betou:u1uJ
CP. I 3,70 I- 3,30 I 3,0:0 I 2,80 I 2.70 I 2,60 I :\1,-$ Norlllele de aak.ul peI:ltru Sl,lipm.structru~lle de poduri dln beton, hewn armat §i beton precomprimat [49] eonsidera ea eele doua fenomene de eonteactiest curgere ~'enta se pot separa, In censeeinta,

caraeteristioa curgerii lente fina:le a: betonulul (q;;) se obpne cu ajutorul relatiei:

~.29,a) 89

Tabela 2.6 VA-LQRILE COEFICIENTULUI ki

Etl!p!I. de · .• "Ucltar" I k,
1. FOl'ta de precemprjrnare:
- pentru R/R;!8=O,6 1,3
- pentru R/R~9 = 1,0 1,0
2. lrwardlri peririanente aplicate la t
zile de Ia turnarea betonului
t= 28 tile 1,0
60 .. 0.7
90 .. O,~
120 " 0,55
~180 " 0,5 Tabela 2.7 VA;LORILE COEFIClENTULUI kt

Tabelil 2.8

VALORIL,E COEFICIENTVLUI 1(3

R .. porful "biB I h.
~O,5 1.0
20 ,,~
>0,5 'R Umiditatfnr\ll)ltlyll. I k,
40% 1,3
60% 1.0
100% 0.5 in care:

kb = l,DO' pentru dimensiunea imlnima 'a seetiunii b<75 em; =1 0,90 pentru l5~b>75,cm;

= 0,80 pentru b > 150 em;

kR = 1,50pentru R/R2lI:=:O,6; = I,Z5pentru R/R28,=iO;8; = 1,00 perrtru R/Rl'!f='l,O;

= 0,90 durpa45 zile de la turnare; = 0,85 oupa 60 zila de 119. turnare; = 0,75 durpa90 rile de 16 :tmntare; = -0,65 dupa l8V zile d.e 1'8. <turnare;

= .0,60 dupa 360 tile sau mai mult de Ia turnare;

q:"" - ca,rtra,ct;enstioa .nPTmata a curgeril lente, avind valoarea: =, i.o ... 1,,6 jn apa;

90

=, 1,'5 2,2 in a.er umed satu:r>a:t (deasupra apei);

- 2]0 ·3,0 f;n lalar .Iiber; .

= 3,0 4,5 in aer usoat (inspatii intericare usoate),

2.3. STABILIREA REZISTENTElOR MECANICE ALE BETONUlUI

2.3 .. 1. EPRUVETE NECESARE INCERCAIILOR

Dupa scopul ce se urmareste prin efeetuareaIneercarflot- mecanicepe betonul inrmrit, se deosebesc:

a) inoereiiri preliminare, necesare stiabiMriicompozitiei optime a betonului;

b) Incercari de control pe :5a:ze de executie (decofrare, teatare tetmidi, transfer, maorpulere, dare in exploatare) prin care severifiea realizarea Tezisten;telor presorise pentru wele respective;

c) incercari de verlfleare a caIit~~ii betonuhrl, in eursul execu~iei;

d)mcercarl de verifioare a oaUtatil betorrului din elementele de eonstructii,

Epruuetele necesare efectuBrii ineere8'i'iloir de hi. punclele a .. C de mai sus sint de forma QU!bica sau 'Prismatica ,~i se conf:eC1ioneaza din beto:n prdaspat, preparatr in labo:ratar (in oozul:incerca.ri~or pteliminare) respeetiv din proba de beton luatii de '118 Iooul de punere In lucrare sau de Ia statia centrale. de betoane (in caznl ineercarilor

de control). _

Volumul unei probe de 'be1on ~i modud de luare a €i stnt indicate la capitelul I, punetul 1.5.

Dimensiu.nile epruvetelor cubice trebuie sa se inoadreze iIi prevederile din talbela 2.9. Epruveteie prismatdoe au dimensiunile 100 X XIOOX550 mzn j)3U 20DX200X700 rum, cu o"i&bartiere de maximum ±'O,50f0. Mii.fimea Joatu'l'ii seetiunii transversale se alege in asa f~l indt sa fie de eel putin 3 ori rom mare dedt dimensiunea masdma a granulelor de agregat utfllzate Iaprepararea betonului.

Epruvetele. de aeeeesi forma, earese confec~i(mea~a din aoeeasi proba de beton si se incoo!flca 1Ja aceeasi vks1;a constitU.ie 0 serie, Seria vafi ill.catui~a din eel putin 6 epruvete in cazul moel'carilor preliminareefectuate 118, 2,8 zile ~i din eel putin B -epruvete in celelalte oazuri.

CAmfection;area epruveteler se face In tipare metalice demontabile, prevazute eu rame prelungitoare !?i lndeplinind condittile pre-

91

I'

TabeI~ 2.9 DIMENSIUNILE EPRUVETELOR CUBlCE UTlLIZATE LA STAB'LLIREA REZLSTENTELOR MECANI;CE ALE BE'rONULUI

Art,,: rwti:dri'oJli .... eeJ;i:umi de l\ef e,ihl'4 . em'

Dim"" • ..-:u.n ea """",lmJ!. 1----:-----1 . a gr'anul,,\ot

. 'lgte,~"tillUj 'utill~"t

Dnmilt

nqI'I'itnill4 1"e,a.iA

em mIn

10 1.4 20 30.

100±O,5 141 ±d,7.5 200±1 3QO ± 1.5

~20 20.:. 3,1 20~ .• 40 40 .. :100

100 200 400 90.0

va:zute in ST AS 2320":72 [21]., 'I'iparele se cw:ata dupa :intr€'buin:tl3r,e eu perii de si:rma" .dupa care feteie interioare se ung cu un srbroat subti~pede ulei mine-a,l sau :mdtorina, ing'ro.ratecu vase-lina. {in pro-

partie de2 : 1). .

Inamte ide lnti'OOUcel"'e'a beton'll.luitn ti.~,proba de beton se teanresteca cu mtstrfa sau eu Iopata, Epruvetele se con.fectiQn\eaza dupacelmlj>}t o 'jum1l:tate deoti de ta luare.a proaelor ~i Ia eel mubt 0 orA de la prepararea betonului,

Con.jectf,'btl4reaepruve.telor se £acep:r:inindesar:e man1:la~asa,ti prin vibmre, in fUn(!:tie de proeedeul de eompaetare utUi:za:t in lucrare ..

COnfectionw:-ea prln tndesa1'e~nualli comporta urmatoarele ope-

ratii: .

- Tipareie, avlndfixl8ta;rama pre'lungi:boare, se umplu cu beton, inexoe!ic,. in eel putin doua strartUri eu grosimea mllUima de

10 em. . .

-Se, compacreaza fieoaore strat prln ihdesar.re ell mistria pe Hng&per-elfi tirpavului ~i apoi prin impungere,tmi1orma in eel putin' 8 locurl kI fiecare 100 cm2 de supMfi8~a, eu 0 vergea dill otel\:ieton '0 16 mmsl Iungimea de 600 min, Vergeaul8 titebuie sa strabata 'intrea'g~ grostme a stMruiui QEl se compacteaza ljd sa patrllnda 2 ..• 3 em in seratul infwior. Se eioeanese apoi u~or peretii tiparulut eu uneiooan de lemn de oea 250g.

Epruvetele cubiee QU la"ttWa de3:0cm, oomect.ion'a/te din bet'@1'l foarte vtrtos, vb:ws sau s·lab pllBSltic, se compa:cteaza eu un mai de 12.kg (:fig. 2 .. 20), care se l:asa 5<1' cada liber de la aprox1matirv 25 em, aplidndu-se cite, trei loviWri inordinea 1udicata 11:1 figura 2.21.

9.2

r-l2O-j r7.:o-j

T~

.~

l~7-----'"

,Fig. 2.20. Maj pentru compactal'ea epruvetelor cubiee,

Fig~ 2 .. 21, Oedinea de compactare cu maJu1· a epruve-

telor euhilre.

Dupa terminarea ,compact.ati-i se seoate '!'lama prelungitOa.fe. se tndepartrea'Zii surplusul de hewn stse netezeste SupIiafa1;a epruvetei CU0 ri;gla, inetalk:a,La beteanele fluide .!ii plastic€ netezirea se fa'Ce numa] dupa 30 de minute de Ja umplerea tiparului.

- Se scope-ra tiparele ell 0 .pl'8.'Ca meta'lica SlaU· de st;i:cl~, \ins.a in prealabtl cu ulei pentru a. iinpiedica -adereuta ei 1~ beton, sau se protejea:zac:u folii de rpolieii.lena, pentru a evita 'eViapor.at>oo. apel .din beten.

Confectlonarea epruvetelor pzin vibraTe neeesita 'Urma~ele ope'tap.I:

- Se umple tiparul eu beton, tnexees, 'intr-uii sin'gili:' swat

- Secompacteaza betonul din tipar iniacel~i :cb1),ciitii (de

ftecventa §-i amplltodlne .a vihrariij ca l?i be to nul ee se pune in Iucrare, Se pot utiliza, in acsst scop, mese vibrante. de Jaberatoe (co frecverrta de' 3 O{)O±200 vihratil/mtnut ~i: amplitudlnea O,3t5mrn) sau vtbrat'oa:l'e de interiOr .. Daca diametru1 buteliei vibtaterul'lli oeste sub un sfert din dimenstunea minima a 'epruvetei, compaetarea S!E! face prin introducerea 91 scoaterea lentaa bu1:elieiin masa hetonului, in tre.i reprize; In oaz contrae vibrarea se fuce 108. exteriorul ti'P'a~ rulul. Vfbracea se continua pina clnd5'Upraf.a~a betonului devine orizontala, mortarul fin iese 1>8 'Supra;fe.ta iat bulele de iq.er tnee-

teaza sa mai tapail'a Ia supreia:ta betonului, .

- Se sooait:e nuna· prelungiiOOre, se fuM,turn surplusul de beton, se netezeste suprafa-va~l' sea-6o~ra tiparele, dupa eum. s-a a-ratat La compactereamanuala.

93

Piistrarea epruvetelor, pin~ la deoofrare, in oazul incercarflor de La punctele asi 'C de IDaisus se face intr-!Q IIlcii.pe.r:e avtnd iempe,ratura {20±4)"C~i umidiliJaltea {6'5±'5)DfD. Dupa decofrare, operatie ce ,are loc in mod Q;bil?nult Ia un interval de ,(20+4) ore de IaconIectsonare, epruvetele se _pas:trooza in T'egimu'l fndicat ill tabelele 2.10 :;;i 2.11.

Epruvetele destinate fuoer-caTiloT de control pe :OOze se pasttea.za,atlt ihainte cit ~i dupa deeofrere, linga elemental de COnstructie, in oondi~ile de mediu ale aoestuia,

Notarea epruvetelor- se facepe fata de turnare sau pe cea epusa

acesteia imediat, dupa decofrare ~i va cuprinde: - indicativul prescurtat al'l1nita~ii;

- indicativul seriei:

- data conrec'tion,ihii.

Epruvetele oe urmeaza ICl, fi eX'ped:i1ate unui laborater de lnoereari se amboleaza, corespunzator regirnului de umiditate in care

Td.beld 2.10 REGIMUL DE pASTRARE A EP-RUVETELOR DUPA DECOFRARE

I~~~ I R~glm de pl!$trllre I
Epruvete ClUb;"" c(jnf~ponate dln: "pr':~;~:;mm e ... acte:ri"at pdn: :P.rioBda de plbtrart!
betoane destinate construe- ~300 umiditate permanent
tiilor hidrotehnice masive ridicatii
100 umidttate permanent
ridicatii
betoane destinate celoclal- umrditate p1na 1a virsta
te categori; de construe-
tit ridicat-a- de 7zile
~uo
umJditate dupa v'trsJa de
normala 1 zile
betoane supuse 1a trata- ~100 umiditate permanent
mente terrnice normal a (d_upa tNi.tartla
termlca) Observajie:

E:pruvet.ele prismatice se pa,streaza 'in aceleasi conditHca sl epru-

vetere eubiee cueare au fost confectterrate In I;lal'al~l. '

94

Tahela 2.11 CARACTER1STICILE REGLMURILOR DE pASTRARE

.A E~RUVETELOR

;W±4 90 ... 10.0

CIU"Iilt~dliije.. MQ~ul 'de pUtt .. ""

rcglmutul de p,l. trar" a\ epruvetel".

Tempiiratw:a. I U.mljllt&.te" rel .. ti,vli

meditdu, ,DC II· medluluj %

ap_il.

2Q±2

65±5

umidltate ddicaUi

llis,ip umed

aer

20±4

um:iditate norrnala

aer

s-au pastrat probele, in CUm de lemn CU tal.a~ sau runiegu~ bine uznezlt sauavirrd umiditatea natu.raHtE20pedierea epruvetelor se face eu eel malt 37 .. ile tnainte de data inrercarii.

Fiecarre sene de epruvete rvla ~i' inso-p:ta de 0 fi~ii de confectio- tutre, intG"cmita pe fotinu'1arul din anexa 11.4.

Epruvetele necesare Incercariloe de verificare a oaliicltii betonului din e1emen1te'le det!pD;S1i.rlle-p.i (punetul d de mal-sus) sint ~I'ote de iOl'ma cllindrioa, extrase prin [erore tn: ajutorul unei mesini .cum este cea de tip Craelius Per-oar [,S). Alegerea Ioculaii de extragerea earoteloese f.a:oe in a\l?a feltnctt 'Sa .nu se s~abeasea rezistenta elementelor dinsrtructu!"fI. De asemenea, Ia extragerea oarotelor se 'VOlt" evita zonele cu fisuri, goluri sau segregad a:ooon::tua·te.

DimensiuniZe carotelor se stabilesc in a~a iel IlnC'it diametrul 'sa fie CJ.e eel pu~in 3 'on mai mare ded:t dtmenslunea miarlma a granulelor de ag.regat T'019Sit. la p-repara'I'ea betonului, iar hmgiinea sa fie egala cu dubh4 diametrului 0011'0001. .Pentru aceasta este neeesal' sa se oe1'OelteZ€ toate dajele existente asupra betonului in condiea debetoane, in evidentele Iaboratorulu! ':;;i pe planuri.

In oazul elernenteler cu grosime mica, diametrul carotelor se ia egal cu 50 mm. La betoane de rnaxci fnferioare diametrul carotelot se alege mai mare de 5'0 mm penteu a evita ruperea Idr in timpul extragerii. La luorarile de drumuri, dimensiumle oarotelor sint limitate de grosimea difeil'itelor straturt de beton cu 0 anumrta cali tate.

95

Carotele extrase se m.archeazi'i pentru Identlffcere notindu-se pozi~i>8. eprnvetei in Iucrare Iii dke~il8 de tUJrnwe a betonului in ele-

rnentul respectiv, .

Piist.rarea (xlTotel.or se face in JAdhe ell rumegus umed, In care se expediaza fa leboratoeul de S:ncerdirl. Pina Ia expediere, VOIr fi ·fedte derezele soarelui, de ploaie SIan frig. Dad carotele se oe.xtro.g din betoane a.Vtiid rtlJ;ti putin de 28 zile de lia turnare, ele se vor pastva in I~:bQrotor pIna Ia mcercare, in cendrtiile prevazute pentru epruvetele confectionate din beton proaspat (prezentate 'in tabelele 2.10 :;;i 2.11),

Ca'Totele se p'Telucreazii Ia oapete prin frreoore cu un materiiB!l abrazrv pe 0 !}'8.i'ba de fonta., prin tciiere eu ferastrauJ. rneoanic sau prin rectificare eu pasta de ciment RIM sau pasJta de su[lf (eonfoem STAS 1275-7(}) in seopul obtineri1 UIiQir s'U~ete plane liiperpe~dioulare pe generateare. Epruvetele destinate incercarii }'a despicare se rectiffea pe dOM benzi dlametral opuse, avina latimea de maximum 10 mm, in scopul asiguifAxii unei rezeman a pliatanelor presei pe tolatii lungimea generatoarelor epruvetei.

2.3,2. REZISTENTA LA C()MPRESIUNE

2.3.2.1. mCERCA.Rl PREUMINARE SAU INCERCARI DE VERIFICARE A MARCil

Dupe. STAS 12715-70, determina,rea reziB1ieI?-te'i la compresiu,ne, in cadrul acestor tncercari, se efectuea'Zcl numaa pe epruvere cubioe,

Jncercarile preliminare se efeciuea';J:a, In functie de scopul :u-marit, Ia virsta de 1; 3; 7; 14 sau 28 zrle, Ineercarile de verificare a marcH se efectueaza 1a v1rsta de 90 zile in cazul betoaI;l~loi:' hidrotehnice rnaslve respeetiv 1a:28 zUe in cazul betoanelor destinate celorlalte eategorti de constructii,

lnainte de ineercare se verifieil planeitatea si paralelismul Ietelor epruvetelot care vin in contact cu platanele presei. Planeitatea se verifieS. cu rigla metaliea ~i sonda gradata, denivelarile neputind depa~i 0,5 mill. Verificarea paralelismului se face prin raasurarea inaltimii probei la eele patru much1i (dup~ cum se indieaIn

Fig. 2.22. yerincar~il paralelismulw feielor de .incar-care a epruvetelor eu-

'bke,

96

b·

Fig. 2,23, Inceroarea ta cornpresiune a eprUIVetelor cubice (a) ~i a fragrnen:telor de Brlsma (b).

fig. 2.22) diferenta intre valorile extreme Inregistrate trebuind sa fie mai midi de 1% din !latm-a epruvetei. Epruvetele care nu satisfac condttiile de planei11&t,e ~i paralelisrn se reetifica cu pasta de eiment RIM sau eu pasta de sult, dupa tehnologia inctieata in standardul citat mai sus.

Determlnarea orez:istentei la compreslune se foa:ceeuajuto~'UI unei prese hidr:auUceOOI1e poate dezvolta 0 forta maxima de eel rnult 8 ori mal mare declt <forts Ia rupere a ~pruvete)O'I'. Pentru tmansmiterea unlforrna iiI cen1irlea a fOTtei" platanul superior trebuie sa fie prevazut ell un dispozitiv cu rotula, ca~i eel din figura 2.23, iar pe platanul inierio:r se graveaza centric patT'ate egale eu suprafetele de baza ale epruvetelor ce se In:.C8ai'tA.

.Epruveta. de incercat ~i platanele preset se curiitii IOU ·0 perle de par, apoi sa asaaa epruveta Intre platane in asa fel incit directia de aplicare a foc~ei sa fie perpendicula.ra pe directia de turnare. Aplicarea el se face continuu ~i unlform pilla Ia ruperea epruvetei, asigurtndu-se o vite·za constarrta de erestere a saroini! de (6+4) daN/cm2 pe secunda ~io duratfl. de meeroare de minimum 30 secunde.

Rezistenja Ira eompresiune se oaleuleaza cu relatia:

p

Rc= - I daN/em2 A

(2.30)

in ca-re:

p - forta de rupeee, citi'ta la manometrul preset, eu preclzi-a de 1% in eazul incerdirHoT efeotuate in laboratoare de specsalitate ~i de 3'% in laboratoaee de santler,

7 - Veti:titlarea ealitlltJJ eonstructwor

97

A - aria nomina-Iii a sectiunii de itE:fe:rinta daea epruvetele se in'G'a'i:lt'eaza in 'abaterlle dimenslcnale preserise (tabela 2.9)', respeetiv aria calculate. eu 'relatia de mal. jos (vezt ng~ 2.22), in oalelalte eazuri:

A= Q.+al.b1+1t,. (2.31)

22

Rezultatul determinarii 'to11l.mjit 1a 1. daN/em!?, se s.ba:1:>ne~te ea mecli-e arUmetid a valortler obtinute 113 inceroooea unei serii de epruvete, Iuindu-se in considerare numai valorile care difer';'l cu mal putin de +2'00/0 :rata de medie.

Inscrierea rezultatelor se face intr-un buletin de Incercare de forma celui din a,nem Il.B.

Determinarea rezistentei betenului Ia eompreslunese poate face ~i prin rn,etode 'Taptd;e, conform prevederilor STAS 7563-73, flke. ea aceste determinari sa Ie exeluda pe eele efectuate conform STAS-1275-70, prezentate mai sus. Incercartle raplde se efectueaza pe epruvete supuse unui tratament de aoceleeare a int~i. in apa fierbinte latemperatura de 98 ... lO'OoC fii prnSiun'e :norma,la; 1a v1tstia de 24 ore. Ele se aplica betoanelor ,grele deconsistenta corespunaatoare uner iJasa:n de max .. 8 em preparate farre. aditlvi ~t intikite in conditii ncrrnale (fara tJ.atla,ment termic),

Inoercsrtle se efectueaza pe epruvete cubice cu latura de 30; 14 eau 1'0 em,

Tmt&rea epruvetelor (confeetionate in eonditiile prevazute de STAS 1275-70) se face· Intr-un vas metalic ~i tncepe dupa 0 ora de la tei'minoarea conf--tl'Ctionarii lOT. In morneneul introducerii tiparelor eu epruvete in vasul de trataee, temperatura apei trebuie sa fie de 55 +5OC. In prealabil tiparrele se acopera cu 0 plaearnetalica, Dupa introduce-rea ttparelor in vasul de tratare, nivelul apei tre-buie sf!, depaf,ieasca fa1(a supe'l'io-ani a tipa:re:lot ct?1.. puttncu 1'0 em.

Regimul de tratare ,tenni~a censta tn ridiearea temperaturii Ia 98 ... lO'OoC timp de I'OTa ±10 minute ~i apot d.e mentinere a acestel temperaturi. timp de 4 ore. Dupa tratare, tlparele se scot din vas 91 se pastreaza in laborator .Ia temperatura de (20+4tC ~i umiditatea relativa de (65+5)0/0.

Incercarea epruvetelor se eioeetu-eaza in eonformitate cu _prevederile STAS 1275-7'0, prezentate mai sus.

In flinctie de rezlstenta OPyin;uicl pe eele 3 epruvete, tratate termic l!i incercate dupa 24 ore de la eonfeotionare, notata ell, Rn se,. paate aprecia realizarea rezistente1 betonului la vtrsta de 28 zile potrivi] Indicatiilor din tabela 2.12.

98

'"

t

. Tabela 2.12

APRECJERE~ REALIZARII REZISTENTEI B.ETONULUI LA 28 ZILE (R ) IN FUNCTlE DE REZIS'I'ENTA OBTINUTA DUPA. 24 ORE DE LA 28 CONFE0fIONARE (Ro)

R-etili'ten~a minimli R,. tn d;tN/cm~. pentm betoaDe

.Pt~Pfi.T .. t-e au ciinenturi "in -

Re:1-istenl-li mmllrit_lI. ,,~ j,eAjh .. u. yilsta de. llS zil~ 14. do,N/C:",'

fntll:rke norms]A to tlfrlr"",~ap idll
40 50
60 70
80 90
.105 120
130 15(}
16.0 18.0
200 220
24-0 260 1.50

200

250

soo

350

500

2.3.2.2. INcERCAkI .DE CONTROL PE FAZE

Rezfstenta betonului la compresiune, in cadrul acestor In.a~rcaTj s: poate deteofmi?a .pe epruvete cub ice (vezi. pet.' 2.3.2.1) 's'au pe fragm~nte de' pnsma tezui-ta,telnurma lncercarii de intinden~ din incovoiere a epruvetelon prismatice,

Termenul de efe.ct~~e a i~ce.rc~!t'ilo'r 'se apl'€'Ci;aza in func~ie de V'a~oa:eaproce~~lUl din merca aearu! realizare se urma:r~~te $i IIi functie qe_Condltllle de temperatura din perioada de intari~a betonului, Stabrllrea aeestut termen.motat ell N, se face eu relatia:

2 .

N=-P+~nl+n2<vi[';Sta betonului (2.32)

7*

93

P - perioada de timp (inzUe) neoesara pent:ru::J.tingerea procentului din maroa (~), a caruirealizare se urmareste ill f~a respecttva, tintnd seama de temperatura medie de tntariire (T m) a zilelor in care n-a eoborit sub + 5"C,

(z -8ET04NE PRttA4RATE CU cJME1VTl.R OJ. iNTARiRE RAPfDA

+.{S +40

-.. + 3S :'>+31

'-

Ji.. + 25

e+20 ::J.

1J + 15

~+ 10 ~+ 5

a

in care:

\ \ " " I\. r\
i\ \ \ l"l 1\ ~
_\ i\ ' ~ '« ~
\ \ \ I\n ~," I~
~ .~ M ~~.e. N* F\
[\. '\ ~. ~ [\0 ... ~ "
"'-.R ~'~ " r- ~ '"
~ ~o -;; I'. 1'1'- ~ I't-
~ .
~ . "':-d. J"'..!"--c '" N "I"- ,..
7 2 3 4 5 5 7 89 70 12 14 18 22 26. Timpul P(zllfl)(ScorO logoritmlcii), 16;JJ -24 28 b,-8ETOANE PREPARATE CU CIMENTURJ CUiN7A.RJRE NORMALA + .(5 + lb 8+35

e

"-

E+JO

J...:

o + 25

'--

.2+ 20 ·0 ..

'~-I- 15

~ .

a;,+ 10 f.;:

+ 5

a

\ \ \ -1 \ A 1
\ \ , \ r'\ '" ~
\ \ , ~. 1\ .\;?~ ~~
\_ i\ \. ~IO IS\, ~It i
" \ ~W'~" ~ .. Kef- I\. \ f\
-, '\~. ~~. '§I"i~ I'.. ~. ~
""-(,3> ~~ e "r--.._ r-, r-... f',
~~"~" ~t-- r-... I'-
r-,
........... "'" 1"'- r--.", I' r.... 1'-", I"- l"-
i Z 3 4 .5 6 7 B910 12 1<{ IS 22126
., "'·2021.:2 B

Timpul P(z;ie )(5caro logarifmica)

Fig. 2.24. Grafice pentru determinarea perioadei de intirire (P) a betonuluf la diierite temperatur! (T·nJ pentru

atingerea procentului de rezistenta, (MfatA de marca pre-

scrisA.

IOO

n1 - numarul zilelor SCUTSe de- Ia confeetlonaresi in caeetemperature a fost cuprinsa in'1ii:e O°C si +-5"C, .

n2 - numikul zilelor SCULS:€ de 1ra eonfectionare .'1i:iumre ternperatuea a fost rnai miiC,a sau eel mult eg,,;j1acu O°C.

Perloada P se tletermina din graficele prezentate 'in figw:a 2.24, . iar temperatura Zilnid'i (T) s~ inregistresza 1.1 OI'a 8 dimineata,

. Ineercarea se efectueaza eu a~i presii hicltaulica cu care se incearca.' si c uburl le. Pentru jneeroaee, fr,agnteri:te1e de pri~ma se asasa mtre doua pIa cute l'a.ralelipipedice de metal, avind dim ensiunile lOOXl()OX12mm respecttv 200X200X12 rnrn '(fig. 2.23). Centrarea rplacutelor se asigud prin trasarea unor llnii' verticals de reper pe suprafetele Iaterale ale il'agmentelor de ipti~~a. Tehnica de efeetuare a inc.ercarrilor este aceeasi ca la epruvetele cubice. .,

. Rezistent;a la compreslunese stabileste eu :rela1;ra (,2.30) §i reprezinta media arltmetica a rezulbatelor obtinute pe ee-l puVin 4 fragmente-de pri$madintr-o serie de epruvete.

Rezultatele obtinute se inseriu in buletirrul de mcercare datin

anexa II.B. . ,

2.3.2.3. INCERC.ARJ DE VERfFICARE A CALITATII BETONUWI DIN El.£tv1ENtELE DE CONSTRUqU

. Incerearea carotelor, pregatite dnpa cum s.Ja aTa,tat 1a punctul 2.3.1 de mal ~US, se moe Ja Vlt'sta de ~B zile, Conditnle in care se verifidi planeitatea ~i paraleltsmul fetelor pe care se apliea sarcina, sint slmllare cu oe1e de la epruvetele de forma cl.1bica.

Metodologta l1i aparatura pentru lncercare sint aceleasi cu cele prezentate la punotu12.3.2.1 de mat sus.

Rezistenta 1~ eompresiune stablllta prin Ineercarea carotelor este datil de relajta:

(2.33)

"

in care:

P - forta, de rupere dtita la manometrul presei,

A" - aria de reJerin.ta solieivat8 la compresiune, sfubiJita prtn masurerea diametrelor cu precizia de 1 .1p1Il {fig. 2.25), conform relatiilor:

(2.34)

101

: ...... R . oc~R

lr~ , _,:~, cub 20= - ·catolll

~~. '~r!:" w , ~:~ Y

in care:

ra. - cceficient, care $ine seama de -influenta diametrulut earotei, avind valoarea data -in tabela 2.13;

t3 - eoefieient care tine sea-IDa de influenta suhtirimii (lid) ~i are valoarea data in ,tahela 2.14,

1

Fig. 2.21i. Masurarea dimensfanilor earotelor de forma cUlndtidi..

Data fiind dispersia .rnai mare a rezultatelor obtmute la incercarea carotelor comparativ eu cea a cuburilor; rezultatul determinarii se considers media arttmetiea a valori-

lor obtinute pecel putin 5 carote. .

Bezistenta 1a cempresiune a betouului ne cuburi eu latura de 20 ern (rnarea betonului) se obtine cu ajutorul urmatoarei rela:tu de transfcrmare:

(2.35)

"{ = 0,8 - ceeflcient de forma.

Tabela 2.13

VALOAREA COEFlCIENTULUJ: a

0iallletr til cnroiiri I 2~ I .so I 75 I 100 I 130 I 150
nan
Coeflcientul (I I 0;871 0,9j I 0,9-3 I 0,95 I 0,98 11,00 Tabda 2.14

VALOAREA COEFICIENTULUI ~

RBp<>rtiil lid

I e.so I (l,n 11,00 II, illS 11,50 11,75 I 2.00

Coeficlentul ~

I Q~~O I 0,66 I 0,80 I 0,,88 I !;I,go I Q,lI8 11,00

Pen tru valori Intermediare in tabela 2.14 se ip.terpoleaza Iiniar; Nu se admit extrapelari ale datelor din tabela,

102

2.3.3. REZISTENTA LA INTINDERE

Determinarea rezistentei Ira Intindere a betonului ill cazul incercarilor preliminare, a Incercariler de control pe faze ~i a incerdh'ilor de verificare 'a inardi in eursul exeeutieli. se poate face prin tneeroarea Ira moovo.iere III epruvetelor 1prismatice sau prin iut'el'carea Ia despicare a epruvetelor eubieesau a fragrnentelor de prisma rezulbate prin lI)eercarea 'lra tnoovoiere, Rezistenta 118 lntindere a betonulriJi din elernentele de OOl;lSPr'UctPe se gete:('mina prin Incercarea Ia despioare a oarotelor de forma cilindrica extrase dinelementele .respeetive.

, I

2.3,3.1. INCERCAREA LA lNCOVOIERE

Epruvetele prisrnatice de 100 X 100 X 550 mm se incearca 1a incovoiere pe deschiderea de 300 rnm, Iar cele de 200 X ~OO X 700 rom pe deschiderea de 600 mm, apllcfndu-se in ambele casurl 0 foI1e. concentrate. la mijlocul distantei dlntreeeaeeme. Beazemele epruvetei fii cutltul prin care se trans mite Iorta eoncentrata trebulesa aiba 0 sectiune semieircnlara cu diametrul iegal ell 20 ... 30 mm. Contactul reazemelor ~i a cu~itulUi de transmitere eu betonul trebuie sa se realizeze pe intreaga latime a epruvetei,

Foe epruvetele prismatice de 1 OOX 100 X 550 mm se efectueaza doua incerdiri ca in tigura 2'.26.

Incercarea se efectueaza eu 0 presa hidranlioa care perrnite aplicarea continua. '~i unifotma a fortei pina. la rupere, cuo vitaz! constanta de erestere a eforturilor unitare din fibrele extreme de ~0,5+0.2) daNjom2.s. Aplicarea fortei se face perpendicular pe directia de turnare a betonului.

Rezistenta IaIntindere se calculeaza eu re}atia:

(2.36)

tn care:

P - iotta de rupere citit! pe cadranul preset cu predzia de 1% in laboratoare de specialltate ~i de30f0 in laboratoare de santier,

l - distanta dintre reazeme,

a - latura sec~iunii transversale a epruvetei masurata in imediata vecinatate a sectiunii de rupere,

103

SECTIUN£ A-A

fOr,

IQ

Fi:g. 2.26. Incercarea 1a tnccvclere a .epruvetelor pl;'is:matlce de 10 X 10 X55 .em ..

Rezultatul obtlnut se rotunieste 1a 1 daN/cm2 qi reprezinta media arttmetica a rezultatelor obttnute pe eel putin doua epruvete prismatice -de lOOXlOOX550 mm , (adica a patru rezultatej uau pe eel putin 3 epruvete prtsmatfoe de 200X200X70"O mm.

Inscrierea rezultatelor se face in buletinul de in.cercari dat In anexa 11.6.

"

2.3.3.2. iNCER.~AREA LA DESPICARE PE CUBURI SAU PE FRAGMEN1E DE PRISMA

Ele'ctuatea'incerc&rii iadrrecte prin despicare se face cu ajutorul preset hid rauli ee utiliz,ati1 pentru Incercar! 1a compresiune (pet.

2.3.2), .

Transmitereasarcinii asupra epruvetelor se face prln intermediu! a doua fi~ii de carton sau doua ~ipci de lemn avind liitimea s=={0,08 ..• 0,10)a" grostmea t=3 ... 5 mm ::;i Iungirnea mai mare cu circa 40 mm decit a (vezl fig. 2.27).

a-

b.

Fjg. 2.27,0 Ineercarea 18, despicare B, epruvetelor 'cooke (a) §ia fragmentelor deprisma (b).

104;

lncarcarea se aplica perpendicular pe diractia de turnare, aslgurindu-se (). erestere continua . ~i unifbrma a afortului unitar de (0,5+0,2) daN/cm2.s.

Rezistenta la intindere se obtme cu rela'\ia:

R 21'

t=-· 1111'

(2.37)

Fig. 2.2B. Ineercarea Ia despk.':lre a: caretelor cfl:lndrice.

in care:

P - Iorta de rupere, cititil cupreclzia indicata Is relatia (2.36);

a - marimea laturii cubului sau a sectlunii transversale a prismei.

Bezultatul deterrrrlnarii se rotunjeste la 1 daN/cm2 ~i reprezinta media,' aritmeticla valori1or obtinute la ineercarea unei Serli de epruvete (pet. 2.3.1).

Inscrierea rezultatelor obtlnute se face in buletinele de incerciiri din anexele I1.5 sau IT.6.

2.3.3.3. TNCERCAREA LA DESPICARE PE CAROTE C/L.iNDRfCE

Incercarea carotelor se face in pozitieorizontala dupa .schema din fig. 2.28.

Aplicarea rneiirdirii se face eu ajutorul unei prese hidraulice, asigurindu-se 0 erestere continua ~i uniforma a efortuhri unitar ell 0,6 daN/cm2.s pina Iii ruperea prin despieare a epruvetei,

Rezis tenta la irrtindere se stabtleste eu relatia:

2P,

Rtdz=--' daN/cml! 1fA,

(2.38)

in care:

Pi -sarcina de rupere a epruvetei,

At -aria sectiunii de referinta, caleulata cu rela~ia:

A') l d.+d. 1,+1.

·t=""i.X ,=--:--!

2 2

I (2.39)

Masu.r,area diametrului !'ii a lungimi carotelor se face eu precizia de 1 rom (fig. 2.,25).

Nu se admite incercarea In despicare a carotelor care contin atmatl1ra,.

105

~.3.4. PRE1UCRAREA $1 INTERPRETAREA REZULTATELOR

Interpretaraa rezultatelor obtinute lavertflcarea rezlstentelor de control pe faze se face luind ca baza fiecare serre de epruvete, Rezistenta de control pe iaza se oonsidera reIl,lizata daca cea mai mid tez:isten~A obtlnuta pe una din epruvetele seziei reprezmta eel pu-

tin 0,90 din rezistenta de control prevazuta pe faze respectiva, .

Prelucrarea ~ interpretarea rezultatelor objinute la verdficarea calitalii betonuluise face admitind drept criteriu de verificare indicele de realizare a mardi.lncazul incercarilor preliminare, indieele de realizare a mardi se determina ca raport Intre rezistenta medie oblinuta la incercari ~i marca betonului (vezi pet. 1. 1. l.k). La incerc.arile efectuate pe parcursul executiei san a celor efectuate pe epruvete extrase din elementele de oonstructii (daea acestea sint in numar sufieient), indicele de realizare a rnarci! rk se determlna .• in conformitate eu STAS 7181/1-71 [36J. cu relatia:

(2.40)

in care:

Rt - rezistenta caracteristica, def.inita ca valoare minima probabila sub care se pot situa eel mult 50;0 din rezultate; Rb - marea betonului prescrlsa,

. Rezlstenta earacteristica a betonului se determlna diferlt in functie de numarul de rezultate de care se dispune « 30 sau> 30), po-

trivit prevederilor capitolului VII. .

Fieca~e rezultat se consldera ca medie a rezultatelor obtinute pe 0 sene de 3 epruvete. In. prealabfl, se vetlfica rezultatele obtinute pe serii sl daca se constata situatii in care reztstenta este sub 0,85 din marcabetonului se indentifica elementele exeeutate din sarja respectivi de beton ~i se in/itiinteaza beneficiarul ~i proieetantul in termen de 5 zilede lameercare.

Preluerarea statistiCa a rezultatelor presupune existenta unui numar de eel putin 3 serii de epruvete.

B~to_nuI se considera de calrtate corespunzatoara dapaindicele de dr~+~hzare a marcii tk, deterrninat eu relatia (2.40) Indeplineste

con lr18: .

{'k ~ r~ (2.41)

v r~. - r:prezentind valoarea normata a indicelui de realizare a ma:cl~~ data In tabela 2.15 in functie de valoarea coefieientului de

vartatie Cu' . .

106

Tabe~q. 2 .. 15 VALQAREA NOBMA,TA A IND::CELUI DE REALIZARE A MARCIl .,.!

!;".r.; I ,gs I 20 I 25 I SO
k j 0.70 I 0,75 I 0,80 I 0,90
'II NOTA: Pentru valorl intermediare se interpolea~a Iinlar.

Scara marcilor de be toane , conform prevederilor STAS3622-70 este urmatoarea: B 25, B 50, B 75. B ion, B 150, B 200, B 250, B 300, B 350, B 400, B 500 ~i B 600. Standardul mentionat face urmatoarele prectzarl:

- pentru betoanele usoare ~l foarte usoare se pot adopta si alte

marcl: . .

- marea B 250 se recomanda in special pentru elementela prefabricate;

- marca B 350 este destinata numai betoanelor pentru imbracaminti rutiere;

- in cazuri speclale se pot adopta !it marci mal marl de B 600. Pentru betoane1e hidrotehnlee, STAB 610'2-69 prevede urmatoarele marci de bstoane: B 100, B 150, B 200, B 250, B 300, B 400~i B 500.

Prelucrarea ~i interpretarea rezultatelor in scopul v.eriiicarii calWitii betonului se poate face ~i pe baza rezultatelor obtiaute la incerearea de intindere. Pentru aceasta se utilizeaz~ acelasi criterru al indicelui rk, prezentat mai sus, inlocuind valoarea rezlstentei la compresiune cu valoarea echivalenta a .rezistenter 1a intindere.

Utilizaraa rezistenjei la intiridere ca l\Ii crlteriu de calitate a betoanelor este prevazuta numai la betoanele hidrotehnice [32J, Aceste betoane se jocadreaza in vurmatoatele clncl categorii de rezistenta 1a intindere: 10; 15; 20; 25 !ii 30 daNjtm2.

2.4. DETERMIN.AREA ADERENTEI DINTRE aETON $.1 ARMATURA

Conlucrarea betonului eu arrnatura este posibila datorita, mai eu seams, aderentei dintrecele doua materiale.

107

Aderenta se datoreste, in prtmul trrnd, inclestari! betonuluiin neregularitattle suprafetei armaturii, Aeeste neregula~itati, foarte mid Ia atmat:urilenetede (30 ... 100 Ii), au dimensiunt si forme speciale Ia armaturile cu profit periodic. Aderenta se mai datoreste incleierii pastel de eiment pe armatura preeum !,ii presiunii radiale a betonulul dataiits. contractiei. sau urrtfl~rii acestula.

Princlpalii factori care iniluenteaza forja de aderentase pot grupa in dona cstegorh:

a) faetorf. depinzind de prop:rieta·tile betonului: Influenta agregatelor, elmentului, raportului AjC, modului de compactare, tratamentului termie, adaosurflor, eventualelor tratarnente ulterioare etc; b) factori depinzind de proprieta.tiJe armaturri: marca otelulutbeton, profilul iarmaturll, diametrul barelor, prezenta ar:r:naturH transversale ~i a eirligelor de ancorare etc.

StabiZirea lo1'tei de aderentii dupa STAS5511-71 [29J, se face, in mod o>bi:;mUit, Ia virsta betonului de 28 zile, utilizind eel putin o serie de minimum patru epruvete dupa cum urmeaza:

- Epruvetele destinate Incercarflor referitoare Ia grupul a de factori, aratat mal S1,IS, sint de forma cubic! cu latura de 20 em, avind Inglebate in ale dte 0 b,a,x;4 de o~l~beton OB3T sau PC ,52, cu diametrul de 20 mm. Bara de ntel seva montaIn cub astfel ca sa' tread! prin axa acestuia, perpendicular pe directia de turnare a betonulut. Unul din capetele baret va je~ ell 3 em in afar.a epruvetei de beton (fig. 2.29), iar celalalt vaavea 0 lungime suficienta pentru a putea fi prins in bacurile m~i'nii de tractiune, Se recornanda po1izarea barelor pe portlunea defixare a aparatelor de masura,

- Epruvetele necesare mcerearllor referitoare la grupul b de factori, prezentat mai sus, sint de forma prismatic4 cu sectiunea patrata ~i au tnglobate in ele 0 bara de otel-beton cu diametrul d=8; 16; 20 sau25 mm. Lungim:ea prismelor se ia egala cu 10 d ~i latura sec~iunii transversale mal mare dec:it .,., 5d+5 em (10 em pentru bare 08; 14 em pentru bare 016; ~i 20 em pentru ,bare 020 ~i (21 25). Betonul din care se realizeaza epruvetele va avea una din compozlnile indicate m tabela 2.16.

Tiparele ntilizate pentru confectionarea epruvetelor au cite 0 gaura in mijlocul fetelor perpendiculars pe armatura pentru introducerea barei de otel, D1ametrul gaurii este mal mare au 1 mm decit diametrul barei.

Fig .. 2.29. Epruveta cubieli pentru determlnarea adsl'ente.i dintre betonsi arma-

turil.

108

Tdbela 2.16 OOMPOZiTU DE BETOANE PENTRU CONFECTIONAREA EPRUVETELOR DE ADERllfN'f A

.£imeJ;lt I R",J,lOr~ul I Cu:l:ba de grJlnulollltatc
kg/nil A/C, (Cig. 1.4)
-
200 0,86 E
300 0,58 D'
400 0,41 D Confectdonarea ~i pastrarea epruvetelor se face in eonditiile aratate la punetul 2.3.1. Se va evita lovirea sau deplasarea barelor de armare. 'Suprafata epruvetelor care vmeIn contact eu plaea dispozrtivului de ineercare se niveleaza cu 0 pelicula din pasta de ciment cu eel putin 24 ore inainte de tnceraare, sau din pasta de ipsos cu eel Pl1tin 2 are tnalnte de tncereare.

La fiecare serie sau grupa deserii de epruvete executate din acelasi beton Be vor confectiona cite tref epruvete pentru determinarea rezistentei betonului la comprestune Iii Ia intindere din despieare,

lncereorea consta in determinarea for~ei la care bara luneca in proba de beton. Aceasti for~a poate fi determinata:

- Ia tnceputul alunecarfi capatului liber (Pt) , conslderat la deplasarea lui ell 0,01 mm,

- 18. deplasarea capatului incarcat cu 0,15 mm (POol'!»)'

- 1a smulgerea dnregistrata la desplcarea betonului sau Ia 0

alunecare mal mare de 3 min (P".~) .

Aparatura necesara stabilirlfederentei se, compune ,din: maslna de tractlune (avind capacitatea maxima egala eu dublul fottei de smulgere estimata) ~i dtspozttivul de tneereare (fig. 2.30).

Fo$ se apliea in mod unifbrmpe pareursul incer?arii, in . trepte de, eel mult 1/10 din forta maxima de smulgere estlmata, ~l cu 0 viteza de eelrnult 30 d.aNjs.

La fiecare treptats. de mcarcare se vor efect.ua eit.iri Ia comparatoarele (4) ~i (7) pina 18 distrugerea epruvetei,

109

$ECT/UNE A ~A

SECT/UN£ 8 - B

Fig. 2.30. Dispozltiv pentru determinarea aderentei:

1 - p14ta.n &uper.tOf;a - plBtan 1nfenoll ou gr-tislinea minimA de .25 mm; .t - epruveta de beton ; f - oomparator eu prl'<llzla ill otro mrn : 6 - jung; 6 - barA traJIBversaJA: 7 - oomJ)ana~o, 1/10ll mm ; , - arma-

turn de otel.

Eforturile unit are . de aderenta,corespunzatoare valortlor caracterrstice ale f'ortei de alunecare a barel in beton, seobtin cu relatiil~:

P,

Tl=-.·

1tdl I

. p ... ~ 'rm"=--

n([l

(2.42)

in care:

d - diametrul barei de armare (em),

l - Iungimea de inglCiba:r-e inbeton a barei (em).

Alunecarea capatului inaarcat al barei se stabilestana media a citirilor la comparatoarele (7) din care se scads alungirea barei pe portiunea dintre suprafata eprnvetei Eji axul baret transversale (6).

110

Fig. 2.31. Epruveti pentru stabilirea forte! de ancorare a drllgelor [5].

Rezistenta de aderen~a reprezinta media aritmetica a rezultatelor obtinute pe cel putin 3 epruvete a carer jniptii~tiere sa. nu depit ... seasca + 15% din valoarea medie,

Rezultatele incercarfler se Inscriu Intr-un buletin, al carui model este aratat in anexa 11.7. 1n baza citirllor efectuate pe pareursul determinfiri! se lntocmesc grafice de variatie a efortului unitar de aderenti) m functie de ulunecarea capatului liber sau a capatulul incatcat al barel,

Staoilirea foTtei de ancorure a drligelor, cu care barele rotunde netede se ancoreaza 'in beton,se po ate face prin. incercarea unor epruvete ca lj.i eele dinfigura 2.31. Forta de ancorare este dictata de rezistenta Ia indreptare a ctrllgului ~i de rezistenta la strivire a betonului. Pentru a evita solicitarea exageraUia betonulul se r:eeomanda ca la alcatuirea elementelor sa nu se prevada ancorarea mai multor bare in aceeasi sectiune transversals a betonului.

2.5. APRECIEREA DURABILITATII BETOANELOR

•

2.5.1. REZI.STENTA·LA INGHET-OEZGHET,

Dupa STAS 3518-68 [25] rezistenta la inghet-dezghet (gelivitate) a betonului se poate determina prin doua metode:

- metoda distructiva prin care se urmareste variatfa rezistenlei la compresiune a betonului supus actiunii Inghet-dezghetului repetat;

- metoda nedistructiva prin care se urmareste variatia modulului de elasticitate dinamic d.upa un anumit nurnar de ciclurI de inghet:...dezghet·

- In eaz de Htigiu, preeum si incazul betoanelor ell agregate usoare, se utilizeazil. numai metoda distructiva,

111

Rezistenta la tnghet-dezghe] a unui beton este definite. prin nu~ maruI maxim de ciclurl de Inghet-dezghet suceesive pe.care epruvetele Ie pot suporta, dupa ovirsta de eel putin 28 zile de la conIectionare, fara ca reducerea de rezisten~a sa iie mai mare de 25%, respectiv tara ca reducerea modrilului de elasticitate dinamicsa fie mai mare de 15% . Dupa numarul de cicluri de tnghet-dezghet pe care le pot suporta in eonditiile aratate mai sus, betoanelese incadreaza intr-una din urmatoarele grade de gelivitate: G 50; G 100 ~i G 150 (effrele indlctnd numarul de clcluri), In cazul betoanelor hidrotehniee din zona de variatiea nivelului apei, rezistenta la ge1ivitate ttebuie sa eorespunda prevederilor din ta bela- 2.17.

Tabela 2.1.7 CONDITII DE REZISTENTA LA INGHET-DEZGHET PEN'rRU BETOANELE SITUATE IN ZONA DE VARIATIE

A NlVELULUI APEI

Gradul de geLivitlltc
NwnArul ""hlmblldlnr nlveluluf de .pI I. lupr.r.~"
IOPIJali .. betonuh.illn ·timp· de iaml •• au D~
CDnd1~ "Umatl<le M 'lIJI'hetm'-l-deo;llh"lurl
<:M I ;;.5tI
Temperil\ura medie GIOO
a Iunti celei mal G50
reel, pinA la -!j·C
idem intre G 100 G 15.0
-5 ... -IOGe a) Metoda distrnctiva utilizeazii epruvete cubice eu la:'Urile ~e 100' 200 sau 300 mm, confeetionate, pastrate !ii -ineercate in condiWl~ aratate la punctul 2.3.1 !ji 2.3.2 de mai SU~. Numarul de epruvete necesare pentru efectuarea determinarfi este indieat in tabela 2.18 ..

Aparatura necesara pentru determinarea rezistentei Ia .gelivitate consta din:

- camera frigorifica sau frigorij'er cu regim constant de temperatura de (-11±2)OC;

112

TabeZa 2.18

NUMARUL DE EPRUVETE NECESARE PENTRU DETE;RMINAREA REZISTENTEI BETONULUI LA INGHET~DEZGHET

Gradul de 8<!llvltli_te 01 bel<>nulul I <:0 M I 060 I (,7 100 I G l~O
Numii·ru! epru_vetelor
supuse laciclurile ,3 6 6 .9
de inghet-dezghe4
NultlArul epruvetelor a 6 6 9
martor
Numarul total al 6 .12 12 18
epruvetelor Observafie: La lucdi.rUe ell volum mare, numarul epruvetetor poate fi redus lao 6, eu avizul, proieetantulul deterrnlnarea pleroerii de rezlsteD~-a neef.ectulndu-se'ln trepte ci numal Ia nurrtarul fjnal de cieluri prescrise tn

proieet, .

- echipament pentru dezghetarea probelor in apa la {+20+5)OC;

- aparat pentru eontrelul temperaturfl,

Inalnte eu 4zile de inceperea ineerearii, epruvetele se satureaza in ~iacu. apa la ~e~pet~tura (20+5)':iC, prin umplerea progr-eSi~a: a Mu GU CIte 1/4 din malpmea epruvetelor la fiecare 24 ore. NiveIul final al apei trebuie sa depaljleaseil cu minimum 2 em: inAltimea epruvetelor !ii se men~ne timp de 24 ore.

Dupa saturarea eu apa, epruvetele de Ineercat se introdue in ;amer.a de mghet, mentintndu-se 4 are, apoi se scot ::;1 se introduc It; baia d.e dezgh~lare. Cic1urlle de inghet-dezghet se repetA. pina ;mdse ajunge la numarul presorts. Epruvewle martor- sa pastrea:za In permanenta sub apit

Se determina apoi scaderea de-rezistenla prin iricercar-ea Ia compresiune, cQmparindu-se media aritmetica a rezultatelor obtlnute pe epruvetele supuse g_elivitatii eu a celor martor, Determinarea scaderii; de rezistenta se face dupa flecare serie de 25 clclurt in cazul bet?anelo:r eu grad de gellvttate pina la G 50 Inclustv ~i dupa fiecare sene de 50 cicluri in caaul betoanelorcu grade de gellvitata G 100

~i G 150. .

8 - vedfieaTea calir4t'l1 tonstructlllor

113

b) Metoda nedistriLctivl1 utilizeaza epruvete de forma prisrtratioa avfnd dimensiunile $,i rnodul de conlectlonaresl pastr,are indicate 18.

pup.ct1,l12.3.1. .

Pentru 0 incercarese confe'Ctione:aza oserie de6 prisrne din care se aleg pensru InCefoare 'l;itl nurnar de trei, care .au modulii de el~$tieftflt~ clmamjci in,itia,li mai apropiati fata de medie,

Pregattrea epruveteler f?i efectuarea cielurllor de fnghet,..dezghet ae face Ia fel ca in caaulrnetodei distI'udi\1'e.

Reducerea modulului de elasticltate dinamic se det~r!nina prin rm!isuratodefe,ctuate'pe aceleasi epruvete in.ainte~i dl.lJ;)~ e:fect!l.;Lr(!~ celor 25 Sf:!U 50 eicluri de inghet-de~ghet.

Determinarea modulului de elasticitate dinamic se face potrivit indir;:atiilor de Is: punetul 2.2.3,2.

Carezultat se ia media aritmetiea.a valorilor obtinute la incercarea a 3 epruvete,

2,.5.2. REZlSl'E~TA LA $OC

Rezi'sten-ta betonului la ~ocestedefihita prfh lu.c.rul rneeanlc .necesar zdrobirii unei epruvete eu anumite dimensiuni.

NeJiind stand ardlzata , incerearea repreiinta numal un !Criteriu de, apreeiere CQ,mparativa 'a crbmpottarH betonului 1<1 actiunea inca rcarilor eare sea aplica brusc asupra sa.

Ineercarea se e:fectue<az:ii ou clccanul :F~ppl,utiliiat 13. incel~area pietrelor naturale fasonate (STAS 6202-:62), :<1 carui greutate de 50 daN este lasata sa. ca:d11 de Ia 0 Inal:pme din ce in :ce rnai mate' asupra epruvetei de beton asezata pe un pat de nfsip, Pina .la zdrobirea ei. Pentru repartizarea for~ei de soc pe toata suprafata epruvetei, se ru;aza deasupra ei 0 placa de. ote!.

R,ezistenta Ia ~oc 15e stabileste C1.1. relatia:

p.l!

Rs= ~ (daN/cm2)

in care:

P - greutatea cioeanului,

11, - inaltimea l'haxima de callete a eiceanului l~ cares-a Pl'q-

dus siarimarea epruvetei;

V - volumul epruvetei incercate.

114

2.5.3. REZISTENTA LA UZURA

. . De;tennrllarea Jrezjstentei l~ IJ.ZUrra. a b_.e tenu lui , dupa prevederilE.! s. bTA~ ~€iOl.-tr8 [28J, se face .pnn slefuire, m stare usca.t& cu aiutorut

a -razlvl101'. ' . .

.' EpruveteJe pe carese efectueaza determinaraa sint euburi cu laiur~ ci.e d(704: OJ17) . rnm sau (100+0,7). rnm, cOhfectionafe dupa tehno°W~ In.: ucata ,a punetul 2.3.1. Probs supusa incEircarH va fi constitUlta dtn 3 epruvste, Se pot efectua i.n-cercari de uzuras; pe epru-

vete fasonate din beton i.nti'irit. .' ....

!nc,?t,carea se ef~dueaza Ia virsta de 28 zile in caaul betoanelor :u m_ta:nre normala, sau dupa obtinerea unel rezistenle echivalente

mcaztil betoanelor cu tntar-ire rapida, '.

. P~ntru efeGliQarea incereari! ?e utiUzeazaun il'lparatsistem Btih:re (f~g. 2,.32). In tunpul i~cercatu epr,uveta este s.olicitat,a la un efor-t .e}. <l;pa:sar~ de, 0,6 daN/om. C'a materia] a.braziv se utilizeaza nisipul

511010S monogranular, . .. - .

. . Ipainte de !nc.ercat?; epruvetele 'se usuca Ia (105 +5)"C plna ] a. ma~? constan~a ~1 apoi se racesc Ia temperatura nottiv"la: a'l:n'~):.-

pern. . .....,. 'Va

, .. S~oi:ntaresc.epruvetele cu preeizla de Q,.lg. Seimprli~t'ie pe platforma de §1e.fu!re20 ~ abrazlV In eaaul epruvetelor ell. latura de 70 mm, resp~cftv 4~ gl~:azul <;el?l' cu l~tura de 100 rom. Se intro~uce :pruyet.i1 in. dlSPOZ1tl~1 .~~. fIxare Ill. se pune aparatu.l in mi.~care. Dll.pa fiecar e 22 rotath aparat-ul se- opreste aut-omat, se scoate

i:

\ r--220---:---3:tO~. -- ...

Fig. 2.5e. Apa'rat sistem Bl:ihme pCl1trjl defermInarea rezlsten~l La 1,tZur/i B. betonulut:

I - platto:I1lR dee ~fuite; 11 - rdstem de Opl:lre al.ltomat!',.~ _ . trWe, i - dfSpoz.lt.lv ·teglabu dep;d!utlere aep:rn\YetelQr. plt'-

115

epruveta !}i se eura~a eu 0 pede de par aspra, dupa care se eura~a platforma de~lefuire de -abrazrvul uzat. Seiinpra~tie o noua cantitate de abraziv !;1i se-introduce epruveta in 'aceea!?i pozitle, rspetinduse operatitle pina la executarea unui nurnar de 5X22=110 .r:otatii. Apoi se cfutare~te epruveta cu preclzia de 0,1 g lIjIi se introduce din nou in aparat' Intr-o pozttte roti til cu 901'1 1;11 sere'peta eperatiile de mal sus, rotind-epruveta .de inca doua ori cu 90°, Dupa efectuat'ea celor 4X 110=440 rotatl! epruveta se cintareste iarii§i, eU aceeasi precizle,

Se masoara grosimea epruvetei ell un comparator eu precizia de

o 01 mm inainte ~; dupa fiec81'c

! , 'f" .

110 rotatrlale platformei de !}lefuire masuratoarea efectuindu-se in

nOlla puncte dispuse ca in figura 2.33.

In functte de madul de exprlmare (prin pierderea de ma~a, de groslme sau de volum) uzura betonului se stablleste ell, una din urmatoarele relatii:

r I I

Fig. 2.33. Di$pu,nerea punetelor de mlisura:re a grosi-mil' epruvetelor 18 determinarea rezisten'tei la U~uTa

a betonului.

U m.-m, gj " (2.44)
~=---' ern-
A.~
U2=ZO-~f' rom (2.45)
U m.~m, em:! (2.46.)
3=---'
P«l'. in care:

_ masa ini~iaUi., r~spectivfinaUi a epruvetei (g)., _ ariaepruvetei p.e care se produce uzura (em"), _ gl'osimea medie inip-aUi, respectiv JinaUi, in

puncta din figura 2;,3'3 (mm), _

_ densitatea aparenta a epruvetei (vezi pet. 2.1.2).

cele 9

pap RezultatuJ_ determinarii reprezinta media valorilor QP?'llute la tneercarea eelor 3epi;uvete.

116

2.5.4. APRECIEREA AGRESIVITATlI APEI

Dupa prevederile STAS 3349-74 (241, aprecierea agresivitatii apei asupra constructillor de beton 9i beton armat, eu care vine in contact, se face diferit dupa cum: situattile in eare func~ioneaza constructia sint de natura ob~nuita sau speciale.

In situatlile obisnuite agresivitateaapei se apreciaza pe baza

urmatoarelor criterii:

- compozitiachimiea a spell

- existenta presiunii apei asnpra constructiei,

- masivitatea constructiei,

- rnodul tn care epa vine in contact eu betonul,

- gradul de impermeablhtate al betonului,

- tipul cimentului utilizat.

Tinjnd seama de aeeste criterii, in s-tandard se dau datele necesate pentru apreeierea agresivitatii apei in Iunctie de tipurile de agresivitate care pot avea loco

In situatli specials (temperaturi marl ale apei, presiuni ridicate, existenta unor impuritati de uleiurr, graslmi, resturi din industria celulozei, substante organice etc.), aprecierea agresivita~li apei se poate fate nurnai pe baza de cercetari de laborator, -studii chimice, geoehimice sau btochimlce. In eonseointa, se prescriu metodele de analiza :;:i incerdiri care fac obiectul diferitelor standards de speciaIltate.

Durabllitatea betonului expus actiunii agresive a apei poate fi Hsiguratail;l m<!d Qbill1nuit prin alegerea tipului adecvat de eiment ~i prin realizarea unui anumit grad de impermeabi1itate (minimum P;t la 28zile). In situatiile speciale, aceste eonditil nu slnt suficiente, durabilitatea betonului trebuind asigurata prin luarea unor miisuri speciale [2,24] cum ar i1: executarea unor hidroizolatit, tratament-e superfietaleale betonului, marirea sectiunil elementelor Ia~ de cea rezultata din. calculul de rezisten~a, marireagrosimiistratului de acoperire eu baton a armliturH, micsorarea gradului de agresivttate a apei, drenarea ape! etc,

B1BLlOGRAF~E LA CAP, II

[1) .Avram C., Fikaoaru I., Filimon I., Mir~u o. :;oi Tertea I.; Rezbtente1e {Ii dejormatitle oetonului. Editura tehnica, Buourestl, 1971.

[.2] Biczok T.: Co,roziuneq ~i protectia betonuluf· (traducere dupe. ediHa 11;1 limba engleza). Editura tclmici\, Bucllre§.tJ., 1965 .

lIT

[3] Comire Eu,ropeen du Bebon: M41l'Ua~ Ligh-twej'gh,t concrete. Second' draft, May, 1972.

(4J Comite Europeen du :Seton - Federation Internationa1e de Ja Precontrainte: Re'commandations In.ternationales pour- Ie calcta et I'execution des oU,vroges en beton. Seconde edi'ti,on, Prague, juin, 1970.

[5] Graf 0.: Die P:riif,#llg nicht metalUs,eherIJavs.tQJfe. Handbuch der Werk-

st<Jffpriifung ,(Ill). Springer, Berlin, 1957. '1

[6J" • • InstTuct,iuni t,eh-niee pentru preparar.ea $i falosirea betoanelor cu' gt,anuUl (G. 1-55-75)., Buletinul M.E.F.M.C., nr, 2/1976.

[7J' • • l!1-'Sfillctiu1J,i tehn.iceptivind apreckrea periodi¢i1 ,a ccilitlit,ii betom,Llui (C. 1!j6-71). Buletinul Construetlflor, nr. 1/1972.

[81" • Instructi'-l~ni teli-nice p'entiu i,7ic€i"carea betonu,I'Ui prin extrag~ri d~

carote (C. 54-67). Buletlnnl C.S.C_4...S., nr. 1/1968.

(9J Lewicki B.: Betaane U$oare (traducere din limb a polona). Editura tehnidi, Bucurestl, 1.970.

[10] Lupan M.: partict/.:laritliti,le tehnowgice Jlle betonuJui de "eziStentii c-u. agregate u~oilrfl d~ tip !7Tonul'it ~i ale prefabriedTii elemen,t'elor din ilceste betoane. -studil ~i Cercetari LN.C,B.R.C." nr. 6, 1972.

[11] Mlhul A. s.a.: Beton armat. Indr-umar pentTU lualIri de laboTatar. E.D.P., Bucurest], 1967.

(12] Mu'!)u 0.: 8etOG'I)e U$O-OTe sjmpie $:i armate. A.SJ.T" Tl.rnl!joara, 1957. (13) MUfa;eV y. I.: Tre~Cinoustoicivostl. jestk-ost,j, j'procinosti jele:zO:betOTl(l.

Moskva, Strotlzdat, 1950.

[14)· • • Normati'V p~ntru executarea Zucriirilor de beum ~i beton ar1nat' (C. HD-7l). Bullitinul Constructillor, nr. 7(197'2.

[15] ~ • • Noimati,v pentru executareaimbnlciiminfi!ot din beton de ciment Ia drumuri (C. 22-63). Buletinul CSCAS, )'II'. 4~Q!1963.

[16)' • • STAB 183-72: Lucra.ri de drumuri. 1m braca.m inti din beton de

ciment.

(17);0 • • ST AS 7'37/5-73, Sistemul international de unitilti (SI). Mu~tiplii fi .~u1:>multtpm z(l'cim.aH .pre!erenfiaH pi u.nit_G;ti'lQr Sl;

(,181' • ., STAS 1275-70: !ncei'cari pe betdnu.l {nt:Mit. Detel'm'inoTea."i"eziS'tentelor mecaniee.

[19J' '. • STAB 1791)-73: Constructii de beton, peton armat $i oeton precotnprimat. T~ptLl ~t frecven;a fncerciiriwr .perttru verificari~a caliti1~ii materialelor $f betoanelor.

[20J ~.' • STAS 1910.0:58: Poduri de beton. betc;>n Qrmqt ~i b.eton prec{J,mprfmat. SuptastructuTQ. Conditii genetcHede executie $i de receptte.

(21)' • • ST}),$ 2320-72: Ineereari pe betoane ~i mortare. Tipore met.a;Uce de77iontabil~ pentru ~()njecti(ina1'ea eprUvI,'telo:r.

[22J' • • STAS 2414-72: Ineerc(lri pe betoone. l)eterminarea denSitii#i, compacttt.atii $1 PQTozitiitU betQnuiui in-tartt.

118

/'.

[23J' • • STAS 28c33-72: peterminarea Co~ti:actiei lausca're a- betonul'Ui, fn~ tarit.

[24J· • * ST..;tS 3349-74: Betoane .de ciment. Criterii pent1'U apteeierea ogresivitiitii a,pei.

[20J' • .. STAS 3518-66: IncerciHi de, IOQc;>rator ale betoanelor. Determinc.re-a rezistenfe.i la in.ghe;-dezghet (geHvitate)~

[261 -. • •• STAB 3519-76: lncercari pe betoane~ Verificarea impermeaiiiUtil~

tH Ill. llpif. .

(27j • '. • STAS 3622-70: Bdoone ae ciment\ Clasifioare,

(2in' • ;, STAS 5501-68: Incerca.,r! de laboTator pe pietre o1't'ifkid~e. Determimii"ea u.zurit pri.n §Iet-uire fnstar'e ouscatll C1L ajutorui abrazivUoi".

r29] •.. ' • STAS 5511-11: Inee'reliri pe oet.wne. Determin~T~ra aderentei. d,lntre beton $iarmdtura.. Metadaprin ,sm'U~geTe.

(30J' • • STAS 5585-71: Incercari pe betoane. Determ,ina.rea modululu! de

elasticitatestatic Iacompre$tune aE iie,tonuZui. _.. .. ,

[al]· • • STAS 5912-71: Determinarea conductivitdtii te·rmice a m.aterialelor de construcJi.i omoge;ne.

[32] ~ • • STAS 6102~69:

Betoane'fJentl'U ei:mstrlfc~ii hid1'otehnjce. Cond'itti

generaZe. [3.3]' • .. STAS 62'02-60: PietTe naturaLe !qsonate. InCeTead meellnice., [a4J' • • ST AS 6472!3-75:Fi.zica constructiitor. Termotehnica. CalculuI

zi,stentei Ia transfertermic $1 la staoiHtaie termiei1. . . - .

re-

[35]' • • STAS 7109-73: Termotehnlca construcpiilor. Tel'minologie" 'sim,boluri, u-nitliti de mdsul'a.

[36J· • • STAB 718l/1-71: Incercari pe oetoane. Prelucrarea ~iinterpl'e. tureo -reztl,ltatelor.

[371' • • STAS 7563-73: IncercilTi pe betoan.e. Me,tocZ-a rop!dil pentru determinai'ea rezist.entei ta compresiune.

(38]' • • STAS 10107/0-76: Caleul'ul $i a lciittii Tea' elementelo'T de beton, beton armat iibeton pTecomprimat .pentru C_o71,st'ruc;tU civile ,gi industl'iflle .. [39J SteopoeAl.: Indrumiitor pentru labo'ratoru! de betGone al *antit1:illu.i.

Editu('a tehnica, Bucurestl, 1965. .

{40J Steopoe . AI.: DUTabiUtatea. bet0l'lulti-t. Editura tehnica. Bucurestl, 1965. {4J] Tertea 1.; Contd 01ftii la stUdfuJ. rigiditiltit de <iurotll a element.dor inco~

vOiote de 'oeton armat. Teza de di$ertatie, 'I'imisoara, 1961. -

{42] Tertea ~., Costen A. 11:1 Onei. T.: lncetcari asupra beton:lllu~ beMn:ului al'mat ~t'PTecomprimat. IndTum4toT pentTufncercari de raboratdT. Litografia tn'Va~amil'ltuh.Jj, Cluj, 19'64.

I43] Tertea 1.:, Curs de betan ai'm,at, parten a I-a. Lltograffa Inva{amYntulul.

CLUj, 1966.

119

[44] Tertea 1., Onet T. s.a.: PrdprtetatUe fiiJco-mecanice erZe betonului u.;;or eugranulit de Mure§eni, Studii ~i Cercetari, INCERC nr. 5/1972.

[45] Tertea L, One] T., s.a.: CUTba carocteristica a bet:anului u~or de gTa!,u-

Zit !a incerci'iri de sound durata ~i evolutia ei tn timp. Studil~j Cerce- ~

tar! INCERC, nr. 5/1972. ~

[46] Tertea I., Popa P. !/oi Meseljan Cornelia: Ob$ervaJii priviruj. contracpia ~i curgerea lent.a a betonu1ui u;~or degraliulit. Studii !}j cenceti\irl., meE;Rc,

nr. 5/1912. . . "l\'

[47] Tertea I., Papa P. ~i Mese!tan Cornelia: AclerenJa. betonuluiu$or de gra-

nuUt Ia armlituti. Studii Ili Cercet4ri, INCERC,nr. 5/1972. .

[48] Tertea I. !iii Onet T.: ComP.ortc1rea betonului u~or de grcmuHt, neal'mat, la tncovoiere. Studii ~1 Cercetari, INCERC, nr. 5/1972.

[49]· • • STAS 10'111/2-77: Poduri d.e cole terata ~i ~osea. Suprastructuri dir~ I;leton, betan armat # betan precarn;primat. Presc:riptl1 de proiectare.

I50] ~H:tman S.: Controlul calitCltU betoanefor. Laoorato1'ul de ~antier. Sinteza documerrtara, ClJC~1.S, 19~2.

,.' .'

r

"

\,

,r

,;r ,p,

"'"
:::i
~
~
~
~
..... <:
.-t
.... ~
,
~. <:
en ~
It)
~
(J.l
~
e.
..
;:l
S
z
0
~
~
=
~
~
CJ
~
~
~
t:
e;
~
I;;j
D
§
<0
CJ
S
~
;:l
a s
~
~
~
0
j <0 ~g~g
'"'- 0 0
~ .... '" 0 In ~"~~.;:;.
~ o· tro" er5 ,... 0>
I] ... ... a$ ,,: II II 11 II
II II ""0' .... .... '\'l1 \0
0 0,0 II If 1ii.'iU .... ~
'" ~I~ ,s'" oJ o"Q 00
= s ,i; f 0·0" 1)trit
,!I '" <I <I 4 ++ + I
S ~ , Q)Ql Q)
v.1 (.-1 n II ... ... ~ ~ H k
.,; s~ 11 II 28.82
.. <:> <:> ,S;s 4~
.)( '" '" .0 tr.I
l'''"- <J .... .... ..,." 11'0' ee ~~ ;3S.!t§
... CJl ....... ~. M"
"ai 0>"" C> cc co 1l)Q) It'> It'> Q)
Q)
", <0"" o· .<'>1 If Ii ~.- II II :g.:e- i:.~~.~
g,a 0"1 ..... II II .. .. . .... II II II II
.. .:! 'fi II ,SI ,s <! CI ~ ~
~ N <II II:! (lJ ill
;ei ... ~ ~ ... .... ....
';:. Q.Fo <I <I ~ .... Q 0 0 0 ~~~§
l~ ~ r.:I r.:I u c.> r.:I c.> u ...........
""
."" 0 '" C! cc
'" ~ ... ""
r- ;, ~ 00 or; ..; r.:
,_. "" "l N ... .....
...
..,
~ 0
"" CJl <:> ... ""
0_ .... '" J '"
g;: «S ,<15 ",-
... '" ~ .... ....
,...
<:>
.... .... <:> ... ,'"
c r--.
.. ,.,..- Ci 1:1 ... '0>
tr.I N 00 GO <Xi r.:
... m C'\I '" ... ...
,...
.;...
...
'" <:> 0 0 <0
co ""' '" N .... "'-
..,. ; [ ....... 00 00 ao- ....
,.., '" '" N .... ...
...
....
...
.... CJl <:> .... co
'" ... <'I ... '"
CO'> ..... .,.: ct1 ~ oa ,..:
... '" '" '" ... ...
,...
....
I ~ en GO N ~.
0 "i .... .... '"
'" 0 ..... c>Q r.J5 cO r':
.... 't>; '" '" ... ....
:: ...
i~ ....
r-
"" r-. cc <") 0'
co e- ... .... ,... 0-
~8 ... 0 ,r," <Xi 0&: .0 00
.... '" '" '" ... ...
"lJ, ...
. U ...
~'a
)8 1IlJ";:!
oS
~i! 'm t\I :;;.~
<11 ...
.b GI ~§ S .. f &
... 0 SI
U ~ u
.... ~ ~ .... .... iii
a
;:!
s N
~ C1>
9 ~
0>
II ~ '"
~. osi ,0
If> ~-
... Oil II M
~ 0 !3'~ o· II .-'
~ 0- i ~ ~
~lf w ~ I! .. + .... Q"
+ .__
II. " ~ S 0:> ~ ~
~"l1::' II it ... g
.,.. 0- .... .... 6 0
II ----
o· _,' g
.,.._ <11
-- 6 ... U
00 « II ~ 0
'" .... it) M g
N oN C\l
o· 6 +- ~Ir- C> II ---
'"' .... II:l. 'iii
~ ...... o· 0 C)
'['0 ..... II .!o<I
I '" II 00 ~ co
0 ,-.... 0> +
ll'> -&" 10 <0
.<&! ~ k<lI cO .:2 ,r:>
o· .,: 0 ,->' 0"
+ 00 ';. x + ~ II
g I 0 & i
"" 0
.... t'OO;;.
~ -c 0" + ~
..::i I't 'r:> II II II s--1 ~
0 .c; .... ~ ~
<I II -
<0
.... $ <to
0"
0 ;::: II
.lQ
'" <'J ll'>
o· 0 0 '"
"l "l
... X
0:1 g ..",
(I) N
'01', .:: ['0 0
.~ ;:l 0 0
'" 'r:> ·til .;;
0" -0 m +
E-t ,.....
0 );i' II
'<i,)' .... 0
'or; ~. I<> 'N ....:
o~ +
....
<;b C!J
co ...
co 0 ['0 0 "..; <II
co C'l_ M <'I 0 E
'" I I ~ "" I"; ciS ..... <:l
. ..;- ..;- '" "" " C!J
"" r<l
ih '"'
+ ::I
....
'9 Itl
~! ....
...... Cil
.l3.;l 'If -8 -s Ci '<II Po
0.<;1 -s 'r:;
<11 .... .... Cil
'QI <II N 'E-!
'1'0 S 10:1 II
8 ... <I <I ... 122

LABORATORU~ E~nTENT .

AN.eXA u.z

DATA .

BULETIN DE tNCERCABI Nr .....

pentru determinarea conductivitati! termiceconf. STAS 5912-71

Denumirea probei _ ,., _. , , , , ,.-

••• , ••••• , •••• , •• ~ , •••• , ••.••• , •• ,.~ •.•. ~ ••• ,',~ .. , " •.•• " , •.• ; ••••• ,.' ,~ •• , 1 __ ••• ,~n ~ , •• " •• " •• ~ ••• , •••• ~ .- •• , ~ •• , •• ' ••••.•••• i~; , ••••• , •• , , ' , .', •• ..._---~ •• " ••• , .

Expedi tor , " .. , .. , , ,." , , , , "., , , .

REZULTATELE DETERMINA.Rll

- ~,-.-~- .. Pall=kg/rri3

tm- - -.~~ );,tm =W /(mK)=

1. Densita:teaaparen ta .- .. --~-.~- .. -- .. ~--

2. Conductivitatea terrnica la temperatura =kcal/(mh"C)

3. Temperatura medie a probei in timpul determinaril tm-_·_ ...... · .. · .. ··oC

4. Conductdvitatea termica reda,sa 100°C ).0= Wj(r:nK) =

=kcal/(mh "C)

OBSERVA1'I1

1. Formula dupa care s-a calculat AO este: ]i.

).0=-.--

1+~1,"

in care 13 este 0 constanta a matertalului. Pentru majoritate.a mate-

R' 1

rlalelor de constructie 1-'=0,0025 oc ~

Pentru calc:ulul conducttvttatli matertaleior din care se executa clemente de constructii, 10 valoarea i.o se adauga sporul de conductivltate termica corespunzater umiditij:tii naturale a elementelor

aflate in exploatare, conform STAS 6472/3-75 ,,, ,, ..

••• • .. ,' 0 .~', •• ' .. '. ,.ow •. , ' ' •• ~.I •• ,_ , •• ' ••••. , ,. ,',. ,.', .~. ,.,.,.~ - • '1~.' , •••• ," ••• , , ••••• _ ' •• ' , .- , .r' ~ ~ : , .·w .

... ' .. " , .. , "' " .•• , .. " •• " , ,." " , , T'-- •• , ·.-· .. '··1 ·'·,· : , p.' , , ,~ , .. , " ••.••. , ~ ••. ;I , .. , ' , '., ...

VERI FI CAT

t?EFUL LABORATORULUI

lNTOCMIT CERCE;TATOR

123

ANEXA 11.3 DETERMINAREll. MODULULUI DE -ELASTIC1TATE STATIC LA COMPBESIUNE AL BETONULUI

1 Rezistente mecanice in d-aNfOm2

,
I RezioUln~e ollfJ_nutepe- I
Epruv"ta nr; I Otise.r",,1iJ_
cub p:rlsmll
1
'2
3
Valoal'e R= Rp,=
medie ,
Trepte de a,~O,30R7r= (Aceste valort se rotunjesc
.inearc-are: a~~O,05Rpr= - Ia :zed de daN'/cm2) 2. Inregistrarea defcrmatiilor specifiee (E = ~ )

Clclul de taelloot~· I pcoulthn I ultim
de~ar ..
Treapta de °1 ad 0', 0.t.
in_care-are
---
Cltiri l,Ii .' , li'i:=e; -e~ 1/ " ll"E=e~~ - e~
diferenle '. &d Eo '€.a
Aparat nr. J.
Aparat nr. "2
Aparat nr. a
Aparat nr. i1<
-
Aparat nr. n I. ~ll'£= ... 1

I ~6"t= .. ·1

124

p' ','

AN:EXA 11.3 (c-ontiI'mare)

3. Prelucrarea reznltatelor'

. ~6'E+1:6"e

1:x;;= -

2n

ANEXA II.4

1 ntreprinderea ~, , Localitate.a ., - .. _.._ " .

:;lantierul "' ,, , , Judetul ,_ .

Fl~A DE CONFEC'fJQNARE Nr. (dupa STAS 1275-70)

Tipul epruvetelor , " Dimensiuni , -

.Numarul de buditi , ..

Data: conrectionarl! , _ Data la care se va e£ectua

incercarea . ., ' , .. ., , "., , ..

Indicativulseriei Incerearea: - preliminara

- de control pe faza

- de verificare

a rnarcii

1. Destlnatia betonului (object, element) __

2. Marea prescrisa '" Rezistenta de control pe faza % din

mardi ...

MA'l'EBltUE COMPONENTE

3. Categoria, marcasl provenienta cimentului , .

4. Agregate: - felul (rtu, carlera, eoncasare), localitate .

- substante humice nr culoarea .

- par\i levigabile , , " 0/0

- sortarea ( ... sorturi, balast corectat, balast natural)

- gran ulozi ta teaagrega tului total «- .... "··· ...... • .... "' ...... •• .. ·" .. ~" ...... • ....

Site sau cfururl
conform ;,j 16~ >100
STAS 1667 .. 76 02 05 1 3.15 5 10 20 31.5 40 71 100
- - -- -- - - - -1- - - --
Trece % ! 5. Apa: provenienta ,. " " ~ , .

6. Aditivi: felul , ,.. provenienta - .

• • • • • Ofo din cantitatea de cirnent (in masa).

126

Al'fsXA U.4-. (continuare)

CARACTERISTIClLE BETONULUI

Consistenta betonului: - tasare em, taspin.dire crtl

7. . _ coefiejent 'de remodelare 5 ..• TIr.

lovituri

e com aotare . entru: - betonul din rucrare ..

8. Modul d p,. p _ epruvete , , , .

9. Densitatea ap~renta a betonuhli .p~~~:~~.~ ... ~':::::~::::.:.::.:: :.:: : :::~::::~ ::~::

10. Dozajul de cirnent - ..

11. Raportul apfr/ciment ,.- , , ' ' ' <~. ~

12. Temperatura la' conieotlonare ," " , _.............................................. C

13 Tratament ,-" ,_ , , ,., , , ,,_ ..

• • ¥ .•• • zile+aer zile

14. Pastrare: - mediu ap~, msip , 0C ~ 0C

- temperatura rnedie , ,.... . 0

_ umiditatea medie relativa Ofo -.".... /0'

Observatii

,,, ' ,1 " , ~'" ,~" ._ .j~.~' ". ~ •• , •• " ••• ,~." .~ ""'j' .~ •.•• ~

,.'" , •• , • '1 r- .. ~ .... , •• ,'·1 ••.••.••••.•• ,~- •• , •• , • , .... "'~:' ,'". or .... ~ ....... , • '··r········ '" , .. , .,' ,. , ... " .•...

.~ ••••• ~ •••••.•••.•••.••••.••••••••••.•..••.• , ••••• , i'ri'~"" "0.' , •••••.••• , 0., •• ,,0'1 _ •••• , "l"" ••••••••• '.,. '" ••• ~ ,' ,0, t •• ~ I., ••• ' , .~ •..••. ~" •••••••.• , , 0 ••

lNTOCM1T

VERIFlCAT

ANEXA II.S

Laboratotul ,." .. , _ ri."., •• ~ •• , " •• ~., _ ,., , , _ .

BULETtNNr .•..••

pentru Ineercarea epruvetelor cublee de beton conform. STA.,s 12:75-70

Trim! ,a tor ,., ,." , , ", - .. , •. - ,....... Locali ta tea , ,---- .. ""-- .. ,-,,.., ,, ,

Santier , --, , .. " ,., , , ,-, ,.. J udetul .. ,:., _ , , " _ , .

Filfa de confectienare ·nr _ ",. Incercari: -preliminara

- de control pe iazii

, - de verificare a marcii

1. Destinatia betonului (obiect, element) ---- -vr - " " -

2., ~qrcaprescrisa ., - Rezistenta de control pe faza _ Ofo

din maroa

MATERIALE COMPONENTE

3. Categoria, marca ~i provenlenta elementului ." - " .. - , - -

4. Agregate: - ieluI (riu,cariera, concasare), localitatea ..

-substante humice nr .. - ", .. _ culoarea , .. " , ..

,~ parti levigabile , .. - .. ,-, , .. --'-,." ' , , , , .. ~...... %

- sortarea C ••. sorturi, balast corectat, balast natural)

- granulozrtatea agregatului total - ". , - .. -, , , ..

Site sau clurnri conform

STAB 166'7~76 02 05 1 a,155 7,.1 1.0. 10 20 ~ll,!i 40 71 100 >1,00

-----1-----,--------

Trece Gfo

128

AN EXA II.S (c9nHnuare)

5.. A'PC!.: provenienta _ .. , "., .. , .. ' " , .. , ,,, , , , - _ , , , ..

6. Aditivi: felul .. _ provententa " , -

Ofo din cantitatea de eiment (in rnasa)

CARACTEBISTICILE BETONULUI

7. Consistenta betonului: tasare .. , em, raspindir-e ... em" coefldent de remodelare ... s ... nr. lovituri

8. Modul de eompactare pentru: - betonul din lucrare . - epruvete ,

9. Densitatea aparenta a betonului proaspat .. , .. - - _ " " .. kg/m:)

10. Dozajul de eiment "., , , "''' '' kg(m3

11. Baportul apa/ciment , , ~ .. , .. , , , - , .. , " , , .

12. Temperatura 1a confectionare ., , " , ", " °C

13. 'I'ratarnen t ., .. , - , , _ , , ,., .. , , .. -"- , ' , ~ " ',' ..

14. Pastrare: - mediu apa, nistp zile+aer " zile

temperatura medie .. · · .. , ·,··· " oC· .. " .. ,· .. · ··_·:OC

umi_ditatea medie rela1;iva .. · .. ·-" ··· .. · Vo'''' .... " .. · .. ·, · .. " .. " .. %

OBSERVA',J'U

•• , , •• , ••••••• , • _, "~'."" , ••• ,., •••••• , , "' , itt, r"'" n , , •.• , I H·· •••• ~~n~ ••• , .•• ", 'I' ~ ...

••• ~.~ .. .J' ••••• _ _ •••• ,.~ ; _ ,. ••• u .. , .. ~ ~.~ ••.• J •••• , ._ n ~ , _ ~ , ••••.••• ,., •••• " •• ~ ..

9 - Verl11Qarea ,caUtA1J,i eonstruC;illor

129

ANEXA 11.5 (eontirruare) REZULTATULINCEBCARLLQR

Nr. crt. !'! onIctllu.ilnc.e:tel).t I 1 I II I a I 40 I If I 6 I Media

Date generale

Semnnl dlstin~tiv$i indicatrvul din !ilia de confec~ionare

f~----------f·-- -- -- -----I--~I----I

Dataconfecponllrii- epruvetelor

Da taincercarii epru¥etelor

t----------·f---~--------·I----f

t'i~ensh.mile F-- -- ------

medii ale i- 1-----1

eu }:lull,,!, in em

I----------~·~---l·---- 1----- 1----1-------1

Mass cubului, in kg

Densitatea aparentaj in kg/m~

1------------1·--- -------- ---1----1

Incercarea la compresiune

Atilt supra.fetef de compresiune (6 X b), fn cm2

1-----------..,-1·-- ---- -- --~. --I'--~-I

Foria de rupere, in daN,

---~-------I--- ---f- --- -- ---1-----1

Rezlstenta Ia compresturie, In. daN/cm2j dupa zile,

Ineercarea la intinder-e indirect a

Aria sectiuntl transver- F F

sale (bXh), :in em:

FQl'ia de rupere, In d<t.N -- -- --

I-I------I~

Rezistenta Ia intindel'e, fri d<iN!cm2, dupa ... zile

OBSERVA'fII ,~I CON(;LUZU

-------,--___, .....

.. .. --- .. 1"'-~ ........ __ -:-I~..,...-_ .. __

-------_._ •.. _------_._ .... __ .. _._---,

_._._ _ .. , __ ._ _- .. __ .. _-"'- ------,._._--_ .. _----_._-,.,-_.-

INTdCMIT'

,---_-,--_._--

VERIFICAT

130

fi_NEXA 11 •. 6

Laboratorul

BULETINNr .

pentru lneercarea epruvetelor prismatiee de beton conform STAS 1275-70

Trimitator ,.,., ' , , ,., .. , Loca1itatea : " , .. , , ' .. _ .. K

San tier ... ,' " , -r--rr- ",., , , ,., , ,. J udetul , ..... , , , .. " , ,." , .. ",.,_ , .. , ..... ,.

Fj~a de confectionare nr , " ,., Incereari: - prellminara

'Indicativul seriei .,.......................................... - de control

pe faza.

- de veriffcare a marcii

1. Destinatia betonului (,obiect element) , .. , , .. , , ".,." .. , ,." .. , .. "., , .. , , -

t .. - ,.

2. Maroa prescrisa ... Rezistenta de control pe iaza ." 0/0' din mardi

MATERlAJ,.E COMPONENTE

3-; Categoria, marca sl provenienta cimentului , .. , ".

4. Agrsgate: - 1'elul (riu, carlera, coneasare) localitatea ." · _" ··_ ..

-substani:e humiee Dr. _ culoarea " _

- parti Ievigabile ... o/(f

- sortarea ( ... sorturi, balast corectat, balast natural)

- granulozitatea agregatului totaJ

Si.te sau ciururi ~f
conform STAB
1667-76 02 05 1 3,15 5 7,1 10 16 'fO 71 100 t>100:
Treee 0/0 9*

131

ANEXA ns (e.oritinuare)

.5. Apa: provenienta , - " " .

6. Aditivi: felul (in masa)

provenienta .•. % din cantitatea de ciment

CABACTERISTICn.EBETONULUI

7. Oonsistenta betonului: tasare , em, raspi.ndire " ,. _ em

coeficient de remodelare ... s nrv Iovituri

- epruvete -_ _., ..

9. Densitateaaparenta a betonului proaspat _ kg/m3

10. Dozajul de ciment ,. kg/rn3

11. Raportul apa/ciment , " _ , ...

12. Temperatura 1a confectlcnare on ,.,....... OC

13. Tra tamen t , " .

14. Pastrare: - mediu apa, nisip zlla-l-aer zile

• aI"i 0C

temperatura medle , ~ .

umiditatea medierelativa , D/, _ D/,

OBSERVATJI

... , , ~., , , ••• , ••• 00; H. , .••. , ", ~~t ~ •• ~.~ _._. """I'~" .~. " ~n _~ ••••• ,

••.••• ! •••••••••••••••.••••• ,~ ••.•.•••••••••••• , , ~r···I;····~ .. ·-, •• ~ ~. 'r' .- .•••.••••• - ~ -,.._ ~ •• ~ .

............. "., •. , ~ ~._ ~ " 1 ",, ~; ._ _ _.~ .. " .. _ _ " _ ..

132

ANEXA 11.6 (conjinuare)

BE,zULTATtiL lNCERCABILOR

Nr. ·crt. sJpriamej tnc"""ate I I I II I III I Medi .. '
Dategenerale
Semnul distinctiv !?i in di ca:tiV:Ul din fi.!ia de
confectionare
--
Data lncel'carii eppuveteior
--
a.
Dlmenslunile medii ale prismei, in em --.- --
b.
-- --
c.
Masapl'ismei • .in kg
Densitatea aparenta, kg/rn3
In.cercarea Ia lntindere din inco¥oi'ere
Forta de rupere, in daN
Rezistenta la intindere, in daN/cm2,
d4pa ...... tile
Incercarea Ia tntindere indlrecta
(pe fragmente)
Forta de rupere, in daN I-
--
Rezisten1a la intIndere, in daNjcm2,
dupa ...... zUe
Incercarea la compreshme (pe fragmente)
Forta de rupere, In daN
--
:ij.ezisienta 1a eomprestune, In daNjcrn2,
dupA ...... ztle OBSEBVATII !)I CONCLUZn

-_ .. ;._--------_ ..... --._ ..... _ ... _ ..... -----_ .. __ ..... _--_ .. _-------- .. -------- .. ------- ... ~ .... -.- .. -

_____ ..... _"' ... ....... __ .. __ .. _ .. .. _'I" .. M .. __ ._._:.. ........ --- ...... - ..... - .. - .. --~ .... ----

--.- _---_ .. _-_ _-_ .. -""!"" .. __ -----_ .. - _ .. "'_ _-- _.!'._---~---_ .. __ ,_ .. _...., .. __ .. _ .. .;._ .. .; __ .. _ .. ; ~ .. _ _ .. __

__ ... .. __ .. ~_ ........ .... _ .... .. _._ ... _ .. .... .. _ ....... _. __ · ..... Io ••• · ..... ~ .. ·.···~ .. .., ..... _

lNTOCMIT

VER1 FICA T

13.3

134

("''''''d) ,Ti(i1i1oloq, II :;u~n:q~fp "P Ji1JO' rrro~{lIIl1I fl ~1_:.B11'I~i; "P ~mp""j, fl»Wl1"'UI

. ~ z;o tlfJ., 'FUl·z:aw tf.j}:.ntJ~·~.:)1J1 ·'lj7

~ ..

~.~~

~I'l.£ ~ ., .... rum 9['0 ,1<' 1~ol !"111:)11<1"" w;;li~",unl" llT

~ '!j 'i

Q~ ,~

'i~~

~ ~ ';1. ''''I!1 !llln1yd1l0 n'jPOunl" r'l1ndoonl \)'t

co

l"ZHnn IDumpu:n ,~d !;1""lpU, 'WPt~W "1"0'1 !~ l"o'~(>U1 .. p i!"!~iliIr [nT~.f

'"~l ull.aolllu ""l1l11~QIri"'fili ! ~, '.r,nl" N

1-----1 l"ID1U'OW!;> tn<1ft It rn['8zou

Capitolul III ARMiirURI

3.1. SORTIMEN'TUlDE 0TElURI, PEN1RU' ARMATURI

Armdturile elementelor de constructii din. betdn 4rmatse_ realiz0aia din oteluni moi, eu un eontinut de carbonsub 0,26%. Aceste (')teluri au resisterrte mecanlce recluse comparattv ell otelurfle dure, Oar prezmta alungtri mari 1a rupere,

Ca armaturl de reaistenta-se folosese obisnuis:

- otelul-beton laminat la cald eli profiI neted OB 31 sub forma de plase !1i carcase legate (bare Independente),

- otelul-beton laminat 1a cald cu profil periodic PC 52 !?i PC 60 sub forma de plase st car ease legate sau sub forma de plase ~i earcase sudate,

- sirma tras'S. pentru beton armat eu profil neted (STNS) sau ptofi1ata (S'l'PB) sub forma de plase sudate.

Ca armaturi constructive se folosesc:

- otelul-beton lsrrrinat la eald (;U profilzieted OB 00 (ate] declasat) sl OB 37 sub forma de bare independente,

- sirma trasa pentru beton, armat, sub forma deplase sudate. Caractertsticfle meeanice ale otelurilor-beton utilizate ea annaturi de -rezistenta sint date in tabela 3.1, dupa STAS 438/1-74 ~i 43.8/2-74. In figura 3.1, se prezinta tipurile de otelurl eu prom pe-

rtodic trtilizate la hetonul arrnat, '

Arma turtle nepretensionate ale elementelor de construetil din be't'on, precomprimai se reatizeaza din aceleasi oteluri ea qi armaturile elementelar din beton arrnat,

Arma,turile pretesisionate se confectioneaza din oteluri de inalia rezisten\-ii. Datotita continutului ridieat de carbon pe care-I au (0,68 ... O,92%), aceste oteluri sint dure ~i au alungtri reduse 1a r.upere.

Se utiJizeaza: .

135

Tabela 3.1 CAI\ACTERISTIClLE mCANICE ALE OTELULUI-BETON

I: lnoero.te .. 1a tiactiune lnCefClll'l'a Is IIl,dO!~,
Tljm] p~. D1ame_trw...,. ~Imlta de 1l"'18t'en~a 1a I".Q")
AllIIlflrea I!\
Julul·bet,on mloal d IDJII rurlltre Bt .• m~e .u~re % mil'
dJt,N'lmmJ R ciaNlaurit ul1IIl)lol de I diaruetrul
niln minim I mw;im Ali I _:.._.o Indol.re dnrnului
~
8 .... 12: :2~ 87 2&
OB3-7 - -- - 180· 0,5 d.+)
14 ... 40 24 37 27
-- -- -- --
6 ... 14 37 22
65 --
16 ... 28 35 22
PC52 52 -- -- - 180' :Jd
32 .... 40, 34 21
il4
peste 40 3.8 2.1
-- -- --
6 ... 14 44
PC 60 60 7,8 14 - 90· 3d
16! .. :~40 40
--
STPB 4 ... 10 50 55 - - 8 - -
-- --
3,00
3;55 50 60 - - 6 - -
4,00
1- --
4,50
5,00 7 - -
STNB 5,60 55"
45 - -
,6,00 8 1,80' d
7,10
-- -- --
8,00
9,00 40 50 - - - 8 IS0" d
10,00 NOTA) • Sirmele eu dlametrul mal mare de 6 mm se Incearci!. ~i 1a Indoire alternantA (vezl pet. 3.2.6).

•• La otelul OB 37 C1,l dtametrul mal ma,re de 28 rom se admite ca diametrul dornulut sa fie de 1 d pentru incercarea lalndoire Is reee.

136

c'

•

Fig. 3.1. Otel-beton eu prom periodic:

II, - Up PC 52; b - tip PC 6,0 ~,1 PC !Ill j i1 - s1mlil. l.ra~A pr ot!.la tA,

- strrna pentru beton precomprimat, notata prescurtat SBP, care se fabric.!i in doua categorii: SoBP I ~i SBP IIj

- sirma amprentata pentru beton precomprimat denumita pre.scurtat SBPA, c-are se fabridin doua categorii de rezistenta: SBPA I !joi SBPA 11, avlnd profilul ea in figunI 3.2;

, - vergele din otel-beton Iamlnat la cald cu prom periodic PC 90 (identic ell otelul PC 60) destinate pretensionaril dupa procedeul electrotermic .

Sirmele se pot utiliza izolate sau grupate sub urrnatoarele forme: - impletituride 2 san 3 sirme avind diametrul d).5 mm,

137

Sfoctiunea A-A H~rE~lJ- 1205 120'7 240'5
(pe un rind)
a· ~ ~.
.J...-
A
Sec!iune{J A -A 24Z5 36~5 4805
( pe doud rinduri)
"tI

b. " Secliunea A-A

c~

Fig. 3.'4. Seciiune transvet,salii prinfascicule din sirme _paralele utilizate curent la Iucracile din beton precomprimat.

16x T BP 734

Fig. 3.2. Sirma amprel1ta.tll pentru beton jrrecomprjrnat:

II - &V1nd ampren1lele PI!1"lIl!nltli::1.l1eire faiAde axa se4liWlll .Ill ~l1se pe dOI1A 'r1ndurl (Up Pol; II - avtnd a:n'IPret\bele1neli, l"l;Qte 18 45' ~at!i deaxa. sec\1.).Ul1l. Iii cl.lspui;le pe douA -rtndurt (tip I,); c - avincl. amprf!!1.tde1ncl,lnafe ~a ~~. $1 cI.!.spuse pe

. trel rlnd un (tip 1,).

- lite pentru beton preeomprimat (LBP) realizate prin tmplettrea unul numar' mai mie de 7 slrme cu diametrul sub 5 mm;

- toroane pentru beton precornprirnat (TBP) reprezentlnd impletituri d.e 7 ... 19 sirme cu diametruld=l ... 5 moo, realizate in prezent prin lQ:lpletirea a 7 slnme in patru tipuri ; 702; 7{02,5; 703~i 7'(;34 rom

Fig. 3 . .3 .. Secliune trans- (fig. 3.3);

versala priritr-un tor on, fasoicule dinsirme paralele eu diame-

138

Fig, 3.5. Sectiune tr-ansversalii. prtrrtr-un fascicul din toroaae,

139

Tabela 3.2 CARACTE1{ISTICILE MEOAN"JCE ALE OTELURILOR PENTRU ARMATt1RI PRETENSJONATE

t~ tne~1.wJ.e ~~lDdcilre
altenumt.A fnl,er~
ReaUUn~ de la r,elaIn.re Rezbtenta
Diarn .... niame~rul
~l_ tml- , rupj!l'O , Limiia de Limit&. de Al!D1lliq Rel~,ft8 de Tup .. re dornului
n()1Qf:nal R~lmm~ ~o clusticitat~ la rupeft I .. -'1 000 or,,' dupll 0 1\1' pentru r_"~
'~[ d ~lmJci mi- tebnlcii 'mi- A NumA:r &zoi.de pen~l:IJ'O dnb:e 1"11'0· peun dupA
mill, miJllmllmaximil nImi, 8." nhoii B.,Il mlnitoI miolm d~ loooIte mlti teniiunc daN/ma!' tbdnire'
daN/mm· claN/~ % I.udolrl ini tiall' 0, 'TIl
% max.
1.5 215 245 182 150 1.5 6 5 202
-- --
2 20!) 235 175 14,3 1.5 6 5 1I1~
2,5 195 225 165 136 1.5 6 7,5 185
--'
3 190 218 160 133 1.5 6 7.5 180
--- --
S~PI 3,7 180 208 15,3 125 2 4 10 5,5 171 10' d
-- -- I-
4 175 203 148 122 2 4 10 166
--- -- --
5 170 198 145 118 2 4 10 161
---
6 j65 193 140 115 2 4_ 15 156
-- --
7 160 138 135 1l~ 2 4 20 152,
--
U; 19,5 225 165 136 1 5, 5 185
--- --
2 190 220 160 180 1 6 5 180
SBPU -- -- I- 5,5 to d
2.5 180 210 i53 125 1 6 7.5 171
-- -- -
3 170 Hi8 145 118 1 6 7,5 161 3 185 213 157 1,30 1.5 10
-- --
4 175 203 148 12~ 2,0 12,5
-- --
5BPAJ 5 170 198 145 120 2,0 15 5,5
- -
l- i- -- 3
6 165 193 1(0 115 2,0 17,5
-- ,- --
7 1.60 188 136 112 2.0. 20
--
'3 170 198 145 1-20. 1.,0 1,0
-- --
4 165 193' 14.0 115 1.5 12.5
-- --
SBPAII 5 155 183 132 1'08 1.5 2 13 5;5 - -
~ --
6 150 178 127 i05 1.5 -17,5
-- --
7 150 178 i27, 105 1,5 20
1-
e.i 20.5 -
-- -- --
7,6 190. -
TBP -- -- -- 0.85 R - - - - - - -
9;1 180 -
-- -- --
12,2 1'70 -
-- --
110 12 '" d -
peso 10 .. 28 90 60 - - 90· - - trul 5 ... 7 rom dispuse pe unul sau doua rind uri concentriee, dupa cum se vede in figura 3.4;

- fascicule realizate din toroane, cum sint Iascieulele 16 xTBP 12 mm (adid 16 X 704 mm), ca tn figura 3.5;

- faseicule cu sectiune dreptunghiulara avind un numar teoretic n-elimitat desirme en diametrul de 5 mm,

- cabluri din sirrne rasuctte eu diametrul peste 5 mm sau din toroane rasueite._

Sirmsle izolate impletitUriJe ~i litele se utilize~a sub forma de armiituri preintinse. Numai in cazul procedeului de'preeomprlrnare pzin Wa~u:rare strmele izolatese utilizeaza ca armaturi postintlnse. Toroanele se utillzeaza ca armaturi preirrtinse sau postintinse iar fascieulele ~i cablurile se utilizeaza sub forma. de armatur! postlntinse.

Caraeteristicile mecanice ale otelurilor Iolostte ea armaturt pretenstonate, dupa STAS 648M2-73, STAS 6~82/3-73, STAS 648.2/4-74, STAS 10107/0-76 Ili STAS 438/1-74, sint date in tabela 3.2.

3.2. VI3RJFICAIU $1 lNCER.CARI ASUP:RA OTELURILOR

Controlul calita1ii otelnrilcr folosite ca armaturi In elementele de constructli din beton armat sau ca armaturi nepretenslenatetn elementele din beton precomprimat se face prin urrnatoarele verificari>~i Incercar! (STAS 1335-65., STAB 438/1-7'4,. STAS 438/2-74 §i STAS889-76);

a) verificarea aspectului,

b) verificarea profilulhl ~i a dimensiurrilor,

c) incercarea Ja tractiune (STAS 6605-67 ~i STAB 200-75), prin care se determinli: modulul de elasticitate (Ea), limit.s de curgere apar-entA (Re) .sau conventionala {RIM!), rezistenta la rupere (R),aIungirea Ia rupere (At> sau Alo) §i diagramaefort - deformatii (curba

caraetertsttca), .

d) Incercareala tndoire la reee (STAS777-73),

e) incercarea la indoiEe alternanta (STAS 1177-74.) care se efectue.azli la sirma trasa pentru beton annat, nete-dii (STNB) sau profilata (S'rPB) avlnd diametrul peste 6 mm, supllmentarfata de tncercarea la Indoire Ia reee,

f) analiza chirniea (ST AS 201-5-65), care se executa la cerere.

Verificarea calitatH se face pe JoturL Loturile se alcatuiesc din otel-beton de vaceeasi mares, laminat in acelasi schimb de lucru ~i

142

1<'1 care diametrul nu variazacu mai mult de 3 mm. Masa 'unui lot va fi de maximum 7 tone pentru sirmele STNB ~i STPB avtnd diametrul plna la 5 mm inclusiv ~i de maximum 10 tone pentru sirmele eli diametrul mai, mare de 5 rom. Pentru celelalts tipuri de otel-beton mas a unui lot va Ii: de, maximum 40 tone Ia diametre di< 12' rom ~i de 60 tone la diametre d > 12 mm.

Luarea probelor se face de la 0,,5 m de eapatul barelor de otelbeton, respectiv de Ia 1,0 ... 2,0 m de capat incazul colacilcr, eu exeeptia eazurilor de ,Htigiu cind probele se tau, din ortce portiune

abarelor SaU slrmeler. .

Verifidirile ~i tncercarile prezentate mai sus se efectueaza de catre organele de controlale uzinei producateare care emit certificate de calitate. La aceste venficiiri are dreptul sA asiste :;;i delegatul beneficlarului, fare ca- prin aceasta uzina producatoare sa fie abs.olvita de raspunQe:reiil. ce 0 are in prfvinta asigudirii calita4i'i otelulut-beton Iivrat,

Pe santier se constata existenta certrficatului de calitate §i se etectueaza vertficartle de Is punctele a, b ::;i d enuntate mal sus. Incercarea latractiune se efectueaza daca:

~ se prevede in proiectul de executie al lucrarii, - Iipseste oertificatul de ealitate,

- existA dubii asupra calitatii otelului aprovtzionat,

Controlul calitatii barelor din ojel-beton tip PC 90 utilizate ca armaturt preteIl!sionates.€ face dupa aoeleasi reguli ea si la otelurtle folosite la betonul armat,

La sirrnele din olel pentru beton precomprimat controlul cali-

tatH comporta urmatoarele verifica.ri !,}i. incercari [23]: a) verificarea aspectului,

b,) verifiearea Iormei !j,i dimensiunilor,

c) incercarea Ia tractiune (STAS 6605-67 §i STAS 200-75) prin care se determina: modulul de elasticitate (E,,), limita de elasticitate. tehnica (R-O,Ol), limita de curge.re tehnica (Ro.2), rezistenta la rupere (.R), rezistentade rupere dupa 0 lndoire la 90°, alungirea re.lativa Ia rupere (A) :;;_i curba oaracteristica,

d) verificarea derularii sirrnei din c_olaci,

e) inceroarea la Indoire alternanta' (STAS 1177-74), _f) mcercarea Ia relaxane.

Loturfle pentru verificarea eaUta:tii la uzina producatoateSint a1ciituite din colaei de sirrha de acelasi diametru, fabricata din aceeasi ~a,rja de o~el~i cu aeeeasi tehnologie. Masa unui lot este de maximum 7 tone.

Diferenta lotre valorile rezistentei de rupere determinata 1a cele douii capete ale acehnasi colac de sirmii pentru beton precomprimat

143

poate fi de- eel mult 10 daN/mm2 pentru SBP I, de 15 daN/mni~ pentru SBP II, de 12 daN/mm2 pentru S13PA 1 ~i de 18 daN/mm2

pentru SBPA II. .

Luarea probelot pentru verifiearea ealitatii la fabrica prcducatoare se face prin eliminarea prtmilor dol metri de $irma de la ca,.. petele colaeului, tar la santier fara. aceasta eliminare.

. Lasosirea s.irmei pe ~a;ntier se efect_ueaza veritk.arile de 1a punctele a, b, d, ~ de rom sus, tar atuncl cindse prevede in protect sau cind exista dubii aS1.]pracalita~ti sumei se .face§i tncercarea .la traetiune (punetul c).

Frecventa verili~arilor~i inc_erc:arilor carese efectueaza asupra otelurilor folosite ca arrnaturtfn betonul armat §i precomprimat, in

scopul controlulul califatii se stabileste dupa cum urmeaza: .

~ la fabrica producatoare in carno:trriitate en prevederile STAS 438/1-14, STAS 438/2-74, STAS 6482/2-73, STAS 6tl62/3-73 ~i STAS 6482{4-74,

-- la santier in conformitate cu prevederile STAt:; 1799-73.

In cele ce urmeaza se prezinta determtnarile curente care se Iac asupra otelurllor.

3.2.1. VllUflCAREA ASPECTULUI

Vefifiearea se efectueaza eu oehiul libel' pe toate elementele 10- tulu], aceepttndu-senumel oele corespunaatoare. DUI{ja. 'inlcltutrarea portiunilor defecte se pot pre.zenta la 0 noua verlfieare.

Conditiile pe care trebu.iesa le Indepltneasca barele de otel-beton din punct de vedere al aspectulul strrt urmatoarele:

- Suprafata barelor (inimii ~_ nervuri) nu trebuie sa prezinte defecte care sa duca la scaderea earacteristicllor mecanice prescrise,

- Pe suprafata barelor se admI,te Lin 'strat 'subtire de Tugin:a daca dupA Indepartarea lui dimensiunile sectiunii nu depasesc abaterea limi-tii la diametru (veztpct. 3.2.2),

- Nu este adniisa: ruperea nervurilor sia proemlnentelor.

- Defectele locale ale supratetel ca: deniV'eUi.id, zgl-rieturi ro-

tun~ite, strluri sau asperitiiti sint admise numai cuoondttiaca adincimea maxima a lor sa nu depaseasea tolerantele prescrise pentru promu! !ii diametrul barei.

Sirma pentru beton precomprimattrebuie sa aiM un aspect uniform pe toata 1 ungimea , fara fisuci, asehil adincituri ~i pete de rugina,

3.2.2. VERIFLCAREA_ PROFILULUI ~I A DIMENSIUNILOR

VerUicarea eonsta in masurarea cu ajutorul micrometrului adona diametre perpeadioulare in eel putln trei seetiuni ale barelor+sau sirmelcr ~i eornpararea rezultatelor dbtinute _C:U valorile preserise. MasUl'atbrile se 'fae cu 0 preeizie de 0,02 -mm pentru diametre mai mieisau egale ell 10 rnm ~i eu 0 preeizie de 0,05 mm pentru diametre maiimari de 10 mm. La otelul-beton de tip PC se masoata ~i_ dimensiunile 'nervurilor.

Tabelo .. .T.3

ABATERI LlMITA LA DIAMETRU

Tipnl oleIn!.". I ,nJametri!J .d • .a.u 4, I Abated IUnlt!'
Ill,:n .mm
6 ... S ±0,3
10 ... 20 +0,3; -0.5
OB.31
22: ... 3.2 +0.5; -O-,S
36' ... 66 ±O.S
3 •.• 40 ±O.1
STNB
6 ... 10 ±Oi1.5
1 ... ,2 +0,04; -o.,Q2
SB.p I ~i
SBPU
2.5- ... ''1 +0.08; -0,03
6 ... 1Ii +0,3; -0,5
PC 18 ... 25 +0,4; -0.5
26 ··.49 +0.4;-0,75 145

~paterea 'limita~dmisaa dlamerrului efectiv fata de diametrul nominal (d) al ocma,turilor netede se da in,tahela 3.3.

Pentru otelul-beton eu profil periodlc PC 52, PC '60 !?i PC 90 ab~tetea 'limitii adI?isa a dlametrului irrimii ma$>lJtat fata de eel prescris (~) este datil in tabela 3.3, iar abatarile Ia dhnansluntle nervurllor trebuie sa se incadrezeinllimitele pre viizu te de STAS 438/1-74. La aceste oteluri se define~te un diametru nominal d (mai mare deoit diametrul inirnii ~i mal rnic deoit dlametrul total al Inlmii !iii nervurilor Iongitudinale), reprezenttnd diametrul .corespunzatcr unel bare rotunde, netede a carei arle este egala cu aria efectiv4 (S) a seetlunii barei din otel-beton eu prom periodic, determinataeu reiatta:

s= Q (mm").

(}.OO785 L

(3.1)

ln.relatia de mai sus:

Q este masa epruvetei stiabilita prin dintarlre ~g), L - Iungtmea eptuve'tei (mm),

Diterenta dintre cele douadlametre perpendloulare, masurate il,l aceeasl sectiune defineste ovalizarea profilului ,a.rmatUf'U. Valoarea maxima a ovalizarii nu trebule s.~ depalieasca 'jumata:te din surna abaterllor- (in valoare absoluta) admise 11a dlarnetre.

Element.ele letulut, gasiteea neccrespunzateare in urrna verificarli. se resping.

3.2.3. VERIFICAREA DERUl.lRIl SIIMEI DIN COLAe!

.~ Se d~I'uleaz.a sirma d'in eo lad pe ,0 suprad:ata· plana. lii se verifica sageata areului format. La derularea s1rmei SBP I ~i SBPA I cu diametrub de 5.". 7 mm din colaci ell diametcul 1 500 . , . 1 800 mm sageata aroului format nu trebuie sa depa~easca 40 em, pe 0 Iunglme a conii arcului de 5 m. Pentru restul diarnetrelor cit!1i pentru slrma SBP II 9i SBPA II valoarea sagetii nu este lirnitata.

3.2 .. 4. INCERCAREA LA TRACTIUNE

'lneecearea la tractiune a. otelului folosit oa arrnaturi in elernentele . din betonarmat ~i beton precomprimat eonsta in aplicarea U1~ei sarcini progresive de lntindere <Iupa directia axei longltudinale ia epruvetei, in vederea determinarii anumitor caracteristici de rezis-

14.6

len~<l ~i de defot;rnatie. Caracteris~cile 'Care se determina tnmod dbligatoriu la verifiearea 'calita:tliote1urilor stnt indicate in tabelele 3.1

~i 3.2.

Epruvetele pe care se eJectueaza deterrninarea sint prelevate din

strme sau bare din 'atel-beton IIi stare de Iivrare. In cazul harelor avlnd dlametrul peste 25 mm seadmite strunjirea epruvetelor ~a dlametrul de 25,2 nun. Dlmensiunile epruvetelor slnt date tn figuea 3.6. Abaterile limitfl ~i toleranta de forma (dttecenta dintre dlametrul maxim ~i minim pe lungimea ealibrata) care se admite in 'CazUl epruvetelor preluerate au urmatoarele valori:

_ abaterea limjtii la -dlameteul do +0.,06 ... +0,1.05 mm,

_ aibatevea limitii la lWlg"imea Lo +0,1 mrn,

~ .. toleranta de forma . 0,.03 .0,05 mm.

Pentru efe:ctti'area incercarii sint neeesare:

_ . 0 tna~ina de tncercare la traotiune cu 0 preeizie de masu-

r are a sarcina de + 1D/n.

_ ma~i.nA de dlvlzat pentru m:arcarea reperelor pe epruveta,

_ aparate pentru verificarea dimensiunilor epruvetei eu pteclzia indiCata Ia pet 3.2.2,

_ aparate pentru masurarea alunglril epruvetei (vezi cap. V) care trebuie sa asigure 0 preelzie raportata la lungimea inL\ialadintre repere de [13]:

O'i=._. -.-.SO*~-'-·-·t

~--+---~---Lt'=500mm-------+-

I"

t':

b.

'-c=J02mm··· -+---~t=Lc+2h+IO=452mm-----+-

Fig. 3.6, Epruvete neprelnerate (a) ~i prelucrate meca-

mc rb) pentru Ineercarea o~elJl.lul l,~ trat;t.iune:

do - d3ametriJlLin1t)is1 (<UBmettuJ meetlv pentt'U otelul neted. respeetlv dtame1rul notn!.nal penttU eel cu protll pElX'~odlc):

S. - sec~l1inea tran.sv$Sali.j Lo - lungim~ in3.t1iall lntre reperere. ex·t.reme trasate: pe epruveUi..; L, - Iu·nglmea ·calitu;ati\ .(lungtmea p,ort)un11 de ~ec11une eonstantaj ; L, - lu·n-

gimea totalli.

10*

141

• 0,1% la determinarea limitei de curgere ~i a modulului de elas-

tieitate (extensometru mecanic):

• 0,5% 1a determinarea aluagirii la rupere (subler), .

Aplicarea sarclnii se face lent, continuu, progresiv !;il fi.i1"a socuri, Viteza de selicitare este de eel mult 1 daN/mm2/s. La determine-

rea liroitei de curgere aparente viteza de solidtare se stabileste in conformitate cu prevederile STAS 200-7.5, dar ln nici un Ca2 ea'fl'U va depa,~i 1 daN/mm2/s.

Incercarea se erectueaaa in condijiile atmosferei amblante: ternperatura. 1~5 ... 35°C, umiditatea ,relative. 45 ... 75% Eli presiunea atimos1er1~a 860 ... 1 060 mbar,

Tncerearile efectuate asupra -ojelurilor pentru beton armat care nu -dau rezultate satis'fficatQall'ese ,repet!.pe /U,n nurnar 'Ciublu de epruvete, DacA la repetaeea incercaeilor se obtin rezultate satisfaditoare pe .toate epruvetele, 10tul se accepta, elimlnlndu-se barele sau cclacii din care s-au luat primele epruvete, Daea la repetarea incerdirilQr 0. singu.ra epruveta nu da re·zultate satisfaca:toare Iotul se resplnge,

3.2,4.1. DETERM/NAREA EFORTUR/LOR UN/TARE

'Efortul unital' (R) Intr-o epruveta solteitata La tr&etiunese deteemlna cu relatla:

'. F

R= - (daN/mnr)

s,

(3.2)

in care:

F - fo.rta aplicata epruvetei (daN), care se clteste la manometrul masinit de mcercare:

So - aria sectiunfi transversale initiale a epruvetel (mms) , stabiliM. prin masurarea. diarnetrulul .la barele netede, respeetiv prin cintarire ~i utllizarea .relaViei (3.1) la barele cu prom periodic;

Valoarea efortuhti unital' calculata eu lfela~ia (3.2) este eonventi·o,na1a deoarece nu tine, seama de deformarea secti,unii transversale a epruvetel (vezi fig. 3.12, a), dar urmarireaacestei defo:mnari. aT' crea dllicultati experimentale prea rnari,

IIll contlnuare se indica modul de determinate al valorilor caracteristice ale efortului unitar, .

a) Limita' de proportionillitate tehnidj (RIO) se deter-min! tncercind epruveta eu un efort initial de eel mult -3 daN/mm2, d~pii care

148

'.

se monteaza aparatul de masuraee a, deformatiilor qi apoi, se execl,lta indircari egale in trepte de eel mulf 3 daN/rnm2, mssurfndu-se defer-

rnatifle atinse. .

Limita de proportionalitate tehnlca ('Conventionalii) seconsi'dera atinsa de indata ce se constata 0. abatere k de 10% a modulului de elastlortate Eu Ia treapta resperctiVa (evaluat conform pet. 3.2.4.3.) fa~ii de modulul de elastieitate de la prima t~'apta de lndh~¢alre En, cpnform relatlei:

E -E. (

k= J.,...__ • 100 010)

E.

(3.3)

ib) Limita df3 elasticitut,e 'tehnica (RO.O,i) ~i. limita de curgere tebnica (Ro.z) reprezinta efortul unita,r la care alungirea remanenta (alungirea determinate dupa: descarearea epruvetei) atinge valoarea O,Ol%'respectiv 0,2%. Determinarea acestor limite sepoa:te fa.ce prin doua metode.

1. Metoda eu descareardrepetate {fig. 3.7, a): Epruveta se iMB.,rCa ell un efort unitar initial de 'eel mult 3 dalN/mm2 Eli se monteaza extensometrul.

Amplitudinea elelurilor se majoreaza corespunzator unei crestert a sarcinil eu 2',5 ... 3 daN/mm2 pina la atingerea alungirii remanente de 0,1% 'Ci'llpii 'Care se realizeaza 0 rnajerare corespunzatoare ~reEitedi sarclnii de 1 daN/mm2, exeeutindu-se inca eel mult trei cieluri de in&arcare-descareare. La fiecare ciclu se masuara alungirea totalS. (A) Eli alungirea remanenta (A,),

.lnaintea fieca'I'ei dtiri se a/it-eaptii epuizarea jntregi'i capadtliti de detormare; timpul de asteptare dupa stabilizarea aparatulul de rnasura fiind de eel putin 10 secunde,

Ou rezultatele obtinute se stabileste prin interpelare, pe calegrafica, sau analittca, valoarea tensiunii pentru deformatiaremansnta de O,Ol%tr€spectiv 0,2%.

2. Metoda fiil'a desdi.'l'cari (fig. 3,7, b): Se lTIcar:'cS, epruveta ell un efort unitar initial de eel mult 3 c;laN/mm2 ~i se monteaza extensometrul, Se executa inlCarca'ri in eel putln §ase trepte (5; 10; 25; 50; 75 Iii 1000;0 din sarcina corespunzatoare Umitei ee se determina): ~i se masoaca alunglrile respecti ve ale epruvetei. Se -reprezinta grafie ,rezultatele ohtinnte ~i se traseaaa- 0 paraleUi cu portiunea cvasilinlara de la tnceputul diagramei, la 0 disbanta pe axa abseiselor "egaUi' ell detormatia remanenta prescrisa de 0,01% respeetlv Oj2o;o. Punctele de intersectle ale acestor drepte cu curba reprezinti.i eele doua limite conventronale de elasticitate ~i de curgere,

H9

R

R

Fig. 3,7. Dete,rrn\narea limUel de ¢la.stk\tat~ Whnica (Ro,Qf\ ~i'a

, '. lirrtitei de curgere t¢htiidi (R~'2): .

<l - :pri.nmelqi:l.:a, eu (je;;<,;At4iro.,rep~te; .tI - ·Pr1n met9d,a flrA des-

.. cil;t(:'ld.

Pentru verifica.t'ea: pan~ei portiunil cygs_i1ini:atEi inltiq.1¢ din diagr-.arna (;0 caz de Iitiglu) sa executa un cielu de descarcsre-incarcare (fig. 3.7" b) dupe, depasirea cu2 ... 5.0/0 a Iimitei de curgere prescrisa. Panta drepte-i rezlllti'l prin unirea punctului de descarcare lasareina initiata cu pUrrclul -d€ intersectle '{iinttecur!be:le de descareare $1 de incarca.re ,

c) Limita d.e curqere aparenta nbtai'8; cu .Ri> esteefoctul unitar Ia care alungirea cre;;t,e pentru prima data fata 0 madre a sarcinii ~i se determina direct dinIndicafiile masiriii detncercat, Inbrucit pe Iunglmea palierului de eurgere pot vapare fluctuati] ale efortului unital' (vez! fig\ :),12. a), drept limita de: curgere se Pbat~ considera valcarea maxima sau minima,

d) Rezi:stent,ala rtl;pere (R) reprezinta raportul dintre sarcina maximii(Fmi=) ';:;uporiata de eprgvetii ~i aria sectiunii initiale aepru-

vetei (So): . .

R Fro." (daN/mm2). (8.4)

. s,

3.2.4.2., DETERMINAREA ALVNGIRIWRE1'RWEJ'EI

a) Alungi:reala ruper€ (An) este definHa de relatia:

L,,-L. 00 ()

An= -;:- . ~-% .

(3.5)

in care:

Ly

este lungimea ultima aepruveter, m.asuraMi. intre reperele extreme dupa tnceecare (mm),

150

lxas I

L...-~----r-----LIJ . ~ I

l-e -----j"-

Fig. 3.8 .. Deter-·tnirtareaalungirii la I'upe,re ~pl'in rnasurarea dlrecti\ a distanlei' dintre teperele extreme,

n=LlJldo - factor dimensional, avind in mod oblsnuit valoarea '5 sau 10.

Alungirea la rupere ss masoara cu preetzia: de 1010 dupa cum urmeaz.ii:

i. Laarmaturile pentru beton-armat §i la armaturileeub ~or~n~ de bare pentru beton preco~primat~al~rea 1~ rupere s; d~tel'mln'\ incluzind III zona; deiofina?lior ma;:t din. ~proplere;a.s~C1;:un.ll de :upere: l\[asur.fu:ease lac,e pe.o bazade' mas~aI'e m*ala. (Lo) avind Illngnnea 5d pentru As !il lOa pentruA10 (fIg. 3.6). Lungimea 1.0 se divizeaza prin repere in eel putin 10 partl egale, .' __ .. ~.' ,. "

Dupa ruperea epruvetei, eapetele rupte se a~aza .stnns, ell. axele

~~~n~~~~~:.e ~~l;M~eteL: 0, ~l-I-t+~

- rrrasurarea directii a ~ .... !

distan~.eidintre reperele ex- n.!:1:f1

treme (fig.3;8) atunei cind seejiunea de rupera este $1- tuata la 0 distan~a deeel pu~in Ld3 fa~a; de reperul de la mazginea lungimU initiale';

- evaluarea din deferrna tiilepa:r~ialea:le epruvetei (fig~ 3,9,a, pentru un numar par de intervale n sau 3,9 b, pentru un. numar impar). atunei cindnu este respectata. cOilditia dernai sus teJ'~ri-

Fig, 3;9. Ev:aluarea lun-gUnH ultime (L,) din: deforma ~.j-ile :psfl.i:ate ale epruvetei : 1 .... !),ent,l'Il, un 111.1lli._lr Pllr ete j-rtrernile n c. ~ ";Qji+~; tI -::- penii:-u un nlim'Ar rm~r

L.=OP+Pq+PQ·,

151

t~~~ , f ,:X, I

Fig; 3.10.. Determlnaraa alungirii la rupere flo sirmelo» pentru beton preeomprtmat.

I. i I ~. I i_ I i I

toare la pozltla ssctiund de rupere, ~ rfigura 3.9 s-a noaat ell () reperul extrem .alpotthlnli seurte a epruvetel rupte, ell P reperul al doilea de perpottiunea lunga situa] i'nveeinata,tea see\iunii de rupere ~_i:cu N numarul total de repere.

. 2'. Lasirrnele pentru betenprecomprimat alunglrea la rupere se masoaraex:cluzmd zona deformatiilor mad. Inainte de in cercare , epruveta se divizeaza pe 0 porttune de eel putin 240mm, prin repere sltuate la b dist:an,t:a doe 10 .mm,

Alungirea se masoara pe portiunea Iunga a epruvetel rupte pe a baza de mas'urare de 100rnm, masurarea fadndu-se de la al treilea repel' v,iziibil £a1& de, s-eqiunea derupere (iig .. 3.10)..

b) ,A'Zungirea re.manenta (A;) este alungtrea specifiea care se de' tet'mina. dupa de:sca.tcat'ea epruvete], cu preeizia dec 0,1 mm,

Alungirea remanenta in'ainte de rUPEl'e se deterrnina eorespunzator unei sarcini de 98% din rea de rupere a epruvetel, pentru mares

resp-eetiva de.otel, .

La calculul alungirii la rupere :?i ,8 alungirii remanente valorile obtiIj:utese rotu:nje~'c pritt negl~jare-a fracWmilot mai mid de 0;25% ~i prin majorarea la 0,5% acelor peste 0.;25D/\i,

3.2.4.3. DElERMfNAR'EA MOOUWWI DE EtASTICIT-ATE $1 A CURSEI CARACIERISTICE

Be l.tJ:tarca epruvetatn trepte ~i se: masoara deformatille atinse la fel en la determinarea Iirnitei .de proporttonalitate tehnicli (pet; 3.2.4.1 a).

Modulul de elastieitate se evalueaza pentru Hecate t:reapta de incaroare faCindvaportu1 dintre crestereaefertulut unltar AR~i erei}tereaalungirn A11 (adimensionala), dupa, 'cum rezulta din figura3:11. . Valoarea medie a modululufrie elasticitate se stabileste f'aclnd media valorilor pb~iiltlte pentru eel mult sase trepte dei*a;rcare.

152

.... 1

.j

I

Ff!j. 3:11 .. Deterrninarea modulului d e elas ti-c::jta te,

A

A

~ j.

Fig. 3,12, Curba earactenistioa a otelului moale (a) ~i a 'otelului dur (bJ

R,daNlmm2

sap I

160. sap 1I

.F'ig. 3·.13. Curbele caracterhtice ale, diferitelor tjpuri de oteluri .pentru aematurl,

UD ,PO

1DO

80 60

083,7

• _--4- _ _"__-'--_'__---L_~A,}'IQ

0.-

a 5 10 15 20 25

STAS 10107/0-76 prescrle urmatoarele valori ale modulului de

elastlcitate al armaturilor: .

• Ea=2 100 0-00 daN/emf (21000 daN/mm2) pentru oteluri OB 37, PC 52, PC 60 §i PC 90;

• Ea=2 000 000 daN/emf (20 000 daN/inm2) pentru STNB, STPB, SSP ~i SliWA;

• .E.,=1 8.00 000 daN/croll (18 000 daN/mm?) pentru fascicule si toroane ('rEP).

Continuind tnearcarea-epruvetei ~i masurarea deformatirlor in trepte pina Ia rupere ~i reprezentrnd grafie in coordenate receangulare variatia sarcinii (F), respectiv a efortului unital' {R) caleulat eu relatia 3.2, In functie de lungirea epruvetei (6.L=L,,-Lo), respectiv de alungirea ei (A-lOa IJ.L/Lo), sa obtine diagrama Ineercarii la tracdune, eunoscuta sub numele de curbelo caracterfstica a otelului,

Curba caraoteristica a otelului (varlatia F:--o'AL) se poate obtine !1i direct prin inregistrarea ei pe parcursul in:eerdirii, eu ajutorul unui dispozitiv de inregistrare existent ,Is rnajoritatea masinilor de tn: cer cat.

In figura 3_.12.a este redata eurba ca.ractet~tica a Qtelului moale.

Se CQnsider~ di Iirnita de curgere separa domeniul deformatiilor elastice de domeniul deiorma1iilor plastice mari, Cu linie punctate estereprezentatii. vartatia efortului unitar calculat luirrd in consi-

de-tare deformarea seetiunll transversale a epruvetei. .

Curb a caraeteristtca pentru un otel dur .este prezentata in figura 3.12.b. La aceste oteluri, lipsind palierul de curgere, aparitia deformatiilor plastice marl este indicatapdn limita de curgere conventionala (Ro.g). Se observa de asemenea ca alunairea 1~ runere este mult m.ai reduss Ia aceste otelurl, oomparativ cu otelurile rnoi.

In figura 3.18 sint redate eurbele caracteristice ale ojelurilor pentru beton armat ~i beton precomprimat care se fabdca in prezerrs 13 noitn tara.

3.2.5. INCERCAREA DE INDOIRE LA RECE

Ineeroarea deJndoire la rece constituie crtteriul de apreeiere a capa.citMii de defermare plastica a otelului-beton $i consta In i,ndoirea lenta ~i continua a epruvetei pin a Ia formarea unui anumit unghi IX intre 0 ramura a epruvetei ~i prelungirea celeilalte tamui'i, sau pina 18 aparitia unelfisurt ell luciu rnetalic de minimumScmm Iungime,

154

Epruvetele pe care se efectueazs mcercarea sint 'in general neprelucrata (in stares de Iivrare a materialului). Pentru bare din otel-beton :eu diametrul mai mare de 50 min sa folosesc epruvete prelucrate, Lungimea epruvetelor se ia -de5cl+ 100 mm, da1" nu mai r,nica de 200 mm .

Incercarea Ia indoire la unghiuri a:<160'" se executa intr-un dis~QzJtiv alcat\1it din:

- deus r-ole de sprijin cu axele paralele ~i 0 .pie$a denumita mandrin sau un dorn In jurul di.ruia se tndoaieepruveta (fig: 3. 14:. a) ,

sau

- 6 matritaprofHata ~i un mandrin (fig.3.14.b). Viteza de deplasare a rnandrtnuhrl este de 0,8 ... 1 ghiul de in:doire ~ se masoara pe epruveta descarcata, axeleramurllor epru-

vetei trebU:ind Sa fie copla- a.

nare (abaterea maxima admisS. este 2 : 100).

Incercarea la Indoire $:e~ :exeouta ptna la atingerea unghiului speciflcat In tabela 3.1 sau pina Ia aparitia unei fisuri cu Iuciu metfllic de minimum 3 m:m Iungime.

!ncercarea 1a Indoire complete ~a.=1800)i cu di-

ferite distants intre ramu- b.

rile deforrnate ale epruve-

tei se face deformind in prealabil epruveta in dispozitiv (flg. 3.14) la un unght de' eel putin 1200 f1i apoi epruveta se a:~aza intre platanele unei masinl de Incercatst se apasa direct asupra oapetelor epruvetei pina cind ele ajung paralele (fig, 3.15), cu 0 anumita distanta intraele (fixata printr-o cala) sau alipite.

mm/s. Un-

Fig. 3.14. Dispozitiv cu role ~i mandrin (a) respectlv eu matri~a ~i madrin (b) pentru incetcarea de 1:ndoire la rece pitlo'l la un-

ghiuri de 160°;

1 - re-le de sptljil).: a - ma.niJ.J;1n-; 3 - epruvetl:

4 - matrl~a prof1llitli.. . - -.

155

E

.' .

~

~

". .. .

Fi;g. 3.15. Incercarea de indoire la rece la ul'Ighiurin=180°.

,In t~bela 3.1 se preserlu valorile diametrului dornului (mandrinului)~l ale unghiului de Indoire pentru mcercarea diferitelor tipuri de oteluri utilizate la betonul arrnat, iar in tabela 3.2 valoarea razei de indoire (razei dornului) 111 a unghiului de indoire pentru otelul PC 90 utilizat la betonul precomprimat.

Conditiile de acceptare a 1oturilor in functte de rezultate1e obtinute la tncercarea deIndeire Ia recesint Identice ell eele mentienate 1a Incercarea la tractiune (pet. 3.2.4).

-3.2.6, INCERCAREA LA INDOIH AlTERNANTA

Ineercarea se -efectueaZ'l1asupra strmelor SBP de toate diametrele ~1 asupra sirmei avind diametrul mal mare de 6 mm~iconsta in Indoirea unei epruvete la 90_°, repetata in sensuri opuse in jurul unor superturi cilindrice (role) cu brazil determinate pina Ia un numar stabllit de tndoiri sau pina Ia rupere.

Oindoite alternanta se considera Indoirea epruvetei Is 90 ° sl readucerea ei in pozitia initialii (fig. 3.16).

Epl'uvetele supnse in~e-rcarU sInt neprelucrate, in state de Iivrare a strmelor, Daca este net:e&:ar,epruveta se Indreapta manual san eu ajutorul unui ciocan de Iemn, de cu-

ptu sau de material plastic. .'

Epruveta se prinde Intre f8.lcile masinll de incercare (fig. 3.17), iar capatul liber jse indoaia alternattv in [urulsuporturilor cilindrice ou ajutorul unui dispozttiv deantrenareo Distants (It.) 'intre superturile cilindrice ~i ghidajul dispozitrvulut de antrenare se ia de 20 ii1m pentru sirme ell diarnetrulsub 2,0 mm ~i de 25 ... 79 mm pentru sirme cu diametrul peste 2,0 mm.

Fig. 3.16. 8dhemade inceroare a sirmelor ia rndolre alterllants.

150

F,_~g. 3.17. Ma~iml de incereare a sirmelor de otel la indoire alternanta.

~ Vi:eza. ou 'care se efectueaza Inceroarea nu trebuie sa depaseas('8 0 lDdOlre. altern at a pe secunda pentru a pretnttmpina tncalzfrea epruvetei ~i influentarea rezultatelor Incerearti.

Nurnarul minim de Indolr] alternante fii raza de indoire prescrise pentrusrrmele SBP sin.n date in tabela 3.2. S1rma trasa eu diametrul peste 6 nun trebUie sa reziste la 4 indoiri alternante, pe un dorn eu raza de 10 mm, fara sa prezinte fisurl vlzibile eu ochiul liber.

Acceptarea loturilor se fac-e in aceleasi condltii ea la ineercarea Ia tractiune (pet. 3;2,4).

3,2.7. VERIFICAREA STATISTICA A CAUTAJ11 0TELURllO"R

. Uzin_a .producatoare e~te.o.bligata sa asigure 0 oalitate ornogena a productiei de otel-beton ~l srrme pentru be ton precompr1mat. In acest seop se va tine evlde.n1a ince.teenIor de control efeotuate, iar rezultatele obtinute jse vor prelucra statistic, pe 0 perieada stabilita de unitatea prelucratoare in functie de condttifle tehnnlogice de fabri-

catie, dar fartl. a dep~lun trirnestru. .

In baza prelucrarilor statistice efectuat-e (vezi oap. VII) sedetermina valoarea caracteristicl! mecanice (R sau RIj,2)· pentru un nt-vel de incredere de 97,.70/0 (notata cu Rp), utlllztnd relatia:

(3.6)

in 'care:

x - media antmeticf{ de sonda],

s - abaterea me die patratica de sondaj,

Valoarea Rp ob~inuta prin prelucrarea statistica se compara cu valoarea ei minima preserisa in S",['AS 4'38/1-,74, STAS 438/2-74,

157

•

STAS6482/2-73 ~i STAS 6482/3-73, !iii daca este rnferioara acestel valori unttatea preducatoare va lua de indata masurfle necesare de Imbunatatire a omogenitatii calitatii productiel,

3.3. VERI'FtCAREA CMITATII [NNADIRILOR_ SVDATE

Barele clin otel-beton utilizate ca armaturi in elementele de beton armat !ii precomprimat, monolite ~i prefabricate ~-e pot innadi prm sudura, in vederea pre1ungirii lor sau pentru asamblarea elem-entelor prefabricate, dupa urmatoarele proeedee [9]:

a __;, sudarea electriea cap Is. Gap prin topire intermediara (otelul-beton DB 37, FC 52,PC f30~i PC 90),

b - sud area manuals eu arc electric 'prin suprapunere si eu

eelise (OB37, PC 52 ~i PC- 60), -

c - sudarea tn oochilie, in baie de zgtlra, cu 9ifara .cusaturt 10ngitudlnale (OB 37 ~i PC 52),

d - sudarea tn semirnanson de cupru reeuperabil (OB 37, PC 52 !ii rc 60).

Armaturile vortrebui sa aiba dupa sudare aceleasi caracteristici

mecanice oa !}i armaturile nesudate. -

lnnadirile sudate carese executa in ateliere vor fi supuse unei l'ecep~H interne pe Ioturi, in baza rezultatelor obtinute la.verifiearea si Incercarea epruvetelor de control, lntocmindu-ae 0 fi~<1 a lotului dupa modelulcelei din anexa III.!. MariIne"a unui lot pentru innadirile sud ate dupa procedeele a ~i b de mal sus este de 20.0 lnnadiri executate ·1n aceleasi conditii (otel, diametru, sudor, masina de sudat) iar pentru procedeele c ~i d este de 100 lnnadlrl.

Atunci cind fi~a lotului Iipseste, etnd exista dubli asupra calitatii Innadirilorsudate sau dnd Innadirile sud ate se executa pe santier, receptla se va face pe loturi de aceeasi marime, pentru fie Care lot mnd obligatorie efectuarea verificarllor ~i tncercarilor prezentate ~h contlnuare.

3.3.1. EXAMINAREA VIZUA~

. Examin~l'ea se face ell scopul de a evidentia existentaUi1.or detecte, cumar fi:

- fisuri vizibile eu oehiul liber sau eu lupa in zona influentata

termic, .

158

- calcarea barelor in zona influentata termic diferi'ta de cea a barelornesudate,

- stropi de metal san craters 1a margineastratului de aeoperire in cazul sudarii in cochilie,

- 501z1 neuniformi pasuprafata cusaturii .Iasudarea in pozitte

in'Clinata I?i vertieala, ..

- pori sau inclueiuni de zgura 1n numar mai mare de 3 buc, pe o Iungime a cusaturi] egaUi. ell 2d sau in sectiunea cusaturfi la bal':le ~:nnd d> 20 .mrn, .respecriv rnai mare de 2 buc in secttunea c-u~ saturll 1a barele avind d < 20 rom. Cons tatarea existenteiporilor sau lncluziunilor de zgunl din sectiunea eusaturii se face prin gaurirea acesteia, prin slefuirea peretelui gaurii, curatirea eu alcool isi ata(_~[}rea. ~u ~n reactiv (solutle de 10 ... 120/D clorura de eupru '1i de nluminiu ill apa), dupa care seneutraltzeaza cu lapte de var,

Examinarea vizuala se face la un numar de 100/0 din iI).Darlirile JaMUi. (re~pecti~ 50(0 in cazul sudur:ii in cochilie, in baie de zgura cu cusatuulonglctudmale), dar eel puttn la 5 innadiri.

Doc-a la a singura innadlre se constata fisuri, SaU daca la [umalute dinInnadirile verificate se eonstata defects de natura celor enumerate mat sus, se va proceda la verifioarea intregului lot urmind ca receptia lui sa se- faca numai dup~ remedierea de:fectelor.

3 . .3.2. VERIFICAREA DIMENSIONAlA

Veriflcarea dimensionala a innadirilo1' sudate cuprinde:

- masurarea dimensiunilor geometrice ale Innadlrilor sud ate ,

- stabilirea marimii bavurti in cazul Innadirllor eu sud are cap

In cap prin topire lntermediara, .

- determinarea deplasarir -barelbr,

- determinarea tnclinarli barelor,

- deterrninarea nere:guJ-aritatilor supraretei cusaturii,

Abaterile inregistrate Ia masurareg d'imensium1or qeomeirice ale innadiril~r s~date trebuie sa se ,ine~dreze in tolerantele preserise de normele J:;Q vigoare [9].

La Innadlrtle prin sudare cap Ia cap, prin topire intermediara (fig. 3.18) se eonsideca cil mdrimea bavutii este Insuficienta daca diametrul ei D<1,4dsau daca iniiltimea bavurii hb<d/5.

Deplasarea barelor (h)sydate cap- Ia cap, masurata cu ajutorul unui sablon ca in figura 3.19- nu va dep~i urmatoarele valori:

. • 15% din diametrul barel sau 4 mm la barele din otel-beton DB 37, PC 52 f}i PC 60,

159

Fig. $;18. Epru:veta p.entru inoercar;ea la intindere .a unei Innadiri prin sudare cap la cap. prin topire interllle-

dfara.

-+----------200--------~~

Fig. 3.19. Determinst'e8 deplasariI barelor sudate (:lap la cap.

Fig. 3.20. petermin'area incl;i1.lA(ii barelar (s) sudate cap la cap.

Ftg. 3.,21-. Determinarea nere:gl.llar-i:t8.~ilo.r supra'fe1ei cusaturtt,

• .100;0 din diametruI barei sau2 mm Ia barele din otel-beton PC 90, av1nd diametrul d.-I6 ... 22mm,

• 100/0. din diametrul baret sau B min la barele din acelasi otel,

avind diametrul d)2.5 mm. . .

Inclinarea. barelor (s) masUtataeu un sablon avind dlmenshrnile din figura3.2Q trebuie sa repreztnte cel mult O,20d la barele din otel-beton OB 37,. PC 5211i PC 60 Iji eel rnult 0,15 d la cele din PC 90, dar nu va depa~i 3 mm In toate cazurlle ..

Neregularitiitile $Uprafetei_ Cttsaturii (hn,) se masoara cu ajutorul unei tigle rnetaliee (fig. 3.21)~i nu trebuiesa depa~easi:!a 2 mm ..

Verificarea dImenslonali1. eomporttnd operatille prezentate mai sus, se efectueaza asupra unui nUIDaI' de 10D/o din innadirile Iotului dar eel puttn asupra a 5 tnnadiri. Face excep-p,e otelul PC '90 la Care se verifies deplasarea pe 30% din inu'adirHe lotului dar eel putin pe 10 innadirl .,i la care se verifiCa Incllnarea pe toate :inna:diriIe.

3.3.3. VERIFltAREA LA qOCANIRE

Verificarea se efectueaza la sud area in cochilie saufn manson de cupru recuperabll.cu ajutorul unui ciocan de 0,5 kg !;Ii are un caracter informativ. Innadirea. sudata trebuie saaiba- un sunet dar la ciocanlre. Un sunetjnabuslt indi'ca probabilita:tea unei suduri deIectuoase,

3.3.4 .. rNCERCAREA LA TRAqIUNE.

lncercarea la tt.ao~iunese e:fectueaza pe epruvete neprelucrate, in coniormitate cu prevederile punctului 3.2.4., de mal .sueei a STAS 5540/2-77. Prin incercare se determina. rezistenta la rupere a Irnbinarli sudate san rezistenta 1a rupere nurnai acusaturii sudate (pe 0 epruveta. eu set1jiJ,ioea redusa in dreptulcusa;turfi), locul ruperii (in sudul'a, in zona influen~ta termic sau in rnetalul de bad) $i caracterul ruperii (ten ace sau fragiI).

In oazul innaditilor prin sudare cap la cap, printopire intermediara, epruvetele destinate incerdi.rii Ia trattiune au forma din figura :3-.18 .. Pentru celelalte tiputi de inni\diri fQtma epruvetelor este da~ in [9].

Ruperea epruvetelor supuse ri1eercarii la tractiune se poate produce in orice sec~iiune a barei, dar in afara suduril, ea conditia ca te'Zistema la rupere sa fie eel putin egala en a barelor nesudate din acelast lot. Ruperea in zona infJuentata termlc (avtnd lungimea 2cl

11 - vedtfeareJl, .caun!:1J1 c6nstIuctlUor

.isr

Tabela 3.4

EPRUVETE NECES;ARE RECEP'l'IONARlI LQ'l'URU,OR

Numiiml minim de .p.ru,,~te neeesure
Pr.QO£deul de ow,l .. :r. Natura tOQerdrii fl(!('.lit~1 Ineercllri (blJlO) .
epruvetelor
OB, 871 PC51521pCB UO I PC700 I STIqn
(STPB)
1 I 2 » .11
a) fodecare
cu trae-
liune 2 2 2 _ 2
-- -- --
1 Sudare eleettic~
prin punete b) tractiune - _ _ - 2
-- --
c) indotre
Ia rece 1 1 1 - 1
-- --
a) tra:ctiune 2 2 3 4- -
Sudare electric!, _'-- -- f-----
2 cap ,1a cap prin b) I~doire
top ire Intermedlara
1a rece 1 1 1 _ -
- -- >---'
Sudare manuaUi cu
9 arc electric prio tracf{une 3 3 4 _ _
suprapunere ~I eu
ec.Use
,--- !- --
a) tractlune 2 3 - - -
.
Sudare in. cocbilie 10 --. -- --
4
bale ,de zgura b) indoire
la rece 1 1 - - -
_. -- -I
Sudare in cochilie In
5 bale de zgu,rd cu tracti'une 2 3 - - -
cus.dtul'i Iongitu-
dlnale
- --' -- --
a) tracthme 2 2 3 - -
Sudarefn semi- -- --
6 manson de
cupru recuperabll b) ~ndQire
ill rece 1 1 1 - - 162

de 0 parte ~i alta a sudurii) nu trebuie sa aibacaracter tragi! ~i nu, trebuie sel depaseasca 1 QOfo din numarul epruvetelor incercate,. La Innadirile prin suprapunere nu seadmit rupert prln forfecarea eusa·, turilor de sndura.

Numarul de epruvete necesare in vederea receptionarii loturilor este dat in tabela 3;4.

Daca la Ineercarea uneia dintre epruvetele de control nu se obtin rezultate corespunzatoare se va repeta incercarea pe un numar dublu de epruvete, In cazul in care rezultatele nu stnt corespunzatoare nici la repetarea tnoereartlor, tntreg lotul se va refuza la receptie.,

3.3.5. INCERCAREA. DE INDOIRE LA REeE

Aceastaincercare se efeetueaza asupra barelor din oiel-oeton OB 37, PC 52 ~i PC 60 Innadite prln sudare electriea cap Ia cap, nu-

marul de epruvete neoesare fiind Gel indlcat "in t.abela3.4. .

Conditiile de incercare sint identice ou eele aratate la punctul 3.2.5.

La tncercarea Ia Indoire la recese impune cerinta ca sa nu a:para fisuri sau rupert in sudura la unghiur! de indoire mal mici de 90Q In oazul sudurilor cap la cap prin topire intermediate ~i mID rnicl de 70 a la sudurile in cochilie, in bale de zgurA.

Dace. la incercare nu se obtin rezultate satisfacatO'are se pro-

cedeaza ca 1a pet. 3.3.4 de mal sus. j

In vederea apreciertt tenacit_a~ii !?ia sensibilitatii Ia im.bB.trinire aImbinarilor sudate se efectueaza tncercarea aeestora la incovoiere

prin ~oc conform prevederilor STAS 5'5.40/4-71 [22]. '. I

3 .. 4., VERI,fICAR£A. CALITATU PLASELOR $1 CARCASELOR SUDATE

Plasele si, carcasele sudate+reprezinta elements de armatura aldltuite dintr-o retea de bare longitudinale ~i transversale solidarizate Ia noduri cu ajutorul sudurii prin puncte.

Plasels qi carcaselesudate se executa in ateliere 'ii se receptioneaza pe loturi de maximum 20 tone plase (sau earcase) sudate executate In aceleasi condltl] (tip de pIasa, otel, diametru, sudor, masina de sudat), intocmindu-se 0 fi~a a lotului dupa medelul din anexa 1ll.2. Pentru fiecare lot este obligatcrle efectuarea verificarilor q_i tneeroarilor prezentate in cele ce urrneaza. Verificarile ~i Incerea-

163

rile se efectueaza pe plase 111 earcase sudate, pe epruvete extrase din aeestea ssupe epruvete confection:ate in aeeleasi condlti! cu plasele sfoarcasele.

3.4. tEXAMINAREA vlZUALA

Laexaminarea vlzuala nodurile sudate nu trebuie sa prezinte pod, adincituri, fisur] sau zone de euloareInchtse, far in [urul punetelor de sudare trebuie ,sa emteo coroana de material refulat (notatA ell A in fig:ura 3 .. 22). Nu se admit nod uri nesudate in proportie

mai mare de '30/0 din numarul total al nodurilor [HI. .

V'erificarea aspeotului se face pe toate plasele 10 tul:ul , lare-elc aeeorespunzatoare se resping,

. Pe suprafata plaseler sau carcaselor sudate sint admise defecte locale sau un .sttat de ruglnA in condi~iilearatate Iapunctul 3.2-.1.

3.4.2, WllIflCAREA DIMENSIONAL'-

Veriflearea dimensionala se face pe 3% din elementele lotulu! darnu pemat putin.de 8 elemsnte ~i comporta:

- vertilcarea devierii de la planettatea plaselor S'811 carcaselor

sudate, .

- verificarea dimenslunllor geometrice,

- Yeri1karea inttepatrtindedi barelor in nodurile sudate,

Dev.ierea de la, planeitate definitaprin distants dintre domi plane :paralele tntre care este ctiprinsa plasa sau carcass sudatase verificA eu 0 rlgHl cu precizi_~ de 1 tom, prin a,ezarea plasei sau careasei pe 0 suprafa¢ perfect plana. Tolerantele de planeitateadmise se dau intabela 3.5.

Verificarea dimensiunilor gf!omet,ricese refera atH la dimen:siunile totale ale.plaseisau carcasei sudate citl}i Ia verlficarea dimensiuniloF oehiurilcr acestora. Verificarea se face eu precizia de 1 mm, iar abaterlletnregtstrate trebuie sa se incadteze 'in Ilmitele indicate

in tabela 3.5. .

Intrep4tru'nderea bareLor in nodurile sudate datorita pressrlt barelor aduse in stare plastid prin ihdilziteda 0 indica,ie asupra calltatH sudurii, 0 tntrepatrundere nedusa indica osudura -slaba, barele puttndu-se desface eu ~urin~a> iar 0 tntrepatrundere pronuntata indica 0 reducere nepermisa aseetiuntl barelor in nodul sudat.

164

Tao_ela3 .. 5 ABATERI MAX1ME ADM'ISE LA DlMENsru.NlLE GEOME;Tl;tIC.E ALEPr..,AS~R $:1 CARC;ASELOR

.. Ab..teri~"", -adQlIse P<J>tra betoD ._t. ,"""

Di'menstunile totale generale ale

plasei saucarcasel: - lungtme

- liithne

Dimenslupjleoohiurilor T.olerante Ia plailita:te admise -plaselor -fii caeeaseterplene

±20 ±IO
±ID ±10
± 5 ± 5
±10: ±10 Obse:z:-Vatie; Abate-rile m.ai Iilar'1 dedt eele aratate In labela 3.5 in,dICil def~te de caHtate;neadmisib"ile.

Ma$urai'ea mttepattunderii barelor,. notatii ell b (fig. 3.22), sa face eu ajutorul ~ublerului,. utiliziIld relatia:

(3.7)

.Se verifit~' in acest fel un numar de cite 5 irnbinari Ia prima!?i ultima ptasa din lot.

Pentru barele netede valoarea Intrepatrundedi (b), in fUDc\ie de diametrul barei oelei' mal subtiri Cd), trebuie sa fie cuprinsa in limitele (0;25 ... 0,50) d, i"at pentru barele prefilate PC in Iimitele (Q,33 ... O.j66)'d.

Daca rezultatele verificarilor' dimensionale presentate moo sus nusint satiSfacatoare se va proceda dupa cum s-a .arataUs punctul 3.2.4.

3.4.3. VERIFiCAREA LACIOCANIRE

Prin verifiearea la ciecanlre, efectua:ta cu ajutorul unui. ciecan de 0,;; kg, .&Supraa 20-0/0

Ftg.3.2.2.. Intrepatrunderea ba.reior In

nodul sudat:

be - Jnt'repli~jle~ etecU"'-'; iI ';"srotdrne. Iil:'ibllA mlBufatlln nOd' b., hi -Ei.dtilChal'll: 1~ cale prow.:iliteu deCtrozj ;' d". d, - o:ua,netrul bftrelQl' ~, A - tIUi!'. de me1iill' .r-e;: 1u.lsit dlnnod. in. tam-

pill .INoIIkJ!l.

din imbinarile unei plase (sau carcase) din lot (dar eel putin 10 imbinati)" trebuie oa nfci 0 imbinare sa. nu se desfaca, In cascontrar

se procedeazaca la punetul 3.2.4. .

3.4.4. VERIFICAREA PRIN ARUNCARE DE LA INALTfME

"

A~easta verificare se face pe 0 plasa sau 0 carcasa sudata din lot

prirrrtdlcarea ei la inaltitnea de 1,5 m !1i prtn lasarea ei sa cada pe 0 platformS' plana betonata sau asfaltata, Daca sudurile sint coree+ executate trebuie ca nici 0 Imbinare (nod) a plasei .sau carcasei sa nu se desfaoa, Daea rezultatele verificiirii nu sint sattstacatoare se

pro~eaza dupa cum s-a aratat la punctu13.2.4. . . ..

3.4.5. INCERCAREA LA TRACTIUNE

" Forma ~i dimen~iUnile epruvetelor pentru lneercarea Ia tractiune smt prezentate in flgura 3.23. Numarul de epruvete dintr-un lot care sa Incearca este dat in tabela 3.4.

, In urrna efectuArii Incercaril la traetiune (a se vedeasi punctul 3.2.4) epruvetele lncereate trebuie Sa prezinteaceleasj caracterlstici

p p

E E

~

4\

-.I

p

p

Fig. 3.Z3~ EpruvetA pentru incereare la tracttune.

166

p.

p

p

Fig. 3.24. Epruvetli pentru in~rcare Ia tmfecare eu trac-

. tiune. . .

mecanice cu ale otelului-beton nesudat. In caz contrar se repeta in«eroarile pe un numar dublu de epruvete ~i daea nici de aeeasta data nuse obtin rezultate sati$;faciitome Iotul.se rebuteaza,

3.4.6. INCERCAREALA FORFECARE cu TRAqlUNE

Epruvetele destinate incerearii la forfeoare prin tractiune au forma ~i dimensiunile din figm·a3,,24. Din fiecare lot se tncearea un numjir de epruvete, specificat In tabela 3.4, care pot fi taiate din plasele sau carcasele sudate sau pot fi eonfe"etiQnate in mod special (dar in aceleasi CQnditii eu plasele ~i carcasele sud ate).

Incercarea se efectueaza la 0 m~inii obi~nuita de tractiune, la care. se utilizeazB. bacuri de eonstructie speelala (fig. 3.25).

In cazul unei suduri de bj,ma. calitate forta de rupere {PI} trebuie sa s<;I.tisfaca relatia:

Pi> 1,05 Ra,e' So

(3.8)

in care:

RO,·2 - cea mal midi limitii de curgere standardizata a ba-

relor din nod,

So - aria sec~iunii initiale a barei celei rnai subttrl din nod.

Fig, 3.25. Schema dlspozltivu~u.j pentrurncercarea la for!ecarecu trac~iune.

Daca rezultatele obtinute in urma ineercarfl nu lndepHnese conditia (3.8) se va proceda asa cum s-a aratat la. punetul '3.4.5.

3.4.7. INCERCAREA DE INDOIRE LA RECE

Incerearea se efectueaza pe epruvete alcatuite din bare sudate in cruee, de tipu] calor ultiHzalte la IDcercarea la tree-

Fig. 3.26. Incercarea de indojre la rene.

161

tiune (vezi flg. 3.23). Pozitia nedului sudat la efectuarea incerciirii este ariitata in figura 3.26, Iar diametrul dornului in [urul caruia se efeetuea:za lndoirea ~i unghlul deindoire sint identice eu cele ale otelului de baza (tabela 3.1).

Dupa tncercarea unui numar de epruvete prevazute in tabela 3.4. nu trebuie. sa apars fisuri la punctu] sudat ~i sa nu se produca desfacerea nodului, In caz contrar se procedeaza dupa cum s-a V8.zut la punctul 3.4.5.

3.5. VERIFICAREA CALITATU TOROAN~LOR $1 A CABLURR.OR

Valorificarea ealita~ii se face pe loturi, alcatulte din tcreane sau cabluri de aoelasl tip l1i cu aceleasi caraeteristici constructive, executate din strme cu aceeasi rezistenta la tractiune, Marlmea unui lot nu va depqi 12.000 kg.

Teate elementele unui lot se supun urmatoarelor verificiiri [19,

2~: .

- veriflearea aspectulut ~i[nmidirUOr strmelor (cu ochiul libel') , adrnitfndu-se 0 singura tnnadlre, la una din slrmele toronului, pe 0 lungime de 200 m, cu conditla ca aceasta sa fie rnarcata vizibi1,

- verlficarea forrnei ~i dimenslunllcr (cu micrometrul pentru diametrul sfrmelcr *Ii cu ~ublerul pentru diamebrul toronului sau cablului). Abaterile admlse la diametrul toronului, fata de valorile date in tabela 3.2 sint de +5. , . -20/0• Nu se admit turtiri sau urnf14tud (portiuni pe care diametrul toronului are abated maj mad de + 58fo) pe lungimea toronului,

_' verificarea modului de constructie. La toroane infaliurarea sirmelor trebuie sa fie uniforma pe toata lungimea, cu pas constant Ilj bine strins,

- veriftcarea derularil toroanelor de pe tambur .(sAgeata areuluifonnat nu trebuie sa depaseasca 400 mm pe 0 lungime a cordi arculm de 5 m).

Elernentele care nu corespund acestor verificari se respingfara a se supune ineercarilor prezentate mal jos.

Asupra unei probe din fieeare lot dupa itidepartarea a 2 m de la ambele capete, se efectueaza urmatoarele tncerciiri:

- incercarea la. tractill:Qe pentru determlnarea fOl1ei de rupere sau de curgere conven tionala (ST AS 2172-69),

- Incercarea la Indoire alternantaa sirrnelor din cablu (STAS 1177-74),

168

- incerearea la rasucire a sirmelor din cablu (STAS 1750-72).

lneerearea lei trac-tiuJ'ne se poate face prin ruperea toronuluisau eablului Intreg sau prin ruperea eablului fir cu fir.

ln vederea ruperii toronului sau acablului intreg, este neoesara exeeutarea unorcapete de fixate ale epruvetei ca in figura 3.27. Pentru aeeasta. se introduce c_apatul epruvetel prin orificiul mic al unei pilnii metalioe, se res.fira sir- F.g. 3.~7. Cap4t de fixare a eprumele in forma conlea putindu-se veteiot' pentru incercarea Ia intin· ~i indoi pentru 0 mal buna incas- dere a toroanelor sau a eablurflor. trare in pUnie. Se spala slrmele

in benzina, se decapeaaa (intr-.o solutle de 750/0 clorura de zinc ~i 250/0 acid clorhidric) stse Introduc in apa fiarta, aleallnizata eu bicarbonat de sodiu. Apoi se umple ope dinafara spatiul ramas Intre pilnie ~i cablu ell argiUi presata sau cu ipsos I}i se toarna in pllnle zinc topit sau un alia] suficient de rezlstent pentru a nu lfi Wat de sirme in timpul Incercarn. Dupa ce rnetalul turnat se solidlflca, pilnia se introduce 'in apareee,

Incerearea la rupere a toronulul intreg se poate face !iifara eapete de fixare, prin prinderea dil"ecta a toronului in bacurU~ rna~inii de tncerearevavmd jaatrtr siprafete plane de contact ~l lungimes minima. de prlndere de 140 mm.

Dupa fixarea epruveteiin maslna de meercat, se aplica 0 sardna initials reprezentind 10% din ssrctnamtatma derupere calculata, pentru a se verifiea daca epruveta este stri.nsa eorect in bacuri. Apliearea sarcinii se face lent, continuu !iii fara socuri, eu 0 viteza de incarcare de maximum 1 daN/mm2/s. Sarcina eiectiva de rupere a eablulul se consldera sarcina atinsa tn momentul ruperlt primului toronsi prin asimiIare,la toroane sarcina in momentul ruperll primului fir;

Incercarea cablurilor fir eu fir se face du,pa Indreptarea prealabilii a sirmelor cu ajutorul unui eiocan de lemn sau de cupru sau cu ajutorul unui dispozitiv ell role, in asa fel inc-it sa nu se produca vatfunarea strmelor, fapt care ar putea altera rezultatele lncercarllor. Conditille in care se efectueaza incercarea strrt identice eu cele prezentate la punetul a.z.d.

Diferenta dintre sarcina de rupere a fiecarei sirme care intra in compunerea unui cablu .$i sarcina media de rupere a acestor sirme

nu trebuie sa depa~easca +100/-0 pentru sirmele cu rezistenta sub 180 daN/mru2, respectlv +7% pentru cele eu rezistenta egala sau mai mare de 180 daN/mm-2.

Rezultatele obtlnute prin incercarea la tractiune a toroanelor trebuie sa corespunda prevederilor din tabela 3.2, iar cele obtinute la Incercacea cablnrtlortrebule sii corespunda prevederilor standardelor de predus,

lncercarea la ,fndoire alternanta f?i 1a rasuciTe se efectueaza pe 10% din numsrul sirmeIqr din cablu. Rezultatele obtinute in urma aeestor incercart trebuie sa. corespunda prevederilor standardelor de produs, -admittndu-se Q reducere a iacestor rvalori eu eel mult 5D/O'

Dare la una din tnoercarfle prezentate mai sus nu se obtin rezultate satisfadttoare, incercil.rile se reiau pe un numar dublu de probe. Dace. ~i de aceasta data rezultatels nu stnt corespunzatoare, Iotul se respinge,

3.6. VERIFICAR_EA CALITATII ANCORAJELOR

Verificarea calita~ii aneorajelor metalice tip inel-con se face pe loturi de eel mult lOQ aneoraje de acelasi tip, produse in condlttt similare.

Verificarea se face de catre organele de control ale uzinei produoateare, eventual in prezenta unui delegat a1 benefielarului ~i cuprinde:

- verificarea dimensiunilor ~i mscrlerea lor tn tolerantele prescrise [10] 1a200/0 din anoorajele unui lot 'ii cel putin la 10 buca~; - verifiearea formei ~i a stari! profilului supratetei exterioare la toate conurile, nefilnd admise ondule degradate sau rupte;

- .deptstarea defectelor destructura vizibile eu oehiul libel' (fisuri, sufluri etc.) la toate ancorajele, d,Up;l 0 prealabila curattre a stratului superficial provenit de la tratamentul termic, existents acestor defecte nefiind permisa;

- verificarea duritati:i in eel putin patru puncte la fiecare inel (duritatea Brinell-HB, STAS 165-66), respeetiv con (durltatea Reekwen-HRC, STAS 493..;67), valoarea medre obtinutii trebuind I,la fie cuprinsa in limitele 235 ... 270 HB pentru Inele; 52 ... 56 HRC pentru conurile Interrnediare 91 56 ... 60 HRe pentru conurile interioare,

Daca in urma verificikii dimensiunilor una din piese nu corespun de', se VOl' verifiea toate ancorajele din lot, eltmlnindu-se- cele

170

necorespunzatoare. De asernenea, 58 vor elimina toate ancorajele Ia care celelalte verificari prezentata mai sus eonduc la rezultate

nes-atisiacatoare. .

Fiecare lot de ancoraje trebuie sa fieInsctit de eertifieatul de calitate, eliberat de uzina producatoarevIn lipsa acestui certifieat.jsau atunci cind exista dubii asunra calitatii, constructorul are obliga1jia sa verifies calitatea ancorajelor, in conformitate co cele aratate mai sus.

3.7. VERIFICARE:A MONTARII ARMATURJLOR IN ELEMENTELE DE CONSTRUCTII

Armaturile obisnuite ,*"i pretensionate se VOl' menta in pozitia prevazu:t~ in protect ~i se VOl' mentine in aceasta pozitie pe toata durata turnan.i betonului, utilizind m -acest seop distantieri din mortar, din rnasa plas:ti~a sau metallci, capre din otel-beton, plaseeau carcase sudate, ciUareti, diafragine etc. Sustinerile care se adopta trebuie sa impiedice deplasarea ,armaturilor atit in sens vertical cit f?i ori-

zontal. .

Tolerantele care se admit la Iasonarea ¢ montarea armaturllor in elementele din beton armat, fa~a de prevederile proiectului, sint date in tabela 3.6.

.In tabela 3.7 se dauabaterile maxime admise la montarea ,armaturilor preintinse in elementele de beton preoomprimat, Se prevede

Tabela .1.6 ABATER! LIMITA ADMISE LA EXECUTAREA $1 ¥ONTAREA ARMATURILOR

TlpuJ almterll laU toi<,mntol admleeb~i dB _p~otll!lt I Unltat.ell I Abatj!rea liml tl
de milrUl'A _BU toleranl': Bdmld
Abateri limita Ia dimensiunile segmen telcr ba-
rei fasonata iii! Is lungimea total! a aeesteia,
peo:tru dtrnensluntle:
- pilla la 1 m; mm ± 5
- de Ia 1-10 m, mm ±20
- peste 10' m. mn;l +50
Abateri limit;! la tunglm", de petrecere a ba;1 diametrlil +3d
relor ill eazul innadirilor prin suprapunere bat:ej (d)
Abater! limita Is p_D2:;i~a ion.adlrilor mm ±50
,. " 171

Tabela J.7 ABATERI MAXIME LA POZITIA ARMATURILOR PREINTINSE

DllnelUl.lunUa. de. .e!uintii a elementnilli I

Abatere ma:dm.a I

1 mm I a/100 I 1 em

Observatle: aeste dtmensiunea piesei pe d~rec11a pe carese stablleste abaterea, pen tru armatura censtderata,

de asemenea, ca panta cu care se deviaza aceste armaturt la capetele st;aIidulu~ sau eofrajului rigid" pentru aastgura gabarltul necesar blocajelorliii utilajului de tensionare, sa nu fie mai mare de-

cit 1/10. _

La elementele cu-atma:tuni postrntinsa, pozltionarea teeilor pentru realizarea. canalelor trebuie sa fie astfel, fiicut.8 inert abaterile maxtrfiefa~i de prevederile prolectului, attt in seas. vertical cit Ili orizontal, sa nu depaseasca 5% din eota masurata Intre axa armaturn 41 falll eea row aproptata a elementului, dar fad a depalli 20 mm in cazul elementelor turnate monclit, respectiv 2% dar fara a depiiii 10 min la element.ele prefabricate,

La elementele eu aormatul["a postlntlnsa se prevede de asemenea, ea pe 0 potiiune de eel rpu~in 40 em Ia extremitati, eanalul sa fie perfect rectiliniu, iar axa lul sa ccincida eu axa teoretiea a gaUrii corespunzatoare din eofra], in limite Ie unei tolerante de ±2 mm.

Abater:ile de fasonare Iii montara a armaturilor fa\A. de prevederileprolectulul, pentru suprastrudurile podurilor din beton armat Ili beton preeomprimat, trebuie sa respectasupllmentar Ili prevederile

din STAS 1910-68. .

3.8. CONTROLUl OPERATI8 DE PRETENSIONARE A ARMATURILOR

Calitatea lucrarilor de beton preeomprlmat depinde in primul rfnd de modul tn care se executa operatia de pretensionare a armaturilor. Pentru aceasta, Iucrarile de pretension.are a arrnaturilor trebuie sa se execute numai sub indrumarea fii controlul unutjnginerautorizatsl de -echlpe de Iucratori permanentl cu 0 califfcare 00- respunzatoare,

172

3.8.1. STABILIREA FORTEI DE INTlNDEllE A ARMATURILORPREJENSIONATE

Forta de Intindare a armaturilor pretensionataeste indlcata de aparatul de masura al dlspozitivului de, tractiune, De regula datele ob~inute in'acest mod se verifica si prin aIte preeedee bazate pe rnasurarea alungirfi, sagetii san vibratiilor rprbprii ale armaturtlor,

Dam in continuare citeva din metodele rnai uzuale pentru stabilirea forjei de Intindere a armaturilor pretension-ate.

3.~.1.1. CU AJUTORUL MANOMETRELOR (LA PRESELE HIDRAUUCE)

Forta de intlndere se calculeaza pe baza Indicatiilor manometre'lor de precizie cu care sint prevazute aceste prese, utilizindu-se urmatoarea relatie:

(3.9)

unde:

P - folia de intindere (daN),

p - presiunea lithidului 'in cilindrul presei (daN/-cm2) eitit.a Ia manometru,

A - suprafata utW!i a pistonului (em!), F - forta de irecare (daN).

Forta de frecare F se ia eu semnulmtnus etnd preslunea p es.te crescatoare Ili eu semnul plus clnd p scade, AeeastB forta poate reprezenta pina Ia 100(0 din forta de ·intindere P, iat 0 intretinere neeorespunzatoare a utUajului 0 poate majora simtltor.

In.general manometrele aeestor prese se ealrbreaza ~Ise preva.d cu tabele de trenafermare care tin seama de Iortele de frecare eorespunzatoare diferitelor valori ale presiunilor manometrice.

Pentru obtlnerea unor indicatil eorecte, 0 dlvizlune a manornetru-

lui nu trebuie sa Hemal mare dedt2~ din forta de masurare, jar presiunea maxima a aoestuia nu trebuie sa depaseasca mai mult de 2 ori pe cea pe care 0 masuram,

Dace se Intind mai rnulte bare sau sirme simultan, se eonsidera ca fona P se repartizeaza uniform la toate vergelele, astfel incH iieca-re din ele va fi intinsa cu forta:

p

Pl=-

n

unde n este numarul barelor tntmse simultan.

113

Fig. 3.28. Schema functioniirii chell dinamometrice [6]: 1 - cap: 2,. - aXUl d.e 'rova~le II m1nerului: 3 - hull)nuJ. de control: 4- mu~A; 5 - Jclne:rul

. .lnBinte de 1orfooBrea bulonuLuL: 8 - m1net'Ull dup,A for1eoarea bul>o,nwuI.

3.8.1.2. CU AJUTORUL CHE/LOR DINAMOMETRICE

Forta de intindere este delimitate. de forfecarea unui bulon, prevazut in acest soop fn alcatuireacheii dlnamometrice (fig. 3~28). Bezistenta Ia fodecare a bulonului de control se alege astfel Incit sa asigure realizarea unel anumite fotie de inUndeI'e P, ce se poate scoate din relatia:

Q=, p. r· tg (<<+~) I

(3.10)

in care:

Q - Iorta de actionare,

r - raza piuUtei de tractrune, a -ungmul de inclinare a filetului piulite],

p - unghiul de freeare ce ia nastere In filetul piulitei, l - bratul fbttei Q.

Forta de ac-p.onare-Q, Coate se alege 50-60 daN, dimansioneaza diametrul bulonului de control. Forta de forfecare S este determinata, in functie de dimensiunile geometrice ale cheii, prin relatia:

(3.11)

Diametrul bulonului rezulta dintr-o dimensionare la dublli forfecare.

de under

b 1rd'

S-Q---Tf

a 2

(3.12)

d-" I Q_!_2._. (3.13)

V a"Mt

Obisnuit, diametrul bulonului de control se ia 3-5 mm, alegindu-se 0 rezistenta 1a forfecare oorespunzatoare. Orientatlv, in tabelul 3,,8 se dau valorile lui tf pentru diferite calitati de oteluri,

mtruC'it valorile lui 1./ variaza in. limite destul de largi, buloanele de control Iolosite trebuie etalonate 1n prealabil 'la prese sau instalaW specials. Se aleg buloanele din materialul pentru care S nu dep~elite cu mal mult de +50/0 valoarea de calcul,

174

Tabela 3.8 VALORIORIENTATIVE PENT;RU REZISTEN'l'A

LA Ji'ORFECARE (ft) A DIFERITELOR O~LURI

CODtinutul til I 'f, I (dlD{inllt\!l III I ",
c'li.rbun W.) daN/em' cnrllon (~) ~lcm'
0,1 2 500-3~o.o M 4500.- 56.00
0·<) 3200-4000 0,6 5600- 1200.
,-
0.3 ·3600-4800 0,8 7200- 9000
1 8000-10500 Valoarea unghiulu; de frecare p depinde de gradul de prelucrare ~ rectificare a filetului piulitei, din 'Care cauza chela trebuie ca,librata periodic.

Chelle dlnamomebrlee au 0 precizle de masurare a fpr~ei de ,lntindete de +5%, dar valoarea acestora este relatrv mica (maximum 20-2~ t).

3.a.1.3. UTIL/ZAREA DINAMOMETRELOR MECANICE $1 A DOZELOR

Cu ajutorul dinarnornetrelor em resort (sub lormade arc helicoidal sau de bucle) intercalate: intre dispozitivul d.e intipd.ere ~i eel de ancorare, pot fi masurats forte in. Ilmitele 1-100 t, cu 0 preeizie de +50/0. Dimensiunile ~i greutatea lor depind de domeniul lor de masura.

In prezent se produc 0 gama variata de doze pentru rnasurarea fortei de intindere., de tipul dozelor inelare cu comparator san doze electromecanice cu traductori electrici,

U.1.4. MASURAREA ALUN01RILOR BARELOR $/ A rOROANELOR

Forta de mtindere a unei bare de sectiune A sepoa:te calcula eu relatia:

(3.14}

unde:

(3.15)

175

in care:

All' "f' v

5 = - - a ungtrea sped 1ca,

I

E - mcdulul de elasticitate al arrncWtu'l'ii (daN/cm2),

0'0 - tensiunea din annatura necesara pe_ntru tndreptares

ei (daN/cm2).

Alungirea (6.1) a barelor pe 0 baza oarecare de masurare (1), se poate determina folosind ~n dispozitiv eu ceas compaFa~r schttat in figura 3.29. Baza de masurare se poate lua intre 200 ~l 500.~.

Tensiunea (To neeesara pentru mdreptarea sirmelor, pe standurile de lungime mare, poate n determinate dupa sageata strmet, daca nu exista alte mijloace de masurare, lntre sageata f 'a strmei, distants a fatade reazem, unde aceasta atinge pardoseala ~i efortul unitar '(To.

existS. urmit.oarea relatie:

,ga' '

,(I'oA _ p= - (3.16)

2(

in care g este greutatea unui em lungime desirma (in daN).

LUi.nd:

7.85 A

g-=1OOO

relatia de mai sus, devine:

a-16Vaof. (3:17)

Rela~ia (3.17) permite ca prin masurarea a douii nulrimi (a~i t) Sa se aprecieze valoarea lui 0'0-

Fig. 3.29. Dispozitiv cu ceas comparator [6]: 1 _ eeas comP<l'I'l'tPr; 2 - manson: 3 -t1ja; ,4 - ,lll'Ub de rei;iaj; 5 - ~urubucl d,e fU!;!IIre; 6 - sil'mA ten-

&wnatA.

116

Fig. 3.30. Dispozitliv pentru masurarea alungirii toroanelor (deform-

rotmetru):

1 - oa:P8iC I'ateral.: , - ~!:W :rnetBt,; , - tni.ClJti f1I:ete,tA· 4 - fl~" 5 - ~b he:s:agonal; II - e1Undru :linrterJar; 1 - tla~' gradatA_; ; - .urub' cU cap Stria'(' 9 - supllrt; 10 - ,u.rub "CU CN! Cd1fIliddlc: LJ .:... cla1Ddru utedot: II -corP bac: 1Il - rulm8j:lot; n - c~ tulment,; 15 - eaucme : 111. 11., 1'. 10. 21 - baeurt·

13 - placl m~c,A (5]. ' •

In cazul, eind se tensioneaza bare laminate la cald sau distants dintre reazemele de intindere nu este prea mare, procedeul de mal ~u.s. n~ mal poate ff folosit. In acest caz se introduce o tensiune lrutlala pentruindreptarea barei Iji! apoi dupa revenire la zero se

procedeaza la masurarea alungirilor. '

Pentru masurarea alungirli toroanelor in vederea s1:,abiliI1i for1;ei de intindere a aoestcra, Ia ICCPDC Filia1a Cluj-Napoca s-a eoncep~t ljii S-3 realizat un dispozitiv denumit defonnrotmetru [5]. Al¢a.tuirea acestui dlspozitiv este prezentata in figura 3,30.

3.8.1 ,5. MASURAR.~A SAGET" ARMArURII 'NT/NSf [2, 6]

Intre. fbrta de. intindere P, fo~a transversals Q ljii sageata f (fig. 3.31), e::ttsti relatia:

Q _ 4,P{ + «fEI

I' {' (3.18)

unde:

l - distanta dintre reazeme,

0<1% <0,192 - coefieient care tine seama de gradul de tncastrare elastica pe reazemele A~i B,

El=O,05d4E - rigiditatea sirmei Ia i.ncovoiere.

12 - Ver1t1earea C1I1111111 co nstruC11llol'

177

~

/

Fig. 3.31. Schema verificarJi tensiuni! dln slrma prin masurarea sagetll [2].

Fig. 3.32. Dinamometrul cru sitmA (sist.em

. DP-2 T:NUS) [21:

, _ ctI11\g fiX P ertttu pd.nderea sfi'l_'Ilel: 2 ..,.. etrI1g mobU' 3 - cap penllrU depl.aA8:reB c1rJjgulu! mobil; ,; :__ tl~1l 1iU,Cl"OComp.tU:8.toX'Ului.; S - ems m1.'Croeompara.tol'; S - resort plan: 7 - ~uru~ penuu teglarea pO~~ 1.niI~ale II. U:;'I!JII'tulu.l, If _ cama pentn.l strtnge~ resortululj , - sk"-

mil. tenllionatA.

In relatia (3.18) uU se 'tine seama de cresterea forte! ~ 4~.torita diferentei dintre lungitnea axel drepte ~i deformate a gn~zll. 1~fluenta acestui factor poate fi negUjatA dad lungi?lea ba;zel. ~e rnasurare Z este de eel pu~in, 5 ori mai mica decit Iungimea srrmei intre

punctele de fixare in blocaje,

Pentru 0 anurnita baZe: de masurare l, cUn relatia (~.1.8) se p~ate determina torta de intindere P daca se ounose man~le" Q _~l 1- Pentru dsterminarea aoestora se foleseso dinamometre eu sirma, de tipul celui schi~t in .fig~ 3.32. Dupa ~ezareaaparatului pe sirm~ (9) se retaste capul clrllgului mobil (3), realizi~du-se cor:taetul. dmtre reazem, ae, fus ~i strma, Contaetul se inreglstreaza prin deplasarea 'atului microeomparatorulul (5) cu 0 diviziune. Rotind cama (8~, arcul aparatului (6) se st'I"inge ia·r pe cadrannl miar?Comp'a~ator-ului. se deterrnina marimea sagetU sirmei. Fe baza curbei de etalonare sia sagelii masurate, strmel de un anumit diametru Ii corespunde un

anumitefort de intindere. •

Aparatul descris mai sus trebuie etalonat pe_riodie !n;~ruC1t forta exeroitatii de arc .se modifica eu timpul (in urma foloslTIl repetate).

178

2

3 '

3.8.1.6. DETER/vIINAREA OSCILATIILOR PROPRII A S/RMELOR PRETE.NSIONATE

Metoda are 1a bazd relatia care exista intre efortul unitar din" strma (0") ~i frecventa oseilatiilor proprii a aeesteia (to):

CJ}=/IV; (Hz) (3~19)

unde:

I - Iungimea libera a sirmei,

p - densitatea speeifica a materialului din care e confectionata sirma.

Daca consideram:

7,85.10-"

n (13.20','

I" - 9,81.10'

din relatia (3.19) putem scoate:

t1=(<il1)8, daN/cm2. (3.21)

177

Valoarea osellatiilor proprii (,) a strmei, pentru 0 lungime earecare l, poate fi stabilltaprin compararea cu a sursa etalonata, Astfel He poate compara frecventa oscilatillor sirmei cu 0 coarda etalon, prin transforrnarea oscllatiilor meeanice in vibraW electrlce, iar rezultate deosebit de precise lie pot obttne contrcllnd suprapunerea frecven\elor dupa flgurile lui Lissajous pe ecranul unul tub catodic,

3.8.2.CONTROLUL PRETENSIONARII ARMATI.,.IRlI POSTINTINSE.

FI$A DE PRETENSIONARi

Inainte de inceperea opera~iei de pretensi:onare stnt obligatorf urmatoarele:

- verificarea instalatiei de precomprimare S;i determinarea fte('/'lI'110r lnterioare ale preset,

~ executarea tuturor lucrarilcr premergatoare prevazute in Normutivul pentru executarea S;i receptionarea l)lcrarilor de beton precomprimat [10J,

- definitivarea de catre prolectant a programului de pretensiennre in. baza propunerilor inginerului autorizat care conduce opera\In de .precomprimare.

Pretensionarea armaturii piha la valoarea de control se efect.ueazii in 4sau 5 trepte. La fiecare treapta se mascara atit presiunea lndicata de manometrul instalatiel, in baza careia se- stabileste valourea fort;ei de precomprimare, cit S;i alungirea fascicululut (vezi pet. 3.8.1 de maisus). Aceste valori se Inscriu Intr-un formular spe-

179

cial t;tllm:it f.i~a de pretensionare, Formularul cuprtnde toote datele necesare efec.tuarii ~i controlului eperattel de pretenstonare. Fi9a de pretenstonsre repreztnta unicul act valabil pentru stabilirea cali-

tatil operatiel depretenslonare, '

Perechile de valori pr:esiUnec-alungire masurate Ia fiecare treapta de pretensionere se reprezinta grafic pentru it se verifica liniaritatea diagramei obtmute,

Pentru exemplificare sa reproduce dupa [lO],fi'9a de pretensronare pentru care corespunde representarea gl"afica din figura 3.,3.3,

M.asurareaalungiriiarmaturii pretenstcnate sa f,Bce' ou precizia de 1 mmll'i se tnoepe dupa realizarea primei trepte, care se CODsidera "zero conventtonal-. Valoarea alungirii corespunzatoare intervaIului "di,ntre prestunea zero ~i "zerO, c:onventional" se obtine prln ex~tapol~reta~ de' prima tteapta:rnasurata:. In vederea stapUitii alungirii efective a armaturilor I valortle obtinute trebui.ecorectate prin seaderea eV:-E!!ntualelor luneearlale sirmeler In piesele de blocare de pecorpul preset 1n aeest scop se fac semn.e. pe sirme inairrte de incepereabperatiei de pretenatenare ~i se urmiire!jte deplasares acestor semne in report ell pi.esele de bloeare,

DupA ce se .BUnge, presiunea corespunzateare for~ei de 'control se compara -alungireaefectivacu cea prevazu.ta. 1n 'funC\ie de marimea dLferentelor 1nregistratese procedeaza astfel:

". at

At,mm 4£1.20 D;K). 40 tD 80100 Wll.'O .1W.180 200

I • A"/ungirrK1 tota/a 167mm ·1 FIg. 3.33. R~ezenbarea 'grafiiOi presiune-alungite,cQ= l:espun~:1:oare l·i~ei depNtens.io~e din Normativul

c, 21-77.

180

iFI$A DE PRETENSIONARE NR ....

I Ii Irfl)rl nd erea mteicli Ial:Itll • • .. . .. . ,

",ntletu],

Punetul de. IUClU: 'Hll.].a Nr. . . . .

Data .T.t!rnperaluI"4 •

I!:lJNnmit\Jil': GI

Hl!~I;!tentA betotlulU.l

II prbCOmpf1m:ire:170 d~'

'''.l<!leul\:!I'nr,: 1 ' ,

'rlpl!] t:nsct.eu:lulul: 42.-0 5

'l'Ipul :preset; . INCERC-UO

Lup'gltt! ell lnt.Ie

repeze: 2:!,~5m

Al\U'lgtrea p~Azutll.:, 169- mm

li'Itt.r¢a nlll-l(l;m,lIadmJ$.1-

bWi. a s.lrmelor ~n II-ilconil. 5 mm

~tt!s1Iin:e. IiIII

- PretinS1llnare t30 at

- blocare: • .a.'t

Deplasare r~alUhg1ri AluIl@;irl (mill)
Deplasiir1.s.l.l'TIle Ijl
E!ortul. real C:ltlrI bl"U~ DUerenfe &ll(:OnljuI preseJ
1'~ILnUl,a (mm)
at ta pr_esQ,' (mm,) (mm) Al-lpiit pani'llle tottilie'
ft' Ctl'pAt Liapl,t ~~A.t ~:t
1 . .1 ~,.
1 ~ ·1 1 2
50 12' .lI5{I' 300 19
100 24 361 3l~ U 11 1 .I I,D 18
2.00 '(8 3aI lIS3 116. D :2 1 to '18
300 72 7111 354 IP 21 1 1 ~ US
400 9& ~11 ,370 'III 2[; 0 1 fO 19
430 10:\,5 W 385 8 B '1 0 11 Itt eapAt 1,. mill

C;:apllt. 1 rom

l'm:l\l.Brepenu\li - dUpA blOCare,~ - dupl tnrns:ter

» Elemente p tefa,tlrl.eate pioduse de ..• din 10tul •.. , r-ez!Bten~a,. betonu]u.l Iia Ilvr-areR. - ... dia.~m.

2)R~n~ bej:onu.lU!de ,matare, La d.ata p~omprJ.mAi1J,

,R,'_" .• daN{I!:'m'

.11

10

"'l~rw~ea s1rime10r iI!it.re f pV"~C III anco raj':: ; .

Jul,. .. rcaslnrielor In a.ncorsje:

'1 3

8) Nu 5-Su tlll'~1I1!uneea.n. in ancwajul (I.e 'illY-entar.

INGI'NER ATFSrAT

181

- daca difer.enta este +50/0 operatia de precomprimare se considera satistacatoare ~i se procedeaza .la blocarea fasciculului,

- daca diferenta este -5% ... -10% se sporeste efortul unitar de control cu pina la 50/01 pentru a se ajunge Ia o isituatie satis-

faciitoare, .. -

- daca diferenta este +5% ... +10%, se vor verlfica suplimentar manometrelest da.ca acestea shit corespunaatoare.vpretensionarea se va executa pina la efortul de control prevaaut in proiect,

- dad diferenta este mai mare de + 10% se vor opri lucrarile de pretension are I?i se va anunta prolectantul,

, Intrarea sirmelor in ancora] la blocare se determine prin masu rarea deplasarii unor repere trasate pe srrmele fascicululul in raport ell un punct fix de pe piesa de beton sau depe corpul preset, dupa bloearea faseiculului in ancoraj. Intrarea reala a sirmelor in ancora] se stabileste scazlnd alungirea sirmelor pe lungimea dintre aneoraj Iii reperul trasat pe arm atura , corespunzator efortului unitar de control.

Daca Intrarea sirmelor in ancoraj Ia blocare depal?el?,te valoarea limita indieata in protect sau in indlcatiile de utilizare a ancorajelor, se vor oprl luerarlle I?i se va chema proiectantul.

BIBLIOORAFIE LA CAP. III

(1J Blilan St, 'IIi Arcan M.: Incercarea const;ruc1ii!or. Edltur.a tehnidi, Bucuresti, 1965.

(21 Boghln N. M.: Teh.nologia oetonu!u.f precomprimat. Edihl,ra tehnicA, Bucuresti, 1962.

[3) Cllrare T.: Dte1U!i s'Uperipare pentru bet.on atma.tl1t betoo precomprimat.

EdItura .tehniC8. Bucurestt, HJ69.

[4J Carare T.: UtlUzarea plagelor #carcaselar suda.te prin puncte .Ell constructo. Editura tehhiCii, Bucurestl, 1966~

[5] Munteanu G.: Constru.ctti prlvind determinarea lungimU de tran3mitere . pf'in. aderentli a efdrtu'rilor din toroanele :p-rei1ttinse oetonuluicugra~ nultti precomprimat. Teza de doctorat, lnstItutul politehnfc Cluj, 1973. (6J Smuliskii M. D.: Kontroli kacestva sbomih je1ezooetonnih constr:Uctii.

Gosstroilz<iat, Kiev, HiS9. .

[7J Tertea I., Costea A .. lii One! T.: lncerCfarl agupra betonului, betonu!ui crmat ~i precomprimat. Indrumatoc pentru lucrari de Iaborator, Atelierul de multlplicare al Institutulu1 politehnic ClUj, 1004.

162

(B] Vles:pescu D. l;l1 Platen M.: Ti!hTi'ologia,l'Ucn'irilor de 1jeton p'recamprimat. 'EJ4itura tehnidi, Bucure~ti 1971. ,

[9];' • • Instructiunt tehniee pentru executareaprin sud.are electrj-di a imbinarilor ~i innadirilor la armaturlle din otel-beton (C; 28-71). Buletil1ul Cc;)fistrLlc~iilor nr. 10/1971.

[10] + • • Norrnativ pentru executarea ~l receptionarea Iucrarllor din baton

.preeomprimat (C~ 21-770). Bulelinul Constructillor nr. 11/1977.

[11]· * • Norroativ pentru executarea lucriirilor de beton sl beton armat (C. 140~71) .. Buietinul Construct1ilor nr. 7/1972.

[l2J· • • STAS 200-75: I:ncercadle metalelor. Incereacea la trac~j_une.

1131 + '" • Anteproiect de standard 200/2 ."Iricel'carile metalelor. Ineercarea la

traetiune a sirmelor ~i produselor de &irma pentru be ton preeomprimat".

[L1] * '., STAS 4j8/i-14: O\eL...Jbeton laminat 18 cald, STAs 438/2~74: S~rma: trasa pentru baton arrnat, STAS 438[3,..75: Plase sudate pentru beton arrnat,

[i5)' • • STAS 7H-73: IncercarUe metalelor, Incercarea la tndoire.

[161' • • STAS 889.~7S: strrpa rotundA de uz general, trefHata din, ,ate!. [17)' • • Sl'AS i117-74: IncercArile metalelor. Iacercarea Ia indoire alter-

nante a ;;Iir:melor din oteJ..

(18J' .. • STAS 1336--65: Const.ructii de beton annat. Mat~tiale.

pO]' • • STAS 1352-N,: Cabluri rdln o~el. COJ;ldiJH 'tehnlce gerrerale de calltate.

[20J' • • STAS 11750-72: IncercirHe metalelor. Incercarea 1.a rasucire a strmelor,

[21]' • • STAS 2172-69: IncercAd:le metalelor, Incercarea la tractiune a· 00- blurllor din ote],

[22)" • • S'l'AS 5540/1-17, Incercartale imblna.rilor sudate <cap l'8t>ap. Pro.be §1 epruvete, STAS 5540j2-'I'7: Idem. Incercarea la trBlctiune.' STAS 5540/3-77: Idem, Incercarea la tndorre, STAS 5540t4-77: Idem, Incercarea Ia incovoiere prin §oc.

(23J' • • STAS £482/1~73: Slnne de. otel /ii produse din slrmii. pentru baton precomprimat, Re,guli pentru vedficarea ·calitAtfi. ST);'S ·6482/2-73: ~dem. Slrma netedii. STAS 6482/3-73: Idem. Sirma amprentata. STAS 6482j4-H:

Idem. Toroane .

[24]· • • ST AS 6605-i:i1 i Incercatjl~ mecanioe ale metalelor. Incercarea Ia tracti una a' oteluluipentru beton,

(25]' • • STAS ~05-76: IncerdirIle metalelor. Incercarea La tracfiune a s!r~

. mel or. ..

[26]'" • .. STAS 10107/0-76: Calculul s! alciituirea elementelor de beton, beton armat ~i beton precomprimat, peatru constructii civile !ii Iadustriale,

,18'3

ANEXA I11.1

Intreprinderea (santier sau atelier)

F~A LOTULUI Nr.

pentru exeeutarea ~i receptia innidirilor executate ell procedeul de

sudare, cap la cap PM topire intennediari -'

1. Sudorul (numele) ., ,." .. , , ,; .. _,., 2. Poanson .. 0" ";· ; , , "

3. Zilele sud'aru. .lotulur , " , ' 4. Nr. iImadiridin lot "" , .

5. Masina de sudat (tip, earacter, seriaj ». , , " " •• "' ~''" ''" " .

6. Otelul-betoasudat: Calitatea _ , , Diametrul ,,· .. ,· · .. , ..

Furnizor "' : .. " , , Certif. ealit, nr ' ,., din ..

7. Destlnatia lotului: Constructia _ , " ,.".""",,, ' _ ,., ,' ~

Elementul " , .. , .. ,., ,~ - , - ' _ , , , '_" , ..

Marea annAturU , .. , ,., , , _ .. , ..

8. Parametrif de sudare:

Dist. efect, lotre falci " _........... scurtarea la topire " ..

curent de topire .,,, ~ ,. curent la pretncalzire r ~ .

forta de, refulare· .. · .. · scurtare la refulare , " , .. , .

9, Rez:ultatele ve.rificarilor:

Sare nr, l 2 3 45 ti 7' .8 9. 10 11 1.2

Deplasarea h

IncllnstIs. s

10. Rezulta:tele Incercarilor probelor decontrol "e" ~i a probelor

taiate din lot .,L". '

N~. cprl.lvotel

IncerellMa fa lDdolre

Qt-rvati.i; (tl.upll' a tIlta l!IoI4lre dill lot I-a _l.Itat ep~ta ese.)

18 flml I. rid rare, rupi:re

. r~I __ ...J,_ __ 1

III arade

-- -- -----1--- ---1.--;;..1--.1----------1

I II a " 58'1' 8

For~. de rup~"· Pr• d,aN

I it I I I I

P •. -forta de ruperea epruvetei sud ate fii rupte in metalul de bad;

M" in zona ihfluentata termio "Z", sau in sudura ,,8".

Re~~ltaiele tneercarilor de la pct. 10 sint trecute In baza buletinelor

de incer~ate nr _ ".". eliberate d~ : # ; ; .

ConcluzU , .. , .. , .. ; , data eiectuarl.i recep'\i,el » , , " , .. , .• ,.

. . RESP. C.T.C., RESP. SUDURA, surmR,

184

Intreprinderea (santter sau atelier)

ANEXA 11l.2

FI$A LOTULUI Nc.

pentru executarea ~i receptionareaplaselor sudate

1. Sudorul (numele) .. · · · · ·, .. · .. · · .. · , .. ·....2. Poanson .

3. Zilele sudarfl latului », .. ,· , 4. Nr. plase din Ipt .. " "" ,,, ..

5. Masina de sudat (tip, caract., serie) " " _ ,. .

6. Otel-beton sudat: C~lita~i " , diametru .. c , ..

Furnizor _ ,.._" Certlfieat de cali tate nr .. " .

7. Destinatia Iotulul: constructia (beneficiarul) , " .. , ," ..

Elementul , , .. , _"., " .. ,.... . .. " , , , " _ .. , ,.

Ti.pill plasei , , , ,' "._ , , , , , , , , _ .

B. Parametrit de sudare:

- Forta de apasare " dClN. Curent desudare ." Amp

- Timpul de sudare .. " ~ s. Timpul de forjare " ,........... s

- Intrepatrunderea , mm

9.. Rezultatele verificAI'ilor: .

a) Aspeetul sudurflor (pori, adlncituri, fisuri. ete.) ,' _ " .

b) Verificarett dlmenstunilor plasei: (oehiurl, generale etc.) , .

•• ,'.~- ~ .~,,": •• '~'" , • --.~ ••••• ,- •••••••• '" _ .• , 'j'" •. , ,,~ .' •• \ .•.• _ •••• n,_ •• , •• , •• , •• '," , .u •• , , '. ,~ .. ~ ".w. ~l •••• _ ••••• ,; ._ ~ •••.•• ,\, •••••• ""."'" , ••• _ , •• , •••.•••••.• ",,_ , /" "0

c) Incerearea la ciocanire , , .. , , ", , " , , " , .

d) Inceroarea Ia aruncare de la inaWme " ", " " , .. " .

10. Rezultatele Incercarilor probelor de control I.e" ~i a probelor tiiiate din lot "L" la:

Foiteco."" ell tnUnder" lntlDdmt lndol.c
llemtenp. UlllhluJ hi
N •. Red.tent. N~ .. N e, WI.e apar
epruv~ie LOil .tq>ere. la, .,rupere epruvete Loo ~upere Ie. t'IIperi epruvete rbll"l_
daNjlllIll' daN/mml le'CIUf .....
noduJ
(1 C) I I I I I I I
(5 L) Rezultatele Incercarilor de la pet, 10 sint trecute in baza buletinelor

de Ineercare or. .. , ,... eliberate de .. , , ,." , ; , , .

11. Concluzii , , , .. , ,'"' , , , , , .. ' .. , " .. , .

"" , , • ". , •••. ~ ; ;. "" , •••.•• , •• ~ •• , ••••••.••• ;.' " • ..", , ••••• ,' ;'~.' , •.••• " ·1.· .. , ~.1'l-~-., ••.•• -\.~ " 1_ ,.~ •••••. 1 •• _ •• " , ••• ,."" I •••• , ~ ••.••• , •••••• f •• , ~ on".

Data efectaarii receptiei RESP. C.l\C.,

.. , , , ",,';. '.,. ' .. ~I" , '·'.~ .. n •• ", •••• ~ •• ,' ., " , ,., ., •.•• , ,.~ ••• t' ~. -v-s- ....•.. ~~. , ..•. ~ .. , .. " ....

RESP, SUDURA,

SUDOR,

185

Cap ito I u I IV

iNCERCARI NEDISTRUCTIVE

4.1. CONTROLUL CALITATIl BETONULm

Calitatea betonului inUirit se determina - asa cum s-a aratat in cap. 2 - prin stabilirea uner caracteristici flzicc-mecanice pe epruvete de dimensruni 11i forme standardizate, eonfectionate in annmite conditii, din betonul utilizat la. .realizarea nnei constructii oarecare. In general insa calitatea betonului pus in opera clifera de CBa a epruvetelor 'Confect-ionate in laborator, datorita rnai multor cau_ze (met-ode de compactlzare, reamestecare, li-psaefectului de perete, oondljl! diferite de intarire ete.). Aceasta face ca de cele mal multe ori rezlstentele determinate pe epruvete sa nu corespunda ell cele al.e betonului ,,-in situ" (pus tn opera).

Pe .}lnga cunoasterea rezistentet betonului Intr-un element de constructie executat, adesea este necesara stabilirea proprietatllor elastedinamlee, a defectelor interne ale betonuhri, groslmea diferitelor straturi, densitatea betonulnt, pOzitia. rosturilor de Iuoru etc.

. Aoeste marimi pot fl determinate- utilizind rnetode nedistructive - de inceroareu constructtilor. Ineercari nedistructive sint -acelea cu ajutorul -carora se ohtin date vasupea prcprietatflcr umri mat-erial , fara a-i perturba structura interne.

Conform normativului C.26-72 [15] metodelenedistructive de Incercare n betonului se pot clasifica in functie de natura metodei : de tneercare !?i de obiectul incercarii, dupa cum rezulta din figusa 4.1.

Pentru ebtinerea unor informati! mal precise se reeurge, de reguM:, Ia utrllzarea unor metodenedistructivecombinat€cum ar fi metoda mecaniea de 'recul et metoda ultrasonica de implus [14] sau Ia utilizarea metodelor nedistructive in combinatie cu metoda disttu~tiva prtn extragerea de. carote (pet. 2.3.2.3.).

186

4,1,1. D"ETERMINAIlEA RElISTENTEIBETONULUI

4,1,1.1. METODE MEC~N/CE (DE DUR/TATE SUPERFICIALAJ

A Metoda amprentei

Principiul metodei consta in proieetarea unei terminatii sferi'Ce din .otelpe 0 supratata plana abetonului, cuajutorul unui clocan cu pendul 8a.1:1 a unei greutap actionata de un: resort (fig. 4.2) 41 apoi masurarea diametrului amprentei obtinute, Intre diametrul amprentei 41 rezlstenta betonului exista 0 legaturastabjlita empicl<':.

Diferitele tipuri de a parste, bazate pe aeest principiu,mnt Insottte de curbe de etalonare care fac legatura dintre cele doua ml1rim:i.

Diametrul amprentei se masoara ell ajutorul unor lupe micro-

metrice, .

In figura 4.2 este aratata d seetlune wansve'rsa14 printr-ua aparat (tip HPg Gerhard Zorn) care se uttltzeaza Ia determlnarea rezistentei betonului prin metoda amprerrtel. Dlametrul terminatiel sterice este de 10 nun,

Fig. 4.2. Aparat (tip HPS Gerhard Zorn) pentru determlnarea rezlsten1ei

betoIlului pdn metoda amprentet [19):

J - ~les4 de capM: , - ca~·; ! - c,apam!l c~aseiI: 4 - tJ.;lA de pe~u~; II - ma.nton de f1xare II termlnaliel ~ric:e ': 7 - re&OR: B - cl~; 9· - te&ort: 10 - cl.Icb'et Ii'CUrt de pr4nrdoere pe,ll.llln!: pasul 1/1: 11 - ·C11chet tung de prlru1ere pentru paSlil 1/~: 12 - buc~A trOlQ;COri1cl: i3 - buc~A :flletata: 14 - bu¢~l!. de re8lllre B lle80rtuluJ ~.: 15 - .bolt Umlta.tOf.: l8 - 1te8.lllont de ~Onlllla.re B pasulul; 17 - s~por-

tul cllclJe~UQr III .~ ll. '

181s

Tabela ~J.

REZISTENl'A BETONULUI LA vmsra PE 28 DE ZILE IN FUNCTIE DE Dl,AMETRUL A;MPRENTEI

Pasul lil 1' ... 111 ll~
Ui"",eI.l'u1
ampnntei Rezl.~nfa Reo:,.t1>nta: R.~zI8tenl·8 Remt~nt ..
d medie minimA medie miniJDI
J.llm Bt B1I90% Be BWO%
daN/em' daN/ciri" daN/¢mt .daN/c.m1
4,0 840 697 214 200
4;1 758 625 187 173
4,2 686 56;;! 164 152
4,3 621 504 148 134
4,4 564 455 131 117
4,5 514 411 1f7 102
4,6 4~9 373 103 88
4,7 429. 339 92 78
4,8. 393 308 83 68
4,9 361 280 74 60
5,0 332 255 67 53
5,1 3,0.5 232 61 47
5,2 282 212 55 41
5.3 260 192 50 36
5,4 240 175 46
5,5 223 160 42
5,6 207 144
5,7 192 130
5,8 179 118
5,9 166 106
6,0 loS 96
6,1 145 87
6,2 135 78
6,3 126 70
6,4 118 63
6,5 111 5&
6,6 104 49
6,7 98 44
6,8 92
6;9 86
7,0 82 Curba care ieaga diametrul amprentei de duritatea Brinell are ulura din fi.gura 4.3. In tabela 4.1 se dau valorile 'l"ezistentei betonului la 28,o,e zile in funotie de diametrul amprentel.

189

diometrul s,:ereu 10 r:nm

270 ~

260

o s-

li'f 2'0

OJ

:t 230.

.~: . -

'" 220

.~

2'0

780

170

Fig. 4.3. piagtama de etalonare a aparatulnl tip BPS G.erhard ZCim.

B. Metoda recululul

PrinJdpiul de functlonare a aparatalor bazate pe energia de restituire a unu; corp oarecare, consta in masurarea reculului liniar sau unghiular el unul dispoziuv mobil - sub a'Ctiunea unui sistern de resorturl -:- in urma cioenini aeestuia eu slJprafata betonului ee se lncearca, Aceste apsrate, denumlte in .generat sclerometre, au dlferite a}catuiri. Un tip uttlisat pe soara Iarga, !?1 la noi in. far.a este selerometsul Schmidt :tip N (fig. 4.4) a ~ci'tru'i metoda de folosire este data in Instructiunile tehnice C 30-67 [16J.

Sclerometrul Schmidt nu este destinat determinarUrezlsten~ei betenului la pUici subtirl (sub 10 em grosime) sau in blocuri masive de beton, pentru care, sint indicate alte tipuri de sclerometre c~ energie ineidenta mal mare (tip M). Nu este Indlcat a se folosi acest tIp de aparate nicl Ia Incerearea betoanelor usoare si. a celor grele de marta rnai mica de B 50, pentru care se utilizeaza-sclercmetre cu enecgli incidents rnai mid (cum sint tipul L cu recul. lin~ar ~i tipul P cu reeul unghiular),

190

~' ,

Grosimea stratului de beton pentru care rezuleatele Incerearilor cu sclerometrul Sint·reprezentative, este de circa 3 em de 19. suprafata mcerceta.

Znnele de mcercare se vor alege astfel incit:

. - _ fata de incercare sa uu colncida eu cea de 'turnare a lbetonului sau ieu [a~a opusa acesteia;

- betonul din zona de incercare Sa fie cit mai reprezentativ pentru intregul element, in ceea ce priveste omogenitatea !ji calitatea lui;

- sac.uptindA regiunile puternic solieltate pre-cum ~i portiunlle banulte .'il\abe~

- supratetele betonului siifie petfeet plane fii netede,

Suprafata unei zone de incercare pentru care se determina ealitatea betoaului trebuie sa fie de maximum 400 croll si de rmnimum 100 em",

Numarul punctelor de tncercare necesar pentru stalbmrea rezistentei betonului iniJ;r-o singud zona trebuie ~a corespunda la eel putin 5 masuratori corecte.

Punctele de incercare se VOl' alege astfel tn'GI."'t sa se eviie supra"f.ata agregatelor mart peste 7 mrn din compozi(ia betonului !?i gauriIe vizibile din suprafata acestuia.

In timpul tncercarii, aparatul trebuie sa fie mentinut perfect perpendicular pe suprafata de incercat,

Rezultatelefneercarilor pe suprafete indinate sau orizontale, se transferrna in rezultate pe suprafete verficale, ~inind seams de unghlul de inclinare -a1 aparatului fata de orizontala (pozitie eonsiderata normala).

Fig. 4.4. SelerometrulSchznldt: 1 - tijll 'de pel"Cut1e;2. - b:eton:

J - c1iln;da1U .deaJutiid:r)fU; 4 - 1l3' cu !rape.!' 1nc:tioatOr; fi - S!;_alli; 8 - ii'l'ot' cuopr:i,rel 1 - tl,jll. de !I~re; B -_ disc de gh1daj; ~ - ~8CUl anten.or. a1 _a~ului; 10 - .tme1 \fin dOU!l jilmlitl~1; U -fundul ctUndrului. apantulUll; 12 - resgn de ·pres1t.j.ne-: 13 - agjitiltor; 14 - .etoean ; 15 - I'esort de amorbiza.re; IS - 1'e.50i1 de .eecut ; 17 - c;;ortu1j de fiXilre; 18 - garcl.tutll de amoretzare ; 19 - t~ eu ~datll de la 10 la 100; 2Q. - ~urutl; ~l -_contr-;tp!u1itli:_ zz ~ ~fi;

a3 - <Jl'C de ~;!i~:a.re.

191

('00

I II I
IJ III 1/
I
I IJ I I I J
I II I !I V II
, IIJ J
I V I II II II
II r IV 1/
rl I Ii i
I fj 1/11 V 11
II J j Ii
I- I- ' ~; 1 v /
~ Ii) /
~~rr. rf r v. 1/
1//1 J ;.:.~ 1/
'I, 'J r"'~ 7 1/
f- 1/, rl ) J[c.,.,
1- . u. '/1 1ft' '3
II. rI 'JII v II )
Vi 1/', ') ) ,I
I)'", [/'
I.'f/' '~I/ V
I(h V;; r/ V II" V
I ',h W. rJV V V
'7/A ~ v. V V
A ~ ~
~ :r;;lj :,..-
~ B'
F, V>
Deterrninarea rezistentei betonului ell sclerometrul se bazeaza pe legaturacare exista tntre duritatea {Superficiala a betonuluiexprimata Cll ajutorul indlcelul de recul l1i rezistenta sa Ia compresiune.

Transformarea citirilor directe ale indieelui de recul (dtU la aparat) in rezistenta la compresiune pentru betonul incercat, se face folosind ca etalon un beton "standard" confectionat Cll ciment Portland, metalurglc .sau RIM in dozaj de 300 kg/m3~i agregate de riu

Rc ,daN):m' 6do

560 S2{) (,8{)

36Q

3;xJ 280

200

160

120 BO

{,o a

,dlV

15 20

30

50

Fig. 4.5. Curbele de transtorrnare a lrid1celUi de reeul in re1;istentA la eompreslune, pentru betoanele pastrate in condi~ii STAB la 28 zile, pentru betoanele pistrate In aer ~ipenn-u betoanele etuvate, in fun~ie de valcarea coefidientului total.. unic de

, " influe:nta C, rI6}.

192

obisnuite, neconcasate. Vtrsta betonului "standard" 18. data inoerdixii vafi intre 14 !;ii 56 aile, iar umiditatea sa, corespunsatoare paskarji STAS la 28 zile.

Pentru betonul "standard", transformarea Indtcelut de Teclll In rezistenta la eompresiune se face ou ajuto.rul curbei date in figura 4.5, pentru Ct=l,OO.

Calculul rezistenter la compresiune pentru ua beton oarecare diferit de eel .,stan.dard" se face caleulind coefidentul total unic de infl uenta (Ct) eu ajutorul ;relatiei:

Ct-C" Cd CII c; CIl (4.1)

~i intrind in graficul din figura 4.5, pe curbacorespunzatoare acestui coefi den t.

In relajia (4.1) s-a notat:

en - eoeficient de influenta al naturi! eimentulul; Cd - coeficient de Influenta a1 dozajului:

C" - cneficient de influenta al virstel betonului;

C, - coeficient de inlluenta a1 'umidite.~ii betonulul; Co - coeficient de in[luenta al naturii agre:gatului.

Valorile coefleientilor en, Cd. Co l1i C" smt date respeetrv In tabelele 4.2, 4.3, 4.4 'Ii 4.5. Coeflclentul de ih-f1uenla C,. se ia egal eu 1,00 pentru 'betoane eu agregate de riu neooneasats. Pentru betoanels cu agregate concasate, precum ~i pentru betoanele Cll alte agregate, valoarea aoestui coefident se determine. pe cale expet~mi"l'ntala.

Preeizia determinii'rii rezistentei Ia compresiune prtn utilizarea sclerornetrulul Schmidt tip Neste cuprinsa intre +(25-35)%, in eonditlile de Incercare eerute de tehnologla metodei 'ii atunei dod datele oerute de aplicerea metodet ~t cunescute. Daca aceste date

Tab.ela 4,2

COEFICIENTUL DE lNFLUENTA AL TIPULUI DE ClMENT (e,,)

TJpul cimentulul I c
•
P 300, P 400, P 500, RIM, M 400 1,00
F .' 0,87 193

TabeJ.a·1) COEFICIENTUL

DE INFLUENl'A AL DOZAJuLUI(Cd)

•

COEFICiENTUL DE INFL1):E,:NTA AL VIR.sT~lBETONULDI (0,,)

Vkst,,; hewnu] ui

.0

NOTA: lntte valorile. din tabel fie interpoleaza logaritrnic ..

DOll"ju]' de .ci.",~.nt kg/mil

• 4

6- 10 zile 14- 56 tile 100'-360 tile 5 ani :;;., 10 ani

0,66 0,76: 0,85 0,93: 1,00. 1,Q6 1.12 1.1'8 1,.24;

100 15_O

200 2fi,O soo aM 400 450 50:0

NOTA: Inire va16tHedjnta~ bel se inter,polenzii:

Un:lar.

COEFICIENTUL DEINFLUENl'A AL iJMIDITAl'II BETONULU! (Cu)

pentl'll p<mtyu
"",2(1. "=40
Ui2 1,12
1,00 1,00
0,,94 0,96
0,82 0;84 Ptistrat sub apa. P6stl'atconform STAS 1275 (la28 zile)

Pastratln a~r

Etp._vat $1 Incercat la lI11nimutn go ,z:ile

.1

1.07 t .. OO 0,92 0;8'0 0,70

nu sin:t cunoscute sau respectate, erorile care se comit pot depa~i aeeste limite, De asemenea, in zona i:hdi·cHor de recul foarte mici (Intre 10 l?i 20)erorlle_ maxime postbile crese, ajilmgind 18 +(36- 40)%.

• •

Dintre neajunsurlle prln.iCipalea.rle metodelor mecaniee de determinare a rEizistentei betenului, cita.m:

- difi~ultate,a Q.Eiin_a.surare ~acta E!, amprentelor:

194-

- eezistenta betonulnf -ee refera la un strat superficial (circa aem grosime);

- mregistrarea-unei d'ispersH guparato:~'re- a ·re-zw,tate:lor, datedta neomogenitatii superfieiale abetonului;

- necesitatea unui num.§r mare de deterrainari;

- dfficultatea de etalonare a aparat-elor,adi-cfj de stabilire a re-

larie-i dintre diametml ampren,te-lbrsau in:d'it:elede recul $i rezlstents lbetQllUluL

4.U.2, METOOE ACUSTICE [6, 10]

A. Prtacipiul metodei.

Prln tneetcad cu ultrasunete se inteleg aceleincetcari in care se masoara caracterfstlcile de propagare ale unor implJlSQri c..op'stituite din v£bratii de frecvente v ari abile , cuprinse de obi\1el in: dorneniul ultrasonor (frec've-n~a oscilatiilor- elastica depfu):efite Iimite de a·:udi'bilitate de 15-20 kHz). Caracteristlcile masurate pot fi: timpul san viteza :de pz;opag,are'a undelor Ibngihtdil'iO;lle, a undslor de dilatare, a undelor pIa-ca.:, a undelor transversale" saua undelor de

suprafa;ta I;li atenuarea ultrasunetalor, .

Instructiunile tehtt:ice pentru ihrercarea betonului cu ultrasunets C.26-72 [17}, se QCUpa numai de incerdirile bazate pe: masurarea vitezel de propagarea undeler longltudlnale,

Cu ajutorul unui aparat,construit !>ope-cial ill acest scop, se 'llJasoara:U,mpul de propagare t :in mlorosecunde neeesar unui Impuls ultrasenor pehttu pareurgerea une; distante date Z. in beton.

Dlstanta I parcursa. de' impuls [n ipeto,n, intre emitatoIiJ'lljli reeeptOfUJ impulsului, se mas9ara in rom ell ajutorul unei rigle gradate.

Ercrile de masurarea timpului parcurs ~1 adistanteloc, nu trebuice sa depageasca +1%.

Vifezf1 lOngittldinala de propagare a u:1trasllnet(!lot V t: se caleulcaza cu relajia:

1(4.2)

in care:

V L - viteza depropagare (mjs);-

l - spatiul (dis,tants) parcur-s (m); .

t - timpul (s) (aparatul indica, mierosecunde adica lO-&s). Cunoseind vit-eza de propagare Iongitudinala,se poate determina

r:azistenta betonulul la comprestune en ajutorul unei relatiide transformare.

195

B. Apara-telc, de masura

Aparatele folosite pentru masurarea oaracteristicilor betonului ell ajutorul ultrasunetelor Siut alcatuite din 3 par? distincte (fig. <1.6):

- ,emitatorul cu alimentarea sa,

- reeeptorul,

- aparatulpentru masurarea timpiler de pl'opagare ~i eventual

al amprtizarJi vrbratitlor.

Emitat-oarele sint transtormatoare ale energiei ~im:pu].UJ. electric sau magnetic alternativ .in osetlatil elastice ale unui mediu material. Ele lue-read pe baza efectulul piezoelectric l!1i prin meet magnetoatrictiv.

Reeeptoarele stnt de acelasi tip cu emli<itoarele, _uumai 'Cii lucreaza prln efecte complimentare prin efect ptezoeleetric ~i prin efeet rnagnetostrlctiv inver'S.

Aparatul de masma propriu-zis cal timpului de propagate Iucreasa prin metoda impulsurilor ~i este construit in general din urmatearele blocuri:

- alimentare,

- generator de Impulsuri,

- ampllfieator de receptie,

- tub catodlc;

Fig. 4.6-; Schema de Rrln:aipiu a. a'pl;lrl);tufui

piezoelectric (2):

!X - generlttor de 1tn,pul.Suri; 2 - inlilcatQr de tlinp; If - baz4. de ~: 4 - emj.~tor de I111pUlSU.l'1; 5 - tub cato<11o; 6, - ~ll'lp:li!ftaa:tQr; 1 - emltAtof. ple~oelectl1!l;

II - epruvctil de %ncert:a t; 9 - receptor.

196'

- cronornetru de timp format din: amplificatee de declansare,

baza de timp ~i eontor de tlrtlp (dispozHiv de intirziere). •

Dintre aparatele eu ultrasunete folosite in prezent In tara noastra citam:

• Auseultorul dinamic tip SBC-4 produs de Iaboratoarele Electro-Acustice (LEA) din Franta; poate ii f-61osit Ia elements de betoa Iii 'beto,n arrnat cu g~osimi rninime de 7 em ~i. ,?a:lt!~e de .20 m, Preciaia de masurare este de +(1-2}o/<!,are cinci scari de tlmp (~o. II-1S_. '100 us, 2· 000 us, 8 000 1),.18 si 40 000 .).IS) si frecventade repetitie- a lmpulsurtlor reglabtla, .

• Auscultorul dinamic tip SBR-2 'produs de LEA (Franta), poate fi folosit Ia grosimi de beton de minimum 2-3 ern §i maximum 1 m, Preeizia de fll'asurare este de + 10/0. are pstru scad de limp (30 1).15, 150 iUS, ~OO Ills~i 1 5QO \/1s.) l1,i frecventa de repetitle a impulsunilor: 50 Hz. Frecventa proprie a emitator.ul1,li piezoelectric est€' de 100 sau 500 kHz.

• Elastometrul RECO, produs de firma W. Bentsen Pima - Copitz (R.:D.G.), se poate folosi pentru groslmi de beton Intre 10 em 1?i 2 m, Frecventa propria a ernitatorului: 46 kHz iar freeventa de repeti{ie a impulsurilor este variabila, Precizia de masurare este de +1%.

• Aparat ultrasonic pentru controlul materialelor ~ N 2702 l17], produs la noi in tara,care aslgura masilrarea tim pul ul de propagare a Impulsurilor pe distante de eea 5 m, in betcane de calitate medie. Eroarea de masurare a timpulul de propagare este +0,1 us :-1: 1 unitate a ulbimei cifre, Dorneniul de rnasurare al tlmpului de propagare este de 0 ... 9999 us i'n 3 game care se eomuta automat, Frecventa proprie a traductoarelor 'emirator !ji receptor este50 kHz respectiv 100 kHz.

• Aparat ultrasonic USME 6 produs de firma :Elek.t.ronik Gunter KN,Hnphplz din R.D.G. [201, destdnat inC8-l'C8rii betoanelor Tn dorneniul de frecventa 20 ... 150kHz, Precizia, de masurare este de +0,1 us. Aparatul este lnzestrat !it eu posibilitatea de fotograHer-e a osoilogremelor lmpulsului ultrasonor.

C. Alegenea zonelor de incercare ,1 tehnica masuritorilor

Pentrn determinarea rezistentei betonulu! se vor alege aeele zone :'lIe constructiei de beton annat care sint mai puternic sollcitate is! care irifluenteaza atingerea unei stari limHa a constructiei, Elementele cele mai solid tate de care trehuie sa se t1nas~ama

in eo~trolul eu ultrasunete sint stilpii (compeimati centric sau eu

197

mica excentrlcltate) apoi elementele Intinsa (centric sau excentric) la care nu este permisa-aparitia fisurilor, elementele Incovoiate (placi, grinzi) sau ccmprimate cu mare excentrieitate ~i in s~it elementele iiltmSe centric sau exce1itrk la care se admiteBsurarea betonului,

Nurnarul punctelor de incercare pentru obtinerea unei. Indicatil generale asupra calitatlt betonului variaza mire 10 ~i20.

Masnrarea vitesel undeler longitudinale se poate face prin transparenta (in adtnelme) ;SaU pe suprafata.

La masuratorile "prin transparentavsau de adincime emitMoI'ul se a~aza . pe una din fe,tele elementului de incercat iar receptorul pe oealalta fata, fie pe acee~ normala, fie decalate la 0 distanta oareearestabilita dinainte (fig. 4.7). .

Asezarea in: pezitie decalata se utillzea:za atunci clnd grosimea pieseieste mal midi de 30 em, cind exista.pericolul de a intilni armaturlin beton ~i clnd se Iucreaza ICU dispoaitlve eu magnetostricttun~.

Direetia tijelor, emltatorului ~i receptorului trebuie sa fie neaparat in prelungire (pantru ca receptorul sa seafle cit mai in Interiorul faselculului de unde ernis).

Atune] clnd nu este aceesibila dedit una din Ietele elemerrtului de cercetat, atit emitB,tO'rul cit 111 receptorul se a~aza pe aeeeast fata ou 0 Incllnare de 20-30° (fig. 4.8).

Ast'fel de mas,u.r!to-ri, denumlte "de supralfa!:a", se fae rnai usor foloslndu-se aparate al oaror emi~ator este electeomecanic iar reeeptorul magnetostrlcttv (dlspozlttvele piezeelectriee au suprafete plate ~i .nu se poate aSigura un contact tntim intre elemental ineercat !Ii emit;ltorul, respectlv receptorul aparatului).

o deosebita importanta trebuie asigurata mlisilrarii distantei dintre emitator _,i receptor. Precizta de masurare ,trebuie sa fie cu aUt mal marecu cit aeeasta dlstanta oeste mal midi.

Fig. 4,7. Modul de asezare a emitatorulul ~j receptorulul la masuratocll¢ "prip tran.sparentA" (de adtc-

eime),

Fig, 4,8. E:fectuarea masuratorilol'

.. de suprafata", -

198

La incercarea elementelor de- beton armat se pot produce efeete delavorabile Iaevaluarea rez;i-l)'ten:tei betonulu; :p anume:

a) E.fiectul aI1maturii longitudinale fata de ziireetia deji1Ge:l'care poate produce erort in determinari pina la 100%. El se m:la:tw"a prinevitarea coincidentelor rmtre directia de Tnoereare l1i directia .umaturilor sau ptln arnplasarea traiectoriel impulsului la 0 disLallia a fats de armatura, care sa s~iisfadi Inegalitatea

I

a> 1"' in em (4.3)

unde l este dlstanta lntre punetele de incercare (em).

Pozitia armaturilor se determine fie prin datele de prole-dare, fie printr-o metoda nedistructlva (veti pet. 4.2).

b) Ef'ecbul armaturil 'transversale fata de directia de i neerc are , este mai puttn perieulos deett precedentul, deoareee erorile introduse sint de ordinul (+ 5 ... -20)9/0'

Evitarea acestui elect este relativ slmplu irrtrucit aproape totdeanna este poslbila a tndepartare suficienta a punctelor de inoereare fata de pozi~ia armaturii transversale,

c) Efeotul de perete datorat tortelor de fr;ecare care se dezvolta 1<1 tum are intre beton ~i peretiico-irajului paste fieVitat .p.tih alegerea punctelor de tncercare Ia 8-10 ern de Ia suprafata laterala i.l elementului de beton,

d) Etectul de silprafa~a sl fund constau din separarea Ia suprafata be to nului a unui strat (2-3 em) begat in fractiuni mari, fara mortar, cu aspect macropores,

Eliminarea aces tor -eiecte se :face folosind incercarile de adinclme, Scali - daca aoest lucru nu este posibil - adoptind 0 distanta, .relativ mare intre emit.atot ~i receptor, pentru a cointeresa in rezultatul masuratorilor~i paturi mai profunde din material (peste 40cm),

e) Efectul degratar al ,armc'ituri1or dispuse in retea deasa sub care se pot forma goluri san zone de compactitate red us! duce la seaderea rezist'entei betonului,

D. Determlnarea rezisten1ei betonu:1ui la compresiune Rezistenta Ia eompresiuns a betonului Rc se poate exprlma in funlC:t,le de viteza de propagare longitudtaala a ultrasunatelor v, cu

Ei relatie exponentiala de forma': .

Rc=a·el!U (4.4.)

in care coefkienti! a (in daN/em:!) ~i b (in s/ktn) depind de 0 serie de dat: care constltuie biografia betonulul (compozitte, comectio.nare, pastrare etc.).

1_9.9

Pentru determinarea eoeficientHora ~i b .se Iolcseste curba ca-

racterlstidi, a unui beton "standard" av1nd Ul'ilTI~toarele -date: - dozajul clmentului: 300 k,g/rn3,

- natura eim entu lui: P 400, M 400, Pc 400, Pz 400,

- natura agregatelor: de riu cugranulozftatea urmatoare:

llr&ctlune

'1-15

15-.90

1-8

0,2-1

8-7

% 3 1Q27 45 68 100

- modul de pastrare $TAS (7 zile sub apa+21 -zile in aer) ,

-virsta betonulu]: 28 zile.

Curba caracterlstiea (ee, 4.4) a betonulul standard esfe reprezentata in figura 4,9,coresputlzator valonii CI=l,O.

Rezistenta la compreslune a unui beton dat, diferit de eel. "standard", se obtlne calculind eoeficientul de influenta total (el) cu formula:

C,=CaCc c; CtZl Cg C .. CmCJI (4.5)

ell ajutorul grafloului din figura 4.9, peeurba oorespunzatoare acestei valori. In relatia (4.5) s-anotat:

Cd - coeficientul de influentd al dozajului (variaza Intra 0,46 ~i 1,46);

Co - coeficientul de influenta al naturii clmentulul (varlaza intre 0,&5 ~i 1,.14);

C" - coeffcientul de in11uenta al naturfl agregatelor (pentru agregat de rio. se ia Ca=I,OO);

CIZI - coefl-clen.tul de innueIl~a al dimenslunli maxime a agregatului (varia-ziiint-re 0,94 91 1,71);

ell - coeficientul de inifluenta al granulozita'tii agregatului (variaza intre 0,96 ~ 1,28);

C; - co efici en tul de influenta al umiditatii betonului (vaL'iazkl

intre 0,80 !iii 1;04); .

em - coeficient de influent! al maturitatH betonulul (variaz! lntre 0,73 ~i 1,36);

C" - cO~lfieient de il)f1uen-ta at adaosurilor (val'iaza Intre 1,00

~i J,40). '

Valorile coefietenjiler de €oreep.e de .mai sus sint datlln "lnstnlC'tiunlle tehniee pentru ihcercatea betonului eu ultrasunete' C 26.-72'

[15]. .

In oazul clnd se dispune dacuburi 'de- eontraproba, estenbligatorte verificarea cu ajutorul lor a ecuatiei obtinute si in cazul unei necencordante se adoPta drept curba definWva de transformare

,200

Fig. 4.9. Ctu'bele de transtonnare vitezil de ptopagare-rezistent4 Is cornprestune, In :func1ie de valoarea coeficientuluJ de influenta total c, [151.

r-urba mediana intre rezultatele obtinute pe cuburi !ji curba caleulata.

'Uneorl pentru verifiearea relatiei de transformare (4.4) se folosese probe (carote) extrase din elemental ce urrmeaza a Ii incercat.

E. Preclzla determlnarllor

E:rQ~He de deterrninare a reaistentei la compreshrae, se Incadreaz3

asttel: .

+(15-20.)% in caeul existentei unor date earacteristice cornplete ~i reale din biografia betonului precum ~i a unor cuauri de

201