Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE SPECIALITATE
Îndrumător:
Profesor Mateescu Pamfilia
SUCEAVA
2006
OBŢINEREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR
CHIMICE
2
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
CUPRINS:
Capitolele pag.
Memoriu justificativ…………………………………………………….3
1. Generalităţi………………………….……………………………...4
3. Îngrăşămintele cu azot………………………………………………10
Capitolul 4……………………………………………………………..15
3
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
Bibliografie ……………………………………………………………25
MEMORIU JUSTIFICATIV
noi în ţară.
4
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
lucrări care îmbină partea teoretică cu cea aplicativă, evidenţiind rolul şi locul
CAPITOLUL 1
GENERALITĂŢI
5
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
− cu azot
solide − cu fosfor
− cu microelemente
chimice complexe si mixte
− concentrate
simple
− diluate
lichide − cu azot
Îngrăşăminte − cu azot şi fosfor
complexe − cu azot, fosfor şi
potasiu
− gunoi de grajd
locale − gunoi de păsări
− must de gunoi
naturale − ape uzate
Turba verzi
6
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
CAPITOLUL 2
7
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
8
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
b) Superfosfatul concentrat
Pentru fabricarea superfosfatului concentrat (lipsit de CaSO₄) atacul
fosfaţilor naturali se face cu H₃PO₄.
Superfosfatul concentrat se obţine prin atacul rocii fosfatice direct cu acid
fosforic de 45 – 50%, la temperaturi de 100ºC conform reacţiei:
9
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
10
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
CAPITOLUL 3
ÎNGRĂŞĂMINTE CU AZOT
11
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
Azotul este unul din elementele chimice principale care intră în corpurile
plantelor, animalelor şi oamenilor. Azotul intră în compoziţia protidelor, a
clorofilei, a alcoloizilor şi a unor glucezizi şi fosfatici, însă cea mai mare nevoie
imperioasă de azot o au plantele pentru nutriţia lor. Deşi în atmosferă se găseşte o
uriaşă rezervă de azot, numai unele plante, cum sunt leguminoasele, folosesc direct
azotul din aer pentru hrana lor. Cele mai multe plante iau azotul din rădăcinile lor
din sol, unde se găseşte sub formă de diferiţi azotaţi solubili în apă.
Într-un sol lipsit de combinaţiile azotului, plantele se ofilesc cu timpul şi
mor, cu toate că în atmosferă există o mare cantitate de azot. După moarte
organismele animale şi vegetale se descompun. O parte din azotul pe care îl conţin
acesta se întoarce în sol, dar altă parte se degajează în atmosferă.
În atmosferă, sub influenţa descărcărilor electrice, azotul este recombinat în
parte sub formă de acid azotic şi azotiţi, care ajung din nou în pământ. Astfel,
azotul ca şi oxigenul fac un circuit în natură. Pentru a asigura o producţie calitativă
şi cantitativă bună, cantităţile de azot luate de plante din terenurile cultivate trebuie
redate acestor terenuri. În acest scop se folosesc îngrăşăminte cu azot. Deoarece
azotul ia parte activă la procesul de creştere a plantelor, îngrăşămintele minerale cu
azot se aplică mai ales în prima jumătate a perioadei de creştere şi dezvoltare a
plantelor.
Când plantele ajung spre maturitate o nutritie abundentă a lor cu azot
întârzie coacerea. Aceasta are efecte dăunătoare mai ales asupra plantaţiilor de
pomi fructiferi şi asupra cerealelor de toamnă.
La noi în ţară, dintre îngrăşămintele minerale cu azot, se folosesc în prezent
azotatul de amoniu si nitrocalcomoniul, care este un amestec de azotat de amoniu
şi calcar.
În cazul agriculturii moderne, imporatanţa utilizării îngrăşămintelor este de
necontestat. Rezultatele obţinute pe plan mondial demonstrează că fertilizarea
12
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
13
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
În atmosferă azotul ocupă 78% din volum şi este uniform răspândit până la
înalţimea de 16 km. În sol azotul se găseşte sub formă minerală cât şi organică.
Formele minerale sunt în principal reprezentate de sărurile de amoniu (NH₄), de
nitriţi (NO¯) şi nitraţi (NO₂¯). Mai poate fi întâlnit şi azot sub formă gazoasă ca:
protoxidul de azot (NO), bioxidul de azot (NO₂), monoxidul de azot (NO) şi
azotatul molecular (N=N).
Azotatul de amoniu (Amoniacul):
Amoniacul este cel mai răspândit şi bogat îngrăşământ cu azot (82,25%N).
Azotatul de amoniu (NO₃NH₄) este o substanţă albă, cristalină, care se
cristalizează în funcţie de temperatură în cinci sisteme, este solubil în apă. Prin
incălzire la peste 32ºC cristalele îşi măresc volumul cu 3%; începând cu 100ºC se
descompune, iar peste 300ºC, apare pericolul de explozie. Fabricarea azotatului de
amoniu se bazează pe neutralitatea acidului azotic cu bamoniu conform reacţiei:
14
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
15
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
CAPITOLUL 4
4.1.ÎNGRĂŞĂMINTE CU POTASIU
4.2.ÎNGRĂŞĂMINTE COMPLEXE
16
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
17
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
18
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
2. Fosfaţii de amoniu
Fosfaţii de amoniu se obţin prin neutralizarea acidului fosforic de extracţie
cu amoniac în două faze:
4.3.ÎNGRĂŞĂMINTE MINERALE
Pentru viaţa, creşterea şi dezvoltarea lor, plantele îşi iau hrana din aer prin
frunze şi din sol prin rădăcini.
Din aer, plantele iau bioxidul de carbon prin procesul asimilaţiei clorofiliene
si oxigenul prin procesul respiraţiei.
În sol există aproape toate substantele necesare pentru nutriţia plantelor.
Unele substanţe sunt consumate de plante în cantităţi mici. Alte substanţe ca:
potasiu, azot, fosfor etc., sunt luate de plante, prin rădăcini, în cantităţi mari din
soluţiile sărurilor care se află în pământ.
Pentru ca să se inlocuiască substanţele consumate de plante şi pentru ca să se
mărească cantitatea substanţelor nutritive din sol, în agricultură se folosesc
îngrăşăminte. Astfel, se utilizează gunoiul de grajd fermentat, care este un
îngrăşământ agricol natural. Se folosesc însă în cantităţi tot mai mari substanţe
chimice, care se numesc îngrăşăminte minerale.
Îngrăşămintele minerale sunt substanţe chimice fabricate care se introduc în
sol pentru a îmbunătăţi nutritia plantelor.
Îngrăşămintele naturale mai au proprietatea că măresc rezistenţa plantelor la
ger, secetă, vânt, boli sau la alte condiţii nefavorabile pentru creşterea şi
dezvoltarea lor. Ele sporesc producţia agricolă şi îmbunatatesc calitatea plantelor
cultivate.
Îngrăşămintele minerale se aplică în cantităţi diferite, după lipsadin sol a
substantelor nutritive şi după felul plantelor care se însămânţează. Aşa, de
19
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
20
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
21
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
CAPITOLUL 5
22
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
CAPITOLUL 6
în care:
M – este masa moleculară
V – volumul de NaOH utilizată (m³)
T – titrul soluţiei de NaOH utilizată în g/cm³
Impurităţile se determină calitativ şi cantitativ prin metodele cunoscute în
chimia analitică. La fabricarea acidului fosforic prin tratarea apatitelor cu acid
azotic se vor determina urmele de oxizi cu permanganat de potasiu.
23
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
CAPITOLUL 7
24
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
25
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
BIBLIOGRAFIE
26
FABRICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
27